ROMANUL POSTBELIC

Morometii
Marin Preda
I. APARTENENTA SPECIE
Romanul Moromeii de Marin Preda, este un roman postbelic, alctuit din
dou volume, publicate la 12 ani distan: primul volum n 1955, iar al doilea n 1967.
Acesta este totodat un roman monografic realist, de tip obiectiv, un roman al unei
familii i unul reprezentativ pentru mediul rural.
Romanul prezinta destramarea-simbolica pentru gospodaria taraneasca
traditionala, a unei familii de tarani dintr-un sat din Campia Dunarii , SilisteaGumesti.
Titlul Moromeii aseaz tema familiei in centrul romanului , astfel ca romanul
unei familii este i "un roman al deruralizarii satului" , o fresca a vietii rurale
dinaintea si de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.
O alta tema este criza comunicrii , absenta unei comunicri reale intre Ilie
Moromete si familia sa. Tema timpului viclean, nerbdtor("timpul nu mai avea
rbdare").
Volumul este structurat in trei parti , cu o actiune concentrata care se desfasoara pe
parcursul verii , cu trei ani inaintea izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Prima parte , de sambata seara pana duminica noaptea , contine scene care ilustreaza
monografic viata rurala: cina , taierea salcamului ,intalnirea duminicala din poiana
lui Iocan , hora .Partea a doua se deruleaza pe parcursul a doua saptamani , incepand
cu plecarea lui Achim cu oile , la Bucuresti . Partea a treia , de la seceris pana la
sfarsitul verii , se incheie cu fuga feciorilor.
Simetria compoziionala este data de cele doua referiri la tema timpului n primul
si n ultimul paragraf al volumului. La nceput , aparent ngduitor "timppul era
foarte rabdator cu oamenii; viata se scurgea fara conflicte mari", pentru ca enunul
din finalul volumului "timpul nu mai avea rbdare", sa modifice imaginea timpului ,
care devine necrutator si intolerant.
Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete.
Este mai intai dezacordul dintre tata si cei trei fii ai sai din prima casatorie :
Paraschiv , Nila si Achim , izvorat dintr-o modalitate diferita de a intelege lumea si de
a-i pretui valorile ( pamantul-banii).
Cel de-al doilea conflict izbucneste intre Moromete si Catrina , sotia lui , Moromete
vanduse in timpul secetei un pogon din lotul sotiei , promitandu-i, in schimb,
trecerea casei pe numele ei, dar amana indeplinirea promisiunii. Nemultumita , ea isi
gaseste initial refugiul in biserica , dar in al doilea volum , Catrina il paraseste pe Ilie ,
dupa ce afla de propunerea facuta fiilor lui , la Bucuresti.
Al treilea conflict se desfoar intre Moromete si sora lui , Guica, care i-ar fi dorit
ca fratele vduv sa nu se recstoreasc . In felul acesta , ea ar fi rmas n casa
fratelui, sa se ocupe de gospodrie si de creterea copiilor , pentru a nu rmne
singura la btrnee . Faptul ca Moromete se recstorise ii aprinsese ura mpotriva
lui , pe care o transmite celor trei fii mai mari.

Aciunea primului volum este structurata pe mai multe planuri narative.

In prim plan se afla Moromeii , o familie numeroasa , mcinata de nemul umiri
mocnite. ran mijloca , Ilie Moromete ncearc sa pstreze ntreg, cu pre ul unui
trai modest , pmntul familiei sale ,pentru a-l transmite apoi bieilor . Fii ce mari ai
lui Ilie Moromete , Paraschiv , Nila i Achim i doresc independenta Economica .Ei
se simt nedreptii pentru ca , dup moartea mamei lor , Ilie Moromete s-a nsurat
cu alta femeie , Catrina, i ca are nc trei copii: Tia , Ilinca i Niculae . ndemnai de
sora lui Ilie , Maria Moromete , poreclita Guica , cei trei biei pun la cale un plan
distructiv. Ei intenioneaz sa plece la Bucureti , fr tirea familiei , pentru a- i face
un rost. In acest scop , ei vor sa ia oile cumprate printr-un mprumut la banca si al
cror lapte constituie principala hrana a familiei si caii, indispensabili pentru munca
la cmp . Prin vnzarea oilor i a cailor , ar obine un capital pentru a ncepe viata la
ora. Datoria la banca nefiind achitata, planul celor trei biei urmeaz a da o grea
lovitura familiei. Achim ii propune tatlui sa-l lase sa plece cu oile la Bucureti , sa le
pasca n marginea oraului i sa vnd laptele i brnza la un pre mai bun n
capitala. Moromete se las convins de utilitatea acestui plan , amna achitarea
datoriei la banca i vinde o parte din lotul familiei pentru a-i putea plai impozitul
pe pmnt ("foncierea"). Insa Achim vinde oile la Bucureti i ateapt venirea
frailor. Dupa amnrile generate de refuzul lui Nila de a-i lsa tatl singur n
preajma seceriului , cei doi fug cu caii si cu o parte din zestrea surorilor. Moromete
este nevoit sa vanda din nou o parte din pmnt pentru a- i reface gospodria, pentru
a plti foncierea, rata la banca si taxele de scolarizare ale lui Niculae , fiul cel mic.
Planurile secundare completeaza actiunea romanului , conferindu-i caracterul de
fresca sociala: boala lui Botoghina , revolta taranului sarac Tugurlan , familia
chiaburului Tudor Balosu , dragostea dintre Polina si Birica , cuplul Polina-birica
reflectand tema iubirii si a casatoriei care nu tine cont de constrngerile
sociale.Cstoria dintre fiica unui chiabur si un taran sarac se construieste polemic la
adresa cuplului Ion-Ana , din romanul lui Liviu Rebreanu.
Exista in primul volum al romanului Moromeii cteva secvente narative de
mare profunzime.
Descrierea cinei se realizeaza lent , prin acumuluarea detaliilor.Ilie Moromete pare a
domina o familie formata din copii proveniti din doua casatorii , invrajbiti din cauza
averii . Asezarea in jurul mesei sugereaza evolutia ulterioara a conflictului , iminenta
destramare a familiei.
O alta secventa epica cu valoare simbolica este aceea a tierii salcmului.Tierea
salcmului ,duminica n zori , prefigureaz destrmarea familiei, prbuirea satului
tradiional.Odat distrus arborele sacru,axis mundi, lumea Morometilor isi pierde
sacralitatea, haosul se instaleaza treptat.
Scenele in care sunt prezentate aspecte din viata colectivitii se constituie ntr-o
adevrata monografie a satului traditional: hora,calusul,intalnirile duminicale din
poiana lui Iocan, serbarea scolara.
Personajul principal din roman si cel mai important personaj al literaturii lui
Marin Preda , Ilie Moromete, l are ca model pe Tudor Clrau , tatl scriitorului ,
dup cum mrturisete acesta "...Moromete care a existat in realitate , a fost tatl
meu".
Personajul Ilie Moromete reprezinta un tip de ran aparte n literatura romana un
spirit reflexiv, inteligent,ironic, din acest motiv fiind numit de critica literara "ran-

filozof".Personaj exponenial, al crui destin exprima moartea unei lumi, "cel din
urma ran" reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si de familie.
Personajul este caracterizat in mod direct de narator , in primul volum: "Era
cu zece ani mai mare decat Catrina (contingent '911), facuse razboiul si acum avea
acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai
pot schimba firea cuiva."
Autocaracterizarea realizata n finalul volumului al doilea este :"Domnule, [...]
eu totdeauna am dus o viata independenta".
Disimularea este trasatura lui esentiala . Semnificativ in acest sens este comedia
pe care o joaca in fata agentilor fiscali , care-i stricasera placuta discutie de duminica.
Ironia, puterea de a face haz de necaz reprezinta o alta trstura eseniala a
lui Ilie Moromete, iar exemple n acest sens sunt numeroase . Lui Niculae care
ntrzia sa vina la masa ii spune la un moment dat:"Te dusesi in gradina sa te
odihnesti ca pana acum sttui!" Lui Nila i se adreseaz la fel de sarcastic, atunci
cnd acesta l ntreab de ce taie salcmul:"Ca sa se mire prostii".
Spirit contemplativ , inteligent si ironic, Moromete privete existenta cu
detaare, privete lumea cu un ochi ptrunztor ; n ntmplrile cele mai simple el
descoper ceva deosebit , o lumina care pentru ceilali nu se aprinde : "Tatal- noteaz
naratorul- avea ciudatul dar de a vedea lucruri care lor le scapau , pe care ei nu le
vedeau".
Finalul volumului I prezint drama paternitii rnite, Moromete trebuind sa
accepte plecarea fiilor i abandonarea statutului de ran, n ciuda eforturilor lui de a
le insufla acelai sistem de valori ca al lui.
Om al pmntului i al satului tradiional, Ilie Moromete este considerat unanim
de criticii literari drept cel mai complex tip de ran din literatura romn prin
adncimea i frumuseea spiritului su. Prin realizarea acestui personaj, Preda a
infirmat prejudecata interbelicilor potrivit creia numai un intelectual poate fi eroul
unei drame interioare, cu revelaii la nivelul contiinei.
Naratorul este obiectiv, relateaz la persoana a III-a, iar viziunea sa se
completeaz cu cea a naratorilor reflectori. Ca tehnici de compoziie, Marin Preda
utilizeaz n primul volum tehnica decupajului i naraiunea lent, iar n cel de-al
doilea apare tehnica rezumativ, cu ntoarceri n timp i eliminri de fapte. n ceea ce
privete stilul, textul se remarc prin oralitate, prin mbinarea stilului direct cu cei
indirect i cu cel indirect liber, cu rolul ambiguizrii vocii narative i al prezentrii
gndurilor personajelor.
CONCLUZII: Romanul Moromeii reflect estetica realismului postbelic prin
tematica social, prin caracterul de fresc a lumii rurale ante- i postbelice, prin
persepctiva auctorial din care sunt relatate evenimentele, prin verosimilitatea
faptelor. Totodat, ambiguizarea vocii narative prin mpletirea stilului direct cu cel
indirect liber i cu interveniile naratorului, precum i crearea unui nou tip de ran
n literatura romn reprezint elemente de modernitate ale crii.

II. CARACTERIZAREA PERSONAJULUI PRINCIPAL

Romanul Moromeii de Marin Preda, este un roman postbelic, alctuit din
dou volume, publicate la 12 ani distan: primul volum n 1955, iar al doilea n 1967.
Acesta este totodat un roman monografic realist, de tip obiectiv, un roman al unei
familii i unul reprezentativ pentru mediul rural.
Romanul Moromeii, este focalizat asupra relaiei dintre Ilie Moromete i fiii
si, ntre care Niculae, mezinul familiei, ocup un loc aparte. Prin aceast carte
fundamental a prozei noastre postbelice (1955-1967), Marin Preda propune o
viziune nou, modern asupra universului existenial rustic i asupra tranului
romn.
Compoziia primului volum utilizeaz tehnica decupajului i accelerarea
gradat a timpului naraiunii. Volumul este structurat n trei prti, cu o actiune
concentrat, care se dedoar pe parcursul verii, cu trei ani naintea Doilea Rzboi
Mondial.
1)Prima parte, de smbt seara pn duminic noaptea, conine scene care
ilustreaz monografic viaa rural: cina, tierea salcmului, ntlnirea duminical din
poiana lui locan, hora .
2) Partea a doua se deruleaz pe parcursul a dou sptmni i prezint
plecarea lui Achim cu oile, la Bucureti.
3) Partea a treia, de la secerii pn la sfritul verii, se ncheie cu fuga
feciorilor.
Simetria compoziional este dat de cele dou referiri la tema timpului,
n primul i n ultimul paragraf al volumului. La nceput, aparent ingduitor, timpul
era foarte rbdtor cu oamenii; viaa se scurgea fr conflicte mari", pentru ca
enunul din finalul timpui nu mai avea rbdare", s modifice imaginea timpului, care
devine necrutor, intolerant.
Incipitul este modern, cu intrri multiple. n primul volum, fixeaz spaiul
ficiunii (n Campia Dunrii), tema timpului i cea a familiei. Finalul reia,
contrapunctic, supratema: Trei ani mai trziu, izbucnea cel de-Al Doilea Rzboi
Mondial. Volumul al doilea se deschide cu un enun interogativ ce impune tema
schimbrii (n bine sau n ru se schimbase Moromete?). Finalul este deschis,
marcnd un model compoziional in spiral". Astfel, romanul ncepe intr-o realitate
imediat i sfrseste n mit: mpcarea din vis dintre Niculae i Moromete.
Conflictele sunt cele ce vor destrma familia lui Moromete. Primul dintre
acestea este reprezentat de dezacordul dintre tat i cei trei fii ai si din prima
cstorie: Paraschiv, Nil, Achim, izvort dintr-o modalitate diferit de a n elege
lumea i de a-I preui valorile. Cel de al doilea conflict izbcnete ntre Moromete i
soia sa Catrina. Ilie vnduse n timpul secetei un pogon din lotul so iei, promi nduI, n schimb, trecerea casei pe numele ei, dar amn ndeplinirea promisiunii.
Nemulumit, ea i gsete iniial refugiul n biseric, dar n al doilea volum, femeia
l prsete pe Ilie, dup ce afl de propunerea fcut fiilor lui , la Bucure ti.
Personajul reprezentativ pentru comunicarea rneasc din Cmpia
Dunrii este Ilie Moromete, care este un personaj realist, tipologic, reprezentnd
autentica bogie spiritual a ranului romn, purttor i aprtor al valorilor
consfinite prin tradiie. Statutul su social este de ran mijloca, nevoit s vnd
din pmnt pentru a rezolva situaia de criz din familie. n snul comunitii

rneti din Silitea-Gumeti, Moromete este preuit pentru inteligena sa nativ i

pentru calitatea de bun vorbitor, adesea ironic, este recunoscut drept liderul care
anim ntrunirile duminicale din poiana fierriei lui Iocan. Complexitatea psihic a
personajului, firea sa contemplativ i reflexiv, natura dilematic i
comportamentul disimulant sunt reliefate prin contrastul dintre manifestrile
exterioare i eul de adncime reflectat n cugetrile personajului prin ac iunile i
opiunile eroului, prin relaiile cu celelalte personaje.
Ilie Moromete reprezint un tip de ran aparte n literatura romn: un
spirit reflexiv, contemplativ, ironic. El are autoritate att n familie, ct i n sat. Este
sociabil, avnd darul de a vorbi, dar i plcerea vorbei. Disimulant, ironic, dar i
autoironic, Moromete apare deseori surprinztor prin reacii i replici.
O scen reprezentativ pentru trsturile personajului principal este cea a
cinei, care este descris lent, prin acumularea detaliilor. Ceremonialul cinei pare a
surprinde un moment din din existena familiei tradiionale, fiind prezentat
imaginea tatlui autoritar, dar semnele din text dezvluie adevratele relaii dintre
membrii familiei. Ilie Moromete pare a domina o familie format din copii proveni i
din dou cstorii, nvrjbii din cauza averii. Aezarea n jurul mesei sugereaz
evoluia ulterioar a conflictului, iminenta destrmare a familiei: tatl st pe pragul
celei de a doua odi, dominndu-i pe toi (sttea parc deasupra tuturor). Bieii cei
mari stau aproape de u, anticipnd fuga lor din final.(Cei trei frai stteau spre
partea dinafar a tindei, ca i cnd ar fi fost gata n orice clip s se scoale de la mas
i s plece afar. De cealalt parte a mesei, lng vatr, sttea Catrina Moromete,
mama vitreg a celor 3 frai, iar lng ea i avea pe ai ei, pe Niculae, pe Ilinca i pe
Tita, copii fcui de Moromete.)
O alt secven epic cu valoare simbolic este aceea a tierii salcmului.
Salcmul este descris ca un copac al abundenei, al regenerrii, loc al ntlnirii, un
centru al lumii. Ilie Moromete este un om calculat, hotrt i decide s taie salcmul
pentru a achita o parte din datoriile familiei, fr a vinde pmnt sau oi: Se pare c
nimeni nu inelegea c hotrndu-se n sfrit plecarea lui Achim la Bucureti
nsemna c trebuie s li se fac celor trei pe plac pn la capt, s nu se mai ating
nimeni de oi i cum altceva n-aveau ce vinde, salcmul trebuia tiat. Dei cei trei nu
nelegeau decizia tatlui, Moromete, autoritar i ironic, le rspunde c a tiat
salcmul ca s se mire protii. Tierea copacului, duminic n zori, n timp ce n
cimitir femeile i plng morii, prefigureaz destrmarea familiei, probuirea satului
tradiional, risipirea iluziilor lui Moromete. Locul pare gol, oamenii pari mici,
bicisnici, iar ciorile se nvrteau croncnind, neavnd unde s se a eze.
n opinia mea, att tema destrmrii familiei ct i tema deruralizrii satului
de tip tradiional sunt reflectate de Ilie Moromete, personaj cu un destin simbolic,
prototip al ranului patriarhal, al crui destin exprim moartea unei lumi. El este
cel din urm ran, cu o concepie tradiionalist fa de pmnt i fa de familie.
Criza satului arhaic se reflect n contiina acestui personaj confruntrat tragic cu
legile implacabile ale istoriei, cu timpul nerbdtor.
n acest sens esre reprezentativ imaginea lui Ilie Moromete asezat pe piatra
de hotar, "cu desavarsire singur", pare imaginea salcamului solitar, axul lumii.
Presimtirea furtunii, a crizei in relatiile cu cei trei fii apasa asupra intregii Iui fiinte.
Analizand intamplarile vietii, constata ca, in chip perfid, uneori ele nu se lasa
dominate de puterea gandirii, care se instraineaza de realitate si nu mai percepe fidel

nici un fel de semn. Caderea in realitatea brutala, se va produce in momentele n care

Moromete, autoritar, scos din fire de neascultarea fiilor, va pune parul pe ei.
Conflictul cu fiii sai nu pare decat o ipostaziere a efortului de a ramane, in sfera
mitica de intelegere a resorturilor lumii.
Un sentiment apasator de vinovatie il incearca la un moment dat, dar il
indeparteaza: Lumea se facea vinovata de salbaticirea copiilor lui, nu incapacitatea sa
fundamentala de a realiza un dialog. Moromete monologheaza, de fapt, urmarind un
singur fir: desfatarea mintii sale agere, care ii alimenta orgoliul de a se sti altfel,
biruitor peste incercarile care vin asupra familiei sale. Chiar si in dialogurile de la
fieraria lui Iocan ori intr-o seara de vara, fie pe stanoaga, asteptand sa treaca cineva
cu care sa schimbe o vorba, fie la cina, in mijlocul familiei, Moromete sta, metaforic
vorbind, pe piatra de hotar si contempla spectacolul lumii.
Ca scriitor care crede n condiia literaturii realiste, Marin Preda consider c, n
afara unor noiuni ca istorie, adevr, realitate, proza i pierde temeiul i sensul.
De aceea, el cultiv o literatur inspirat din realitate, abordnd teme morale sau
existeniale, ntr-un stil epic de o mare densitate.

III. RELATIA DINTRE DOUA PERSONAJE

Romanul Moromeii, este focalizat asupra relaiei dintre Ilie Moromete i fiii
si, ntre care Niculae, mezinul familiei, ocup un loc aparte. Prin aceast carte
fundamental a prozei noastre postbelice (1955-1967), Marin Preda propune o
viziune nou, modern asupra universului existenial rustic i asupra tranului
romn.
Personajul reprezentativ pentru comunicarea rneasc din Cmpia Dunrii
este Ilie Moromete, care este un personaj realist, tipologic, reprezentnd
autentica bogie spiritual a ranului romn, purttor i aprtor al
valorilor consfinite prin tradiie. Statutul su social este de ran mijloca,
nevoit s vnd din pmnt pentru a rezolva situaia de criz din familie. n snul
comunitii rneti din Silitea-Gumeti, Moromete este preuit pentru inteligena
sa nativ i pentru calitatea de bun vorbitor, adesea ironic, este recunoscut drept
liderul care anim ntrunirile duminicale din poiana fierriei lui Iocan. Complexitatea
psihic a personajului, firea sa contemplativ i reflexiv, natura dilematic i
comportamentul disimulant sunt reliefate prin contrastul dintre manifestrile
exterioare i eul de adncime reflectat n cugetrile personajului prin ac iunile i
opiunile eroului, prin relaiile cu celelalte personaje.
Dac n primul volum planul narativ al destinului individual este focalizat
asupra lui Ilie Moromete, n al doilea volum acest plan urmrete mai ales procesul
de maturizare a fiului su Niculae. Astfel, copilul singuratic care citea pe islaz devine
curnd un adolescent inadaptat. Traversnd o criz de identitate i de valori (conflict
interior, psihologic, cognitiv), Niculae se nstrineaz de lumea rneasc, devenind
mai nti activist de partid, apoi inginer horticultor. Ultimul statut social l ncadreaz
definitiv n tipologia intelectualului, caracterizat complex, prin neobosita
aspiraie spre cunoatere a sinelui i a lumii prin inteligen i luciditate, prin
fire reflexiv, introvertit. Prin intermediul celor dou personaje, tat i fiu, romanul
pune n dezbatere teme definitorii pentru existena satului romnesc, surprins din
perioada interbelic pn n anii 50, ai colectivizrii forate, dar i pentru destinul
intelectualului ntr-o epoc totalitarist. Toate liniile tematice converg spre cei doi
protagoniti ai romanului, Ilie i Niculae Moromete.
Relatiile dintre tat i fiu sunt dilematice i contradictorii, punnd n
lumin o criz a comunicrii i opiuni existeniale diferite. Un episod semnificativ
este cel al serbri de la sfritul anului, cnd Niculae primete premiul inti cu
coroni. Bolnav de friguri, cuprins de frisoane, biatul este dus acas brae de tatl
su, care, atins tocmai in linitea sa neturburat, se ntreab: Ce era cu Niculae
sta? De unde mai rsrise i el cu povestea asta a lui cu coala? i ce vroia la urma
urmei? Descoperind astfel dragostea de nvtur a lui Niculae, Moromete i va da
biatul la coala Normal de la Cmpulung, dei triete o adevrat dram a
paternitii rnite, fiindc i cel mic fecior se instrineaz de rdcinile sale trneti.
Relaia dintre cele dou personaie va fi ns erodat cnd Ilie refuz s-i mai
plteasc taxele pentru al patrulea an de studii i Niculae revine n sat.
Dup rzboi, ns, Niculae merge la coala de partid de la Palmida, devenind
activist de partid.ln timp ce tatl su rmne fidel, pn n clipa din urm, unor valori
definitorii pentru lumea trneasc arhetipal, Niculae crede c a descoperit n
doctrina comunist o nou religie a binelui i a rului" i, n opozitie cu atitudinea
contemplativ a lui Moromete, alege implicarea activ n schimbarea lumii. ntelege
curnd ns c, n numele acestei ideologii, se svresc abuzuri grave i mor oameni.
Devenit el insui o victim a sistemului totalitarist, Niculae redescoper valorile

tatlui su i le va duce mai departe dup moartea lui Moromete: Tat, opti el, eu
nu te-am prsit niciodat, stii bine... i eu vreau s spun ca i tine c binele n-a pierit
niciodat din omenire...
Compoziia primului volum utilizeaz tehnica decupajului i accelerarea
gradat a timpului naraiunii. Volumul este structurat n trei prti, cu o actiune
concentrat, care se dedoar pe parcursul verii, cu trei ani naintea Doilea Rzboi
Mondial.
1)Prima parte, de smbt seara pn duminic noaptea, conine scene care
ilustreaz monografic viaa rural: cina, tierea salcmului, ntlnirea duminical din
poiana lui locan, hora .
2) Partea a doua se deruleaz pe parcursul a dou sptmni i prezint
plecarea lui Achim cu oile, la Bucureti.
3) Partea a treia, de la secerii pn la sfritul verii, se ncheie cu fuga
feciorilor.
Simetria compoziional este dat de cele dou referiri la tema timpului,
n primul i n ultimul paragraf al volumului. La nceput, aparent ingduitor, timpul
era foarte rbdtor cu oamenii; viaa se scurgea fr conflicte mari", pentru ca
enunul din finalul timpui nu mai avea rbdare", s modifice imaginea timpului, care
devine necrutor, intolerant.
Incipitul este modern, cu intrri multiple. n primul volum, fixeaz spaiul
ficiunii (n Campia Dunrii), tema timpului i cea a familiei. Finalul reia,
contrapunctic, supratema: Trei ani mai trziu, izbucnea cel de-Al Doilea Rzboi
Mondial. Volumul al doilea se deschide cu un enun interogativ ce impune tema
schimbrii (n bine sau n ru se schimbase Moromete?). Finalul este deschis,
marcnd un model compoziional in spiral". Astfel, romanul ncepe intr-o realitate
imediat i sfrseste n mit: mpcarea din vis dintre Niculae i Moromete.
Conflictele sunt cele ce vor destrma familia lui Moromete. Primul dintre
acestea este reprezentat de dezacordul dintre tat i cei trei fii ai si din prima
cstorie: Paraschiv, Nil, Achim, izvort dintr-o modalitate diferit de a n elege
lumea i de a-I preui valorile. Cel de al doilea conflict izbcnete ntre Moromete i
soia sa Catrina. Ilie vnduse n timpul secetei un pogon din lotul so iei, promi nduI, n schimb, trecerea casei pe numele ei, dar amn ndeplinirea promisiunii.
Nemulumit, ea i gsete iniial refugiul n biseric, dar n al doilea volum, femeia
l prsete pe Ilie, dup ce afl de propunerea fcut fiilor lui , la Bucure ti.
Eu consider c, prin acest vis, relaia dintre Ilie i Niculae Moromete
actualizeaz mitul fiului risipitor, exprimnd ideea c valorile tatlui sunt duse mai
departe de ctre fiul su.
n primul rnd, n romanul lui Marin Preda tema familiei se dezvolt prin
accentuarea unui conflict ntre generaii, soldat cu plecarea feciorilor n lume.
Rzvrtirea fiilor mai mari (Paraschiv, Nil i Achim) impotriva autorittii paterne,
culmineaz cu fuga lor la Bucureti, dar este urmat de impcarea cu familia.
n al doilea rnd, ntre Ilie, aprtorul unor valori existentiale specifice lumii
trneti tradiionale, i fiul su cel mic se accentueaz un conflict de idei, generat de
noul crez politic al lui Niculae. Simbolic ns, cnd o istorie frauduloas" invadeaz
vieile oamenilor, pierduta unitate a familiei se reface si fiii redescoper valorile
tatlui i frumuseea luntric a btrnului ran. Nu intmpltor, n visul lui Niculae
(la un an dup moartea lui Moromete), tat i fiu sunt din nou impreun, in lumina
venicei zile de var care sclda btatura si salcmii de acas.
Sintetiznd, se poate afirma c, dei ilustreaz tipologii umane i modele
comportamentale diferite, tat i fiu sunt profund legai prin aceeai nevoie de a pune

totul sub lumina vie a mintii, prin inclinatia spre meditatii solitare, prin opiunile lor
pentru valori spirituale autentice.