Ochi

Ochiul este un organ pereche situat intr-o cavitate osoasa, numita orbita, cu rol
protector. Este alcatuit dintr-o parte principala, numita globul ocular, si organe anexe. Globul
ocular este format din 3 tunici concentrice si o cavitate in care se afla mediile transparente.
Tunica interna este retina care este alcatuita din celulele cu conuri care au rol in vederea
diurna, colorata. Celulele cu bastonase au rol in vederea nocturna.

Mediile transparente au rolul de a refracta radiatiile luminoase proiectand imaginea pe

retina, in pata galbena. In afara de cornee, alte medii transparente sunt : cristalinul si umoarea
sticloasa. Cristalinul este o lentila convergenta cu proprietati deosebite : sub actiunea unor
muschi se poate bomba mai mult sau mai putin, astfel incat distanta sa focala se modifica.
Aceasta modificare a distantei focale, numita acomodare, se face reflex. Lumina refractata
prin cristalin strabate umoarea sticloasa si ajunge la retina. Retina, membrana interioara joaca
rolul unui ecran : aici se formeaza imaginile. Procesele prin care se realizeaza vederea au la
baza 3 etape succesive : receptia vizuala, transmisia vizuala si formarea senzatiilor vizuale .

Receptia vizuala: Razele luminoase reflectate pe suprafata unui obiect strabat mediile
transparente ( umoarea apoasa, pupila si irisul ), se refracta si se aduna pe retina, in pata
galbena, unde se formeaza o imagine reala, mai mica si rasturnata.

Transmisia vizuala: Imaginile care se formeaza pe retina sunt transmise la creier prin
nervul optic.

Formarea senzatiei de vaz: Imaginile sunt proiectate intr-o zona a creierului, numita
arie vizuala, unde ia nastere senzatia de vaz. Creierul anlizeaza si apreciaza marimea si pozitia
normala a obiectelor in spatiu.

Defecte de vedere

Miopia: este cel mai des ntlnit defect de vedere, aceasta avnd un caracter patologic(apare
la natere) i ia loc atunci cnd globul ocular al ochiului miop este mai mare dect cel al
ochiului normal, imaginea formndu-se n faa retinei. Miopia este corectat cu ajutorul
lentilelor divergente.

1
Hipermetropia: este de asemenea un defect patologic, aceasta ns lund loc mai rar dect
miopia. Globul ocular al ochiului hipermetrop este mai mic dect cel al ochiului normal, n
consecin imaginea formndu-se n spatele retinei. Hipermetropia este corectata cu ajutorul
lentilelor convergente.

Prezbitismul: este un defect de vedere care apare de obicei la btrnee, acesta comportndu-
se n acelai mod precum hipermetropia, acesta fiind cauzat de atrofierea elasticitii
cristalinului. Prezbitismul este tratat cu ajutorul unei lentile convergente.

Strabismul: are drept cauz slbirea unuia dintre muchii externi ai globului ocular, acesta
fiind corectat prin exerciii de ntrire a musculaturii ciliare.

Daltonismul: este o stare patologic, o tulburare a vederii cromatice, constnd n

incapacitatea de a deosebi unele culori de altele (mai ales rosu si verde), deoarece fie
receptorul responsabil pentru culoarea verde fie cel pentru culoarea roie nu funcioneaz
deloc i astfel persoanele vd n negru sau gri.

Boli ale ochiului:

Cataracta: apare cel mai frecvent, la persoanele cu o vrst naintat, aceasta fiind cauzat de
pierderea treptat a transparenei(opacifierea) cristalinului. n cazul cataractei congenitale,
aceasta este corectat prin secionarea unei poriuni a irisului i a capsulei cristaliniene ori
prin extragerea cristalinului i nlocuirea acestuia cu un cristalin artificial reprezentat de ctre
o lentil biconvex.

Astigmatismul: este o boal oftalmologic manifestat printr-o deformare a corneei care

atrage dup sine o refracie defectuoas a razei de lumin n globul ocular. n cazul
astigmatismului, razele de incidenta de lumin alb ce sosesc la ochi sub form de raze
paralele vor suferi un proces intens i inegal de refracie, i prin urmare, cu ct aceast
refracie difereniat va fi mai mare, cu att astigmatismul va fi considerat mai grav.

Glaucomul: este o boal de ochi grav care const n creterea presiunii din interiorul
globului ocular mai mult sau mai puin peste cifra normal. Datorit creterii presiunii
intraoculare au de suferit att nervul optic ct i retina. Acuitatea vizual i cmpul vizual
scad treptat i se poate ajunge la orbire total. Recunoaterea la timp i la tratamentul corect al
acestei boli sunt deosebit de importante, deoarece glaucomul netratat duce n mod iremediabil
la orbire. n glaucomul acut se produce o cretere brusc a presiunii intraoculare. Ochiul arat
intens congestionat. Alte semne care nsoesc glaucomul acut sunt: dureri n regiunea frunii i
maxilarului cu iradieri n regiunea tamplelor i obrajilor, stare general modificat, ameeli i
vrsturi. n criza de glaucom acut acuitatea vizual scade brusc; obiectele sunt vzute ca
prin cea, cu contururi difuze. Uneori criza de glaucom acut trece de la sine n cateva zile,
dar scderea acuitii vizuale se menine adesea.

Conjunctivita: Una din cele mai frecvente mbolnviri ale foiei care nvelete ochiul este
conjunctivita. Printre cauzele conjunctivitei se numr iritaia local a mucoasei conjunctivale
prin praf, fum, cureni de aer, vapori iritani, expunere excesiv la soare, sau prin infectare cu
2
diferii ageni microbieni. Afar de acestea guturaiul banal i guturaiul alergic se pot nsoi de
congestie conjunctival. La prima vedere se constat nroirea ochiului, secreie lacrimal
crescut; bolnavul acuz mancrimi sau arsuri locale i nu suport lumina. Uneori se gsete o
secreie purulent care trebuie dat la analiz pentru a se determina ce fel de microbi se
dezvolt.