METODELE DIDACTICE UTILIZATE N PREDAREA ISTORIEI

Metodele didactice reprezint un ansamblu de procedee i mijloace integrate la nivelul

unor aciuni implicate n realizarea obiectivelor pedagogice concrete ale activitii de instruire
si educatie proiectat de cadrul didactic.
Calitatea pedagogic a metodei didactice presupune transformarea
acesteia dintr-o cale de cunoatere propus de profesor ntr-o cale de nvaare realizat efectiv
de precolar, elev, student, n cadrul instruirii formale si nonformale, cu deschideri spre
educaia permanent.
Noi, dasclii avem menirea de a prezenta istoria ca pe o carte frumoas, n care s
pstrm neterse faptele de seam din trecutul de lupt al poporului romn. Istoria nu se
compune numai din legende i povestiri, ci este o tiin care se bazeaz pe adevr, pe fapte i
lucruri reale. Reforma sistemului de nvmnt pune accent pe efortul propriu al copilului n
toate cele trei mari etape: predare, nvare, evaluare.
Metodele de nvatamnt se elaboreaza si se aplica n strnsa legatura cu specificul
disciplinei de nvatamnt, cu felul activitatii didactice, cu nivelul de pregatire al elevilor.
Clasificarea metodelor didactice :

din punct de vedere istoric: metode traditionale clasice (expunerea, conversatia,

exercitiul), metode moderne (algoritmizarea, problematizarea, instruirea programata);

n functie de sfera de specialitate: metode generale (expunerea,conversatia), metode

particulare (exercitiul);

dupa gradul de angajare al elevilor la lectie: metode expozitive sau pasive, centrate
pe memoria reproductiva si pe ascultarea pasiva si metode active, cere se bazeaza pe
angajarea directa a elevului;

dupa forma de organizare a muncii: metode individuale, metode de predare-nvatare

n grupuri, metode frontale, metode combinate;
Conversatia
Constituie una dintre metodele principale de identificare a activitatii elevilor. Metoda a
evoluat spre forme din ce n ce mai active si mai eficiente. De la o metoda care viza cu
precadere exersarea memoriei, prin ntrebari formulate de profesor, la care elevii raspundeau
prin dirijarea excesiva a acesteia, la o metoda n care profesorul ntreaba si este ntrebat,
dirijeaza cu suplete conversatia, stimuleaza dezbaterea si confruntarea de idei, antreneaza
elevii la un schimb de informatii si la exprimarea unor opinii personale.
1
MAGHIAR NATALIA
ANUL III PEDAGOGIE

Conversatia euristica confera istoriei un caracter afectiv si eficient. Aceasta

investigatie consta dintr-o succesiune de ntrebari care, prin valorificarea cunostintelor
dobndite de elevi anterior, stimuleaza gndirea acestora n sesizarea notelor caracteristice si
comune unui grup de fenomene istorice.
Discutia
Are semnificatia unui schimb reciproc si organizat de informatii si de idei, de impresii
si de pareri, de critici si de propuneri n jurul unor teme cu scopul:

examinarii si clarificarii n comun a unor notiuni de istorie;

a consolidarii si sistematizarii datelor si conceptelor cu care participantii au avut

contact;

al explorarii unor analogii sau diferente ntre teorii;

al solutionarii unor probleme teoretice si practice complexe;

al dezvoltarii capacitatii de expresie verbala si de creativitate colectiva.

Exista mai multe variante de discutii cum ar fi: discutia - dialog, consultatii n grup,
discutia de tip seminar, discutia n masa, masa rotunda, discutia dirijata.
Dezbaterea
Este o metoda prin care se examineaza o problema stiintifica si practica ,cu argument
pro si contra pentru elucidarea acesteia. Dezbaterea are caracter formativ prin faptul ca elevii,
expun,explica, analizeaza,propun,comenteaza,accepta idei,formuleaza
ipoteze,concluzii,adopta atitudini in ceea ce priveste un continut,o tema,o notiune istorica.
Demonstratia
n predarea istoriei, demonstratia este metoda cu ajutorul careia profesorul prezinta elevilor
obiective arheologice n mod direct sau indirect, prin imagini ale acestora, cu scopul de a
asigura activitatii de nvatare o baza perceptiva si documentara mai bogata si mai sugestiva.
Metoda demonstratiei n predarea-nvatarea istoriei Romniei si a istoriei universale
mbraca forme variate, n functie de mijloacele de nvatamnt specifice si anume:

Demonstratia cu ajutorul unor obiecte si urme istorice reale

Demonstratia cu ajutorul izvoarelor de istorie locala
Demonstratia cu ajutorul hartii geografice si istorice
Demonstratia cu ajutorul schemei
Demonstratia cu ajutorul mijloacelor audio-vizuale

2
MAGHIAR NATALIA
ANUL III PEDAGOGIE

Observarea este o metoda de cercetare ,de explorare a a realitatii istorice obiectuale si a

realitatii substituite prin mijloace de invatamant.In lectiile de istorie,observarea

poate fi

spontana,neorganizata,sau sitematica,organizata.
Obseratia sistematica presupune o etapa de pregatire:stabilirea obiectivelor,aspectul
supus observarii,formularea procesului de observare pe baza intrebarilor.Observarea poate fi
individuala sau pe grupe si presupune activitati din partea elevilor care au ca rezultat
schite,scheme,sinteze ale observatiilor expuse in descrieri verbale.
Problematizarea
Problematizarea orienteaza si activizeaza gndirea elevilor n procesul nvatarii dirijate
a cunostintelor prin faptul ca i conduce la rezolvarea unor situatii conflictuale, reale sau
aparente ntre cunostintele dobndite anterior de acestia si noi informatii despre fenomenul
sau procesul studiat.
La baza folosirii problematizarii n nvatarea istoriei sta capacitatea profesorului de a
formula ntrebari sa depaseasca dificultatile ivite n ntelegerea situatiilor de nvatare create.
Nu orice ntrebare adresata elevilor constituie nsa o problematizare. O caracteristica a
nvatarii prin problematizare n cazul istoriei o constituie faptul ca ntregul material
informativ este dobndit de elev prin intermediul a numeroase surse precum explicatiile
profesorului, manualul, documentele istorice.
Comparatia reprezinta calea sau procesul prin care profesorul si elevii reconstituie si
explica trecutul prin desprinderea asemanarilor si deosebirilor faptelor istorice, pe baza unor
criterii stiintifice. Toate tipurile de lectii si toate etapele acestora pot avea obiective
operationale care sa solicite comparatia.
Comparatia concomitenta reprezinta compararea n functie de diferite criterii
stiintifice a faptelor si fenomenelor istorice asemanatoare care s-au produs n aceeasi perioada
n conditii istorice diferite.
Comparatia succesiva reprezinta compararea progresiva a etapelor aceluiasi proces
istoric sau a diferitelor notiuni de acelasi fel care s-au succedat pe scara timpului.
nvatarea prin descoperire
Elevul trebuie pus n situatia ca, prin munca sau gndirea sa, sa descopere lumea, sa se
autoperfectioneze si apoi sa contribuie la dobndirea unor noi cunostinte de care are nevoie.
nvatarea prin descoperire sau prin investigare este o modalitate de lucru prin care
elevii sunt pusi n situatia de a destitui adevarul reconstituind drumul elaborarii cunostintelor
3
MAGHIAR NATALIA
ANUL III PEDAGOGIE

printr-o activitate proprie. Aceasta metoda pune elevii n situatia de a analiza documentele de
a formula pe aceasta cale unele concluzii despre fapte, evenimente istorice si procese istorice
necunoscute de ei. nvatarea prin descoperire poate fi inductiva ,deductiva .
Instruirea programat
Porneste de la premisa ca predarea-invatarea este un flux continuu de informatii
controlat prin intermediul unei conexiuni inverse si regleaza permanent invatarea.Fluxul
continuu al activitatii de predare-invatare predare-invatare presupune teste dupa principiul
pasilor mici si al progresului invatarii de continuturi elementare sau secvente
simple,accesibile logic.
Fiecare secventa presupune o aplicatie (raspuns la intrebare,un exercitiu care elevul sa
lucreze cu informatia data).Compararea cu raspunsul bun permite elevilor verificarea imediata
a raspunsurilor gasite,permite corectarea operativa a erorilor.Raspunsurile formulate se
compara cu raspunsurile din manual,iar daca nu coincid se reciteste intrebarea si se incearca
sa se formuleze raspunsul corect.
Modelarea
Este o modalitate de cunoastere a realitatii prin intermediul unor modele materiale sau
ideale, ca analogie a obiectelor si fenomenelor reale, prin care gndirea elevilor este condusa
la descoperirea adevarului prin antrenarea rationamentului analogic.
Folosirea modelelor contribuie la dezvoltarea gndirii elevilor. i obisnuieste cu ideea
ca obiectele si fenomenele realitatii pot fi modelate si i conduce la descoperirea unor
proprietati si relatii de cunoastere mai adnca a acestora. n practica scolara, n predarea
istoriei, modelarea este utilizata n mai multe variante:
o Modelarea similara
o Modelul prin analogie
o Modelul grafic, matematic si statistic
Exercitiul este o metoda didactica bazata pe actiune,prin care elevii efectueaza
constient si repetat actiuni mintale pentru insusirea de continuturi,notiuni,evenimente istorice.
Exersrea este o conditie esentiala in realizarea obiectivelor,iar exersarea impune activarea
elementelor complexe ale memoriei.Eficienta este asigurata cand operatiile prevazute de
exercitii creeaza conditiile necesare pentru elevi spre a le folosi in conditii noi,complexe,
stimuland inteligenta.

4
MAGHIAR NATALIA
ANUL III PEDAGOGIE

Povestirea este o forma de expunere cu caracter narativ si descriptiv a dinamicii,

frumusetii si dramatismul faptelor istorice, n mod clar, accesibil, gradat, captivant si expresiv,
fara sa se abata de la adevarul istoric. Sporeste expresivitatea povestirii si caracterul sau
emotional atunci cnd limbajul este adecvat, cnd se accentueaza corect , cnd gesturile sunt
modelate dupa ntelesul ideii.
Explicatia
n predarea istoriei la clasele mari, expunerea sistematica a cunostintelor mbraca, adesea,
forma explicatiei. Reprezinta o varianta a metodei expunerii care consta n argumentarea
stiintifica a faptelor relatate nu att prin descrierea lor, ct prin accentuarea cauzelor care
determina evenimentul istoric, a modului de desfasurare, a urmarilor si a relatiilor dintre
faptele si evenimentele istorice. Prin explicatie, profesorul se adreseaza mai mult gndirii
elevului si mai putin afectivitatii sale.
METODE MODERNE IN PREDAREA-INVATAREA ISTORIEI LA CLASELE I-IV

Brainstorming-ul (furtuna de idei)

Este o metoda prin care se dezvolta creativitatea elevilor prin exersarea gandirii
divergente, care solicita gasirea unor solutii proprii pentru problemele propuse.
Brainstorming-ul reprezint formularea a ct mai multor idei orict de fanteziste ar
putea prea acestea - ca rspuns la o situaie enunat, dup principiul cantitatea genereaz
calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile i inedite este necesar
o productivitate creativ ct mai mare.
O asemenea activitate presupune o serie de avantaje :
- participarea activ a tuturor participanilor ;
- dezvoltarea capacitii de a tri anumite situaii, de a le analiza, de a lua decizii privind
alegerea soluiei optime ;
Metoda Philips 6-6 se poate aplica in grupuri mari de 6 elevi, fiecare avand moderatorul
si purattorul sau de cuvant. Dupa ce se dezbate 6 minute problema, purtatorii de cuvant
prezinta solutiile grupurilor, iar moderatorii sintetizeaza si aleg solutia cea mai eficace.
Eseul de cinci minute
Este o modalitate eficient de a ncheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi s-i adune
ideilelegate de tema leciei i pentru a-i da profesorului o idee mai clar despre ceea ce s-a
ntmplat, n plan intelectual, n acea or. Acest eseu le cere elevilor dou lucruri: s scrie un
5
MAGHIAR NATALIA
ANUL III PEDAGOGIE

lucru pe care l-au nvat din lecia respectiv i s formuleze o ntrebare pe care o mai au n
legtura cu aceasta.
Ciorchinele
Este o metod de brainstorming neliniar care stimuleaz gsirea conexiunilor dintre
idei i care presupune urmtoarele etape:
-se scrie un cuvnt / tem (care urmeaz a fi cercetat) n mijlocul tablei sau a foii de hrtie
-se noteaz toate ideile, sintagmele sau cunotinele care v vin n minte n legtur cu tema
respectiv n jurul acestuia, trgndu-se linii ntre acestea i cuvntul iniial;
Rezultatele grupurilor se comunic profesorului care le noteaz la tabl ntr-un ciorchine
fr a le comenta sau judeca.n etapa final a leciei , ciorchinele poate fi reorganizat
utilizndu-se anumite concepte supraordonate gsite de elevi sau de profesor.
Turul galeriei
Ea presupune evaluarea interactiv formativa a produselor realizate de elevi.n grupuri
de trei sau patru, elevii lucreaz nti la o problem care se poate materializa ntr-un produs (o
diagram, de exemplu).Produsele sunt expuse pe pereii clasei. La semnalul invatatorului,
grupurile se rotesc prin clas, pentru a examina i a discuta fiecare produs.
Dup turul galeriei, grupurile i reexamineaz propriile produse prin comparaie cu
celelalte i citesc comentariile fcute pe produsul lor.
Cubul
Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaii din mai multe perspective,
permind abordarea complex i integratoare a unei teme.
Sunt recomandate urmtoarele etape :
-realizarea unui cub pe ale crui fee sunt scrise cuvintele: descrie, compar, analizeaz,
asociaz, aplic, argumenteaz.
- mprirea clasei n 6 grupe, fiecare dintre ele examinnd tema din perspectiva cerinei de pe
una dintre feele cubului
o Descrie: culorile, formele, mrimile etc.
o Compar: ce este asemntor? Ce este diferit?
o Analizeaz: spune din ce este fcut, din ce se compune
o Asociaz: la ce te ndeamn s te gndeti?
o Aplic: ce poi face cu aceasta? La ce poate fi folosit?
o Argumenteaz: pro sau contra i enumer o serie de motive care vin n sprijinul
afirmaiei tale.
6
MAGHIAR NATALIA
ANUL III PEDAGOGIE

Bulgrele de zapad
Metoda presupune reducerea numrului de elemente, aspecte, faete ale unei
probleme/situaii pentru focalizarea asupra celor eseniale.
-se imparte grupul n echipe de 7-8 persoane ;se enunta tema;
-fiecare membru noteaz pe un post-it ideea sa i o pune pe centrul mesei;
-se citesc toate ideile ,se vor reine primele 2-3.
Se reunete tot grupul cu cele 2 idei de la fiecare i se repet algoritmul, astfel se vor
reine doar ideile/aspectele pe care tot grupul le consider relevante.
Mozaicul
Presupune nvarea prin cooperare la nivelul unui grup i predarea achiziiilor
dobndite de ctre fiecare membru al grupului unui alt grup.
Ca toate celelalte metode de nvare prin cooperare i presupune urmtoarele avantaje:
- stimularea ncrederii n sine a elevilor;
- dezvoltarea abilitilor de comunicare de relaionare n cadrul grupului;
- dezvoltarea gndirii logice, critice i independente;
- dezvoltarea rspunderii individuale i de grup;
- optimizarea nvrii prin predarea achiziiilor altcuiva;
Jocul de rol
Etape: identificarea unei situaii care se preteaz la simulare prin jocul de rol,
modelarea situaiei i proiectarea scenariului jocul de rol se poate desfura n mai multe
moduri, fie ca o povestir sau ca o scenet ( inventnd dialogul odat cu derularea aciunii ),
alegerea elevilor care vor interpreta diverse roluri, distribuirea rolurilor i instruirea elevilor,
nvarea individual a rolurilor, amenajarea spaiului, interpretarea rolurilor, dezbaterea
rolurilor.Analiza i evaluarea jocului de rol se face cu toi elevii din clasa.
Pe lnga accentuarea caracterului activ si creator al metodelor moderne se impune ca
utilizarea acestora n predarea-nvatarea istoriei sa asigure o mbinare judicioase a muncii
independente a elevilor cu activitatea colectiva n nvatarea istoriei, metodele si procedeele nu
se folosesc izolat ci ntotdeauna integrate ntr-un sistem metodic.

7
MAGHIAR NATALIA
ANUL III PEDAGOGIE

Bibliografie :

Eugen Gagea ,Didactica predarii istoriei,Editura Gutenberg Univers,Arad,2010

Felezeu Calin, Metodica predarii istoriei, Ed. Presa Universitara Clujeana, Cluj-

Napoca, 1998 ;
M.E.C., Programe colare pentru clasa a IV-a ,Istorie ,Bucureti , 2005
M.E.C.,nvarea activ , Ghid pentru formatori i cadre didactice , Buc. , 2001
O. Pcurari (coord) ,Strategii didactice inovative, Ed. Sigma, 2003
Dumitru, Al., Dezvoltarea gndirii critice i nvarea eficient, Editura de
Vest, Timioara, 2000.

8
MAGHIAR NATALIA
ANUL III PEDAGOGIE