BENEFICIAR 

:
CONSILIUL LOCAL AL COM. CRIVAT
JUD. CALARASI

DENUMIRE PROIECT :
PIETRUIRE STRAZI LATERALE
IN COM. CRIVAT, JUD. CALARASI

CAIETE DE SARCINI

LUCRARI DE CONSTRUCTII DRUMURI

 GENERALITATI LUCRARI CONSTRUCTII

 TERASAMENTE

 FUNDATII DIN BALAST

 GENERALITATI – LUCRARI DE CONSTRUCTII

Lucrarile de constructii din acest capitol au fost structurate in subcapitole:

1.1. Programul de executie
1.2. Modificari de proiect
1.3. Borne si cote de nivel
1.4. Organizare de santier
1.5. Trasarea lucrarilor
1.6. Acte normative obligatorii
1.7. Mostre de materiale
1.8. Norme de protectie si tehnica securitatii muncii
1.9. Reteaua de utilitati publice
1.10. Curatenia santierului pe durata executiei lucrarilor
1.11. Materiile rezultate din desfaceri
1.12. Verificarile proiectantului si ale investitorului
1.13. Semnalizare, iluminare si paza
1.14. Remedierea defectelor
1.15. Curatenia finala a santierului
1.1. Programul de executie
Lucrarile se vor executa in conformitate cu graficul aprobat de investitor, grafic ce face parte
integranta din conditiile speciale de executie din cadrul contractului.
Ofertantul (antreprenorul), dupa ce a primit comunicarea de acceptare din partea investitorului in
max. 30 zile, supune aprobarii acestuia graficul de executie de detaliu, alcatuit in ordinea
tehnologica de executie.
Graficul acceptat de investitor ramane una din piesele de baza ale contractului de executie.
Antreprenorul trebuie sa notifice investitorului, Inspectiei de Stat in Constructii si proiectantului data
inceperii efective a lucrarilor.
1.2.Modificari de proiect
Orice modificare de proiect se va face in conformitate cu prevederile din : conditiile
speciale de executie, anexa la contract. Acestea trebuie sa aiba acordul proiectantului si cel al
investitorului. Daca investitorul solicita lucrari ce nu sunt prevazute in contract , anterprenorul le va
executa pentru o plata suplimentara, stabilind dinainte costurile.
1.3.Borne si cote de nivelment
Investitorul va preda prin proiectant, pe baza de proces-verbal amplasamentul bornelor si
reperelor de nivelment si cotele acestora.
In cazul in care se constata pe parcursul executiei nepotriviri intre situatia de pe teren si cea
prevazuta in proiect, antreprenorul are obligatia sa verifice aceste cote considerate cu erori si sa anunte
in scris investitorul asupra celor constatate.
1.4.Organizare de santier
Intrucat este o lucrare de drumuri (strazi) si sistematizare verticala, lucrarile ce se vor ataca vor
fi semnalizate corespunzator pentru a fi ocolite si a nu avea accidente.
 Deoarece lucrarile de baza sunt de constructii, constructorul ce va contracta lucrarea va folosi
baza proprie. La terminarea lucrarilor, terenurile folosite provizoriu pentru organizare de santier se vor
preda curate si in starea in care au fost luate in primire.
1.5.Trasarea lucrarilor
Investitorul are obligatia de a materializa pe teren prin grija proiectantului axele principale de
trasare a strazii si trebuie acordata o atentie deosebita cotelor de nivel ale bornelor de referinta si a
reperelor.
Trasarea se va materializa intr-un proces-verbal care va fi semnat de constructor, proiectant si
beneficiar si se va include in cartea constructiei.
Contractantul (antreprenorul) este raspunzator de trasarea corecta a lucrarilor fata de reperele date de
investitor, pe baza datelor furnizate in scris de proiectant.
Orice modificare survenita in planul de trasare se va materializa pe planuri si in teren cu acceptul
investitorului si al proiectantului. Pentru verificarea trasarii de catre proiectant, contractantul
(antreprenorul) este obligat sa pastreze cu grija reperele folosite la trasarea lucrarilor.
Antreprenorul va pastra la dosar atat planurile de trasare initiale cat si cele ulterioare, modificate
si aprobate de investitor pentru includerea lor in cartea constructiei.
1.6.Acte normative obligatorii
In anexa nr.1. sunt prezentate actele normative alcatuite din STAS-uri, normative si instructiuni
ce trebuie respectate. Actele normative citate acopera aspectele privind calitatea materialelor, punerea
in opera a acestora si conditiile de calitate care se cer pentru realizarea lucrarilor.In aceasta situatie
anterprenorul va inainta investitorului spre aprobare, odata cu cererea respectiva, o copie de pe
standardul strain aprobat si de Uniunea Europeana privind calitatile materialului respectiv, sau un act
emis de furnizor, in care sa atesteze calitatile acestui material, in paralel cu prevederile STAS pentru
materialul indigen. Aprobarea sau refuzul investitorului va fi comunicata antreprenorului in maximum
14 zile de la primirea cererii.
1.7.Mostre de materiale
Materialele trebuie sa fie de calitatea prescrisa in documentatie si in conformitate cu prevederile
din actele normative, urmand sa fie supuse la diverse probe la solicitarea invetsitorului sau a
proiectantului. Testarile sau probele solicitate de investitor sau proiectant necuprinse in documentatie se
suporta de investitor.
In cazul in care loturile de materiale (ciment, agregate) sau prefabricate (tuburi), nu indeplinesc
conditiile de calitate garantate de certificatele de calitate si prevazute in actele normative, se interzice
utilizarea lor.
Conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr.253/1992, privind calitatea in constructii,
art.12, alin.22 – se interzice folosirea de noi produse si procedee pentru care nu exista agremente
tehnice la lucrarile de constructii la care trebuie sa se asigure nivelul de calitate corespunzator
exigentelor de performanta esentiale.
1.8.Norme de protectie si tehnica securitatii muncii
Parte integranta a procesului de productie, protectia muncii asigura inca din faza de proiectare a
obiectivelor, masurile prevazute de norme, corespunzator tuturor cerintelor tehnicii actuale. In acest
scop, pentru uniformizare si respectarea regulilor de tehnica securitatii si de igiena a muncii, s-au
elaborat norme corespunzatoare fiecarui sector de activitate ce au fost legiferate si nu capata caracter
obligatoriu.
Conducatorilor unitatilor de productie si ai compartimentelor sunt obligati sa ia toate masurile
care sa asigure conditiile de securitatea muncii si sa supravegheze aplicarea regulamentelor si
instructiunile legate de tehnica securitatii muncii.
Obligatiile conducatorilor tehnici si administrativi pe linie de protectie a muncii constau in
general, in asigurarea de conditii normale de desfasurare a procesului de munca, precum si evitarea
imbolnavirilor profesionale si a accidentelor. Muncitorilor le revin o serie de obligatii privind protectia
muncii, din care amintim:
 insusirea instructajului pentru tehnica securitatii muncii;
 aducerea la cunostinta a sefilor directi a oricaror anomalii de desfasurare a procesului de
munca, care ar produce accidente;
 verificarea inainte de inceperea lucrului a locului de munca, utilajului si a uneltelor si
sculelor;
 cunoasterea regulilor si masurilor minimale de prim ajutor care trebuie acordate in caz de
accident si aplicarea acestora in caz de nevoie.
La lucrarile ce se executa in sectorul de drumuri, atat in constructia, intretinerea si repararea
acestora, este necesar sa se respecte normele specificate de protectie a muncii, dintre care amintim :
 masuri de tehnica securitatii muncii la organizarea de santier;
 masuri de tehnica securitatii muncii la lucrarile de sapaturi de terasamente;
 masuri de protectie a muncii la executarea imbracamintilor din mixtura asfaltica;
 masuri de protectie a muncii la alte lucrari de intretinere si reparare a drumurilor in
localitati.
Deoarece specificul activitatii de construire si intretinere a strazilor este legat de executarea
lucrarilor in permanenta pe drum sub circulatie, este necesar sa se acorde o atentie deosebita
semnalizarii punctelor de lucru si folosirii de catre muncitori a echipamentului caracteristic de protectie
(bluza avertizare de culoare portocalie) + indicatoare rutiere ( de ocolire, avertizare etc.)
Este absolut necesar ca in toate cazurile, la toate lucrarile si baze de productie, ateliere, puncte
de lucru etc. sa se aplice cu simt de raspundere masurile de protectie a muncii prevazute in legislatia
si cele specifice fiecarei lucrari ce se executa pentru evitarea producerii oricarui accident.
Contractantul (antreprenorul) va asigura personalul impotriva accidentelor prin intermediul unei
agentii de asigurare, de semenea se va asigura pentru orice dauna, pierdere sau prejudiciu ce poate
inteveni asupra unor mijloace sau persoane (lucrari executate, utilaje, materiale, personal propriu,
proiectant, consultant, investitor).
 1.9. Reteaua de utilitati publice
Antreprenorul are obligatia de a obtine toate informatiile de la serviciile utilitatilor publice
privind pozitia retelelor si le va face imediat cunoscut investitorului in scris (de apa, electrice, telefonie,
gaze sau conducte de petrol).
Orice deteriorare produsa din cauza derularii programului de lucrari contractate, la retelele de
utilitate publica va fi suportata de antreprenor in ceea ce privesc cheltuielile pentru remedierea
situatiei.
Orice deviere sau modificare permanenta sau temporara a retelelor publice va fi permisa numai
dupa obtinerea aprobarii de la fiecare detinator al unitatilor respective.
Obtinerea avizului necesar executiei de la organele in drept (politie, primarie, beneficiar retele)
cade in sarcina investitorului si antreprenorului avizele de amplasament si traseele acestora putand fi
vazute la dosarul proiectului si la faza S.F.
Costul intreruperii functionarii diferitelor utilitati ( apa, energie, telefonie, petrol) se suporta
de catre investitor.
1.10. Curatenia santierului pe durata executiei lucrarilor
Pe durata executiei lucrarilor se va mentine in permanenta ordinea si curatenia.
Antreprenorul este obligat sa respecte toate reglementarile organelor sanitare ale politiei, ale
mediului si Consiliului local in scopul asigurarii unui element de ordine si curatenie pe intreaga durata.
In timpul desfasurarii lucrarilor, contractantul (antreprenorul) are obligatia sa mentina caile de
acces libere, sa retraga utilajele, sa indeparteze surplusul de materiale, deseurile si lucrarile provizorii de
orice fel, care nu mai sunt necesare.
1.11. Materialele rezultate din desfaceri
Materialele neutilizate rezultate din desfaceri vor fi transportate la locurile indicate prin
procese-verbale incheiate de antreprenor cu primaria locala.
Se interzice instrainarea materialelor refolosibile rezultate din demolari.
Acestea se vor preda pe baza de acte investitorului sau se vor reintroduce in executie.
1.12. Verificarile proiectantului si ale investitorului
Antreprenorul este obligat sa asigure accesul si toate celelalte facilitati pentru investitor
sau proiectant cand acestia solicita sa inspecteze santierul.
Orice modificare se considera ca fiind facuta numai in momentul in care reprezentantul
investitorului sau al proiectantului depune o nota scrisa la responsabilul tehnic al santierului, care
este obligat sa semneze de primirea ei.
Antreprenorul va trebui ca inainte de atacarea lucrarilor sa numeasca un responsabil tehnic
cu executia, care trebuie sa fie atestat tehnic si profesional si care sa verifice lucrarile din partea
antreprenorului conform Regulamentului de verificare a executiei lucrarilor HG 925/29 nov.’95.
Investitorul are obligatia sa asigure verificarea executiei corecte a lucrarilor de constructii prin diriginti
de specialitate sau agenti economici de consultanta specialiozati pe tot parcursul lucrarilor.
1.13. Semnalizare, iluminare si paza
Santierul si lucrarile vor fi semnalizate si iluminate in intregime pana la ½ ore dupa
rasaritul soarelui sau ori de cate ori vizibilitatea este slaba, in scopul de a se evita accidentele
de circulatie. Lucrarea fiind de strazi si sistematizare verticala, efectuandu-se sub circulatia interioara
, punctele de lucru se vor semnaliza corespunzator pentru asigurarea continuitatii circulatiei in
timpul executiei lucrarilor si pentru a evita accidentarea muncitorilor din perimetru (indicatoare
de avertizare, bluze reflectorizante de protectie pentru muncitori si echipament specific). Daca
peste noapte sau la sfarsitul de saptamana raman utilaje si materiale la punctul de lucru, acestea
vor fi pazite de paznici de noapte.
1.14. Remedierea defectelor
Antreprenorul este obligat sa refaca sau sa remedieze pe parcursul lucrarilor orice lucrare sau
parte de lucrare necorespunzatoare din punct de vedere calitativ. De asemenea, antreprenorul este
obligat sa indeparteze materialele care sunt calitativ necorespunzatoare.
Lucrarile vor fi mentinute curate in permanenta, eliberate de moluz sau de alte resturi de
materiale. Nu se va plati nici o lucrare pana cand acesta nu este terminata, in stare curata, iar lucrarile
de remediere efectuate in mod complet.
Inainte de a cere receptia finala a lucrarilor sau a unei parti din aceasta, antreprenorul trebuie sa
le inspecteze ele insusi, in prealabil, ca sa se convinga ca ele sunt intr-o conditie corespunzatoare din
punct de vedere calitativ pentru receptie.
In cazul in care antreprenorul, la dispozitia scrisa a consultantului nu executa cele sesizate,
investitorul are dreptul sa angajeze si sa plateasca altor antreprenori realizarea acestor lucrari,
cheltuielile aferente urmand a fi recuperate de catre investitor de la antreprenorul contractant.
Contractantul (antreprenorul) raspunde potrivit obligatiilor care ii revin, pentru viciile ascunse ale
constructiei, urmare a nerespecatrii normelor de proiectare si de executie in vigoare la data
realizarii ei.
1.15. Curatenia finala a santierului
La terminarea lucrarilor, antreprenorul va evacua de pe santier toate utilajele de constructii,
surplusul de materiale, ambalajele, deseurile si lucrarile provizorii.
Contractul nu va fi considerat terminat pana cand procesul verbal de receptie finala nu va fi
semnat si de consultant, care trebuie sa ateste ca lucrarile au fost executate conform contractului,
caietului de sarcini si dispozitiilor consultantului.
 CAIET DE SARCINI

LUCRĂRI TERASAMENTE
CUPRINS

CAP.I. GENERALITĂŢI
ART. 1. Domeniul de aplicare
ART. 2. Prevederi generale

CAP.II. MATERIALE FOLOSITE

ART. 3. Pământ vegetal
ART. 4. Pământuri pentru terasamente
ART. 5. Apa de compactare
ART. 6. Pământuri pentru straturi de protecţie
ART. 7. Verificarea calităţii pământurilor

CAP. III. EXECUTAREA TERASAMENTELOR

ART. 8. Pichetatul lucrărilor
ART. 9. Lucrările premergătoare
ART. 11. Mişcarea pământului
ART. 11. Gropi de împrumut şi depozite
ART. 12. Execuţia debleurilor
ART. 13. Pregătirea terenului de sub rambleuri
ART. 14. Execuţia rambleurilor
14.1. Prescripţii generale
14.2. Modul de execuţie a rambleurilor
14.3. Compactarea rambleurilor
14.4. Controlul compactării
14.5. Profiluri şi taluzuri
14.6. Prescripţii aplicabile pământurilor sensibile la apă
14.7 Protecţia împotriva apei
 ART. 15. Finisarea platformei
ART. 16. Acoperirea cu pământ vegetal

ART. 17. Întreţinerea în timpul termenului de garanţie

ART. 18. Controlul execuţiei lucrărilor

CAP. IV. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

ART. 19. Recepţia pe faze de execuţie
ART. 20. Recepţia preliminară, la terminarea lucrărilor
ART. 21. Recepţia finală

ANEXĂ – DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

 CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI

ART.1. DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplică la executarea terasamentelor pentru modernizarea, construcţia
şi reconstrucţia drumurilor publice. El cuprinde condiţiile comune ce trebuie să fie îndeplinite la
executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, la compactarea, nivelarea şi finisarea lucrărilor
precum şi controlul calităţii şi condiţiile de recepţie.

ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 şi alte standarde şi
normative în vigoare, la data execuţiei, în măsura în care acestea completează şi nu contravin
prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unităţi de
specialitate, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea beneficiarului, şi alte verificări
suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care
să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a terasamentelor executate, cu rezultatele
testelor şi a celorlalte cerinţe.
2.6. În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini eneficiarul poate
dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun, pe cheltuiala
Antreprenorului.

CAPITOLUL II
MATERIALE FOLOSITE

ART. 3. PĂMANT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi însămânţate sau plantate se foloseşte pământ
vegetal rezultat de la curăţirea terenului şi cel adus de pe alte suprafeţe locale de teren.

ART.4. PĂMANTURI PENTRU TERASAMENTE

 4.1. Categoriile şi tipurile de pământuri, clasificate conform STAS 1243 care se folosesc la
executarea terasamentelor sunt date în tabelele 1.a şi 1.b.
4.2. Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiţii climaterice şi
hidrologice, la orice înălţime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.
4.3. Pământurile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate în orice condiţii climaterice,
hidrologice, la orice înălţime de terasament, compactarea lor necesitând o tehnologie adecvată.
4.4 Pământurile prăfoase şi argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când condiţiile hidrologice
locale sunt mediocre şi nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3
privind acţiunea fenomenului de îbgheţ-dezgheţ la lucrări de drum.
4.5. În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în pământuri rele sau
foarte rele vezi tabelul 1b sau a celor cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5 g/cm 3, vor
fi înlocuite cu pământuri de calitate satisfăcătoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianţi (var, cenuşă
de furnal, etc.). Înlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toată lăţimea platformei, la o adâncime de
minimum 20 cm în cazul pământurilor rele şi de minimum 50 cm în cazul pământurilor foarte rele sau
soluri cu densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5 g/cm 3. Adâncimea se va considera sub
nivelul patului drumului şi se va stabili în funcţie de condiţiile locale concrete, de către inginer.

Pentru pământurile argiloase, simbolul 4d, se recomandă fie înlocuirea, fie stabilizarea lor cu var,
ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau când pământul din patul
drumului are umiditatea relativă Wo>0,55 se va executa un strat de separaţie din geotextil, rezistent şi
permeabil.

Wo = W (umiditate naturală)
WL (limita de curgere)

4.6. Realizarea terasamentelor în rambleu, în care se utilizează pământuri simbol 4d (anorganice)

şi 4e (cu materii organice peste 5) a căror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea
soluţiei de punere în operă şi eventualele măsuri de îmbunătăţire să fie fundamentate cu probe de
laborator pe considerente tehnico-economice.
4.7. Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, mâluri, nămoluri, turba şi pământurile
vegetale, pământurile cu consistenţă redusă (care au indicele de consistenţă sub 0,75%), precum şi
pământurile cu conţinut mai mare de 5 de săruri solubile în apă. Nu se vor introduce în umpluturi,
bulgări de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice în putrefacţie (brazde, frunziş, rădăcini,
crengi, etc.).

ART.6. PĂMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECŢIE

 Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecţie a rambleurilor erodabile
trebuie să aibă calităţile pământurilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile şi
pietrişurile aluvionare. Aceste pământuri nu trebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de 100
mm.

ART.7. VERIFICAREA CALITĂŢII PĂMANTURILOR

7.1. Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale
acestuia, prevăzute în tabelul 2.

Tabelul 2
Nr Metode de
crt Caracteristici care se verifică Frecvenţe minime determinare
conform STAS
1. Granulozitate În funcţie de heterogenitatea pământului 1913/5-85
2. Limita de plasticitate utilizat însă nu va fi mai mică decât o 1913/4-86
3. Densitate uscată maximă încercare la fiecare 5.000 m3 1913/3-76
4. Coeficientul de neuniformitate 730-89
5. Umflare liberă Pentru pământurile folosite în 1913/13-83
6. Sensibilitate la îngheţ, dezgheţ rambleurile din spatele zidurilor şi 1913/12-88
pământurilor folosite la protecţia
rambleurilor, o încercare la fiecare
1.000 m3
7. Umiditate O încercare la fiecare 1709/3-90
– 2.000 m3 pământ pentru
rambleuri
– 250 ml de drum în debleu
8. Zilnic sau la fiecare 500 m3 1913/1-82

7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinărilor de

laborator.
 CAPITOLUL III
EXECUTAREA TERASAMENTELOR

ART.8. PICHETATUL LUCRĂRILOR

8.1. De regulă, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante
ale traseului prin picheţi sau martori, iar vârfurile de unghi prin borne de beton legaţi de repei amplasaţi
în afara amprizei drumului. Pichetajul este însoţit şi de o reţea de reperi de nivelment stabili, din borne
de beton, amplasaţi în afara zonei drumului, cel puţin câte doi reperi pe km.

8.2. În cazul când documentaţia este întocmită pe planuri fotogrametrice, traseul drumului
proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeayă să se facă la începerea lucrărilor de
execuţie pe baza planului de situaţie, a listei cu coordonate pentru vârfurile de unghi şi a reperilor de pe
teren.

8.3. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la

restabilirea şi completarea pichetajului complet nou în cazul situaţiei arătate la pct. 8.1. sau la executarea
pichetajului în cazul situaţiei de la pct. 8.2. Îm ambele cazuri trebuie să se facă o pichetare detaliată a
profilurilor transversale, la o distanţă maximă între acestea de 30 m în aliniament şi de 20 m în curbe.
Picheţii implantaţi în cadrul pichetajului complementar vor fi legaţi, în plan şi în profil în lung,
de aceiaşi reperi ca şi picheţii din pichetajul iniţial.

8.4. Odată cu definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, Antreprenorul va materializa

prin ţăruşi şi şabloane următoarele:
 înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax, de-a lungul drumului;
 punctele de intersecţii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
 înclinarea taluzelor.

8.5. Antreprenorul este răspunzător de buna conservare a tuturor picheţilor şi

reperilor şi are obligaţia de a-I restabili sau de a-l reamplasa dacă este necesar.
8.6. În caz de nevoie, scoaterea lor în afara amprizei lucrărilor este efectuată de către
Antreprenor, pe cheltuiala şi răspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisă a Beneficiarului, cu
notificare cu cel puţin 24 ore în devans.
8.7. Cu ocazia efectuării pichetajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane şi aeriene,
aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau proterii acestora.
 ART.9. LUCRĂRI PREGĂTITOARE
9.1. Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare în
limita zonei expropriate:
 defrişări;
 curăţirea terenului de resturi vegetale şi buruieni;
 decaparea şi depoyitarea pământului vegetal;
 asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi adâncime;
 demolarea construcţiilor existente.
9.2. Antreprenorul trebuie să execute în mod obligatoriu tăierea arborilor, pomilor
şi arbuştilor, să scoată rădăcinile şi buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, în caz
că este necesar, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Scoaterea buturugilor şi rădăcinilor şi rădăcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu înălţime mai
mică de 2 m precum şi debleuri.
9.3. Curăţirea terenului de frunze, crengi, iarbă şi buruieni şi alte materiale se face pe întreaga
suprafaţă a amprizei.
9.4. Decaparea pământului vegetal se face pe întreaga suprafaţă a amprizei drumului şi a gropilor
de împrumut.
9.5. Pământulu decapat şi oricare alte pământuri care sunt improprii pentru umpluturi vor fi
transportate şi depuse în depozite definitive, evitând orice amestec sau impurificare a terasamentelor
drumului. Pământul vegetal va fi pus în depozite provizorii, în vederea reutilizării.
9.6. Pe porţiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul drumului, acestea
trebuie dirijate prin şanţuri de gardă care să colecteze şi să evacueze apa în afara amprizei drumului. În
general, dacă se impune, se vor executa lucrări de colectare, drenare şi evacuare a apelor din ampriza
drumului.
9.7. Demolările construcţiilor existente vor fi executate până la adâncimea de 1,00 m sub nivelul
platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi strânse cu grijă, pentru a fi reutilizate conform
indicaţiilor precizate în caietele de sarcini speciale sau în lipsa acestora, vor fi evacuate în groapa
publică cea mai apropiată, transportul fiind în sarcina Antreprenorului.
9.8. Toate golurile ca : puţuri, pivniţe, excavaţii, gropi rezultate după scoaterea buturugilor şi
rădăcinilor, etc. vor fi umplute cu pământ bun pentru umplutură, conform prevederilor art.4 şi
compactate pentru a obţine gradul de compactare prevăzut în tabelul nr.5 punctul b.
9.9. Antreprenorul nu va trece la execuţia terasamentelor înainte ca Beneficiarul să constate şi să
accepte execuţia lucrărilor pregătitoare enumerate în prezentul capitol.
Această acceptare trebuie să fie în mod obligatoriu menţionată în registrul şantier.
 ART.10. MIŞCAREA PĂMÂNTULUI
10.1. Mişcarea terasamentelor se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături, în
profilurile cu umplutură ale proiectului. La începutul lucrărilor, Antreprenorul trebuie să prezinte
Consultantului spre aprobare, o diagramă a cantităţilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de mişcare
a terasamentelor), precum şi toate informaţiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport,
distanţe, etc.).
10.2. Excedentul de săpătură şi pământurile din debleuri care sunt improprii realizării
rambleurilor (în sensul prevederilor din art.4) precum şi pământul din patul drumului din zonele de
debleu care trebuie înlocuite (în sensul art.4) vor fi transportate în depozite definitive.
10.3. Necesarul de pământ care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de
împrumut.
10.4. Recurgerea la debleuri şi rambleuri în afara profilului din proiect, sub formă de
supralărgire, trebuie să fie supusă aprobării Beneficiarului.
10.5. Dacă, în cursul execuţiei lucrărilor, natura pământurilor provenite din debleuri şi gropi de
împrumut este incompatibilă cu prescripţiile preyentului caiet de sarcini şi ale caietului de sarcini
speciale, sau ale standardelor şi normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea şi condiţiile de
execuţie a rambleurilor, Antreprenorul trebuie să informeze Beneficiarul şi să-I supună spre aprobare
propuneri de modificare a provenienţei pământului pentru umplutură, pe bază de măsurători şi teste de
laborator, demostrând existenţa reală a materialelor şi evaluarea cantităţilor de pământ ce se vor
exploata.
10.6. La lucrările importante, dacă beneficiarul consideră necesar, poate preciza, completa sau
modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini. În acest caz, Antreprenorul poate întocmi, în
cadrul unui caiet de sarcini speciale “Tabloul de corespondenţă a pământului” prin care se desfăşoară
destinaţia fiecărei naturi a pământului provenit din debleuri sau gropi de împrumut.
10.7. Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, “Tabelul de
mişcare a pământului” care defineşte în spaţiu mişcările şi localizarea finală a fiecărei cantităţi izolate de
pământ din deblei sau din groapa de împrumut. El ţine cont de “Tabloul de corespondenţă a pământului”
stabilit de Beneficiar, dacă acesta există, ca şi de punctele de trecere obligatorii ale itinerarului de
transport şi de prescripţiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobării Beneficiarului în
termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de începerea lucrărilor.

ART.11. GROPI DE ÎMPRUMUT ŞI DEPOZITE DE PĂMÂNT

11.1. În cazul în care gropile de împrumut şi depozitele de pământ nu sunt impuse prin proiect
sau în caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o face Antreprenorul , cu acordul Beneficiarului.
Acest acord va trebui să fie solicitat cu minimum opt zile înainte de începerea exploatării gropilor de
împrumut sau a depozitelor. Dacă Beneficiarul consideră că este necesar, cererea trebuie să fie însoţită
de:
 un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, în spiritul prevederilor art.4
din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele şi analizele de laborator executate pentru
acest raport fiind în sarcina Antreprenorului;
 acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesaare pentru depozite şi/sau pentru
gropile de împrumut;
 un raport cu programul de exploatarea gropilor de împrumut şi planul de refacere a mediului.
11.2. La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta următoarele
reguli:
 pământul vegetal se va îndepărta şi depozita în locurile aprobate şi va fi refolosit conform
prevederilor proiectului;
 crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizaţiei prealabile a Beneficiarului, să
fie la o depărtare mai mare de 10 cm de limitele zonei drumului;
 taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu
condiţia ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor
din precipitaţii, iar taluzurile să fie îngrijit executate;
 săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicată în debleuri sau sub cota
şanţului de scurgere a apelor, în zona de rambleu;
 în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului, amenajând o
banchetă de 4,00 m lăţime între piciorul taluzului drumului şi gropapa de împrumut;
 fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1…3% spre exterior şi pantă
longitudinală care să asigure scurgerea şi evacuarea apelor;
 taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu înclinarea 1:1,5…
1,3; când între piciorul taluzului drumului şi marginea gropii de împrumut nu se lasă nici un fel de
banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3.
11.3. Surplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în următoarele
moduri:
 în continuarea terasamentelului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat,
campactat şe taluzat conform prescripţiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafaţa superioară a
acestor rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel mult egală cu cota muchiei platformei
rambleului drumului proiectat;
 la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în execuţie sau ale celor
existente şi în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situaţii este necesar să se obţină aprobarea
pentru ocuparea terenului şi să se respecte condiţiile impuse.
 La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmări ca prin execuţia acestora
să se provoace înzăpezirea drumului.
11.4. Antreprenorul va avea grijă ca gropile de împrumut şi depozitele să nu compromită
stabilitatea masivelor naturale şi nici să nu rişte antrenarea terasamentelor de către ape sau să cauzeze,
din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. În acest caz,
Antreprenorul va fi în întregime răspunzător de aceste pagube.
11.5. Beneficiarul se va opune executării gropilor de împrumut sau depozitelor, susceptibile de a
înrăutăţi aspectul împrejmuirilor şi a scurgerii apelor, fără ca Antreprenorul să poată pretinde pentru
acestea fonduri suplimentare sau despăgubiri.
11.6. Achiziţionarea sau despăgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de
pământuri ca şi ale celor necesare gropilor de împrumut, rămân în sarcina Antreprenorului.

ART.12. EXECUŢIA DEBLEURILOR

12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a amprizelor
de debleu, precizat în prezentul caiet de sarcini şi caietul de sarcini speciale să fie verificat şi recunoscut
ca satisfăcător de către Beneficiarul lucrări.
Aceste acceptări trebuie, în mod obligatoriu să fie menţionate în registrul de şantier.
12.2. Săpăturile trebuiesc atacate frontal pe întreaga lăţime şi pe măsură ce avansează, se
realizează şi taluzarea, urmărind pantele taluzurilor menţionate pe profilurile transversale.
12.3. Nu se vor creea supraadâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental apar asemenea
situaţii se va trece la umplerea lor, conform modalităţilor pe care le va prescrie Beneficiarul lucrării şi pe
cheltuiala Antreprenorului.
12.4. La săparea în terenuri sensibile la umezeală, terasamentele se vor executa progresiv,
asigurându-se permanent drenarea şi evacuare apelor pluviale şi evitarea destabilizării echilibrului
hidrologic al zonei sau al nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pământurilor. Toate
lucrările preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de începerea săpăturilor, pentru a se asigura că
lucrările se vor executa fără a fi afectate de ape.
12.5. În cazul când terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calităţile stabilite şi
nu este de portanţa prevăzută, se va putea prescrie realizarea unui strat de formă pe cheltuiala
Beneficiarului. Compactarea acestui strat de formă se va face la gradul de compactare de 100% Proctor
Normal. În acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97%
Proctor Normal.
12.6. Înclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Dacă acesta diferă de
prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui să aducă la cunoştinţa Beneficiarului neconcordanţa
constatată, urmând ca acesta să dispună o modificare a înclinării taluzurilor şi modificarea volumului
terasamentelor.
 12.7. Prevederile STAS 2914 privind înclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de
maximum 12,00 m sunt date în tabelul 3, în funcţie de natura materialelor existente în debleu.

Tabel 3

NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU ÎNCLINAREA TALUZURILOR

Pământuri argiloase, în general argile nisipoase sau prăfoase, 1,0 : 1,5

nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pământuri mărnoase 1,0 : 1,0 … 1,0 : 0,5
Pământuri macroporice (loess şi pământuri loessoide) 1,0 : 0,1
Roci stâncoase alterabile, în funcţie de gradul de alterabilitate şi 1,0 : 1,5… 1,0 : 1,0
de adâncimea debleurilor
Roci stâncoase nealterabile 1,0 : 0,1
Roci stâncoase (care nu se degradează) cu stratificarea de la 1,0 : 0,1 până la poziţia verticală
favorabilă în ce priveşte stabilitatea sau chiar în consolă

În debleuri mai adânci de 12,00 m sau amplasate în condiţii hidrologice nefavorabile (zone
umede, infiltraţii, zone de băltiri) indiferent de adâncimea lor, înclinarea taluzurilor se va stabili printr-
un calcul de stabilitate.
12.8. Taluzurile vor trebui să fie curăţate de pietre sau de bulgări de pământ care nu sunt perfect
aderente sau încorporate în teren ca şi rocile dislocate a căror stabilitate este incertă.
12.9. Dacă pe parcursul lucrărilor de terasamente, masele de pământ devin instabile,
Antreprenorul va lua măsuri immediate de stabilizare, anunţând în acelaşi timp Beneficiarul.
12.10. Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă, se vor compacta până la 100% Proctor Normal,
pe o adâncime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct.c).
12.11. În terenuri stâncoase, la săpăturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va
trebui să stabilească şi apoi să adapteze planurile sale de derocare în aşa fel încât după explozii să se
obţină:
 degajarea la gabarit a taluzurilor şi platformei;
 cea mai mare fracţionare posibilă a rocii, evitând orice risc de deteriorare a lucrărilor.
12.12. Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui să se inspecteze, în mod
frecvent şi în special după explozie, taluzurile de debleuri şi terenurile de deasupra acestora, în scopul de
a se înlătura părţile de rocă, care ar putea să fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze.
După execuţia lucrărilor, se va verifica dacă adâncimea necesară este atinsă peste tot. Acolo unde
acesta nu este atinsă, Antreprenorul va trebui să execute derocarea suplimentară necesară.
12.13. Toleranţele de execuţie pentru suprafaţa platformei şi nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m
sunt date în tabelul 4.
Tabelul 4
Toleranţe admise
 Profilul Roci necompacte Roci compacte

Platformă cu strat de formă +/- 3 cm +/- 5 cm

Platformă fără strat de formă +/- 5 cm +/- 10 cm
Taluz de debleu neacoperit +/- 10 cm variabil în funcţie de
natura rocii

12.4. Metoda utilizată pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor stâncoase este lăsată la
alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adâncime suplimentară, apoi de a completa,
pe cheltuiala sa, cu un strat de pământ, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat aşa cum este
arătat în art.14.
12.5. Dacă proiectul prevede executarea rambleurilor cu pământurile sensibile la umezeală,
Beneficiarul va prescrie ca executarea săpăturilor în debleuri să se facă astfel:
 în perioada ploioasă : extragerea verticală;
 după perioada ploioasă : săpături în straturi, până la orizontul al cărui conţinut în apă va fi superior
cu 10 puncte, umidităţii optime Proctor Normal.
12.16. În timpul execuţiei debleurilor, Antreprenorul este obligat să conducă
lucrările astfel ca pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleurilor să nu fie degradate
sau înmuiate de apele de ploaie. Va trebui, în special să se înceapă cu lucrările de debleu de la partea de
jos a rampelor profilului în lung.
Dacă topografia locurilor permite o evacuare gravitaţională a apelor, Antreprenorul va trebui să
menţină o pantă suficientă pentru scurgere, la suprafaţa părţii excavate şi să execute în timp util şanţuri,
rigole, lucrări provizorii necesare evacuării apelor în timpul excavării.

ART.13. PREGĂTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI

Lucrările pregătitoare arătate la art.8 şi 9 sunt comune atât sectoarelorde debleu cât şi celor de
rambleu.
Pentru rambleuri mai sunt necesare şi se vor executa şi alte lucrări pregătitoare.
13.1. Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%, Antreprenorul va
trebui să execute trepte de înfrăţire având o înălţime egală cu grosimea stratului prescris pentru
umplutură, distanţate la maximum 1,00 m pe terenuri obişnuite şi cu înclinarea de 4% spre exterior.
Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agregate de “Beneficiar”.
13.2. Pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare prevăzute la art.8 şi 9, sau pe
terenuri de portanţă scăzută se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adâncime
minimă de 30 cm, pentru a obţine un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului 5.

ART.14. EXECUŢIA RAMBLEURILOR

14.1. Prescripţii generale
 14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare înainte ca pregătirile terenului,
indicate în caietul de sarcini şi caietul de sarcini speciale, să fie verificate şi acceptate de “Inginer”.
Această acceptare trebuie să fie, în mod obligatoriu, consemnată în caietul de şantier.
14.1.2. Nu se execută lucrări de teraamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
14.1.3. Execuţia rambleurilor trebuie să fie întreruptă în cazul când calităţile lor minimale
definite prin prezentul caiet de sarcini su prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de
intemperii.
Execuţia nu poate fi reluată decât după un timp fixat de “Beneficiar” sau reprezentantul său, la
propunerea Antreprenorului.

14.2. Modul de execuţie a rambleurilor

14.2.1. Rambleurile se execută în straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia
proiectului, pe întreaga lăţime a platformei şi în principiu pe întreaga lungime a rambleului evitându-se
segregările şi variaţiile de umiditate şi granulometrie.
Dacă dificultăţile speciale, recunoscute de “Beneficiar”, impun ca execuţia straturilor elementare
să fie executate pe lăţimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alăturate
care împreună acoperă întreaga lăţime a profilului, urmărind ca decalarea în înălţime între două benzi
alăturate să nu depăşească grosimea maximă impusă.
14.2.2. Pământul adus pe platformă este împrăştiat şi nivelat pe întreaga lăţime a
platformei (sau a benzii de lucru) în grosimea optimă de compactare stabilită, urmărind realizarea unui
profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv.
Suprafaţa fiecărui strat intermediar, va avea grosimea optimă de compactare, va fi plană şi va
avea o pantă transversală de 3…5% către exterior, iar suprafaţa ultimului strat va avea panta prescrisă
conform articolului 16.
14.2.3. La realizarea umpluturilor cu înălţimi mai mari de 3,00 m se pot folosi, la baza
acestora, blocuri de piatră sau din beton cu dimensiunea maximă de 0,50 m cu condiţia respectării
următoarelor măsuri :
 împănarea golurilor cu pământ;
 asigurarea tasărilor în timp şi luarea lor în considerare;
 realizarea uneimumpluturi omogene din pământ de calitate corespunzătoare pe cel puţin 2,00 m
grosime la partea superioară a rambleului.
14.2.4. La punerea în operă a rambleului se va ţine seama de umiditatea
optimă de compactare. Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determinări ale umidităţii la sursă
şi se vor lua măsurile în consecinţă pentru punerea în ooperă, respectiv aşternerea şi necompactarea
imediată, lăsând pământul să se zvânte sau să se trateze cu var pentru a-şi reduce umiditatea până cât
mai aproape de cea otimă, sau din contră, udarea stratului aşternut pentru a-l aduce la valoarea umidităţii
optime.

14.3. Compactarea rambleurilor

14.3.1. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare
Proctor Normal prevăzut în STAS 2914, conform tabelului 5.

Tabel 5
Pământuri
Zonele din terasamente (la care se Necoezive Coezive
prescrie gradul de compactare) Îmbrăc Îmbrăc Îmbrăc Îmbrăc
permanente semipermanente permanente semipermanente
a.Primii 30 cm ai terenului natural sub
un rambleu, cu înălţimea: h≥2,00 m 100 95 97 93
h>2,00 m 95 92 92 90
b.În corpul rambleurilor, la dâncimea
sub patul drumului: h≤0,50 m 100 100 100 100
0,5<h≤2,00 m 100 97 97 94
h>2,00 m 95 92 92 90
c.În debleuri pe adâncimea de 30 cm
sub patul drumului 100 100 100 100

NOTĂ : Pentru pământurile necoezive, stâncoase cu granule de 20 mm în proporţie mai mare de 50%
şi unde raportul dintre densitatea în stare uscată a pământului compactat nu se poate determina, se va
putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, când după un anumit număr
de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasă urme
vizibile la controlul gradului de compactare.

14.3.2. Antreprenorul va trebui să supună acordului Beneficiarului, cu cel puţin opt zile
înaintea începerii lucrărilor, grosimea maximă a stratului elementar pentru fiecare tip de pământ, care
poate asigura obţinerea (după compactare) a gradelor de compactare arătate în tabelul 5, cu
echipamentele existente şi folosite pe şantier.
În acest scop, înainte de începerea lucrărilor, va realiza câte un tronson de încercare de minimum
30 m lungime pentru fiecare tip de pământ. Dacă compactarea prescrisă nu poate fi obţinută,
Antreprenorul va trebui să realizeze o nouă planşă de încercare după ce va aduce modificările necesare
grosimii straturilor şi utilajului folosit. Rezultatele acestor încercări trebuie să fie menţionate în registrul
şantier.
În cazurile când această obligaţie nu va putea fi realizată grosimea straturilor succesive nu va
depăşi 20 cm după compactare.
 14.3.3. Abaterile limită la gradul de compactare vor fi de 3% sub îmbrăcăminţile din
beton de ciment şi de 4% sub celelalte îmbrăcăminţi şi se acceptă în max. 10% din numărul punctelor de
verificare.

14.4. Controlul compactării

În timpul execuţiei, terasamentele trebuie verificate după cum urmează :
a) controlul va fi pe fiecare strat;
b) frecvenţa minimă a testelor trebuie să fie potrivit tabelului 6.

Tabelul 6

Denumirea încercării Frecvenţa minimală a Observaţii

încercărilor
Încercarea Proctor 1 la 5.000 m3 pentru fiecare tip de
pământ
Determinarea conţinutului de apă 1 la 250 m de platformă pe strat
Determinarea gradului de 3 la 250 m de platformă pe strat

Laboratorul Antreprenorului va ţine un registru în care se vor consemna toate rezultatele privind
încercarea Proctor, determinarea umidităţii şi a gradului de compactare realizat pe fiecare strat şi sector
de drum.
Antreprenorul poate să ceară recepţia unui strat numai dacă toate gradele de compactare rezultate
din determinări au valori minime sau peste valorile prescrise. Această recepţie va trebui, în mod
obligatoriu, menţionată în registrul şantier.

14.5. Profiluri şi taluzuri

14.5.1. Lucrările trebuie să fie executate de aşa manieră încât după cilindrare profilurile
din proiect să fie realizate cu toleranţele admisibile.
Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri şi nici excrescenţe, în afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului.
Profilul taluzului trebuie să fie obţinut prin metoda umpluturii în adaos, dacă nu sunt dispoziţii
contrare în caietul de sarcini speciale.
14.5.2. Taluzurile rambleurilor aşezate pe terenuri de funda’ie cu capacitatea
portant[ corespuny[toare vor avea ]nclinarea 1 > 1,5 p\n[ la ]n[l’imile maxime pe vertical[ indicate ]n
tabelul 7.
Tabel 7
Natura materialului în rambleu Hmax
(m)
Argile prăfoase sau argile nisipoase 6
Nisipuri argiloase sau praf argilos 7
Nisipuri 8
Pitrişuri sau balasturi 10

Panta taluzurilor trebuie verificată şi asigurată numai după realizarea gradului de compactare
indicat în talelul 5.
14.5.3. În cazul rambleurilor cu înălţimi mai mari decât cele arătate în tabelul 7, dar
numai până la maxim 12,00 m, înclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului în jos, va fi de 1 :
1,5, iar pe restul înălţimii, până la baza rambleului, înclinarea va fi de 1 : 2.
14.5.4. La rambleuri mai înalte de 12,00 m, precum şi la cele situate în albiile majore ale
râurilor, ale văilor şi în bălţi, unde terenul de fundaţie este alcătuit din particule fine şi foarte fine,
înclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de
1,3…1,5.
14.5.5. Taluzurile rambleurilor aşezate pe terenuri de fundaţie cu capacitate portantă
redusă, vor avea înclinarea 1 : 1,5 până la înălţimile maxime, h max pe verticală indicate în tabelul 8, în
funcţie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundaţie.

Tabel 8
Caracteristicile terenului de fundaţie
Panta a) Unghiul de frecare internă în grade
terenului de 50 100 150
fundaţie b) coeziunea materialului Kpa
30 60 10 30 60 10 30 60 80
Înălţimea maximă a rambleului, hmax (m)
0 3,00 4,00 3,00 5,00 6,00 4,00 6,00 8,00 10,00
1 : 10 2,00 3,00 2,00 4,00 5,00 3,00 5,00 6,00 7,00
1:5 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 2,00 3,00 4,00 5,00
1:3 - - - 1,00 2,00 1,00 2,00 3,00 4,00

14.5.6. Toleranţele de execuţie pentru suprafaţarea patului şi a taluzurilor sunt

următoarele :
 platformă fără strat de formă +/- 3 cm
 platformă cu strat de formă +/- 5 cm
 taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelările sunt măsurate sub lata de 3 m lungime.
Toleranţa pentru ampriza rambleului realizat, faţă de cea proiectată este de +50 cm.

14.6. Prescripţii aplicabile pământurilor sensibile la apă

14.6.1. Când la realizarea rambleurilor sunt folosite pământuri sensibile la apă,
Beneficiarul va putea ordona Antreprenorului următoarele :
 aşternerea şi compactarea imediată a pământurilor din debleuri sau gropi de împrumut cu un grad de
umiditate convenabil;
 un timp de aşteptare după aşternere şi scarificarea, în vederea eliminării apei în exces prin evaporare;
 tratarea pământului cu var pentru reducerea umidităţii;
 practicarea de drenuri deschise, în vederea reducerii umidităţii pământurilor cu exces de apă.
Când umiditatea naturală este mai mică decât cea optimă se vor executa stropiri
succesive.
Pentru aceste pământuri Beneficiarul va putea impune Antreprenorului măsuri speciale pentru
evacuarea apelor.

14.7. Protecţia împotriva apelor

Antreprenorul este obligat să asigure protecţia rableurilor contra apelor pluviale şi inundaţiilor
provocate de ploi, a căror intensitate nu depăşeşte intensitatea celei mai puternice ploi înregistrate în
cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitaţiilor de care se va ţine seama va fi cea furnizată de cea mai apropiată staţie
pluviometrică.

ART.15. FINISAREA PLATFORMEI

15.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat şi completat respectând cotele în
profil în lung şi în profil transversal, declivităţile şi lăţimea prevăzute în proiect.
Gradul de compactare şi toleranţele de nivelare sunt date în tabelul 5, respectiv, în tabelul 4.
În ce priveşte lăţimea platformei şi cotele de execuţie abaterile limită sunt :
 La lăţimea platformei se admit :
+/- 0,05 m, faţă de ax;
+/- 0,10 m, pe întreaga lăţime;
 La cotele proiectului se admit:
+/- 0,05 m, faţă de cotele de nivel ale proiectului.

15.2. Dacă execuţia sistemului rutier nu urmează imediat după terminarea terasamentelor,
platforma va fi nivelată transversal, urmărind realizarea unui profil acoperiş, în două ape, cu înclinarea
de 4% spre marginea acestora. În curbe se va aplica deverul prevăzut în piesele desenate ale proiectului,
fără să coboare sub o pantă transversală de 4%.

ART.16. ACOPERIREA CU PĂMÂNT VEGETAL

 Când acoperirea cu pământ vegetal trebuie să fie aplicată pe un taluz, acesta este în prealabil tăiat
în trepte sau întărit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte
sau caroiaje sunt apoi umplute cu pământ vegetal.
Terenul vegetal trebuie să fie fărâmiţat, curăţat cu grijă de pietre, rădăcini sau iarbă şi uînainte de
răspândire.
După răspândire pământul vegetal este tasat cu un mai plat este în principiu, suspendată pe timp
de ploaie.

ART.17. ÎNTREŢINEREA ÎN TIMPUL TERMENULUI DE GARANŢIE

În timpul termenului de garanţie, Antreprenorul va trebui să execute în timp util şi pe cheltuiala
sa lucrările de remediere a taluzurilor rambleurilor, să menţină scurgerea apelor, şi să repare toate zonele
identificate cu tasări datorită proastei execuţii.
În afară de aceasta, Antreprenorul va trebui să execute în aceeaşi perioadă, la cererea scrisă a
Beneficiarului , şi toate lucrările de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este răspunzător.

ART.18. CONTROLUL EXECUŢIEI LUCRĂRILOR

18.1.Controlul calităţii lucrărilor de terasamente constă în
 Verificarea trasării axului, amprizei drumului şi a tuturor celorlalţi reperi de trasare;
 Verificarea pregătirii terenului de fundaţie (de sub rambleu);
 Verificarea calităţii şi stării pământului utilizat pentru umpluturi;
 Verificarea grosimii straturilor aşternute;
 Verificarea compactării umpluturilor;
 Controlul caracteristicilor patului drumului.

18.2. Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică, în registrul de

laborator, a verificărilor efectuate asupra calităţii umidităţii pământului pus în operă şi a rezultatelor
obţinute în urma lucrărilor executate.
Antreprenorul nu va trece la execuţia următorului strat dacă stratul precedent nu a fost finalizat şi
aprobat de inginer.
Antreprenorul va întreţine pe cheltuiala sa straturile recepţionate, până la acoperirea acestora cu
stratul următor.
18.3. Verificarea trasării axului şi amprizei drumului şi a tuturor celorlalţi reperi de trasare
Această verificare se va face înainte de începerea lucrărilor de execuţie a terasamentelor
urmărindu-se respectarea întocmai a prevederilor proiectului. Toleranţa admisibilă fiind de +/- 0,10 m în
raport cu reperii pichetajului general.
 18.4. Verificarea pregătirii terenului de fundaţie (sub rambleu)
18.4.1. Înainte de începerea executării umpluturilor, după curăţirea terenului, îndepărtarea
stratului vegetal şi compactarea pământului, se determină gradul de compactare şi deformarea terenului
de fundaţie.
18.4.2. Numărul minim de probe, conform STAS 2914 pentru determinarea gradului de
compactare este de 3 încercări pentru fiecare 2.000 m3 suprafeţe compactate.
18.4.3. Verificările efectuate se vor consemna într-un proces verbal de verificare a
calităţii lucrărilor ascunse, specificându-se şi eventuale remedieri necesare.
18.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin măsurători cu deflectometrul cu
pârghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii
portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide, indicativ CD 31-2002.
18.4.5. Măsurătorile cu deflectometrul se vor efectua în profiluri transversale amplasate la
max. 25 m unul de altul, în trei puncte (stânga, ax, dreapta).
18.4.6. La nivelul terenului de fundaţie se consideră realizată capacitatea portantă
necesară dacă deformaţia elastică, corespunzătoare vehiculului etalon de 10 kn, se încadrează în valorile
din tabelul 9, admiţându-se depăşiri în cel mult 10% din punctele măsurate. Valorile admisibile ale
deformaţiei la nivelul terenului de fundaţie în funcţie de tipul pământului de fundaţie sunt indicate în
tabelul 9.
18.4.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundaţii se va face în corelaţie
cu măsurătorile cu deflectometrul, în punctele în care rezultatele acestora atestă valori de capacitate
portantă scăzută.

18.5. Verificarea calităţii şi stării pământului utilizat pentru umpluturi.

Verificarea calităţii pământului constă în determinarea principalelor caracteristici ale pământului,
conform tabelului 2.

18.6. Verificarea grosimii straturilor aşternute

Va fi verificată grosimea fiecărui strat de pământ aşternut la executarea rambleului. Grosimea
măsurată trebuie să corespundă grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pământ
respectiv şi utilajele folosite la compactare.

18.7. Verificarea compactării umpluturilor

18.7.1. Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat
de pământ pus în operă.
În cazul pământurilor coezive se vor preleva 3 probe de la suprafaţa, mijlocul şi baza stratului,
când acesta are grosimi mai mari de 25 cm şi numai de la suprafaţa şi baza stratului când grosimea este
mai mică de 25 cm. În cazul pământurilor necoezive se va preleva o singură probă din fiecare punct,
care trebuie să aibă un volum de min. 1.000 cm3, conform STAS 2914. Pentru pământurile stâncoase
necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5.
Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densităţii în stare uscată a acestor
probe cu densitatea în stare uscată maximă stabilită prin încercarea Proctor, STAS 1913/13.
Verificarea gradului de compactare realizat, se va face în minimum trei puncte repartizate stânga,
ax, dreapta, distribuite la fiecare 2.000 m2 de strat compactat.
La stratul superior al rambleului şi la patul drumului în debleu, verificarea gradului de
compactare realizat se va face în minimum trei puncte repartizate strânga, ax, dreapta. Aveste puncte vor
fi la cel puţin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m.
18.7.2. În cazul când valorile obţinute la verificări nu sunt corespunzătoare celor
prevăzute în tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactării, fie scarificarea şi recompactarea
stratului respectiv.
18.7.3. Nu se va trece la execuţia stratului următor decât numai după obţinerea gradului
de compactare prescris, compactarea ulterioară a stratului ne mai fiind posibilă.
18.7.4. Zonele insuficient compactate pot fi identificate uşor cu penetrometrul sau cu
deflectometrul cu pârghie.

18.8. Controlul caracteristicilor patului drumului

18.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face după terminarea execuţiei
terasamentelor şi constă în verificarea cotelor realizate şi determinarea deformabilităţii, cu ajutorul
deflectometrului cu pârghie la nivelul patului drumului.

18.8.2. Toleranţele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m
faţă de prevederile proiectului. În cele arătate la pct.12.13 (tabelul 4) şi la pct. 14.5.6. din prezentul caiet
de sarcini.
Verificările de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanţă.
18.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin măsurători cu deflectometrul
cu pârghie.
Conform Normativului CD 31, capacitatea portantă necesară la nivelul patului drumului se
consideră realizată dacă, deformaţia elastică, corespunzătoare sub sarcina osiei etalon de 115 kn, are
valori mai mari decât cele admisibile, indicate în tabelul 9, în cel mult 10% din numărul punctelor
măsurate.

Tabel 9
 Tipul de pământ conform STAS 1243 Valoarea admisibilă a deformaţiei
elastice 1/100 mm
Nisip prăfos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argilă prăfoasă, argilă nisipoasă, argilă prăfoasă 450
nisipoasă, argilă

Când măsurarea deformaţiei elastice, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă,

Antreprenorul va putea folosi şi alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer.
În cazul utilizării metodei de determinare a deformaţiei liniare prevăzută în STAS 2914/4,
frecvenţa încercărilor va fi de 3 încercări pe fiecare secţiune de drum de maximum 250 m lungime.

CAPITOLUL IV
RECEPŢIA LUCRĂRII

Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei (recepţii pe faze de
execuţie) unei recepţii preliminare şi unei recepţii finale.

ART.19. RECEPŢIA PE FAZE DE EXECUŢIE

19.1. În cadrul recepţiei pe faze determinante (de lucrări ascunse) se efectuează conform
Regulamentului privind condtrolul de stat al calităţii în construcţii, aprobat cu HG 272/94 şi conform
Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi
publicată în Buletinul Construcţiilor volum 4/1996 şi se va verifica dacă partea de lucrări ce se
recepţionează s-a executat conform proiectului şi atestă condiţiile impuse de normativele tehnice în
vigoare şi de prezentul caiet de sarcibi.

19.2. În urma verificărilor se încheie proces verbal de recepţie pe faze, în care se confirmă
posibilitatea trecerii execuţiei la faza imediat următoare.

19.3. Recepţia pe faze se efectuează de către “Beneficiar” şi Antreprenor, iar documentul ce se

încheie ca urmare a recepţiei va purta ambele semnături.

19.4. Recepţia pe faze se va face în mod obligatoriu la următoarele momente ale lucrării :
 Trasarea şi pichetarea lucrării;
 Decaparea stratului vegetal şi terminarea lucrărilor pregătitoare;
 Compactarea terenului de fundaţie;
 În cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din înălţimea de umplutură şi la realizarea umpluturii sub
cota stratului de formă sau a patului drumului;
 În cazul săpăturilor, la cota finală a săpăturii.

19.5. Registrul de procese verbale de lucrări ascunse se va pune la

dispoziţia organelor de control, cât şi a comisiei de recepţie preliminară sau finală.

19.6. La terminarea lucrărilor de terasamente sau a unei părţi din aceasta se

va proceda la efectuarea repţiei preliminare a lucrărilor, verificându-se :
 Concordanţa lucrărilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi caietului de sarcini speciale şi a
proiectului de execuţie;
 Natura pământului din corpul drumului.

19.7. Lucrările nu se vor recepţiona dacă:

 Nu sunt realizate cotele şi dimensiunile prevăzute în proiect;
 Nu este realizat gradul de compactare atât la nivelul patului drumului cât şi pe fiecare strat în
parte (atestate de procesele verbale de recepţie pe faze);
 Lucrările de scurgerea apelor sunt necorespunzătoare;
 Nu s-au respectat pantele transversale şi suprafaţarea platformei;
 Se observă fenomene de instabilitate, începuturi de crăpături în corpul terasamentelor, ravinări
ale taluzurilor, etc;
 Nu este asigurată capacitatea portantă la nivelul patului drumului.
Defecţiunile se vor consemna în procesul verbal încheiat, în care se va stabili şi
modul şi termenele de remediere.

ART. 20. RECEPŢIA PRELIMINARĂ, LA TERMINAREA LUCRĂRILOR

Recepţia preliminară se face la terminarea lucrărilor, pentru întreaga lucrare, conform
Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273.

ART.21. RECEPŢIA FINALĂ

La recepţia finală a lucrării se va consemna modul în care s-au comportat terasamentele şi dacă
acestea au fost întreţinute corespunzător în perioada de garanţie a întregii lucrări, în condiţiile respectării
prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273.
ANEXĂ
DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

I. ACTE NORMATIVE
Ordin comun MT/MI Norme metodologice privind condiţiile de închidere a
nr.411/1112/2000 circulaţiei şi de instruire a restricţiilor de circulaţie în
publicat îb MO vederea executării de lucrări în zona drumului public
397/24.08.2000 şi/sau pentru protejarea drumului

NGPM/1996 Norme generale de protecţia muncii

NGPM nr.775/1998 Norme privind exploatarea şi întreţinerea drumurilor

şi podurilor

Ordin MI nr.775/1998 Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea

cu mijloace tehnice de stingere

Ordin AND nr.116/1999 Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări

de întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi
podurilor

II. REGLEMENTĂRI TEHNICE

CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectografie a
capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere
suple şi semirigide

III. STANDARDE
STAS 730 Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri.
Metode de încercare

STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pământurilor

STAS 1709/1 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de

 drumuri. Adâncimea de îngheţ în complexul rutier.
Prescripţii de calcul.

STAS 1709/2 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de

drumuri. Prevenirea şi remedierea degradărilor din îngheţ-
dezgheţ. Prescripţii tehnice

STAS 1709/3 Acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ la lucrări de

drumuri. Determinarea sensibilităţii la îngheţ a
pământurilor de fundaţie. Metoda de determinare

STAS 1913/1 Teren de fundare. Determinarea umidităţii

STAS 1913/3 Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor

STAS 1913/4 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate

STAS 1913/5 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii

STAS 1913/12 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi

mecanice ale pământurilor cu umflări şi contracţii mari

STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de

compactare. Încercarea Proctor

STAS 1913/15 Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren

STAS 2914 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice
generale de calitate.
 CAIET DE SARCINI

LUCRĂRI DE DRUMURI
FUNDAŢII DE BALAST ŞI/SAU DE
BALAST AMESTEC OPTIMAL

CUPRINS
CAP.I. GENERALITĂŢI
ART. 1. Obiect şi domeniul de aplicare
ART. 2. Prevederi generale

CAP.II. MATERIALE FOLOSITE

ART. 3. Agregate naturale
Art.4. Apa
Art.5. Controlul calităţii balastului sau a balastului optimal

CAP. III. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

ART.6. Caracteristicile optime de compactare
Art.7. Caracteristicile efective de compactare

CAP.IV. PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI

Art.8. Măsuri preliminare
Art.9. Experimentarea punerii în operă a balastului
Art.10. Punerea în operă a balastului
Art.11. Controlul calităţii compactării balastului.

CAP.V. CONDIŢII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE

Art.12. Elemente geometrice
Art.13. Condiţii de compactare
Art.14. Caracteristicile suprafeţei stratului de fundare
CAP.VI. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Art.15. Recepţia pe faze de execuţie
Art.16. Recepţia preliminară, la terminarea lucrării
Art.17. Recepţia finală

ANEXĂ – DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI

ART.1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia straturilor de
fundaţie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice şi ale străzilor.
El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele de construcţie folosite,
prevăzute în SR 662 şi de stratul de fundaţie realizat conform STAS 6400.

ART.2. PREVEDERI GENERALE

2.1. Stratul de fundaţie din balast sau balast optimal se realizează într-unul sau mai multe straturi,
în funcţie de grosimea stabilită prin proiect şi variază conform prevederilor STAS 6400, între 15 şi 30
cm.

2.2. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare

pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.

2.4. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea “Beneficiarului”, verificări suplimentare

faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

2.5. În cazul în care vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, “Beneficiarul” va
dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.
 CAPITOLUL II
MATERIALE

ART.3. AGREGATE NATURALE

3.1. Pentru execuţia stratului de fundaţie se vor utiliza balast sau balast optimal, cu granula
maximă de 63 mm.

3.2. Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ, nu trebuie să
conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ , cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.

3.3. În conformitate cu prevederile SR 662, pct. 2.3.4.2. balastul şi balastul amestec optimal,
pentru a fi folosite în stratul de fundaţie, trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative arătate în
tabelul 1.
Tabel 1
Caracteristici Condiţii de admisibilitate Metode de
Amestec Fundaţii Completarea verificare conform
optim rutiere sistemului rutier la
îngheţ- dezgheţ –
strat de formă
Sort 0-63 0-63 0-63 -
Conţinut de fracţiuni % STAS 1913/5
Sub 0,02 mm max 3 max 3 max 3
Sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33
0-1 mm 12-22 4-38 4-53
0-4 mm 26-38 16-57 16-72
0-8 mm 35-50 25-70 25-80
0-16 mm 48-65 37-82 37-86 STAS 4606
0-25 mm 60-75 50-90 50-90
0-50mm 85-92 80-98 80-98
0-63 mm 100 100 100
Granulozitate
Coeficient de neuniformitate (Un) - 15 15
minim
Echivalent de nisip (EN) minim 30 30 30 STAS 730
Uzura cu maşina tip Los Angeles 30 50 50
(LA) % max

3.4. Balastul amestec optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-
63, fie direct din balast, dacă îndeplineşte condiţiile din tabelul 1.

3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului amestec optimal sunt
arătate în tabelul 2.
 Tabel 2
Domeniu de Limita Treceri în % din greutate prin sitele sau cirurile cu dimensiuni de
granulozitate …. în mm
0,02 0,2 1 4 8 25 63
inferioară 0 4 12 28 35 60 100
0-63
superioară 3 10 22 38 50 75 100

3.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, în depozite
intermediare, pentru a se asigura omogenitatea şi constanţa calităţii acestuia. Aprovizionarea la locul de
punere în operă se va face numai după efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dacă
agregatele din depozite îndeplinesc cerinţele prezentului caiet de sarcini şi după aprobarea Inginerului.

3.7. Laboratorul Antreprenorului va ţine evidenţa calităţii balastului amestec optimal astfel :
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate în
laborator.

3.8. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în

funcţie de cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor.

3.9. În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea
acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.

3.10. În cazul în care la verificarea calităţii balastului sau a balastului amestec optimal
aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corectează cu
sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.

ART.4. APA
Apa necesară compactării stratului de balast sau balast amestec optimal poate să provină din
reţeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule
în suspensie.

ART.5. CONTROLUL CALITĂŢII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC

OPTIMAL ÎNAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDAŢIE
Controlul calităţii se face de către Antreprenor , prin laboratorul său, ]n conformitate cu
prevederile cuprinse în tabelul 3 Tabel 3
Frecvenţa minimă
Nr. Acţiunea, procedeul de La aprovizionare La locul de punere Metoda de
crt verificare sau caracteristici în operă determinare
ce se verific conform
1. Examinarea datelor înscrise în La fiecare lot - -
certificatul de calitate sau aprovizionat
certificatul de garanţie
2. Determinarea granulometrică. STAS 4606
Echivalentul de nisip. O probă la fiecare
Neomogenitatea balastului lot aprovizionat, de
500 t, pentru - STAS 730
fiecare sursă (dacă
este cazul pentru
fiecare sort)
3. Umiditate - O probă de schimb
(şi sort) înainte de
începerea lucrărilor STAS 4606
şi ori de câte ori se
observă o schim
bare cauzată de con
diţii meteorologice
4. Rezistenţa la uzura cu maşina O probă la fiecare
tip Los Angeles (LA) lot aprovizionat,
ptr fiecare sursă
(sort) la fiecare
5000 t

CAPITOLUL III
STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

ART.6. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal se
stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de execuţie.
Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileşte :

du max.P.M. = greutatea volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cm3

Wopt P.M. = umiditatea optimă de compactare, exprimaă în

ART.7. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

7.1. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul şantierului pe probe
prelevate din lucrare şi anume:

du ef = greutatea volumică, în stare uscată, efectivă, exprimată în g/cm3

W ef = umiditatea efectivă de compactare, exprimată în %în vederea stabilirii gradului de

 compactare gc

gc.= d.u.ef. . x 100

du max. PM

7.2. La execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de compactare arătat la

art.13.

CAPITOLUL IV
PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI

ART.8. MĂSURI PRELIMINARE

8.1. La execuţia stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai
după recepţionarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile
caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.

8.2. Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele necesare
puneriiîn operă a balastului sau balastului amestec optimal.

8.3. Înainte de aşternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundaţii :
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole şi racordurile
stratului de fundaţie la acestea, precum şi alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect.

8.4. În cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul la
autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un strat drenant
continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel puţin
15 cm deasupra şanţului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.

8.5. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua măsuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcţie de sursa folosită, acestea fiind
consemnate în registrul de şantier.

ART.9. EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERĂ A BALASTULUI SAU A

BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
 9.1. Înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să efectueze o experimentare pe un
tronson de probă în lungime de minimum 30 m şi o lăţime de cel puţin 3,40 m (dublul lăţimii utilajului
de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiţii de execuţie curentă pe şantier, a componenţei
atelierului de ompactare şi a modului de acţionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare
cerut prin caietul de sarcini, precum şi reglarea utilajelor de răspândire, pentru realizarea grosimii din
proiect şi pentru o suprafaţare corectă.

9.2. Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezenţa Inginerului,

efectuând controlul Compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun aord şi efectuate de un
laborator de specialitate.
În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, Antreprenorul va trebui să
realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume :
- grosimea maximă a stratului de balast pus în operă;

- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi intensitatea de

compactare a utilajului)
Intensitatea de compactare = Q/S

Q = volumul de balast pus în operă, în unitatea de timp (oră, zi, schimb), exprimat în mc;
S = suprafaţa compactată în intervalul de timp dat, exprimată în m2.
În cazul folosirii de utilaje de acelaşi tip, în tandem, suprafeţele compactate de fiecare utilaj se
cumulează.

9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referinţă pentru restul lucrării.
Caracteristicile obţinute pe acest tronson se vor consemna în registrul de şantier, pentru a servi la
urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor executa.

ART.10. PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC

OPTIMAL.
10.1. Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul sau balastul amestec optimal
într-unul sau mai multe straturi, în funcţie de grosimea prevăzută în proiect şi de grosimea optimă de
compactare stabilită pe tronsonul experimental.
Aşternerea şi nivelarea se face la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în proiect.
 10.2. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte
de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire.
Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală.

10.3. Compactarea straturilor de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se face cu
atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenţa atelierului, viteza
utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare.

10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei,

acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de fundaţie, astfel ca acesta să fie
permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată şi măsurile de evacuare a apelor, conform
pct.8.3.

10.5. Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie, sau care rămân
după compactare, se corecteayă cu materiale de aport şi se recompactează din nou.

10.6. Este interzisă folosirea balastului îngheţat.

10.7. Este interzisă aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă
de gheaţă.
ART.11. CONTROLUL CALITĂŢII COMPACTĂRII BALASTULUI SAU A
BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
11.1. În timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se vor face,
pentru verificarea compactării, încercărilor şi determinărilor arătate în tabelul 4.
Tabel 4
Nr Detrminarea, procedeul de Frecvenţe minime la locul de Metode de
crt verificare sau caracteristica care punere în operă verificare
se verifică conform
1. Încercare Proctor modificată - STAS 1913/13
2. Detrminarea umidităţii de Zilnic, dar cel puţin un test la fiecare STAS 4606
compactare şi corelaţia umidităţii 250 m de banda de circulaţie
3. Determinarea grosimii stratului Minim 3 probe la o suprafaţă de -
compactat 2.000 mp de strat
4. Verificarea realizării intensităţii de Zilnic -
compactare Q/S
5. Determinarea gradului de Zilnic în minim 3 puncte pentru
compactare prin determinarea suprafeţe <2.000 mp şi minim 5 STAS 1913/15
greutăţii volumice în stare uscată puncte pentru suprafeţe> 2.000 mp STAS 12288
de strat
6. Determinarea capacităţii portante În câte două puncte situate în
la nivelul superior al stratului de profiluri transversale la distanţe de Normativ CD 31
 fundaţie 10 m unul de altul pentru fiecare
bandă cu lăţime de 7,5 m

În ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determină

prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului pentru determinarea prin
deflectografie şi deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple şi semirigide,
indicativ CD 31.

11.2. Laboratorul Antreprenorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului

executat :
- compoziţia granulometrică a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, ob’inute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optimă, densitate maximă uscată);
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, capacitate portantă).

CAPITOLUL V
CONDIŢII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE

ART.12. ELEMENTE GEOMETRICE

12.1. Grosimea stratului de fundaţie din balast sau din balast amestec optimal este cea din
proiect.
Abaterea limită la grosime poate fi maximum ± 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la
fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de drum
prezentat recepţiei.

12.2. Lăţimea stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal este prevăzută în
proiect.
Abaterile limită la lăţime pot fi ± 5 cm.
Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.

12.3. Panta transversală a fundaţiei de balast sau balast amestec optimal este cea a îmbrăcăminţii
sub care se execută, prevăzută în proiect. Denivelările admisibile sunt cu ± 0,5 cm diferite de cele
admisibile pentru îmbrăcămintea respectivă şi se măsoară la fiecare 25 m distanţă.
 12.4. Declivităţile în profil în longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limită la cotele fundaţiei din balast, faţă de cotele din proiect pot fi de ± 10 mm.

ART.13. CONDIŢII DE COMPACTARE

Straturile de fundaţie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate
până la realizarea următoarelor grade de compatare, minime din densitatea în stare uscată maximă
determinată prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13 :
- pentru drumurile din clasele tehnice I, II şi III :
 100% în cel puţin 95% din punctele de măsurare;
 98% în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi şi în toate punctele de
măsurare la drumurile de clasă tehnică II şi III;
- pentru drumurile din clasele tehnice IV şi V :
 98% în cel puţin 93% din punctele de măsurare;
 95% în toate punctele de măsurare.
Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie de consideră
realizată dacă valorile deflexiunilor măsurate nu depăşesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate în
tabelul 5 (conform CD 31).
Tabel 5
Grosimea Valoarea deflexiunii admisibile
stratului de Stratul superior al terasamentelor alcătuit din
fundaţie din Strat de formă Pământuri de tipul (conform STAS 1243)
balast sau balast Conform STAS Nisip prăfos, Praf nisipos, Argilă prăfoasă,
amestec optimal 12.253 nisip argilos praf argilos- argilă nisipoasă,
h(cm) nisipos, praf argilă prăfoasă
argilos nisipoasă
(P3) (P4) (P5)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201

Notă: Balastul din stratulde fundaţie trebuie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate din SR 662 şi
STAS 6400
Măsurătorile de capacitate portantă se vor efectua în conformitate cu prevederile Normativului
CD 31.
Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman efectuate în scopul
calităţii lucrărilor de fundaţii se va face prin examinarea modului de variaţie la suprafaţa stratului de
fundaţie, a valorii deflexiunii corespunzătoare vehiculului etalon cu sarcina pe osia din spate de 115 kN)
;i a valorii coeficientului de variaţie (CV).
Uniformitatea execuţiei este satisfăcătoare dacă, la nivelul superior al stratului de fundaţie,
valoarea coeficientului de variaţie este sub 35%.

ART.14. CARACTERISTICILE SUPRAFEŢEI STRATULUI DE FUNDAŢIE

Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime
astfel :
- în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect şi nu
pot fi mai mari de ± 1,0 cm.
În cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de
sarcini se va face corectarea suprafeţei fundaţiei.

CAPITOLUL VI
RECEPŢIA LUCRĂRILOR

ART.15. RECEPŢIA PE FAZA DETERMINANTĂ

Recepţia pe faza determinantă, stabilită în proiect, se efectuează conform Regulamentului privind
controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu HG 272/94 şi conform Procedurii privind controlul
statului în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor
volum 4/1996, atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţii sunt complet terminate şi toate
verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile ART.5, 11, 12, 13 şi 14.
Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi
calitative impuse de proiect şi caietul de sarcini precum şi constatările consemnate pe parcursul execuţiei
de către organele de ontrol.
În urma acestei recepţii se încheie ”Proces verbal” în registrul de lucrări ascunse.

ART.16. RECEPŢIA PRELIMINARĂ, LA TERMINAREA LUCRĂRILOR

Recepţia preliminară se face odată cu recepţia preliminară întregii lucrări, conform
Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG
273/94.

ART.17.RECEPŢIA FINALĂ
 Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie pentru întreaga lucrare şi se va
face în condiţiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

ANEXĂ
DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

I.ACTE NORMATIVE
Ordin comun MT/MI Norme metodologice condiţiile de închidere c circulaţiei
Nr. 411/1112/2000 şi de instruire a restricţiilor de circulaţie în vederea publicat în MO
executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru
397/24.08.2000 protejarea drumului

NGPM/1996 Norme generale de protecţia muncii

NSPM nr.79/1998 Norme privind exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi

podurilor

Ordin MI nr.775/1998 Norme de prevenire şi stingerea incendiilor şi dotarea cu

mijloace tehnice de stingere

Ordin AND nr.116/1999 Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări de

Întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor

II. REGLEMENTĂRI TEHNICE

20 CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectometrie a
capacităţii portante a drmurilor cu structuri rutiere suple şi
semirigide

III.STANDARDE
SR 662 Lucrări de drumuri. Agregate naturale de balastieră.
Condiţii tehnice de calitate

STAS 730 Agregate naturale pentru lucrări de căi ferate şi drumuri.

Metode de încercare
STAS 1913/1 Teren de fundare. Determinarea umidităţii

STAS 1913/5 Teren de fundare. Determinarea granulozităţii

STAS 1913/13 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de

Compactare. Încercarea Proctor

STAS 1913/15 Teren de fundare. Determinarea greutăţii volumice pe teren

STAS 4606 Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi

Minerali. Metode de încercare

STAS 6400 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie.

Condiţii tehnice generale de calitate

STAS 12288 Lucrări de drumuri. Determinarea densităţii straturilor

rutiere cu dispozitivul cu con şi nisip

Întocmit,
Ing. STAICUT DAN