Testament

de Tudor Arghezi
CLASA a XII-a T.C. 3 ore/saptamanal; manual ,,Limba si literatura romana, Ed. ART,
A. Costache, F. Ionita, M.N.Lascar, A. Savoiu, Bucuresti, 2008
UNITATEA: Perioada interbelica-Poezia
TEMA LECTIEI: ,,Testament, de Tudor Arghezi
TIPUL LECTIEI: insusire de noi cunostinte
COMPETENTE:
GENERALE:
1. Utilizarea corect i adecvat a limbii romne n diferite situaii de comunicare
2. Comprehensiunea i interpretarea textelor
3. Situarea n context a textelor studiate prin raportare la epoc sau la curente culturale /
literare
4. Argumentarea oral sau n scris a unor opinii n diverse situaii de comunicare
SPECIFICE:
2.1. Adecvarea strategiilor de lectur la specificul textelor studiate, in vederea intelegerii si
interpretarii personalizate
2.2. Compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume, despre
condiia uman sau despre art reflectate n textele studiate
3.1. Integrarea cunostintelor privind limba si literatura romana intr-o viziune coerenta asupra
culturii romanesti
4.2. Compararea i evaluarea unor argumente diferite in vederea formulrii unor judeci
proprii
DERIVATE la finalul lectiei elevii vor fi capabili de:
C.1. structurarea creaiei lui Tudor Arghezi, evideniind temele si specificul creaiei autorului
C.2. identificarea particularitilor de structura si de compozitie a poeziei (geneza,
semnificatia titlului, tema, structura bazata pe catrene, elementele de prozodie,
compozitie si mesaj, trasaturi ale compozitiei, motive si elemente simboliste)
C.3. ilustrarea specificului de art poetic
C.4. observarea specificului operei argheziene, strnirea interesului pentru studiul lectura
altor opere ale poetului
C.5. formarea deprinderilor elevilor de a opera, n comunicarea scris sau oral, cu noile
concepte operaionale
STRATEGIA DIDACTICA: mixta

METODE SI PROCEDEE: auditia, lectura, conversatia catihetica si euristica,

explicatia, exercitiul, problematizarea, analiza de text/literara, metoda ciorchinelui

MIJLOACE DE INVATAMANT: volume de poezii ale lui Tudor Arghezi,

dictionar de simboluri, fise de lucru, casetofon

FORME DE ORGANIZARE: frontala si individuala

FORME DE EVALUARE: chestionare orala, apreciere verbala prin calificative,

evaluare formativa

RESURSE:
1. umane colectivul clasei

2. temporale durata lectiei 50 minute

3. bibliografice:
Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dictionar de simboluri, Ed. Artemis, Bucuresti, 2007
G. Clinescu, Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent, Ed. Minerva,
Bucureti, 1982
A. Costache, F. Ionita, M.N.Lascar, A. Savoiu, Manual de ,,Limba si literatura romana clasa
a XII-a, Ed. ART, , Bucuresti, 2007
Parfene, C., Metodica predrii limbii i literaturii romne, Editura Polirom, Iai, 1999
SCENARIUL DIDACTIC
Moment organizatoric (1 min.)
Este organizat contextul educativ (se asigur linitea n clas, se pregtesc materialele
necesare desfurrii activitii).
Captarea atentiei (2 min)
Se realizeaza un exercitiu de dezghet se asculta poezia ,,Testament interpretata de
Tudor Arghezi.
Reactualizarea cunostintelor acumulate anterior (7 min)
Se dezbate tema lectiei precedente:
Considerat al doilea mare poet roman dupa Eminescu, Tudor Arghezi creeaza o opera
originala, care a influentat literatura vremii. Plecand de la aspectele traditionale, ofera
alternative poetice (idei, atitudini, modalitati lirice) moderne. Personalitate creatoare
controversata, Arghezi realizeaza o opera apreciata superlativ sau dimpotriva, revendicata de
clasici si de moderni deopotriva (Al. George il numeste un clasic al viitorului"). Opera sa
impresioneaza prin varietate si inovatie.
Universul liricii argheziene:
poezia filozofica (de tip reflexiv):
- arta poetica Testament, Ruga de seara, Portret (in vol. Cuvinte potrivite, publicat
in 1927), poezia Flori de mucigai din volumul omonim, poezia Epigraf (in vol. Alte
cuvinte potrivite, 1940) etc.; se observa constanta preocupare argheziana pentru
exprimarea conceptiei despre poezie si despre rolul poetului;
- in cautarea lui Dumnezeu, intre credinta si tagada'' - Psalmii,
- atitudinea fata de moarte - Duhovniceasca, De-a v-ati ascuns, De ce-as fi trist? (in
vol. Cuvinte potrivite, 1927);
- lirica sociogonica - vol. Cntare omului (1956);
poezia sociala:
- estetica uratului - Flori de mucigai (1931)
- revolta sociala, universul taranesc - 1907 - Peizaje (1955), poezii din vol. Cuvinte
potrivite;
poezia de dragoste - doua atitudini:
- reticent i amanare a clipei de iubire - poezii din vol. Cuvinte potrivite;
- implinirea erotica de tip casnic - poezii din vol. Crticica de sear (1935);

 poezia jocului, a boabei i a frmei

- poezii din: vol. Carticica de seara, Buruieni (ciclu din vol. Hore, 1939), vol.
Martisoare (1936), vol. Prisaca (1954).
Particularitati ale modernismului prezente in lirica lui Arghezi:

Poezia este expresia unei contiine frmntate, aflate in perpetua cautare,

osciland ntre stari contradictorii sau incompatibile.

Tentaia absolutului (in Psalmi).

Existena unor categorii negative privind viziunea asupra lumii: estetica

urtului i cretinismul in ruina.

Incalcarea conveniilor i a regulilor.

Caracteristicile limbajului poetic: ambiguitate, expresivitate.

Magia limbajului i forta sa de sugestie se realizeaza prin schimbari esentiale la

nivelul lexical i sintactic - Materialul lexical curent imbraca semnificatii neobinuite
(Hugo Friedrich- Structura liricii moderne)

Limbajul ocant aduce neateptate asocieri lexicale de termeni argotici, religioi,

arhaisme, neologisme, expresii populare, cuvinte banale, acumularea de cuvinte nepoetice,
care dobandesc valente estetice. Jocul cuvintelor reda jocul ideilor, iar poezia este, pentru
Arghezi, esenta de cuvinte" extrasa din limbajul comun.

Sparge tiparele topice i sintactice; sintaxa se dezarticuleazd"; se creeaza un nou

limbaj poetic.

Fantezia metaforica, asocierile semantice inedite confera forta de transfigurare a

realitatii; se cultiva epitetul rar, oximoronul, iar metafora ,,-provoac o contaminate de
lucruri obiectiv i logic incompatibile"(Hugo Friedrich).

Innoiri prozodice (cultivarea versului liber sau combinarea diversa a unor

elemente ale prozodiei clasice).
Anunarea temei i a competenelor vizate
Se anunta tema lectiei ce urmeaza - ,,Testament , de Tudor Arghezi sintetizandu-se
apoi competentele ce se doresc asimilate la sfarsitul acesteia.
Comunicarea noilor cunostinte
Se lectureaza expresiv textul poeziei.
Prin conversaie euristica si explicatie se precizeaza contextual apariiei poeziei:
Poezia este aezata in fruntea primului volum arghezian, Cuvinte potrivite (1927), i
are rol de program (manifest) literar, realizat insa cu mijloace poetice.
Se analizeaz semnificaia titlului poeziei: Titlul poeziei are o dubl accepie: una
denotativ i alta conotativ. In sens propriu (denotativ), cuvantul-titlu desemneaz un act
juridic intocmit de o persoana prin care aceasta i exprim dorinele ce urmeaz a-i fi
indeplinite dupa moarte, mai cu seama in legatur cu transmiterea averii sale. Aceasta este
insa accepfia laic a termenului. In accepie religioasa, cuvantul face trimitere la cele doua
mari pari ale Bibliei, Vechiul Testament i Noul Testament, in care sunt concentrate
nvturile prorocilor i apostolilor adresate omenirii. Din aceasta accep ie religioasa deriva
i sensul conotativ al termenului pe care l intalnim in poezie. Astfel creatia argheziana devine
o motenire spirituala adresata urmailor-cititori sau viitorilor truditori ai condeiului.
Elevii noteaz n caiete.

Prin analiz literar se analizeaz elementele de compozitie ale poeziei: Textul poetic
este structurat in ase strofe cu numar inegal de versuri, incalcarea regulilor prozodice fiind o
particularitate a modernismului. Discursul liric este organizat sub forma unui monolog
adresat/ dialog imaginar intre tat i fiu, intre strabuni i urmai, intre rob i Domn, tot atatea
ipostaze ale eului liric.
Incipitul, conceput ca o adresare directa a eului liric catre un fiu spiritual, con ine
ideea motenirii spirituale un nume adunat pe-o carte", care devine simbol al identitatii
obtinute prin cuvant. Conditia poetului este concentrat in versul: dect un nume adunat peo carte", iar poezia apare ca bun spiritual i peren - Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa
moarte..."
Metafora seara razvrdtita" face trimitere la trecutul zbuciumat al stramoilor, care se
leaga de generaiile viitoare, prin carte", creaia poetica, treapta a prezentului: n seara
razvrtita care vine/ De la strbunii mei pn la tine". Enumerate rpi i gropi adnci", ca
fi versul urmator Suite de btrnii mei pe brnci", sugereaza drumul dificil al cunoafterii i
al acumularilor strabatut de inaintai.
Formula de adresare, vocativul fiule", desemneaza un potential cititor, poetul
identificandu-se, in mod simbolic, cu un tat, cu un mentor al generator viitoare. De
asemenea, poetul se infatieaza ca o veriga in lantul temporal al generator, carora, incepand
cu fiul evocat in poem, le transmite motenirea, opera literara. Cartea este o treapta" in
desvarirea cunoaterii.
n strofa a doua, cartea", creaia elaborat cu trud de poet, este numit hrisovul
vostru cel dinti", cartea de cptai a urmailor. Cartea" - hrisov" are pentru generaia
viitoare valoarea unui document fundamental, asemeni Bibliei sau unei mrturii istorice, un
document al existenei i al suferintei stramoilor: Al robilor cu saricile pline/ De
osemintele vrsate-n mine."
Ideea centrala din cea de-a treia strofa este transformarea poeziei ntr-o lume
obiectual. Astfel sapa", unealt folosit pentru a lucra pmantul, devine condei", unealt
de scris, iar brazda" devine climara", munca poetului fiind numai ca material intrebuinat
altfel decat a inaintailor lui arani. Poetul este, prin urmare, un nscocitor, care transform
graiul lor cu-ndemnuri pentru vite", in cuvinte potrivite", metafora ce desemneaza poezia
ca meteug, ca trud, i nu ca inspirafie divina. Efortul poetic presupune inc un timp
indelungat, necesar transfigurrii artistice i trudei asupra cuvintelor, sugerat prin
paralelismul dintre munca fizica i aceea spiritual. In viziunea lui Arghezi, prin arta,
cuvintele se metamorfozeaza, pastrandu-i ins fora expresiva, idee exprimata prin
oximoronul din versurile: Veninul strans l-am preschimbat in miere/ Lasand intreaga dulcea
lui putere."
Strofa a patra debuteaza cu o confesiune lirica. Poetul poate face ca versurile lui sa
exprime imagini sensibile, dar i sa stigmatizeze raul din jur (sa injure"), arta avand funcie
cathartica i, in acelai timp, moralizatoare. Prin intermediul poeziei, trecutul se sacralizeaza,
devine indreptar moral, iar opera literar capata valoare justiiara.
In strofa a cincea apare ideea transfigurarii socialului in estetic prin faptul ca durerea,
revolta sociala sunt concentrate in poezie, simbolizata prin vioara", instrument mult mai
reprezentativ pentru universul aranesc decat clasica lir.
Arghezi introduce in literatura romana estetica uratului, concept pe care il preia de la
scriitorul francez Charles Baudelaire. Prin unicul sau volum de poezie, Florile raului,
Baudelaire lrgete conceptul de frumos, integrandu-i inelegerea rului, a uratului. Arghezi,
la randul lui, consider c orice aspect al realitii, indiferent c este frumos sau urat, sublim
sau grotesc, poate constitui material poetic: Din bube, mucegaiuri i noroi/ Iscat-am
frumusei i preuri noi."

Ultima strofa evideniaz faptul c muza, arta contem plativ, Domnia", pierde" in
favoarea meteugului poetic: Jntinsa lenefa pe canapea,/ Domnita sufera in cartea mea
Poezia este atat rezultatul inspiraiei, al harului divin, slova de foc", cat i rezultatul
meteugului, al trudei poetice, slova faurita".
Conditia poetului este redata in versul Robul a scris-o, Domnul o citete; artistul
este un rob, un truditor al con- deiului i se afla in slujba cititorului, Domnul".
n urma analizei mesajului textului, se identific tema poeziei: Tema poeziei o
reprezint creaia literar n ipostaza de meteug, creaie lsat ca motenire unui fiu
spiritual.
Se analizeaz modalitile de realizare i transmitere a mesajului poetic, n funcie de
nivelurile de constituire a acestuia:
La nivel lexico-semantic se observa acumularea de cuvinte nepoetice, care
dobandesc valene estetice, potrivit esteticii uratului (de exemplu: bube, mucegaiuri i
noroi", ciorchin de negi'). Ineditul limbajului arghezian provine din valorificarea diferitelor
straturi lexicale in asocieri surprinzatoare: arhaisme (hrisov), regionalisme (grmdii),
cuvinte i expresii populare (gropi, rpi), termeni religioi (icoane, Dumnezeu), neologisme
(obscur).
La nivel morfosintactic, jocul timpurilor verbale susine ideile artei poetice.
Singurul verb la viitor, forma negativa: nu-i voi lsa, plasat in poziie iniiala in poezie
(incipitul) susine caracterul testamentar (programatic) al poeziei; in context, negatia
dobandete sens afirmativ.
Materialitatea imaginilor artistice, conferind forta de sugestie a ideii, se
realizeaza la nivel stilistic, prin fantezia metaforica, asocierile semantice
surprinztoare; innoirea metaforei, comparatia inedita (mperechea-te- n carte se
mrit/ Ca fierul cald mbratiat n clete), oximoronul (Veninul strns l-am
preschimbat in miere/ Lsnd intreag dulcea lui putere"). Se utilizeaza enumeratia
ca figura de stil (de exemplu: bube, mucegaiuri i noroi").
Sonoritatile dure, ale unui lexic colturos, sugerand asprimea existentei i truda cautarii,
sunt conferite i de versificafie (intre traditie i modernitate): strofe inegale ca numar de
versuri, cu metrica (9-11 silabe) i ritmul variabil, in funcie de intensitatea sentimentelor i
de ideile exprimate, dar se conserva rima imperecheata.
Asigurarea feedback-ului: Se realizeaza pe parcursul orei prin aprecierea rspunsurilor
elevilor.
Asigurarea reteniei i a transferului: Elevii scriu tema pentru acas: Scrie un eseu de 24 pagini n care s demonstrezi c poezia Testament, de Tudor Arghezi, este art poetic.