VIII

Victoria
1. O m u l d e s ta t
Im punatorul titlu de preedinte al Consiliului C om isarilor Poporului nu a reus it
sa impresioneze prea multa lume in acea perioada de inceput. Prim ele experience ale
lui Lenin, in ipostaza de conducator, 1-au facut sa realizeze cu consternare cat de
m ica era autoritatea guvem am entala, de fapt orice autoritate, in R usia revolutionara. La doua zile de la preluarea fraielor jarii, a sunat la centrul de com anda al
flotei baltice, pentru a ordona m arinarilor sa apere Petrograuul. D iscujia di.itm
conducatorul Rusiei i cel care a ridicat receptorul spune totul: M arinarul: ,,Ce se
mai intam pla la P etrograd...? Lenin: Avem informajii potrivit carora unitajile lui
K erenski au capturat G atcin a... e im perios sa consolidam [forjele bolevice din
Petrograd] cat mai curand p o sib il.. M arinarul: ,,Ce altceva mai e nou? Lenin:
In locul unei astfel de intrebari, m a atept la un anunf im ediat cum ca sunteji
pregatifi sa vcnifi in ajutorul nostru i sa luptati 1. Pentru m arinarul obinuit (ori
pentru m uncitori sau Jarani), ideea unui ordin care trebuie indeplinit fara intrebari
sau a unei persoane care este prea im portanta pentru a-i irosi tim pul intr-o
conversa{ie, indiferent de pozijia pe care ocupa, era aproape inim aginabila la
acea vreme. M arinarii il placeau pe tovaraul Lenin i 1-ar fi ajutat cu mare placere,
dar trebuia sa li se spuna de ce avea nevoie de ajutorul lor, urm and ca ei sa decida
daca m otivele sunt sau nu convingatoare. In aceste im prejurari, Lenin a trebuit sa
raspunda (ne putem inchipui in ce stare) la intrebare, care in ire urns tan tele date,
nu putea fi decat stupida: A veji nevoie urgenta de intariri? . In opt luni de propa
ganda bolsevica, m arinarii, ca de altfel intreaga |ara, ii insusisera prea bine invataturile primite. Anecdota conform careia Dibenko s-ar fi oferit sa-1 schimbe pe Lenin
cu Kerenski are totui un sam bure de adevar. Pentru moment, m arinarii au salutat
noua putere sovietica i pe Lenin. D ar nu cum va sa auda de ordine , disciplina
i alte asem enea idei! S-ar zbarli in fa|a unor astfel de notiuni la fel cum generalii
i am iralii tariti facusera in ultim ele luni.
1 Opere, vol. 26, p. 232.

Era situajie extrem do I'm st rantii pentru un biirbat atat do dovolai ordinil si
disciplinei i atat de intolerant in fafa sponlaneit&fii . D ar abordarc front a 111 a
acestei dezordini ar fi insem nat invitafie la dezastru. Pentru buna bucalil do
limp, bolevicii au trebuit sa suporte consecinfele succesului lozincilor antoi ioaro
revolufiei, in care prevesteau distrugerea coeziunii sociale i a disciplinei. Tolusi
in prim a parte a lunii octom brie, Lenin a dem arat - prudent, dar ferm - eforturile
de inversare a direcfiei in care m ergeau lucrurile. Intr-un an, R usia urma sa aiba
A rm ata Roie i m arina in care pedeapsa cu m o arteaii astepta pe tofi cei care nr
fi com is abateri m ajore de la disciplina. Polifia secreta sovietica avea, la randul ei,
sa fie creata i sa surclaseze cu mult in severitate i eficienfa candva temuta Ohranii
farista. D aca ar fi sa folosim term enii politici in sensul lor real i nu in cel conven
fional i propagandistic, ar trebui sa spunem ca 25 octom brie 1917 a m arcat mi
numai trium ful revolufiei bolevice, ci i inceputul unei contrarevolufii dirijate do
acelai partid.
D ar pentru aceasta sarcina, partidul insui trebuia reorganizat i reformat. Pare
fara sens sa repetam cum , in cei paisprezece ani ai existenfei acestuia, Lenin a
inasprit disciplina bolsevism ului i i- trezit pe adepfi la realitate, alungand iluziile
i siipcrstipile dem ocratice. D ar ideea unui singur partid de guvernam ant aparea
pentru mulp dintre veteranii bolevici nu neaparat un lucru nedemocratic, ci mai
degraba unul ce pnca de domeniul fantasticului. Cum putea un partid de 300 000 de
m em bri sa conduca fara de 150 de m ilioane de locuitori? Preluarea puterii,
dem ascarea putreziciunii regim ului Kerenski i proclam afiile in favoarea pacii p
a puterii cetafenilor erau, intr-adevar, lucruri pozitive. Bineinfeles, acei menevici
i socialist! revolufionari de dreapta, care colaborasera cu Kerenski, nu trebuiau sa
se atepte la vreun favor. D ar pentru mulfi era inca greu de crezut ca, in timp ce pro
clam au puterea cetafeanului, Lenin si Trofki se refereau de fapt la puterea bole
vica. V or permite muncitorii aa ceva? N u mai devreme de sfaritul lunii octombrie,
putem icul Sindicat al m uncitorilor feroviari a dorit sa se faca auzit, declarandu se
in favoarea unei coalifii guvernam entale form ate din toate parddele socialisto.
C onducatorii sai i-au ream intit lui L enin ca m uncitorii feroviari 1-au ajutat sa i
blocheze pe K ornilov i K erenski i ca nu vor ezita sa faca acelai lucru tji cu
bolsevicii, in cazul in care vor persista in atitudinea lor nesocialista i nedemoci alii.
Incorigibilii Zinoviev i Kam enev i s-au opus inca data lui Lenin i au insislal
asupra unei coalifii. De data aceasta, insa, erau sprijinifi de mai mulfi bolseviri
influenfi, persoane proem inente precum Rikov (succesorul lui Lenin la prescdinps
Consiliului Com isarilor) i liapnikov. In loc sa reduca numarul disensiuniloi din
randul bolevicilor, victoria nu a facut altceva decat sa-1 sporeasca. Iar crilicii isi
ridicau din nou vocea: daca douazeci i ceva de oam eni care formeazii ( 'omilelul
C entral nu pot conveni asupra unei strategii politice, la saptamanii dupa
.
pus m ana pe putere, cum vor putea ei oare sa conduca Rusia?
i t

h i

I lii all uni poate ar I'i capitulat sau Lemporizat. Nu Tnsii .si I.enin. Irin inleriiK'diul
rezolutioi Com itetului Central a tunat im potriva oponen|ilor sai: sci piece, daeft vo i.
in tabara menevicilor, a socialitilor revoluponari i a celorlalp i sa forme/,e
coalifie cu acetia. El, Lenin, i grupul sau de oam eni credincioi nu vor ezita sil
se lupte cu ei aa cum au facut-o in cazul lui Kerenski. noua coalijie, scria Lenin,
destul de convingator, nu ar aduce Rusiei decat ezitari, neputinja i haos .
Dar la fel de elocventa i prevestitoare era i vocea oponenplor bolevici. I ,a
4 noiem brie, acegtia au scris ca, in lipsa unei vaste coalipii socialiste, R usia riscii
alte varsari de sange i foam ete. Ei le-au ream intit m em brilor de rand ai partidu
lui ca, in pofida m om entului victorios, renun|a la funcjiile pe care le detin, intrucat
convingerea lor este aceea ca politica grupului de conducere al Com itetului
Central va determ ina pierderea fructelor victoriei repurtate de partidul muncitorilor
i zdrobirea proletariatului2. In urm a acestei declaratii sem nate de Zinoviev,
Kam enev i Rikov, mai mulfi com isari3 ai'l afi pe punctul de a-i parasi din propric
inipiativa funcpile au lansat un avertism ent si m ai profetic: im piedicand form area
unei coalipii vaste, regim ul bolevic nu va putea fi pastrat decat prin mijloacele
terorii politice. In final, cinci dintre cei douazeci i doi de m em bri ai Comitetului
Central i cinci com isari de m arca au renun|at la aceste posturi .si au indem nat la
lupta im potriva lui Lenin, dusa din interiorul partidului. Unii bolevici veterani
i-au prezentat punctul de vedere intr-un m od cat se poate de direct. Cum e posibil
ca un partid socialist sa insiste asupra faptului ca orice guvern trebuie condus doar
de anum ite persoane, adica de Lenin i Tro{ki, a intrebat Riazanov, cel insarcinat.
cu si can area i com baterea adversarilor la intrunirile de partid. Nu cum va accentul
pus pe p e rs o n a lity este inadecvat unui partid rcvolutionar?
Mulpi ani mai tarziu, in R usia lui Stalin, cei mai multi dintre ereticii supravietuitori ai anului 1917 s-au trezit pe banca acuzatilor i apoi in fata plutonului de execupie. Printre faptele de care au fost acuzafi, com portam entul lor din acele zile a fost
catalogat drept unul dintre cele mai ticaloase: 1-au contrazis i au luptat im potriva
lui Ilici; i-au parasit posturile. D ar avand in vedere regulile si spiritul Partidului
Bolevic din 1917, nu a fost nim ic ilegal sau im oral in com portam entul lor. Orice
m em bru al partidului care nu era de acord cu deciziile conducerii avea libertatea
sa renunte la functie i sa-i declare nem ultum irile. Solicitarea dum neavoastra scriau membrii grupului ce se opunea lui Lenin - ca in toate hotararile noastre sa
sprijinim strategia Com itetului Executiv Central, pe care consideram fundamental
g r e y a , reprezinta un ordin fara precedent de a acpiona im potriva convingerilor
noastre. i aveau dreptate, chiar i pentru standardele bolpevice de la acea vreme,
din ce in ce mai preponderente.
11'mtocoalele Comitetului Central... august 1917-februarie 1918, Moscova, 1958, p. 135.
1 In curflnd, acest cuvant avea sa fie folosit nu numai cu referire la minitrii guvernului central, ci
In i11;111ii (imclionari sovietici, m general. Prin urmare, printre semnatari au fost descoperiji: ,,un
miiiiMu penlru lipografi, unul pentru Garzile Roii i aljii.

Pentru Lenin insit, pm blem a nu se rezumn doar la ehestinnea numirii calm vn

men^eviei iji socialiti revolufionari in posturi m inisteriale (in cateva zile, avea sit
aprobe includerea unor socialist! revolufionari de stanga in grupul de conducere),
I ira vorba despre un alt stadiu in lupta sa pentru partidul ideal, pe care il inifiasc in
1902, odata cu Ce-i d efa cu t? Toleranfa fafa de neconform ism i luxul conijjtiinfci
individuale trebuiau sa devina lucruri de neperm is in interiorul formafiunii. Iar
acum, se confrunta nu cu disidenfa, ci cu dezertare: ,,Tovaraii care au renunfal
la posturi sunt dezerto ri... A m intifi-va, tovarai, ca doi dintre aceti dezertori,
Kamenev i Zinoviev, chiar inainte de insurecfia de la Petrograd au acfionat precum
nite dezertori i spargatori de g re v a .. ,4. Ori se vor supune, ori vor fi exclui din
partid. i, pana la urma, acetia s-au supus. M ai intai Zinoviev, care s-a intors pe
furi, cam uflandu-si ingenuncherea cu grandilocvenfa: Preferam sa facem greeli
i sa m urim alaturi de m ilioane de m uncitori i soldafi, decat sa stam deoparte in
acest m om ent decisiv, istoric .
Incidentul in sine a fost la fel de sem nificativ ca i reprizele de infierari pe care
Lenin obinuia sa le aplice opozifiei din interiorul partidului. Din punct de vedere
tem peram ental, rangurile inalte ale ierarhiei bolevice erau form ate din oameni
incapafanafi i insubordonafi. Fara m ana de fier a lui Lenin, ar fi devenit iarasi un
cor disonant a la menevici. Insa pana la m oartea sa, politica de cadre prevazutit de
Lenin, ca sa folosim un term en m odem , avea sa poarte m arca experienfei sale din
octom brie i noiembrie. Zinoviev si Kam enov urm au sa reintre in grafiile sale i sit
prim easca unele dintre cele mai im portante funcfii. Din ipostaza de intelighent
revolufionar rus, Lenin nu avea sa abandoneze com plet inclinafia sa spre ceea ce
ar putea fi num ita social-dem ocrafie de stil vechi, intruchipata de Kam enev fji
Buharin. In pofida spiritului lor arfagos, a scrupulelor ideologice i ineficacitafii
politice, acetia reprezentau pentru el parte a tradifiei socialiste care trebuia sit fie
pastrata in cadrul bolevismului. Este greeala sa credem ca a atacat apostazia lor
tem porara doar din m otive pur politice. Fara indoiala, episodul i- cauzat aceea^i
suferinfa personala pe care a resim fit-o, cu mulfi ani in urma, in tim pul rupturii de
M artov i Plehanov. In acelai timp, insa, incepea sa se bazeze din ce in ce mai mult
pe oam eni cu fibra m orala i intelectuala mai bruta. Principalii sai consilieri in
problem ele practice erau, acum, Stalin i Sverdlov. Acetia nu erau deloc genu I
de oam eni care sa abandoneze ori sa aiba scrupule emofionale sau ideologice. I irati
oameni de acfiune i nu raisonneurs sau maetri in ale cuvintelor. A fost primul pas
spre predom inanfa pe care puterea adm inistrativa avea sa catige in fafa celei
intelectuale, in Rusia sovietica.
L a un alt nivel, aceasta noua dovada a inconstanfei vechii garzi bolevico nu
putea decat sa consolideze pasiunea lui Lenin pentru om ul sim plu , care, spiv
4 Din Proclamapa Comitetului Central catre top membrii partidului i toate clasele triitlilonii' nlr
Rusiei, in Protocoale (vezi nota 2 de mai sus), p. 140.

di'oscbirc do Lunacearski, n-ar izbucni in lacrimi la priveligtea distrugcrii mini

m onum ent sau carc, spre deosebire de K am enev gi Buharin, n-ar protesta sputuind
oil aga ceva contravine spiritului dem ocratic sau socialist. In prim ele zile ale rogi
mului bolgevic, L enin a tot repetat in discursurile sale ca pentru prim a oarii in
istoria R usiei, om ul cu pugca nu este tem ut - afirm ape care ar putea parea
am uzanta daca n-ar fi m acabra, avand in vedere nenum aratele jafuri, stoarceri tic
bani gi crim e com ise de m arinarii gi soldatii dezertori. A supra lui insugi se trasesc,
in mai m ulte randuri, din tabara belicoaselor Garzi Rogii. M uncitorul cu arm a in
m ana devenise insa, in discursurile sale, nu num ai sim bolul inocenjei, ci gi ill
in{elepciunii proletare. C and liderii ezita, m uncitorul cu pugca in m ana gtic
instinctiv ce reclam a interesele statului proletar. El este im placabil - gi prin
urmai'e incapabil de discrim inari - atunci cand vine vorba despre bourgeoisie si,
uneori, inclinat spre crim a gi ingaduinta de sine excesiva. insa inim a sa se afla la
locul potrivit, iar instinctele de clasa cu care este inzestrat sunt m ult mai dc
incredere decat cele ale Zinovievilor sau K am enevilor... Apoi, ca gi cand se trezea
dintr-un vis, Lenin avea sa am enin|e cu cele m ai severe pedepse im potriva oame
nilor cu pugti, a m uncitorilor neascultatori gi a soldaplor care cautau sa provoace
anarhie gi care faceau de ruine statul socialist.
Paradoxurile i bizareriile din prim ele zile ale puterii bolevice au fost reflectate
de sediul i stilul de m unca al preedintelui Consiliului C om isarilor Poporului. Ca
i al|i minigtri, a continuat pentru vrem e sa locuiasca intr-un apartam ent privat,
dar apoi a gasit m ai convenabila cazarea in cladirea guvernului - inca vechea
gcoala de fete, Institutul Smolnii. Dupa cum descrie credinciosul sau asistent de la
acea vrem e, regedinja lui V ladim ir Ilici trebuia sa indeplineasca urm atoarele
cerin|e: (1) sa fie situata in apropierea biroului sau; (2) sa. fie in conform itate cu
regulile unei locuinje conspirative ; (3) sa fie placuta gi confortabila gi (4) sa fie
dotata cu iegire speciala de urgenta, care sa poata ft folosita doar de Lenin (aceasta
ultim a condipe pare redundanta, avand in vedere punctul num arul 25. lista
form idabila de p reten p i!
In realitate, era vorba despre un apartam ent spatios de cinci camere, situat pe
un coridor separat, la cel de-al doilea etaj al cladirii, conectat la sistemul de energie
electrica gi la cel de apa potabila, atat calda, cat gi rece, adauga m andrul asistent.
Un ascensor special li era rezervat lui Lenin gi pupnelor persoane care puteau intra
oricand in acea parte a cladirii, prin interm ediul unui perm is de trecere sem nat
personal de el. Acest modest, dar considerabil confort - pentru standardele oragului
Petrograd din anul 1917 - a fost tot ceea ce noul conducator al Rusiei a solicitat.
N atura nesigura a puterii sale era reliefata gi de faptul ca nu depnea decat cheile
apartam entului sau gi pe cele ale ugii care deschidea aripa respectiva a cladirii
(aceasta era probabil una dintre cerinjele conspirative). C hiar daca in spatele acelei
s V.L. Bonci-Bruevici, Am intiri despre Lenin 1917-1924, Moscova, 1963, p. 83.

11 i mercu incuiate a coridorului sc all an paznici, niciun slraiii ar 11 putul j'.ltii i cn

nu era vorba despre unul dintre num eroasele birouri ale cliidirii, ci tocmai dc ivfudinfa privata a liderului. eful statului sovietic a trait aa cum facuso si inainlc
dc octom brie, ascunzandu-se.
Un alt elem ent ce reflecta fragilitatea i prim itivism ul structurii noii puteri ci a
reprezentat de proviziile aflate la dispozifia C onsiliului C om isarilor Poporului.
lnainte de sesiunea de dimineafa, noii minitri prim eau ceai i bucata dc piiinc
neagra, acoperita cu un strat subfire de unt. Conducatorii Rusiei luau m asa cu tofii,
intr-o sufragerie, iar la m esele principale trebuiau sa se mulfum easca doar cu ciorbii
de varza i paine. In acele zile, nu era d em o n strate ostentativa de egalitarism.
Proviziile de alim ente erau precare in Petrograd. B onci-B ruevici relateaza un
cpisod sentim ental, dar probabil adevarat. Un soldat petifionar i-a facut la un
mom ent dat aparifiain anticam era Consiliului Com isarilor Poporului. Era probabil
unul dintre numeroii m ilitari care veneau sa auda din gura lui Lenin daca mai
dureaza m ult pana cand bolevicii vor incheia pacea, aa cum prom isesera, i ii
vor lasa sa piece acasa (pare surprinzator, dar la acea vrem e inca m ai existau mulfi
soldafi care refuzau sa dezerteze pur i simplu). Atenfia sa a fost distrasa de lamen
tarile unei tinere servitoare care urm a sa-i aduca lui Lenin gustarea de dimineafa;
cum avea ea sa intre doar cu un sim plu ceai? P roviziile de paine i branzii se
epuizasera in acea zi. Fara nicio ezitare, soldatul scoase bucata de paine din ranifa
i i- dadu servitoarei.
A ctivipii partidului si sim plii petifionari care ii am intesc audienfele la Lenin
m enfioneaza des, cu gratitudine i uim ire, cum acesta dadea el insui ordine sa fic
servifi cu de-ale gurii in sala de m ese a Consiliului Com isarilor Poporului. Menfio
nam inca data ca aceasta nu era doar expresia solicitudinii de netagaduit a lui Lenin
fafa de oam enii marunfi, ci i unul dintre m ijloacele guvernarii Rusiei in acea
perioada disperata, un m od de a com unica m aselor ca in pofida haosului, anarhiei
si distrugerilor, guvernul se straduiete pentru ceva m ai bun, ca acel guvern esle
guvernul lor.
Este aproape sigur ca, in acele m om ente de inceput, m arcate de propria nepu
tinfa, de foam ete i haos, guvernul lui Lenin s-a bucurat de m ai m ulta popularilalc
decat vreodata pe viitor, poate doar cu excepfia unei scurte perioade de dupil
m oartea sa. M uncitorul industrial era cel m ai im portant susfinator al sau. Tfiiranul,
daca nu convertit la bolevism, era cel pufin linitit de Decretul asupra pamantnliii
Spectrul razboiului civil nu disparuse inca. D eparte, pe D on, cazacii al'lafi sub
com anda generalului K aledin ii proclam asera independenfa. Kornilov .si ccilalfi
com plotisti scapasera din lagarul de prizonieri in care fusesera aruneafi dnpa
octom brie i ii croiau drum spre sud, pentru a ridica stindardul revollei I >ai in
foamna anului 1917 i in prim ele luni ale lui 1918, populafia, all alii iulr slam dc
slabiciune i extenuare generala, a m ilitat im potriva oricarei tenlalivc iua|om if

Niuiugm' ;i pulcni din mainile lui Lenin gi ale parlidului situ. Accglia puteau privi
u ooiccai'c incredere spre viitor, doar dacS...
Cel mai mare daca era reprezentat de problem ele hranei gi pacii. Cele douil
se. in stransa legatura. R azboiul obligase m ilioane de (arani sa-gi paraseascii
m unca de producpe. Inflapa gi prabugirea com unicapilor agravasera criza alimen
lelor. Fusesera principalele cauze ale razm eritelor care au ajutat, in februarie, la
debarcarea de la putere a R om anovilor. C ontinuarea starii de foam ete in marilc
orage ar fi putut avea acelagi efect gi pentru bolgevici.
R ezolvarea acestei problem e peste noapte ar fi necesitat un adevarat miracol.
Criza alim entelor, acom paniata de teroare, epidem ii gi haos, avea sa continue gi in
1922. D ar chiar daca era incapabil sa gaseasca solupi rapide pentru aceasta situape,
guvernul lui Lenin a facut clar faptul ca, spre deosebire de predecesorii sai, nu va
ram ane pasiv in lafa problem elor {arii.
Prim ii sai pagi pe frontul hranei au dezvaluit m ulte dintre caracteristicile a ceea
ce avea sa devina cunoscut sub num ele de com unism de razboi: strategie ce prevedea guvernarea gi adm inistrarea econom iei prin represiune gi intim idare, prin
repetarea sloganului razboiului dintre clase, prin gasirea burghezilor sabotori gi,
mai tarziu a culacilor (taranii instarip), vinovap de lipsurile gi egecurile guvernului.
T oate aceste elem ente erau vizibile in felul in care L enin aborda problem a
hranirii Petrogradului. La 18 ianuarie, sovietul local a primit un raport sumbru privind
situapa din capitala. U nele unitap m ilitare nu mai prim isera nim ic de m ancare de
gase zile. Pupnele alim ente care ajungeau in orag nu puteau fi descarcate gi distri
b u te . Doar patruzeci (!) de m uncitori erau insarcinap cu descarcarea proviziilor
care ajungeau in Petrograd cu trenul. Com entariul lui Lenin a fost: Toate aceste
fapte confirm a inactivitatea m uncitorilor din Petrograd . Acegtia - a ordonat el trebuie sa form eze echipe speciale pentru descarcarea proviziilor gi pentru depistarea speculanplor care strang cantitap m ari de alim ente. E ra necesar ca pe pupn
mie de astfel de detagamente sa fie formate, iar fabricile gi regim entele care nu
participau la m isiune ar fi fost private de rapile de mancare.
D ar aceste reproguri gi ameninjari la adresa m aselor sunt insopte de un apel
la sentimentul lor de clasa. Partea avuta a populapei trebuie privata de rapi pentru
cel pupn trei zile. Vor putea oricand sa apeleze la speculanp, la piata neagra gi sa-gi
cum pere de m ancare de la ei. A cest lucru nu avea sa fie prea ugor insa, caci in
acelagi discurs Lenin a cerut ca oamenii gasip vinovap de specula sa fie impugcap
pe loc6. Situape drastica, m asuri drastice. S-a presupus insa ca printre cei avup
nu se num ara doar fogtii prinp gi funcponari (arigti, ci gi ingineri, adm inistratori
industriali gi m edici - categorii pe care Lenin era atat de nerabdator sa le inroleze
in m unca pentru statul socialist. U rm a ca gi ei sa fie nevoip sa traiasca fara alimente
limp de trei zile, ei carora cu doar cateva saptam ani le garantase p ozipe
()pt>re, vol. 26, p. 455.

Lenin, prol'und am bivalente. Acciagi oam eni care au cerut i prim it rajii snpli
m entare i bani in plus au devenit, cu timpul, dumanul de clash cc avea sft lit1
vftnat si um ilit de omul cu puca . m are parte din activitatea ulterioarh clcpusii
dc Lenin, la fel ca i m are parte a istoriei statului sovietic, va consta intr-un el'ort
zadarnic de rezolvare a acestui tragic paradox.
Principala problem a cu care se confrunta noul guvern, aceea a pacii, avea sa se
dovedeasca prea pufin potrivita unei solufii revolufionare. In acest caz nu puteau
II folosite justificari de genul dar sau daca i nici nu se mai putea arunca vina
pe burghezi, sabotori, culaci sau alfi rauvoitori. Bolevicii prom isesera pace. Daca
pacea nu avea sa se instaureze, daca soldafii nu s-ar fi intors la casele lor, nicio
scuza nu avea sa-1 salveze pe Lenin de la soarta precum cea a lui Nicolae Romanov
sau Kerenski.
L a inceputuri, pana i aceasta problem a parea simpla. D in fericire pentru ci,
caci altfel obiecfiile plapande ale lui K am enev i Zinoviev s-ar fi am plificat la un
nivel hotarator, bolevicii fusesera luafi de valul propriei propagande: vor prelua
puterea, vor em ite un apel global pentru pace, iar soldafii rui vor incepe sii
fratem izeze cu cei din traneele inam ice. In curand, arm atele germ ane aveau sa se
dizolve intr-o m are de soviete, sa-i alunge ofiferii i sa incheie pace intre popoare.
Nim ic mai simplu! Istoricii cu spirit critic n-au incetat niciodata sa le reproeze
bolevicilor felul naiv de a gandi atunci cand au presupus ca soldafii germani sunt
precum cei rui sau ca sunetul trom petei propagandei bolevice va funcfiona in
cazul R eichsw ehrului aa cum a facut-o asupra arm atelor invinse i deja demoral izate ale Rusiei. A ceste critici sunt insa un pic cam dure. In prim ul rand, daca un
bolevic ar fi putut citi, inainte de 25 octom brie, Tratatul de la Brest-Litovsk, cel
mai probabil i-ar fi tras un glonte in cap sau s-ar fi alaturat celor mai fermi dintre
menevici, care susfineau continuarea razboiului i apararea revolufiei . Prin urmare,
spunem in ca data, au avut m are noroc ca au fost atat de naivi.
In al doilea rand, era oare naivitate atat de absurda in a conta, in 1917, pe
detestarea universala a m acelului interm inabil care cuprinsese Europa de mai bine
de trei ani? M ai m ulte rebeliuni avusesera loc in arm ata franceza, iar flota germani!
era m arcata de puternica anxietate, ceea ce inseam na ca speranfa bolevicilor nu
ii avea sursa doar intr-o sim pla naivitate.
Im partaea Lenin pe deplin aceste ateptari? C om portam entul sau ulterior avea
sa indice ca avea infelegere m ult mai realista a forfei mainariei militare germane
decat m area m ajoritate a bolevicilor. A cest rus, provincial in esenfa, nu avea niniie
din entuziasm ul precipitat pe care-1 dem onstra, de pilda, m ult mai sofisliealnl a
cosm opolitul Trofki, care credea ca, in cateva saptam ani, C om isariatul Afaeei ili
E xtem e putea fi desfiinfat i ca un raspuns revolufionar prom pt in ( iem iania i i a
aproape certitudine. C ateva luni mai tarziu, la 24 februarie 1918, refei iiu li i se Ia

iiriiintii germanS gi liderii siii, Lenin a folosit un limbaj brutal dc silicon ,,Pan& acuin,
inam icii nogtri au fost jaln ici i patetici... un R om anov id io t... guralivul
K erenski... m ana de studenp inarm ap gi burghezia. A cum , im potriva noastra se
al ia un adevarat g igant.. ,7. Cuvinte neobignuite pentru un socialist doctrinal-. Nicio
m enpune la adresa claselor, a legilor istoriei sau a altor asem enea conceple.
Accentul este pus pe inaptitudinea personala a fogtilor dugmani ai bolgevicilor gi
pe eficienja germ anilor. In plus, se poate observa aici inca un elem ent al marepei
Ini Lenin: abilitatea de a se distanja, in m om entele decisive, de orice iluzie sau
viziune confortabila dezvoltata de doctrina.
In alte m om ente insa, nu avea de ales. Soldap, pacea se afla in m ainile voastre.
Nu ii vep lasa pe generalii contrarevoluponari sa saboteze eforturile mare(e pentru
p a c e ..., a proclam at el, la 10 noiem brie, in fafa soldaplor rugi. A decis apoi ca
rcgim entele din prim a linie sa-gi aleaga propriii reprezentanp in negocierile cu
unitaple om oloage germane. N u trebuia decat ca guvernul sa fie inform at despre
cursul acestor negocieri.
In aceeagi zi, Lenin a continuat sa atace m inciunile aparute in presa burgheza,
cum ca guvernul doregte sa sem neze un tratat separat de pace cu Germ ania. Noi
am propus ca, in cel m ai scurt timp, sa se inceapa negocierile de pace la scara mondiala. In cateva zile insa, s-a convins singur asupra a ceea ce a crezut probabil
dintotdeauna: aliapi occidentali nu aveau sa recunoasca aceasta banda de anarhigti
gi aventurieri ca guvern al Rusiei. Iluzia ca pacea nu urm a sa se instaureze numai
intre G erm ania gi R usia era prim a care se prabugea.
U rm atoarea pe lista era ideea pacii in trangee . O arecum ugor de injeles,
bolgevicii au dobandit facil controlul (inca data, un term en foarte imprecis) asupra
trupelor din prim a linie. Noul com andat suprem era locotenentul Krilenko, dupa ce
predecesorul sau refuzase sa recunoasca autoritatea lui L enin gi, drept urm are,
fusese inlaturat, iar apoi lingat de catre soldap. Nu la fel stateau insa lucrurile de
cealalta parte a frontului. K rilenko nu trebuia sa ajunga la un arm istipu cu un
conducator oarecare al trupelor germ ane, ci cu insugi maregalul prinf Leopold de
Bavaria, comandatul suprem al frontului estic. R eprezentanpi bolgevici trebuiau sa
se ageze la m asa negocierilor gi sa ajunga la pace nu cu em isarii m uncitorilor gi ai
soldaplor, ci cu cei ai unor suverani precum im paratul G erm aniei, im paratul
Austriei, sultanul Turciei gi (arul Bulgariei.
Aceste circumstance sum bre n-au afectat deloc optimismul bolgevicilor sau convingerea lor ca aveau m isiune. Parea ca ei, reprezentanp ai unei pari invinse gi
cuprinse de foamete, cat gi ai unui guvern cu situape extrem de precara, m ergeau
la conferinja de pace ca invingatori. Trojki declara em fatic ca guvem ele Germauici gi Austriei au intrat singure in boxa acuzaplor gi ca delegapa pentru pace a
1 Opere, vol. 27, p. 43.

Rusiei va acfiona din iposlaza dc procuror". In negocierile purtate in vedcrea iiiiui

armistifiu, delegafii bolevici au stipulat ca ruii vor trebui sh aibit libertalca dc a
desfasura propaganda in randul soldafilor germ ani i au cerut centrului dc comandii
germ an sa prom ita ca nu-i va retrage trupele de pe frontul estic pentru a lc asmufi
asupra aliafilor din vest. Insolenta unor asem enea condifii inaintate de tabiira
invinsa i- lasat pe negociatorii germani fara cuvinte. In cele din urma, eful statului
m ajor al frontului estic, generalul Hoffm ann, a gasit form ula care a pastrat liber
tatea de m iscare a trupelor germ ane, m ulfum ind in acelai tim p m andria
revolufionara a bolevicilor: nicio unitate germ ana nu va fi m utata in timpul
armistifiului, cu excepfia celor care se afla deja in micare sau a celor asupra carora
fusesera deja emise ordine de relocare9. Trofki a proclamat aceasta formula de salvare
a reputafiei drept mare victorie. In acelai timp, a adaugat el, era un favor facut
aliafilor vestici, chiar daca acetia refuzau sa recunoasca guvernul bolevic. Poate
ca publicul (se adresa Congresului Sovietelor Jaranilor) a fost ferm ecat de aceste
laude, insa este greu de crezut ca el insui credea ceea ce spunea.
N egocierile de pace oficiale au fost deschise la B rest-Litovsk, la 9 decembrie,
i au avut drept rezultat sem narea unui tratat (daca poate fi num it astfel), la 3 martie
1918.
D upa standardele secolului al X lX -lea, Brest-Litovsk era un tratat neindurator.
C onform prevederilor sale, R usia urm a sa piarda regiunile baltice, poloneze jji
ucrainene. D aca Germ ania nu s-ar fi prabusit i daca irul evenim entelor nu ar l i
dus la anularea tratatului, Rusia - deposedata de provinciile sale cele mai dezvol
tate i fertile, im pinsa spre est, unde fusese Im periul Tarist la m ijlocul secolului al
X V II-lea - ar fi revenit la statutul de putere de m ana a doua. Insa dupa standardele
internafionale deplorabile m ai recente, condifiile dictate bolevicilor de catrc
germani (caci, desigur, celelalte Puteri Centrale trebuiau sa urm eze Germ ania) nu
par atat de drastice. Rusia fusese invinsa pe toate fronturile. G erm ania nu a insislal
asupra unei predari neconditionale. In cadrul negocierilor, chiar i invingatorii,
dupa cum vom vedea, au dem onstrat toleranta i rabdare uim itoare, cel pufin
in com parafie cu anii 1940 i 1945. A cele zone uriae dezlipite de teritoriul Rusiei
puteau fi pretinse de germani pe baza des proclam atului principiu bolevic al auto
determ inarii nafionale, caci aceste regiuni erau populate predom inant de polonezi,
ucraineni, lituanieni, finlandezi i alfi definufi nerui din inchisoarea nafionnli
tafilor, dupa cum num ise Lenin Im periul Rus. Este uim itor cum , ca alinsi dc
bagheta m agica, negociatorii bolevici de la B rest-Litovsk s-au transforma! din
,,internafionaliti in nafionaligti rui de nadejde. U nul dintre ei, Pokrovski, caiul
a vazut prim ul (nu cel ulterior i m ult m ai extrem ) set de solicitari teriloi ialc ale
81. Deutscher, Profetul inannat, Tro{ki, 1879-1921, New York, 1954, p. 352,
9 Dupa cum seobinuia in armatele germane, erau conduse dc mcnilin ;ii I'amilii'i ivp.nlc, m .ii , lui
statului major, in acest caz Hoffmann, era de fapt adevaratul lidcr.

( ic m iaiiici, a i/h u c n it in I;k r i m i : o p ts p r c z e c e p r o v in c ii a v e a u sfi fie s m u l s e (ai'ii

sale, lira a t itu d in e c a r e f a c e a c in s te u n u i p irist sa u u n u i c a d e t , d a r nu gi uiuii
r e v o l u p o n a r v e te ra n , im p o r t a n t isto ric m a rx is t.

Negociatorii germ ani au suportat calm ceea ce astazi apare ca fiind un com por
lam ent provocator din partea reprezentan|ilor unei tari invinse. In acest context,
rugii au incercat sa tergiverseze negocierile, sperand pana la final ca vor fi intrerupp
tie vegtile unei revolu|ii la V iena sau Berlin. U nele dintre cererile lor 1-ar fi scos din
m inp pana gi pe cel mai afabil gi rabdator diplom at. S -ar putea am ana negocierile
astfel m eat geful delegapei ruse sa poata m erge la V iena pentru a discuta cu
m uncitorii austrieci ? N -ar fi mai bine ca negocierile sa fie m utate de la Brest,
centrul de control al Germ aniei, intr-un loc m ai neutru, precum Stockholm ? Insolentul Radek, adus la negocieri de catre Trojki sub argum entul ca ar fi un expert in
problem a poloneza, a stam it furia lui Hoffm ann atunci cand a suspnut ca vorbegte
in num ele soldaplor polonezi din arm ata germana. lata care era discursul bolgevi
cilor, in condipile in care erau invingi gi in nevoie disperata de pace. Cum s-ar fi
com portat oare in ipostaza de invingatori?
Germ anii au suportat un astfel de com portam ent din partea unui inam ic invins
din m ai m ulte m otive. D iplom api gi generalii lo r faceau parte dintr-o specie
diferita fapi de a succesorilor de sub com anda lui Hitler, iar uneori ram aneau pur
gi simplu perplecgi in fapi tupeului afigat de partea rusa. M ult m ai im portante erau
insa alte aspecte. Atuul bolgevicilor era tocm ai slabiciunea de care dadeau dovada.
Ce s-ar intam pla daca regim ul lor ar fi inlaturat gi apoi inlocuit cu unul hotarat sa
continue razboiul? F ara indoiala, ar insem na un marg victorios neintrerupt al armatelor germane. Insa spapul vast al Rusiei ar fi inghipt soldapi im perios necesari
pentru frontul vestic. D e asem enea, Puterile C entrale n-ar m ai fi beneficiat de
alim entele gi celelalte provizii pe care sperau sa le obpna de la U craina pagnica.
G erm anii inca erau de parere, chiar daca indoielile lor cregteau rapid, ca guvernul
bolgevic reprezenta cel mai bun pariu al lor pentru Rusia.
Privind retrospectiv, este greu de crezut ca obraznicia gi tacticile de intarziere
ale rugilor le-au adus vreun beneficiu. Lenin era aproape singur in convingerea sa
ca un tratat de pace, chiar gi unul dezastruos, trebuia sem nat im ediat. S peran|a
pentru izbucnirea unei revolupi in G erm ania a pierit rapid in m intea sa. In anum ite
m omente, aceasta speranja reinvia. La 21 ianuarie, ajungandu-i la urechi un zvon
cum ca un soviet al m uncitorilor condus de Liebknecht a fost organizat la Berlin,
s-a grabit sa dea aceasta veste m inunata tuturor rugilor10. D ar dezam agirea inevitabila ce a urm at acestor inform api false i- intarit convingerea ca iluziile gi m irajele
trebuie abandonate. Da, trebuiau sa sem neze un tratat de pace ruginos, nu cu
muncitorii germani, ci cu insugi Kaiserul.
111Opere, vol. 26, p. 464.

Duel u I diplom atic din praluitul rag provincial rus i a I'ascinal iiiloklcauiiii pr
autorii carora le place sa descrie confruntari apocaliptice. Ce contrast inliv lumc.i
veche, cu al sau inevitabil sfargit, gi cea noua, aflata in prim ele sale etape; uiiir
m ilitarism gi aristocratie, pe de parte, gi putereaproletara, de cealalta parte, iuliv
eleganpi m inigtri de externe - contele austriac C zernin gi baronul german von
Kuhlmann - gi acei troglodip socialigti rugi! D e fapt, nu una, ci doua lumi pe cult*
de di sparine se aflau la m asa negocierilor de la Brest-Litovsk: lum ea privilegiiloi
gi lum ea revolupei. A m bele urm au sa fie distruse de statul secolului al XX lea.
Cei precum Kuhlm ann gi C zernin aveau sa-gi piarda funcpile gi privilegiile, insii
om ologii lor rugi, K amenev, Yoffe, Sokolnikov, Trofki gi alpi ca ei, urmau sa fie
distrugi in sensul m ult m ai literal al cuvantului de catre statul sovietic. Dintr un
anum it punct de vedere, acegti oam eni, cu educape inalta gi inca reprezentanp ai
tradipei cosm opolite gi um anitare a social-dem ocrapei secolului al XlX -lea, erau
mai apropiap de aristocrapi germ ani gi austrieci decat de succesorii lor din Rusia
lui Stalin11.
Insa dram a gi personalitaple Brest-Litovskului nu puteau pune pe plan secund
principala dilem a cu care se confrunta statul sovietic: va accepta sau nu un tratat
de pace necru|ator? Pe m asura ce negocierile trenau, preful germ anilor pentru pace
cregtea. D aca tratativele ar fi fost suprim ate, germ anii ar fi continuat acpunea
militara. D ilem a il afecta cel m ai mult pe Lenin, caci nu se putea consola cu niciuna
dintre iluziile de care inca se agajau m ulp lideri bolgevici. Unii dintre ei avansau
idei de dom eniul fantasticului, precum cea conform careia R usia ar putea respi nge
pacea, urm and ca apoi sa declangeze un razboi revoluponar, care, in scurt timp, sii
determ ine revolta in arm ata germana. A lpi vorbeau despre reinnoirea alianlci cu
puterile occidentale gi ajutorul pe care acestea urm au sa il ofere pentru protecpe
im potriva germanilor. C a om de stat prudent, Lenin a investigat toate posibilele
m odalitap de iegire din impas. A examinat indeaproape situapa acelei parp a armatei
care inca ii era fidela gi posibilitatea reinceperii ostilitaplor. V echea armata rcpre
zenta ameninfare, dar nu pentru inamic. Cu cat era dem obilizata mai rapid, cu atfit
m ai bine. Im preuna cu Tro(ki, a vorbit cu reprezentanpi diplom atici ai Occi
dentului, care desigur au indem nat R usia sa ram ana in razboi. Ce puteau insa olcri
ca ajutor, in afara prom isiunilor financiare gi de furnizare a proviziilor necesarc?
L a 23 decem brie, L enin a plecat in tr-o vacan|a de gase zile in Finlanda. 1.11
intoarcere, luase deja hotarare: pacea trebuia incheiata in orice condipi. Tolu.si,
nu avea inca suficienta putere pentru ca pozipa sa sa fie acceptata de Comilclul
Central, iar de data aceasta oponenpi lui aveau in spate m ajoritatea membi iloi de
11 Din motive pur decorative, delegapa inijiala a Rusiei a mai inclus un revolu(ionar sooinlo.l if
stanga, un muncitor, un soldat i un faran. Cel din urma a fost recrutat in ultimul monienl Alum id
delegajia se aflain drum spre gara din Petrograd, membrii sai i-au dat seama cfi prinliv <-i nil ill 1
i un reprezentant al Jaranimii.Un {aran obinuit a fost ales, in graba.depeslradiip cunviiiN Ml pniih i|"
la negocieri. John W. Wheeler Bennett, The Forgotten Peace, New York, 1939, p. K(i.

i.mi hi |m iiiuuiu 11 v uni piucaii bolsjevicii, care IScusera atfltea proinisiuni si isi
InasorS atulca angajam ente, nu numai sS sem neze un tratat separat de pace, dar sit
t,i abandoneze in m ana inam icului treim e din populafia Rusiei? D aca Polonia,
U craina i alte regiuni aflate in discufie ar fi abandonate, vor mai ram ane oare
cclelalte zone neruse, precum Caucazul, parte a statului bolevic? i cat va mai
spera regim ul bolevic sa supraviefuiasca, dupa ce G erm ania va prim i m ana libcrii
sS zdrobeasca Franfa i A nglia, ceea ce ii va perm ite apoi sa-i indrepte din non
atenfia spre est? In cercurile bolevice i printre aliafii lor, socialitii revolufionari
de stanga, cea mai populara pozifie era cea care se pronunfa in favoarea declansarii
unui razboi revolufionar. Punerea in aplicare a acestei idei ar fi insem nat insa
sinucidere a noului regim i a farii. A rm ata rusa, a incercat Lenin sa argumenteze,
nu era capabila nici m acar sa execute corect retragere: nu existau suficienfi cai
pentru a deplasa artileria i proviziile. i totui, bolevicii m oscovifi (pentru a lua
unul dintre m ultele exem ple) au cerut incheiere im ediata a negocierilor cu
bandifii germ ani. Buharin a fost cel ce i-a asum at conducerea noului grup deviafionist - bolevicii de stanga, care propuneau cu insistenfa un razboi sinuciga. Cei
care au constatat zadarnicia unui asem enea pas s-au gasit atrai de solufie de
compromis inaintata de Trofki: nici pace, nici razboi. Rusia va refuza sa semneze
un tratat ruinos de pace, dar va declara de asem enea ca refuza sa continue lupta.
Germ anii sa avanseze daca indraznesc; treptat, soldafii lor se vor dem oraliza i vor
fratem iza apoi cu cei rui. Un punct de vedere foarte obiectiv asupra acestei pozifii
1-a avut Stalin, care cu aceasta ocazie a crescut, fara indoiala, in ochii lui Lenin:
Propunerea tovaraului Trofki nu are nimic de-a face cu politica... In octombrie am
vorbit despre razboiul revolufionar sfant, caci ni se prom isese12 ca un singur cuvant,
, va declana revolufie i in vest. A cest lucru nu s-a intam plat insa 13.
G esturile de bravura i sloganurile sunt inutile in acest caz, au argum entat Lenin
i cei din jurul sau; logica lor nu a reuit insa sa convinga opozifia. L a intrunire
a dem nitarilor partidului din 8 ianuarie, propunerea lui Lenin a prim it 15 voturi,
form ula nici pace, nici razboi a lui Trofki a obfinut 16, in timp ce ideea nesabuita
a lui Buharin a strans majoritatea voturilor, 32. Lenin tia sa fie ferm i neinduplecat
atunci cand dorea; dar, in acelai timp, tia sa accepte com prom isuri i sa abordeze
0 retragere strategica, atunci cand aceste lucruri se im puneau. Trofki a fost trim is
inapoi la B rest-Litovsk pentru a incerca sa tergiverseze in continuare negocierile.
Poate ca ceva se va intam pla in G erm ania i Austria. In eventualitatea unei situafii
1ai a ieire, s-a aratat de acord ca genialul sau adjunct sa incerce form ula nici pace,
nici razboi. Personal, Lenin nu avea nicio indoiala ca singurul rezultat al unei
asem enea strategii ar fi constat in term eni i mai duri impui de germani, care nu
s ar simfi deloc jenafi sa atace in fafa improvizafiei diplomatice avansate de Trofki.
1' () digrusiune lipica lui Stalin: ,,...bolevicii au promis ca....
1' I'mtocoaU'le Comitetului Central, august 1917-februarie 1918, p. 171.

I a ct'i ul msa acosluia sii promitS cS, in cazul in care politic sa va cjjiia, nil sc va
11ini opunc in niciun I'el semnSrii unui tratat de pace in orice condifii. Lenin pn'ea

/ilinbi i glum i chiar i in contextul deciziilor i sacrificiilor teribile pc cai'c era

ucvoit sa i le asum e. Pierderile teritoriale suplim entare pe care le prevedea ca
ic/,ultat al respingerii unui tratat im ediat de pace puteau fi compensate - spunea el
dc ajungerea la un acord de pace cu Trofki. P oate ca nici Lenin n-ar fi fost un
diplom at de lepadat.
Accentul pus pe tem porizarea problem ei pScii se afla in stranga legSturS cu
altS decizie majorS ce trebuia luatS de bolevici: ce se v a intam pla cu Adunarea
( 'onstituantS, care urm a in fine sS se intruneascS in ianuarie?
In sfarit! Din prim ele clipe ale micSrii revolufionare ruse, strangerea la un lot:
a reprezentanfilor poporului rus fusese atat visul liberalilor, cat i al radicalilor,
postulatul luptei pentru care numeroi revolufionari fuseserS trimii la esafod sau
iii exil. Scopul final e ra c a adunarea sS fie aleasS in m od liber de cStre to/i cetSfenii
rui, spre deosebire de dum ele cu drepturi electorale lim itate sau de soviete, care
erau alese in condifii cu totul speciale. R eprezentanfii poporului alei in mod
dem ocratic aveau sS se intruneascS i sS decidS soarta Rusiei.
DupS lovitura de stat din octom brie, bolevicii au proclam at - dar cine ii mai
amintete acum ? - cS regim ul lor nu este decat un guvern provizoriu al muncito
rilor i faranilor, urm and sS funcfioneze panS la intrunirea AdunSrii Constituantc.
Procesul alegerii m em brilor acestui organism suveran a fost dem arat incS din
prim ele zile de la preluarea puterii. D in pricina teritoriului vast al farii i a haosului
general, alegerile au fost prelungite pentru lungS perioada de timp. In unelc
districte, nici nu au mai avut loc. PanS la urm a insa, m asele - iar de data aceasta
cuvantul nu va mai avea nevoie de ghilim ele - i-au fScut cunoscutS opinia: pestc
patruzeci de m ilioane de voturi au fost exprim ate; din acestea, m ai pufin de zecc
milioane, mai pufin deci de un sfert, fuseserS acordate bolevicilor.
Num ai un om fSrS m inte ar fi putut presupune cS, in ziua convenitS, Lenin i ar
fi intam pinat solemn pe reprezentanfii poporului rus, le-a fi cerut un vot de incredcre
in Consiliul Com isarilor i, in cazul in care nu 1-ar fi prim it, ar fi predat puterea
AdunSrii Constituante. Ce anum e trebuia facut cu A dunarea ConstituantS era pro
blem a care a pus la treabS ingeniozitatea bolevicilor incS din prim ele zile ale
alegerilor, cand a devenit clar cS vor fi in minoritate. Fraudarea alegerilor? Bolevieii
erau departe de a avea mainSria adm inistrativa a unui stat totalitar perfect a sc/a I.
In unele districte, era intr-adevar posibil ca oam enii cu pu sca sS terorizcze
electoratul, dar in regiunile vaste din R usia ru ra la n u p re a existau bolevici care sii
punS la respect elementele ostile de clasS . Ocazional, in unele sate, tOCtnai bolije
vicii erau victim e ale icanelor i constrangerilor. Adunarea, era evident, urma sa
fie dominatS de partidul faranilor, socialitii revolufionari, care adunaserii pana la
16 m ilioane de voturi. Era insa prea devrem e pentru a in fie ra acest pari id social r.i

drop! un dtigm an al p o p o r u lu i . I m p ie d ic a r e a Tntrunirii n e n o r o c ite i d c adiinliri?

Act j e n a n t gi p o sib il p e ric u lo s.

La 29 noiem brie, Com itetul Central al Bolgevicilor a abordat aceasta sacaitoarc

problem^. S-a decis am anarea intrunirii adunarii gi educarea m aselor in privinpi
clem entelor periculoase din cadrul acesteia. C adepi stransesera doua m ilioane dc
voturi gi ar fi putut ju ca un rol am eninjator in stim ularea m olaticilor socialigti
revoluponari in vederea adoptarii unei pozipi viguroase antibolgevism. Prin urmare,
s-a ajuns la concluzia, convenabila, conform careia partidul lor este form at din
dugmani ai poporului . S-a ordonat ca liderii gi delegapi lor din adunare sa fie
arestap. Presa bolgevica a dem arat cam panie de intim idare: dugmanii sa-gi amin
teasca soarta generalului antibolgevic D ukonin (fusese lingat).
In acelagi timp, bolgevicii au reugit sa determine sciziune in randurile partidului
m ajoritar. Socialigtii revoluponari de stanga, aliapi lor de tradipe, au sem nat
alian{a form ala facilitate de num irea unora dintre ei in C onsiliul C om isarilor.
Aveau sa se dovedeasca cei mai stanjenitori aliap, insa pentru m om ent L enin putea
suspne ca preponderenfa socialigtilor revoluponari in adunare era asigurata sub
prem ise false: daca faranii cu congtiin|a de clasa ar fi injeles situapa, ar fi votat cu
socialigtii revoluponari de stanga, nu cu cei de dreapta.
L a 5 ianuarie, a avut loc reuniunea singurului organism reprezentativ, liber ales,
din istoria poporului rus. Cei care il form au erau avertizap: O rice in cercare... a
oricarei institupi de a pune m ana pe funcpi ale puterii de stat va fi tratata ca
tentativa contrarevoluponara . M ult mai explicit a fost un funcponar bolgevic care,
intrebat ce se va intam pla daca partizanii adunarii vor dem onstra im potriva bolge
vicilor, a raspuns: M ai intai vom incerca sa-i abatem de la acest drum, iar apoi
vom ap a sap e tragaci 14.
Acele cuvinte nu erau spuse doar pentru intim idare. In ziua prim ei gedinfe a
adunarii, Petrogradul arata precum un orag aflat sub asediu. inca data, detagam ente de soldap gi m arinari de incredere au fost puse sa pazeasca punctele strategice. Bolgevicul Uripri, geful Ceka (polipa secreta bolgevica) din Petrograd, a fost
maestrul de cerem onii. Palatul Taurida, unde reprezentanpi poporului urm au sa se
intalneasca, se afla in sarcina a 200 de marinari, condugi de celebrul Jelezniakov.
Oficial anarhist, Jelezniakov era de fapt geful unei bande armate de huligani care
jefuiau gi rapeau locuitorii Petrogradului. Cateva saptamani mai tarziu, bolgevicii
ingigi au fost nevoip sa dezarm eze aceasta banda gi sa-1 trim ita pe liderul ei pe unul
dintre fronturile razboiului civil, unde a avut parte de m oarte glorioasa (fratele
s.iu, celalalt lider al bandei, a m urit mai pupn glorios, dupa ce a opus rezistenfa in
fapi arestarii). Pentru m om ent insa, Jelezniakov era un caine de paza ideal pentru
adunare. in cazul unor incidente, exista intotdeauna posibilitatea ca vina sa fie
am ncata in spatele anarhigtilor.
1,1 V I, Uonci-Bruevici, op. cit., p. 127.

I ,cnin Tnsufji a catadicsit sii apara la prim a i singura scsiune a aduniirii. Nosiron
sa a lost acom paniata de un incident caracteristic. A fostintam pinat dc Urifki, caiv
sc afla in stare de oc. eful organizafiei bolevice din Petrograd tocmai fusese
victima unor bandifi, care ll tarasera afara din trasura i, in plina zi, ii furaserS haina
do blana i banii. Reacfia lui Lenin a fost la randul ei tipica: S- aratat mahnit, dar
si am uzat . M ahnit din cauza faptului ca bandifii ii fac de cap in Petrograd !ji
am uzat de ideea ca baiefii au infaptuit un act concis de justifie de clasa tocmai
iinpotriva unei personalitafi cu haina de blana. Bietul Uritki n-a apucat sa se planga
prea mult, caci a avut rapid un alt m otiv de ingrijorare: Cine e responsabilul cu
ordineainPalatul Taurida?, a intrebat Vladim ir Ilici. ,,Eu, Urifki, a raspuns vechiu!
nostru tovara, lovindu-se cu pum nul in piept. Atunci, perm itefi-m i sa va sp u n ...
cineva de aici m i-a furat revolverul din buzunarul paltonului15. Urifki nu a apreciat
deloc um orul situafiei. i nim eni nu s-a gandit sa-1 intrebe pe Lenin de ce i-a lasat
arm a in palton, atunci cand 1-a dat jos.
S esiunea adunarii, ce a avut loc sub circum stance atat de prom ifatoare, s-a
desfaurat conform ateptarilor. Cand, potrivit unei vechi tradifii, cel mai batran
dintre delegati a incercat sa rosteasca discursul de deschidere adecvat (care, fara
indoiala, avea sa fie i lung) Sverdlov, preedintele bolevic, 1-a im pins deoparte.
Ce treaba aveti aici?, 1-a intrebat el pe batran (un membru al partidului majoritar,
socialitii revolufionari). D upa cum era de ateptat, liderul partidului faranilor,
C em ov, a fost ales preedinte al adunarii, in detrim entul candidatului bolevic si
al celui propus de socialitii revolufionari de stanga. Cernov - continua insensibil
m artorul bolevic - a inceput sa se sm iorcaie i sa vorbeasca atat de mult, incat
era clar ca m inunata sa cuvantare nu avea sa se m ai term ine. M arinarii aflafi in
balcoane, groaznic de plictisifi, se am uzau fintind cu pistoalele spre capul oratorului.
Lenin a trim is un em isar pentru a le ream inti acestora ca m em brii Adunarii Consti
tuante beneficiau de imunitate! M arinarii au prom is solemn ca se vor liniti: Bine,
bine. D aca nu e voie, nu e v o ie ... D ar ne-am saturat de acest Cernov. E un fel de
boier sau ce? . D upa ce au creat galagie de nedescris in tim pul discursurilor
oponenfilor, delegafii bolevici au parasit sala. Bravul Jelezniakov a fost instruit sit
nu m ai perm ita adunarii sa se reuneasca in ziua urm atoare. P entru a im piedii a
iretlicul pus la cale de bolevici, delegafii ramai in sala au hotarat sa ramanii in
,,tranee i sa nu paraseasca Palatul Taurida. D ar in jurul orei patru dimineafa,
Jelezniakov ab a tu t cu pumnul in m asa preedintelui i a strigat la Cernov: Sunlcin
obosifi! Nu va mai putem proteja. Inchidefi aceasta edinfa . D upa proclam aren in
graba a unei noi legi (A dunarea se aflase tot tim pul sub iluzia ca era cu adcvili al
legislativul Rusiei), Cernov a pus capat sesiunii. M em brii singurei inslilufii uIcmin m od dem ocratic din istoria Rusiei au plecat, dar nu s-au mai intors nicioilalii
15 Ibid, p. 137.

,,( Til do irist scria Lenin despre participarea sa la aceasta intrunirc istoi icit
sit In transpus dintr-o societate de oam eni vii in com pania unorcadavre, sa mirogi
aerul morgii, saau zi din nou m u m iilesocialiste... Cernov gi "Je re te lli...16 Ceea ce
I a Tnfuriat cel mai rau pe Lenin a fost tonul conciliator al acelor oameni din alia
Iume (titlul articolului sau, scris chiar in n o ap teain care a avut loc sesiunea adu
narii). Cernov declarase, pe un ton bland, ca opozipa nu planuiegte un razboi civil
gi nici nu v ain cerca sa saboteze eforturile bolgevicilor. Recunoagterea slabiciunilor
proprii gi ofertele de reconciliere venite din partea oponenplor erau, de obicei,
intam pinate de Lenin cu disprep Bolgevicii acceptasera ca adunarea sa-gi p n a sesi
unea intrucat, sa spunem clar, erau speriap de posibilele consecinte ale unei violari
drastice gi evidente a drepturilor dem ocratice. A u probat apoi reacpa publica gi au
constatat ca se tem usera degeaba. Cu exceppa unei dem onstrapi galagioase pe strazile Petrogradului, nicio forta nu a aparut in sprijinul reprezentanplor poporului
rus. A dunarea a fost in m od oficial dizolvata de catre Comitetul Executiv Central
al Congresului Sovietelor gi doar un pedant ar fi intrebat la acea vreme cum se face
ca organism ul legislativ suprem gi suveran al republicii ruse este dizolvat de
institupe mai m ult sau m ai pupn extralegala. Este clar - se precizeaza in decretul
de dizolvare, care este un bun exemplu al discursului fara subshat la care recurgeat.
bolgevicii (nu era clar deloc) - ca A dunarea C o n stitu an ta... nu poate fi decat
acoperire pentru eforturile contrarevoluponarilor de a inlatura puterea sovietica.
In necrologurile Adunarii Constituante este deseori m enponat faptul ca argumentele bolgevicilor im potriva institupei, chiar daca erau absolut false din punct de
vedere legal gi m oral, erau totugi solide din punct de vedere politic, ffaranii care
votasera in m asa pentru socialigtii revoluponari nu erau la curent cu sciziunea din
cadrul partidului. L ipsa unei reacpi publice violente in fa(a dizolvarii adunarii
dem onstreaza faptul ca, in general, m aselor nu le-a pasat deloc de soarta ei.
Bolgevicii erau putem ici acolo unde conta: in marile orage, in randurile m arinarilor
gi ale soldaplor. Soarta adunarii dem onstreaza insa, printre alte lucruri, eroziunea
rapida a oricarui sentim ent democratic printre adeppi lui Lenin. Spre deosebire de
lunile octombrie gi noiembrie, in ianuarie niciun bolgevic proeminent n-a mai suspnut
form area unei vaste coalipi socialiste. Un guvern condus de un singur partid (ar fi
absurd sa ne im aginam ca includerea catorva aliap din randul socialigtilor
revoluponari de stanga ar fi avut vreo influenza asupra lucrurilor) a devenit norm a
general acceptata gi incontestabila. Iar principala justificare consta in slabiciunea
deplorabila de care dadeau dovada liderii form apunii m ajoritare, socialigtii
revoluponari. E rau ei aceeagi oam eni care tim p de decenii la rand subm inau
Impcriul Xarist prin teroare? Acum, cu gaisprezece m ilioane de voturi in spate, s-au
impriigtiat cum inp gi au plecat acasa fara ca vreun singur foe de arm a sa fie tras.
1,1 Opere, vol. 26, p. 392.

D islrugerea acestei adunSri dem ocrat ice urm a sii aibJl Tnsii mull iiiui
serioase pentru bolgevici decat a parut la inceput. A vea sfi inle(easca I'liichiile
Kii/.boiului Civil. In plus, a stabilit un precedent pentru desconsiderarea voin(ei
m ajoritapi chiar in cadrul Partidului Bolgevic.
Im pactul actului de forfa al bolgevicilor avea sa fie sim pt gi la Brest 1.itovsk
unde Tropci, la 17 ianuarie, dupa tratatul incheiat cu Lenin, se intorsese Tn fnm lra
delegapei ruse. A rgum entul bolgevicilor cum ca ar fi reprezentanpi legitimi ai
poporului rus parea acum mai fraudulos decat niciodata. Conduceau fara prin foilit
bruta, iar aceasta lbrfa, suficientapentru a suprim a grupul de ram olip gi flecari din
A dunarea C onstituanta, nu va insem na nim ic in com parape cu puterea teribilii a
arm atei germ ane. D e asem enea, discursurile inflacarate, in care Tropci suspnea cii
vorbegte in num ele m aselor oprim ate de pretutindeni gi in care aborda problemc
precum d em o crap a gi dreptul la autodeterm inare, n-au m ai parut altceva decal
vorbe goale. E ra un lucru de adm irat ca Tropci se ingrijora de exploatarea
irlandezilor gi indienilor. D ar ce putea spune despre opresiunea din Rusia?
D aca bolgevicii igi inchipuiau ca pot prelungi negocierile gi discursurile la
nesfargit, de data aceasta aveau sa aiba parte de m are surpriza. Negociatorii
germ ani se aflau sub presiune uriaga din (ara pentru a se intoarce cu un acord de
pace. In caz contrar, trebuiau sa puna capat arm istipului. C ea m ai in s is te n t voce
din delegapa germana nu era cea a politicosului gi diplomatului von Kuhlmann gi
nici cea a ministrului de exteme, ci a generalului Hoffmann. Acesta din urma, aratand
ca nu pune m are pret pe convenpile constituponale, a insistat asupra faptul ui ca
reprezinta arm ata im periala17 gi ca s-a saturat de diplom apa eleganta gi risipitoaie
de tim p aco leg ilo r sai civili. Hoffm ann erahotarat sa se poarte cat mai disprepiilor
fapi de bolgevici gi sa se lege de orice pretext pentru a-gi lansa arm atele asupra lor.
Potrivit rapunii sale m ilitare, toate discupile despre pace care nu aveau in vedere
anexari gi despagubiri erau absolut inutile. Bolgevicii tergiversau negocierile, pe de
parte, gi, pe de alta parte, incercau sa-i corupa pe soldapi germani. Venise vremea
ca acegti oam eni sa prim easca lecpe.
Schim barea de atm osfera a fost im ediat sesizata prin introducerea in discupe a
problem ei ucrainene: cu ceva tim p m ainte, legislativul ucrainean, Rada, procla
m ase in d e p e n d e n t (arii gi igi trim isese propriii delegap la B rest-Litovsk. La acea
vrem e (28 decem brie 1917), Tro|ki, care suferea en o rm in urm a acestei desprindei i
de Rusia, a citit declarape pioasa in care p re cizac a delegapa rusa, intr un acord
deplin fa |a de principiul care garanta oricarei naponalitap dreptul la autodclci
m inare, inclusiv cel al secesiunii, nu se im potrivegte participarii delegapei uci ai
nene la negocierile de pace . Apoi, bolgevicii au venit cu propria interprclaiv a
acestui d rept la autodeterm inare: detagam ente din G arzile Rogii au palmm; m
17 Trojki, mtotdeauna alert gi pregatit pentru digresiuni, a mtrebat dacii armaln >>oi iim n ii r s l r null
pendentafaja de guvern, ceeace a dus laexplicajii oarecum stanjcniloare din pai lea Ini vnn Is 1)1ilniitnii

I Jemma, i an vainit pe nationalitii

socialitii m oderafi din guvernul uerainean
au pus b azele R ep u b licii S o v ietice U crainene.

Dclegafia lui Trofki includea acum doi membri bolevici ai aa-zisului nou regim
uerainean. Unul dintre ei era rus, in timp ce celalalt avea un num e care era cu sigu
ranfa uerainean, arai, dar care, in circumstanfele date, era cat se poate de nefericil.
Tradus ad litteram , el inseam na ticalos, ,,punga sau escroc ! Semef, Trofki a
proclam at ca reprezentanfii Radei nu au ce cauta la Brest-Litovsk. U craina avea un
nou guvern, care se afla in relafii frafeti i libere cu autoritafile bolevice din Rusia.
Referindu-se la nefericifii reprezentanfi ai Radei, Trofki nu s-a putut abfine sa nu recurga
la faim osul sau sarcasm . Teritoriul pe care-1 reprezentau era lim itat la cam erele pc
care le prim isera la Brest-Litovsk, a afirm at el, fara a lua in seam a faptul ca situafia
ar putea fi drastic schim bata de doar cateva unitafi m ilitare germane.
D e data aceasta, bolevicilor li s-a raspuns cu aceeai m oneda. Un tanar nafionalist uerainean, Lubinski, i- replicat lui Trofki intr-un limbaj inca inedit pentru
consultarile diplomatice:
R egim ul bolevic a proclam at principiul autodeterm inarii doar pentru a
lupta i mai abitir im potriva transpunerii acestuiain realitate. Guvernul bolevicilor care ii vaneaza pe m em brii Adunarii Constituante, acest guvem care se
bazeaza pe baionetele soldafilor m ercenari, nu va adopta niciodata adevaratul
principiu al autodeterm inarii, intrucat tie ca nu numai regiuni precum Ucraina,
Don, Caucaz i altele nu-1 recunosc ca legitim i, ci i poporul rus insui 18.
Bolevicii, a continuat tanarul orator, nu numai ca invadeaza cu mercenari angajafi, dar mai i inchid ziare, dezbina congresele nafionalitilor, aresteaza i impuca
lideri politici... Socialiti bine-cunoscufi, revolufionari veterani sunt numifi de ei
agenfi ai burgheziei i contrarevolufionari. Guvernul pe care el 11 reprezenta era cel
legitim , aa cum dem onstrau alegerile pentru A dunarea Constituanta, in urm a
carora bolevicii au prim it sub 10% din voturi. Regimul uerainean bolevic era unul
fraudulos i impostor. Care era principiul care ghida demagogia bolevica? Era, con
form unui proverb francez: Calomniaza, barfete, ceva va ramane oricum in urma .
Potrivit observatorilor, Trofki a dat cele mai mari semne de nervozitate in timpul
acestei perorafii. Nim ic din acuzafiile plapande i plangarefe lansate de oponenfi
precum M artov i C ernov nu atinsesera un asem enea nivel de agresivitate. O ricat
ar fi crezut el in justefea cauzei sale, era un om mult prea inteligent pentru a nu observa
interpretarea specifica pe care bolevicii dadeau principiului autodeterm inarii
nafionale. A incercat sa-i cam ufleze nervozitatea, mulfum ind ironic preedintelui
consultarilor pentru ca nu a intrerupt discursul jig n ito r al ucraineanului. Tofi
vorbitorii dispun de libertatea deplina a cuvantului, a replicat preedintele.
111Negocierile de pace de la Brest-Litovsk (Protocoalele sesiunilor), Moscova, 1920, vol. 1, p. 152.

Najionalitii ucraineni nu erau inea dispu^i sJi so lase aruneafi la latla do gunol
a istoried . Rada, recunoscuta de Puterile Centrale ca guvern legitim al UciaiiuM,
a scm nat un tratat separat de pace cu acestea, oficializand astfel separarea de
a acestui vast i fertil teritoriu. N u peste m ult timp, armatele germ ane aveau sii i
haituiasca pe bolevicii care se erijau in m em bri ai guvernului i sa-i readueii pe
nafionaliti laputere. T a c tic a fo lo sita in c a z u l Ucrainei a fost repetata de Trofki, de
data aceasta insa fara prea m ulta incredere, in cazul Poloniei. Din nou, doi bolijcviei
care susfineau ca sunt vocea nafiunii poloneze au adresat serie de soliciliin
Puterilor Centrale, cerand arm atelor acestora sa paraseasca teritoriul Poloniei. Nu
mai era in sa tim p pentru astfel de trucuri. N im eni nu s-a sinchisit m acar sii mai
com enteze pe seam a declarafiei im pertinente i de tot rasul facute de Radek si
colegul sau polonez: A nunfam in m od solem n, in num ele proletariatului polonez,
ca pana in acest m om ent doar R usia revolufionara a aparat libertatea i adevaralele
interese ale nafiunii poloneze, iar daca Polonia nu ar fi fost ocupata, s-ar fi bucural
acum de aceeasi libertate ca i cea din R usia. Peste doi ani, A rm ata Roie avea sii
incerce sa aduca aceasta libertate in Polonia.
Tim pul pentru astfel de jocuri trecuse insa: bolevicii trebuiau ori sa semneze
un tratat de pace ruinos i costisitor, ori sa intrerupa negocierile de pace. Se
Trofki a grabit pufin aceasta desfaurare a lucrurilor: civdii din partea germanii
erau cu siguranfa pregatifi sa continue negocierile; spre deosebire de Hoffmann, nu
aveau aceeai convingere obstinata ca reluarea ostilitafilor va insem na un simplu
mar de parada pentru arm ata germ ana. Trofki era insa nerabdator sa scoalii l;i
iveala arm a sa secreta, form ula nici pace, nici razboi.
La 28 ianuarie, a lansat celebra sa tirada:
Nu mai dorim sa participam la acest razboi pur imperialist, unde necesitiifile
claselor exploatatoare sunt platite cu sange u m an ... In ateptarea... acestui mo
m ent nu foarte indepartat, cand clasele m uncitoare oprim ate de pe intrcg
cuprinsul lumii vor urm aexem plul Rusiei i vor prelua puterea in propriilc mfiini,
am hotarat sa ne retragem arm ata i nafiunea din acest razboi... Guvernolc
Germ aniei i Austriei doresc sa conduca lum ea pe baza dreptului la cucerirc. I .c
vom lasa sa faca acest lucru in voie 19.
G uvernul rus, a anunfat el, a incheiat razboiul fara sa sem neze un tratat dc p u n
i, in acest context, a ordonat dem obilizare com pleta a trupelor farii.
A fost un gest splendid, care i- luat pe germani prin surprindere, determiiiiimlu i
sa d eainapoi. H otararea Rusiei se a fla in contradicfie cu toate regulile di plot mil inacceptate i, inca data, ne ream intete cat de departe suntem de spirit I .11 rim
vremuri. A ceasta declarafie, care ar fi fost intam pinata cu hohote de 1 as din pnilc.i
19 Ibid, p. 207-208.

nricfirui com andant sau negocialor din limpul celui de al Doilea RSzboi Mondial,
a reugit; sa-i stanjeneasca pe reprezentanpi Im periului Germ an. D elegapi rugi s au
felicitat calduros pentru felul in care au reugit sa-i pacaleasca pe top acei maregali,
generali gi conp infatuap. A fost totugi un trium f gaunos gi de scurta durata. Dupa
cum observase Stalin, politica lui Trofki nu avea nim ic de-a face cu politica.
Dupa intoarcerea delegapei ruse la Petrograd, iluzia unei mari lovituri bolgevice
la B rest-Litovsk a dainuit doar cateva zile. L a 16 februarie20, aceasta exultare gi-a
gasit abruptul sfargit: in ziua urmatoare, germanii aveau sa puna capat armistipului
gi sa inceapa ofensiva.
In s is te n c e lui Lenin privind sem narea im ediata a unui tratat de pace devenisera, in acest context, feroce. Parca niciodata sim pd i echilibrul sau politic nu i-au
fost mai de ajutor decat in m isiunea incredibil de dificila de a convinge m ajoritatea
colegilor din Com itetul Central, din Com itetul Executiv al Sovietelor gi din partid,
ca intreg, sa accepte sem narea acestui tratat de pace, aspru gi, aga cum considerau
top ceilalp, cu exceppa sa, fatal puterii sovietice. A ltcineva in locul sau poate ca
nu ar fi rezistat tentapei de a spune: ,,V-am zis eu . persoana mai slaba ar fi mers
dupa cum ii dicta m ajoritatea bolgevicilor gi, de data aceasta, intreaga populape,
care cerea ca germ anilor sa li se raspunda cu arma. Sever gi staruitor, dar fara a lasa
ca am araciunea personala sa-i influenjeze discursurile, Lenin a depus eforturi
considerabile pentru -i converti gi pe ceilalp la punctul sau de vedere: germanii
trebuiau rugap sa reia negocierile, dupa care sem narea unui tratat de pace sub orice
condipi era im perativa. Nu a ales sa-i ridiculizeze pe cei care suspneau razboiul
revoluponar aga cum a facut-o Stalin, care declarase, pe deplin acoperit de realitate,
ca, dupa cinci m inute de foe in rafala, armata rusa n-ar mai ramane cu niciun soldat
viu pe front21. Lenin a lucrat cu rabdare pentru a-gi aduce colegii cu picioarele pe
pamant: Cu razboiul nu se glumegte. D aca vrep un razboi revoluponar, atunci va
trebui sa oprip dem obilizarea armatei (gtia ca toata lum ea era congtienta ca acest
lucru era im posibil). In caz contrar, va trebui sa sem nap orice tratat de pace care
va este pus in fapi.
A ceasta m unca de convingere avea loc in condipi de m axim pericol. Arm atele
germ ane margaluiau inca de la 17 februarie, fara a intam pina nici cea mai m ica
rczistenja. Se intam pla in m ijlocul tem utei ierni rusegti, care il invinsese pe
Napoleon gi care avea sa-1 opreasca gi pe Hitler, insa de data aceasta nu exista nicio
armatii care sa profite de condipile m eteorologice. A r fi fost un lucru simplu, sau
cel pupn aga pare, ca rugii sa arunce in aer caile ferate gi astfel sa incetineasca
I ,n (Inla tic I februarie dupa calendarul gregorian, calendarul rus a fost avansat cu 13 zile, pentru
nliiuii cclui occidental - reforma plina de injelegere adoptata de regimul bopevic i una care,
i '.liuplilieait-n oilografici ruse, trebuie aplaudata pana i de cei mai mari reac{ionari occidentali.
1 1'ioliit'titllt'le <'omitclului Central..., p. 202.

m aintarea armalei germ ane, care tlepindea loarte mull do die, m acelc zih di
dinaintea transportului auto generalizat. D ar dupa cum prevazuse Lenin, soklupi
rugi nu erau capabili nici m acar sa se retraga. Soldap din regim ente intrcgi au 11 >,I
luap prizonieri de m ana de militari germani.
La 18 februarie, a reugit sa convinga Comitetul Executiv Central sa voleze eeen
ce a r putea fi interpretat ca un m andat de a cere germ anilor Tncheierea imediala a
pacii22. D ar pana gi aceasta m andatare obpnuta cu greu a parut, inipal, a veni pi va
tarziu. Inam icul a lasat de tnfeles ca nu prea se grabegte sa raspunda invitapei dc a
relua negocierile. Arm atele germ ane au continuat sa inainteze.
Form ula nici pace, nici razboi parea acum sa capete sem nificape macabrii gi
neagteptata. Infrangerea gi distrugerea puterii bolgevice pareau a f i doar chesliinie
de timp. Lenin se gasea in fafa unei situapi fara iegire: razboiul revoluponar nu
putea fi declangat, intrucat nu avea nicio arm ata la indem ana. Singura arma inca
disponibila era aceea a retoricii. Se dovedise suficienta pentru a opri trupele demo
ralizate ale lui Kornilov gi Krasnov, insa avea oare sa salveze Petrogradul de dist i
plinapi germani?
L a 21 februarie, Consiliul C om isarilor Poporului a emis un m anifest care, prin
frazeologia sa, anticipa acele apeluri catre patriotism ul rugilor pe care Stalin gi
regim ul sau le faceau in zilele disperate ale lui 1941: Patria socialists se afIS m
pericol . Nu revolupa, nu guvernul sovietic, ci insagi patria. Lim bajul luptei tie
clasa era, spre deosebire de 1941, inca foarte prezent in m anifest.
Pentru a ne salva fara... de la noi suferinfe de razb o i... i-am informal pe
germ ani despre dorinfa noastra de a incheia pacea in condipile im puse de e i...
dar p ana acum nu am p rim it niciun ra sp u n s... Indeplinind com anda
capitaligtilor din intreaga lum e, m ilitarism ul germ an doregte sa-i sufoce pe
m uncitorii gi jaranii rugi gi ucraineni, sa redea pam antul mogierilor, fabricilc
bancherilor, puterea m o n arh iei....
Lim bajul este in mod evident sursa panicii, lucru dovedit de incoerenpi sa gi de
exprim area folosita (,,sa-i sufoce pe m uncitori . .. ,,sa redea fabricile bancheriloi"),
G uvernul anunfa atat dorinta sa disperata de a incheia pacea cu germanii, eal gi
convingerea ca acegtia urm aresc inlaturarea bolgevicilor de la putere. M anileslul
indem na la unitate naponala, stipuland in acelagi timp ca detagam ente spcciale vni
fi form ate pentru construirea trangeelor. In aceste detagam ente vor fi inch igi lop
acei m em bri ai burgheziei capabili de munca, barbap gi fem ei... Cei care vor opi 11 *
rezistenja vor fiim pugcap pe loc. A ltepuncte ale apelului -im p u g ca p i pe agcnpi
22 apte au votat pentru aceasta mopune, in timp ce cinci s-au declarat inipotrivil. I)wi |iii:il' i v n
anunjat solidaritatea cu cei cinci, in timp ce un alt membru s-a abfinut dc la vol. Irin nmiim . n In i
un vot strans. Trofki a votat pentru mofiune doar pentru ca Lenin ii reaminlise dc print it'iium'ii Iin uni
in cazul in care formula sa nici pace, nici razboi va egua.

germani, dislrugefi cflile (crate i cchipam entul din dotare luseserfi ineluse doar
pentru a spori haosul i panica. Cine erau, depilda, elementele contrarevolufionaro
(care urm au, la randul lor, sa fie im pucate pe loc)? Cei care se pronunfau in
favoarea pacii sau cei care argumentau im potriva ei23? Putea fi Petrogradul salval
prin saparea unor tranee in jurul sau? N u erau unitafile Armatei Roii care fuseserS
instruite sa pazeasca batalioanele de m unca burgheze mai utile pe front, in cazul
in care se mai punea problem a de aa ceva? D ocum entul dovedete confuzia i
panica totala ce cuprinsesera regim ul bolevic.
Lenin, dupa cum avea sa-i ream inteasca Trofki, era mulfumit de tonul pe care il
avea manifestul (Trofki susfine ca el este cel care 1-a elaborat) i in special de apelul
pe care il facea la sentim entul nafional, lucru care ii nem ulfum ea pe unii doctrinari:
Acest m anifest dem onstreaza schim bare de pozifie cu 180 de grade, de la cunoscutul nostru defetism la apararea patriei24. Este insa greu de crezut ca a ram as atat
de stapan pe sine precum il descrie Trofki. Se spune ca ar fi analizat calm
posibilitatea ca liderii bolevici sa se retraga in Urali; apoi, s-ar fi intrebat daca, in
cazul in care el i Trofki ar fi fost ucii, Buharin i Sverdlov ar fi putut sa-i inlocuiasca .a.m.d. Totui, nici cel mai ambifios i optim ist om nu ar fi putut sa nu contientizeze ca regim ul bolevic nu avea cum sa supraviefuiasca fara punctele sale
forte din M oscova i Petrograd. A cesta a fost m om entul in care parerea lui Lenin
despre abilitafile practice i politice ale lui Buharin s-a aflat la cel mai scazut nivel.
Faptul ca a recunoscut gravitatea situafiei este atestat de dorinfa avuta la un
m om ent dat de a explora posibila colaborare cu aliafii occidentali. A cest gand nui poate avea sursa decat in stresul extrem la care fusese supus Lenin in acea
perioada, caci vazuse intr-o victorie anglo-franceza un pericol mult mai mare pentru
cauza revolufiei decat trium ful german25. Prin urmare, in acele cateva zile frenetice,
a luat cel pufin in considerare oferta agenfilor aliafilor de a ajuta R usia in cazul in
care ram anea in razboi.
La 22 februarie, la intrunirea Comitetului Central (era de fapt intmnire continua),
aceste propuneri au fost intam pinate cu un cor de indignare i dezaprobare doctrinara. N epotrivirea term enului cinic in descrierea mentalitafii liderilor bolevici
este cel mai bine ilustrata de pozifia adoptata de Buharin. Era pe deplin pregatit
pentru lansarea unui razboi revolufionar sacru im potriva inamicului i, in acelai
23 Citate (subliniate la fel ca in original) din Bonci-Bruevici, op. cit., pp. 140-141.
24 L. Trofki, Lenin, New York, 1925, p. 137.
25 Desigur, aceasta idee nu este bazata pe vreo simpatie pentru Germania imperials sau pe speranfa
unui viitor sprijin financiar din partea germanilor pentru cauza bolevica (ceea ce ar fi culmea
absurditafii). Germania, considera el pe buna dreptate, se afla mult mai aproape de revolufie
socialists dccat Franfa sau Anglia, iar Partidul Socialist German se arSta mult mai susceptibil unei
cvolulii conforme modelului bolevic. Exista premisa nemSrturisita, poate incontienta, in acea
cimvingcre cS institufiile democratice din Franfa i Anglia sunt mult mai solide i barierS mult prea
nunc m fa(a rSspandirii comunismului decat in Germania Kaiserului.

limp, respingea ferm icleea oricami ajutordin partoa Franfei gi Angliei. Ar li ilisimiuml
cererea unui ajutor din partea im perialistilor i ar fi transform at Rusia intr colonic
anglo-franceza. Un alt bolgevic influent a exclam at, perspicace, dar pufin cam
prematur: De cand am preluat puterea, am uitat cuvantul revolufie . Toatc neeslen
sc petreceau in timp ce arm atele germ ane avansau fara a intam pina nici cca nun
mica rezistenfa. Intr-o nota trim isa comitetului, Lenin a abordat tonul potrivil pcnliu
dom olirea indignarii ideologice a tovaragilor sai: V a rog sa adaugafi votul men
celor care se pronunfa in favoarea acceptarii alim entelor i arm elor de la tfillinrii
anglo-francezi imperialigti. i astfel, Lenin a form ulat ceea ce avea sa dcvinii un
principiu trainic in politica sovietica externa.
Francezul Jacques Sadoul26, care prim ise de la Trofki vestea ca bolgevicii an
binevoit sa accepte ajutorul aliafilor, a explodat oarecum prostegte intr-o bucui ic
prematura: zi m inunata. S untbucuros, in c a n ta tla c u lm e ..., sc ria e lin jurnalul
sau, elegant alcatuit sub form a unor scrisori adresate protectorului sau franco/
coleg socialist, Albert Thomas. Franfa nu va ti niciodata cate im i datoreaza... Am
stat aproape toata ziua cu T rofki.. ,27. Rusia va ram ane in razboi. Voia ca misiuncn
m ilitara franceza (aflata inca in agteptare la P etrograd) sa-i organizeze armata
Sadoul a concluzionat in m od stupid: In orice caz, daca vor simfi ca suntem seriogi
i bine intenfionafi, bolgevicii vor recapata incredere gi vor reintra in lupta . Des|mprim a parte a acestei afirmafii, nota lui Lenin ofera cel m ai bun comentariu. ( 'al
despre a doua, dom nul Sadoul se dovedea unul dintre cei m ai m ari optimisti ai
lumii: cum ar fi putut cafiva specialised militari ai aliafilor sa reorganizeze armala
care nu exista? C ateva luni m ai tarziu, cand bolevicii au inceput construiica
Arm atei Roii, chestiunea trupelor m odem e i regulate gata de lupta parasiso cel
pufin taram ul fantasticului. Pentru m om ent insa, nu se punea problem a de asa ccva.
A cest lucru a fost subliniat de Lenin in ziua urm atoare. Germ anii tocmai i:a
trim isesera raspunsul: ruii aveau la dispozifie patruzeci i opt de ore pcnliu a
accepta inceperea altor negocieri, ce urm au sa dureze m axim um trei zile. La acral
ultim atum , Lenin 1-a adaugat pe al sau: ori Com itetul C entral trebuia sa accrplr
condifiile germanilor, ori el ar fi parasit acest organism , im preuna cu guvernul pc
care il conducea. V rem ea vorbariei revolufionare (a dem agogiei) a tierin'
N iciodata nu a fost mai aproape de a fi repudiat de propriii adepfi decat in ziua dr
23 februarie 1918. Un m em bru al Com itetului Central a izbucnit nervos i i a rri ill
in m od deschis sa dem isioneze: V a trebui sa conducem fara larii Lenin"
Neprefuifii Sverdlov i Stalin au fost singurii care s-au pozifionat ferni d r pailea
lui Lenin. C ad e obicei, Stalin ae x p rim atin cuvinte mai brutale i mai intraiifiignile
ceea ce Lenin dorea sa spuna: D aca Petrogradul va capitula, accsl lucru nu va
insem na sim pla capitulare, ci insagi m oartea revolufiei. Ori alegcm sii liiain mi
26 Mai multe despre el, mai tarziu.
27 Jacques Sadoul, Note p e margined revolupei bolevice, Paris, 1920, p. .Tl

rltgaz (prin sem narea pftcii), ori alcgein distrugerea revolufiei. Nu existft alte
ullem alive !A In urm a votului, m ofiunea lui L enin a trecut la m ustapi : gapte
voluri pentru, patru im potriva gi patru abpneri. Inca data, ereticii condugi tie
Buharin au dem isionat din partid gi din posturile guvem am entale pe care le ocupau.
1)e data aceasta, Lenin era nevoit sa-i roage sa ram ana in funcpi. A incercat sa-i
calm eze, prom ipm du-le ca supunereain fafa ultim atum ului germ an nu va insem na
ca pregatirile pentru un razboi de aparare nu vor continua. E ra in sa clar ca va
accepta orice fel de condipi im puse de germ ani, in ideea ca bolgevicii sa ram ana
la putere gi sa conduca ceea ce ar mai fi ramas din teritoriul rus.
A doua zi, avea sa-gi roage din nou tovaragii: nici un bolgevic m arcant nu era
dispus sa m earga la B rest-Litovsk gi sa-gi puna num ele pe un tratat de pace ruginos.
Trofki gi-a inaintat dem isia din postul de com isar pentru afacerile extem e. Nu avea
de gand sa se intoarca la Brest, unde nu cu m ult timp in urm a fusese atat de convins
ca-i pacalise pe germ ani. Zinoviev considera ca e nevoie de el in Petrograd, unde
igi putea folosi puterile oratorice pentru a explica m aselor de ce a fost nevoie ca
bolgevicii sa incheie pacea cu germanii. Sokolnikov a argum entat ca gi el trebuie
sa ramana acasa, pentru a se ocupa de treburile financiare gi jum alistice. Petrovski
s-ar fi dus, dar numai daca un alt bolgevic important ar fi venit alaturi de el, ca delegat
principal. Certuri aprinse au izbucnit pe fondul nervilor intingi la m axim um ai membrilor com itetului - asociap foarte apropiap la victorie, care incepeau sa se urasca
reciproc la infrangere. Stalin a pnut sa-gi exprim e opinia gi a declarat ca unii dintre
cam arazi (printre ei se afla, desigur, Trofki) ameninfau mereu ca dem isioneaza,
doar pentru a avea placerea de a fi rugati sa ram ana in posturi. Uritki s-a rastit gi el,
acuzandu-1 pe Stalin ca, in urm a cu doar zi, dorea sa-i expulzeze din partid pe top
cei considerafi eretici, iar acum voia ca ei sa fie pastrafi in funcpi gi sa gestioneze
politica pe care dezaprobasera. A cazut pe seama lui Lenin sa faca pe conciliatoml,
sa dom oleasca, apeland la glume, antagonism ele personale gata sa erupa sau sa le
reaminteasca revolufionarilor inraifi sa nu-gi piarda cumpatul. A fost nevoie de doua
rezolufii succesive propuse de Lenin pentru ca Trofki, cu mandria oarecum mai alinata,
sa decida sa nu-gi faca publica dem isia gi sa agtepte cel pupn pana la sem narea tratatului. Mulfi dintre cei prezenp, nu insa gi Lenin, nu i-au iertat niciodata lui Trofki
ca, in perioada cea mai critica a statului sovietic, Comitetul Central a trebuit sa piarda
mult timp incercand sa gaseasca formula care sa-i afecteze cat mai pupn vanitatea.
Nici m acar cei mai m ari inam ici ai sai nu pot nega faptul ca, in acel m om ent,
Lenin gi-a dom inat colegii bolgevici precum un adevarat colos. N iciun alt lider,
spre deosebire de Trofki in octom brie, nu a reugit sa-1 egaleze in marefie. Fara el,
bolgevicii s-ar fi adancit in haos gi ar avut soarta dezastruoasa gi ireversibila.
Buharin i-ar fi condus intr-o lupta cu m ainile goale im potriva armatei naprasnice
a germanilor. Trofki ar fi insistat asupra formulei sale absurde. Fiecare ar fi sarit la
!l Vrotocoalele Comitetului Central..., p. 212.

bercgala cclui hill. I )arin noul siiu ml dc liclcr iinpaciuilor gi dispus la compromism i
I ,enin ad o m o lit tensiunile. Sokolnikov aaccep tat sa m eargd la B rest I ,ilovsk si sil
scmneze pacea. Trofki a fost potolit, iar alfii auprom is ca nu vor agita prea laic apclc
impotriva semnarii pacii. Pentru Lenin, sentimentele tovaragilor sai nu trebui an Ml
rcprezinte grija im perioasa a organului suprem de conducere bolgevic, in.sii apa
renfa unei anum ite unitafi trebuia m enfinuta. Fara aceasta, totul ar fi fost picrtltil
La 1 martie, reprezentanfii sovietici au ajuns din nou la Brest-Litovsk. Delcgafia,
co n d u sad e Sokolnikov, il includea i pe G. Cicerin, care preluase in mod neol'icial
toate indatoririle com isarului pentru afaceri extem e gi ale carui aptiludini
neobignuite aveau sa ghideze diplom afia sovietica pentru mai bine de un deccniii
D elegafii au fost intarziafi pe drum . R etragerea precipitata a trupelor ruse
dezorganizase sistemul de com unicafie. Lenin se confrunta acum cu un alt moment
de anxietate: daca negociatorii vor lua iaragi decizia de a nu sem na? Le-a transmis
N icio ezitare nu poate fi tolerata. In fine, au sosit la B rest-Litovsk gi au seinnii!
cel mai um ilitor tratat de pace din istoria m oderna a Rusiei. Au ingtiinfat cealnlla
parte ca nu doresc deloc sa discute pe m arginea detaliilor tratatului. Delegafia ms.i
nu mai avea de gand sa pastreze iluzia ca tratatul reprezinta un acord liber. Aceasla
pace, repet, ne este dictata prin forfa pura, declara Sokolnikov. N egociatorii
germani erau profund nem ulfum ifi de faptul ca rugii refuza sa adere la ipocrizia
politicoasa a diplom afiei. R usia era libera sa sem neze tratatul sau sa continue
razboiul, a spus unul dintre ei, intr-o m aniera cat se poate de amabila. L a 3 martie,
tratatul a fost sem nat. R usia a pierdut U craina, Finlanda, teritoriile polonezc gi
baltice. In Caucaz, trebuia sa ofere concesii teritoriale Turciei. Tratatul plasa slem
de ocupafie germanii in proxim itatea Petrogradului, care, de cealalta parte, era
riscant de aproape de Finlanda, unde bolgevicii locali fusesera izgonifi de ciilre
nafionaligti, cu ajutorul G erm aniei. C ele trei secole de expansiune teritorialii a
Rusiei fusesera anulate printr-un singur act. In m artie 1918, num ai un om cu un
simf profetic iegit din com un mai putea crede ca bolgevicii vor mai supraviefm
m ult in urm a unui asem enea tratat. C hiar daca ar fi supraviefuit valului de indiguare
patriotica a propriului popor, era evident ca germ anilor nu le-ar fi fost deloc grcu
sa-i inlature de la putere, atunci cand acest lucru s-ar fi dovedit practic. Aceste
circum stanfe sunt subliniate in introducerea P rotocoalelor celui de-al VII leu
Congres al Partidului Bolgevic, care s-a reunit la 6 m artie 1918. In introducere se
specified faptul ca protocoalele nu pot fi publicate im ediat (acest lucru avea sa se
intam ple abia in 1923), intrucat in m om entul pacii de la Brest, partidul noslru a
fost constrans de victoria im perialism ului germ an sa acfioneze sem ilegal, be Hum
ilegal, inrelafiile salecu germ anii29. In perioada congresului, guvernul se pregalea
29 Cel de-al VH-lea Congres al Partidului Comunist, Protocoale, Moscova, 1923, p I I >i " . I j m i i ,
acestea nu erau singurele motive. Protocoalele atestaun dezacord violent inltv liderii hnlgcvii I dr In
acea vreme - lucru care ar fi putut de unul singur sa determine amanarea.

sii se mule de la Petrograd, unde sc alia practic la mil a germ anilor, la Moscova.
Noopul, problema stringenta a congresului, era desigur tratatul de pace cu germanii,
semnat, dar nu gi ra tific a t- subiect de disputa violenta gi periculoasa.
I isle cu atat mai surprinzator faptul ca L enin a avut tim p gi energie pentru a se
ocupa de alta problem a, care la acel m om ent parea una pur academ ica. La
insistenfele sale, num ele oficial al Partidului Bolgevic a fost schimbat. Incepand cu
8 martie 1918, el s-a num it Partidul C om unist30. A bandonarea num elui istoric de
Partidul Social-D em ocrat al M uncitorilor din R usia nu a avut loc fara proteste.
Oponenfii au argum entat ca, prin aceasta schim bare, partidul avea sa fie caracterizat de tristele principii ale mengevicilor. Pentru Lenin insa, problem a era una cat
se poate de im portanta gi de relevanta pentru acel context. El insistase inca din
1914 ca bolgevicii sa renunfe la num ele de social-dem ocrafi, pe care ar trebui sa-1
abandoneze precum ,,o camaga uzata, gi sa se intoarca la tradifiile mai m ilitante
ale m arxism ului, exprim ate in cuvantul com unism . Faptul ca zilele bolgevicilor
erau num erate nu putea fi contestat de nim eni. In consecinfa, daca tot aveau sa
dispara de pe scena politica, atunci era extrem de im portant sa lase in urm a noua
tradifie gi noua provocare, intr-un num e m odern gi com prim at. Poate ca revolufia
bolgevica era sugrum ata pana la m oarte de forfa superioara, insa avea sa lase in
urm a sa com unism ul, care va renagte la scara m ondiala.
Structura congresului a scos in evidenfa starea deplorabila la care ajunsese
gruparea bolgevica. L a congresul precedent, organizat in august, cand bolgevicii
erau inca departe de putere, iar liderii se ascundeau, 270 de delegafi s-au adunat la
Petrograd. Acum , partidul conducator n-a putut aduna decat 69 de delegafi, dintre
care 32, se m enfioneaza in Protocoale, nu aveau un statut clar in privinfa m andatului lor gi a dreptului de a vota. A fost intr-adevar perioada de m are confuzie, in
contextul in care sistem ul de comunicafii de pe intreg cuprinsul Rusiei era com plet
dezorganizat, iar guvernul se pregatea sa paraseasca Petrogradul. Evident, mulfi
dintre delegafii alegi nu au putut ajunge in capitala, insa ram ane intrebarea daca nu
cum va ingeniosul Sverdlov, responsabilul partidului cu organizarea, nu a m anipulat
lucrurile astfel in cat pozifia lui Lenin sa fie co n so lid a te E xista pufine indoieli
asupra faptului ca, dintre cei 300 000 de m em bri ai partidului, cei m ai m ulfi se
opuneau ratificarii tratatului cu germanii. Buharin gi comunigtii sai de stanga igi
continuau cam pania im potriva pacii. In noul lor ziar, Comunistul, 1-au criticat in
mod constant pe Lenin, am intindu-i ca prom isese de mai m ulte ori ca nu va susfine
sem narea unui tratat separat de pace, taxandu-1 pentru ca a tradat interesele proletariatului internafional gi dem onstrand ca orice speranfa pentru un ragaz in urm a
tratatului de la B rest-Litovsk era in van. Comunistul, avea sa acuze Lenin, ar fi
30 In numeroasele sale versiuni: Partidul Comunist din Rusia, Partidul Comunist al Intregii Uniuni
(numit astfel la proclamarea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste); Partidul Comunist al Uniunii
Soviel icc. La ultima sa redenumire, m 1952, adaugirea m paranteza a termenului ,,bolevic a fost eliminata.

Irebuil sii sc luimcascii N obilul polonez. (personaj coniun gi ironizat in lileralinii

rusS, din prieina rom antism ului sau incurabil), intrucat considers rS/.boiul este
onorabil gi ca pacea ar fi ruginoasa . Com unigtii de stanga, a sublinial Lenin,
privesc lucrurile din punctul de vedere al unui nobil govinist, pe cand cl I'acc
a vand in vedere interesul faranilor. A vea dreptate.
Com unigtii de stanga reugisera in sa sa-gi atraga susfinerea unor personaje
puternice gi influente din cadrul partidului. Destul de curios, cea despre care se
spune ca ar fi fost am anta lui Lenin, Inessa Arm and, se num ara printre ele. () alia
bolgevica, A lexandra Kollontay, era cea mai inflacarata susfinatoare a razboiului
revolufionar sfant. La congres, ea a pledat pentru crearea unei arm ate revolufionare
intemafionale: Daca republica noastra sovietica vapieri, alfii vor prelua gi ne voi
arbora steagul. Traiasca razboiul revolufionar!. In afara partidului, aliafii tempera
m entali ai bolgevicilor, socialigtii revolufionari de stanga, se pronunfau pana la
ultimul m em bru in favoarea razboiului. Circulau zvonuri ca ar fi planuit lovitiu ;i
de stat, in urm a careia doreau sa-1 arunce pe Lenin la inchisoare gi sa form eze un
guvern condus de Buharin, in vederea continuarii razboiului31.
Ceea ce a m otivat opozifia nu a fost doar indignarea patriotica, ci gi un rescnli
m ent general tot mai acut im potriva lui Lenin. A fost cu siguranfa cel mai scazul
punct al popularitafii sale in cadrul partidului. Ignorase voinfa m ajoritafii, conicxI
in care pana gi cei care se inclinasera in fafa logicii sale, ii detestau acum metodele,
se enervau in fafa prelegerilor sale privind realism ul politic gi ii puneau la indoiala
calitafile de conducator, dorind sa-1 vada inlaturat de la putere. In m are parte insa,
nem ulfum irea generala era cauzata de realitafile crude ale m om entului gi de pier
derea tuturor iluziilor. R usia era neputincioasa in fafa m ilitarism ului german,
Soldafii germani, in randul carora bolgevicii raspandisera sute de mii de pamflelc
propagandistice, au parut nepasatori in fafa aga-ziselor obligafii pe care le aveau
fafa de proletarii de acasa. N iciun fel de soviete nu erau infiinfate la Viena sau
Berlin. Unii bolgevici inca erau ingrozifi de ideea de a guverna nafiune invinsa
gi infom etata. O data cu pacea, Lenin introdusese in fara cele mai draconice masuri
pentru restaurarea disciplinei sociale gi ram anerea la putere a bolgevicilor. In
term eni mai specifici, acest lucru insem na aplicarea terorii. Unii dintre bolgevici
erau suficient de indraznefi pentru a insinua ca guvernul, incapabil sa-i opreascii pc
germani, igi varsa furia gi deturna atenfia populara de la adevaratele problem e priu
acte de violenfe direcfionate im potriva unor oam eni nevinovafi. lata cc spunca
Riazanov, care pentru m ult timp avea sa ram ana cel mai frust participant la ascinc
nea intruniri: Cel care gtie ce se intam pla in num ele puterii sovieticc.. ccl cangtie acea intam plare detestabila din urm a cu doua zile, cand gase persoanc com pld
nevinovate au fostim pugcate... in urm a unui ordin sem nat de Trofki, va infrlcpr
31 Douazeci deani mai tarziu, povestea avea sa fie din nou adusa in discufir, in linipul im Iui
de epurare ale lui Buharin i ale altora.

ruin sr iiilioiKMi/. in numele partidului proletariatului . Riazanov era cunoscut ca

111nd un e x a m in e . L am auzit deseori vorbind astfel gi ne-am obignuil sa nu i
acorililm prea mare atenfie, spunea Sverdlov. D ar explozia sa de indignare atestii
cum, in cinci luni de zile, mulfi dintre bolgevici fusesera deziluzionafi de revolufie cvcnim ent ce paruse atat de spectaculos gi prom ifator in octom brie.
Pentru acegtia, Lenin a atras atenfia asupra unor adevaruri dureroase. In octom
brie, a precizat el, multi s-au agteptat la marguri de trium f unul dupa altul. i-au
imaginat reugita rapida a Revolutiei in Rusia gi raspandire accelerata in Occi
dent. Patria noastra este una faraneasca gi dezorganizata de razb o i... aflata intr-o
situafie incredibil de dificila. Nu avem niciun fel de arm ata gi, prin urmare, va trebui
sa supraviefuim in vecinatatea unei fari talhare, inarm ata pana in dinti. Revolufia
pe plan international nu va avea loc la fel de rapid pe cat ne-am agteptat. J a r a avea
nevoie de un repaus, iar acesta trebuia folosit pentru restaurarea disciplinei: Invafafi
sa fiti disciplinafi, sa introducefi disciplina severa, altfel vefi ram ane m ereu sub
talpa germanilor, aga cum sunteti acum. Asta pana cand nafiunea va invata sa lupte,
pana cand igi va crea arm ata care nu va fugi din fafa inam icilor, ci va fi capabila
sa indure cele mai mari dificultafi .
Lenin gi-a im binat avertism entele cu diplomafia. A laudat felul in care Trofki a
gtiut sa conduca negocierile gi nu s-a absolvit de vina pentru dezastruoasa form ula
nici pace, nici razboi . A pus de asem enea accentul pe necesitatea pregatirilor
pentru un nou conflict arm at cu germanii. Intr-adevar, nu exista nicio certitudine
ca, dupa sem narea tratatului de pace, germ anii nu vor prefera totugi sa plaseze un
guvem -m arioneta la Petrograd. A declarat patetic ca pana gi cele cinci zile de ragaz
obfinute in urm a sem narii acordului prelim inar reprezentau un adevarat cagtig:
fusese asigurat timpul necesar m utarii guvernului. Principalul punct al discursului
sau a fost acela privind necesitatea absoluta a unui armistifiu: era pregatit, a dezvaluit el, sa sem neze un tratat de pace chiar gi de suta de ori mai dezavantajos decat
cel de la Brest-Litovsk. Nu-gi am intea nimeni de acordul de pace de la Tilsit, dictat
de N apoleon Prusiei? Acolo, in plus fafa de dezm em brarea teritoriului inam ic,
N apoleon i- obligat pe prusaci sa-i puna la dispozifie toate trupele lor, pentru a
lupta in viitoarele sale razboaie. Avefi grija ca istoria sa nu va aduca in aceasta
form a extrem a de sclavie . Fanaticii comunigti s-au plans ca prevederile tratatului
vor im piedica R usia sovietica sa continue propaganda in G erm ania gi printre
soldafii inam icului. Suntefi copii sau revolufionari?, i- intrebat Lenin. Norm al ca
R usia va incalca unele dintre prevederile tratatului: D eja le-am incalcat de vreo
treizeci sau patruzeci de ori.
A fost un discurs excelent, unul dintre cele mai bune gi mai convingatoare pe
care le-a rostit vreodata. A cest discurs a m arcat era, prim ul pas, unul decisiv, in
convertirea com unism ului de la migcare orientata pe plan internafional la una
care sa serveasca pe deplin interesele statului sovietic. Este situafie plina de

pnnidoxuri: comunigtii dc st&nga, alcctafi enonn dc faptul Rusia avea sfl ;111<*
pierderi teritoriale im portante, au cerut declangarea unui razboi pe toate lionlui ile
im potriva capitalism ului. Intotdeauna am gtiut, spunea Buharin, ca Revolufia Bum!
,,va trebui sa lupte im potriva capitalismului intemafional. A venit momentul petili u
acest lucru . D ar in aparentul sau consim fam ant de a sacrifica vaste provineii -a
populafii, Lenin este de fapt mai nationalist decat oponenfii sai: statul sovietic, slalnl
rus, nu trebuia sa dispara. A continuat sa aiba m om ente de entuziasm i credinfil
pasionata in im inenfa unei revolufii m ondiale, pentru care era dispus sit sacrif ice
viefi giresurse rusegti. D ar data de 6 m artie 1918 a m arcat inceputul acelci polilici
care avea sa nasca socialism ul aga cum este cunoscut el astazi. In timp, aceas (i1
politica avea sa insem ne subjugarea celorlalte partide com uniste fafa de cel ;il
Rusiei. Apoi, dupa cum era de agteptat, intreaga ecuafie, com unism ul = interescle
conducatorilor Rusiei sovietice, a fost com batuta de C hina com unista. lata m arrlc
ciclu inifiat de Lenin in acea zi, in oragul care acum ii poarta num ele, cand a vorbil
inca sub convingerea ca revolufie com unista globala urm a sa aiba loc, dar lo!
mai hotarat in ideea ca statul sau com unist trebuia sa aiba propriul destin.
Pozifia sa a trium fat in fafa celorlalte; m ai intai partidul gi apoi, in cateva zile,
Congresul Sovietelor, au ratificat tratatul. Acest ultim organism nu era in intregiiin
form al din bolgevici; in afara socialigtilor revolufionari de stanga, mai ingloba gi
cafiva socialigti revolufionari de dreapta gi un grup de adepfi ai lui M artov. Din
aceasta cauza, fafa de ratificarea tratatului a fost manifestata opozifie semnificativii,
chiar daca acest lucru fusese predeterm inat de decizia Partidului Com unist31.
B rest-L itovsk a m arcat sfargitul erei inocenfei in atitudinea bolgevicilor, eel
pufin fafa de afacerile externe. Nici m acar cel m ai stangist bolgevic de stanga nu
ar m ai fi afirm at ca un stat com unist nu are nevoie de un C om isariat pentru
A facerile Externe gi ca revolufia intem afionala va avea grija de toata aceasta
problem a a afacerilor interne versus cele externe33. Bolgevicii deschisesera chiar mai
devreme aceasta cale, prin negocierile pe care le purtasera cu talharii imperialisti"
ai puterilor ultracapitaliste: M area B ritanie, Franfa gi Statele Unite. Se spune
Buharin a plans atunci cand bolgevicii, in contextul panicii create de vegtile privind
inaintarea armatei germ ane, au negociat cu aliafii occidentali pentru asistenfii, insii
asem enea atitudini absurde trebuiau sa dispara. Prin interm ediul logicii lui I cum
bolgevicii au realizat in fine ca, cel pufin in circum stanfele date, conduceau un slat
care, in m aniera tradifionala a celorlalte state, fie ele capitaliste, imperial isle sau
oricare altele, trebuia sa aiba de-a face cu alte guverne, nu cu muncitorii alloc (lit i
32 Votul s-a prezentat astfel: in favoarea tratatului s-au pronunfat 784, impotiivll ..61, Hilliiniii
i comunitii sai de stanga s-au abjinut.
33 La Congresul al VH-lea, un delegat a obiectat fafa de denumirea Partidul ( 'o m im r.t F n . i
comunist, a spus el, nu cunoate diferenje najionale.

Inccputul coexistenfei diplom atice intre statul sovietic gi Occident poartil marca
Iragicom ediei care nu a incetat niciodata sa reprezinte un aspect im portant Tn
bizarele relafii dintre cele doua lum i. R eprezentanfii oficiali ai O ccidentului in
Rusia erau, desigur, gocafi gi dezgustafi de turnura evenim entelor care au condus
la Revolufia din Octom brie gi, apoi, la Brest-Litovsk. Din prieina formarii profesio
nale, a varstei gi a tem peram entului, ei nu aveau cum sa infeleaga dram a care li sc
desfagura sub ochii, cu atat m ai pufin sa negocieze cu aceste creaturi ciudate care
se intitulau noul guvem al Rusiei. C um ar fi putut Sir George B uchanan, care igi
petrecuse intreaga viafa in atm osfera nobila a curfilor europene gi a societafii inalte,
sa poarte un dialog cu Lev B ronstein-Trofki, pe care cu doar cateva luni inainte
reprezentanfii m onarhiei britanice il caracterizasera drept un radical periculos? Sau
domnul David Francis, venerabilul politician am erican, caruia com unism ul ii era
la fel de strain precum uzanfele protocolare ale diplomafiei europene exemplificate
de colegii sai britanici gi francezi? Cauzele acestei situafii erau, pe de parte, faptul
ca guvernele aliafilor refuzau sa recunoasca guvernul sovietic gi, pe de alta parte,
migcarile diplomatice deloc ortodoxe ale bolgevicilor: mesajele transm ise m uncitorilor din celelalte fari peste guvernele acestora sau respectul inexistent pentru
tradifiile stravechi ale politicii internafionale, precum inviolrbilitatea proprietaHi
straine, im unitatea diplom atic^ gi alte asem enea principii.
N ecesitatea pastrarii unor contacte cu noii conducatori ai R usiei a cazut pe
um erii celor m ai pufin exaltafi gi m ai pufin oficiali reprezentanfi ai V estului.
Avocatul francez in uniform a, capitanul Jacques Sadoul, a fost cel trim is in Rusia,
in perioada in care guvernele aliafilor au crezut ca propriii socialigti se vor infelege
mai bine cu m engevicii, bolgevicii gi alfi revolufionari rugi, decat specia obignuita
de diplomafi. Sadoul avea sa devina com unist, in sa in 1918 nu era decat un
susfinator entuziast al propriei persoane - singura, le spunea el celor de acasa,
capabila sa indrepte R usia bolgevica spre cauza aliafilor. In serviciul m ajestafii sale
britanice se afla un tanar scofian, B ruce Lockhart, care igi im bina activitafile
diplom atice cu aventura rom antica, despre care, intr-o m aniera deloc britanica,
povestegte totul in m em oriile sale. M ai exista gi un am erican, Raym ond Robins,
oficial un trim is al C rucii Rogii, prim ul din lungul gir de politicieni pragm atici
americani, care, dupa indoielile gi repulsia de la inceput, vor decide totugi ca, da,
,,se pot face afaceri cu rugii .
Intr-un sens insa, tofi trei gi mulfi alfii ca ei erau atragi intr-o m aniera bizara de
bolgevici. Am intirile lor sunt atestare valoroasa a atmosferei romantice ce a caracterizat prima perioada a puterii sovietice. Pe atunci, proclamafiile ideologice gi sesiunile sinistre ale congresului gi com itetelor centrale nu erau chiar cel mai im portant
lucru de pe pam ant. Cat despre partea infioratoare a problem ei - teroarea, jafurile,
salbaticia razboiului civil - , era abia la inceput. Pentru cei nesofisticafi din punct
de vedere ideologic, liderii bolgevici erau mai intai barbafi cutezatori gi, deseori,

inzeslrafi cu un I'armcc personal deosebil. Li conlrastau putem ic cn slcivodpiil

diplomatului de profesie al vechiului regim sau cu avocatul iniumural ori prolrsoi ul
universitar, ce i-au urmat in perioadalui Kerenski. Cu cat erau mai mulfi cosmopolifi
printre ei, precum Trofki sau madame Kollontay, cu atat erau mai dispugi sii disciile
cu strainii, sa-i inform eze despre ce se mai intam pla (fara a spune intoldcnmia
adevarul) sau chiar sa le im partageasca povegtile fascinante ale propriilor viefi".
Am bele parfi im plicate in astfel de conversafii experim entau un entuziasm pmlimi I
O ccidentalii erau incantafi de ideea de a vorbi cu persoane ale caror num e slarncaii
panica printre burghezii plictisitori de acasa, in timp ce bolgevicii simfeau
ascunsain a purta conversafie deschisa cu agenfii imperialigti, al caror scop real
era acela de a distruge puterea sovietica.
Cat despre partea esenfiala a unor asem enea contacte, este dificil de ajuns la un
verdict definitiv. Trimigii Occidentului la Petrograd incepeau sa simta ca - prin Iipsa
de viziune, aderenfa stricta la regulile jocului diplom atic gi ostilitatea ideologic;!
guvernele de acasa pierdeau gansa de a pune bazele unei colaborari intre bolgevici
gi aliafi. Robins gi Lockhart ajunsesera la convingerea ca, daca W ashingtonul gi
Londra ar fi apucat m ana intinsa a bolgevicilor gi le-ar fi acordat ajutor, Lenin nu
ar fi ratificat tratatul de pace de la B rest-Litovsk35. Istoricii am ericani se alia pe un
teren mai solid atunci cand avanseaza asemenea opinii, voit exagerate36. Dar Tnc ii
data, este dificil sa gasim un m otiv pentru care Lenin gi-ar fi schim bat hotaraiva
de a incheia pacea cu germ anii sau pentru care bolgevici precum B uharin ;u li
renunfat la dorinfa nebuna de a continua razboiul, in contextul in care erau cei mai
invergunafi oponenfi ai acceptarii vreunui ajutor din partea talharilor im perialisti
D ar de ce au continuat liderii bolgevici sa poarte conversafii cu agenfii guverneh >r
care, erau ei convingi, urm areau fara abatere exterm inarea lor? P entru unii era
form a de relaxare gi de refugiere in fafa sarcinilor nem iloase ale guvernarii gi ;i
m anevrelor pentru puterea personala, care aveau deja loc in cadrul ierarhici
bolgevice. A cest lucru nu era insa valabil gi pentru Lenin. O rice avea legatura cu
m oravurile politice occidentale, cu parlam entarism ul gi liberalism ul lor ipociil,
atragea ura gi dezgustul sau mai m ult decat m ilitarism ul gi reacfiabruta. Principiilv
34 Sadoul s-a aratat foarte interesat de via{a privata a doamnei Kollontay. Aceasta femeie tncHnliiUtan
fiica unui general Jarist, s-a trezit in tovaragia necorespunzatoare a marinarului bolgevic Dtbcnko, emu I
insubordonat din primele zile ale revolufiei. Cand madame Kollontay a parut imbatranita gi cxk'iiimlv
nelinigtit, francezul gi-a pus mtrebari in privinfa cauzelor: Oare ce a obosit-o atat dc tare? Sit Iir ile
vina treburile de la birou sau mariajul cu acest DTbenko feroce (Sadoul, op. cit., p. 270) conslalaie
care nu atesta deloc sofisticarea francezilor in problemele amoroase. Este evident Sadoul nu n
auzit niciodata povestea prinjesei ruse care a cazut in mrejele unui {aran uriagde pe mogia sa, Inin Imln
de prietena daca a regretat vreodata aceasta mezalianta, eaaraspuns: Am regrclal in l ieeaie / 1 , <lui
ma felicit in fiecare noapte.
35 Wheeler Bennett, op. cit., p. 303; R. H. Bruce Lockhart, Memoirs o f a llrilislt Ay,cut. New Vim I
1993, p. 250.
36 George Kennan, Russia Leaves the War, Princetown, 1956, p. 471.

poiupoase ale prcgedintelui W ilson, pnn care aliafii gi au proclamal obieelivele ilc
rilzboi, reprezentau elemente de iritare constanta pentru Lenin, care se pare a a trebuil
sii gi m ascheze m ult din sentim ente pentru a pastra totugi un oarecare aer de diplo
mafie in discufiile purtate cu occidentalii. D ar acele contacte i conversafii erau
reflexie a situafiei disperate in care se aflau bolgevicii, in timpul gi dupa negocierile
de la Brest. C hiar gi cu tratatul ratificat (29 m artie 1918 este data oficiala la care
evenimentul a avut loc), bolgevicii nu aveau absolut nicio garanfie ca germanii nu gi
vor continua inaintarea gi nu vor instala un regim -m arioneta la Petrograd sau
M oscova. A cest lucru, trebuie sa spunem , era totugi oglinda a propriei
psihologii: cu siguranfa, ei nu ar fi ezitat, din cauza unei hartii insignifiante, sa dea
ultim a lovitura dugmanului de clasa.
In afara acestei m grijorari agasante, exista un cogmar care ii bantuia din cand
in cand pe potentafii bolgevici. In m intea lor, nu era de neconceput - ba din contra,
ar fi fost perfect logic - ca occidentalii capitaligti sa ajunga la un acord de pace cu
capitaligtii germ ani gi sa-gi uneasca astfel forfele in m isiunea com una de distrugere
a bolgevicilor gi de divizare a ceea ce m ai ram asese din vastul teritoriu al Imperiului
Rus. A ceasta tem ere frenetica i- determ inat pe L enin gi pe locotenenfii sai sa
tolereze, ba chiar sa caute contactele cu Occidentul, sa le prezinte agenfilor acestuia
false iluzii privind posibilitatea ca R usia sa reintre in razboi im potriva germ anilor
gi chiar sa sugereze, uneori, ca intervenfia aliafilor in unele zone indepartate din nord
s-ar putea dovedi un lucru bun. M ai exista insa gi contratem ere : daca aliafii
reugesc sa-i provoace pe germ ani gi sa-i determ ine sa declangeze ofensiva im po
triva bolgevicilor? Din aceasta cauza, intalnirile am abile cu trimigii occidentalilor
alternau cu insulte la adresa acestora. Cand pregedintele W ilson a trim is un mesaj
de bune intenfii catre poporul rus, Congresul Sovietelor a reacfionat glacial, ignorand
guvernul SUA gi adresandu-se claselor truditoare gi exploatate din Statele Unite ale
A m ericii de N ord, exprimandu-gi speranfa ca in SUA, la fel ca gi in celelalte state
capitaliste, m asele truditoare... vor inlatura jugul capitalism ului . In acel context,
Zinoviev a declarat trium fator: ,,1-am dat palm a peste fafa pregedintelui Statelor
U nite37. N icio astfel de palm a publica nu a fost adm inistrate in m artie 1918
chipului m aiestuos al im paratului W ilhem al -lea al Germaniei.
M ai presus de toate, Lenin a invafat diplom afie in gcoala dura a scenei politice
interne. Cand situafia a devenit una dificila pentru bolgevici, precum in iulie 1917,
ticalogii heidze gi Teretelli au devenit dragi tovaragi, al caror ajutor era invocat
in num ele solidaritafii socialiste. Era vreo asem anare intre mengevicii care raspundeau naiv unor astfel de apeluri gi puterile occidentale? mare parte a istoriei
diplomafiei sovietice a constat in explorarea acestei posibilitafi.
R atificarea tratatului de la B rest-Litovsk a avut loc la M oscova, orag care, la
10 martie, dupa sosirea lui Lenin gi a guvem ului, a devenit capitala Rusiei. M utarea
37 Kennan, op.cit., p. 512-13.

,i lost dictatft clc necesiliifile m om entului, dorindu-sc a li doar una teiiiporaiil >I.
nici dupa 1921, cand zgom otele razboiului mondial gi intern s-au potolit, regimul
sovietic nu s-a mai mtors lalo cu l sau de nagtere. Plecarea a avut loc in mare sccicl
I uniinile nu au fost aprinse in trenul in care se afla V ladim ir Ilici decat dupil ce a
Ii.irasit gara. La una dintre opriri, trenul guvem ului a stafionat langa unul plin cu
inarinari. A fost un m om ent de real pericol. M arinarii erau aceiagi care, cu caleva
zile in urm a, din cauza jafu rilo r com ise in P etrograd, fusesera inconjurafi gi
riezarmafi de trupele guvernului. M ai m ulte m itraliere au aparut pe peronul din
apropierea trenului guvem am ental, direcfionate spre vagoanele pline cu marinarii
rcbeli. D upa negocieri, acegtia au convenit sa-gi predea arm ele (dezarmarea in i| in la
nu fusese una prea m eticuloasa) gi au acceptat, cu m itralierele indreptate spre c i,
sii lase trenul guvem am ental sa treaca mai departe, spre M oscova. A fost episodlil
cel mai ilustrativ in privinfa capacitafii Rusiei de a prelungi razboiul gi a misiunii
pe care guvernul bolgevic avea in fafa.
2. D ic ta to ru l
In prim avara anului 1918, pufini rugi au avut tim pul gi dispozifia de a cugeta
asupra semnificafiei m utarii capitalei la Moscova. Cu doua secole inainte, Petru ccl
Mare lasase in urm a oragul stravechi, care ii ream intea de trecutul gi tradifiile semi
asiatice ale farii, gi transferase sediul guvernului in nou-construita capitala, care
avea sa fie fereastra Rusiei spre E u r o p a - atat sim bolul, cat gi dovada tangibilii n
m odem ism ului european pe care dorea, intr-un m od atat de despotic, s a il impunii
supugilor sai. Acum , un grup de revolufionari se intorcea precipitat spre profunzi
m ile Rusiei, catre vechea capitala a m arilor duci gi a farilor M oscovei. Pufini an
vazut in acest transfer un sem n prevestitor al im portanfei pe care comunismul rus
avea sa capete sau faptul ca aceasta migcare, fondata in spiritul international,
avea sa-gi intoarca privirea cu adorafie catre figurile m arefe care au condus Rusia
din Krem lin: Ivan cel M are gi Ivan cel Groaznic, strangatorii de teritorii rusegli",
care lasau mogtenire aceasta sarcina fiului unui cizm ar georgian. L a fel de surprins
ar fi fost, in 1918, cel caruia i s-ar fi spus ca aceasta migcare, cu numerogi evrei,
polonezi gi lituanieni in pozifiile sale cele m ai inalte, va deveni una care, prin
reprezentanfii gi spiritul sau, va fi la fel de feroce gi nafionalista precum Biscrica
Ortodoxa, obignuita sa tune gi sa fulgere im potriva stilului de viafa occidental. I a
fel cum M oscova com unista, cu mogtenitorii lui M arx gi Lenin, avea sii lansczr
decrete gi anatem e im potriva cosm opolifilor fara patrie , a reform atorilor si a
im itatorilor putredului O ccident.
Nu era insa timp de reflecfii istorice in acea prim avara, caci oamenii Irebuiau
sa se concentreze asupra necesitafilor gi nenorocirilor prezentului: infra n g n m
catastrofala in conflictul m ondial, razboiul civil care tocm ai incepuse in sml.
foam etea gi haosul care aveau sa se accentueze od atacu pierderea celor mai In iilr
teritorii gi a celor mai industrializate regiuni ale farii. M aniera in care a nvul lm

m utarea capitalei este ea ins&gi plina de sem nificafie. Guvernul i-a luat pur gi
sim plu tiilpagifa din Petrograd. Existau ingrijorari ca sindicatul feroviar, care nu i
avea foarte tare la inim a pe bolgevici, va bloca m utarea sau ca germanii vor trimite
cateva batalioane pentm a captura bagajele gi trenul comisarilor. Abia cand convoiul
de vagoane a sosit intr-o stafie din apropiere, Sovietul M oscovei a fost anunfat de
sosirea im inenta a guvernului Republicii Federative Ruse, condus de V ladim ir llici
U lianov-Lenin38. Nicio garda de onoare nu 1-a agteptat la sosirea in M oscova. Dc
fapt, n-au existat niciun fel de formalitafi oficiale. i inca un episod ilustrativ a I
acelor vremuri: noii sosifi au fost uluiti sa constate ca bolgevicii din M oscova igi
form asera un guvern propriu, Consiliul C om isarilor Poporului din M oscova,
condus de un com unist de stanga, istoricul M. Prokovski. Lenin avea sa puna
repede capat acestei idiofenii, dupa cum a num it-o el.
Guvernul (cel oficial) s-a confruntat imediat cu sarcina prozaica a gasirii sediului
gi a unor locuinfe pentru m em brii sai. D upa cateva zile petrecute intr-un hotel,
pregedintele C onsiliului C om isarilor s-a m utat in palatul Kremlinului. Uriaga construcfie inconjurata de ziduri, fieful stravechi al farilor, avea sa devina un fel de
crecatorie de iepuri, cu apartam ente gi institufii bolgevice. Palatul se afla intr-o
stare deplorabila: lasat de izbeligte in contextul razboiului gi al recent izbucnitului
conflict din M oscova, cam erele sale, candva luxoase, erau acum m izere gi deloc
prim itoare. N u exista insa alta varianta: chiar gi prin confiscarea regedinfelor
celor instarifi, tot nu se putea crea spafiul pe care palatul il punea la dispozifie. Ca
sediu al guvernului gi regedinfa a liderilor acestuia, K rem linul im plica un alt
im portant avantaj in acele zile tum ultuoase: era, am putea spune, fortareafa.
Grupurile reacfionare, anarhigtii, socialigtii revolufionari de stanga puteau oricand
declanga revolta gi, ca in vrem urile vechi, noii fari ar ft trebuit sa lupte cu acegtia
din spatele zidurilor, pana la sosirea ajutoarelor.
Un adevarat razboi s-a dat intre comisariate gi celelalte institufii guvem am entale
pentru cele mai dezirabile regedinfe. Secretarul personal al lui Stalin igi amintegte
cum geful lui, nem ulfum it de spafiul alocat C om isariatul pentm Nafionalitafi, a
ocupat din proprie inifiativa cladire destinata Consiliului Economic de Stat. Insofit
de oamenii lui, viitorul dictator a smuls firm a pe care consiliul pusese pe cladire
gi s-a m utat in fosta locuinfa a unui com erciant bogat. Secretarul sau a angajat apoi,
cu doua m ble pe zi, cafiva lunetigti letoni (se presupunea ca faceau parte din garda
de elita a bolgevicilor gi mulfi s-au intrebat cum s-au im pacat datoriile lor militare
de rutina cu aceasta misiune privata) care trebuiau sa apere cucerirea gefului im po
triva economigtilor. D ar acegtia din urm a au reugit totugi sa-i indeparteze - un semn
ca administrafia sovietica incepea sa funcfioneze dupa reguli mai convenfionale39.
38 Acesta era numele cu care Lenin semna acum documentele oficiale. Pentru circumstan{ele
fugii la Moscova, a se vedea Bonci-Bruevici, op. cit., pp. 144-145.
39 S. Pestkovski, Munca in Comisariatul pentru Nafionalitafi, in Revolufia proletara, 1930, nr. 6.

Apartamentul lui Lenin era unul dcstulde modest. Impreuiiftcu Knipskniii,

cinci cam ere, singurul dorm itor al locuinfei fiind, in acele vrem uri dure, norma
legala pentru un funcfionar de stat. Pana la sfargitul zilelor sale, Lenin a rezislal
ideii unui apartament mai comod sau efectuarii unor reparafii serioase la acela ociipal
(Acestea trebuiau sa aiba loc pe ascuns, cand era plecat in vacanfa.) Nu a accepial
nici dotarea apartam entului cu m obila gi covoarele valoroase aflate in m aga/ia
palatului. In perioada in care unii gtabi bolgevici incepeau sa se bucure de recoin
pensele tangibile ale puterii, Lenin a insistat asupra confortului simplu gi neprelcii
fios, asem anator celui in care traise in perioada em igrarii. In contextul cri/.ei
constante a alimentelor, adm iratorii insistau s a ii trim ita pachete speciale, pe care le
prim ea jenat, cerand apoi ca acestea sa fie distribuite spitalelor gi copiilor. Cam aga
traia noul conducator al Rusiei, in regedinfa straveche a farilor, protejat de gardii
de lunetigti letoni gi de Ceka, polifia politica bolgevica, condusa de un poloncz.
O data cu M oscova, in viafa lui L enin incepe perioada in care nu m ai csle
nepotrivit sa-1 num im dictator. V ictoria repurtata in chestiunea Brest-Litovsk, chiai
daca va fi com batuta gi disputata in lunile ce aveau sa urm eze, a ajutat puterea
bolgevica sa depageasca unul dintre cele m ai prim ejdioase m om ente ale sale.
Regimul a obfinut astfel cateva luni de ragaz pentru a-gi im planta mai bine radiiei
nile, devenind apoi suficient de solid pentru a rezista ravagiilor razboiului civil. In
cadrul partidului, pozifia lui Lenin nu avea sa mai fie vreodata zdruncinata atat de
violent gi indarjit c a in prim ele trei luni ale anului 1918. N im eni nu a mai indraznil
sa susfina in prezenfa sa ca putem conduce gi fara L enin. Din cand in cand, aveau
sa mai apara opinii diam etral opuse politicilor sale, uneori chiar agresive, cat gi
voturi im potriva sa exprim ate la congresele partidului, insa cuvantul lui s-a dovedil
invariabil decisiv. Nim eni, in perioada cat a trait Lenin, nu s-a mai erijat in aspirant
la m antaua de lider, aga cum a facut-o Buharin in dezbaterea pe m arginea tratatului
de la Brest-Litovsk. Reputafia lui Trofki, chiar daca sporita de perform anfele sale
ca lider de razboi, nu avea sa mai atinga niciodata nivelul din trecut, cel pufin in
cercurile din partid, in special din cauza m anevrelor gi indeciziilor sale ca
responsabil cu afacerile externe. Alfii au agteptat in um bra gi au indraznil sa gi
inceapa maginafiile abia in clipa in care lideral era grav bolnav. Distingandu sc
clar de tofi ceilalfi bolgevici, L enin a devenit inca din tim pul viefii un adeviii.il
erou nafional, destinafia a num eroase petifii gi solicitari din partea oamenilor simple
care incepusera deja sa-1 diferenfieze de ceilalfi , guvernul gi com isari i s;ii
omniprezenfi, la fel cum faranii obignuiau sa faca distincfie precisa intrc fa i. pi
de parte, gi guvernatori sau funcfionari ai polifiei, pe de alta parte. Acest inevilabil
cult al personalitafii nu se integra deloc in doctrina m arxista, iai lafii 11<
m anifestarile sale externe (flatari, cadouri gi alte asem enea gesturi) 1.cum a dcpus
rezistenfa putem ica. Nu e x istain sa nicio indoiala c a ii convenean, alal limp i al
il ajutau sa-gi conserve gi sa-gi m areasca puterea politica. Pana gi ccl mai b I

gi mai rezcrvat 0111 s-ar II um flat in in cazul unor succese precum cele repui
lale de Lenin in urm a deciziilor extrem de riscante luate cu prilejul evenim enlelor
din octom brie gi al tratatului de la B rest-Litovsk. Credinfa in infailibilitate care a
iiivaluit carierele lui N apoleon gi H itler nu a caracterizat-o niciodata pe cea a lui
Lenin. Ca i alfi dictatori insa, el a inceput sa fie din ce in ce mai neincrezator i n
abilitafile gi caracterul celor m ai apropiafi colaboratori ai sai gi tot mai intolerant
fafa de slabiciunea um ana gi am bifiile politice. A ceasta caracteristica a sa nu a
preluat form a psihopata ce avea sa se concretizeze in m intea lui Stalin, dar I a
separat pana la urm a de unul dintre principalele resorturi ale tradifiei revolufionare
ruse: entuziasmul gi cam araderia cercurilor de tineri radicali. G uvem area a devenil
arta adm inistrarii gi a em iterii de ordine. O data cu dezam agirea resim fita in fafa
tovaragilor sai, a venit dezamagirea provocata de oameni, in general. Omul cu pugca
a fost num it huligan, iar m asele proletare catalogate ca fiind form ate in m are parte
din trantori, care trebuiau disciplinafi sau mituifi in ideea de a lucra pentru stat. Nu
gi-a pierdut niciodata, pe deplin, credinfa in virtutea gi inocenfa trainica ce-l
caracterizau pe adevaratul proletar, insa indoielile sale in privinfa acestui lucru
au facut din anii de trium f, ca lider al farii, cei mai trigti din viafa sa.
M isiunea urgenta pe care Lenin avea in fafa, cu un guvern care prim ise
grafiere nesigura, era sa reinstaleze ceva ce R usia nu m ai cunoscuse din februarie
1917: autoritatea. Din m om ent ce fara se prezenta fara aparare in fafa inam icilor
straini gi interni, socialism ul nu putea fi construit decat daca era inzestrat cu cele
doua institufii pe care socialigtii le ignorasera, crezand ca R usia poporului nu va
avea nevoie de ele: arm ata stabila gi polifie politica.
Procesul de creare a Arm atei Rogii fusese dem arat inca din Petrograd. Foarte
curand, bolgevicii gi-au dat seam a ca vechiul lor postulat, m ilifie a poporului in
locul unei forfe arm ate profesioniste, era un vis, gi inca unul extrem de periculos.
Nim ic nu ram asese din vechea armata, in afara unui regim ent faramifat. A cesta
era unul relativ bun, insa din cauza dezertarilor gi a bolilor, num arul soldafilor sai
fusese redus la jum atate40. Dupa octombrie, doar regim entele de cazaci m ai pastrasera oarecare coeziune gi disciplina m ilitara. Acegti razboinici ereditari nu igi
pastrasera locul din respect pentru puterea bolgevica. E i igi doreau doar sa se
intoarca nepatafi acasa, pe Don gi Kuban, unde un dezertor era aratat cu degetul gi
disprefuit de tot satul. In m ajoritatea cazurilor, bolgevicii au acfionat prudent gi iau lasat sa piece. U nitafile care se dizolvau singure prin dezertarea soldafilor
dadeau m ult mai pufine batai de cap decat cele care ram aneau inarm ate, terorizand
oragele gi zonele rurale, pe toata lum ea de fapt, cu excepfia inam icului. D upa cum
am aratat gi mai devrem e, m arinarii inarm afi, in special, reprezentau veritabila
napasta pentru concetafenii lor. Funcfionarilor bolgevici din Sm olnii, care au
incercat, fara prea mare tragere de inima, sa previna abuzurile, li s-a replicat ca, in
K. Eremeev, inceputurile Armatei Roii, in Revolupa proletara, 1928, nr. 4, p .155.

virlutcu numdriei gi gloriei revolufiei ruse", ilacil vorconlinua sii i mai denm je/r \ '
veni inarmafi la sediul guvernului bolgevic gi ,,le vor arata ei lor . ( iuvemnl a trcl Hill
sii recurga la dezarm area forfata a propriilor soldafi. Unitafi specialc ale Armalei
kogii, form ate din m uncitori, ii inconjurau prin surprindere pe rebelii niarmafi a
ii obligau sa-gi predea armele. Un m are m otiv de ingrijorare era reprezcniai gi dr
aga-zisele unitafi nafionaliste: regim ente gi divizii ale arm atei com puse in nind
cxclusiv din polonezi, ucraineni gi alte nafionalitafi. Cu excepfia celor formate din
letoni, nu erau deloc prietenoase cu bolgevicii. Lenin insugi gi-a rapit din timp peulni
-i asigura pe acegti razboinici ca vor prim i cu generozitate mancare gi provizii.
Trebuiau tratafi cu m ult tact gi manevrafi fara incidente in afara capitalei gi a regia
nilor din vecinatate.
P ana la urm a, bolgevicii au infeles ca trebuie sa inceapa de la zero. Un i Iii fi
m ilitare urm au sa fie incropite din voluntari. A rm ata Rogie, care a inceput sii l ie
formata in decembrie gi ianuarie, trebuie sa se bazeze in principal pe m uncitori.llndr
aveau insa sa fie gasifi ofiferii gi subofiferii? C hiar gi inainte de m ult prom ovala
inrolare in m asa a specialigtilor m ilitari lansata de Trofki, bolgevicii faceau apel la
fogtii ofiferi farigti sa ram ana in arm ata sau sa se intoarca sub stindardul lor. A f<sl
sarcina dificila. Soldatul, mai ales daca era unul ce provenea din clasa muncitoare,
fusese invafat ca ofiferul este un inam ic gi un trantor. Acum, el igi facea reaparifia,
fara epolefi gi sub titulatura diferita (titlul de general a fost reinstaurat abia in
perioada lui Stalin), dar tot intr-o pozifie de autoritate. Practica faim oasa a alegci i i
ofiferilor de catre soldafii de rand incepuse inca din ianuarie sa fie descurajata.
Problem a com andarii per ansam blu a arm atei era una delicata pentru migcarea
care se e rija in continuatoarea Revolufiei Franceze gi, prin urmare, era foarte atenlii
la cariera unui anume general revolufionar francez. Nimeni nu putea vedeain priinn I
com andat al arm atei sovietice, locotenentul Krilenko, un potenfial Napoleon, dm
pentru m ai m ulta siguranfa, m ai mulfi com isari au fost alegi sa m onitorizezc ahil
activitatea com andanfilor unitafilor m ilitare, cat gi m oralul politic al soldafiloi
C onceptul sovietic original al com andarii arm atei prevedea un organism formal
din m ai m ulte persoane - inca data un rezultat al unor minfi foarte suspicion se gi
foarte atente la cursul istoriei. in acest context, un com itet alcatuit din trei persoane
a fost ales pentru adm inistrarea afacerilor C om isariatului pentru Arm ata gi Marina.
U nul dintre ei, prietenul nostru, m arinarul D ibenko, a oferit un exem phi" d r
disciplina m ilitara in m artie, cand a trebuit sa fie inchis pentru abuz flagrant in
funcfie. Eliberat condifionat, Dibenko a plecat in sud, insofit de mai mulfi marinai i
A susfinut ca este persecutat pentru viziunile sale politice (la fel ca gi consoarla sa,
m adam e K ollontay, era un com unist de stanga) gi ca se va pleca doar in lafa
judecafii celor care 1-au ales (se referea probabil la m arinarii sai) gi nu in fafa
comisarilor, invidiogi pe popularitatea sa41. Lenin se saturase deja de accsl prim ipm
41 Pana la urma s-a intors, a fost iertat i i-a reluat cariera de demnitar soviclic, fiind ,ii
abia in timpul regimului lui Stalin.

ill I'oiulucerii in g n ip , m ai ales in p ro b lein elc m ilitare. In m artie, T ro fk i a d ev e n it nonl

gi singurul com isar, o d a ta c u num irea sa in c e p a n d cu ad ev arat gi povestea A rm atei Rogii.

Pentru revolufionari, nicio organizafie nu a evocat inechitafile regimului farisl

mai mult decat O hrana - polifia secreta care urm area gi se infiltra in gruparilc
radicale gi care uneori ajungea sa fie stat in stat. D aca cineva ar fi profefit ca, in
numai doua luni de la crearea sa, guvernul sovietic al Rusiei igi va form a propria
polifie politica secreta gi ca aceasta s-ar fi asem anat in activita.fi gi semnificafie cu
Ohrana, acea persoana ar fi fost acuzata de calom nie gi reacfionarism. i totugi, nu
num ai ca aceasta institufie a fost creata, dar de la bun inceput ea a fost obiectul
m andriei gi al unei atenfii speciale din partea lui Lenin. Sub vechiul regim, pana gi
conservatorii rugi incepusera sa denunfe activitafile Ohranei. Funcfionarii polifiei
secrete nu erau tocm ai binevenifi in societatea inalta; minigtrii vorbeau despre
activitafile acestui organism cu jena. Opinia publica ii stigm atiza operafiile. Lenin,
in schimb, se referea la versiunea sa a Ohranei ori de cate ori avea ocazia, facando cu mare mandrie: excelenta noastra C eka bravii nogtri cekigti42 - obignuia el
sa spuna in discursurile publice. Pentru aceste referiri pline de m andrie exista un
dublu motiv. In prim ul rand, ideea unei asem enea institufii fusese m ulta vrem e in
contradicfie cu viziunile m ultor bolgevici, dornici sa pastreze tradifiile revolufionare gi social-dem ocrate. In acest context, laudarea constanta a Cekai de catre
lider era necesara pentru obignuirea lor cu existenfa unui asem enea organism . In
plus, bolgevicii erau ingtiinfafi ca a fi m em bru al ei este una dintre cele m ai
onorabile gi responsabile indatoriri la care un com unist poate aspira vreodata. Apoi,
fara indoiala, aceste elogii aduse unei organizafii care, pana gi pentru mulfi dintre
revolufionarii califi, a fost inifial doar necesitate regretabila, izvorau neindoielnic
din propria psihologie. Ceka acfiona im potriva tuturor acelor idei dragufe ale
liberalilor gi social-dem ocrafilor; ea intruchipa gi sintetiza hotararea neinduplecata
a proletariatului de a se ocupa fara m ila de dugmanii sai (cat gi de propriii membri
nedem ni), luand in deradere toate acele nofiuni puerile de respectare a drepturilor
omului, de toleranfa, de blandefe gi intreg balastul liberalism ului, lucruri pe care,
ca tanar student la Drept, Lenin invafase sa le urasca atat de mult. Era vorba despre
un nou stadiu in batalia sa fara sfargit cu tradifiile propriei clase, intelighenfia, alta
arma pentru stupefierea gi terorizarea acelor pompogi gi nesuferifi profesori, avocafi
gi jurnaligti, ce igi im aginasera ca revolufia se poate desfagura fara varsari de sange
gi in conform itate cu invafaturile lui John Stuart M ill sau Tolstoi. Uneori, vorbea ca
gi cum vedea in Ceka (gi in teroarea revolufionara, al carei principal instrum ent era)
farsa de mari proporfii pe care le-o facea M artovilor, Plehanovilor gi tuturor acolifilor acestora - acei fanfaroni ai revolufiei. Ca tanar socialist, condam nase teroarea
individuala, exem plificata in incercarea fratelui sau, considerand-o form a de
42 Membri ai organizafiei.

uliibiciune eroicft, incapabilSsS schimbecursul istoriei. AcuminsS, auloi i/,11 gi cliuu

incurajaceeaceera, de fapt, teroare polifieneasca la scarft mare. Era aceaslii polilu ;i
acompaniata de vreo remuscare sau de vreo teamapragmatics, privind calea pe cure
ol'icializarea nelegiuirii ducea statul socialist?
In sag i istoria aparatului de securitate sovietic ofera raspunsul la aceaslii ml re
bare. L a inceput, s-a stabilit ca alegerea celor care vor ocupa funcpi le polipenegl i
va ft un proces de rutina, desfagurat sub com anda C om isariatului pentru Interne.
In octom brie, in colegiul sau se aflau deja doi barbafi ale caror num e aveau sii
capete faim a prevestitoare de rele: Dzerjinski gi Unschlicht. Com isariatul uiina
sa efectueze m onitorizarea generala a polifiei, rebotezata, desigur, m ilifia poporu
lui. In realitate, fiecare soviet suspnea nevoia unor puteri polifienegti independente
gi, ca orice alta institufie sovietica, istoria tim purie a com isariatului este absorbilii
in dispute jurisdicfionale cu sovietele locale gi alte m inistere. in ideea de a depiigi
acest im pas birocratic, un com itet special a fost infiinf at pentru a se ingrij i de Ie Ie
de nelegiuire gi huliganism din Petrograd. A cesta a devenit cunoscut sub nume Ic
de C am era nr. 57 din Smolnii, unde igi desfagura activitatea com isie special!!,
p rezidata de prietenul lui Lenin, B onci-B ruevici, insarcinat sa se ocupe Tntr
m aniera concisa de toate form ele de dezordine (o varietate fantastica, fara fndoialii)
din Petrograd. L a data de 7 decem brie 1917, a fost organizata Com isia Extraordi
nara pentru Com baterea Contrarevolufiei gi a Sabotajului - cu inifialele CEKA ,
prim ul num e al tem utei institupi care, in form ele sale succesive, avea sa joace un
rol sem nificativ in istoria R usiei43.
Partea extraordinara a num elui era, evident, asigurare gi, probabil, un indicia
privind sentim entul de vina avut la recrearea unei institupi ce acfiona tm ppiiiva
esenfei idealism ului revoluponar. alta caracteristica ciudata, chiar gi pentru neelc
prim e zile ale puterii bolgevice, cand aparatul de conducere era atat de varial din
punct de vedere etic: C eka era institufie cat se poate de aparte, avand prin Ire
m em brii sai foarte pufini rugi. E ra cum va reflecpe a ceea ce Lenin ii spusese eu
mulfi ani in urma surorii sale Anna: Rugii nogtri sunt prea m oi ?
Prim ul sau gef a fost Felix Edm undovici Dzerjinski, unpersonaj care ullei ini a
fost ridicat la statutul de sfant com unist, ,,un cavaler neinfricat gi fara patii, lrii:;;i
turi pe care aproape fiecare scriere com unista despre el sim te nevoia sii le rcpelc
N ascutintr-o familie de nobili polonezi, inprovinciile vestice, Dzerjinski ai fi itvul
43 Comunigtii au mclinafie compulsiva pentm schimbarea numelor. In cazul polifiei pi illl i
fiecare rebotezare a fost acompaniata de presupunerea (care, vai, niciodata nu s a fiilnii'hipiii h i
realitate) ca institufia succesoare va urma cale mult mai legala decat precedcnla. L-l. hi I'1 1 '
Comisia Extraordinara - CEKA - a preluat numele mult mai bland dc AdmiiHslnipn I'nliia i i
Statului, insa sub inifialele sale GPU (sau OGPU) a capatat faima s i mai m ii i i . I i i i if '
predecesoarele sale. Legalitatea socialista nu a fost slujitamai bine nici dc NKVI) si nici dr Mi ill
Acum, ne aflam in era KGB-ului, Comitetul Securitafii de Stat, iar geliil s iiu . cnir nil in
sau un Ejov, ramane totugi persoana foarte importanta.

dc ales, in linm :fe, inlre a clcvcni ori preot catolic, 0 11 revolufionar. Alogand desigui
era d r a dona variants, gi-a petrecut m are parte a viefii adulte in fnehisoare gi exil.
In grupul de bolgevici din care a facut inifial parte, P artidul Social-D em ocrnl
Polonez, avea reputafia unui fanatic, un om care nu era inzestrat cu inteligenfii
proa mare, dar care era de probitate ireprogabila gi care dadea dovada de mare
loialitate fafa de Lenin. A cesta il adm ira la randu-i gi, chiar daca D zerjinski i s-a
opus in problem a Brest-Litovsk, 1-a pastrat in teribila funcfie, in pofida protestelor
I'recvente venite din partea altor bolgevici, care il acuzau de nechibzuinfa. Este,
intr-adevar, dificil sa consideram norm al un om care, precum D zerjinski, trim itea
petifii dupa petifii Consiliului Com isarilor pentru abolirea pedepsei cu m oartea, in
timp ce, pe de alta parte, com anda executarea a sute gi m ii de persoane.
C eka a inceput cu instrucfiuni gi puteri m odeste. Se stabilise ca una dintre cele
m ai severe sancfiuni pe care le putea aplica sa fie aceea de -i priva pe vinovafi de
cartelele pentru rafie. A trecut insa pufin timp pana cand gi-au facut simfite efectul
indem nurile lui Lenin ca speculanfii gi contrarevolufionarii sa fie ucigi pe loc . in
contextul armistifiului sem nat cu Germ ania, se agtepta ca germ anii sa solicite eliberarea proprietarilor de pam ant baltici, definufi de bolgevici, iar pentru preintam pinarea unui asem enea lucru s-a decis im pugcarea lor. D om nia bolgevica era inca
la inceputurile sale, iar comisarul pentru justifie, un socialist revolufionar de stanga,
a obiectat ferm in fafa unui asem enea gest barbar44. Episodul a fost prim a aplicare
a terorii de clasa - adica executarea oam enilor nu pentru vreun com plot real sau
im aginat, ci pur gi sim plu pentru originea lor de clasa.
Dzerjinski este foarte laudat de comunigti pentru faptul ca ar fi menfinut disci
plina de fier gi atitudine incoruptibila printre cei pe care ii comanda. D ar povestea
adevarata, aga cum a fost ea spusa in perioada de inceput a institufiei de catre
admiratorii gi subordonafii sai, contrazice aceste preamariri. In perioada transferului
guvernului la Moscova, Ceka avea deja 120 de membri. Moscovifii au primit C eka
cu m ulta antipatie, se plangea inaltul ei funcfionar Peters45. El enum era cateva
incidente m inore care au facut ca institufia sa dobandeasca im agine gregita:
improspatandu-gi forfele intr-o taverna, cafiva cekigti au auzit cum cineva critica
puterea sovietica. Ei au scos arm ele gi au im pugcat gapte huligani . Nici m acar
locurile de distracfie nu mai erau ferite de dugmanii poporului: in timpul unui spectacol
de circ, un clovn pe num e Bim -Bom a facut haz de bolgevici. Din nou, arm ele au
fost scoase la iveala (Peters adm ite ca posesorii lor ar fi trebuit sa agtepte gi sa-1
aresteze pe clovnul tradator dupa term inarea spectacolului) gi cateva persoane din
public au fost impugcate. Unele detagamente ale Ceka erau formate din barbafi care
nu stapaneau aproape deloc lim ba rusa. Concluzionand, Peters adauga cu m ult regret
ca prea pufini oam eni au fost impugcafi de C eka in prim ul an: ,,nu aveam inca
44M. Laps, Crearea Comisariatului pentru Afacerile Interne, in Revolufia proletara, 1925, nr. 3, p. 166.
451. Peters, Munca in Ceka in primul an al revolufiei, in Revolupa proletara, 1924, nr. 10, p.8.

sulicicnla experienjil . Nitmt1n.il olicial al cxccu|,iilor din primul an, cu sigiimnlil sill>
cel real, a lost de 6 300. Jnfracpunile pentru care pedeapsa capitala a fost aplieala Mini
listatc alaturi de numarul celor executap. Prin urmare, pentruparticiparea ea memln i
intr-o organizape contrarevoluponara, 1 673; insurgent!, 2 431; incitare la insui
gen (a, 396 (separarea acestor trei nelegiuiri este ea in sap elocventa); de/.erlaiv, 39
(mult, mult m ai m ulp trebuie sa ft fost executap de catre autoritaple militare); si asa
mai departe. E puizand se pare toate infracpunile ce atrageau dupa ele pedeapsa
capitala, liderul C eka a m ai gasit una; diverse . In aceasta categorie au intrat I /3
de persoane, executatein 191846. La 19 noiembrie, 1917, Lenin spunea: Nu apliciiin
leroarea aa cum au facut-o revoluponarii francezi, care au ghilotinat oameni
nem arm ap, p sper ca nici nu vom aplica vreodata.
Faptul ca institupe centrala de control al polipei era necesara in vreme de
revolupe i de tulburari putea fi contestat doar de cei m ai infocap idealipi. Eslc la
fel de adevarat, daca cineva gandepe aceste lucruriin termeni numerici, ca numSrul
victim elor facute de C eka a fost m ic in com parape cu prizonierii m acelarip de
am bele tabere pe durata razboiului civil p de civilii fara num ar u cip deopotriva de
fortele ro p i p albe. D ar im portant a fost spiritul muncii Ceka, care a lasat urmii
de n ep e rs in sistem ul sovietic. Din m ijloc de a obpne p pastra puterea, teroarea a
devenit tehnica adm inistrativa de folosit in cazuri de ineficien|a, birocrapc p
altele asemenea. Lenin in su p s-a lasat transportat de exemplul seducator p ingelatoi
despre cat de m ult se putea face prin constrangere, despre felul cum Ceka aducca
disciplina reala Rusiei din incredibila dezordine a prim elor zile. ,,Impucaro\
am eninjare cu im pucarea au devenit re(etele sale pentru rezolvarea chiar p a
chestiunilor administrative minore. conexiune telefonica proasta? Intr-o telegrama
adresata lui Stalin, L enin i p exprim a opinia despre felul in care trebuiau rezol vale
astfel de problem e: ,,Ameninfa-l cu im pucarea pe idiotul care raspunde de telcco
municatii i care nu p ie cum sa i|i dea am plificare mai buna sau cum sa aibii
legatura telefonica func|ionala47. carte prost tiparita p fara index 1-a facut sa
recom ande ca tipograful sa prim easca ase luni de p u p a ric . Cand dezordinile din
Petrograd 1-au facut pe eful local, Zinoviev, sa curm e teroarea indreptata nodile
rentiat im potriva fostei clase de mijloc, Lenin a fost nemulj.umit. Protestez..., i a
telegrafiat lui Zinoviev, despre care se p ie ca nu era un sensibil, ,,nu ar trebni sa
ne am estecam in inipativa revoluponara absolut corecta a m aselor.48
R enaterea in stitu p ilo r de constrangere, arm ata p polipa, a fost men it il sa
adanceasca prapastia dintre bolgevici i aliapi de altadata, semianarhigtii socia1 1:,t i
revoluponari de stanga p anarhipii declarap. In privin|a ultim ilor, este imposilnl
46 M. Lajis, Doi ani de ra zb o ip efro n tu l intern: doi ani de activitate a Ceka, Monoovn, I'rill, |t
75.
47 Opere, vol. 30, p. 338.
48 Opere, vol. 33, p. 275.

dc spus untie se incheie orientarc politics, gi filosofica gi uncle incepc banililisnuil

lolal. Statul sovietic Insa nu mai putea tolera acegti oam eni atat de folositori cu
cateva luni in urma, care, fie adepfi ai filosofiei blande a prinfului Kropotkin44, l ie
eeca ce am putea numi azi beatnici, fie bandifi veritabili, se im potriveau la tot ceea
ce comunigtii incercau sa insufle supugilor. In aprilie 1918, raziile C eka au distrus
centrele anarhiste din M oscova. Strainilor privilegiafi, precum Robins gi Lockhart,
li s-au aratat casele in care anarhigtii gi-ar fi permis, chipurile, tot soiul de depravari
pana cand au fost redugi la tacere de focul cekigtilor. Insa un ziar critic la adresa
bolgevicilor (cateva m ai erau inca tolerate) facea cateva com entarii ascufite: Pana
acum, bolgevicii au facut progrese pe seam a prietenilor lor de stanga. Exact pe
seam a tolerarii anarhigtilor de catre bolgevici, cei dintai au fost in m asura sa ocupe
case gi sa puna mana pe artilerie gi mitraliere50. Organul de presa al anarhigtilor tuna
gi fulgera: Suntefi asem enea lui Cain. Lenin gi-a constm it tronul din octom brie pe
oasele n o astre... O ctom brie al nostru inca agteapta . Era excelenta ilustrare a
m otivelor care ii im pinsesera pe bolgevici la aceasta acfiune. A rm ata Rogie gi Ceka
aveau sa se asigure ca nu vor mai exista alte repetari ale lui octom brie.
Reglarea conturilor cu socialigtii revolufionari de stanga avea sa fie procedura
mai com plicate. Nim eni nu putea susfine ca m ogtenitorii tradifiei narodnicilor erau
simpli bandifi sau huligani. Iar dram a care se desfagurase in iulie gi august gi dusese
la disparifia aripii stangi a unui partid m andru altadata gi care pastrase loialitatea
faranimii ruse pastra inca unele elem ente de mister.
Socialigtii revolufionari de stanga se dovedisera a fi aliafi im posibili. Se opusesera viguros lui Lenin in chestiunea Brest-Litovsk gi, odata cu incheierea pacii, reprezentanfii lor abandonasera C onsiliul C om isarilor nu fara m are necaz. Persistase
totugi form a firava de colaborare intre cele doua partide. In m odul cel m ai
m isterios, socialigtilor revolufionari de stanga li se perm isese sa ram ana in Ceka,
unul dintre ei fiind adjunct al lui Dzerjinski.
Acum, pe langa constanta lor opozifie la oricare m asura a bolgevicilor m enita
sa intareasca statul (pedeapsa cu moartea, reincadrarea vechilor specialigti in armata
gi industrie gi altele), socialigtii revolufionari de stanga nu au incetat niciodata
agitafia im potriva pacii cu G erm ania. Sosirea am basadorului germ an, contele
M irbach, a fost salutata cu sugestii jignitoare ca acesta ar fi urm at sa fie, in fapt,
guvernatorul Rusiei gi ca Lenin prim ea ordine de la el. Socialigtii revolufionarii de
stanga il pot infuria pe istoricul de azi tot atat cat ii infuriau gi pe bolgevici. Se
plangeau de libertatea ciuntita acordata de comunigti, dar se alaturasera acestora in
49 Faimosul veteran revolufionar i predicator al cooperarii ca baza pentru organizarea sociala.
Personal Lenin T1 stima pe Kropotkin i cand a aflat ca batranul domn avea nevoie de ajutor a ordonat
sa i se acorde provizii i ingrijire medicala. I- acordat audienfa pe timpul careia batranul anarhist
a mcercat sa il converteasca la filosofia proprie a inlocuirii constrangerii prin cooperare.
50 The Bolshevik Revolution 1917-1918. D ocuments and M aterials, ed. James Bunyan and H.H.
Fisher, Stamford, 1934, p. 584.

mliiturarea Adtinllrii Constituante. Depl&ngeau reinlroduccreii pedcpsci cu ninailra

dar pSstrau totugi oameni in Ceka. Erau impotriva razboiului, dar doreau sii provoncc
ruptura cu Germania.
lm becilitatea partidului ca organizape politica a fost m truchipata dc conduca
torul sau in varsta de treizeci de ani, M aria Spiridonova. Caadolescentii, asasinase
un funcponar Jarist gi fusese violata gi torturata dupa arestare. In mare mlisina pc
baza acestei intam plari nefericite, aceasta fem eie isterica hotara politica pari idului
sau. In primavara, in unele orage de provincie, socialigtii revoluponari de stanga s au
com binat cu alpi pentru a rasturna conducerea bolgevica a sovietelor locale. A land
principal im potriva bolgevicilor a fost planuit pentru reunirea celui dc-al V lea
Congres al Sovietelor din intreaga Rusie, program at sa aiba loc in iulie. Urmau sii
fie in m inoritate, comunigtii asigurandu-gi confortabila diferenja f'api dc cei la Ip
D ar socialigtii revoluponari cunogteau alte m ijloace ale luptei politice in aliita
dezbaterilor gi voturilor parlam entare.
In acest punct, un elem ent m isterios a intrat in ecuape. A cesta graviteazii in
jurul contelui M irbach, a carui asasinare se spune ca ar fi fost com andata la adu
narea Comitetului Central al Socialigtilor Revoluponari din 24 iunie51. Dupa sosirea
sa la M oscova, M irbach a im partagit linia oficiala a guvernului sau, potrivit chreia
supraviepiirea puterii bolgevice era in interesul G erm aniei. i, in aparenja, iiii a
economisit fondurile in sprijinul lor. Treptat, parerile lui s-au modificat. Bolgevisniul,
scria el intr-un raport din 25 iunie, va cadea curand victim a procesului intern dc
dezintegrare . Germanii trebuiau sa caute sa um ple golul care va rezulta din accaslh
disparipe. Cei mai buni candidap pentru a um ple vidul erau, in opinia sa, partidclc
de extrem a dreapta gi m oderapi. El era de parere ca un atac m ilitar care ar grain
caderea bolgevicilor ar fi in m are m asura in interesul G erm aniei52. Ca accslc
rapoarte devenisera cunoscute conducatorilor bolgevici reiese din ceea ce Ecu in
i- spus lui Trotki dupa asasinarea lui M irbach: M irbach a raportat incontiniui ca
suntem slabi gi ca singura lovitura ar ft suficienta53. N u ar fi surprinzatoi daca
anum ita persoana din ierarhia com unista ar fi decis sa il elim ine pe M irbach a
in aga maniera, incat sa ii convinga pe germani ca pacea cu R usia ar fi mai bine
pastrata printr-o continuare a regim ului bolgevic.
Cu siguranja, circum stanjele din jurul asasinarii sunt extrem de suspeclc I a
4 iulie, la deschiderea C ongresului Sovietelor, Lenin a fost supus unor violculc
atacuri din partea socialigtilor revoluponari de stanga. Cand a m enponat neccsilalca
unei armate disciplinate, au izbucnit strigate de Exact precum Kerenski gi Mirbach
nu te v alasa s a o ai. La randul sau, Lenin a renun(at la felul sau provocalor la adu a
51 V. Vladimirova, Revolutionarii socialigti de stanga, in RevolufiaproletarH, 1927, in I . |\ I I I
52Citatedin Germany and the Revolution in Russia. Documents from the Archives o f the i
Foreign Ministry, ed. Z.A.B. Zcman, New York, pp. 138-139.
53 Trojki, Lenin, New York, 1925, p. 156.

soeinliglilor revolufionari, a vorbil despre m inciunile Spiridonovei gi a al imial di

bolgevicii au I'&cut un m are sacrificiu gi gregeala cand au adoptat programul agrar
al socialigtilor revolufionari de stanga. El a facut referiri directe la incercarilc opt)
nenfilor sai de a distruge pacea gi de a sili R usia la un razboi cu Germ ania. Atunci,
socialigtii revolufionari au condus d em o n strate violenta gi am eninfatoare im po
triva lui M irbach, care asculta dezbaterile in boxa diplom atics.
Este cu atat m ai rem arcabil ca nu s-au luat m asuri suplim entare de precaufie
pentru a-1 p roteja pe am basadorul germ an gi trebuie sa ram ana suspiciunea cS,
macar unii dem nitari comunigti, cunogteau hotararea socialigtilor revolufionari gi
ca nu au facut nim ic in legatura cu aceasta. L a 6 iulie, Iacob Blium kin gi un all
conspirator, amandoi socialigti revolufionari de stanga gi membri ai Ceka, au solicitat
intrevedere cu am basadorul. Au fost acceptafi fara dificultate: aveau perm ise de
trecere sem nate de D zerjinski, iar Blium kin, un tanar de 19 ani, era funcfionarul
Ceka desemnat cu paza reprezentanfilor straini! Odata ajuns inauntru, Bliumkin 1-a
asasinat pe contele M irbach gi apoi s-a facut nevazut.
Sim ultan cu asasinatul, m em brii Ceka din randurile socialigtilor revolufionari
de stanga au inifiat revolta gi i-au inchis gefii bolgevici, pe D zerjinski gi Lafis.
Revolta a fost repede luata sub control. A lte revolte inspirate de socialigtii revolu
fionari au izbucnit in cateva orage din provincie. Un com andant al A rm atei Rogii
afiliat socialigtilor revolufionari, Muraviev, a declarat pe cont propriu razboi germ a
nilor gi bolgevicilor. Guvernul a rezolvat insa provocarea cu ugurinfa, iar M uraviev,
anterior m are erou revolufionar, gi-a pus capat viefii, impugcandu-se. La M oscova,
Spiridonova gi alfi conducatori ai socialigtilor revolufionari au fost arestafi. Membrii
Ceka implicafi in revolta, incluzandu-1 gi pe Aleksandrovici, adjunctul lui Dzerjinski,
au fost impugcafi. B lium kin a disparut pentru a reaparea peste un an, cand a fost
iertat gi prim it in Partidul Com unist. Cafiva ani mai tarziu, in tim pul lui Stalin (cat
de des aceasta precizare trebuie adaugata despre figurile din epoca!) avea sa fie gi
el impugcat, prim ul dintre numerogii comunigti executafi sub acuzafia de trofkism.
Acestea sunt faptele brute ale noilor zile din iulie gi ale complotului socialigtilor
revolufionari de stanga. Ele fac m acar probabila presupunerea ca, in cele mai inalte
cercuri bolgevice, cineva trebuie sa fi fost congtient de ceea ce pregateau socialigtii
revolufionari, considerand ca ar fi buna ocazie sa scape deopotriva de ei gi de
incom odul diplom at german. Intr-adevar, degetul suspiciunii se indreapta atat de
putem ic catre D zerjinski, in cat s-a considerat indicat sa fie suspendat pentru
vreme de la conducerea Ceka. Ca Lenin insugi ar fi fost profund implicat este indoielnic. Cu toata nevoia de pace a germanilor (ofensiva lor in vest tocmai fusese oprita),
asasinarea am basadorului lor redeschidea un rise potenfial al reluarii operafiilor
m ilitare im potriva Rusiei. Prudenfa era cuvantul de ordine al lui Lenin in privinfa
afacerilor externe. Fara indoiala ca pregedintele Consiliului Com isarilor Poporului
a mers cu sentim ente am estecate la A m basada Germ aniei pentru a prezenta condoIcanfe oficiale.

 fost rapid insa in a trage I'oloasc de pe urma situafiei. ( n pervcisilalea i apida

gi scandaloasa a faptelor gi etichetelor politice, carc avea sii devinii earactci ist a a
a comunigtilor, Lenin i- acuzat pe socialigtii revolufionari de stanga de acfiiini' in
interesele monarhigtilor gi capitaligtilor anglo-francezi. Acei oameni pros! condugi
gi confuzi, plasafi in fapt la stanga bolgevicilor, erau etichetafi de el drept avenlui iei i
,,m ic-burghezi. S-a considerat infelept sa se arate clem enfa fafa de conduditoi ii
acestora, aga ca nefericita Spiridonova gi alfii au fost curand iertafi. D ar coloana
vertebrala a Partidului Socialist Revolufionar de stanga a fost rupta. Nu va mai pulra
concura niciodata cu bolgevicii. Lozinca sa periculoasa gi care cagtigain popularilalc,
Jos cu dictatorii-comisari, era acum din fericire p u sain um bra de stupidul asasinal
gi de incercare necoapta de a lua puterea. i, precum m ai inainte in istoria
populismului rus, terorismul individual a stat neputincios in fafa represiunii in m ask
A ceasta a fost aplicata acum cu toata forfa. N um eroase execufii au urm at recu
ceririi de catre bolgevici a diferitelor orage pierdute pe m om ent in rebeliunile din
iulie. Degi rebeliunile fusesera opera stangii socialiste revolufionare (gi doar inti un
caz, in oragul Iaroslav, a aripii drepte a socialigtilor revolufionari), cea mai aspi ii
teroare a fost aplicata in fapt im potriva fostelor clase exploatatoare gi a intelighcn
fiei, care cu greu ar ft putut puse in legatura cu acele incercari.
Lasand la parte pentru clipa ceea ce comunigtii ar fi num it filistinism , adicii
obiecfia um anitara fafa de teroare, se poate pune totugi intrebarea daca aceasta igi
atingea scopul, anum e consolidarea guvem arii bolgevice. Declangarea razboi 11111 i
civil in vara lui 1918 este explicata de obicei drept urm area terorii guvernului rogu.
Se poate obiecta insa ca revolta gi indarjirea im potriva stapanirii com unistc an
crescut, de fapt, in urm a execufiilor gi a altor m asuri inum ane savargite de Ceka gi
de alte autoritafi gi ca m ulte elem ente, la inceput prietenoase sau m oderate in
opozifia fafa de puterea bolgevica, au devenit dugmanii fanatici ai acesteia din cauza
terorii. Nu trebuie consultata propaganda Albilor pentru a ajunge la aceasta conclii/ir
Cel mai faimos roman despre Razboiul Civil din Rusia scris de un m artor com unis!,
Pe D onul linigtit al lui M ihail olohov, prezinta poveste instructiva despre fel ill
cum , din cauza atrocitafilor bolgevice, apoliticii soldafi cazaci de pe Don, precum
eroul rom anului, G rigori M elekov, s-au transform at in luptatori antibolgevici
D eparte de a fi necesitate regretabila, am ploarea terorii bolgevice a fosl unul
dintre factorii care au facut m ai dificila victoria in razboiul civil.
M otivele psihologice com plexe pentm teroare gi, in egala masura, explic.ifiil<rafionale date pentru aceasta, sunt bine ilustrate de istoria asasinarii fostului fai gi a
familiei sale la 16 iulie 1918, in oragul Ekaterinburg din Urali. Fusese in nrcsl din
m artie 1917. C e e ra d e facut cu N icolae a lll-le a a fost una dintre problemclc ciiimi
autoritafile revolufionare, din tim pul fie al lui Kerenski, fie al lui Lenin, nu an pnnil
s a ii acorde m ult timp, din cauza altor preocupari. Eticheta revolufionaiii ai Ii (un m are proces-dem onstrafie in care, dupa un recital al ncdrepliifiloi (ainliii

popnrul rus I ar l i trimis cum trebuie la egal'od. In memoriile sale, Trofki povestegle
a i a propus lui Lenin un astfel de proces gi ca el, Trofki, se inchipuia drept acu/a
tor public54. Lenin a refuzat, invocand criza de timp. Dar, fara indoiala, ar fi refu/.al
Tn orice situafie. Erau alte problem e de rezolvat in vara lui 1918, iar propunerea lui
Trofki avea un iz teatral, ceea ce era in intregim e strain naturii sale. Cel mai mull
trebuie sa fi congtientizat (gi cat de straniu este ca Tropci nu a facut-o) ca, din punctul
com u nist de vedere, Nicolae al Il-lea era un prizonier foarte pupn folositor in box a
acuzaplor. L ipsa sa de inteligenfa, com binata cu dem nitatea sa gi cu resem narea
cregtina, 1-ar fi transform at m ai degraba intr-un obiect de com pasiune decat de
indignare populara. Intr-adevar, fostul (ar, un jaln ic egec cat a fost p e tron, a
m anifestat in prizonierat un fel de bravura gi de resem nare care i- migcat pana gi
pe tem nicerii sai.
Problem a a fost trangata de am eninfarea ca Ekaterinburgul va cadea in m ainile
forfelor antibolgevice care operau atunci in Urali. Degi decizia de a-1 ucide pe far
(primul com unicat a tainuit execupa restului familiei) a fost anunfata ca aparfinand
sovietului local, relatarea lui Trofki arata clar ca ordinul a venit de la Lenin insugi.
Sverdlov i- spus lui Trofki cand acesta s-aintors de pe un front la sfargitul lui iulie:
Am decis-o aici. Ilici credea ca nu trebuie sa le lasam A lbilor un drapel viu in jUrul
caruia sa se regrupeze, m ai ales in circum stanfele dificile de acum . M ai tarziu,
Trofki com enteaza ca Lenin a infeles ca ar fost dificil ca fam ilia farului sa fie executata sub proceduri juridice gi ca era necesar totugi sa se procedeze astfel din cauza
problem ei succesiunii. A ceasta ridica unele sem ne de intrebare asupra acuratefei
am intirilor lui Trofki. Lenin, jurist de formafie, trebuie sa fi fost perfect congtient ca
niciuna dintre cele patru fete ale farului nu erau eligibile sa succeada la tron. Acelagi
lucru era valabil gi pentru doctorul im paratului gi slujitorii personali ai acestuia,
care au fost impugcafi cu aceeagi ocazie.
Pentru motivul real din spatele deciziei lui Lenin, trebuie sa finem cont de ciudatul
sau simf istoric. C hiar inainte de ascensiunea bolgevica, s-a plans ca revolufiile din
A nglia gi Franfa gi-au executat m onarhii gi ca cea rusa este in urm a din acest punct
de vedere. Aceeagi insem nare a fost subliniata de Lenin dupa execufii: In A nglia
gi Franfa, gi-au executat farii cu cateva secole in urma, iar noi suntem in urm a cu
ai nogtri, a spus intr-un limbaj fam iliar potrivit, vorbind la Congresul Com itetelor
Jaran ilo r Saraci55. Acesta era inca un sim ptom al inapoierii culturale a Rusiei.
54 Am propus sa {inem un proces deschis, care ar fi pus in lumina un tablou al unui intreg regim,
cu politica sa faraneasca, muncitoreasca, cu politica privind minoritafile nafionale i culturale, cu
cele doua razboaie etc. Dezbaterile procesului urmau sa fie difuzate in intreaga fara prin radio (Aici
Trofki insui ridica un semn de intrebare in Jurnalul sau; era in mod limpede fantasma ideea de a
fi existat radiouri in satele ruseti in 1918!) Relatari despre dezbateri urmau sa fie citite i comentate
dupa fiecare zi. Trotskys Diary in Exile 1935, Cambridge Mass., 1958, p. 80.
55 Opere, vol. 28, p. 153.

lisle exLrcm dc improbabil cit era sinccringrijorat ca fosl.ul far ar 11 pulul cxoiviln
vreo influenfS politics daca ar fi fost eliberat. Explicafia datii de Trofki
polrivegte cu faptele din Rusia anului 1918. El scrie: Execufia familiei famliii ,i
lost necesara nu numai pentru a inspaim anta, a goca gi a descuraja dugmanul, dai ;.i
pentru a ne scutura propriile randuri, a le arata ca nu mai este caleinapoi, ca inainlc
si a fie victoria completa, fie dezastrul... masele de muncitori gi soldafi nu au avul in i
in inut de indoiala. Nu ar fi infeles gi nu ar fi acceptat nicio alta decizie. Lenin a in Iu iI
bine56. Totusi, pentru Lenin farul era idiotul de Rom anov , persoana fara impact
politic. Cu simful sau practic, trebuie sa fi infeles ca fostul far era nepopular chiar ,si
in randul monarhigtilor, care parasisera gi alfi membri ai familiei Romanovilor. Nici
chiar cea m ai reacfionara grupare albgardista nu facuse vreun efort de a apela la
sentim entul m onarhic pe durata razboiului civil. M ai curand, prezenfa li/.ica a
lostului far in tabara albgardigtilor ar fi fost piedica pentru acegtia gi un cagtig
politic pentru bolgevici. De ce a ordonat atunci Lenin execufia? In parte, a fost vorba
de simful sau istoric, despre care am vorbit mai inainte, iar pe de alta parte (aici
relatarea lui Trofki se apropie de finta), pentru efectul produs asupra propriiloi
adepfi. Lenin i se plangea mereu lui Trofki ca rugii sunt prea b u n i... trandavi, moi
Chiar gi vechea tradifie terorista avea elem ente de m oliciune ; un asasin prefera
adesea sa strabata mari distanfe gi sa-gi asume pericole suplim entare pentru a evila
sa raneasca fem eile gi copiii care se gaseau in apropierea victimei. Execufia farului
gi a familiei sale a fost probabil considerata a fi lecfie buna a faptului ca ,,nu se inti ii
in lum ea revolufiei cu manugi albe gi pe podea lustruita .
A sem enea declarafii au devenit curand inutile. Teroarea i- lovit pe conduction i
bolgevici. In dim ineafa zilei de 30 august, Urifki, geful C eka din Petrograd, a fost
doborat de un asasin. Cand gtirile au ajuns la M oscova, Lenin, care era programal
sa se adreseze in fafa a doua adunari publice in aceeagi zi, a fost im plorat de sora s;i
M aria, de Buharin gi de alfii sa-gi am ane aparifiile. A refuzat. Primul discurs s a
derulat fara niciun incident. Apoi a mers la Fabrica M ichelson gi s-a adresat munci
torilor. oferul sau a agteptat afara cu limuzina. A relatat m ai tarziu ca a fost acoslal
de fem eie, care 1-a intrebat care era magina tovaragului Lenin. D upa terminal ca
discursului, V ladim ir Ilici a luat p au z ain afara fabricii pentru a raspunde inlrcbii
rilor publicului. Apoi s-a indreptat catre magina sa. Acolo, fem eia care fusesc alal
de curioasa a tras trei focuri de revolver. Doua gloanfe 1-au lovit pe Lenin.
C eea ce s-ain tam p lat im ediat dupa aceea este, dincolo de dram a momentuliii,
foarte ilustrativ pentru condifiile acelor zile. Pufini din m ulfim e i-au dal atenfii'
liderului ranit. Milifianul prezent a pom it in urm arirea teroristei. Alfii s-au dispci sal
in panica. I- revenit goferului sarcina de a-1 pazi pe Lenin. A cesta nu Tgi picnhr.c
56Jum alul lui Trofki, op. cit., p. 81. In aceeagi zidin 1935 Trofki noteazacase tcmca pcnlni Iml miii
aflat inca in Rusia, laindemanarazbunarii lui Stalin: Nicio veste de la Serioja gi poult- nil vu It nli liinn
pentru lunga perioada. Fiul sau a impartagit soarta altor membri ai familiei lui Trofki - nil iIlium

cnnoglinfa gi, cSntl golem I i- propus sa il ducS acasS, a consim fil. Dc cc mi la

spital? oferul Tgi prezintS astfel versiunea: Cineva a insistat sS 11 due pe Vladim ir
llici la cel mai apropiat spital; i-am raspuns raspicat: Nu il due la niciun spital, il
due acasa57. Era M oscova anului 1918. Cine ar fi putut garanta ca, intr-un spital,
Lenin nu ar fi incaput pe m ainile unui m edic sim patizant al cadetilor sau al socia
ligtilor revolufionari? N im eni nu s-a gandit sa chem e un doctor nici m acar cand
Vladim ir llici a ajuns inapoi in apartam entul din Krem lin. Ranitul a fost sprijinit
pana la regedinfa sa de la etajul al patrulea (a refuzat sa fie carat). Aici a continuat
sa zaca neingrijit pentru ca sora sa, Maria, gi angajata a secretariatului sau erau
in pragul isteriei gi incapabile sa ajute (K rupskaia era plecata). D oar sosirea secretarului Consiliului Com isarilor, vechiul prieten al lui Lenin, Bonci-Bruevici, a adus
ceva ordine. I- revenit acestuia sarcina de -i adm inistra prim ul ajutor ranitului.
D ar nici chiar Bonci-Bruevici nu s-a gandit im ediat sa apeleze la un spital. I- telefonat sofiei, care se intam pla sa fie doctor, gi apoi sovietului M oscovei pentru a cere
num ele unor m edici de m credere. In tot acest timp, Lenin se zvarcolea de durere,
convins ca a fost Impugcat in apropierea inimii. In sfargit, dupa lunga am anare
(nu a fost gasit niciun autom obil care sa-i aduca), dna Bonci-Bruevici gi alfi doctori
au inceput sa soseasca. In acel m om ent, Lenin igi pierduse din fericire cunogtinfa.
D aca gloanfele ar fi lovit artera majora, ar fi fost foarte probabil mort.
Pe langa neincrederea com unista in probitatea profesionala a m edicilor obignuifi,
subiect care se va repeta in istoria statului sovietic58, m ai exista alta explicafie
suplimentara, de obicei ignorata, in legatura cu acest atentat la viafa lui Lenin. Aga
cum arata clar chiar relatarea lui Bonci-Bruevici, prim a grija a sa gi a altor bolgevici
a fost ca nu cum va tentativa de asasinat sa faca parte dintr-un plan mai mare de
rasturnare a bolgevicilor de la putere. A stfel, inainte de a se grabi in sprijinul
liderului gi prietenului ranit, care zacea pur gi sim plu fara Tngrijiri, Bonci-Bruevici
a pierdut ceva tim p dand instrucfiuni com andantului K rem linului de a dubla garda
gi a pune A rm ata Rogie in stare de alerta. Alfi gefi bolgevici s-au im pragtiat la
m inisterele gi la posturile lor de com anda gi, num ai dupa ce s-au asigurat ca nu
exista nicio revolta, au reaparut la Krem lin pentru a afla vegti despre starea lui
Lenin. Acest com portam ent era in acord cu atitudinea nesentim entala a bolgevicilor
in asem enea chestiuni gi ar fi fost aprobata de insugi Lenin, dar se potrivegte greu
cu povegtile despre dragostea nem arginita pe care cei mai apropiafi colaboratori
se spune ca i-ar fi purtat-o. Pe durata convalescenfei lui Lenin, cand Sverdlov a luat
57 Citat in Bonci-Bruevici, Memoriile lui V.I. Lenin 1917-1924, Moscova, 1963, p. 288.
58 Doi doctori din echipa medicala a Kremlinului au fost printre cei acuzaji m procesul de epurare
din 1938. Au marturisit varietate fantastica de omoruri medicale, incluzandu-1 i pe cel al lui Maxim
Gorki, facut, dupa cate spuneau, la instigarea lui Henric Iagoda, succesorul lui Dzerjinski. Exista
apoi la fel de ciudata si inca neexplicata poveste a Complotului doctorilor al celor noua eminenfi
medici sovietici, mulfi dintre ei de origine evreiasca, a caror arestare a fost anunfata in 1953 i care
au lost eliberafi i reabilitafi dupa moartea lui Stalin.

asupra sa conducerea, Bonci-Bruevici a lost surprins sa and a de la accsla: Ai vliziil,

Vladim ir D im itrievici, ne putem descurca chiar gi fara Lenin, gi adaugS pm pna
interpretare: cu siguranfa, Sverdlov a vrut sa spuna ca, oricat de indispensahil cia
Lenin, cauza com unism ului era m ai presus de orice om; ne putem indoi totugi.
A r fi nevoie de un doctor pentru a concilia rapoartele contradictorii despre
gravitatea ranilor lui Lenin, degi chiar gi un novice ar fi sceptic la relatarea cii
m asiva hem oragie i-ar fi Tmpins inim a ugor sprep artead reap ta59. Curand s-a simfil
mai bine. Gloanfele i-au ramas in corp60, dar nu exista nicio dovada ca saniitatca
i a fost afectata permanent. A fost un invalid nerabdator gi, in a tre ia saptamana din
septem brie, era inapoi la lucru. In acelagi timp, tentativa de asasinat a unei femei
nebune a costat viefile a mii de oam eni nevinovati.
C apretinsa asasina, Fanny Kaplan, e ran eb u n a certifica surse sovietice timpurii
gi docum entele interogarii sale de catre Ceka. A restata langa scena crim ei, a fosl
intrebata: De ce 1-ai im pugcat pe tovaragul Lenin?, gi a raspuns: De ce vrefi sit
gtifi61? Interogatoriul a evidenfiat faptul ca fusese terorista in vechiul regim, condam
nata la m unca forfata gi eliberata dupa R evolufia din Februarie. In inchisoarca
(arista, a suferit de continue dureri de cap gi, fara un m otiv m edical aparent, gi a
pierdut vederea pentru lungi perioade. Nu a spus cine i- dat revolverul gi dacfi a
avut com plici. L -a impugcat pe Lenin pentru ca acesta vanduse socialism ul gi
existenfa sa pe mai departe ar fi subm inat increderea in socialism . Fusese
anarhista, a declarat, gi nu avea sa spuna care este prezenta ei afiliere politica, degi
recunogtea sim patia pentru A dunarea C onstituanta gi pentru Cernov.
Autoritafile sovietice nu au reugit niciodata sa lege atentatul lui Kaplan de vreo
organizafie de la stanga sau de la dreapta socialigtilor revolufionari, de reacfiuno
sau de agenfii straini. Acesta este motivul probabil pentru care biata femeie nebunii
a fost im pugcata fara proces. D ar fapta sa a fost folosita drept pretext pentru
teroare de anvergura care a cuprins fara. circulara de la com isarul pentru interne
a indem nat sovietele sa se ocupe fara m ila de burghezie. Un num ar considerabil
de ostatici trebuie luat din randurile burgheziei gi ofiferilor . Pentru a nu se liisa
intrecuta, C eka a curafat inchisorile de funcfionarii farigti gi de capitaligti, chiar gi
de cei care nu puteau fi legafi in nici un fel de rezistenfa fafa de bolgevici. Nu mai
pufin de gase sute de persoane au fost impugcate doar de C eka M oscovei, al'imia
geful acesteia62. In final, inifiativa maselor s-a aplicat gi cand a fost vorba de execufii,
adunare a m uncitorilor decizand sa im pugte zece capitaligti . C a prezum liva
asasina era nebuna gi ca, daca ar fi fost legata de vreun partid, nu ar fi fost decal
unul de stanga, pare sa fi fost cu totul Relevant in selectarea victimelor.
59 Dr. V. N. Rozanov, m Amintiri despre V. I. Lenin, vol. 2, Moscova, 1957, p. 336.
60 Unul a fost mdepartat in 1922, exact inaintea inceputului ultimei boli.
61 Istoria atentatului impotriva lui Lenin, in Revoliqiaproletara, 1923, nr. 6 7 , p 280,
62 Peters, op. cit., p. 31.

Maim limgil a serviciului secret britanic a fost dc asemenea fntreztritt m coinplol,

Iiafi i tocmai Tgi Tncepusera intervenfia in nord; agenfii lor, precum Lockhart, erau
fara Tndoiala amestecafi in periculosul joc de a stabili contacte cu elem ente anti
bolgevice, prin urm are s-a considerat ca ar avea valoare educativa legarea lor de
tentativa de asasinat. Un ofifer britanic a fost ucis la Petrograd pe cand rezista ares
tarii in vechea cladire a ambasadei, iar la M oscova Lockhart, cu pufina vrem e in
urma un strain privilegiat cu acces personal la Trofki, abia a reugit sa scape. Lockhart
plecase prostegte urechea la anum ite persoane, evident agenfi provocatori, care ii
propusesera sa m ituiasca regim entele letone pentru a le intoarce im potriva bolgevi
cilor. A petrecut luna chinuitoare in inchisoare, fiind interogat de alt leton, geful
Ceka, Peters. Aga cum certifica m em oriile celor doi, com unicarea a fost destul de
am iabila, in circum stanfele date. Peters, care se considera un om de lum e, a cedat
rugam infilor lui L ockhart gi i- eliberat prietena rusoaica. II indurera, scria Peters
in 1924, sa dezvaluie ceva ce finuse sub tacere anterior, de team a de a nu com prom ite cariera lui Lockhart in Anglia, anum e ca iubita englezului fusese tot timpul
agent germ an63. In cele din urma, Lockhart gi alfi funcfionari francezi gi britanici
au fost eliberafi gi expulzafi din Rusia. Englezii au replicat, eliberandu-1 pe agentul
com unist din Londra, M axim Litvinov, viitorul com isar pentm afacerile externe.
Vara lui 1918 a m arcat deplina dezvoltare a celor doua ameninfari conjugate la
adresa puterii sovietice: intervenfia straina gi Razboiul Civil. La 4 aprilie, japonezii
au debarcat la V ladivostok. Apoi, trupe ale celorlalfi aliafi, M area Britanie, Franfa
gi Statele Unite, urm au sa debarce la A rhanghelsk gi M urm ansk in nordul Rusiei, la
Odessa in sud, la Vladivostok in Extremul Orient. Banii gi proviziile aliafilor urmau
sa fie furnizate forfelor antibolgevice. D ar chiar in interiorul R usiei, arm ata
cehoslovaca, intinsa de-a lungul unei vaste arii de la V olga pana in Siberia, avea
sa joace un rol vital in lupta interna64. Pe m asura ce germanii, tot mai slabi in fafa
apropiatei infrangeri, au incetat sa mai fie am eninfare la adresa regim ului
63 Peters, Munca in Ceka in primul an al revolufiei, in Revolufia proletara, 1924, nr. 10, p. 29.
Se simfea absolvit de indiscrefie din cauza atacurilor neelegante la adresa sovietelor facute de
Lockhart dupa revenirea in Anglia.
64 Unitafile cehe fusesera organizate in armata farului de la inceputul razboiului, eliberarea slavilor
de sub jugul austro-ungar fiind un scop declarat al politicii ruse. Aceste unitafi s-au marit prin inrolarea prizonierilor cehi i slovaci domici sa serveasca in cruciada impotriva Habsburgilor. In momentul luarii puterii de bolevici, au fost inifiate negocicri care au ajuns la acordul de a lasa unitafile
cehoslovace sa fie evacuate prin Vladivostok spre frontul de vest, unde ar fi luptat sub comanda franceza. Inevitabil, s-au produs ciocniri pe durata indelungatului proces de evacuare a unei armate straine
pe distanfa de 6 000 km, cu facilitafi de transport intr-o stare inimaginabila de haos. In mai, autoritafile bolevice au decis dezarmarea trupelor cehoslovace impratiate de-a lungul transsiberianului.
Acestea au refuzat sa se supuna, au pus stapanire pe porfiuni intinse din calea ferata i i-au extins
sprijinul asupra variatelor micari antibolevice, care au izbucnit in regiunea Volgai i a Siberiei.
Astfel, forfa straina de 40 000 de oameni, dispersata asupra unor arii intinse, a dat un impuls
pcrioadei intense a Razboiului Civil din Rusia.

) V

1\

bolgevic, alia|ii bandifii capitaligti occidentali - vor constitui atat direct, cut
indirect, noua provocare la adresa lui Lenin gi a asociafilor sai dc la shiigilul
primSverii lui 1918.
Razboiul civil nu avea nevoie de un im bold extern. Inca din iarna precedent il,
asa-num ita arm ata de voluntari lupta im potriva bolgevicilor in sud. Condusa dr
lostii com andanfi farigti A lekseev gi D enikin (dupa m oartea in lupta a gcncralului
Kornilov), aceasta a devenit nucleul armatei albgardiste din sud, care in 1919 a l ost
cea mai aproape, dintre toate forfele antibolgevice, sa dea lovitura decisiva Armatei
Rogii. E ra inevitabil ca, mai devrem e sau m ai tarziu, bolgevicii sa se ciocneascii de
grupurile gi de migcarile ce cautau in d e p e n d e n t sau autonom ia nu numai dc sub
dominafia sovietica, dar in general de cea rasa, precum ucrainenii (odata ce protecl ia
germana disparuse), georgienii gi armenii in Caucaz, cazacii de pe Don gi din Kuban
gi altii. Insa flacara violenta a razboiului civil a fost provocata de faptul ca politici le re
presive ale noului regim incepusera sa se faca simtite. Taranii au fost Tnstraina|i
prin stoarcerea de hrana; nafionalitafile neruse s-au ridicat la lupta uneori datoi ilit
dublului in teles al doctrinei com uniste a autodeterm inarii. Chiar gi muncitorii s au
ridicat, in unele locuri, im potriva guvernului pe care 1-au salutat cu atata calduni in
noiembrie gi decembrie. Regimul bolgevic a fost la inceput acceptat pentru ca Lcn m
gi asociafii sai prom isesera fiecarui grup gi fiecarei nafionalitafi deplina satisfacere
a revendicarilor. Acum, bolgevicii se aflau in situafia de a lua inapoi ceea ce pron ii
sesera. In armata, Trofki incerca sa im puna disciplina pe care niciun ministru de
razboi al farului nu visase sa introduca. Eforturile lui Lenin de a revigora productia
industrials au indem nat d e le g a te de m uncitori sa ii spuna, aga cum i- relatal eu
tristeje lui Tro|ki: Se vede ca gi tu, tovarage Lenin, (ii partea capitaligtilor65.
Dar, mai im portant decat toate, poporul infelesese ca se afla sub conduccrea
bolgevica sau comunista. M uncitorii, soldafii gi marinarii care luptasera pentru Lcni 11
gi partidul sau in noiem brie nu facusera pentru vreo filosofie sau un stat marxisl
sau chiar socialist. Luptasera pentru dom nia sovietului. A cest cuvant nu a fost gam lit
ca sinonim pentru conducerea unui partid sau a unei coalifii de partide. Intr-adcviii,
efectul magic al acestui cuvant va dainui pe toata durata razboiului civil, fiinil unul
dintre m otivele principale ale victoriei bolgevice. P entru m ulfime, inscm na la
origine autoconducere, adica dreptul fiecarui regim ent, orag, fabrica de a si alfg r
consiliul care s a ii controleze destinul gi c a re sa aiba legatura slabacu auloritiifih*
din Petrograd sau M oscova. Realitatea aspra din prim avara gi vara lui 1918 a aiiit.it
lipsa de tem ei a unor asem enea agteptari: sovietele locale sau profesionalc ;iu In'.i
dizolvate treptat sau M atu rate, iar in locul lor a fost plasat la putere un :
comunist, un comisar. Pentru noi, care am crescut obignuifi saconsideram siiioiiinir
cuvintele bolgevic , soviet gi com unist, este gocant sii gasim drept In/iiu u
65 Lev Trofki, Lenin, New York, 1925, p. 152.

livcventfl a revoltislor gi rebeliunilor din 1918-1921, Traiasca sovietele; jos cu comi

sari i (sau cu bolgevicii) . In m entalitatea popular^ s-a am plificat legenda perioadei
dc am a regimului bolgevic, perioada sovietelor. Era perioada de liberlate gi egalilale emofionanta, in care fiecare sat gi fiecare orag igi conducea afacerile proprii.
Apoi un com isar a venit de la M oscova sau din capitala provinciala gi le-a spus
ca rcprezentanfii lor alegi sunt culaci gi m ic-burghezi gi ca trebuie inlocuifi cu un
proletar adevarat, adica un bolgevic. Adeseori, C eka a venit odata cu acesta.
A cest ciclu anarhie, represiune gi apoi revolta antibolgevica, este bine ilustrat
de situafia de la Sam ara din 1918. Sovietul provincial din aceasta m etropola de pe
V olga avea m ajoritate com pusa din anarhigti gi din extrem a stanga a socialigtilor
revolufionari. Din toate punctele de vedere, regiunea Sam ara era In prim avara
republica independents care acorda pufina atenfie evenim entelor de la M oscova.
Pentm a pescui in aceste ape tulburi a venit in aprilie bine cunoscutul Dibenko, in
momentul respectiv sub investigafie gi in dizgrafia conducerii bolgevice. Redutabilul
m arinar era insofit de banda de adepfi personali gi s-a gandit evident sa organizeze propriul m ic stat, din care sa conduca vendeta im potriva nerecunoscatoarelor
autoritafi com uniste. Cu foarte m are dificultate, comunigtii locali condugi de V.
Kuibigev, al carui num e oragul il poarta azi*, au reugit sa il alunge pe D ibenko.
Exem plul sau a dus la izbucnirea unei revolte im potriva comunigtilor, care a fost
ajutata gi de incidente precum rechizifionarea cailor birjarilor pentm A rm ata Rogie.
Cu lozinci precum Sa term inam cu com isarii evrei, populafia s-a ridicat la lupta
gi, pentm catva timp, in Sam ara a dom nit com pleta anarhie. Cu ajutorul unitafilor
militare, bolgevicii au reugit in final sa suprim e revolta. Sovietul anarhisto-socialist
revolufionar de stanga a fost dizolvat gi a urm at represiunea66.
Terenul fusese pregatit in sa pentru urm atoarea gi m ult mai serioasa revolta
antibolgevica. In iunie, socialigtii revolufionari au convins trupele cehoslovace sa
ii ajute sa cucereasca Samara. Provincia a fost proclam ata atunci sediul guvernului
legitim al Rusiei, bazat pe m em brii Adunarii C onstituante (cei mai mulfi socialigti
revolufionari de dreapta) care s-au adunat in Sam ara. A cest guvern gi-a extins
curand teritoriul, ocupand oragul natal al lui Lenin, Sim birsk, iar in august Kazan,
un alt orag im portant asociat cu istoria fam iliei Ulianov.
A ceasta a fost perioada in care Trofki avea sa scrie:
C ineva se intreaba incongtient daca forfele vitale ale unei fari epuizate,
sfaram ate, deznadajduite ar fi rezistat pana cand noul regim ar fi fost in ga.
Proviziile nu erau la indem ana. Nu exista armata. Aparatul de stat era in curs
de organizare. C onspirafiile ferm entau pretutindeni. A rm ata cehoslovaca
* Mai exact, il purta la data la care Adam Ulam scria lucrarea. Din 1990 oraul a revenit la numele
dc Samara (n. tr.).
66 G. Lelevici, Revolufia anarhista la Samara, Revolufia proletara, 1922, nr. 7.

slajiontt pe teriloriul nostril ca putere independent^. Nu ptileam sii le opiliieui

aproape nieio rezistenfa67.
La sfargitul verii, in vastul teritoriu al Rusiei optsprezece guvcrnc insuipenle
eoncurau cu cel bolgevic de la M oscova68. In fafa acestei situafii, pozifia regiimiliu
com unist parea fara speranfa. T eritoriilenordice g ic e n traleale Rusiei fusesail pin
gi simplu supuse de guvem e rivale. In vest, trupele germane stafionau la I'ronlici ;i,
in timp ce intervenfia aliafilor incepuse deja. C olapsul puterii germane a adus
intensificare a ameninfarii abate: Franfa gi A nglia nu urm au probabil sii aiba niciiin
scrupul in a inlatura un guvern atat de fafig ostil lor, care incheiase pace cu Gen na 11 ia ,
anulase datoriile fafa de O ccident gi le anihilase cetafenilor lor proprieliij.il gi
investifiile in Rusia.
A bsolut remarcabile au fost calm ul gi increderea linigtita pe care Lenin le a a fi ga I
pe durata celor mai intunecate perioade ale razboiului civil. A ceasta tncredcrc s a
bazat in parte pe sentimentul ca guvernul bolgevic supraviefuise deja m ult mai mull
decat ar fi b anuit oricine m ainte de octom brie. S-a bazat, de asem enea, pe
agteptarea inca prezenta a revolufiei m ondiale, speranfa ce gi-a recapatat pe mo men l
intensitatea originara, odata cu revolufia germ ana din noiem brie 1918 gi cu efomc
rele regim uri de tip sovietic din B avaria gi U ngaria, in 191969.
Dar, cel mai im portant, increderea lui Lenin se intem eia pe evaluare sobrfi a
slabiciunilor, m ateriale gi psihologice, ale dugm anilor com unism ului. Intervenfia
straina trebuia sa fie de m ari proporfii ca num ar de soldafi pentru a decide soarla
Rusiei. D ar dupa patru ani de razboi, cum puteau guvernele democratice ale Occidci i
tului sa recruteze arm ate num eroase care sa lupte intr-o regiune indepartatS g i
pentru cauza straina gi derutanta pentru m are m ajoritate a propriilor cetafcni?
Intervenfia m ilitara a aliafilor era constransa sa fie afacere la scara redusii gi
graduala, m enita m ai probabil sa com prom ita forfele antibolgevice care caulan
ajutorul occidental, decat sa afecteze in chip decisiv rezultatul razboiului civil.
In plus, din cauza rivalitafii reciproce gi a parerilor diferite, aliafii erau incapabi Ii
sa puna la punct politica unitara gi coerenta fafa de Rusia gi de bolgevism. Stable
Unite urm areau cu ingrijorare proiectele japoneze fafa de Siberia gi, intr-adoviu .
dorinfa de a le fine sub control a fost unul dintre principalele m otive ale interveiifin
67 Trofki, Lenin, p. 152.
68 Numaratoarea nu fine cont de cinci guveme independente existente sub ocupafia germani!,
de exemplu in Ucraina gi Lituania, nici de state finand formal de Imperiul Rus, dar care se declm asci ,i
independente, precum Finlanada gi Georgia. James Bunyan, Intervention, Civil War and Communism
in Russia. April-December 1918, Baltimore, 1936, p. 277.
69 In vara anului 1918, Lenin a vorbit din nou despre faptul ca revolufie comunistii va i/bunil
in Occident in mai pufin de un an. Vezi E.H. Carr, The Bolshevik Revolution 1917-1923, New Yoi I .
1953, vol. 3, p. 129. Dar este problematic daca declarafiile lui gi ale altor lideri bolgevici mm i ii
adevarat sincere. Comunigtii treceauprin momentegrelein razboiul civil gi un aemcnca optimism n a
necesar pentru menfinerea moralului.

am ericane in regiunca respective. deosebire fundam entals dc vcderi separa

pi incipalele doua puteri intervenfioniste: Franfa dorea Rusie unificata sub un
rcgim respectabil, care intr-un rastim p potrivit ax* fi reintrat in rolul aliatului siiu
rasaritean; M area Britanie, in schimb, privea cu sim patie tendinfele separatiste ale
nafionalitafilOr din Caucaz gi din Asia Centrala. Unii politicieni aliafi ar fi vrut pur gi
simplu ca praful sa se ageze in intreaga zona a fostului Im periu Rus, astfel incat
relafiile com erciale cu uriaga sa piafa potenfiala sa fie reinnoite. U nii, precum
W. Churchill, priveau bolgevismul ca am eninfare m ajora la adresa civilizafiei gi
influenfei occidentale, care, daca nu era finut sub control din starea incipienta, ar
fi adus ruina pentru restul Europei. Alfii considerau com unism ul un rau m ai mic,
m enit sa perpetueze anarhia in Rusia, prin com parafie cu restaurarea unui regim
nafionalist care ar fi reluat margul expansionist al vechiului im periu.
Aceasta divergenfa de opinii gi rivalitate intre bandifii imperialigti fusese deja
exploatata de diplomafia bolgevica. Ca statul sovietic, ca oricare alt stat, trebuia sa
jo ace un rol diplom atic gi ca nu m ai puteau fi susfinute prostii de tipul abolirii
relafiilor externe a fost recunoscut de Lenin inca de la Brest-Litovsk. Acum, revolufia mondiala era privita drept ceva din viitorul mdepartat. In martie 1919, spusese:
Nu traim doar intr-un stat, ci intr-un sistem de state gi existenfa republicii sovietice
laolalta cu statele im perialiste este, pe term en lung, de neconceput . C uvintele
cheie aici sunt ,,pe termen lung . In acelagi timp, a inifiat tehnica diplomafiei sovie
tice, un amestec abil de promisiuni, ameninfari, lingugiri bine calculate pentru a nedumeri gi a afafa deopotriva politicienii gi electoratul din Occident.
A ceasta politica a fost ajustata la ceea ce bolgevicii considerau a fi principalele
slabiciuni gi puncte nevralgice ale claselor conducatoare din farile capitaliste
im portante. In cazul Franfei, s-a considerat a fi lacom ia rentierului francez. In vara
lui 1919, cand lucrurile mergeau rau pentm comunigti, Lenin a scos la iveala proiectul
adem enitor de a retum a datoriile externe, din care Franfei i-ar fi revenit m are
parte. D aca ,,vom obfine pace adevarata, spunea el intr-un interviu, guvernul
rus era gata sa plateasca toate datoriile catre Franfa70.
In cazul Statelor Unite ale Americii, bolgevicii au recunoscut foarte rapid predispozifia am ericanilor de a cadea in fafa frazeologiei dem ocratice gi asigurarilor
linigtitoare. In decembrie 1918, comisarul adjunct pentm afacerile externe, Litvinov, a
adresat nota pregedintelui Wilson, batranul ipocrit Wilson, cum il num ea Lenm in
m omentele sale mai pufin diplomatice, in care nu se sufla vorba despre revolufia
mondiala, ci confinea un frumos om agiu adresat simfului de justifie gi de imparfialitate al pregedintelui. Intr-un interviu pentru Chicago Daily News, Lenin insugi
m arturisea ca regim ul sovietic garanta neintervenfia in afacerile altor fari71.
Urm atorul capitol al O perelor sale confine m esaje catre partidele com uniste din
10 Opere, vol. 29, p. 487.
71 Opere, vol. 30, p. 32.

Italia, ITanfn gi ( Icrmania. Era uerabdator sa adune gi sii oxpuiiil comentai iile Ia v< i
labile despre regimul bolgevic din presa straina. Teroarea Rogie? Dc ce? ( 'hint gi un
jurnalist burghez american, Stuart Chase, scrisese hi N ew Republic cii bolgcvit u
sunt m ult m ai pufin represivi decat regim ul baronului M annerheim din binlandih'
(Cand oare, in m ijlocul atatorpreocupariin anul de groaza 1919 giinaintc dc zilclr
special pregatite revistei presei, gasise timp Lenin sa citeasca New Republic'!)
Pentru clasa conducatoare britanica, Lenin avea m ai m ult respect, li prcfuiu
abilitatea gi caracterul necrufator al ostilitafii fafa de com unism . Era insa congtieiil
de cregterea im portanfei m uncitorilor in politica britanica gi de rolul inhibitor ;il
ac esto rain maginafiile capitaligtilor gi politicienilor de tipul lui Churchill. Pentru
Partidul Laburist Britanic ca atare, Lenin avea, fara indoiala, dispref. In fapt, timp
de decenii, m uncitorul britanic fusese disperarea marxigtilor: acesta, cu lipsa sa dc
simf teoretic, refuzase sa sprijine lupta de clasa gi luptase num ai pentru condifii
mai bune de viafa gi pentru dem ocrafie. Totugi, chiar gi mai enervant era faptul cii
micul grup al com unigtilor britanici nu infelegea ca ar fi fost m ult mai utili Rusiei
sovietice gi revolufiei m ondiale daca s-ar fi alaturat Partidului L aburist gi ar b
acfionat din interior, decat sa aiba un grup zgom otos gi doctrinar de sine statatoi
Atunci cand avea de-a face cu socialigtii britanici de toate tipurile, nervii lui I
deveneau incordafi. Puneau intrebari stupide gi trebuia sa li se explice absolut oricc
delegafie a laburigtilor care 1-a vizitat in 1920 i- pus intrebari de felul: este mai
im portant sa existe un Partid C om unist B ritanic sau sa lucram pentru pace
R usia73? L enin com enteaza, prost-dispus, ca a avea asem enea oam eni print rc
com unigti ar fi daunat cauzei proletariatului. Sau alta intrebare: de ce in Rusia
existau teroarea, persecufia mengevicilor, lipsa libertafii presei gi a intruniriloi gi
altele asem enea? Aici, Lenin pur gi simplu gi-a pierdut rabdarea (toate acestca sc
gasesc intr-o scrisoare catre ziarele socialiste gi liberale din Anglia): Am cxplicnl
de atatea ori m otivele, incat este neplacut pentru m ine sa le repet . Totugi, mi/,a pc
sim patia clasei m uncitoare britanice trebuia continuata gi a adus cateva rezullalc
presiunea sindicatelor a fost, in m are m asura, responsabila pentru lim itarea gi apoi
sfargitul intervenfiei. D ar obtuzitatea clasei m uncitoare britanice gi a comunigl i li a
englezi ii va mai provoca lui Lenin iritare gi pe viitor.
F ara intervenfie externa de proporfii, R azboiul Civil din Rusia s-ar fi putut
incheia cu infrangerea bolgevicilor doar daca tabara adversa ar fi gasit un conducali
de neobignuita atracfie gi abilitate organizatorica, sau daca albgardigtii,
sub care toate forfele anticom uniste sunt am estecate intr-o m aniera oarecum
confuza, ar fi putut crea organizafie politica care sa aiba coeziunca si sunfiil
datoriei ale Partidului Comunist. N iciuna dintre aceste condifii nu a fost uidcpluuiu
iar succesul albgardigtilor chiar gi in cel mai de varf m om ent al inainlarii inililan
12 Ibidem , p. 11.
73 Opere, vol. 31, p. 119.

precum in vara lui 1919 sau in toam na aceluiagi an, cand Petrogradul aproape a lost
cucerit dc arm atele generalului ludenici, are un caracter oarecum efemer.
Din punct de vedere m ilitar, m otivele invocate pentru victoria bolgevicilor
subliniaza controlul asupra centrului fSrii, cu linii interioare relativ scurte, in timp
ce inam icul se gasea in afara, dezbinat, cu distance m ari de strabatut inainte de a
putea sa se lupte cu principalele forfe rogii. O fensivele albgardigtilor nu au fost
intr-atat infrante, cat au fost consum ate in marguri lungi, de-a lungul unor teritorii
infestate de partizani, liniile de com unicafie foarte lungi, lipsa proviziilor gi bolile
(in special tifosul) tSindu-gi partea din arm atele lor, inca inainte de a infrunta
dugmanul. Trupele lor au fost aproape intotdeauna inferioare num eric bolgevicilor,
atat timp cat nu a existat coordonare practica gi, intr-adevar, prin natura lucrurilor,
nu putea exista aga ceva intre centrele albgardiste m ajore din Siberia, din sudul
Rusiei gi de la Baltica. Aspectul m ilitar al razboiului civil 1-a alarm at rareori pe
Lenin. Nu avea sa traiasca starea invecinata cu panica pe care simfise in februarie
1918, cand se parea ca germanii vor fi in Petrograd in interval de cateva zile. Cand,
in toam na lui 1919, ludenici s-a aflat in fafa vechii capitale, Lenin a planuit foarte
calm abandonarea leagSnului revolufiei. El considera ca albgardigtii devin mai slabi
pe m asura ce igi extind teritoriul. M agina de razboi germ ana fusese un gigant,
forfele albgardigtilor erau doar gloata inarm ata, poate nu m ult diferita din acest
punct de vedere de trupele bolgevice, dar fara organizarea politica gi instinctele
politice sigure care caracterizau Partidul Com unist.
Slabiciunea politica a albgardigtilor a fost in m od diferit atribuita caracterului
reacfionar al regim urilor lor, incapacitafii de a se vinde faranilor, in ochii carora
reprezentau revenire a stapanilor de pam ant gi a capitaligtilor, gi corupfiei ,
explicafie com oda gi general valabila a istoricilor pentru egecul tuturor m igcarilor
gi guvem elor. Toate aceste caracterizari, degi confin un sam bure de adevar, nu pot
explica incapacitatea fatalS a migcarilor antibolgevice, iar unele dintre ele se pot
aplica in egala m asura gi comunigtilor. Cu siguranfa, de la mijlocul razboiului civil,
m asa faranilor se desprinsese de incuviinfarea pentru regimul rogu. Corupfia,
huliganismul gi toate felurile de excese erau la fel de raspandite in rangurile
inferioare ale ierarhiei bolgevice pe cat erau in randurile albgardigtilor.
M otivele reale pentru egecul migcarilor antibolgevice sunt mult mai cuprinzatoare. Ele constau in acelagi com plex de cauze care a doborat regim ul dem ocratic
din R usia dinainte de octom brie. In orice teritoriu albgardist, s-a desfagurat
variants a tragediei Rusiei intregi intre februarie gi octom brie 1917: regim ul m ilitar
care nu se infelegea cu autoritafile civile, conservatorii care ii urau pe moderafi,
ii 11im ii incapabili de coabitare cu antibolgevicii de stanga. A existat aproape in fiecare
silua|[ie incercare de a construi un larg front dem ocratic, legata de obicei de
orgnuizafia socialists revolufionara locals de orientare sau alta. Apoi, aceasta
11 lu lurii gubrcda s-a prabugit din cauza incompatibilitafii militarilor cu acest partid

ncl'erick, i n euro vedeau mca una dintre cauzele tragedici Rusiei. Avea mi m
instiluie dictaturS precum cea a am iralului Kolccak in Siberia, dai n-iinciuil
va deveni degraba batjocura, pentru ca regim ul, lipsit de suporl politic i u
I'acfiunile de stanga gi conservatoare in continua disputa, se va dezintcgra cm and
chiar inainte de infrangere m ilitara. A num ite regim uri, precum cel din non In I
Rusiei, au fost conduse pentru vrem e de num e foarte venerabile ale cm nii
revolufiei ruse, precum cel al lui N. Ceaikovski, care in 1870 fusese unul diniiv
inifiatorii faim osului pelerinaj catre popor, dar num ele celebre insem nau piifiii
lucru intr-o fara infom etata gi bulversata. Revolufia bolgevica nu a facut ca parlidclc
socialiste antibolgevice sainvefe sau sa uite ceva. Au ramas dependente de oraloi ic,
suspicioase la adresa militarilor, neincrezatoare unul in celalalt. Ofiferul dc carici a
obignuit, la randul sau, vedea pufine diferenfe intre acegti oam eni gi bolgevici gi a
ajuns sa ii urasca pe tofi politicienii pentru dem ocrafia inoportuna, penliu
scrupulele um anitare gi ezitarile lor. Faptul ca atafia ofiferi de m eserie ai fartilui
au in ro lat in cele din urm a in A rm ata Rogie nu poate fi pus doar pc seama
constrangerii sau nevoii pentru slujba gi pentru supraviefuire. A existat, d r
asem enea atracfie, pentru ideea Noului M odel m ilitar a lui Trofki: armalii in
care com petenfa profesionala gi disciplina aveau sa fie preceptele dom inanlc
U n alt avantaj, probabil decisiv, al bolgevicilor a constat in politica lor nafionalii
flexibila gi abila. P ana in 1919 gi 1920, se gtersese m ult din stralucirea faimoasci
doctrine a autodeterm inarii nafionale. Pentru cei m ai patrunzatori, aceasta ajim
sese sa insem ne independenfa sau autonom ia pe hartie, suprapusa peste centra Ii
zarea de tip vechi. D ar ex istainca un uriag apel propagandistic gi oarecarc realilalc
in declarafia sovietica potrivit careia fiecare nafiune din R usia se va bucuia dc
autonomie sau, daca era atat de dorita, de independenfa politica gi existenfa cul I i a I;i
Lenin insugi merita partea leului pentru aceasta politica gi succesul ei. Cu iniinito
rabdare, va corecta sau inlatura la colegii sai m anifestable prem ature sau exccsi vc
ale nafionalismului rus ori ale pasiunii centralizatoare. Ochiul sau a ramas fixal asupra
felurilor principale: m aiintai, consolidarea regim ului sovietic gi, in final, revolufia
pretutindeni. Putea agtepta. D aca era necesar, Lenin putea lasa la parte pierdei ea
Finlandei, a farilor baltice sau a Poloniei. D upa ce regim ul lui Kolceak s a priibiigil
in Siberia in iarna 1919-1920, Lenin i- avertizat pe com unigtii locali in Icgiilm .i
cu sovietizare prem atura. Era m ai infelept sa existe republica indepcndt nlil
a Siberiei care, dupa ce m arile puteri ar fi abandonat problem ele rusegli, : ai Ii
realipit Rusiei in linigte gi pe negtiute. Nu a m anifestat nicio nelinigtc govina all.....
cand a fost vorba de chestiuni teritoriale.
In aceasta privinfa, contrastul dintre bolgevici gi oponenfii lor a lost loaih
limpede. Cel m ai bine poate fi ilustrat luandu-1 in considerate pe gcneialul Aninn
D enikin, cel m ai eficient dintre conducatorii antibolgevici evidenfiafi in linipiil
razboiului civil. Pufini oam eni au parut atat de bine calil'icafi :;a coiidin a I i

dislmgoroa comunismtilui gi la rcnaglerca Rusiei. I'rin origine, Denikin putea invoea

laplul cii piovenea din popor intr-un fel m ult mai direct decal m area m ajoritate a
eoiulucalorilor bolgevici. Tatal sau senascuse gerb, mama sa fusese slujnica. Pe jum a
lale polonez gi crescut in Polonia, se poate presupune ca a avut un sentim ent special
la (ii dc incalcita problema nafionala a Rusiei. S-a facut remarcat in razboi, atat pe linia
li'ontului, cat gi ca ofifer de stat major gi, calitafi mai degrabanefiregti pentm un general,
era un vorbitor elocvent gi un om cu vederi sociale destul de avansate.
In ciuda unor acestor calitafi gi a unor motivafii inalte incontestabile, Denikin a
fost incapabil sa construiasca migcare eficienta antibolgevica. parte din egecul
sau s-a datorat incapacitafii de a-gi controla subordonafii. Aga cum el insugi admite,
unii dintre comandafii sai au tolerat, in ciuda interdicfiei, impugcarea prizonierilor,
pogromurile antievreiegti gi jefuirea faranilor din teritoriile recuperare de la rogii. Dar
cea mai mare slabiciune a regim ului sau a fost incapacitatea de a se descurca in
problem a nafionala. Baza sa de operafii, sudul Rusiei gi nordul Caucazului, era un
m ozaic de nafionalitafi, fiecare aspirand la independenfa dupa revolufie gi afigand
neincredere fafa de regim ul albgardist, care nu a renunfat niciodata la orientarea sa
fidela Rusiei Mari. Denikin insugi, aga cum se intam pla adesea cu oameni de origine
amestecata, a fost un mult mai fervent nafionalist decat mulfi dintre rugii pur-sange.
A ezitat chiar sa admita, degi in 1919 era deja fa it accompli* separarea Poloniei gi a
Finlandei, susfinand, probabil corect din punct de vedere legal, dar prostegte din punct
de vedere politic, ca doar viitoare adunare libera a Rusiei avea dreptul sa sancfioneze secesiunea unor foste teritorii ale im periului. Acest fapt a fost probabil hotarator in decizia polonezilor de a pastra neutralitatea cand ofensiva lui in 1919 i-a
im pins inapoi pe bolgevici gi cand lovitura dinspre vest ar fi putut face diferenfa.
In interiorul propriului dom eniu, generalul a avut de-a face cu aspirafiile la
independenfa ale ucrainenilor, ale cazacilor de pe D on gi din Kuban, ale m usulm anilor din Crim eea gi din nordul Caucazului. Relafiile sale cu britanicii, cu aliafii gi
cu susfinatorii sudici ai rugilor albi au fost inveninate de temerile, nu intotdeauna
lipsite de temei, ca acegtia ar privi favorabil pretenfiile Georgiei gi ale altor nafiuni
caucaziene la independenfa. Un politician mai subtil gi mai machiavelic s-ar fi abfinut
de la declarafii frecvente in favoarea marii gi indivizibilei Rusii sau m acar pana
cand principala problema, infrangerea bolgevicilor, era rezolvata. Denikin reflecta
insa mentalitatea nafionalista simpla a ofiferului rus obignuit. Astfel, gi i- indepartat
chiar gi pe cei mai firegti aliafi ai sai, cazacii din Kuban gi de pe Don, care ii fumizau
mare parte din trupe gi care ar fi avut cel mai m ult de pierdut de pe urm a victoriei
bolgevicilor. In cele mai m ulte cazuri, precum in cel al cazacilor, care cu greu
puteau fi considerafi alta nafionalitate, aspirafia la independenfa a aparut pentru
a obfine garanfia ca viitorul stat rus va fi federafie gi ca nu va mai fi condus in
mod centralist de la M oscova sau Petrograd. D ar albgardigtii nu au fost capabili sa
* Fapt implinit, in limba franceza in original (n.tr.).

conlrabalansezc prom isiunile straluciloare lacule de bolgevicii de la MoNrova

Kigiditatea nafionalism ului lor rus i- costat scump atat acasa, cat gi pcsle liolair
Aga cum Denikin insugi scrie: De la Paris auzim adesea: ajutorul dat de aliafi nu este
mai extins deoarece lupta din sud gi din rasarit74 nu este populara in randul drum
crafiilor europene; in scopul de a le cagtiga sim patia este necesar sa fie roslile dona
cuvinte - republica gi federafie - prom isiuni pe care nu le-am facut niciodatli 7 Ni
Denikin repeta cu incapafanare ca aceste cereri reprezinta im ixtiuni externe in
afacerile interne ale Rusiei gi ca viitoarea co n stitu te rusa putea fi alcStuilii numai
de adunare reprezentativa liber aleasa, dupa ce fara ar fi fost eliberata. I amitele
mentalitafii m ilitare sunt cel m ai bine exprim ate in verdictul sau despre razboi n Ini
civil: Cursul istoriei nu poate fi schim bat prin declarafii gi cuvinte m ari . I)ai i r
altceva decat declarafii gi cuvinte m ari erau Toata puterea in m ainile sovieleloi",
Tot pam antul pentru farani, D reptul fiecarei nafiuni de a-gi alege propria forma
de guvernam ant, care cu siguranfa au ajutat la schim barea cursului revolufiei gi I
razboiului civil?
R azboiul nu a fost num ai un duel al arm atelor gi al politicilor, ci gi un test nl
rezistenfei gi m oralului celor doua tabere ce se infruntau. Tabara albgardista a fost
scena unor continue intrigi, rivalitafi personale gi disonanfe politice. Sfargitul doi
dintre cei mai proeminenfi conducatori albi este sim ptom atic pentru acele condifii
deprim ante. Cu regim ul gi arm ata in totala descom punere, am iralul Aleksnndi
Kolceak a sfidat gansa de a scapa gi s-a orientat catre cehoslovaci. Acegtia, salui dr
politica din Rusia gi nerabdatori sa piece acasa, 1-au predat pe Kolceak in mainile
autoritafilor probolgevice din Irkufk, care au procedat la executarea fostului
dant suprem in februarie 1920. N u m ult dupa aceea, D enikin, cu autoiilnlen
subm inata de catre ofiferii sai, care 1-au acuzat de prabugirea m ilitara gi mornlii n
arm atelor albgardiste din sud, a transferat com anda resturilor arm atei sale lui
V ranghel gi a parasit R usia pe un vas britanic. Restrangi la regiunea Crimeei, nu .hi
mai putut evita infrangerea, care s-a produs in decurs de cateva luni.
Rivalitafi personale gi intrigi au fost raspandite gi in tabara bolgevicii, dm a
existat diferenfa izbitoare in ceea ce privegte conducerea. L a varf a exislnl
autoritate incontestabila, cea a lui Lenin.
Rolul sau in razboiul civil ar putea aparea gters gi lipsit de dram atisni in
com parafie cu cel al lui Trofki sau al altor conducatori ai partidului, cam s nil
in d rep tatin graba spre cele mai expuse segm ente ale frontului, indem nand Amialn
Rogie prin propriul exemplu. Este bizar s a il gasim pe Lenin in m omenlc m u i.dr
acordand timp unor sarcini gi preocupari care in mod norm al ar fi sciipal alenfiri
unui politician ocupat, chiar gi in cele mai pagnice gi stabile circiimstnnfe In p
tem brie gi octom brie 1918, a fost in perm anenfa agitat in privinfn lui iin dm i
74 Adica regimurile albgardigtilor lui Denikin, respectiv Kolceak.
75 A. Denikin, The History o f R ussias Time o f Troubles, Berlin, 192S, vol. I, p 1-I >

sialuilor. Intervenfia slriiinii igi atluna I'orfelc, arm atele albgardiste ameninfau, dar
pregodintele Consiliului Com isarilor era angajat intr-o corespondenfa fafnoasa cu
C om isariatul pentru C ultura gi cu sovietul oragului M oscova despre deplorabila
condifie a statuilor din strazile gi parcurile oragului. N efericitului funcfionar al
oragului i s-a spus ca ar trebui intem nifat timp de saptam ana (precizia lui Lenin
in astfel de chestiuni este un alt exem plu al m eticulozitafii sale). Lunacearski, aflat
in fruntea problem elor culturale sovietice, a fost intrebat cine sunt sabotorii
responsabili pentm gocantul fapt ca nu se putea vedea un singur bust al lui M arx76.
Stranie preocupare pentru acele tim puri!
Im presia desprinderii lui Lenin de conducerea propriu-zisa a razboiului civil
este im partagita gi de Trofki in m em oriile sale. In cele m ai m ulte cazuri, Lenin era
mulfumit sa lase conducerea chestiunilor militare in mainile sale, ale lui Trofki. I-a
confirmat fiecare decizie gi 1-a aparat in chip loial de intrigile lui Stalin gi ale altora.
In ciuda m arii gi realei adm irafii pentru Lenin, Trofki nu se poate abfine sa nu
sublinieze ca, in rarele ocazii in care Lenin s-a am estecat in problem ele militare,
s-a dovedit ca se ingela gi ca Trofki avea dreptate. Uneori, vanitatea incongtienta a
lui Trofki il im pinge sa faca afirmafii greu de crezut. Astfel, Lenin nu ar fi cunoscut
am ploarea folosirii fogtilor ofiferi farigti in A rm ata Rogie gi, in prim avara lui 1919,
ar fi fost gata sa ii indeparteze pe tofi fogtii ofiferi, daca nu ar fi fost indreptat de
Trofki77. tim insa ca Lenin era extrem de scrupulos in a se inform a in legatura cu
toate aspectele administrafiei civile gi m ilitare gi ca respectul sau pentm competenfa
profesionala era cel pufin la fel de putem ic ca gi cel al lui Trofki.
In fapt, contribufia lui Lenin la razboiul civil este una dintre cele mai convingatoare ilustrari ale marefiei sale. Niciun dictator gi pufini chiar dintre conducatorii
democrafi din timp de razboi ar fi rezistat tentafiei de a juca rolul strategului m ilitar
suprem. Bunul simf al lui Lenin 1-a facut sa evite aceasta ipostaza. A disprefuit
gestul de a vizita liniile frontului sau cartierele generale ale armatei. Foarte rar a
intervenit in chestiunile pur militare. A infeles ca in Trofki avea un m inistru de
razboi de m axim a abilitate gi, in cele mai m ulte cazuri, era gata sa urm eze sfaturile
gi judecafile acestuia. Totugi, aceasta nu inseam na ca a stat la parte de problem ele
m ilitare sau ca a fost m ulfum it doar sa consfinfeasca deciziile stralucitului sau
com isar pentm razboi.
Fara sprijinul plin de tact al lui Lenin, pozifia lui Trofki ar fi devenit foarte
repede de nesusfinut. Fara respingerea ocazionala a deciziilor com isarului pentru
razboi, mulfi alfi comunigti marcanfi ar fi fost instrainafi gi pierdufi pentru cauza
continuarii luptei. Lenin a acfionat ca instanfa suprema, nepierzand niciodata din
vedere, aga cum li se intampla uneori celorlalfi, aspectul politic al problemei. A existat
poate un elem ent de calcul egoist in acest rol. Trofki a trebuit adeseori sa igi asum e
76 Ope re, vol. 35, p. 303.
77 Lev Trofki, Via[a mea, New York, 1930, p. 447.

rbspunderea penlru miisuri gi polilici extrem de nepopulare in raiulurilo coinuni .iil<>i

Dar, la suprafafS cel pufin, Lenin a fost generos in laudarca omului care In,'
pentru vreme indelungata inam icul sau politic gi im potriva caru ia, in zilele exilullii,
igi indreptase cele mai aspre invective. Cand, in iulie 1919, Trofki a facul scenil
gi a am eninfat cu dem isia din funcfie (tocm ai fusese anulata alegerea pe cure
liicuse pentru postul de com andant suprem), Lenin nu a ales sa-i reamintcsisca, aga
cum ii spusese unui com andant bolgevic in 1917, ca nu se demisionea/ii in limpul
razboiului gi ca s-ar fi cuvenit sa fie impugcat pentru ameninfarea facuta. Dimptil ri vii,
s-a straduit sa aline sentim entele lui Trofki gi sa-1 convinga sa ramana in post
A proape in aceeagi vreme, i- inm anat lui Trofki un docum ent pe care ullimul
il reproduce cu m andrie in m em oriile sale. hartie in alb insofita de texlul:
Tovaragi, cunoscand caracterul strict al tovaragului Trofki, sunt atat de convins,
atat de deplin convins de corectitudinea, de eficacitatea gi de necesitatea ordincloi
date de tovaragul Trofki pentru succesul cauzei, m eat intaresc fara rezerve ace:.I
ordin. Semnat, V. Ulianov-Lenin78. Ifi voi da, a adaugat Lenin, oricate formulate
de acest fel vei dori. Un docum ent straniu, ce acorda, aga cum Trofki exclamil cu
bucurie, putere de viafa gi de moarte. D ar nici el, nici Lenin, nu par sa fi re lie d al
la faptul ca, cu cateva m ici m odificari stilistice, docum entul ar fi putut fi emis de
cancelaria lui Ivan cel Groaznic sau Petru cel M are, m ai degraba decat dc biroiil
pregedintelui C om isarilor Poporului.
Parteneriatul celor doi oam eni alcatuiegte poveste fascinanta, degi informafia
n oastra despre aceasta este departe de a fi com pleta. V ersiunea lui Trofki esle
partinitoare gi, in afara de propria subiectivitate, autorul nu este intotdeauna pivci:.
in fapte79. In privinfa istoriografiei sovietice, aceasta a fost mult timp sub conslran
gerea epurarii tuturor m aterialelor gi referinfelor favorabile lui Trofki gi nici eliiai
destalinizarea nu a m odificat aceasta falsificare fipatoare a rolului sau.
Faim osul parteneriat a avut m om entele sale de tensiune. M intea lui Trofki eia
mai rigida decat cea a lui Lenin. D upa cum scrie: ,,Mi-am croit drum printre cei care
stateau in calea succesului m ilitar sau, in viteza acfiunii, i-am calcat pe batiilin i |>e
cei neatenfi gi am fost prea ocupat ca sa im i cer m acar scuze . Crearea Amuilei
Rogii a fost vazuta de el in principal ca chestiune tehnica, im punand rcslaurnren
disciplinei gi a profesionalism ului militar. U na dintre prim ele sale vizitc pe li onl
1-a facut sa infeleaga gocanta stare de fapt. N ava blindata de pe Volga la bonlul
careia a urcat Trofki era im obilizata. Intotdeauna este aga, a spus cu ainiibililalr
comandantul. Cand trebuie sa ne retragem, motorul m erge perfect, dar cfnul Irebmc
sa atacam , motorul in train greva80. Dezertarile erau foarte raspandilo in i andnidi
78 Ibidem, p. 469.
79 In Jurnalul sau sunt cateva referiri la mtrunirile Politburoului Tnaintc ca aceaslii nislllu|lt sa li
intrat in activitate. Vezi de exemplu p. 80.
80 Trojki, Cum a fo s t creata armata revolufiei, Moscova, 1923, vol. 1, p. 217.

Armatei Rogii. Riispunsul im ediat al lui Trofki a lost sii-i impugte pc com isarul
local gi altc 26 de persoane pentru dezertari. Era august 1918, iar ideea dc a-i
impugca pe comunigti (in com parafie cu am eninfarea practicata adesea de Lenin)
a lost neobignuita. A m intirea comunigtilor executafi de la Sviansk avea sa fie
lolosita im potriva lui Trofki timp indelungat. D ar Sviansk a fost salvat gi A rm ata
Rogie a obfinut prim a victorie.
Acum au fost puse bazele modelului: in faimosul sau tren blindat, Trofki avea sa
aparain cele mai periclitate segmente ale frontului, sa combata dezertarile gi oboseala
gi sa refaca disciplina prin cele mai drastice masuri. Este foarte probabil ca severitatea
acestora a fost adesea excesiva. Aga cum am vazut, deja in martie 1918, Trofki, pe
atunci com isar pentru afacerile externe, a fost acuzat de Riazanov, un com unist
cunoscut pentru integritatea sa, ca a ordonat execufia a gase oameni nevinovafi.
Instinctele sale disciplinare 1-au facut sa intre in coliziune cu acele clici private
care se formau in interiorul ierarhiei comuniste. La Petrograd, Zinoviev igi pusese
deja bazele micului sau regat politic, din care nu va fi dislocat de Stalin pana in 1925.
Ultimul, la randul sau, gi-a creat anturajul propriu. L a Ja rifin 81, acolo unde Stalin
era com isar politic, el gi com andantul armatei Vorogilov au form at alianfa bazata
pe antipatia com una la adresa lui Trofki gi a m asurilor sale extrem e. Este clar ca,
daca s-ar fi putut im pune, Trofki 1-ar fi im pugcat pe Vorogilov pentru neascultarea
ordinelor. M eritele relative ale pozifiei sale, respectiv ale lui Stalin gi Vorogilov,
sunt dificil de evaluat. D ar este evident ca gi daca ar fi fost convins de absoluta
corectitudine a politicii lui Trofki (aga cum probabil ca era), Lenin nu ar fi putut
totugi aproba ca unul dintre veteranii bolgevici sa fie impugcat, iar celalalt cazut in
dizgrafie. Vechii bolgevici nu erau inca dispensabili. Spune multe despre diplomafia
sa faptul ca toate cele trei persoane au fost menfinute in pozifii inalte. Care ar fi fost
consecinfele daca un bolgevic proem inent ar fi trecut de cealalta parte in m ijlocul
razboiului civil?
Rezerva lui Lenin fafa de Trofki nu a fost bazata, totugi, doar pe considerente
politice. A intrat in discufie gi temperamentul diferit. Pasiunea vinovata pentru omul
din popor nestapanit, anarhist, chiar criminal, nu 1-a parasit niciodata pe Lenin, dar
a fost cu totul absenta din m intea lui Trofki. Din punctul de vedere al ultim ului,
conducerea razboiului presupunea arm ata regulata, condusa de ofiferi de cariera.
A privit cu dezgust activitafile de partizani gi detagamentele private indisciplinate
care au constituit trasatura notabila a Razboiului Civil din Rusia.
Razboiul a inm ulfit num arul bandelor gi arm atelor particulare, politic nici rogii,
nici albe. In unele cazuri, erau conduse de anarhigti, in alte situafii, de m ercenari,
dar practic in fiecare caz exista un adaos sem nificativ de elem ente crim inale
autentice. Cea mai faim oasa armata de acest tip a fost condusa in U craina de N estor
Mahno. Ja ra n uerainean pe jum atate analfabet, anarhist autoproclam at, M ahno a
Mai tarziu Stalingrad, apoi Volgograd.

apSlrut in primavura lui 1918 la Moscova, unde a avut. discufie cu I .enin, este I a
primit cu bunavoinfa gi i- facilitat plecarea in U craina al'latu in d i sub ^
austro-germ ana. O data revenit pe pam antul natal, M ahno a organizat bandit
inarm ata, care a luptat fara incetare im potriva oricarei forfe ce strabiitca a i d
nefericit teritoriu: germani, ucraineni nationaligti, oam eni de-ai lui Denikin gi alle
bande partizane. Uneori, a colaborat cu A rm ata Rogie in lupta im potriva albgar
digtilor, alteori a luptat im potriva ei. Comunigtii capturafi, mai ales daca erau legafi
de Ceka, erau de obicei executafi de forfele sale. Totugi, in cea mai critica perioada
a razboiului civil, politica bolgevica a incercat sa stabileasca form a de colaborare
cu M ahno. In aprilie 1919, un dem nitar de im portanfa lui L. Kam enev a fost trimis
sa negocieze cu M ahno. Trebuie sa fi fost intalnire nefireasca: unul dintre cei
mai gcolifi comunigti discutand cu geful anarhist abia alfabetizat gi de obicei beat.
Tatucul M ahno, cum era cunoscutin randul adepfilor sai, 1-a asiguratpe Kamenev
ca era prieten al puterii sovietice gi i- aratat un copac de care tocm ai spanzurase
cu m ainile sale un colonel albgardist. A negat acuzafiile de banditism gi
antisem itism , iar vizitatorul sau, evident satisfacut, i- spus lui M ahno ca forfele
sale au fost incluse in A rm ata Rogie gi i s-a adresat cu tovarag82.
Degi M ahno apare intr-o lum ina favorabila, in com parafie cu alte capetenii de
banda, pentru ca a descurajat, nu intotdeauna cu succes, jafurile gi pogrom urile
evreiegti, reactia lui Trofki la aceasta alianfa a fost una de m anie gi umilinfa.
C om entariile sale despre partizanii lui M ahno, chiar gi atunci cand luptau alaturi
de rogii im potriva lui Denikin, sunt caracteristice pentru filosofia lui militara: Nu
exista niciun respect pentru ordine gi disciplina in acea armata. N icio sursa de
aprovizionare... In acea armata ofiferii sunt alegi. M ase de oam eni inarmafi
ingelafi, devenite un instrument orb in m ainile unor aventurieri... A venit momentul
sap u n em capat acestei adunaturi pe jum atate culaca, pe jum atate anarhista83. Dar
M ahno gi-a continuat colaborarea dificila cu A rm ata Rogie m ult tim p dupa ce
Trofki a scris aceste cuvinte. A bia in 1921, cand ajutorul sau nu mai era necesar,
banda sa a fost lichidata, iar el constrans sa paraseasca fara.
In afara ca erau conduse de un anarhist declarat, forfele lui M ahno nu se deose
beau prea m ult de arm ata sovietica tim purie sau de detagam entele de partizani.
Trofki a lucrat fara incetare pentru a le transform a in unitafi regulate disciplinatc.
A fost printre prim ii care au propus cu entuziasm folosirea fogtilor ofiferi farigti. Cii
acegtia au contribuit decisiv la victoria A rm atei Rogii este un lucru asupra cSruia
sunt de acord la unison deopotriva surse rogii gi albe. Folosirea acestor oameni a
fost m enita sa infrunte opozifie putem ica. D aca dam la parte povestca despre
ezitarea lui Lenin in aceasta problem a, este totugi adevarat ca mulfi dintre veeliii
com unigti au considerat inacceptabil acest pas, iar pentru unii dintre ei, o u r
82 V. S., ,JExpedijia lui L. Kamenev in Ucraina m aprilie 1919, m Revolufia proleltirtl, I m i
83 Trojki, Cum a fo s t creata armata revolufiei, vol. 2, partea I, p. 191.

asum asera com anda sau erau com isari, reprezenta am eninfarc dircclii. Aga cum
este cunoscut, Trofki gi-a insofit politica de faim oasS circulars care atenfiona cii
m inisterul sau va fine un registru cu fam iliile ofiferilor de cariera gi ca acestea vor
I'i lacute responsabile pentru eventuala dezertare sau lipsa de loialitate. Insa a fosl
un aparator entuziast al ofiferilor de cariera, pe care i- laudat adesea gi pe care i-a
aparat de atacurile dogm aticilor. In cercurile partidului, protejarea gentlemen i lor
a fost In mod caustic com parata cu prom ptitudinea de -i pedepsi pe comunigti.
Un alt ordin de-al sau faim os prevedea ca, in cazul dezertarii unei unitafi, comisarul
va fi cel im pugcat prim ul, apoi ofiferul com andant. N u a m anifestat niciodata toleranfa ocazionala a lui Lenin fafa de huliganismul din exces de zel proletar. Pedepse
severe ii agteptau pe soldafii A rm atei Rogii pringi ca jefuiau, iar simful pentru
ordine al lui Trofki a m ers pana la a protesta im potriva vexafiunilor gi um ilinfelor
la care a fost supusa burghezia din teritoriile recucerite.
In m od destul de ironic, se poate spune ca Lenin a fost principalul beneficiar
politic al severitafii gi autoritarism ului com isarului pentru razboi. El insugi adept
sever al disciplinei, sub a carui m ana bolgevicii fusesera pugi la incercare in prim ele
luni ale revolufiei, Lenin aparea acum aproape un sem ianarhist in com parafie cu
Trofki. Acesta va fi un tipar recurent pe toata perioada conduceri lui Lenin in Rusia
sovietica: un locotenent al sau propunea politica ce ar fi scandalizat pe mulfi prin
caracterul ei autoritar; Lenin, acceptand esenfa propunerilor, le va exprim a intr-un
limbaj mai m oderat gi mai acceptabil. A obfinut astfel incredere in m oderafia sa gi
a im pacat sau, m ai degraba, a acoperit antagonism ul personal intre ambifiogii
dem nitari comunigti. A ceasta tehnica a intarit controlul sau asupra partidului gi a
evitat identificarea sa cu una sau alta dintre facfiuni. In acelagi timp, a lasat loc
pentru violenta lupta pentru putere, care a izbucnit in mod deschis dupa ce m ana
lui Lenin nu a m ai fost la carm a.
I- revenit tot lui Lenin sa intervina in cateva dintre cele mai im portante decizii
militare. Peste obiecfiile lui Trofki, a confirm at inlocuirea com andantului-gef al
Armatei Rogii, J. Vatsetis, cu un alt fost colonel farist, S.S. Kamenev84. Noul com an
dant m enfioneaza in m em oriile sale ca 1-a vazut rareori pe Lenin. Intr-una dintre
ocazii, i- schifat planul unei operafii militare gi nu s-a putut abfine sa nu sublinieze
frum usefea m anevrei. L enin i- replicat cu raceala ca datoria lui era sa invinga
dugmanul gi ca nu avea importanfa daca facea printr-o m anevra frum oasa sau nu.
Prudenfa lui Lenin in chestiunile militare 1-a parasit numai cand a putut intrezari
posibilitatea unei revolufii com uniste in Occident. Caderea Im periului Germ an in
1918 1-a facut sa ia in considerare versiune berlineza a lui octombrie 1917. Noului
84 Este una dintre rarele ocazii in care avem insemnare a lui Lenin in care ii menfiona sofiei sale
inalta problema de stat. Ii scria dragei lui Nadia la 9 iulie 1919 ca agteapta multe de la inlocuirea
lui Vatsetis cu Kamenev. Un sof mai pufin modest nu ar fi rezistat tentafiei de a scrie Am decis sa
il num esc....

gtivcrn socialist al Germ aniei i-au lost ol'erite provizii, chiar daca lipsa hnuin in
Rusia era gi m ai grava. Lenin a solicitat m arire a efectivelor Armatei Rogii la Iin
m ilioane, pentru a ajutanafiunea germ ana in lupta sa agteptata im potriva impe
rinligtilor franco-britanici 85. A fost scurta renagtere a lui Lenin dinainlo dc
octom brie 1917: Rusia era infom etata gi in chinurile razboiului civil, Armata Rogie
abia daca se afla la prim ul nivel al organizarii sale gi era afectata de nenumiiralc
dezertari, totugi i se cerea sa lupte p e pam ant strain im potriva forfelor combinalc
victorioase ale aliafilor gi ale arm atei regulate germane. Cu siguranfa, infrangerca
com unism ului germ an in ianuarie 1919, cand revolta Ligii Spartakus a fosl
inabugita, iar conducatori! ei, Karl Liebknecht gi R osa Luxem burg, ucigi, a I'osl
providenfiala in salvarea com unism ului rus de la aventura fatala86.
M irajul unei expansiuni ideologice spre vest a avut suiguri gi coboraguri in
urm atorii doi ani. In cazurile efem erelor regim uri sovietice din U ngaria gi Bavaria,
Lenin nu a putut face m are lucru, dar a dat cateva sfaturi bune87. Insa in 1920 avea
sa arunce prudenfa pe fereastra pentru gansa de a im planta com unism ul in inima
Europei.
Cu siguranfa, circum stanfele erau m ult mai prom ifatoare decat in 1918-19Id.
A rm ata Rogie era acum forfa form idabila. Cu excepfia arm atei lui Vranghel,
ascunsa in Crim eea, forfele im portante ale albgardigtilor fusesera zdrobite.
Polonezii, care in prim avara avansasera in U craina gi ajunsesera la Kiev, igi
extinsesera peste m asura liniile gi, in urmatoarele cateva saptamani, Armata Rogie
ii im pinsese inapoi in Polonia. Pericolul extern gi infrangerea dugmanului tradifional
au dat nagtere la inceput unui nafionalism rusesc fafig, chemat sa insuflefeasca apcl ii I
ideologic. Nota govina care transpare din unele publicafii com uniste a mers atat de
departe, incat Trofki s-a simfit obligat sa mustre ziarul m ilitar care pusese in contrast
iezuitism ul perfid al polonezilor cu natura deschisa gi sincera a rugilor88.
Succesele m ilitare ale Arm atei Rogii au trezit in Lenin un vis vechi: acela ea
A rm ata Rogie sa ajunga la frontierele Germ aniei gi sa aduca incurajare puternieci
migcari comuniste din acea fara. In martie pretindea ca, fafa de primele zile ale puterii
lor, comunigtii devenisera m ai realigti. A m facut mulfime de gregeli prostegl i pe
vrem urile de la Smolnii, cand dom neau haosul gi entuziasm ul89. D a rin iulie s a
85 O pere, vol. 28, p. 83.
86 Daca este sa ne lasam in voia conjecturilor istorice, se poate specula ca egecul lui Licbknerlil
gi Luxemburg de a lua puterea in Germania a fost de bun augur pentru comunismul rus. I ,uxomlini|',
pompoasa Rosa, dupa cum obignuia Lenin sa numeasca mainte de 1914, era vcclu- advt'itaiill
a sa. Ultima ei lucrare constituia un sever rechizitoriu la dictatura bolgevica gi este probabil ell, Mill)
conducerea ei, comunismul german s-ar fi ciocnit curand cu cel al lui Lenin.
87 A telegrafiat comunigtilordin Bavaria in aprilie 1919, mtrebandu-i dacfl luascrtt oslalirl it In
burghezie, daca triplasera salariul faranilor saraci gi aga mai departe. Opere, vol. 29, p. 398
88 Trofki, Cum a fo s t creata armata revolufiei, vol. 2, partea a 2-a, p. 153.
89 Opere, vol. 30, p. 428.

lasal purtat din non de entuziasm ul fafS de ideea revolufia rusJt va da mana cu
prolclariatul germ an inca in fierbere. O data cu alungarea polonezilor din Ucraina
gi Bielorusia, Rusia putea sa igi asigure pace foarte confortabila. D ar bolgevicii, gi
in acest caz L enin a fost cel m ai insistent, au staruit pentru inaintare spre
Vargovia. Condifiile oferite polonezilor, aparent invingi, a rfi transformat fara intr-un
satelit al Rusiei. M ai elocventa decat aceste condifii a fost crearea Com itetului
R evolufionar Polonez, care ar fi urm at evident sa devina prim ul guvem bolgevic al
Poloniei. Pregedintele acestuia era Julian M archlew ski, iar printre ceilalfi membri
se aflau D zerjinski gi colegul sau din Ceka, I. Unschlicht. Niciunul dintre membri
nu mai avusese de ani de zile vreo legatura cu clasa m uncitoare poloneza. Numai
num ele acestor m em bri ai prezum tivului guvern erau suficiente pentru a-1 face pe
cel mai radical m uncitor polonez sa se alature apararii farii sale.
Prin foarte pufin caracteristica nerabdare gi insistenfa pentru margul cel mai rapid
spre Vargovia, Lenin a dat la parte atat avertizarile experfilor sai polonezi cat gi
ale celor militari. Prim ii au subliniat ca era iluzoriu sa se ia in calcul posibilitatea
unor revolte proletare in Vargovia sau in alte orage im portante gi ca legatura cu
R usia a com prom is com unism ul polonez in ochii m uncitorilor gi faranilor din
Polonia. Militarii susfineau ca viteza putea fi obfinuta doar prin intinderea pana la
rupere a liniilor de comunicafie gi de aprovizionare ale Armatei Rogii. Trofki s-a aflat
printre cei sceptici. D ar obiecfiile tuturor au fost inlaturate de insistenfa lui Lenin.
In august, polonezii au contraatacat gi A rm ata Rogie a suferit cea mai severa
infrangere in cei trei ani de existenfa. A nalizele infrangerii au fost intotdeauna
strans legate de controversa politica. Trofki susfine ca vinovatul a fost Stalin care,
in calitate de com isar al frontului sudic, a refuzat sa-gi autorizeze arm atele sa
sprijine principala forfa rogie care m ergea spre Vargovia. C om andantul celei din
urma, Tukacevski, un fost locotenent farist in varsta de 27 de ani, a fost la randul
sau acuzat de ambifii politice ascunse, care 1-ar fi facut in chip im prudent sa caute
un succes rapid. In sfargit, propria insistenfa a lui Lenin ca A rm ata Rogie sa atinga
frontierele Germ aniei cat m ai repede cu putinfa a fost cauza a dispersarii forfelor
ruse gi a infrangerii zdrobitoare90.
Oricare ar fi explicafia, este greu de crezut ca Rusia sovietica era deja suficient
de putem ica pentru a cuceri gi a conduce nafiune de 25 de m ilioane sau, gi mai
fantastic, ca tentativa de sovietizare a Germ aniei prin forfa ar fi reugit. Este tot
atat de probabil ca ocuparea Vargoviei ar fi avut, pe term en lung, consecinfe fatale
pentru com unism ul din Rusia.
Mai tarziu, Lenin avea sa igi recunoasca deschis optimism ul exagerat in privinfa
campaniei din Polonia gi partea sa de vina in infrangere. Totugi, visul sau ca Rusia
90 Aceasta este suspnuta de lucrarea comandantului polonez al campaniei, J. Pilsudski, Anul 1920
(in limba polona), Londra, 1941, p. 129.

sovieticft sit Igi tlea mfma cu revolufie in G erm ania s-a stins greu. ( 'liiar gi dupi
armistifiul cu Polonia, care a dus la acordul teritorial ce a dSinuil panii in I') Id, i
vorbit cu nostalgie despre gansa ratata: D aca Polonia ar fi devenit: soviet irii, dael
muncitorii din Vargovia ar fi prim it ajutorul din Rusia sovieticape care il agleplau
Tratatul de la Versailles s-ar fi prabugit91. 0 judecata visatoare atipica pentm I -nin
Nu dorea sa planga pentru cauzele pierdute sau sa se am ageascS singur asu p i:
faptelor (m uncitorii polonezi agteptand ajutorul sovietic). D ar era ultimul suspii
pentru visul revolufiei m ondiale care trebuia acum lasat la parte gi, aga cum :
infeles probabil, pe care nu avea sa il vada im plinindu-se in tim pul vicfii sale
M arile episoade ale luptelor arm ate erau acum in urm a, iar Lenin trebuia sii st
intoarca la m isiunea reconstruirii societafii, intr-o fara zguduita gi chinuita de gast
ani de razboi gi revolufie.

91 Opere, vol. 31, p. 281.