UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TRGOVITE FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOX SPECIALIZAREA: TEOLOGIE PASTORAL

LUCRARE DE SEMINAR LA DISCIPLINA PASTORAL ORTODOX

CHIPUL I VOCAIA PREOTULUI N TALCUIREA DUMNEZEIETI LITURGHII A SFNTULUI NICOLAE CABASILA

COORDONATOR TIINIFIC: PR. CONF. DR. VLCIU MARIAN

SUSINTOR:

BUDOIU ALEXANDRU ANUL III. GR.I

TRGOVITE

2011

Planul lucrrii
CHIPUL I VOCAIA PREOTULUI N TALCUIREA DUMNEZEIETI LITURGHII A SFNTULUI NICOLAE CABASILA

INTRODUCERE

CAP. I. Preotul mijlocitor ntre Dumnezeu i oameni. CAP.II.Vocaia preotului cerin absolut necesara pentru adevrata slujire a lui Hristos. CAP. III. Preotul slujitor-chip al Arhiereului Suprem, Hristos.
CONCLUZII

INTRODUCERE
Biserica este Hristos social comunitar, extins n umanitate, fcut accesibil, personificat prin Duhul lui Dumnezeu spre mntuirea noastr. Biserica repeta drumul lui Hristos dar aceasta nseamn ca n chip tainic nsui Hristos repeta n oameni, cu oameni, pentru oameni, acest drum pentru a le da si lor puterea sa o fac. Biserica e cmpul larg , mediu vast , n care vieuiete n chip nevzut Hristos nsui pe care ea l experiaz prin Duhul Sfnt. Comuniunea ntre Hristos si Biseric se bazeaz pe participarea Bisericii la ptimirea si nvelea lui Hristos i se activeaz in ea , mplinindu-se sacramental n Taine. Tainele sunt centrul ntregii viei a bisericii, ele sunt condiia indispensabila pentru creterea trupului bisericii (Col.II, 19) . Numai prin Taine se realizeaz unitatea pentru care s-a rugat Hristos. Acest lucru l ilustreaz cu deosebire Nicolae Cabasila, care spune: Biserica este simbolizat n Taine nu ca n nite simboluri, ci ca mdulare n inim i ca ramurile n rdcina arborelui, sau cum a zis Domnul ca mldiele n vi. Cci nu este vorba numai de o comuniune cu numele, sau de o asemnare, ci de o identitate n realitate. Cci Tainele sunt Trupul i Sngele lui Hristos, dar acestea sunt mncarea i butura adevrat a Bisericii. Iar mprtindune de acestea, nu le preface pe acestea n trup omenesc, ca pe o alt pine, ci ea nsi se preface n acelea, cele mai nalte copleind-o.1 Viaa jertfelnic, chenotic a lui Hristos, redefinete prin transfigurare sensul celor create. Hristos este Modelul existenial de la care toat fptura
Nicolae Cabasila Despre viaa n Hristos II; III, traducere Pr. Prof. Dr, Ene Branite, i Pr. Prof. Dr T. Bodogae, Edit. Arhiepiscopiei Bucureti, 1989,p. 87
1

se nva, pentru c El a eradicat pcatul i toate formele lui de manifestare, dndu-ne un i nou aceast posibilitate,prin practicarea pildei vieii Sale, prin integrarea activ n Biserica Sa, Trupul Su extins n umanitate, nfptuit spre izbvirea noastr i a lumii de sub jurisdicia pcatului2. Hristos este Viaa care lucreaz n noi prin Sfntul Duh sau mpreun cu Sfntul Duh...iar lucrarea Sfntului Duh, fr s repete lucrarea Cuvntului ntrupat urmeaz activitatea Acestuia n etapa complementar a planului providenial de mntuire"3.Hristos Dumnezeu-Omul, Arhiereul cel mare, Cel care a strbtut cerurile, pentru ca noi s ne apropiem de scaunul darului Lui i s aflm har (Evrei 4, 14-16) redefinete misiunea omului, aceea de preot al creaiei. 4

CAP. I. Preotul mijlocitor ntre Dumnezeu i oameni.

Hristos este Mijlocitorul prin care ne-au venit toate bunatatile date noua de la Dumnezeu, sau, mai bine zis, pe care Dumnezeu ni le d ntotdeauna. El n-a mijlocit numai o data, druindu-ne toate cele pentru care a mijlocit, pentru ca apoi sa ne prseasca, ci mijloceste n veci, nu prin oarece cuvinte sau prin rugaciuni, cum fac mijlocitorii (solii) de rnd, ci cu fapta. Unindu-ne cu Sine si mpartasindu-ne El nsusi darurile proprii, dupa vrednicia si dupa masura curatiei fiecaruia, El mijlocete pentru noi. Si asa precum atunci cnd lipseste lumina soarelui, care nlesneste vederea chiar cei care au ochi nu pot vedea nimic, tot asa si unirea sufletelor cu Hristos
Ibidem, p. 101-102 Pr. Drd. Ilie D. Moldovan. Hristos i Sfntul Duh dup 11Cor. III, 1-4,6. n Rev. Studii Teologice nr. 3-4/1967, p. 164 4 Nicolae Cabasila, op.cit., p. 121
2

trebuie sa fie necurmata pentru ca ele sa poata trai si capata odihna deplina.5 n acest sens Sfntul Nicolae Cabasila spune: dupa cum ochiul nu poate sa vada fara lumina, tot asa nici sufletele nu pot vietui si nu pot avea pace adevarata, fara Hristos. Caci El e singurul Care ne mpaca cu Dumnezeu, dndu-ne pacea fara de care am ramne tot straini lui Dumnezeu, fara de nici o nadejde de a ne mpartasi din bunatatile Lui. Asadar, daca cineva nu s-a unit dintru nceput cu Hristos (prin botez), sau daca dupa ce s-a unit n-a ramas la unire cu El, acela este tot vrajmas si nepartas la bunurile cele dumnezeiesti. Caci ce a mpacat firea omeneasca cu Dumnezeu? Fara ndoiala, faptul ca a vazut pe Fiul Sau facut om. Tot asa si Dumnezeu Se ndura de orice om, care poarta chipul Unuia-Nascut si care mannca Trupul Lui si se face un duh cu El; fara de acestea, orice om ramne tot omul cel vechi, cel urt de Dumnezeu si neavnd nimic comun cu El. Daca, deci, credem ca, prin rugaciunea preotilor si prin aducerea sfintelor Daruri, se aduce sufletelor o oarecare usurare, apoi aceasta nu poate fi dect n acelasi chip n care se poate aduce usurarea omului. Iar care e chipul de a ne mpaca cu Dumnezeu si de a nu-I fi dusmani, am spus: cum sa fim stapniti de Dumnezeu si sa devenim un duh cu Fiul Cel iubit, singurul ntru Care Tatal a binevoit234. Dar tocmai acesta e efectul Sfintei mpartasanii, care e comun si celor vii si celor morti, precum am spus6. Mijlocirea preotului nu e identica cu o substituire a lui Hristos; preotul nu a devenit un alt Hristos. Puterea lui Hristos lucreaza prin preot, mai bine zis prin actul lui, care nu e propriu-zis al lui, ci al Bisericii, fara sa devina puterea preotului. Dar puterea lui Hristos nu vine prin preot nici numai ca
5

Pr. Prof. Dumitru Stniloae, Iisus Hristos, Arhiereu n veac, , n Rev. Ortodoxia, nr.2/1979 pp. 217-218 6 Nicolae Cabasila, Tlcuirea dumnezeietii Liturghi, Traducere din limba greac de Pr. Prof. Dr. Ene Branite, Ediia a II-a, Editura Arhiepiscopiei Bucuretilor, Bucureti 1989, p. 62 5

printr-un canal pasiv, ci el trebuie sa se roage, sa participe la ceea ce se petrece prin rugaciune pentru ceilalti. Si intrucat definitia preotului e redata prin a aduce rugaciuni pentru popor catre Dumnezeu, facandu-si oarecum rugaciunile lor rugaciunile sale si trimitandu-le la altarul de sus, Sfantul Grigorie de Nazianz spune ca el este impreuna-slujitor (suniereuvsonta) cu Hristos7. Rugaciunea arata iarasi pe om, ca om ce se roaga pentru ceilalti, asemenea lui Hristos, dar avand eficacitatea in mijlocirea lui din mijlocirea lui Hristos. Hristos vrea sa Se foloseasca de acest om in rugaciune pentru a lucra mantuirea. Caci sta preotul, nu coborand foc, ci pe Duhul Sfant; si rugaciunea lui se intinde mult, ca vreo flacara de sus coborandu-se sa se consume cele puse inainte, ca harul coborand peste jertfa, prin ea sa aprinda sufletele tuturor si sa le faca mai stralucitoare ca argintul incandescent, 8adica sa le umple de entuziasmul iubirii de Dumnezeu, asemenea lui Hristos ca om. De ce a ales Dumnezeu o anumita persoana ca, prin rugaciunile ei, insotite de rugaciunile comunitatii, sa ocazioneze pogoraea Duhului? Pentru ca trebuia sa aleaga pe unul, ca sa faca vadita slujirea de Mijlocitor obiectiv al lui Hristos. Dar putea alege pe oricare, cu conditia ca sa creada si sa se pregateasca pentru aceasta slujire9. Astfel preotul, desi prin rugaciunile sale ocazioneaza lucrarea lui Hristos, ramane om, care are lipsa si el de mantuire, ramane asa de mult om, ca se roaga mai mult decat ceilalti, in constiinta ca nu a lui este lucrarea mantuitoare ce se efectueaza prin har, ci a Duhului lui Hristos. Constient ca prin putinatatea lui omeneasca, savasind Taine atat de mari, lucreaza Insusi
Pr. Prof. Dumitru Fecioru Sf.Grigorie de Nozians Despre preoie, n Rev. B.O.R. Nr. LXXXVI (1968) cap.8, p. 151 8 Nicolae Cabasila, op.cit., p. 9 9 Ibidem, p 11
7

Hristos, departe de a se mandri, el savaseste rugaciunile si actele sale sensibile, prin care Hristos savaseste nevazut lucrarea Sa mantuitoare, cu o frica mai cutremuratoare decat a oricarui credincios. Doamne, trimite mana Ta dintru inaltimea locasului Tau si ma intareste spre slujba ce-mi este pusa inainte, ca neosandit stand inaintea infricosatului Tau altar, sa savasesc slujba cea fara de sange10. Pe lnga toate acestea, Sfntul Nicolae Cabasila spune, preotul trebuie sa vesteasca nsasi moartea Domnului, lucru pentru care ne-ar trebui mii de guri; de aceea, ca sa nu-i ramna nefolosit nici un chip de vestire si istorisire, o exprima si prin grai si prin acte amintitoare11.

CAP.II.Vocaia preotului cerin absolut necesara pentru adevrata slujire a lui Hristos.
Vocatia, dragostea, invatatura, virtutile si misiunea preotului il pregatesc pentru rolul de sfintitor si jertfitor. Sfintii Parinti reamintesc continuu preotului ca rangul sau e mai presus decat acela al ingerilor, deoarece acestora nu li s-a spus: "Cate veti lega pe pamant, vor fi legate si in ceruri, si cate veti dezlega pe pamant, vor fi dezlegate si in ceruri" (Matei 18, 18). Puterea de a lega si dezlega pacatele oamenilor este o putere dumnezeiasca. Pentru a fi in masura sa exercite aceasta putere, preotul trebuie sa aiba virtutea capitala care-l face apt pentru aceasta: sfintenia. Sfintenia este curatia sau nevinovatia absoluta sau aproape absoluta prin care
10

vezi Rugaciunea de la inceputul Proscomidiei, din Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur (Liturghier, Edit I. B. M. al B. O. R., Bucureti, 1995, p.122). 11 Nicolae Cabasila, op.cit., p 10 7

Dumnezeu si preotii Sai curata de intinaciune si apropie de sfintenie pe oameni. Sfinienia preotului face posibila sfintenia oamenilor. Formula de adresare obisnuita fata de preot, "Sfintia ta", arata ca preotul este prin definitie un om al sfinteniei12. Sfntul Nicolae Cabasila ne spune ca: Preotul sfinteste pe credinciosii lui prin dragoste, prin rugaciuni, prin Sfintele Taine si prin propria sa sfintenie. Centrul lucrarii sale sfinti toate este Sf. Liturghie, iar in aceasta Sfanta Jertfa euharistica. Purtand pe bratele sale Trupul si Sangele Mantuitorului, preotul se sfinteste pana la indumnezeire, daca e realmente vrednic sa se impartaseasca cu Domnul; el sfinteste, de asemenea, pe aceia carora le da Trupul si Sangele Domnului spre impartasire13. Dup Sfntul Nicolae Cabasila faptul principal in Taina Sf. Impartasanii este Jertfa Domnului. Aceasta Jertfa este conditia si certitudinea mantuirii noastre. Domnul Insusi s-a adus pe Sine Jertfa pentru pacatele noastre. El a fost simultan si Jertfitor si Jertfa. El s-a oferit pe Sine Tatalui ca rascumparare pentru noi. De fiecare data, in Jertfa euharistica din Sf. Liturghie, Mantuitorul se jertfeste pentru noi toti, implicit pentru preotul jertfitor14. Iar toate la un loc, mbunatatesc sufletul si apropie de Dumnezeu att pe preot ct si pe popor, facnd si pe unul si pe celalalt destoinici pentru primirea si pastrarea cinstitelor daruri care este scopul Sfintei Liturghii. Toateacestea pregatesc ndeosebi pe preot sa savrseasca cu vrednicie Jertfa (sfintirea darurilor), care este efectul Sfintei Liturghii, dupa cum am spus; de aceea vedem, n multe din rugaciunile sfintei slujbe, cum preotul se roaga n taina ca sa nu fie socotit nevrednic de a aduce Jertfa ci sa slujeasca Tainei cu

Pr. Prof. Dumitru Fecioru, op.cit., p. 170 Nicolae Cabasila, op.cit., p 16 14 Idem, Despre viaa n Hristos..., Ed.Cit., p. 82
12 13

suflet curat, cu limba si mini curate. Iata deci cum suntem pregatiti pentru lucrarea sfnta de nsasi puterea cuvintelor rostite si cntate15.

CAP. III. Preotul slujitor-chip al Arhiereului Suprem, Hristos.

Preotul si Sfintitorul (jertfei) este Fiul, atunci de ce preotul liturghisitor nu invoca pe Fiul ca sa sfinteasca darurile ci pe Tatal? Ca sa stii, ca Mntuitorul are puterea de a sfinti nu ca om, ci ca Dumnezeu: (El sfinteste, adica) prin puterea dumnezeiasca pe care o are comuna cu Tatal. Tocmai aceasta voia El sa arate la Cina cea de Taina, cnd si-a naltat ochii spre cer si a nchinat Tatalui pinea16. De aceea, l si vedem facnd unele din minunile Sale tot asa, n atitudinea de rugaciune catre Dumnezeu(Matei XIV, 19), ca sa arate ca asemenea puteri nu sunt date firii omenesti, dupa care El a avut Maica pe pamnt, ci firii Sale dumnezeiesti, prin care a avut ca tata pe Dumnezeu. De asemenea, cnd se apropiase vremea sa fie rastignit pe cruce, voind sa arate cele doua vointe ale Sale, adica pe cea dumnezeiasca si pe cea omeneasca, iar Sie[i pe cea omeneasca, zicnd: Fie nu cum voiesc eu, ci cum voiesti Tu! (Matei XXXVI, 39) si Faca-se nu voia mea, ci a Ta!(Luca XXII, 42) Dar chiar din aceste cuvinte, din care s-ar parea ca voia Lui se deosebeste de a Tatalui, se vede ca voia Tatalui era si a Lui, caci pe ea a mplinit-o. ntr-adevar, cuvintele; faca-se nu voia mea, ci a Ta sunt ale Celui ce ncuviinta si voia acelasi lucru (ca si Tatal). Acest lucru l-a dovedit lamurit cnd a mustrat pe Petru, care-L conjura sa nu primeasca crucea si moartea, precum si atunci cnd spunea ucenicilor Sai: Cu dor am dorit sa
15 16

Idem, Tlcuirea dumnezeietii Liturghi, Ed.Cit., pp. 5-6 Ibidem, p. 46 9

mannc Pastele acesta mpreuna cu voi, nainte de patima mea! )Matei XVI, 22-23) Am dorit Pastele, nainte de patima, zice. Ca si cum ar fi spus: Cu dor am dorit sa vad aceasta usa de intrare a patimirii mele! (Luca XXII, 15). Slujirea preoeasc implic curia moral i sfinenia vieii, pentru c preotul trebuie s se deosebeasc de toi ceilali oameni precum se deosebete un conductor de supuii si. Preotul prin Hristos, spune Nicolae Cabasila, este domn i stpn, ns nu un stpn lumesc, ci un stpn spre slujire i mijlocire a adevratei liberti17, aa cum ne ndeamn Sfntul Apostol Pavel: Stai tari n libertatea cu care Hristos ne-a fcut liberi( Galateni 5,1 ). Rolul preotului este acela de a descoperii tuturor sensul sau raiunea celor create. El este mai nti de toate un vorbitor i tritor cu i n Dumnezeu sau teolog, de aceea prezena divin l transform, l sfinete pentru c cei ce se apropie de Domnul primesc darul divin inestimabil,sfinenia. n acest fel principiile evangelice iau fiin n viaa lui, de aceea el trebuie s propovduiasc Evanghelia cu vorba dar mai ales cu fapta lui cea bun aa cum spune Sfntul Grigore cel Mare 18, cci a spus Mntuitorul: Mare va fi n mpria lui Dumnezeu nu cel care nva, ci cel care va face i va nva( Matei 5,19 ).

CONCLUZII
Ibidem, p. 82 Sfntul Ioan Gur de Aur, Despre preoie , Cartea III, IV, trad. Pr. D. Feciorul, n rev. B.O.R., nr. 10 , an 1957, p. 946
17 18

10

Omul n general i preotul n special este reprezentantul lui Hristos, de aceea se cuvine ca el s aib o via cu o moralitate ireproabil. Preotul ca reprezentant consacrat prin taina hirotoniei este perceput ca barometrul de moralitate n societate, de aceea trebuie s triasc n i cu Hristos, avndu-l n inim spre lauda venic a lui Dumnezeu, pentru a nate prin Evanghelie pe cei pentru care a fost hirotonit. Taina Preoiei este exercitarea slujirii lui Hristos n Biseric. Preoia ca Tain este condiia celorlalte Taine, prin care Hristos lucreaz. Taina Preoiei este legat direct de Arhieria lui Hristos i de jertfa Sa de pe Cruce19. n general preoia nsemn putere dumnezeiasc dat de Hristos Apostolilor i succesorilor lor hirotonii canonic: precum M-a trimis pe Mine Tatl, v trimit i Eu pe voi. i zicnd acestea a suflat asupra lor zicnd: luai Duh Sfnt...(Ioan 20, 21-23). Preoia sacramental cu treptele ei: episcop, preot si diacon, extinde pe Hristos ca : nvtor, Arhiereu i mprat, i lucrarea lui n Biseric. Preoia n sacerdoiul ei, este o cinzecime a darurilor divine peste ntreaga comunitate eclesial. Sfintele Taine, ierurgiile(lucrri sfinte) i toate actele svrite de preoia sacramental unesc i sfinesc pe credincios n Hristos20.

BIBLIOGRAFIE

Nicolae Cabasila, Despre viaa n Hristos..., Ed.Cit., p. 26 Pr. Lector Dumitru Radu, Caracterul ecleziologic al Sfintelor Taine i problema intercomuniunii, tez de doctorat, n rev. Ortodoxia, nr. 1-2/1978, p. 295
19 20

11

1) Biblia sau Sfnta Scriptur,tiprit cu binecuvntarea Prea Fericitului

Printe Teoctist , Patriarhul Biserici Ortodoxe Romne, cu aprobarea Sfntului Sinod, I.B.M, Bucureti 1993
2)

Liturghier, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, Bucureti, 1995. Sfntul Ioan Gur de Aur, Despre preoie , Cartea III, IV, trad. Pr. D. Feciorul, n rev. B.O.R., nr. 10/1957, Fecioru Pr. Prof. Dumitru, Sf.Grigorie de Nozians Despre preoie, n Rev. B.O.R. Nr. LXXXVI (1968) cap.8,

3)

4)

5) Moldovan, Pr. Drd. D. Ilie, Hristos i Sfntul Duh dup 11 Cor. III, 1-

4,6. n rev. Studii Teologice nr. 3-4/1967,

6)

Nicolae Cabasila Despre viaa n Hristos II; III, traducere Pr. Prof. Dr, Ene Branite, i Pr. Prof. Dr T. Bodogae, Edit. Arhiepiscopiei Bucureti, Bucureti 1989,

7) IDEM, Tlcuirea dumnezeietii Liturghi, Traducere din limba greac

de Pr. Prof. Dr. Ene Branite, Ediia a II-a, Editura Arhiepiscopiei Bucuretilor, Bucureti 1989,
8)

Radu Pr. Lector Dumitru, Caracterul ecleziologic al Sfintelor Taine i problema intercomuniunii, tez de doctorat, n rev. Ortodoxia, nr. 12/1978,

9) Stniloae Pr. Prof. Dumitru, Iisus Hristos, Arhiereu n veac, , n rev.

Ortodoxia, nr.2/1979,

12