Ramas bun, doamna invatatoare!

Povestitor: Povestea noastra incepe cu A fost odata …..A fost odata… ca intotdeauna, ca peste tot, o fetita in clasa a IV-a. nu se poate spune ca nu-I era draga scoala…dar grozav ii
mai placea sa se planga….

( in spatele lui, o fetita la birou, cu carti si caiete pe masa)

Fetita: Uite! Proiectul pentru stiinte…neterminat!...Acum imi fac tema la matematica, mai am si trei probleme de lucrat in plus… la romana am de facut povestirea….si de citit despre
Eminescu,…la istorie de invatat razboaiele mondiale, la geografie de colorat o harta!.... Stiti ceva? M-am saturat! M-am saturat de scoala! La ce e buna atata scoala? La ce ? ( pune
capul pe masa si doarme)

Povestitor: Si asa, suparata pe scoala,… fetita a adormit! Deodata…

(zgomot de vraja – apare o zana)
Fetita: Ci-cine esti tu?
Zana: Eu sunt zana din visele tale.
Fetita: Minunat, ex-tra-or-di-nar! Ma ducu in Imparatia papusilor Barbie?
Zana: A, nu! Am sa te duc in alta calatorie.
Fetita: Unde, unde, unde?
Zana: Ai sa vezi! E vorba despre o calatorie in timp!
( apare in scena o fetita imbracata de scoala, cu codite, cu ghiozdan in spate)
Fetita: Cine este fetita aceasta?
Zana: Esti tu, in prima zi de scoala!
(Zana o vrajeste – sunet de vraja- si fetita recita
(se indreapta spre grupul de copii)
Fetita: Dar,… dar… ei sunt colegii mei de scoala! Ce cauta ei in visul meu?
Zana: Ei…isi deapana povestea. Isi amintesc cum si-au petrecut cei 4 ani de scoala. Si… nu se plang!
Fetita: Si , si …ce zic?
Zana:Vrei sa-I auzi?
(ii vrajeste -sunet de vraja- )
Povestitor: Ce frumos era in clasa I !... Toate literele si cifrele pe care le descopeream, fiecare cu povestea ei… Mai stiti vreo poezie despre alfabet?
Copil 1 : Stiu eu !
A b c – Alexandru Andritoiu M – e munca, Z – e zel. B –bomboana caramel. De la A pana la zet
V – e voiosie C – e ciocolata. Pentru el - se stie –
Alfabetul este bun Alfabetul, doar Gigel E intregul alfabet
Ca ne-nvata toate. In alt fel il stie: F-fondante-ar insemna O cofetarie.
A - e apa cu sapun! P – ghiciti? – praline
B – e bunatate. A – absenta pentru el Si asa cum va urma:
Si nemotivata. S – sunt savarine.
Povestitor: Dar despre cifre?
Copil 2,3,4 ,5: Stim noi o poveste a cifrelor! (ies in fata)
( recita copil 1 si 2)
Povestitor: Si ce s-a intamplat pana la urma?
Copil 3 : Un mosneag batran si intelept le-a dat o lectie! El lea zis:
(recita copil 3 si 4)
Povestea cifrelor – Stelian Filip Uite-asa, dragi spectatori, - Nu iesiti la socoteala! Harnice, cu toatele,
Intre frati si-ntre surori Munca individuala! Cifrele suratele,
Cica cifrele odata Pizma si-a bagat codita Eu de aceea v-as propune o idee de Stand in fata, se-ncercara
Au umblat prin lumea toata Numai ca sa-ncurce ita. minune: Cat arata si masoara,
Si-alegand un coltisor Zi de zi prindeau in zbor Incercati sa va grupati Si de fiecare data
Si-au facut un sat al lor… Vorbe nelalocul lor, Si din sacii incarcati, Se marea gramada toata,
Fiecare si-a cladit Bunaoara despre 1 Va dau voie sa luati Iar cand 9 ajunse-n frunte
Casa ei de locuit Ca e mandru ca paunu, Si in maini, si-n san, si-n spate, Fu comoara… cat un munte!
Mobilata, cum se cere Despre 2 … Cat puteti odata toate!
Dupa varsta si putere. Caa-I prea … taraie talpoi, Care-i talcul? Care-i cheia?
Si-ntre ele 3 c-ar fi cam cocosat, Cifrele, din ziua aceea
Au tras garduri de nuiele, 4 scaun rasturnat, Strans unite-n numere,
Ca nici una sa nu vada 5 o secera stricata, Duc averi pe umere.
La vecina in ograda. 6, coadaimbarligata
7 coasa netaioasa
8 un prost facut gramada
ca si omul de zapada
9 un lungan ghebos
Si putin capatanos,
Iar de 0 ca-I cap sec,
Da-ncrezut ca un zevzec!
Povestitor: Cu multa joaca si cant nici n-am simit munca…si clasa I a zburat! Am pasit in clasa a II-a! Ce am mai facut in clasa a II- a?
Copil 6 : Am mai crescut…am inceput sa citim si sa socotim mai bine si mai mult.. Mi-amintesc ca am inceput sa studiem si despre natura…am invatat despre plante si animale… Va
mai amintiti?
Copil 7 :Eu pot sa va spun o ghicitoare!
Copil 8,9, 10, 12, 14: Stiu si eu una…
1. S-a suit ariciu-n plai sa priveasca peste plai. 3. Sus pe coama muntilor, muntilor 5. Rezemata stand pe scoarta
caruntilor salta capul ca de rata.
2. Cine indrageste focul si-si spala mereu Sta voinicul cel tepos Vesnic verde si Si cu ciocul tarnacop
cojocul, frumos Da poc poc din loc in loc.
Toarce-ntr-una cu mult spor
 fara furca si fuior 4.Care floare parca-i soare? 6.Ce iese din lucru si se face fiinta?
Copil 11 : Apropo stiti poezia despre floarea soarelui?
Seminte – Stelian Filip Cand e vanata si slaba Iar in vant cu zecile
Si-ndoita ca o baba,Isi lasa semintele zboara numai secile Si raman gramada cele
Floarea soarelui , se stie, se stie Sa umple velnitele, Ce trosnesc intre masele
De-o lovesti in palarie,

Copil 1 5: Aici se potriveste urmatoarea poezie

Intelegi ca nu-nteleg? – Constanta Buzea Cu ce gand si cu ce rost M-am prostit cat m-am uitat!
Ai iesit din adapost Nu pricep cum ai intrat!
Nu ti-e mila pui hoinar Si sub nasul meu de caine Oul n-o fi fost intreg
De casuta ta de var Ciugulesti un miez de paine? O fi fost taiat in doua?
Unde-ai stat fara cuvant In casuta ta, mai Gusa, Printre celelalte oua…
Doua saptamani la rand? N/ai avut nici geam, nici usa! Intelegi ca nu-nteleg?
Daca stiu cum ai iesit
tot raman nedumerit!
Povestitor: Ca sa tinem zambetul pe buze, putem spune niste glume!
- De unde vine ploaia? Ieri am cunoscut un om neobisnuit de inalt
- Din al noualea cer! Cam ce inaltime avea?
- De unde vin primii fulgi de zapada? Cam 2,20 m.
- Din al noualea cer! A, asta nu-I nimic! Eu am cunoscut unul de o mie si ceva de ori mai inalt.
- De unde vine grindina? Cine este acest om?
- Din al noualea cer! Este “OMU” din Muntii Bucegi!
- Se vede ca esti un copil fereicit!
Povestitor:Dar despre visinul lenes ati auzit?
Copil: Am aflat de la Ana Blandiana
Vişinul leneş Face frunze, flori grămadă, Ba l-am şi ameninţat:
Dar vişine niciodată; Dacă nu munceşti, te bat;
Am un vişin în livadă – Şi i-am spus şi mai dihai:
Poate oricine să-l vadă: Muguri, fluturi chiar făcu, Faci vişine ori te tai!
Numai fructe nu şi nu.
E rotat, cu ramuri lungi, Dar acum aştept în van
De-abia poţi să-i ajungi Drept care i-am spus ritos ( Asta fu acum un an),
Că nu e deloc frumos
Cel mult pân” la subţioare, M-am gândit că n-am de ales,
Dar leneş nevoie mare. Să fii mare şi voinic Că poate n-a înţeles;
Şi să nu munceşti nimic.
Că ştie-nflori şi creşte,
Dar nu ştie româneşte;
Şi că trebuie să-l cert
În limba care-i expert,

Să i-o pun pe farfurie

Într-un grai pe care-l ştie.
Şi-am rugat un cuc grăbit Arpagic apoi, prin miau, Ba rugai şi-un dovlecel
Să-i spună prin ciripit A vrut să-i spună ce vreau. Să se caţere în el

Şi voiam să-i spun şi eu Dar şi el plecă jignit Şi să-i spună cu-ndrăzneală

Şi cu bine şi cu rău; Fără de nici un profit. Într-o limbă vegetală

Însă cucul a zburat Că sunt supărată foc

Fără nici un rezultat. Şi îl tai şi-l pun pe foc.

Dar n-a obţinut nimic

Mai mult decât Arpagic.
Deci am tras concluzia-n fine
Că nu ştie limbi străine

Şi că n-am decât, tehui,

Să învăţ eu limba lui.

Ceea ce, o spun curat, e

Cea mai mare nedreptate:

El se joacă şi foşneşte,
Iar eu învăţ vişineşte!

Povestitor: Ei…cu zambetul pe buze, a trecut si clasa a II-a; nici n-am simtit!
Dar ce va amintiti despre clasa a III-a?
Copil 1 : O…multe lucruri noi am avut de invatat. Dar imi amintesc cu placere ca am inceput sa citesc cu drag.
Ora de lectura Din basme si din povesti Te-avanta-n batalie
Imi este atat de vie! Am inteles, vezi bine, Si vei invinge ades,
Ea mi-a adus in suflet Ca viata e o lupta Daca vei invata
O mare bucurie. Intre ce-i rau si bine. Si de la viata vei lua,
Caci cartea-i un prieten Iar tu, draga copile, Tot ce-i bun si ce-i frumos
Ce-n veci nu-l vei uita. Nu prea ai de ales. Ce –i cinstit ce -i drept si de folos.
Iar slova ei bogata,// va fi averea ta!
Povestitor: Va place deci sa cititi!? Ia sa facem o mica evaluare!
A fost odata un cocos Pe-o petala sta fetica Cauta de/atunci prin apa
Care s-a intors bogat la mos! Ce se chema …….. Incolo si-ncoace
Niste incaltari, dar ele
Dar muieti posmegii-s oare Priveau printii cu nesat Nu-s si pace!
Ca de nu, mai bine este Spre camasile de nea,
La spanzuratoare Dar din toti, unul avea Ca sa intre-n circ, hoinarul
Aripa in loc de brat. Si-a vandut abecedarul.
Vedea un brad pentru copii
(Asa cum isi dorea) Avea cizme noi jupanul Cu Sora –soarelui se sfatui
Cu bunatati si jucarii Si si-a-mbogatit stapanul Si-apoi spre casa bunicilor porni.
si cu bunica sa
Tare istet mai era
Si pe toti ii pacalea!
Copil: Eu am auzit si de fiul lui, Pacalici.
Copil : N. Labis a scris chiar despre Pacalici si Tandalet, amicul lui.
Lucrare scrisa – N. Labis Pacalici i-a zis-o-n fata: Chitibus mergea pe uliti,
- Tandalet, ai s-o patesti! Ce e drept, cam tremurand,
Maine avem lucrare scrisa, - S-o patesc?N-vea tu grija! Cu mustatile pleostite,
Toti au invatat cu spor, Poate vrei sa ma parasti! cu codita atarnand.
Tandalet, in loc sa-nvete,
a facut fituici ,de zor. Pacalici n-a spus nimica, Iar la Tandalet in poarta
insa seara, tiptilus, s-a oprit fara sa vrea,
Le-a-mpartit in doua teancuri: Catre casa lui Tandala caci pisica cea vargata
unul lat, altul inalt. l-a trimis pe Chitibus. ca un tigru miorlaia.
Unu-i pentru matematici,
La istorie-i celalalt.

Dar curajul lui de soarec La lucrarea scrisa-n clasa In cea mai din urma banca
si-a luat in dinti, si-ascuns, Sta pe soba multumit, Tandalet tot copia
Stecurandu-se sub usa, Chicotind atat de tare, Si din cand in cand, a truda,
la fituici iata-l ajuns. Ca mai toti l-au auzit. Limba printre dinti scotea.

Ce-a facut acolo, nu stiu, Cand s-au adunat in urma

Caci la nimeni nu a spus, a copiilor lucrari,
Insa stiu, c-ajuns acasa Tandalet avea pe foaie
era stasnic de dispus. la istorie-adunari.

S-a jucat de-a baba-oarba Iar apoi, la matematici,

Cu copiii maruntei, Fara grija, si decis,
pe codita sarea coarda Despre luptele cu turcii
sport iubit de soricei. Tandalet pe foaie-a scris!
Povestitor: Uite ca ne apropiem de prezent! In clasa a IV-a a fost mai greu…
Copil 1: Da, ni s-a pretins mai mult, dar timpul a trecut usor… ceea ce inseamna ca a fost frumos!
Copil 1: Am avut ceva de invatat la geografie si istorie, nu-I asa?
1: Da, la geografie am invatat despre frumusetea si bogatiile tarii noastre: munti, dealuri, campii, ape si
Copil
orase.
Cantec pentru patrie – O. Cazimir In vremi de restriste si jale, -cantec-
Strabunii vegheau pe ogor Tara mea are dealuri manoase Campii intinse cu mandre
Frumoasa mi-e tara straveche, Pamantul, din munti pana-n vale flori
Intinsa pe munti si pe vai, E plin de mormintele lor. Aplele limpezi si racoroase
Cu fete si flori la ureche Un cer albastru fara de nori!
Cu mandri si ageri flacai!
Copil 1: Si la istorie am invatat povestea neamului nostru.Oare Ce-am tinut minte?
Din timpuri indepartate, Toti cu inima romana, Din vechime s-a pastrat,
Pe pamantul stramosesc In suflet purtau un dor Ca o mostenire aleasa,
S-a format, in libertate, Sa traiasca impreuna Un dar sfant, nepretuit,
Neamul mandru romanesc. Intr-o tara mare-a lor. Dulcea limba romaneasca:
Romanasi de vita veche Secole-au trecut la rand Grai frumos si fermecat,
Ce acelasi grai vorbeau, Peste stramosesti hotare Ce-a facut sa dainuiasca
Cu straie fara pereche, Si-a ramas sfant acel gand Suflet romanesc, curat,
Ne-ntrecuti ei petreceau. De-a face o tara mare. Si-o limba armonioasa
Au luptat, multi s-au jertfit Ce-a trecut din veac in veac.
Si visul si l-au implinit!

- cantec -
Mult e dulce si frumoasa Salta inima-n placere
limba ce-o vorbim cand o ascultam
Alta limba armonioasa Si pe limba-aduce miere
Ca ea nu gasim Cand o cuvantam

Vedeti, de fapt nu a fost greu deloc!Am tot urcat treapta cu trepta si ,pe nesimtite, de mana cu doamna invatatoare, am devenit mai mari, mai intelepti mai seriosi
( se trezeste fetita)
Fetita :
Ce bine ca m-am trezit Ca scoala nu este grea
Acuma mi-am amintit De te faci amic cu ea!
-cantec –
La geografie,fie Si-atunci rasplata,plata
Si la dictare, tare Ce se cuvine, vine
Imi place –ntruna,una Ca la albine,bine
Ca sa citesc! Muncind cu drag.
Sa invat , sa desenez, Lectiile treptat ne-atrag
Fara sa oftez Si se limpezesc,
sau sa ma enervez Legate in sirag
Socotesc si copiez Vezi cu fiecre zi
Si la premiu-ntai visez Cu m e bine ca sa fii!
Spun si eu o ghicitoare Obosita? Niciodata!
Despre o persoana care Drumul sigur ni-l arata.
Ni-e draga caun parinte, Ea te-ajuta sa dezlegi
Si-o pastram mereu in minte Taine ce nu le-ntelegi.
Toti: Este doamna Invatatoare. E timpul sa ne trezim…petru tot sa-i multumim
-cantec-
Iubita noastra invatatoare Ca ne-ati crescut
Va multumim ca ati sadit Ca ne-ati iubit!
in sufletele noastre soare Va multumim, Va multumim
Invatatoarei – M. Penes O data, poate, ati lipsit,
Cand am veni la scoala-n toamna Ce mult atunci ne-am necajit,
Eram un tanc sfios si mic; Ca e usoara truda noastra
M/ati mangaiat pe crestet , Doamna, Doar sub privirea dumneavoastra!
Si parca m-am simtit voinic. Si in dulapuri ferecate
Nu ati vazut in ochi de stele Sunt toate poznele-ncuiate,
Bobite calde de margele, Le-ati adunat cape margele,
Sau le-ati vazut, acum stiu clar, Dar noi… am invatat din ele.
Dar le-ati inchis intr-un sertar. Acum, cand toti cei patru ani s-au dus
Ce calda mana mi-ati intins! Ca soarele catre apus,
Si-am scris si am citit cu spor; Pe cand ne inaltam c-o treapta
Nimic in viata nu-I usor Va sarutam mana cea dreapta,
Sa fim destoinici ne-ati pretins! Si va aducem, Doamna noastra
Tot cerul intr-o floare-albastra!
Se citesc compunerile de ramas bun ale clasei

Stim ca uneori v-am suparat Si ce rasplata sa v-aducem?

De fiecare data ne-ati iertat. Sa invatam noi va promitem
Si pentru asta, azi va multumim! Sa nu ne speriem de greu
Ne pare rau cu toptii mai gresim! Prieteni buni sa fim
We all make mistakes! – Se canta. ( asa cum ne/ati cerut)
Mereu.
What are friends for? -Se canta
Vacanta –dupa M. Penes Veveritele-n crengute Cei din clasa-ntai,
Scriu cu cozi si cu labute, Stiti, picii
Printre dealuri si valcele, Pe la rude prin padure, Isi intreba toti amicii
Pe potecile cu stele Cu cerneala de la mure, Caci raspunsul nu-l gasesc
Printre ramuri, printre flori, Sa dea vestea chiar acum Si-ntre ei se tot sfadesc:
Printre banci si calimari, Ca VACANTA E pe drum! - Cum e cu vacanta oare?
Zboara vestea si se-aude - Ce, ti-o da in buzunare?
Cantr-un loc, pe nu stiu unde, Sau ti-o toarna in ghizdan
O persoana de onoare Doamna la sfarsit de an?
A vazut VACANTA MARE.
Vine sa explice-ndat’ Si vorbind acolo toti Si-atunci si-a pus fiecare
Unul mare mai motat. Si-au dat seama , ca-n padure Si in ghete si-n sandale
- Pai, incepe el usor, Ar putea sa fie hoti Si-n ciorapi si-n buzunare, Si-n ghiozdanele din cui,
Pai vacanta, fratilor, Care si-ar dori da fure, Si pe varful nasului,
E asa… ca o padure Cu pumnii sau cu galeata Si in sapca si pe clanta,
Cu nopti vesele de mure Zilele ce fac vacanta. Se umplura de VACANTA!
Si cu zile de capsuni,
Seri cu aripi de lastuni, Dar vacanta, minunata Dar si eu am luat o roata
Dimineti cu susur lin, S/a oferit de indata Ca sa dau la clasa toata!
Si cu greieri care vin, Sa se-mparta-n tara toata!
Gugustiuc si pitpalac Si o mierla in copac.
Si mai are… Ce mai are?
Mers usor de caprioare,
Maini frumoase de matase…

Se canta – Imi place la scoala

Ozi frumoasa si o o vara senina!