An I

ARTA ANTICA
1. Preistoria artei
Arta paleolitica (20.000-10.000 I.Hr)
Inciziile si desenele

- Trasaturi: apar motive antropomorfe (cal, urs, mamut, leu de pestera, ren,mamut, cal, bison), redare
realista, schite sumare, sigranta si indelung exercitiu, stangacie si absenta totala a preocuparii pentru efecte
artistice.
- Exemple:
-
pestera Combarelles, Franta


pestera Lorthet, Franta















Sculptura

- Trasaturi: motive antropomorfe, figura umana, folosirea pietri, osului, argilei, fildesului, portrete,
sugereaza grafic miscarea animalelor, cultul maternitatii, principiul simbolului
- Exemple:

Tuc daubert, Franta


Venus, Lespugue, Franta


Pictura

- Trasaturi: animale vanate, preocuparea
pentru organizarea spatiului pictural si a
proportiilor naturale, capacitatea de a crea
ansambluri picturale cerente, folosiea rosului,
galbenului, brunului, cabune, penel din par,
principiul abstractizarii
- Exemple:
Altamira, Spania


Lescaux, Franta



Arta neolitica (8000-3000 I.Hr)
Desenul si gravura

- Trasaturi: motive geometrice( linii, zig-zag, cerc, triunghi, spirala), siluetele umane apar mai frecvent,
capacitatea de a reda exact figurile, din punct de vedere anatomic
Pictura
- Trasaturi: din grote micreaza spre peretii caselor si templelor, culori minerale (carbune, argile, manganez),
nu se mai fooseste contrul, scene cu caracter anecdotic sau naratic, aparitia efectului de perspectiva
- Exemple:
-
Catal Huyuk



Sculptura

- Trasaturi: cultul maternitatii, apar monumentele megalitice, lacasuri de cult, statui idoli, statui
monumentale sculptate in volum, arta subordonata magiei,
- Exemple:

Stonehenge, anglia




Venus din Malta



Ceramica
- Trasaturi: nevoia de acrea vase de depozitare si hrana, se modeleaza manual, tehnci de decoratie (incizii,
colorare), motive geometrice
- Exemple:

Zeita de laVidra


Ganditorul de la Hamangia



2. ARTA MESOPOTAMIEI (6000 i.HR)
2.1 Arta sumeriana

- Trasaturi: arta urmareste reprezentarea zeilor dupa chipul omului, apare relieful istoric, se nareaza fapte
de razboi, victorii, apare sculptura monumetala, exceleaza prin ziguratele construite
- Exemple:

Stindrdul din Ur


Gudeea pe tron


2.2 Arta akkadiana

- Trasaturi: accentul se deplaseaza de la stilizarea sumeriana la redarea realista, figuri mai corecte d.p.d.v
anatomic, zigurate bogat ornamentate in conparatie cu cele sumeriene
- Exemple:
Stela regelui Naram-Sin

2.3 Arta asiriana

- Trasaturi: basorelieful atinge un nivel artistic remarcabil, se aplica tema vanatorii, compozitia sub forma
de friza cu registre suprapuse, decoratiuni vegetale incarcate
- Exemple:

Regele Assurbanipal la vanatoare







Leoaica ranit







2.4 Arta noului Babilon

- Trasaturi: ornamente din caramida smaltuita, colorata
- Exemple:

Poarta zeitei Istar



3. ARTA HITITILOR (mij.sec II-i.HR)
3.1 Arta proto-hitita

- Trasaturi: ceramica lucrata de mana sau la roata olarului, cu ornamentatie fina, glazurata, motive
geometrice sau zoomorfe stilizate.

3.2 Arta hitita

- Trasaturi: sculptura in piatra
- Exemple:
Suita de zei






4. ARTA EGIPTULUI ANTIC (3100 i.Hr)

4.1 Caracteristici generale
- Trasaturi: capul si picioarele reprezentate din profil, umerii si pieptul frontal, valoarea operei de arta era
data de eficienta sa, de rolul de a-l multiplica pe omul reprzentat
- Exemple:


4.2 Pictura

- Trasaturi: pictura era dedicata cultului mortilor, imbraca case, temple, bijuterii, cromatica bogata, se
introduce simbolistica culorii (verde-culoarea vietii vegetale, albastru zeului aerului Amon, negru zeul
mortii Anubis), folosirea temperii, precizia desenului, realismul, siguranta tusei etc.
- Exemple:

Familia regala


4.3 Sculptura

- Trasaturi: avea ca scop mentinerea in viata a celor decedati, impresia de statui care merg, de morti vii,
stiinta alternarii liniilor verticale si orizontale, basoreliefurile frapeaza prin voiciunea reprezentarii si prin
expresivitatea ansamblului.
- Exemple:
Rahotep si sotia sa



4.3 Arhitectura

- Trasaturi :constructii mortuare grandioase (locuinte pentru eternitate), piramide
- Exemple:

Piramidele de la Giza



5. ARTA CRETANA (MINOICA) (2000 i.Hr)

5.1 Pictura

- Trasaturi: scene pline de viata, colorit vesel rosul pompeian, tehnica frescei
- Exemple:

Fresca, Palatul din Knossos


5.2 Sculptura

- Trasaturi: figurine lucrate in fildes, bronz, argila, fildes si faianta, redarea sentimentelor omenesti, vase
pictate cu scene umane sau animale
- Exemple:

Vas cu boxeri

5.3 Ceramica

- Trasaturi: se obtineau pereti din ceramica de grosimea cojii de ou, motive vegetale, zoomorfe, geometrice
- Exemple:
Vasul cu caracatita


6. ARTA CICLADELOR
6.1 Ceramica

- Trasaturi: sosiera (cupa cu gura prelungita si cu cios), tigaia de prajit
- Exemple:

Ulcior pentru apa


6.2 Sculptura

- Trasaturi: marmora de buna calitate, figurine, statuete, stilizarea geometrica a capului
- Exemple:



6.3 Pictura

- Trasaturi: preferinta pentru fresca aplicata in interiorul caselor si templelor, motive zoomorfe, vegetale,
scene din viata religioasa si cotidiana
- Exemple:

Fresca primaverii



7. ARTA GREACA ANTICA(700 i.Hr)

7.1 Arta miceniana

Pictura

- Trasaturi: fresce care decorau palate, atentia pentru detalii
Ceramica
- Trasaturi: vase din metal decorate prin incrustare.
Sculptura
- Trasaturi: confectionarea mastilor din aur
Arhitectura
- Trasaturi: preocuparea de a grupa incaperile simetric fata de centru (megatron), semne ale compozitiei
inchegate.

7.2 Arta greaca arhaica
Sculptura

- Trasaturi: dezvoltata datorita cultului pentru sport si cultura fizica nuda,
apar statuile Kourus-trupuri goale, deplasarea accentului de la umanitatea
umila la umanitatea demna, constienta de insemnatatea sa in lume,
foloseste lemnul, lumnul cu piatra sau lemn invelis in placute de aur si fildes.
- Exemple:
Kouros



Pictura
- Trasaturi: vase de ceramica pictate, mozaicuri

Ceramica
- Trasaturi: amfora, hidria, cupa, craterul, lecitul, trecerea de la motive vegetale, la cele zoomorfe si
antropomorfe, alegand scene narative, unitatea compozitiei
- Exemple:
Amfora


7.3 Perioada clasica

Sculptura

-trasaturi:figuri umanizate ce imbina frumusetea fizica cu cea spirituala, stiinta de a sugera volumele
- sculptori: Policlet din Argos, Fidias, Scopas, Lisip, Pitagora din Region
- exemple:

Atena si Marsias, Miron din Atica






Menada dezlantuita , Scopas




Pictura
- Trasaturi: accentul cade pe problematica umana, amestecul culorilor, clarobscurul, transparente, joc de
lumini si umbre, perspectiva, racursiu,centre de grautate, vase reproducand tablourile unor pictori renumiti
- Exemple:
Vas pictat de Polignot



Ceramica

- Trasaturi: ceramica intra in concurenta cu vasele de bronz, masura, simplitatea, armonia, simetria,
perfectiunea operei

7.4. Perioada elenistica
Pictura
- Trasaturi: perfectionarea reprezentarii in perspectiva, reuseste sa redea sufletul modelului,
- Exemple:
Nuntile aldobrandine


Sculptura
- Trasaturi: inspiratia din stilul asiatic, vibratia miscarii, anatomia suferintei, vartejul exacerbat al patimilor,
forta de sugestie a miscarii, perfectiunea executiei, observarea realitatii
- Exemple:



Friza latarului din Pergam



8. ARTA ROMANA (600 i.Hr)

8.1 Arta etrusca
Sculptura

- Trasaturi: redarea realista a modelelor, robustete si spontaneitate, naturalele si expresivitate
- Exemple:
Apolo din Veii




Lupoaica


Pictura
- Trasaturi: pictarea peretilor si tavanelor mormantului defuncului cu scene din viata pamanteasca,
contur+culoare, expresivitate fara egal in epoca.

Sculptura romana
- Trasaturi: preferinta pentru portret, masiva prezenta a chipului feminin, joc de lumini si umbre, redarea
cu ajutorul burghiului a pieptanaturii feminine, glorificarea evenimentelor istorice
- Exemple:

Columna lui Traian



Bustul lui Marc Aurelius



Pictura romana

- Trasaturi: fresca, tempera si encaustica, preferinta pentru pictura de gen sau de peisaj, tematica crestina o
inlatura pe cea traditionala
- Exemple:

Batalia lui Alexandru Macedon


9. ARTA INDIANA (4000-3000 i.H.R)
Sculptura
- Trasaturi: oroare pentru spatiul vid, sculpturi incarcate, bogat ornamentate, templele par gigantice
sculpturi, sunt folosite scenele de gen, cu semnificatie mitologica sau religioasa, cultiva grandoarea si
fantasticul, se foloseste lemn, argila, piatra metal
- Exemple:

Pictura
- Trasaturi: nu folosesc perspectiva sau legile compozitiei,
preocuparea pentru portretistica, pictura era considerata doar
un mestesug, scene mitologice, lascive
- Exemple:



10. ARTA CHINEZA
Pictura

- Trasaturi:strans legata de caligrafie, foloseste penel, culori vegetale si minerale, se picta pe matase, pe
oase, nu pun accent pe originalitate, arta menita de a fi executata pe suluri de matase sau hartie folosing
motive religioase si depozitate pentru a fi folosite doar in momentele de meditatie, doreste sa redea o stare
sufleteasca, practica peisajul, portretul
- Exemple:


II. ARTA MEDIEVALA
1. ARTA PALEOCRESTINA
Arhitectura

- Trasaturi: primele comunitati crestine nu aveau lacase de cult speciale, la inceput avea caracter funerar
legat de mormintele patrate sau sub forma de cruce, datorita celebrarii ceremoniei liturgice se construiesc
lacase de cult cu o masa centrala si picturi crestine pe pereti, numarul mare de cresti duce la marirea
bisericilor, arhitectua trece de a bazilica, la cel de octogon sau cel cruciform, interiorul devine tot mai luxos
prin mozaicuri cu pietricele aurite, picturi bogate
- Exemple:



Santa Contanza , Roma


Pictura

- Trasaturi: incepe in catacombele romane, spre deosebire de picturile egiptene care doresc sa-l dubleze pe
cel disparut si-i fixeze trasaturile caracteristice ale chipului, icoana crestina porneste de la trasaturile fizice ale
celui reprezentat, dar le reda transfigurate, sfintite, indumnezeite, in opozitie cu estetica senzualista care
preslaveste corpul, icoana trece trupul in sfera diformului, renuntand treptat la aceast lucru
- Exemple:



2. ARTA BIZANTINA
Estetica bizantina
- trasaturi: pentru a trezi repulsia fata de acest taram al patimilor si tentatiilor lumesti se cultiva
disproportia si diformul, corpul se pierde sub cutele vesmintelor, in timp ce capul devine elementul dominant
al figurii ce concentreaza forta expresiva a sufletului, fixitatea privirii, imobilitatea figurilor antropomorfe,
bidimensionalitatea figurior si lipsa reliefului pentru a ajuta indepartatrea mintii de lumea pamanteasca, arta
cracterizata de o deosebita unitate in comparatie cu egiptenii
- exemple:

Arhitectura
- Trasaturi: considerata cea de-a opta minune a lumii, catedrala Sf. Sofia este considerat cel mai important
mnument al artei bizantine, combinarea planului dreptunghiular al bazilicii cu tipul rotund, central, lumina
inunda biserica datorita ferestrelor mari ceea ce trimite la imparati cereasca, decoratiunile de marmura verde si
roz dau impresia unei imense campii de flori, frescele si mozaicurile bogate mascheaza masivitatea cladirii
- Exemple:
-
Sf. Sofia


Pictura si mozaicul

- Trasaturi: teme religioase simbolice, alegorice, figurile sunt zvelte si elegante, animate de un dinamism
accentuat de draperii fluturande, executia este mediocra, compozitiile se repeta, dupa anul 700 se impune o
iconografie ce va exclude orice interpretare, conseptia spatiului se simplifica si se schimatizeaza mult,
picturalul este inlocuit cu liniarul, gama cromativa va impune doar culori pure; mozaicul folosea pietre cu
diferite reflexii pentru a produce o puternica impresie privitorului, stari de infiorare, de extaz mistic, figura
devine imateriala, chipurile capata o expresie severa, ascetica, albastrul devine lait-motiv
- Exemple:
Deisis, Sf. Sofia


Sculptura

- Trasaturi: datorita faptului ca se opune glorificarii frumusetii fizice, sculptura nu se va realiza in ronde-
bosse, ci doar ca ornament pe peretii cladirilor, apare tema personajelor in firida cu Hristos si apostolii sai,
apare sculptura in lemn pe usile bisericesti, sculptura in fildes cu motive zoomorfe si vegetale, ceramica
smaltuita, se practica miniatura, illustratii de carte
- Exemple:
Usi din lemn


3. ARTA PREROMANICA
3.1 Arta merovingiana

- Trasaturi: predominanta artelor minore asupra arhitecturii, sculpturii si picturii giuvaeruri, orfevrarie,
stofe, manuscrise, sculptura- se practica relieful fara profunzime, in arhitectura- piatra este abandonata in
favoarea lemnului
- Exemple:

Ilustratie



2. Arta carolingiana

- Trasaturi: renastere pe planul artei, reapare pictura monumentala sub forma de fresce de mari dimensiuni
si mozaicuri parietale, teme din antichitate, perioada elenistica, Biblie, punctul forte ramane miniatura prin
manuscrisele sale, sculptura in piatra incepe din nou sa fie practicata, dar la un nivel mult inferior celui atins
de romani
- Exemple:
Manuscris





11. ARTA ROMANICA
Arhitectura
- Trasaturi: completa inlocuire a lemnului cu piatra si sporirea sensibila a dimensiunilor, deoarece bisericile
se extind prin adaugarea nevelor laterale se pune problema sustinerii boltii si se impune bolta n leagan, in
cruce pe ogiva si bolta pe muchii, stilul se caracterizeaza prin armonie, eleganta, soliditate si simplitate, fatada
are o deosebita importanta, deoarece sustine portalul principal alcatuit din traversa, arhivolta, si timpan
Biserica Sainte Madelaine










Sculptura

- Trasaturi: se impune sculptura monumentala, se orneaza cu figuri umane si spatii neconventionale
precum timpane, capiteluri, stalpi, are caracter abstract, uzand de procedeul stilizarii, nivelul artistic este
elevat, dovedind maiestrie, se lucreaza in bronz si pe vitraliu
- Exemple:
Catedrala Chartres


12. ARTA GOTICA
Arhitectura

- Trasaturi: bolta sub forma de cruce care se sprijina prin 4 arcuri de 4 stalpi ( bolta in ogiva), preluand
greutatea boltii in piloni si nu in pereti,ferestre mari ce inunda cu lumina, inaltime coplesitoare, fata are 3
registre- portalul, timpanul care contine si o rozasa in centru si galeria regilor, contrast dintre masa zidariei
extrem de sumara si inalzime prodigioasa => impresia de fragilitate, imaterialitate, crestinul se simte umil si
smerit in acest spatiu grandios
- Exemple:
San Denis, Franta

Sculptura
- Trasaturi: artistii sunt tot mai preocupati de redarea celei de-a treia dimensiuni, personajele devin mult
mai vii, au expresivitate si gratie elenistica, mainile au pornirea unui genst, capul se inclina, Christos isi pierde
aerul de teribil judecator, iar Fecioara Maria devine mult mai feminina, cu trataturi tineresti, delicate, prezenta
scenelor din viata de toate zilele, solutiona-rea problemelor de perspectiva pe care se ridica marea inaltime la
care se amplasau statuile
- Exemple:
San Desnis,Franta








Pictura

- Trasaturi: figurile sunt conturate prin linii viguroase, culoarea acopera aceste zone cu tonuri plate,
figurile sunt severe, inerte, nepamantesti, dupa 1270 artistul inspirat din sculptura realizeaza figuri robuste,
pline de viata intr-o atmosfera pamanteasca, naturalista, apar vitraliile multicolore, se practica miniatura pin
decorarea cartilor religioase.
- Exemple:


An II
I. ORIGINILE ARTEI
MODERNE
1. Barocul (sec. XVII)
Arhitectura

- Trasaturi: arta bizara, nu respecta regulile proportiilor, este activa, provocatoare, utilizeaza efecte de
masa si de senzualitate a culorilor, epoca a marilor sentimente

Sculptura
- Trasaturi: sculpturi religioase si profane
- Exemple:


Bernini, Oratoria dei Filipini


Pictura
- Trasaturi: rar gandirea a fost exprimata de o maniera asa de vizibila, rar neverosimilul s-a manifestat
atat de verosimil,micul si marele, aproapele si departatul, forma si spatiul, pe scurt, toate extremele au fost
puse in relatie mai sugestiv ca oricand, tensiune mare-mic, rational-emotiv,sinteza intre scene de interior,
naturi moarte, portret.
- Pictori:
Caravaggio utilizeaza cu maiestrie clar-obscurul

Rastignirea Sf. Petru




George de la tour- simplificarea cubista a formelor de lumina
Sf. Jerome citind


Rubens- se axeaza pe torsiunile si contorsiunile anatomiei feminine, dinamismul dat de diagonalele ascendente
sau descendente ale compozitiei
Rapirea fetelor lui Leucip


Rembrandt- cel mai mare portretist al epocii
Autoportret

Diego Velasquez trateaza teme conventionale specifice curtii regale: portrete individuale si de grup, teme
istorice, mitologice, alegorii, introducand mereu inovatii
Las Meninas


2. Rococo (sec.XVIII)
Pictura

- Trasaturi: acorda preponderenta calitatilor estetice si decorative, caracterul profan al artei, senzualitatea
predominanta, aparitia unei largi paturi de amatori de articole de lux, aspect mai putin strict, compozitie mai
libera, predominanta infloriturilor, gustul pentru frumusetea senzuala este opus densitatii suflului eroic al
barocului, portretului ii dispare calmul si deminitatea din Renastere si devine mai artificial, se prefera expresia
fugitiva, peisajul gliseaza de la preferinta pentru natura spre preferinta pentru oras explicat prin interesul
pentru om
- Pictori:
Giambattista Tiepolo maestru al picturii venetiene din sec.XVIII, adopta subiecte profane sau religioase,
ofera iluzia ca bolta edificiilor se deschide catre cerul adevarat, ocupat de personaje vazute in persepctiva de
jos in sus
Moartea lui Hyacinth




Fragonard- practica un stil liber, viguros, se concentreaza pe evenimente erotice, dinamice
Scranciobul


Antoine Watteau realizeaza picturi la frontiera dintre mitologic si galant, oniric, artificial, reducand lumea
reala intr-o maniera poetica, se apropie de lumea teatrului



3. Neoclasicismul (1770-1820)
Sculptura

- Trasaturi: este o reactie la emfaza si agitatia secolului, mai ales la redundanta si bizareria rococco-ului, are
2 faze- clasicism baroc si neoclasicismul matur, redescopera antichitatea cum ar fi coloana dorica, se
accentueaza opozitia fata de complicatiile rococoului si apoi abordarea unor subiecte precum dramele
brughezilor, evocarea trecutului national, include si elemente romantice precum irationalul si subiectivitatea,
melancolia ruinelor si a gradinilor pitoresti, sculptura joaca un rol social important beneficiind de dezvoltarea
urbana tot mai accelerata si de infrumusetarile cerute de guvern si municipalitate
- Exemple:
Antonio Canova, Psyhe

2. Arhitectura
- trasaturi: teatrele devin constructiile cele mai frecvente si cele mai fastuoase ale epocii, abandonul formelor
legate si a structurilor in piramida, geometrizarea formelor si a dimensiunilor lor colosale, cautarea formelor
originale, primitive si a patrimoniului grecesc, cauta linia dreapta, neintrerupta si suprafata goala, imaculata,
predilectia pentru subteran, coloanele se insiruie in fata edificiului ca intr-un templu grec, iar reliefurile
sculptate sunt plasate in retragere, ornamentele sunt reluate din repertoriul antichitatii

Pictura
- Trasaturi: climatul Frantei favorizeaza pictura istorica, se promoveaza idealul integritatii morale si
intelectuale, devotamentul pentru patrie si republica, tablourile fac elogiul pacii si reconcilierii
- Pictori:
J.Louis David- cel mai mare portretist al sfarsitului sec. XVIII, grija exagerata pentru precizia istorica,
introduce rigoarea si simplificarea, claritatea si sobrietatea in arta sa, preluand astfel spiritul anticilor si
reactionand impotriva gustului galant si gratios al rococo-ului.
Juramantul Horatilor



Goya- promoveaza patriotismul, portretistica sa atinge apogeul realizarii
3 mai




II. ROMANTISMUL
Pictura
-trasaturi: miscare antilatina care se manifesta cu precadere in tarile nordice europene, caracterul de schita,
uzajul frecent al acuarelei pusa in pete, laviul sau pastelul, fixarea pe panza a primei impresii, colorit viu si
variat, efecte de ecleraj, deformari intentionate, accentueaza impresia de viata si sentiment, favorizeaza reveria,
visul, misticul si aprofundarea sentimentelor.
-pictori:
Caspar Friedrich-lucrarile sale privilegiaza stranietatea si tristetea, angoasa si misterul, temperament
depresiv inclinat spre melancolie, lumina si intunericul isi disputa spatiului, motive specifice: luna, arborii
desfrunziti, pietre ostile
Manastire intr-o padure


John Constable- vibratia luminii, miscarea apei, norilor, aerului
Caruta cu fan


William Turner nu povesteste o peripetie, ci reda o impresie, forme vag schitate, suvite agitate de pasta
picturala, totul este menit sa traduca o atmosfera, fumul, rafalele si viteza sunt tratate in culori incandescente,
redarea miscarii si a efectelor atmosferice irizarile, efectele de ceata sunt motive romantice
Ploaie, abur si viteza

Theodore Gericault reda emotiile umane, persoane surprinse in momente imita si revelatoare pentru
caracter Pluta Meduzei

Eugene Delacroix jocul luminii, dezichilibru compozitional, impresia de violenta, manipularea culorilor
pentru sporirea atmosferei de conflict si tensiune
Moartea lui Sardanapal


III REALISMUL
Pictura
- Trasaturi: imitarea realitatii, se opune academismului, excesului de imaginatie sau artei pentru arta a, se
inspira din trecutul glorios al istoriei, se opune idealizarii, promovand redarea directa, fidela si nu edulcorata a
realitatii cotidiene, aspira sa surprinda esentialul realitatii considerate, preferabil portretului, peisajului, miscare
prin excelenta pariziana, sustin ca scenele din viata moderna pot prezenta acelasi interes ca si subiectele
trecutului glorios.
- Pictori:
Jean Camille Corot studiul efectelor de lumina, grija pentru forma, nota firesca, linistita fara emfaza sau
conflict, climat familiar, studiu de moravuri dat de prezenta personajelor, fara tonuri tipatoare sau contraste
cromatice.

Catedrala din Chartres


Gustave Courbet militantism social in spiritul socialismului, reda evenimente realiste cu detalii topografice si
personaje inspirate din realitatea acelei perioade, anunta introducerea impresionismului
Domnisoarele de pe malul Senei


Honore Daumier- reflectarea evenimentelor politice si a framantarilor sociale contemporane, realizeaza
numeroase caricaturi la adresa regelui si guvernului , adoptana treptat simplificarile si gesturile energice
specifice plein-air-ismului, doreste sa capteze miscarea si sa dea viata
Sauvant le caisse

Wilhelm Leibl
Trei femei in biserica

IV. IMPRESIONISMUL
Pictura
- Trasaturi: procedeul divizarii tusei, juxtapunerii culorilor, studiul efectelor de lumina si culoare, redarea
unei stari, sentiment sau senzatii, reda atmosfera unui cadru sau peisaj, accentul pus pe redarea senzatiei
vizuale in instanteinitatea sa
- Pictori:

Edouard Manet
Bar aux folies bergres



Claude Monet preocupat sa redea perceptia reflexului unui lucru, nu face diferenta intre motiv si fond,
promoveaza o arta inspirata de atmosfera: freamatul luminii, oglindirea in apa, transparenta aerului,
scanteierea frunzisului


Camille Pissarro- sa-mi urmez senzatiile, miscarea, sa urmaresc efectele atat de fugitive si atat de admirabile,
de a da un caracter particular lucrarilor mele
Bulevardul Montmartre

Alfred Sisley- se consacra peisajului, da impresia ca a atins maximul posibil, ramane un poet predispus la dulci
reverii
Peisaj



Edgar Degas- surprinde realitatea in miscare, cel mai putin impresionist- impresionist prin viziune, clasic prin
tehnica, dominat de curiozitatea pentru viata moderna, predilectie pentru pastel, deseneaza direct in culoare,
a fost un portretist redutabil
Repetitii



Pierre Auguste Renoir lovituri rapide de penson, colorit tandru si luminos, studiaza lumina si dialogul ei cu
oamenii si lucrurile, divizarea tonurilor, juxtapunerea tuselor, topeste contu-rul obiectelor in vibratia materiei,
are tendinta de disolutie a formei si de sugestie a volumului, culoarea lumina 2 mijloace de expresie de
nedespartit pentru impresionisti
Bal in Montmartre






V. POSTIMPRESIONISMUL
Pictura
- Trasaturi: redarea impresiei imediate cade pe locul doi, aspiratia de a structura componntele plastice sau
de a imprima operei un mesaj sugerat prin elementele plastice
- Pictori:
Paul Cezanne- aprofundeaza studiul culorilor in aer liber, foloseste culorile pentru a da senzatia de
profunzime sau apropiere, folosirea contrastelor primare
Golful Marsiliei vazut de la Estaque


Paul Gauguin- temperament melancolic ce tradeaza un sentiment de insatisfactie a cautarilor, anxietate
sfasietore, influente exotice, tenta plata, folosirea conturului ca delimitare a formei, utilizeaza motive
simbolice
Nevermore


Vincent van Gogh In loc sa reproduc exact ce am dinainte, folosesc culoarea mai arbitrar,
pentru a ma exprima mai puternic, structureaza formele cu pensula lata, grosolana, fara a opune formelor
inchise celor deschise, cauta sa ajunga la o sinteza a culorii si liniei, juxtapuneri de culori complementare,
ritmul capata o dezinvoltura fara precedent vartejuri, forme dislocate, artistul se subordona expresiei

Noapte instelata


VI. NEOIMPRESIONISMUL
- Trasaturi: rationalizarea expresiei luminii emanate din culoarea pura si de a sistematiza diviziunea tonului,
dorinta de a sistematiza diviziunea tonului, obtinerea unei concilieri intre vibratia impresionista si stabilitatea
clasica, intre aspectele schimbatoare ale realitatii si cele eterne, intre jocul luminii si rigiditatea structurilor
liniare, intre peisaj si figurile plasate pe fundalul sau
- Pictori:
George Seurat- ideea contrastelor intre tonuri, propune metoda divizionismului de fragmentare metodica a
tusei, tuse de culoare juxtapuse ce se amesteca pe retina si sporesc in intensitate si lumina, cercetarile lui se
bazeaza pe legile contrastului simultan, semnificatia simbolica a directiei liniilor, executia in puncte mici de
culoare, amestecul otpic al culorilor pure si luminoase

Duminica la Grande Jatte



Paul Signac- a dezvoltat divizionismul in tesaturi cromatice mai
largi si mai rare, deviza era ca tabloul trebuie sa fie o realitate vie
si autonoma, nicidecum o reprezentare a realului

La boue rouge



VII. SIMBOLISMUL
Pictura
-trasaturi: sondarea centrului misterios al gandirii si a prabusirilor ratiunilor stiintifice si a prabusirilor
ratiunilor stiintifice, pictarea nu dupa real ci din memorie si imaginatie, opera trebuie sa exprime o idee prin
intermediul semnelor si simbolurilor, tabloul trebuie sa fie sintetic, adica toate elementele reprezentate
(personaje si lucruri) nu se mai rezuma la semni-ficatia lor naturala, ci primesc una noua, conferita de simbol,
elementele prezentate in tabloul nu traiesc prin ceea ce reprezinta, ci prin ceea ce sugereaza si mai ales prin
capacitatea lor de a simula gandirea si fantezia, aspect morbid si decadent, atmosfera onirica , halucinatorie

Pictori
Puvis de Chavannes- simbolul din pictura sa nu tine de un limbaj secret sau de un vocabular rezervat
initiatilor, artistul fiind preocupat doar sa dea maximum de semnificatie umana formelor si gesturilor
Saracul pescar


Odilon Redon adept al frumusetii umane innobilate de prestigiul gandirii
Guardian Spirit of the Waters




Gustave Moreau- calitatea de a stapani acel secret almagiei inexprimabile, acea iscusinta de a inchide in
obiecte un anume mister si de a sugera astfel un tarim necunoscut, ce depaseste aparentele lumii obisnuite

The Voices


VIII. INDEPENDENTII
Pictura

Henri Toulouse Lautrec curiozitatea sa se fixeaza asupra fiintei umane, creeaza o lumina rece si ideala
pentru aprofundarea chipului uman, se dedica studiului de portret, personajele sunt luate din mediul teatrului,
musichall-ului, circului, cabaretului si barului, a cautat sa arate lumii umanitatea, in ciuda tuturor confuziilor,
ridicolului si vulgaritatii care o faceau detestabila

Jane Avril











James Ensor va ramane in istorie prin impetuozitatea sa, prin obsesivul sau lirism asociat straniu unei
cruzimi, prin viziunile sale de cosmar redate intr-o materie picturala groasa ce degaja o lumina palida,
traversata de luciri scanteietoare de galben pur si vermillon, originalitatea consta in viziunea sa ironica asupra
societatii umane unde masca si scheletul detin rolul principal, o viziune atat de suculenta incat sustine forta si
stralucirea culorilor, precum si expresivitatea formelor

Ensor revealed


Edvard Munch factura dramatica, sensibilitate exacerbata
Tipatul


IX. SECESIUNEA
Pictura
- Trasaturi: atentia acordata ornamentului si decoratiei, estetica se distinge prin accentul pus pe elementele
geometrice in elaborarea formelor vegetale sau ondulatorii, se imparte in art-nouveau abstract si structural-
simbolic si art nouveau floral si organic

Klimt- imbina factura impresionista cu viziunea simbolista, structura compozitiilor sale este din ce in ce mai
orientala, cea de-a treia dimensiune este eliminata complet, iar culoarea nu mai are decat un rol decorativ,
culorile ascund aproape in intregime corpul


Salomeea





AN III
Arta informala
-Trasaturi:
- Apare ca o reactie impotriva limbajului formal general de idealul geometric
- Se opune artei figurative care constrange artistul sa asculte de forme impuse din afara
- apare ca o tentativa de depasire a dilemei figurativ-nonfigurativ
- isi propune sa evite capcana limbajului ideal ( forme pure, culori pure, structuri geometrice riguroase)
- considerand ca lumea omeneasca este problematica si contradictorie, impura si haotica, artistii inteleg
actul creatiei ca materializare a unui strigat nereprimat, efect spontan al raportului cu lumea inconjuratoare.
- Se adopta un nou concept asupra spatiului, intrucat el nu va mai fi definit de bidimensionalitate,
profunzime sau perspectiva, ci va fi un spatiu pictural caracterizat de perspectiva dinamica.
- Este divizat in 2 sub-directii: pictura de materie si pictura gestuala.
- Miscarea ia nastere in Europa, la Paris si poarta initial numele de tasism (fr. Tache=pata), iar in America
apare sub denumirea de expresionism abstract sau action painting.

- Pictori:





- Hans Hartung


- Nu foloseste structuri geometrice riguroase sau forme pure
- Actul creator este unul spontan, de trasare a tusei pe hartie printr-o miscare haotica, zvacnita
- Perspectiva nu este una liniara, bidimensionala sau de profunzime, ci una dinamica, specifica curentului
- Este un exemplu de pictura gestuala, o subdiviziune a artei informale, caracterizata de tasism.

Georges Mathieu


- Opere sale sunt exemple de pictura gestuala, subdiviziune a artei informale.
- Perspectiva nu este una liniara, bidimensionala sau de profunzime, ci una dinamica
- Nu foloseste forme geometrice sau figurative, ci doar pensulatii agitate, dinamice
- Tendinta estetica este de folosire predominanta a negrului in combinatie cu alb si rosu
- Miscarea este de expansiune, de cucerire a spatiului, desi este concentrata doar in 50% din spatiul pictural

Jackson Pollock


- Nu uzeaza de forme pure, perfecte
- Artistul evita folosirea formelor geometrice sau figurative ca ar indica un raport cu lumea reala
- Este folosita pensulatia dinamica, agitata a tusei
- Spre deosebire de George Mathieu care concentreaza actiunea intr-o zona a plansei uzand de spatiul liber
, Pollock isi incarca tabloul pana la saturatie de pete de culoare si linii suprapuse de pensulatii.
- Spatiul nu este definit de perspectiva, profunzime sau bidimensionalitate ca si in cazul operelor figurative,
realiste, ci dimpotriva, de pictura in sine si spatiul ocupat de ea.
- Face parte din pictura gestuala,o subdiviziune a artei informale
Willem de Kooning



- Este mai mult expresionist, decat abstrand, intrucat uzeaza de forme figurative, expresive, ramanand mereu la
granita dintre ele, prin forme care fac aluzie la realitate, dar in acelasi timp, exclud orice corespondenta cu aceasta
- Gestualism energic preluat de la Pollock, tensiune picturala datorata formelor, figurilor si fondului care se
intrepatrund strans.
- Reperele figurative nu sunt situate de o maniera concisa in spatiu, iar perspectiva oscileaza intre bidimensionala si
dinamica
- Nu uzeaza de forme pure, perfecte, geometrice
- Se incadreaza in curentul action painting

Franz Kline


- Face parte din expresionismul abstract sau action painting in America
- Perspectiva nu este bidimensionala, de profunzime sau liniara, ci una dinamica
- Spatiul nu este acelasi ca si la realisti sau impresionisti, definit de forme figurative, si este un spatiu
pictural caracterizat de pete de cuoare, pensulatii agitate, tuse aruncate, zvacnite ca din tub.
- Pictorul nu foloseste forme figurative, pure, geometrizate care sa trimita la lumea reala, concreta.
- Limbajul este atat expresionism, cat si abtract
- Observam intensitatea expresiei si gestualitatii

Mark Rothko





- Este un expresionist abstract care folosese tehnica colorfield
- Eliberata de functii figurative si denotative, culoarea nu mai pledeaza decat pentru ea insasi, devine
autonoma.
- Pictorul creeaza forme colorate care nu evoca nici o asociatie directa cu vreo experienta vizuala
- Nu exista perspectiva liniara, profunzime sau adancime, ci doar bidimensionalitate
- Desi putem crede ca face uz de forme geometrice, petele de culoare nu servesc drept forme preluate din
realitatea umana; nu foloseste forme figurative predominante curentelor reealism, impresionism.

Antoni Tapies



- Culorile in ulei le combina cu praf de marmura, nisip , latex si pudra .
- Accentul este pus pe culoare si textura, pe imbinarea lor stransa
- Pictura nu mai este subordonata imaginii, ci o devoreaza si o subordoneaza
- Nu exista perspectiva spaiala, ci doar spatiu pictural
- Nu avem forme figurative, geometrice, fixe, doar pete de culoare
- Este caracterizat de tasism, respectiv uzarea petei de culoare

Neoexpresionismul

- Trasaturi:
n cadrul acestui curent artistic, pictorii sunt preocupai de redarea sentimentelor, a senzaiilor subiective i nu
a realitii exterioare.
- n anii '80, un grup de tineri artiti europeni i americani se revolt mpotriva stilului auster, impersonal,
formalist al artei abstracte
- Rezultatul const ntr-o renatere a picturii figurative i narative, numitneoexpresionism. Printre cei mai
cunoscui reprezentani ai noului stil putem meniona:
- Anselm Kiefer (n. 1945), Georg Baselitz (n. 1938), Sandro Chia (n. 1946), Francesco Clemente (n.
1952), Julian Schnabel (n. 1951) i David Salle (n. 1952).

- Artisti:








- Anselm Kiefer - incearca atransmita anumite sentimente prin intermediul artei figurative



Georg Baselitz




Transavantgarda
-Trasaturi:
-versiunea italiana a neoexpresionismului
-o miscare artistic ace s a dezvoltat in vestul europei in 1970 si 1980
-respinge arta conceptuala, reintroduce emotia , bucuria in desen picture si sculptura
-Artistii reinvie arta figurative si simbolismul
- se constituie la sfirsitul anilor 70.
- introdus de criticul Achille Bonito Oliva
- Artisti: Sandro Chia, Francesco Clemente, Enzo Cucchi, Nicola de Maria, Mimmo Paladino, Fernando Leal
Audirac si Remo Salvadori

Krzysztof Skarbek





Arta minimala
-Trasaturi:

- Numita arta ABC, arta minimala sau reductivism
- Este un curent artistic al sec. XX
- Minimalizeaza culorile,forme, linii, trasaturi si valori
- Culorile: alb, bej, gri
- In design ambiental accesoriile sunt corpurile de iluminat futuriste si draperiile lungi
- Respinge necesitatea dimensiunii sociale, exprimarea si naratiunea
- Are scopul de a crea obiecte interesnate, simple, de efect, curate, aerisite
- Nu adopta aglomerarea , sufocarea si presiunea
- Obiectele sunt reduse la formele lor gemetrice elementare, prezentate impersoanal
- Stilul abstract, ca reactie impotriva subiectivitatii
- Ludwig Mies van Der Rohe arhitect-LESS IS MORE!!!!!!!!!
- Transparenta, eleganta, neobisnuinta, putere
- Apare in sculptura si pictura limitare, precizie, culori brute din tub
- Influente din pop art, cubism si arte conceptuale

-Artisti:

Sol le Witt







- Forme geometrice si tridimensonale simplificate, reduse la simple linii
- Culorile brute, de tub, predominanta albului
- Forme simple, de efect, curate, aerisite
- Nu adopta aglomerarea, sufocarea si presiunea
- Obiecte reduse la formele lor geometrice elementare, prezentate impersonal
- Less is more, transparenta, eleganta, precizie, abstractivism, cubism


Ludwig Mies van Der Rohe

- Ludwig Mies van Der Rohe arhitect-LESS IS MORE!!!!!!!!!
- Transparenta, eleganta, neobisnuinta, putere
- Forme curate, exacte, simple
- Culori: alb, bej, gri
- Obiectele sunt reduse la formele lor gemetrice elementare, prezentate impersoanal

Donald Judd



- Minimalizeaza culorile,forme, linii, trasaturi si valori
- Are scopul de a crea obiecte interesnate, simple, de efect, curate, aerisite
- Nu adopta aglomerarea , sufocarea si presiunea
- Obiectele sunt reduse la formele lor gemetrice elementare, prezentate impersoanal
- Stilul abstract, ca reactie impotriva subiectivitatii
- Ludwig Mies van Der Rohe arhitect-LESS IS MORE!!!!!!!!!
- Transparenta, eleganta, neobisnuinta, putere
- Influente din pop art, cubism si arte conceptuale


Hiperrealism
- Trasaturi:
- in anii 6o este o miscare artistica care a aparut in America
- nu este despre lucruri,ci despre ideei preluate din realitate,despre o camera care sta in fata
lucrurilor,despre intrigii ale vietii ,libertatii
- pt unii este o derivare din pop art iar pt altii un fel de suprarealism
- -face ca o realitate supradimensionata,artistica,sa navaleasca peste spectator,impunandu-i acestuia un
sistem de valori
- Invizibilul devine vizbil
- s-a dezvoltat in Europa,dupa editia din 1971
- este o revenire asupra realitatii,care are in spatele artei o semnificatie proprie
- asemanarea halucinanta a realului cu sine insusi- este chiar realul
- Aceast real care pare haotic, nu este o iluzie.
- Artisti: Robert Bechtle, Charles Bell, Jacques Bodin, Claudio Bravo, Juan Francisco Casas
-


- Hiperrealismul sau realismul fotografic
-



Noul realism Pop-art-ul francez
-Trasaturi:
- n iunie 1961, la galeria "Rive Droite" din Paris, are loc expoziia intitulat "Noul realism la Paris i New
York", iar n octombrie 1962, la "Sidney Janis Gallery" din New York, expoziia
"The new realists" ("Noii realiti").
- Activitatea lor artistic recurge adeseori la acumularea, comprimarea,
ngrmdirea i mpachetarea obiectelor de uz cotidian sau la prezentarea
caricatural, monstruoas a unor personagii omeneti.


Niki de Sainte-Phalle - Josphine Baker, 1999






Gerard
Deschamps
Kathleen





Pop art-ul n Marea Britanie
-Trasaturi:
- se discut despre teme trecute cu vederea pn atunci, ca de pild automobilele, cibernetica sau rock-and-roll-ul
- punctele de interes tipice artei pop: tehnica (magnetofon i aspirator) i reclama, aluziile la sfera sexual,
atracia ctre sereotipuri, sli de spectacole i benzi desenate, umorul ce rezult tocmai din acest amestec de
genuri i specii, fotografiile unor cunoscute personaliti sau obiecte de uz cotidian acoperite cu pete mari i
plate de culoare.

- Artisti:

- Richard Hamilton

-



- Richard Smith




Pop art-ul n America
- Trasaturi:
- se nate la nceputul anilor aizeci, exact n momentul cnd versiunea englezeasc, victim a propriei bogii i a
propriului succes, ncepe s intre ntr-o faz de declin
- temele i motivele acestei creaii sunt desprinse din viaa cotidian, din domeniul tot mai fascinant al tehnicii, al
produciei n serie, fa de care pop art-ul n varianata englez este mai critic i mai angajat din punct de vedere politic,
n timp ce artiti americani se opresc la prezentarea realitii, fr s atace sau s acuze
- preaslaveste consumerismul si preamareste zeul materialismului
- se defineste cuvantul pop: tanar, ieftin, usor de uitat, sexy, atragator, produs in masa.
- Epicul a fost inlocuit cu obisnuinta zilnica, iar productia in masa egalata la nivel cu unicitatea
- Se focuseaza pe imagini familiar a culturii pop precum clasamentele de muzica, TV, reclame, idoli din
filme sau muzica si produse commune din supermarket.

- Artisti
Andy Warhol







Jasper Johns



Roy Lichtenstein




Arta cinetica
- Trasaturi:
- Def: Domeniu al artei in care miscarea, ca modalitate de expresie mai mult decat sugerata, face parte la
modul fizic, obiectiv, din structura operei de arta, intr-o asemenea masura incat o determina in fiecare
moment, imaginea pictata sau desafasurata spatial(in genul "obiectelor-sculpturi", "sculpto-arhitecturilor" sau
"mobilurilor" actionate de curentul electric, de lumina solara sau pur si simplu de aer) oferindu-se privirii sub
o alta varianta.
- Cinetism (n limba englez: Kinetic art) este o direcie n arta modern nsumnd o serie de tendine,
curente i grupri preocupate de reprezentarea sau implicarea micrii n artele vizuale.
- Pe de o parte, se tinde spre iluzia micrii prin procedee optice (Op art), n care obiectul n micare sau
perceput simultan devine un pretext pentru reprezentarea micrii nsei ca fenomen pur, eliberat total de
suportul figurativ, bazat pe calitile dinamice ale unor raporturi cromatice formale, pe de alt parte, i acesta
este teritoriul cel mai specific al cinetismului, creaiile ncorporeaz fizic micarea sau se constituie ntr-un
proces cinetic.
- O modalitate mai recent este cea a micrii luminoase, fie c obiectele puse n micare sunt nzestrate cu
efecte de lumin, fie c impresia micrii este creat de emanaii luminoase ritmice, fie c, n sfrit, operele se
nasc din proiecii de lumin.
- Ca i n cazul expresionismului abstract, asistm la o deplasare a interesului estetic spre experiena
estetic.

-Artisti:

Alexander Calder



Bruno Munari




Pol Bury





Arta video
-Trasaturi:
-bazata pe imagini in miscare si cuprinde date video si audio
- Nu trebuie confundat cu producia de televiziune sau de film experimental
-a inceput in anii 1960 si 1970 dand nastere instalatiilor video
-este marcata la inceput de influente eterogene
-se baza pe principiul de deturnare
-intalnita ca si : inregistrari difuzate, din galerii, ca dvd uri, casete video, cu imagini si sunet live sau
inregsitrate, spectacole
-nu angajeaza actori, nu contine dialog, nu are o naratiune sau orice conventii ce defines imaginile ca
divertisment
-se spune ca arta video a inceput cand Nam June Paik a folosit noul Sony Portapak pt a captura imagini de
procesiune in New York, in 1965 alei Papei Paul al VI lea

-Artisti: Vito Acconci, John Baldessari, Peter Campus, Doris Totten Chase, Norman Cowie, Dan Graham




Happening
-Trasaturi:
- Intamplare, fapt, eveniment in plina desfasurare
- Caracterizat printr-o improvizatie in direct contact cu publicul
- Este bazat pe interferenta intre forme de arta spatiale si temporale ( teatru, arta plastica, muzica, film,
fotografie)
- Are ca scop anularea distantei dintre realitate si creata artistica
- Conventionalitatea, gratuitatea, tendinta spre semnificatie, accidentalul, posibilitatea controlului asupra
evenimentelor, spontaneitatea si dimensiunea banalitatii
- N-are scenriu sau regie
- Se desfasoara in satii neculturale: parcari, holuri, piete,parcuri
- Nu exista un public, ci o serie de publicuri stratificate
- Arta este consumata intr-un grup restrans
- In Europa apare in 1960
- Urmareste transferul valorii artistice de la obiect ca arta la actul artistic
- Modern happening : silent disco, flash mob bang, international pillow flight day, performance art,
zombie walk, subway party
-Artisti:

Jean Jaque Label



- Intamplare, fapt, eveniment in plina desfasurare
- Caracterizat printr-o improvizatie in direct contact cu publicul
- Este bazat pe interferenta intre forme de arta spatiale si temporale ( teatru, muzica)
- Are ca scop anularea distantei dintre realitate si creata artistica
- gratuitatea, tendinta spre semnificatie, accidentalul, posibilitatea controlului asupra evenimentelor,
spontaneitatea
- N-are scenriu sau regie
- Se desfasoara in satii neculturale: parcari, holuri, piete,parcuri
- Nu exista un public, ci o serie de publicuri stratificate


Instalatiile
-Trasaturi:
- Este o exprimare in arta vizuala contemporana cu material e 3D, pentru o experienta inedita.
- Nu se urmareste o inscenare spatial narativa, nu se limiteaza la galerii
- Instalatiile pun in scena intr-un aranjament care are propria dinamica, modalitati de pictura, sculptura,
fotografii, proiectii de film sau video, sunete, jocuri de lumini, miscari, procesate in programe.
- Instalatia are rol de a se integra intr-un mediu ambiant ( scena unui teatru, ambientul unui magazin,
pentru muzee) sau sa fie creat in mod special de artist.
- Opera nu poate fi vanduta sau mutata, altfel ea devine o arta efemera.
- Se memoreaza prin fotogafii sau video.
- Instalatia si art performance-ul sunt impreuna atunci cand artistul apare in scena in propria instalatie.
- Interventia spectatorului este indispensabila, este gandita pentru ei
- Privitorul este si el instalat intr-un sistem artificial prin perceptia sa subiectiva
- Pot fi folosite materiale aflate intamplator la locul instalatiei
- Instalatiile totale( Ilya Kabakov)- foto, desen, text, muzica, lumini instantanee
- Compozitii socante prin inovatie si banal

-Artisti:

Marcel Duchamp


- Contine material tridimensional expus privitorului
- Este memorata prin fotografie, unica de altfel ramasa post-mortem.
- Privitorul este si el instalat intr-un sistem artificial prin perceptia sa subiectiva
- Privitorul este si el instalat intr-un sistem artificial prin perceptia sa subiectiva
- Compozitii socante prin inovatie si banal

Ilya Kabakov





































Gruppo N






- Este o exprimare in arta vizuala contemporana cu material e 3D, pentru o experienta inedita.
- Instalatiile pun in scena intr-un aranjament care are propria dinamica: suprapuneri de forme geometrice,
2d si 3d, lumini, iluzii optice
- Privitorul este si el instalat intr-un sistem artificial prin perceptia sa subiectiva


Performance
-Trasaturi:
- Este live, dar nu e teatru, e arta
- Nu are reguli sau linii indrumatoare
- Este arta pentru ca artistul spune ca e arta
- Este experimentala
- Nu e de vanzare (pot fi vandute bilete de intrare sau drepturi de autor)
- Poate fi compusa din: tablouri, sculpture, dialog, poezie, muzica, dans, opera, film, TV, lumini de laser,
animal sau toate
- Nu are longevitate
- Poate fi distractive, amuzanta, socanta sau inspaimantatoare
- Are ca scop memorarea
- Este apropiata de arta conceptuala, fluxus sau body-art
- Explora relatia dintre spatiu, sunet si lumina din timpul scolii bauhaus 1919
- In 1960 incepe body-art-ul, corpul artistului este panza
- In 1970 se defineste performance art-ul; apare autobiografia ca story-telling
- In 1980 apare si mediul tehnologic
- 2 performance-uri nu pot fi la fel niciodata
- In Romania : ion Grigorescu adopta nuditatea si intimitatea ca teme artistice

-Artisti:

Ion Grigorescu

,
- Este live, nu are un scenariu definit
- Are tehnici diferite de lucru: dialog, basorelief
- Nu are longevitate
- Este socant si inspaimantator
- Are in scop memorarea

Land art
-Trasaturi:
-este o arta pe pamant care a inceput in SUA in 1960 si 1970 , in care peisajul si arta sunt legate
-o forma de arta create in natura folosind material ca solul, plante organice,si apa cu metal , asphalt,sau
pigmenti minerali
-peisajul da sens creatiei
-este necesaj un echipament de miscare a pamantului
-localizate in aer liber departe de civilizatielasate sa evolueze in conditii natural
-Natura efemera creat in desert in Nevada, New Mexico si exista acum ca inregistrari video sau fotografii.
-este un protest impotrva artificialului, esteticii plastic si comercilizarea artei la sf anilor 1960 in Americ
-resping, muzeul sau galeriile si dezvolta proiecte de peisaj monumental , dincolo de traditionalul sculpturii
transportabile si artei comrciale
-inspirata din arta conceptuala si cubism, minimalism si munca lui Brancusi si Joseph Beuys

-Artisti: Michael Heizer, a complex in City (1999),Eberhard Bosslet, side effect X, Tias, Lanzarote,
(2008)Vito Acconci,Betty Beaumont, Milton Becerra, Chris Booth, Eberhard Bosslet