Location via proxy:   [ UP ]  
[Report a bug]   [Manage cookies]                
Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 954 vizualizări

    Câmpia Padului

    Încărcat de

    Tarabuta Marcel Florin

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Câmpia Padului

    Încărcat de

    Tarabuta Marcel Florin
    954 vizualizări2 pagini

    Titlu original

    Câmpia Padului.doc

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca doc, pdf sau txt
    954 vizualizări2 pagini

    Câmpia Padului

    Încărcat de

    Tarabuta Marcel Florin

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca doc, pdf sau txt
    Sunteți pe pagina 1din 2

    Cmpia Padului

    Cmpia Padului (ital. Pianura Padana) este o cmpie roditoare situat pe cursul Padului. Ea
    se ntinde de la oraul Como, din nordul Italiei pn n districtul Mendrisio, cantonul Ticino,
    Elveia i ocup o suprafa de 50.000 km. Cmpia a luat natere n teriar prin sedimentele
    aduse de apele curgtoare din Alpi. Pe direcia est-vest cmpia are o lungime de 400 km i o
    lime ntre 70 i 200 km. La nord i vest cmpia are un relief deluros fiind limitat de munii
    Alpi, iar la sud de munii Apenini. La est este mrginit de coasta Mrii Adriatice, unde Padul
    se vars printr-o delt larg. Cmpia Padului este regiunea cu populaia cea mai deas i
    pmntul cel mai roditor din Italia. Aici se cultiv sfecl de zahr, vi de vie i cereale ca:
    porumb, orez i gru. Clima regiunii este o clim continental cu veri calde i ierni reci. ntre
    anii 1796-1797 la Rzboaiele napoleniene din Cmpia Padului au participat i regimente de
    grniceri din Transilvania.

    Campia Panonic

    Campia Panonic (sau Bazinul Carpatic,


    ori Depresiunea Panonic) este un mare
    bazin de sedimentare situat n estul Europei
    Centrale precum i pe o mic poriune din
    Europa de Est, fiind un subsistem al
    sistemului Alpino-Carpato-Hiamalyan. n
    sistemul su intr un numr de subbazine
    separate tectonic de supranlarea unor
    blocuri bazale, dar legate printr-o ptur
    groas de sedimente neogene i cuaternare.
    Inconstant, bazinele teriare ale Vienei i
    Transilvaniei sunt considerate pri ale ansamblului panonic.

    Imens geosinclinal cu un fundament mai vechi, paleogeografic acesta este un situat n fostul
    areal al Mrii Panonice (parte a domeniului Paratethys) i a fost delimitat n Neogen.
    Subcarpaii Romniei

    Subcarpaii reprezint o unitate de relief de altitudine mijlocie care se desfoar att la


    exteriorul arcului carpatic, (ntre vile Moldovei i Motrului) ct i n interiorul su, (n zonele
    Bistria - Homoroade Hrtibaciu - Ocna Mure i Turda - Beclean).
    Subcarpaii apar ca o treapt de relief ntre muni i regiunile jose de la exteriorul acestora,
    fiind constituii dintr-o asociere de culmi deluroase separate prin vi sau prin depresiuni.
    Geneza
    Subcarpaii sunt formai prin cutarea/ncreirea scoarei. Regiunea subcarpatic este
    caracterizat de o mare mobilitate tectonic, n prezent, fiind pus n eviden printr-o
    accentuat sensibilitate seismic.
    Alctuire petrografic
    Roci sedimentare cutate i ridicate neuniform: argile, gresii, marne, nisipuri, pietriuri.
    Altitudine
    Altitudinea subcarpailor variaz de la [ 200m-800m(rareori 1000m)]300m-1218m nlime.
    Clim
    Subcarpaii Moldovei: Climat temperat-continental cu influene scandinavo-baltice.
    Subcarpaii de Curbur: Climat temperat-continental cu influene de ariditate.
    Subcarpaii Getici: Climat temperat-continental cu influene de tranziie i
    submediteraneene.
    Vegetaie
    Predomin pdurile de fag n amestec cu gorunul.
    Diviziuni
    n funcie de poziia fa de arcul carpatic i de particularitile geomorfologice, Subcarpaii
    se mpart n trei diviziuni:
    Subcarpaii Orientali:
    - Subcarpaii Moldovei
    - Subcarpaii de Curbur
    - Subcarpaii Prahovei
    Subcarpaii Getici:
    - Muscelele Getice (Muscelele Argeului)
    - Subcarpaii Vlcii
    - Subcarpaii Jiului
    Subcarpaii Interni cuprind sectoarele:
    - Bistria - Homoroade
    - Hrtibaciu - Ocna Mure
    - Turda - Beclean

    S-ar putea să vă placă și