caracterizare Costache Giurgiuveanu George Calinescu preia tehnica balzaciana in crearea unor romane ce depasesc realismul clasic, oferind

literaturii romane caractere dominate de o singura trasatura definitorie. In romanul Enigma Otiliei, autorul realizeaza tipologii, foloseste detaliul in descrieri arhitecturale si in analiza personajelor, inscriindu-se astfel in realismul secolului XIX, cu trimitere certa catre creatia lui Balzac. Intreaga actiune a romanului se construieste in jurul a erii lui !ostache "iurgiu eanu, care concentreaza faptele si reactiile tuturor celorlalte personaje interesate mai mult sau mai putin de mostenire #tema balzaciana$. %os !ostache este tipul a arului, un a ar cumsecade, jo ial cu porniri de generozitate. !riticul literar &ompiliu !onstantinescu surprinde neputinta si patima personajului central' batranul !ostache e un ascuns om de afaceri #ca orice eritabil a ar$ si capitalizeaza banii din pasiunea de a strange. (ingur, cu o fata itrega, Otilia pe care na adoptat-o oficial, desi nu e lipsit de o reala afectiune pentru ea, batranul e cuprins de un dublu egoism, pe masura inaintarii in arsta. &e de-o parte patima banului, pe de alta parte iluzia ca iata lui se a prelungi indefinit. )in aceste afirmatii se deduce cu usurinta modul in care Calinescu a perceput acest personaj. &rin tehnica detaliului, autorul reuseste sa surprinda constiinta personajului, oferind o analiza minutioasa a fizionomiei si a estimentatie. Batranul este caracterizat direct inca de la inceputul romanului prin conturarea portretului fizic un omulet subtire si putin inco oiat, capul era atins de o cal itie totala, fata parea aproape spana, patrata, buzele erau intoarse in afara si galbene de prea mult fumat, acoperind numai dintii izibili ca niste aschii de os* clipea rar si moale, intocmai ca bufnitele suparate de o lumina brusca, a ea glasul ragusit si balbait. !ostache "iurgiu eanu e de o zgarcenie rara, fapt ce reiese si din prezentarea portretului, el fiind similar cu %os "oriot al lui Balzac. !ei din jur nu il condamna in mod direct pentru iciul pe care-l are' pentru Otilia el este cam a ar si ciudat uneori dar ramane un om bun* pentru &ascalopol batranul este in fond cam de treaba* (tanica +atiu il numeste peze enghi* iar ,eli- spune ca a aritia lui este mai mult o manie. ./01m.sdfsdn001 !aracterizarea indirecta a personajului se face prin acumularea de fapte, intamplari, orbe, gesturi, ganduri si atitudini. )esi proprietar al mai multor imobile, !ostache duce o iata austera, cu teama permanenta de risipa. )e cate ori are prilejul sa manance de la altii, gesturile sale sunt sugesti e pentru lacomia structurala' batranul manca cu lacomie, arand capul in farfurie. )oreste sa-i construiasca fe-fetitei lui o casa pentru a-i asigura linistea iitorului, dar foloseste materiale ieftine, stranse de la demolari, iar planul arhitectural il facuse singur. 2spectul e-terior si interior al casei paraginite, trimite catre a aritia personajului, dar si catre un soi de par enitism.

3inuta estimentara este ridicola* poarta ciorapi de lana de o grosime fabuloasa si plini de gauri. "esturile, raguseala, balbaiala sunt arme de aparare, pro ocate de teama de a nu fi pus in situatia de a da reun ban cui a care ii cere. %odul in care personajul percepe relatia cu sora sa, 2glae 3ulea, sau cu (tanica +atiu definesc teama eroului, fiind mereu panicat ca cei doi ii or pune mana pe a ere. )esi unele scene amintesc de prototipul clasic al lui %oliere, !ostache "iurgiu eanu este profund umanizat* cateodata indignat de rautatea domnului 3ulea* ia atitudine, face obser atii de bun-simt' !e-a eti cu baiatul asta #,eli-$4 5 zise el in sfarsit 5 de nu-l lasati in pace4 6u -a facut nimic, nu trebuie sa-i spuneti orbe grele nici lui nici Otiliei. !opii orfani7 &acat7. )e asemenea isi e-prima sentimentele paterne pe care le are fata de Otilia, singura persoana cu care acesta este generos, atat cat poate el sa fie. (e gandeste sa o adopte , sa- si faca un testament si sa depuna intr-un cont pe numele ei o suma de bani, pentru siguranta iitorului fetei. 2ceasta decizie o ia in urma unui atac cerebral si aceasta cu aluzii din partea lui &ascolopol. &rin tehnica amanarii, el nu se poate desparti de bani, do edind ca are un caracter slab. 2sadar el poate fi incadrat in tipologia a arului, dar nu acelui pur, deoarece este umanizat prin dragostea fata de Otilia. Obsesia pentru a utie si zgarcenia lui %os !ostache este mostenirea morala a familiei sale, in conceptia lui fiind important sa-sa-sa muncesti, sa strangi. 2-a-asta-i toata filozofia. Odata ce realizeaza ca este bolna , se sperie de reteta prescrisa de medic, considerand ca medicamentele sunt prea scumpe. "esturile il caracterizeaza indirect si scot la i eala umanizarea personajului infranta de obsesia pentru bani' batranul merge la biserica, se inchima cu e la ie, se simte cu duiosie bun, dar rugaciunea sa cuprinde planuri banesti.3ot din teama de moarte isi po esteste iata si simte tot mai frec ent ne oia de comunicare. !u toate aceste semne, ca sfarsitul se apropie, batranul nutreste iluzia longe itatii si continua sa ascunda bani sub dusumea sau sub saltea. 3eama lui este ca nu cum a cine a sa-l ada atunci cand umbla la bani, dar nu-i depune nici la banca, deoarece a arul trebuie sa pipaie si sa ada mereu banii. 2ceste refle-e orbesc de la sine despre un mod de iata pro enit din educatie, culti at de generatii si care e-prima respectarea unor alori care reprezinta raiul fiintei mediocre. )e aceea !ostache nu este a arul maladi pasionat de colectionarea banilor, nu are fanatismul patern al lui "oriot* el estedoar o arianta deformata a omului singur si blocat in reguli care-i moti eaza e-istenta. %os !ostache creaza impresia de caricatura, amintind de portretul lui )on 8uijote 5 eroul ridicol si grandios, care isi refuza destinul tragic de fiinta muritoare. (farsitul personajului sta sub semnul unui destin potri nic. &atima arzatoare pentru bani ii a pro oca in cele din urma moartea. El moare in incercarea nereusita de a-si apara a erea de (tanica +atiu. 9ltimele lui cu inte #Banii, ba-banii pu-pungasule7$ ii rezuma e-istenta. !u toate acestea zgarcitul !ostache nu e un monstru, ci e-presia unei psihologii nefericite, asa cum afirma &ompiliu !onstantinescu. !riticul (.)amian obser a in personajele lui

!alinescu figuri din te-tul lui %oliere, %os !ostache fiind a arul si totodata bolna ul inchipuit. &rin acest erou "eorge !alinescu creaza tipul a arului umanizat prin iubirea paterna fata de Otilia. !ostache "iurgiu eanu este un personaj care se inscrie in descendenta lui :agi3udose al lui )ela rancea sau :arpagon al lui %oliere, dar se distanteaza net de acestia, prin incercarea de a-si depasi conditia