BCIR, T. 10-1931

A p
ulefinul
Comisiei istorice a Romaniei
u
"
,o
Vol. X.
Ilr
v
t
BUCURE$TI
Tiparul riezilunantului tipografic ,Datina Romineascii"
VAlenii-de-Munte
1931
www.dacoromanica.ro
COMISIUNEA ISTORICA A ROMANIEI IN 1931
N. Iorga, pre,sedinte
D. Russo, membru
I. Nisfor,
S. Puscariu,
.Al. Lapedatu,
R. Caracas, secretar
www.dacoromanica.ro
Buletinul
Comisiei istorice a Romaniei
Vol. X.
BUCURESTI
Tiparul a*eztimentului lipografic Dating Rornaneascag
VAlenli-de-Munte
1931
www.dacoromanica.ro
Buletinul apare prin fngrijirea
Presedintelui Comisiei
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN BSI MARCELA KARADJA
DOCUMENTELE
MOSIILOR CANTACLIZINE,STI
DIN BUCOVINA
www.dacoromanica.ro
Documentele moOilor cantacuzine§ti din Bucovina
La Nordul Bucovinei, pe pamantul vechiului Voevodat at Si-
penitului 1, In vechea granita ,a terii Moldovei in spre Polonia,
in marele drum al navalirilor 2, dar §i al negotului, se afla Onut.
Acest sat alcatuia pe vremuri, impreuna cu Samu0n sau Parhauti 8,
Martine0i, Cernauca §i toate campiile din prejur, qezate intre
Nistru sal Prut, unul din uriaFle latifundii ale Cantacuzinilor, ajun-
Eland in posesia acestora prin Alexandra, fata Marelui Vornic pi
Logofg Gavrilq Mateiq, maritata dupa Mamie Vistiernic Ior-
dachi Cantacuzino 4.
0 parte din trecutul acestui complex de mop. ni-a fost re-
data multamita ostenelii unui preot bucovinean, parintele S. Reli5,
1 Cf. I. Nistor, Romdnii fl Rutenli In Bucovina, Bucuresti, 1915, pp. 7
si 54.
2 Cf. Wickenhauser, Die Deutschen Siedlungen in der Bukowina. Cer-
nauti (885, I, p. 8, ,A1s, im j. 1241, die Mongolen wie eine Wasserfluth die
nordlichen Lander Europas aberschwemmten, drangen sie auch auf der alten
VOlkerstrasse von Samuschin (bei Onut am Dniester) her, fiber den Seret and
die Molde.
8 Cf. documentul 17 de mai jos.
' Dintr'un act din 4 Martie 1652, prin care Vasile Lupu intareste impar-
teala mostenirii %ate de Gavrila§ Mateiag extragem urmatoarele mosii situate
in Bucovina, intre Prut gi Nistru, formand un complex de c8teva sute de km.'
Partea flului leremia Staucenii Mari, Staucenii Vechi, Iujine(i, Siscauti,
jucica, Cuciur, Denisauca, 1/, Zastavna, 1/2 Lentesti, 1/8 Valeva, 1/4 Cadubesti.
Partea Bend Comisoaii (Neculce): 8/, Babin, 1/4 Stepaniuca, 1/4 Boian-
ciuc, 1/4 Dorosauti, 4/2 Vasilcau, 4/8 Cernauca, 1/9 Boian, 1/4 Lehaceni.
Partea Alexandrei Vistlernicesel (Cantacuzinul) : Serauli, Budulcea, Chi-
salau, Pohorlauti, Martinesti, Zadobriuca, Samusin, Prelipce, Ivancauti, Cer-
nauca-de-Sus, Vorohtieni, Onutul -de -Sus, 1/, Onut-de-jos, 4/2 Borauti,
1/, Cernauca-de-jos, i/i Rohozna. Totalul alcatuieste 81 de mosii in diferite
parti ale Moldovei.
8 S. Reli, Amintiri dintr'un caste! la Nistru, Bucuresti 1924.
www.dacoromanica.ro
6 Constantin qi Marcela Karadja
care a avut prilejul sa studieze archiva de familie ramasa in po-

sesta castelanei de la Ocna 1, scoboratoare, in linie femeiasca, a
vechilor boieri pomeniti in actele de mai jos.
0 mare parte din hrisoavele privind acest tinut au fost, din
nenorocire, distruse la mAndstirea Dragomirna, cu ocasia jafului cA-
zacesc al lui Timus Hmilnitchi in 1650 2.
Cu toate acestea, mai sant si alte documente, pastrate cu sfin-
tenie pans azi, in archiva coboratorilor Logofatului Gavrilas Ma-
teias, in familiile Cantacuzino si Sulu, aiungand astfel in sfarsit in
manile noastre, prin unchiul nostru Nicolae Sulu din Bacau, fiul
beizadelei Nicolae Sulu 3.
Afars de interesul acestor documente din punctul de vedere

cultural, juridic si istoric, credem a trebuie staruit si asupra im--
portantei for etnografice. Foarte multi din locuitorii mentionati
in actele ce urmeaza arata prin numele tor' fostul caracter ro--
manesc al acestui vechiu tinut al Zastavnei 5. De atunci s'a ivit
o transformare desavarsita, asa a d. profesor 1. Nistor putea
scrie in 1915 a populatia districtelor Colmanilor si Zastavnei era
alcatuita din 86.898 de Ruteni, iar numai 185 de Romani 6.
Inceputurile imigrarilor straine trebuie insa cautate cu mult ina-
inte de rapirea Bucovinei. C4 dovada, ne referim, intre altele, la
actul de scutire de dari din 1645 at lui Vasile Lupu, dat unor
Rusi, cari au iesit am-a din Tara Lesasca si s'au asezat la se-
liste la Calinesti...", publicat de d. profesor N. Iorga 7.
Wickenhauser 8 ni-a mai dat doua documente, arata.nd cum
' D-na Victoria Randa, nascuta barons de Wildburg.
2 Cf. Widkenhauser, Buchotin, Viena 1874, pp. 33 qi 83; Reli, 0. c.. p. 44;
Codrescu : Uricariul, XXIII, p. 239; Miron Costin : Opere Compl., ed. .V A.
Urechia, Bucuresti 1886, I, p. 618; S. de Zotta: Arch. Genealog., I, p. 47 qi mai
ales interesantul act de la Gheorghe Stefan-Voda din 25 Februar 1656, in Ar-
chiva Alex. Cantacuzino-Pascanu, publ. in extras de d. N. Iorga, in Studii
fl doc., IX, p. 51.
a Ca anexa dam un tablou genealogic, scotand in evidenta descendenta pro-,
prietarildr actelor publicate mai jos qi ale mosiei Ocna.
4 De ex. Griga Grozavascul, Vasile Talpa qi Bran Frataian.
5 Azi plasa Nistrului.
6 Romania lsi Rutenii in Bucovina, p. 117.
7 In Studii fi doc., V, p. 219 §i Anciens Documents de Droit Roumain,
I, p. 234.
' Buchotin, pp. 102 qi 108, qi Rell, o. C., pp. 79-80.
www.dacoromanica.ro
Documentele mostillor cantacuzinesti din Bucovina 7
Grigore Matei Ghica Voevod inlesneste, in 1727 si 1739, age-

zarea unor colonisti ruteni in Bucovina, lipsa de brace de munca
facandu-se simtita in urma razboaielor si turburarilor de tot fe-
lul din veacurile trecute ' Actul nostru no. 26, din 20 Iulie
1726, dat de Mihai-Voda Racovita Medelnicerului lordachi Can-
tacuzino, aduce acum o noun dovada a aceIelasi politice de in-
curajare a colonisarilor cu oamenii strain din Tara Leseascau
si chiar din olatul turcesc" adeca raiaua Hotinului. Pare dec.'
cert ca imigrarea muncitorilor ruteni nu incepe numai pe la
1766", ci cu mult inainte S.
Documentele ce7publicam sant aranjate in mod cronologic. Ele

pot fi impartite insa, dupa continut, in diferite dosare privind une
on chestiuni care iese din cadrul actelor de mosii obisnuite.
I.
Printre aceste pricini, ce sant de un interes cultural deose-
bit, mentionam, in primul rand, ceia ce a trebuit sa fie tine cause
celebre" in Moldova din veacul al XVII-lea : jaful savarsit de
dol boieri in :dauna lui Gavrilas Mateias.
Inainte de a expune aceasta chestiune pe scurt, este oportun
sa amintim ceva despre acest boier, una din personalitatile do-
minante ale terii timp de treizeci de ani.
Prima sa boierie, in anii tineretii sale, pare a fi fost cea de
staroste al Cernautilor. Este desemnat ca gewesener Eltester" (fost
staroste) supt Radu Mihnea-Voda la 28 Maiu 1618, intr'un do-
cument dat de Wickenhauser a.
In 1622 cumpara un sat, )Pa1tin4u1, in tinutuf Dorohoiului, vandut
dumisale mai mare frate" de Tudori, parcalab al:Hotinului. Este
desemnat atunci ca Vomicul GavriIas" 4.
1 Cf. si I. Nistor, Romani fl Ruteni In Bucovina, cap. III, ,Pribegirea Ru-
tenilor in Moldova inainte de anexarea Bucovinet`,r,_mat ales pp. 49-50.
Nistor, o. c., p. 56.- Din Dictionarul geografic at Bucovinei, Bucu-
resti 1908, p. 154, dram insa ca emigrant' din Galitia s'au stabilit la Ocna in
anti 1766 si 1767, ceia ce nu va fi impiedecat ca si] alti Ruteni sa fi venit
inainte.
-
3 Buchotin, p. 70. II mai gasim mentionat ca ,Gavrilas starostele` intr'un
suret din 4 Matu 1620. Cf. S. de Zotta,i.Arch.:Geneal., II, p.739.
4 N. lorga, Studil fi doc., V, p. 83. D. Zotta socoteste insa ca erau nu-
mai ,frati in boierie. Cf. Ion Neculce, IV, p. 365.
www.dacoromanica.ro
8 Constantin si Marcela Karadja
Supt Miron Barnovschi, al carui cumnat si var al doilea era 1,

el devine parcalab de Hotin, in 1626 2. Poarta atunci, daca tre-
buie sa credem pe parintele Reli g, titlul de Vornic al Cut Iii ".
Pe la 1628 devine Mare Vornic al Terii-de-Sus. Din dosarul
nostru reiese ca a insotit pe Barnovschi-Voda in fuga sa la mosia
Ustia, dincolo de Nistru 4, in Julie 1629. Nu statu mult in Polonia
insa, precum ni dovedesc actele no. 3 si 4 de mai jos. Inapoiat
la Iasi din April 1630, el pastreaza pentru un timp functia sa de
Vornic al Terii-de-Sus 5. Dupa cateva luni, la 30 August 1630,
it gasim totusi ca biv Vel Vornic 6. Barnovschi-Voda este, evi-
dent, sustinut de el, la inapoiei ea sa in Zara. Ii ramane credincios
'Dana la sfarsit, Insotindu-1 in ultima lui calatorie la Tarigrad. Ca
ruda si amic, este apoi insarcinat sa aduca la indeplinire mai
multe din dispositiile testamentare ale nenorocitului Domn 7, si tot
el ii va fi adus osamintele in Zara, pentru a fi ingropate undeva
la Suceava, supt lespedea intrebuintata azi, spre rusinea noastra,
ca stalp de poarta a unei crasme din acel oras 8.
Inca din anul urmator, in 1634, supt Moise Movila, cu care era
de asemenea inrudit, el devine din nou parcalab de Hotin, im-
preuna cu Constantin Ciogolea 9. Nu pentru multa vreme insa.
Paraseste slujba la suirea in Scaun a lui Vasile Lupu, in April
1634 °. In Septembre 1636, primeste in sfarsit cea mai inalta
treapta a boieriei din Moldova, pastrand Marea Logofetie pana in
Ianuar 164311. De atunci inainte este mentionat in documente
ca biv Vel Logofat ", afara de un scurt rastimp in 1651, tocmai
V, tabloul genealogic dat aici ca anexA. Nu era deci var primar cu
Voda Barnovschi, cum crede par. Reli, 0. C., p. 29. Cf. si S. Zotta, in Ion.
Neculce, IV, p. 365.
' Cf. un act din 6 Februar 1626, dat de N. Iorga, in Studii pt doe., XI. p.49
' 0. c., p. 24.
4 Cf. Miron Costin. ed. KogAlniceanu, Letopisefele, ed. 2-a, vol. I, p. 290
si ed. V. A. Urechia, I, p. 515.

5 Creft. Col. Acad. Rom, 1908, pp. 63-64.
7 N. Iorga, Studii 1St doe., XVI, p. 185.
7 Cf. Hasdeu, Arch. 1st., I, p. 188.
9 Cf. Kozak, Die Inschr. aus der Bukowina, CernAuti 1903, p. 153.
Ghibanescu, ,Divanurile dornnesti", in Archiva din 1915, p. 229.
19 La 15 Februar 1635 este desemnat ca ,fost Vornic Mare` (actul nostru,
no, 7).
" GhibAnescu, /sp. ;i Zap., II, partea I, p. 124 si partea a 2-a, p. 122.
17 V. de ex. N. Iorga, Studii lsi doe., V, p. 400, pi Ghibanescu, in Archiva
din 1916, p. 55.
www.dacoromanica.ro
Documentele mo§iilor cantacuzineqti din Bucovina 9
intr'un moment de mare jale pentru lard, in'vremea pradaciunilor

tataresti, and it gasim larasi ca Mare Logofat
Data mortii lui si locul unde a fost inmormantat nu ni sant
cunoscute. Trebuie sa fi murit putin inainte de 4 Mart 1652, de
la care data se pastreaza, in archiva de la Ocna, o copie de pe
actul de imparteala a mosiilor sale, mentionat mai sus 2.
Despre celelalte parti ale pricinii ce expunem mai jos, Isac

Starcea si Mihalcea Durac, stim mult mai putin.
Mihalcea Durac va fi fost un boierinas Mra prea mare impor-
tant& gasim mentionat ca facand parte din niciun Divan
domnesc si nu credem sa fi avut macar vreun titlu de boierie.
Ruda lui va fi fost acel Apostol Durac, fost Serdar", care facu
mai tarziu parte din rascoala boierilor impotriva lui DucaVoda 3.
Tovarasul lui Durac, Isac Starcea, fiul lui Patrascan Starcea din
Vascauti, tinutul Hotin 4, nu facu" nici el parte din dregatorii marl
ai terii. Nu vedem sa fi ocupat vre-o alta slujba decat cea de
Ritar", in _care calitate este mentionat intr'un act din 8 Maiu
1620. 6
Cu toate acestea, Isac Starcea pare a fi fost asatorit cu o fats
bogata, jupaneasa Maria, nepoata lui Musteata parcalab, avand
ca zestre satul Lozeani, in tinutul Dorohoiului 6, si cumparand mai
tarziu jumatatea satului Popeni 7 in acelasi tinut, si o vie la Cot-
nari, in dealul lui Voda" 8.
1 Ghibanescu, in Archiva din 1916, p. 81, §i actul din 8 Iulie 1651 dat de d.
Iorga, in Studli $l doc., XVI, p. 191.Avem insa o iscalitura a lui Gheorghe
Stefan (viitorul Domn) ca Vel Logorat din 5 Iulie 1651 §i alta tot a lui din 12
Februar 1652 (N. Iorga, o. C., pp. 189 gi 191).
2 Cf. qi pAr. Reli, o. C., p. 45.
8 Cf. N. Costin, in Kogalniceanu, Letop., ed. a 2-a, vol. II, p. 7. Actele
noastre hind anterioare rascoalei mentionate, reiese ca numele de Durac nu
poate fi o porecla capatata la aceasta ocasie, cum crede d. Zotta, Arch. Ge-
nealog., II, p. 233.
Cf. Kozak, 0. c., p. 192.
a I. Bianu, Doc. Rom. Ac. Rom., Bucure§ti 1907, vol. I, fasc. 1, p. 55.
° Cf. actul nostru no. 9.
Azi Popeni-VArnay.Cf. Bibt. Acad. Rom., Creqterea Colectiunilor, 1908,
p. 64 : act de intaritura al lui Moise MovilA Voevod din luna Septembre 1633.
Actul se afra la Moscova.
° Cf. Ion Neculce, I, (1921), pp. 302-4.
www.dacoromanica.ro
10 Constantin ,ai Marcela Karadja
In mostenirea lui Starcea a fost insa acea parte din Boian, in

tinutul Cernautilor, despre care este vorba mai jos. Mosia era ocina
de bastind a familiei Starcea, Boianul cel Mare, cu toate partite
lui", apartinand din vechime fratilor Ion, parcalab de Hotin si
Mihu Starcea, cu sora for Fedea 1, nepotii unui boier al lui
Stefan -eel -Mare, numit 'Mud din Cob-ale 2.
jumatatea mosiei Onut a fost o cumparaturd a lui Isac Starcea
(doc: 2 si 5), iar restul satului a fost de asemenea in posesia a-
cestui neam. Din 1670 avem un suret de imparteala a mosiilor
Vistiernicului Matias Starcea, decedat atunci de mull' este
vorba de parti ale mosiei ce nu apartineau lui Isac Starcea, de
oare ce el pierduse ocinele sale din aceastd regiune in anul 1636,
precum vom vedea mai jos.
Isac Starcea pare a fi murit cam pe o vreme cu Gavrilas
Mateias, de oare ce it gasim ca decedat in 16544.
Isac si Maria Starcea avurd un singur fiu, Gligorasco, mort
inainte de 1658, fare a fi lasat copii, ca si sora-sa Arsenia. Sin-
gura fiica in via atunci, stearpa si ea", era Tofana5. Membrii
de azi ai familiei Starcea nu se coboara, deci, in linie directs de
la eroul nostru, ci probabil de la unul din fratii sai, Darie sau
Constantin parcalabul, casatorit cu Anghelina, fiica lui Patrascu
*oldan Logofatu16, sau de la vre-alts ramura a acestui neam. Isac
Starcea mai avea si o sore Ana, moarta nemaritata la Miclauseni,
in tinutul Dorohdiu la 1639, si inmormantata la Vatra Moldovitei7.
Dupd aceste amanunte despre actorii principali, vom relata pe

scurt diferitele fase ale pricinii :
In momentul cand Miron-Voda Barnovschi era pe cale sd paw
raseasca Scaunul domnesc, la iesirea lui din pamantul nostru al
' Cf. documentul publicat in Bulet. Corn. 1st. a Rom., IV (1925), p. 75.
2 Cf. I. Bogdan, Documentele tut .Stefan-cel-Mare, I, p. 169 qi Wicken-
hauser, Woronetz and Putna, p. 159.
a Cf. Miron Costin, Opere complecte, I, ed. V. A. Urechi8, Bucure§li 1836,
p. 698.
' Doc. no. 18, publicat mai jos.
5 Cf. Ion Neculcea, 1, pp. 302-4.
6 N. Iorga, Studil BSI doc., XI, p. 75.
7 Cf. Kozak, o. c., p. 192. Socotim c5 mormantul ,jupanului PetraKo`
in aceiaqi biseric5 (Kozak, p. 193) ar putea fi al lui Petraqco Starcea, tat51
lui Isac ,Si al Anei.
www.dacoromanica.ro
Documentele mosiilor cantacuzinesti din Bucovina 11
Moldovei catre pamantul lesesc", Gavrilas Mateias porunci ca

toate obiectele si vesmintele sale de pre sa fie incarcate spre a
fi trimese la mosia Ustie in Polonia, unde insoti, precum am vazut,
pe stapanul si cumnatul sau.
Aproape de Harlau, de unde poate ca si Barnovschi va fi por-,
nit, de la Curtea domneasca din acel oral, una din cociile lui
Mateias fu pradata. Disparura toate avutiile ce continea, si chiar
si cocia cu bulgariile si hamurile for cazura prada talharilor. Mind
in toiul vett, cocia continea si vesmintele de lama ale boierului,
intre altele o colectie intreaga de blanuri de mare pret. Impreuna
cu diferite arme si alte obiecte disparu atunci si o avere intreaga
in bani (1.360 de galbeni).
In momentul fugii, nimeni nu va fi avut vremea sa cerceteze
acest jaf, si, daca Gavrilas Mateias ar fi ramas mult timp in Polo-
nia, de sigur ca nu s'ar fi gasit nici urma de obiectele furate.
Am vazut insa a boierul nostru se intoarce curand la Iasi. Scurt
timp- dupa sosirea sa in Capitala, zareste, precum aflam din do-
cumentul Nr. 3, la un negustor turc pe ulita un raft pe care-I
recunoaste ca Bind al sau. Turcul, intrebat de unde are raftul,
rnarturiseste ca Isac Starcea i I-a pus zalog. Mateias ajunge astfel
a sti ca Starcea, d'impreuna cu Mihalcea Durac, este cel vinovat.
Chestiunea este adusa in fata Divanului domnesc, prima para
avand loc la Iasi in ziva de 4 Aprilie 1630, mai putin de un an
dupa savarsirea pradaciuniii.
Oricare va fi fost judecata data atunci de Alexandru Coconul,
este evident ca ea nu s'a executat, Domnul fiind mazilit inca
la 28 din aceiasi luna. Alte documents referitoare la aceasta
chestiune din 1630 nu sant cunoscute. Din 2 Novembre 1631 avem
insa actul de judecata dat de Moise Movila-Voda (no. 3), prin
care Isac Starcea2 si Mihalcea Durac sant osandi ;i sa plateasca lui
Gavrilas Mateias, acum fost Vornic, toata paguba ce i-au prici-
nuit. Suma la care s'a fixat, apoi, aceasta despagubire reiese din
' Cf. Acad. Rom., Cre#crea Colectiunilor, 1905, pp. 63-4. Documentul in
chestie, nepublicat inca, a fost trimes In Moscova in 1916.
2 Prietenul nostru, raposatui Traian Starcea, ni spunea intr'un rand ca exista
o cearta veche, anterioara domniei lui Miron Barnovschi, intre Mateias Ga-
vrilas si Isac Starcea. Pradarea de la Harlau ar fi fost deci un act de rasbu-
nare din partea acestuia din urma (cf. si Dimitrie Dan, in Arhiva Genealogica,
II, 1913, p. 30).
www.dacoromanica.ro
documentul nostru no. 4, restituirile in nature fiind iertate lui

Starcea. Mihalcea Durac nu intarzie, precum se vede, sa platea-
sca suma datorita. El dispare deci de acum din documentele
noastre. Cu totul altfel sta insa casul cu Starcea. La 15 Februar
1635, cinci ani dupa savarsirea furtului, Mateias nu primise inca
nimic de la el (doc. 7). Vasile Lupu a atunci lui Starcea un
ragaz de cincisprezece zile, dupa care timp pagubitul sa aiba a-i
lua mosiile si casele, cu vecini cu tot, cu ce va avea, sa -1 scoata
si din case afara pentru avutia lui, ce 1 -au talhurit" deci, o ade-
varata executie silita.
La 15 Ianuar 1636 afacerea nu este inca terminate. In MO
Sfatului boieresc din Iasi si in presenta fratilor sAi, cari-si dau
consimtimantul cerut de lege, Isac Starcea este deci silit sa re-
nunte in favoarea lui Gavrilas Mateias la stapanirea urmatoarelor
mosii: A treia parte de sat de Bolan, partea de sus, Cu vad de
moara, giumatate de sat de Onutul-de-sus, partea de jos, cu va-
duri de mori pe apa satului (ambele mosii in tinutul Cernautilor)
si satul Lozianii, cu loc de elesteie, in Tinutul Dorohoiului" (doc. 8).
Dela aceiasi data avem si primul act de proprietate liberat lui
Mateias (doc. 9), o scrisoare domneasca intarita cu pecetea lui
Voda si semnata de Marele Logofat de atunci, Petrascu Basota.
Dintr'un alt document inedit, din acelasi timp, in posesia noas-
tra i, si pe cared vom tipari cu alta ocasie, reiese cat de scumpa
era obtinerea unor astfel de acte de proprietate. Afara de su-
mele datorite Domnului, eel interesat trebuia sa deie si Marelui
Logofat o suma de trei ughi 2, impreuna cu doi ughi cheltuiala
marcei (sic), ce au fost legatu de uric".
Cu mult mai scumpa inca era scoaterea unui uric mare. D.
Ghibanescu 3 ni citeaza un exemplu cand, la o vanzare de 80 de
lei, trebuiau platiti 25 de lei pentru scosul uricului de intaritura, in
acest cas nici macar pe pergament, ci numai pe hartie.
Din documentul nostru menhionat reiese ca se platiau zece gal-
beni pentru colacul uricului", doi lei colaceii lui Voda ", un ug
diacului ce a scris uricul, doi lei la peceti vatafului", trei ughi
' Intr'un dosar referitor la moqja Uricanif, din Tinutul COrligAturif, aproape
de Iasi.
' D.4N. Iorga ni arata ea ,ug` (plur. ,ughi` este o prescurtare grafica
desemnAnd zlotul unguresc (1st. Rom. In chipuri ,si ICOane, ed. a 2-a, p. 220).
3 Cf. Codrescu, Uricariul, vol. XXIII, p. xxvii.
www.dacoromanica.ro
Documentefe, mosiilor cantacuzinesti din Bucovina 13
pentru noituri", si asa mai departe. Aceste cheltuieli urcate explica

de ce se scotea relativ rar un uric mare pentru mosii. In casul
de fat& insa s'a mai facut si un astfel de document solemn in
toate formele cerute de lege, si iata in ce imprejurari :
Scurt timp dupa ob/inerea scrisorii domnesti din 15 Ianuar
1636, adeca in Septembre din acelasi an, Gavrilas Mateias primi
demnitatea de Mare Logof &t. Devenit primul dregator al Ierii,
era firesc ca el sa se gandeasca la oblinerea unui titlu solemn
asupra unor mosii castigate cu atata truda. Vasile Lupu ii hara-
zeste deci un uric mare de intaritura, legat cu marea pecete
domneasca sau colacul" de ceara, atarnat de un snur de m &tase
frumos colorat in ros si albastru. Scoaterea acestui document era
cu atat mai necesar &, cu cat scrisorile au r &mas la Starcesti"'
adica Isac Starcea nu va fi predat toate actele cu mosiile pier-
dute 2 -, de si avem in dosar cloud scrisori domnesti (n-le 2 si 5)
ce se primises& in 1626 si 1632 pentru Onut ; actele pentru
Boian lipsesc insa cu desavarsire.
aricul domnesc din 15 Mart 1638 (no. 11 ; v. si plansa ane-
xata) este de sigur unul dintre cele mai frumoase existente de pe
acel timp. In marime de 30 X 61 cm., pe un pergament foarte
bine lucrat si frumos caligrafiat, acest hrisov se mai deosebeste
de cele moldovenesti obisnuite prin faptul ca Domnul 1-a is-
calit cu cemeala de purpura Inca o dovada a straduintelor lui
Vasile Lupu de a urma traditiile Imparaplor bizantini 3.
S'ar putea cre de c &, dupa toate precauliile legale luate de Ga-
vrila.s Mateias, nimeni nu s'ar mai incumeta s& ridice pretenlii
asupra pamanturilor pierdute de Isac Starcea in impreiurarile ce
le-am relatat.
Actul No. 18, din 22 Maiu 1654, ni arat& insa c &, dupa moar-
tea celor dot boieri menlionati, o noun pricina fu ridicata, in fata
Divanului lui Gheorghe Stefan-Voda, de Toader, parcalab al Do-
roholului, pentru c& mosiile ar fi ale lui de pri socrul sau Isac
Starcea si le-au impresurat Gavrilas Logofatul".
1 Cf. actul publicat de Iulian Marinescu, in Bulet. Com. 1st. a Roma-
niel, IV (1925), p. 76.
1 0 parte din aceste acte vor ft apartinut altor membri ai familiei, una din
mosii Mud, cum am aratat, mostenita de mult in familia Starcea.
8 Cf. N. Iorga, ,Notes de diplomatique roumaineu, in Bulletin de la Sec-
tion Historique de l'Academie Roumaine, XVII (1930), p. 130, si Revista
Istorica, XVI, 10-12 (1930), p. 195.
www.dacoromanica.ro
Nu va fi fost greu pentru proprietarul de atunci, Iordachi

Cantacuzino Vistiernicul, de a arata, cu acte in mans, cum ra-
posatul sau socru castigase acele mosii de la Starcea, observand
tot odata ca acei doi boieri raposati au fost impreuna cateva
vreme si nu s'au intrebat cu Gavrilas Logofatul pans au fost
vii". Aceasta pare a fi fost ultima pretentie a Starcestilor asupra
ocinelor pierdute din causa unui jaf savarsit cu un sfert de veac
mai inainte.
II.
Mai putin dramatics, dar tot atat de darza, trebuie sa fi fost
cearta indelungata purtata intre neamurile Stroescu si Cantacti-
zino.
Actul nostru no. 1 dovedeste ca vestita familie Stroici stapania
Inca in veacul al XVI-lea ocine si mosii in acele parti, si mai
tarziu vedem cum Isac Starcea cumpara, in timpul lui Gaspar-,
Voda Gratiani (1619-20), jumatate din Onutul-de-Sus, partea de
jos, de la Ionasco Stroici Logofatul, fiul lui Stroici Logofatul L.
Socotim posibil ca familia Stroescu sa se traga din neamul
Stroicilor. Fapt este c& gasim pe Lupul Stroescul in aceasta re-
giune inca din 1642, cand cumpara o siliste de la Trojan pana
la Nistru" de la Coste Grama, bunicul s&u Q.
Pretentiile Stroestilor asupra unei jumatati din satul Martinesti
dateaz& insa din 24 April 1644, daca actul nostru no. 15 este
bona fide. Lupu Stroescu dobandeste atunci aceasta mosie de la
Grozav si nepoata sa Marcula, cumparare intarita printr'o carte
domneasca din acelasi an, fara data insa, iesita din cancelaria lui
Vasile Lupu (no. 16). Uric nu s'a scos pentru aceasta cumparatura.
Incepand cu aceasta data, cearta intre Stroesti si Cantacuzini
continua timp de mai multe generatii. Pretentiile lui Lupu Stroescu
sant mostenite de fiul sau Gligoras si de nepotul s &u Constantin
Stroescul. Documentele publicate ni arata toate fasele pricinii,
adus& intaiu la Divanul domnesc de la Iasi, pentru a fi transfe-
rata, dupa r &pirea Bucovinei, in fata tribunalelor austriace de la
Cernauti si Liov 3. Va fi fost o sarcina neplacuta pentru autort-
' Actele no. 2 qi 5 qi uricul no. 11.

2 Cf. no. 13, dat, dupA resumatul d-lui prof. lorga, in Studii fi_doc., V,
p. 399.
3 Cf. n-le 45 gi 49.
www.dacoromanica.ro
Documentele mofillor cantacuzineqti din Bucovina 15
tatile noli provincii austriace aceia de a judeca aceasta pricia, mai

ales a exista in acel moment o oarecare teams ca si prin o ne-
norocitd intamplare rezesii sa sa adauga", dand toe la tulburari prea
bine cunoscute in Ardealul de atunci : santem de fapt in ajunul
izbucnirii rascoalei lui Horea si Closca.
Vedem deci cum maiorul-general baron von Enzenberg, ras-
punzator pentru mentinerea ordinii in Bucovina, scrie lui Ale-
xandru Constantin Mavrocordat la Iasi in 1783 (doc. no. 50),
cerand interventia Domnului spre a obtinea ca bogatul boier
lordachi Cantacuzino-Pascanu sa dea jaluitorului no bucata de
movie aice in Cordon undeva, on o sums de bani", terminand
astfel procesul printr'o invoialS '
Insistentele Domnului ajung la resultatul dorit. La 9 Mart 1784
Constantin Stroescu primeste, mai mutt ca o pomaa decat ca un
drept, de la Iordachi o sums de 150 de lei in fata agentului Raice-
vich, renuntand in schimb la toate pretentiile sale asupra mosiei
(act no. 51) si fagaduind a nu va mai trage giudecata pentru
Martinesti" si ca orice alts scrisoare ce s'ar mai ivi din partea sa
sa ramaie rasuflata".
Cantacuzino primeste tot °data actele aflate in posesia lui Stroescu,
precum dovedeste vi urrnAtoarea insemnare pe hartia in care za-
pisele au fost pastrate de atunci si panS in zilele noastre : Toate
scrisorile Stroescului ce au avutu pe giumatate de sat de Marti-
nesti, cum si scrisorile ce au datu inaintea consulului Raicovici
aice la Iasi cum ca de acum nu mai are se ceard giudecata de Mar-
tinesti, fiinda s'au cunosautu insasi a rau se ocolise in urma
tuturor giudeatilor ce au fostu. 1784, Mar. 7".
Astfel se termina o cearta care durase o sutS patruzeci de ani.
Nu era insA singura pars intre cele douA neamuri. Actele n-le
23 si 25 trateaa despre o alts pricina, hotarata pe la 1726 de
Mihail RacovitS,Noda. De data aceasta este vorba de o bucata de
hotar nnumitd Samusin" 2.
I In dosar se mai aflA o dare de sarnA destul de complectA a pricinii, in

limba greceascA, ce ni-a fost resumed', cu multa amabilitate, de d. prof. lulian
Stef Anescu,
1 La 1407 intainim pe doi boieri at lui Alexandru-cel-Bun purtand acest
nume ,Georgio ,Si Steno Samusinie. Cf. lucrarea noastra ,Delegatii din tara
noastrA la Consiliul din Constanta in anul 1415', Anal. Acad. Rom., seria III,
Tomul VII, Mem. 2.
www.dacoromanica.ro
16 Constantin si Marcela Karacija
Iordachi Cantacuzino hiv Vel Medelnicer si cumnatul lui, Ser-

ban Boteanul Paharnic 1, reusesc insa a dovedi ca pretentlile lui
Gligoras Stroescul sant neintemeiate si s'au ras si numele Sa-
musinului din direasale lui" acest nume, frumos scris pe un
fragment de hartie groasa, a fost predat lui Cantacuzino ; buca-
tica astfel taiata de pe zapisul original prezintat de Stroescu se
afla Inca in ziva de astazi, invelita intr'o hartie, anexatd actului
de judecata. N'a fost deci niciodata vorba de lipirea vre unui
nume pe un act, cum a crezut parintele Reli 2, ci de taierea unui
nume introdus in mod fraudulos pe un titlu de proprietate. Pro-
cedura urmata pare a fi simpla si originals ar merita poate
atentia cercetatorilor vechiului drept romanesc.
III.
Al treilea grup de documente priveste un pod umblator la
Samusin. In acest loc se crede ca ar fi fost vad de trecere peste
Nistru din cele mai vechi timpuri 3 era deci un punct impor-
tant de fruntarie pentru negotul nostru cu Galicia. Stim, de altfel,
cat de insemnat era schimbul de marfuri cu Liovul, cu Lipsca
si chiar cu Danzigul in veacurile trecute.
Spre a putea profita de posibilitatile de castig prin incasarea
taxei de podarit, brudina" 4, Iordachi Cantacuzino obtinu, la 25
Iulie 1726, de la Mihai Racovita Voevod un permis de a rein-
fiinta un pod umblator la Samusin, pod ce exista din vechime
(no. 27). Polonii aveau acum podul for pe malul opus. Dom-.
nul hotaraste deci ca cine trece di sere Moldova trece in
podul moldovinesc si-s is brudina, iar cine trece dis pre satul le-
sesc" trece cu podul polon.
Aceasta oranduiald hind evident in dauna intereselor polone,
Cantacuzino a resimtit nevoia de a avea si un privilegiu redac-
tat intr'o limbs inteleasa de autoritatile de pe malul opus. Obtinu
deci, la 17 Ianuar 1727, de la Grigore Matei Ghica-Voda o noun
autorisatie, de data aceasta in limbs latina (no. 28). Inutil de spus
1 Numit Velisco Boteanu pe tabloul genealogic, p 47, din ,Genealogia Can-
tacuzinilor", publIcata de N. lorga, Bucuresti, 1902.

' Cf. 0. c., p 85.
8 Cf. Diet. Geogr. al Bucovinei, p. 246, si actul nostru no. 21, ,Samusinul
s'au chemat cel loc la trecatoriul de trece Nistrul`.
4 ups c antul bruda, pod umblator,
www.dacoromanica.ro
Documentele mosiilor cantacuzinesti din Bucovina 17
a documentele in acea limbs sa.nt foarte rare in Moldova la

aceastd epocd.
Prin actul no. 29, din anul 1728, vedem ca erban Cantacu.-
sino, staroste de Cernauti 1., face nepotului sau Medelnicerul Ior-
dachi clificultati in ceia ce priveste veniturile podului, poruncin-
dwi sa sa is mai putin de giumdtate" din incasdri, ,,precum a
fost obiceiul vechiu". Voda hotArd§te insa altfel : Iordachi sdii
is brudina ca pans acum, in jumatate cu Polonii. Se dau deci
ordinele necesare, avand in vedere a tocmai prin astfel de in,-
tamplari prind strainii narav si sa fac si mai multe amestecaturi
si gd1cevi, ldsdndtp-sd lucrul di spre partea Moldovei in slab".
Dupa cercetarile parintelui Reli ' in archiva din castelul Ocna
reiese, de astfel, a afacerea deveni cu timpul destul de corn-
plicata. Dupa moartea Stolnicului Iordachi Cantacuzino, podul
nu mai fu intretinut. Totusi Polonii platiau mai departe pentru
intretinerea vadului de la Samusin familiei Cantacuzino o sums
anuala de treizeci de florini S. De la o vreme incetara insa a plati
suma. and Iordachi Cantacuzino Medelnicerul se hotdri a infiinta
din nou podul umblator, pe la 1758, Polonii se impotrivira, ducand
chestiunea pans la Constantinopol, prin solul Iosef Podoski, in 1759.
Actul nostru no. 35 este o traducere de pe un Ham" sau ra.-
port prezentat Divanului imparatesc de catre Ibrahim Nathi (poate
Cadiu de la Hotin), insarcinat sa cerceteze pricina la fata locului.
In dosar s'a mai aflat si un hat al Sultanului Mustafa al III-lea,
din care nu s'a pastrat insa decat un inceput de traducere, ra-
masa neterminata (no. 36).
Ultimul document in care gasim mentionat acest Pod, nedatat
insa, este redat mai jos supt no. 37. Este adresat Paharnicului
Constantin Cantacuzino 4, care se afla poate atunci la Iasi sau pe
una din celelalte mosii ale sale in Moldova, la Pascani, la Fan-
tanele tang Bacau sau aiurea. Este scris de Vasile Zota, ad-
ministrator at mosiilor cantacuzinesti in Bucovina.
1 Dupa N. Iorga, Doc. Fam. Callimachi, II, p. 674, Serban Cantacuzino
Pascanul ar ft un Prate at lui Iordachi Stolnicul, deci unchiul lui Iordachi
Medelnicerul.
2 O. c., p. 88.
2 30 de lei, dupa actul nostru, no. 34.
4 Pentru gradul de rudenie dintre membrli familiei Cantacuzino mentionall
in presenta introducere, ne referim Is tabloid genealogic anexat.
www.dacoromanica.ro
id Constantin li Marcela Karadja
Archiva din Ocna ni arata continuarea afacerii, devenitd una

privind, in mod exclusiv, administratia austriacd, dupd anexarea
Bucovinei. Cu toate protestele lui Ioni la Zota, atunci represin-
tantul Spatarului Iordachi Cantacuzino-Pascano in fala comisiei
de hotdrnicie austriace, drepturile proprietarului incetara de a mai fi
luate in samd, Statul austriac infiiniand un pod umblator pro-
priu la Samusin in anul 1782'.
IV.
Printre documentele rdzlece aflate in dosar, notam no. 1, din
care reconstituim urmatoarea spicd pentru familia Stroici :
Stroici --- Anghelina
I I I I I
(Luca ?) Stroici Gavrilas Grigorie Simion Olenta

Mare Logofat Proegumen Vistiernic
I I
Ionasco Stroici 2, fats = Gavril

Logofat al doilea Log.
in 1580
Documentul no. 1 este lipsit de data. Fdcand insa men ;iune
de ,Petru Voevod", 11 putem data din una din Domniile lui Petru
chiopul, 1574-9 sau 1582-91 S.
In documentul no. 6, gasim o menliune despre uciderea lui

Korecki de catre Cazaci. Credem a este vorba de principele
Samuil Korecki, ginerele lui Ieremia Movild si solul domnilei
Ecaterina. Despre sfarsitul lui lipsesc date. *Um doar ca luase
parte la nenorocita luptd de la Tulora intre Poloni, cu aliatul for
Gaspar Gratiani, si Turci, in Septembre 1620. In rdndurile Po-
lonilor erau si Cazaci. Izvoarele la indem&nd ni spun ca Samuil
1 Acest pod umblAtor exista Inca in 1908. Cf. Dig. Geogr. al Bucovina,
(Bucure§ti 1908), p. 246.
2 Marele Logofat Gavrilaq Mateiq (t 1652) era finul lui Ionaqco Stroici (v.
Arhiv. Geneal., II, p. 35).
' Credem putin probabil ca acest act sA dateze din scurta Domnie a lui
Petru Cazacul in 1592, din care timp nu s'a gAsit, pAnd acum, niciun act in-
tern (cf. GhibAnescu, in Ion Neculce, VII, p. 34). Este de altfel cunoscut
ce rol important jucA Luca Stroici in timpul Domniel lui Petru chiopul.
www.dacoromanica.ro
Documentele mo§iilor cantacuzinesti din Bucovina 19
Korecki cazu atunci prisonier la Turd i. Din actul de fata reiese

insa a fu ucis, poate de talhari cazaci, in cursul fugii, fiind evi-
dent in drum spre mosia sa Ustia, aproape de Onut, dincolo de
Nistru. Trebuie insa adus aminte cat de anevoioasa este intot-
deauna reconstituirea faptelor petrecute in momente de infrangere
si de panics, iar in casul de fala nici nu avem vre -o marturie
precisa, ci numai o traditie poporana.
Din acest document no. 6 reconstituim urmatoarea genealogie :
Ionasco Holovca si Bran Frataian ot Holovca
(co-proprietart ai moVel Onut)
I
Bran I
fats Ionco
Scripca
Frataian
Gheorghie
Frataian
Ca in toate dosarele de mosii, at nostru confine si zapise de

cumparaturi de pamant. Astfel de acte sant n-le 10, 12, 14, 15
si 30.
In actul no. 10 este vorba de vanzarea unei juratati de sat
(Cernauca) in 1636, cumparatorul trebuind, in afara de cei 180 de
galbeni dati proprietarului, sa mai rascumpere si zapisele puse
zalog de acesta 2.
Dosarul nostru mai confine si un numar de porunci si acte de
hotarnicie, cu sau fara uric de intaritura domneasca, anume n-le
19, 20, 23, 41, 42 si 44.
0 mentiune specials mai merits si actul no. 33 din anul 1744,
prin care un locuitor din Onut se a ca rob lui Constantin
Cantacuzino Vel Paharnic, pentru a scapa din inchisoarea unde
zace la Cernauti, pentru pricina furtusagului a unor cai a unui
1 Cf. N. Iorga, Studil ,Si doc., XXIII, p. 122 ; Hurmuzaki, IV 2, p. 39, qi

Sup!. II', pp. 474-508; Miron Costin, ed. V. A. Urecha, I, p. 479.
2 Alte acte referitoare la parnanturl zalogite sant date de d. prof. N. lorga
in Doc. Anc. de Drott roumain, p. 131 qi urm. Cf. gi actul ce am dat in
Dosarul unei mosii Domneqti' (Rev. 1st, 1926), p. 15.
www.dacoromanica.ro
20 Constantin :It Marcela Karadja
Tagan din Vladeni" i. Sant cunoscute acte similare, prin care un

pastor devine rob pentru vite furate, iar altul fiindca a spartu
capul unui om", neavand de unde sa plateasca clqugubina", sau
un alt cas pentru juramant strambu", clued nu da trei boi pan
Duminica" 2.
Inainte dea termina aceste note introductive, este o placuta
datorie pentru noi a exprima sincera noastra recunopinta pentru
ajutorul ce ni-a dat d. Iuliu Tuducescu, paleograf la Academia
Romans, cu cetirea unui numar de pasagii ysi iscalituri deosebit
de anevoioase. Aceste multumiri se indreapta qi catre varul nos
tru P. P. Panaitescu, care a binevoit a ni traduce actele 1, 2, 12
0 17 din limba slavona si a colationa cu noi suretul de pe uri-
cul lui Vasile-Voda Lupu.
1 Este probabil vorba de mosia VlOdeni in judelul Botosani, din vechime

a manistirit Voronel. In acest cas, call furati vor fi fost ai man'a.stirii,
dali in paza Tiganului mentionat. &aim 'Lusa yi un sat VlAdent in linutul
Suceava.
2 Cf. GhibAnescu, Surete, V, p. 60, si N. Iorga, Anc. Doc. de Droll Rou-
main, I, pp. 214-7.
www.dacoromanica.ro
1.
inainte de 29 August 1591/

Fratii Stroici dau surorii for Olenfa o parte din satul Martinqti.
-1- Ilan GTptunn BEAHKIH AOPOZISET H FASPHAAAM (Sic 0 H rpnropus
npoir8mon H GHMIWIl ISHCTIMPHHK CISHAKAEM C4MH MKO AAA0X0M
CECT9H HAIM CaAEHRH 4/ACT CMA WT illAPTHHEL1111 HMI ICT 4/ACT
HC6 (rupt) HAWIN MHTEPH 8110KOSHIH ibiFfAHHH ; HpOTONC HHKTO WT
HAC H WT HAWN( spaTirax H WT HALIIHY CECTPE AA HI HMAFT OA
&MOUTH np*A CHM AHCTOM HAMM, AWHAENC HMAMH CETKOPHTH
EH H HPHHHAH 3d 110THOOKAEHIE H nenpast; WT rOCI1OAHHA HAMM:),
lif TPA KOESOAA, H Mkt RICH SOATIM H CECTOH TAKONCAE HMAMH
aptillAO,Ac Pd3,1,*4HTHCM CI nponminn C644, FINCE WT WTU,A 11 MN-,
TIPH HAMM.
To Ad CJ SUET.
Patru peceti mid in ceara.
Pe Vo: Martinesti. No. 15.
Orig. 17 X 21 cm. Hartie. 8 randuri.
Traducere :
t Pan Stroici Mare Logofat si Gavrilas si Grigore proegumen
si Simion Vistiernic recunoastem noi insine ca am dat surorii
noastre Olenta o parte din satul Martinesti, care este o parte de
la mama noastra, raposata Anghelina. De aceia niciunul dintre
noi si dintre fratii nostri si dintre surorile noastre sa nu aiba a
o turbura pe ea in fata acestei scrisori a noastre, dupa care avem
sa.-i facem ei si privilegiu de intaritura si isprava de la Domnul
nostru Petru Voevod. Si noi toti, frati si surori, de asemenea avem
sa impartim cu dreptate celelalte sate care sant de la tatal si de
la mama noastra.
Aceasta sa se stie.
www.dacoromanica.ro
2.
1626 (-7134) Mart 30.
Miron Barnovschi Voevod Intareste lui Isac Stcircea satul Onutul-
de-Sus, jumatatea de jos.
t Hw 11111p0H GpSHOKCKIE IVIOPHAd ROIKOA ENCII0 MACTi10 rcnApx
311MAH MWAAAKCKOH WWI rcs,Anth AAA H NOTKOWKANA ECMH CASSE
Hatuenny HCAK GTRpHi Aihm Hd Ivo °palm WT4HHHS H HHKSI1A6-,
HIE Hd KOAOKHHA CIAO WT KNWHiN OHST, AA1 WINCH*4 30/101114Hd, CZ
MAHH H CZ KM' npuiwA, 4TO 8 KOAOCT HipilkScicoH, WT HCIDICOK
Sd KNKSKAEHil 4TO HMAIOT WH WT rawnep SoesoA, gHc WH ctsi
HUnH:i Tdd flOAOKNI4d CIAO CINIST WT HWHMUKO GT(10144 CHHK
GT130114 A0r021SET, 34 CTO H HeTHpAeciaT TAIL comm. H WT Hd
pSA SAKSKENCHOI 4TO HAW WT144 WO GTOOH4 HorozlsoT WT
epHMila ilIOPHAd KOEKOAd, T*M paAi MO% Ad ECT EMS li WT
rellACHMH Aa4His H ENKSHAEHil H NOTHANCAEHit0 TAA RHW
npAKAA
MiCaNdd 110AOKHH4 CIAO 6DHST CE MAHN H Cl SECT flpHlWA NERO.
pSuigHus HMO/111M H4 K*KH. H NH AdCT HE SMHIU410T. GAM mum
KEA*A. X LK, IHIMA, ANAPT A.
Pecetea timbrata cazuta.
ASMNTOAWKO 1.11121SdH SEA II0r021SET. Tome.
Pe Vo : Onut de sus. De la Barnovschie Vod pentru Onutul
vi§. No. 4.
Traducere :
1 Io Miron Barnovschie Moghila Voevod, din mila lui Dumne-
zeu Domn al Orli Moldovei, Domnia Mea a dat i a Intarit slugii
noastre Isac Starcea diac dreapta lui ocina ysi cumparatura, satul
Onutul -de -Sus, dar jumatatea de jos, cu xnoara §i cu tot venitul,
care este la tinutul Cernautilor, dintr'un ispisoc de cumparatura
pe care il are el de la Gapar Voevod, ca el 0-a cumparat acea
jumatate de sat Onut de la Iona co Stroici, fiul lui Stroici Logo-
fatul, pentru o suta si patruzeci de taleri de argint ysi din direse
de cumparatura pe care I-a avut taw sal Stroici Logofat de
la Ieremia Moghila Voevod. De aceia sa-i fie i de la Domnia
Mea dreapta danie si cumparatura §i intarire acea mai sus scrisa
jumatate de sat Onut, cu moara §i cu tot venitul, nemirat in veci
de nimeni. Iar al>fii sa nu se amestece. insu0 Domnul a poruncit.
La Iasi, 7134, Mart 2.0.
Dumitraro tefan Mare Logofat. Toma.
www.dacoromanica.ro
Documentele moqiilor cantacuzinelti din Bucovina 23
3.
1631 (= 7140), Nov. 2.

Judecata lui Moisie Moviki Voevod. in pricina lui Gavrilas Ma-
teias Vornicul cu Isac Skircea si Mihalcea Durac.
t Io Moisi Moghila Voevod bjieiu mIstiiu gospodar zemli mol-

dayscoi. Adeca s'au parit de fala inaintea Domniei Mea le si a tot
Svatul Domnii Meale boiarinul nostru Gavrilas ce au fost Vornic
cu Isac Starcea, zicandu inainte Domniei Meale Gavrilas Vornicul
ca i-au Acuff Isac Starcea o code cu caftan, cu sabii ferecate,
cu rafturi si cu o mie si se[se] sute de galbeni buni si cu tot ce
au avut el la esirea lui Bamovschie-Voda la Harlau. Iar Isac Star-
cea el s'au tagaduit, de au zis a nu stie nemic, nici o au jacuit
el. Iar apoi Gavrilas Vornicul si-au prinsu un raftu dintru aceale
rafturi ce au fost in code, candu au jacuit-o, in de fat[a] la un
Turcu la Ias, si 1-au stransu Gavrilas Vornicul de sa-s pue so-
dasul de unde au luat acel raftu. Iar Turcul el s'au pus sodasul
pre Isac Starcea, de au zis ca i 1-au zalogit pentru doisprezeace
galbeni buni. Dup[a] aceaia Domnia Mea si cu tot Svatul Domnii
Meale iar am intrebat pre Isac Starcea de unde au luat acel
raftu sa-s pue sodasul. Iar Isac Starcea au zis ca i 1-au dat Ba-
lasco Peancul de la Barnovschie-Noda, iar Gavrilas Vornicul s'au
dus de au adus si pe Balasco Peancul de fat[a] inaintea Domniei
Meale si a tot Svatul Domniei Meale ca s[a] hie sodas Starcea, iar
Balasco s'au tagaduit, de au dzis ca nu stie nemic, nici i-au dat
nemic. Iar apoi Isac Starcea de bun[a] voia lui, far nicio stransoare,
au spus inaintea Domniei Meale si a tot Svatul Domniei Meale
cum au luat el area avutie si o au impartit cu Mihalcea Durac.
Iar Mihalcea Durac el s'au tagaduit ca nu stie nemic, ce-i na-,
paste. Iar Isac Starcea au adus marturie pre Alexandru din Harlau,
de au marturisit cum au vazut cu ochii puindu Mihalcea Durac
bani pe calttl lui. i au aratat Isac Starcea si zapis de la Mihalcea
Durac, cum s'au fost tocmit ei amandoi in de sini pre area bu-
n[a]tate ca [sa] nu vadeasca unul pre altul. Deci Domnia Mea si
cu tot Svatul Domniei meale, vazandu atata pagub[a] de spra
dansii ce au facut boiarinului nostru ce mai sus scriem, Gavrilas
Vornicul, le-am gasit Domnia Mea si cu tot Svatul Domniei Meale
lege ca s[a] plateasca toli bani si toata paguba si avulia lui cat[a]
www.dacoromanica.ro
s'au fault si sa n'aiba a sa pari de aceasta para nici odan.aoara

in veaci inaintea curtii Domniei Meale.
Pecete mica domneasca
in ceara ro§ie.
U Ias, va leat 7140, Noev. 2. Sam g[o]sp[o]d[i]n veleal.
Moisi Voevod.
f Petrea
Pe V° foil a doua : Cartea de la Moisii-Vod[a] cand s'au vadit
Isac Starcea a au jecuit pe Gavrilas. No. 25.
Orig. 30 x 19 cm. Hartle. 22 -1- 4 randuri.
4.
1631 (= 7140), Novembre 30.
Ispisoc de la boierii marl pentru fixarea sumei datorite de Isac
Stdrcea si Mihalcea Durac ca despdgubire catre Gavrilas Mateias.
t Se ubo mi az Ghianghea Vel Logof., i Lupul Vel Dvornic dol-

niai zemli, i Lupul Vel Dvornic visniai zemli, i Savin Prajascul
Hetman i Parcalab suceayscoi i Basota Vel Vistiarnic, i Apostol
Vel Ceasnic, Grama Vel Stolnic i inii boleari of Div[a]nu g[os] -
p[o]d[in] ego m[i[Ifolst[i]i, scriem si marturisim cu ceasta scrisoare a
noastra cum s'au fost parat dumnialui fratele nostru Gavrilas ce
au fost Vornic Mare cu Isac Starcea si cu Mihalcea Durac pentru
neste bani, o mie si trei sute de galbeni, si pentru neste caftane
si sabii ferecate si cateva unealte ce i-au fost luat de la Harlau,
cand s'au fost ducand Barnovschie Voevod. Deci i-au ramas de-
naintea Divanului. Dupa aceaia, deaca i-au ramas sa-i plateasca,
ei au venit inaintea noastra si s'au tocmit ca sa-i dea unul cate patru
sute de galbeni si cincizeci, si le-au iertat dumnialui sa nu is cate
doua sute de galbeni bani gata, far Starcei i-au iertat mai mult cu
niste unealte, anume o dulama de adamasca si o dulama de atlas
cu blane si o bland de i jder, o bland de vulpe de spinari, un
caftan de zarbra de cea buns, un caftan de adamasca de jder si
cu bumbi'5 demargaritariu, si zeace caragli, o sable ferecata, o
ladunca de douazeci de talere, un covor nou, o scoarta, o co-
clue cu )hamuri. De aceasta marturisim cu ceasta scrisoare a
noastra, ca sa s[e] stie.
U Ias, It. 7140, Noev. 30.
www.dacoromanica.ro
Docurnensele mosillor cantacuzinesti din Bucovina 25
Gheanghea Vel Logof.

Az Lupul Habasescul, Az Lupul Vel Patrasco Basota,
Dvornic Dvornic iscal. Vel Vestiernic
Savin Prajesc-u. . . . .
. . . (peceli aplicate)
Pe V°: Ispisoc de la boiarii cei marl de marturie cum s'au
parat Gavrilas Logof. cu Isac Starcea si cu Mihalcea Durac pentru
jac, si i-au Minas. No. 26.
Orig. 31 x 19 cm. Hartle. 17 randuri.
5.
1632 ( =7140) Julie 15.
Alexandra Ilias Voevod intamte lui Isac Starcea jumdtate din
satul Onutul-de-Sus, partea de jos.
j' I.NY flAILIHAPS HAMM KOEKOM NNSiE140 MACTIEIO rcnAps BEMAH
MWAMItCKWH WIKE PCNARMH Aadkeywm H NOTISPINGAHIOM CASSH
HAINEMS HC4K GTpstrk gro npesoto WT4HHH8 H HHICSIMENiE, INOAOKHNS
CEAO WT KHLUHlH OH8T, IIHNCH44 44CT, CI BOA 54 MAHN WT EHW-
HENIE H CS EMT ElpHX0A, 4TO 8 BOAWCT turnisSu,ocoms, WT HCIIHCOK
SA BHICSEMENNit 4TO WH HAMA WT f AlilHAP KOH10,4, H WT HCF1HCOK
34 110T5PSNCAINil WT fiapHHOHCKH HOIKOM, ENt WH CM MINA WT 14W-
H411180 GTp0H4 CHH% eTpOlitl 1lorozisiT4 SA CTO El 4ITHp ,A,ErkT
TaAlpH CplapHX WT HavkAgnie SA ICSI111KHNW 4TO HMAA WTEU,k WO
GTOOH4dorodsiT WT apinAim 11101HA4 goesom. T* PtiAl UK° M
ECT EMS H WT rCAHNIH 194E4 WT4HHH8 H 51188114ENIE H SpHK H
NOTEEPINCAINif CZ 8ESC*M AONOAOM NEHOOSHIENNO EMS MIKOAHNC 114
EVICICH, H NH A4CT HI SMHIH4ET. GAM rnma glirkA. X IAC, AT. spm,

10A. ii.
ri4Hrk KEA 110r04SET 84. iCKAA.
KPSCT* ,A,amitati. Pecete de ceara rosie.
Pe Vo: thicT ONST ENW.
Traducere:
t Io Alexandru Dias Voevod, din mila lui Dumnezeu Domn
tett Moldovei, iata Domnia Mea am dat si am intarit slugii
noastre Isac Starcea dreapta lui ocina si cumparatura, jumatate
din sat din Onutul-de-Sus, partea de jos, cu vad de moara la
www.dacoromanica.ro
26 Constantin ,Si Marcela Karadja
Visina si cu tot venitul, care este in tinutul Cernautilor, dintr'un

ispisoc de cumparatura ce 1-a avut de la Gaspar Voevod si din
ispisoc de intaritura de la Barnovschi Voevod, a si 1a cumparat
de la Ionascu Stroici Logofatul pentru o suta si patruzeci de ta-
leri de argint din diresul de cumparatura ce a avut tatal sau
Stroici Logofat de la Ieremia Moghila Voevod. De aceia sa-i fie
lui si de la Domnia Mea dreapta ocina si cumparatura si uric si
intaritura cu toate veniturile, nerusiit de nimeni in veci. Si altul
sa nu se amestece. Insusi Domnul a poruncit. La Iasi, anul 7140
Iulie 15.
Pecetea domneasca
timbrata, cazuta.
t Gheanghea Vel Logofat am facut si am iscalit.
t Carstea Damian.
Pe Vo. : Parte din OnutdeSus. 7140. No. 3.
6.
1632 (7141), Novembre 6.
Zapis pentru a patra parte de Onut.
t Adeca eu Tinco eel batran ot Gramesti, ce au fost vat[ail
ot granita Topcean, si brat ego Griga, mosneni batrani de Onut-
de -Sus, si Fodor Didiche ot Dobrinauti, din samantaia lui Vertaian,
si Marco ot Arjavinta si Isache... (spatiu alb), ficior vataman[ului]
ot Horosava, fiindu noi toti mosneni din tam Moldovii si ma
giesi dimprejur din Tara-de-sus, iar acme santem lacuitori ot
Hrosova, in tarmurilea Nistrului, lacuitori de Tara Lesasca si
din Moldova, acme noi toti marturisam cu sufletele noastre, precum,
ne -i drag Dumnezau cela ce-i intru Svanta Troita, Parintelui, Fiului
si Duh Svant, cum credem intru Svanta Troita sj cu svanta drep
tate marturisam cirri au tanut din veci mosaia Onut-de-Sus, noi
toti cati scriem mai sus stim cu sufletele nostre cum au tanut Io
nasco Halovca si cu Bran Frataian, iar, dupa moartea lui Frataian,
au tanut ficior lui Frataian, Ionco, iar dupa moartea lui Ionco a
tanuto Bran Scripco, si s'au facut moara din pajeste, si a tanuto
in zilele lui Ion Satnion Moghila Voevod pan au vinitCoreschi, si
1au ucis Cazacii pe Coreschi, iar dup[aJ putan[a] vream[e] au Minas
acea saliste pustii pan la Domnii Iui AlexandruVod. Deci au ye
nit feciorul lui Ionco, Ghiorghie, nepot lui Frataian, ot Moldova,
www.dacoromanica.ro
Documentele mo§iilor cantacuzineqd din Bucovina 27
si s'au facut si acela moara intr'acela loc, pe locul lui Scripco,

unchiu-sau. Pentru acee santem noi toti marturi cu sufletele nos
tre, si aceasta marturie o dam dumisale lui Ghieorghie sin rapo
satului Ionca, nepot lui Frataian ot Vaslovca, sa alba credinta la
starost[ele] ot Cernauti, unde este Scaunul Marii Sali lui Voda, si la
alti boieri cari or fi alesi de credinta Mariei Sale lui Voda, iar
noi, cum stim cu sufletele noastre, marturisam cum nu esitel amin-
trele. far pre sat dum[nealui] feciorul StArcei lui Patrascan, anume
Isachi Starcea, ce el zice a are parte in toate hotarele Onutului
deSus in mosia raposatului Ionasco Halovca si raposatului Fra
plan, noi cu sufletele noastre nu stim sa tale cineva acea mosAie
din sam&ntaia Starcei, far decAt stim ca au cumparat Patrasco Star
cea o parte a popei de la Romanca, ce be au fost cumparatura
partea popei, ce au fost cumparat Ionasco Halovca, stAlpul cel
din jos pe Nivru, unde stint si seamne bune si se cunoaste cari
mosiani pe unde a tinut, si noi santem martori batrani : unul santem
de saptezaci de ani, altdi si de ootzaci de ani, si asa stim cu sufle-
tele noastre cum au cumparat raposatul Stroici Vel Logofat ot
Fagaras partea popei si de la Jacob, ginere lui Fagarq. Pentru
aceaia noi marturisam Cu aceasta scrisoare a noastra, nu cu alts,
ce cu sufletele noastre, sa fie procletu si anaftima si aramafta de
trei sute si 18 oter din Nichei, de stim noi sa hi tinut mosil
StArcii vreo mosaie la stalpul eel din sus a OnutuluideSus,
far de ce stim acea parte cumparata parte popei, si s'au facut Pa
trasco StArcea moara pe apa Nivrei, si acolo au tinutu. far aceasta
scrisoare a noastra deschisa si driapta, cu giuramant mare si cu
afurisanie, aceasta scrisoare o dam din ma nule noastre denainte
dregatorilor si danainte vAt[a]manului loan de Hrosova, satul Vla-
die& ot Camenit[a], si intr'acesta chip cu marturii sufletelor noastre
o dam pre mana dumisali lui Gheorghi si o trimitem la staroste
ot Cernauti, la Scaunul Marie Sale lui Voda. ySi aceaste toate li
sam pe credinta sufletului dumisale pan Onciul lorasescul, carile
este de credinta mare Mani Sali lui Voda si a toata tarn Mol-
dovel, asijderi si pe credinta altor oameni de tanut Cernautilor,
cari or sti bini ca si noi. lar cini n'a marturisa drept cu sufletul
sau acela o sa de raspunsu inainte infricatului giudet, care giudet
asteptam la a doua venire a Domnului nostru lui Hristos, iar noi
marturisam pe batranetali noastre si pe agonisita trudii noastre si
www.dacoromanica.ro
28 Constantin si Mame la Karadja
pre viata traiului nostru si cestii lumi, ca sa fie aceasta de ere-,

dinta Domniilor Voastre.
Vito. 7141, Nomvr. 6.
Pis popa Stefan de Hrosova.
I' Tinco. i. Io Moncean. t Griga. t Fador Didiche. t Isache.
1' Marco.
Pe Vo. foii a 2-a: Zapis pe a patra parte de Onut.
Orig. 33x20.Hartie. 29+11 randuri.
7.
1635 (.7143), Febr. 15.
Judecata lui Vasile Lupu Voevod in pricina lui Gavrilac Mateiq
cu Isac Starcea,
t Io Vasalie Voevod blielu milostiiu gospodaril zemli mol-

dayscoi. Adeca s'au parat de fatO inaintea Dumi Meale boiarinul
nostru Gavrilas ce au fost Dvornic Mare cu Isac Starcea pentru
lac ce 1--au fdcut la HarlOu la esirea lui Barnoschi Voevod. Deci
Dumnia Mea am pus zi lui Isac Starcea, sa aiba de astAzi, in
Fevruar din cincisprezeace, intr'alte 15 zile sa-i plateasca toata
paguba ci i-au fdcut, bani si caftane si argint, iar, de nu-i va
plati pand la area zi, sa aiba Vornicul Gavrilas a-i lua ocinele
si casele si vecinii, si sa -1 scoata si pre dansul din casa, si nime
sa n'aiba a-1 tinea si a -i opri preste cartea Dumi Meale.
Sam g[os]p[o]d[i]nu velel. U Ias, veleat 7143, Fevr. 15.
Pecete domneasca cu ceara rosie.
Jo Vasilie Vovoda.
t Focea.
Pe recto foii a 2,-a :
Io Vasalie Voevod bjeiu milostiiu gspodar zemli moldayscoi,
adeca. Dumnia Mea am pus zi lui Isac Starcea, de astazi, Fey.
15 zile, intr'alte cinsprezece zile sa aiba a-i plati tot banii cu cat
i-au [luat], si caftane si arginturi, iar, de nu le va plati toate la
aceasta zi, in 15 zile boiarinului nostru, lui Gavril ce-au fost Vornic
Mare, far dumnealui sa aiba a-i lua mosiile si casele, cu vecini
cu tot, cu ce va avea, si sa-1 scoata si din casa afard, pentru avutiia
lui ce 1--au talhuit, si nime sa nu cuteaza lui a-i pea si a-i opri
preste cartea Dumi Meale.
www.dacoromanica.ro
Documentele moqiilor cantacuzineqti din Bucovina 29
Sam g[os]p[o]d[i]nu veleal. U Ias, veleato 7143, Fev. 15 dn[i].

(Fara semnatura domneasca
sau pecete.)
t Focea.
Pe Vo. foil a 2-a : jac a Starcei.
Orig. 31-20 cm. Hartle. 10 si 9 randuri.
Pecetea, de pe un inel, este foa-te frumoasa si clara, cu capul
de bou incunjurat de inscriptia Io Vasile Voevod zemli molday."
8.
1636 ( 7144), Ian. 15.
Zapisul boierilor dat lui Gavrilas Mateias Vornicul, pentru mo-
iiile ce prime,te de la Isac Starcea ca despdgubire.
t Adeca not Basota Logofatul cel Mare si Uriache Spatarul cel

Mare si Gheorghie Paharnicul cel Mare si Iordachie Vistiarnicul
cel Mare si Buhus biv Vistiarnic si Ciogolea, parcalabii de Hotin,
si Malai ce--a fost Vestiarnic si Toderasco al treilea Logofat si Du-
mitrasco Gheanghea si Constantin Ciogolea si Stefan Murgulet
si Patrasco Postelnicul si Lupul biv Cupar si Ipachie Murgulet
0 Costantin Dragasescul si Gheorghie Corosteanul si Lupul
Giunescul si Lupul Stroiescul si Hajdau si Nacul de Malint si
Ionasco Grozavascul si alti multi feciori de boiari, adeca au venit
inaintea noastra Isac Starcea de ne-a marturisit cum s'au fost tam-
plat cu Mihalcea Durac la esirea lui Barnovschie -Voda Durnizeu-1
pomeneasca, la Harlau, de an jecuit o code a Vornicului Gavrilas,
de-au fost boat din cocie bani gata o mie si trei sute si sasezeci
de galbeni si o dulama de atlas cu blane si o blana de jder, o
blana de spinari de hulpe si un caftan de zarba cea buns 0 un
caftan de adamasca cu jder cu bumbi de margaritari, si zeace
caragie, 0 o sabie ferecata cu argint, si o ladunca ferecata de 20
taleri, si un covor nou, si o scoarta noun, si alte multe unealte, si
cocia cu bulgarii si hamuri noaa. Pentru care lucru fost-au para
multa si tot 1-au ramas Vornicul Gavrilas intai d'inaintea lui Moisei
Voda si de la Alexandru Ilias-Voda si de la dumnialui Domnu
nostru Vasilie-Voda cum are 0 Vornicul tot carti de ramas, si
Mihalcea Durac ce au fost partea sa de ban[i] el a platit deplin, iar
Starcea ce-au luat parte den bani si aceale unealte toate si ves-
www.dacoromanica.ro
0 Constantin si Marcela Karacija
minte si postave si tot ce mai sus scrie, cu code cu tot, tocmitu-

s'au, dupa ce I-au agiunsu leagea si s'au aflat adevarat vinovat,
dat-au !sac Starcea dumisale Vornicului Gavrilas partea sa de moVe
diriapta, a treia parte de sat de Bolan, partea den sus, cu vad de
moara, si giumatate de sat de Onutul-de-Sus, partea den gios, cu
vaduri de moarlaj pe apa satului, ce i-au fost cumparatura de la
Ionasco Stroici, si satul Lazianii, ce i-au fost cumparatura, impreuna
cu Musteala, de la Cristina, giupaneasa lui Ghiorghie parcalabul
de Hotin, care parte si a lui Musteala vinitu-s'au lui, caci au fost
giupaneasa Starcei nepoata lui Musteala, tar parcalabului Gheor-,
ghie asijderea i-au fost- cumparatura acel sat Lozianei de la Lazian
si de la Nedelco, tar de mosia giupanasei Starceii si cu locuri de
mori si de halasteaie pra apa Boradacei, si derease ce au avut pre
aceaste ocine ce-s mai sus scrise, datu-le-au pre mana Vornicului
Gavrilas, si de mosie §i de cumparatura. i inteaceasta tocmeala
fost-au si fratii Starcei, Costandin parcalabul si Darie Starcea ; fost
au si Neculai Silistrariul si alta semintie a lor. Intrebatu-i-au si Isac
Starcea si Vornicul Gavrilas : can vor sa cumpere aceasta ocine,
ei sa le cumpere, tar, de nu, de acmii inainte nime din feciori
sau din ruda for sa nu incapa a mai scumpara, nici a mai pars
de aceasta pars, cad s'au tocmit de buns voie denaintea noastra,
ea sal faca Vornicul direase domnesti, si sa-i fie [du]m[i[s[alle ocine
si cumparaturi diriapte, cu tot vinitul, in veaci. ySi pre mai mare cre-
dinla pusu -ni -am pecetile la acest adevarat zapis, sa sa stie.
U las, vIto 7144, Ghen. 15.
Patrasco Basota, Vel Logofat. Az Lupul, biv Logofat
Ureache Vel Spatar, iscal. iscal az (sic) pisah.
Az Ionasco Lungul, iscal. Az Toderasco treti Logofat iscal.
Az Simion Nealnu], biv Vistiernic. Az Patrasco, biv Postelnic.
Ajz1 Dumitrasco Buhus. Az Nacul, iscal.
biv Vistiarnic. Az Costantin, iscal, Ciogolea.
Az Patrasco, Vel Armas. Az Dade Vist.
Az Ipatie Murgolet, iscal. Az Lupu Stroescul.
Az Talpa, Comis. Az Iordache Vel Vistiernic.
Az Costantin Dragusescul.
Pe Vo. foil a 2-a : Pe pol Onutul-de-Sus.
A Starcei sa Duraci.
No. 12.
Orig. 42-28 cm. Hartle. 26 randuri.
www.dacoromanica.ro
bocumentele moViilor cantacuzineqtt din Bucovina $t
9.
1636 (7144), Ianuar 15.
Vasile Lupu Intcireste lui Gavrilas Mateias mosiik date de Isac
Stiircea ca despdgubire.
I' Io Vasilie Voevod bjeiu milostiiu gospodar zemli mol-,

dayscoi. Adeca au vinit innaintea noastra si inaintea boiarilor
nostri a marl si a mici slugs noastra Isac Starcea de ne-au mar-
turisit cum s'au fost tamplat cu Mihalcea Durac la esirea lui Bra-
novschie-Voda de la Harleu in sus, de a jecuit o code a boiari-
nului nostru a lui Gavrilas, ce au fost Vornic, de i-au fost loat dirt
code bani gata o mie si trei sute si sasezeci de galbeni bani gata,
si o dulama de adamasca, si o dulama de atlas cu blane, si o
Nana de jder, si o blana de spinari de hulpe, si un caftan de
zarba de cea buns, si un caftan de adamasca cu jder, cu bumbi
de margaritari, si zeace caragle si o sable ferecata, si o ladunca
cu argintu de 20 de taleri buni, si un covor nou, si o scoarta
noua, si coda cu hamuri cu tot ; pentru care lucru fost-au si para
multa la Moisei-Voda si la Alexandru Ilias-Voda si tot 1-au ramas
Vornicul Gavrilas, cum are si call de cum au ramas Starcea si
Durac, si ce au fost partea lui Durac el au platit partea sa de
bani deplin, iar Starcea, pentru ce-au loat den bani giumatate si
aceale vesminte si postave si toate ce-s mai sus scrise, tocmitu s'au
dupa ce 1-au agiunsu leagea si s'au aflat adevarat vinovat, dat-au
Isac Starcea Vornicului Gavrilas partea sa de mosie direapta, a
treia parte de sat de Bolan, partea den sus, cu loc de moara, si
giumatate de sat de Onutul-de-sus, partea den gios, cu loc de
moara pre apa satului, ce i-au fost cumparatura de la Ionasco
Stroici, si satul Lozianii, cu loc de hald0eaie si de mori, pre apa
Borodacei, ce i-au fost cumparatura Starcei cu Musteata parca-
labul de la Crastina giupaneasa lui Gheorghie parcalabului de
Hotin, care parte a lui Musteata Inca sau venit Starcei de pre
giupaneasal, cad au fost nepoata lui Musteata ; care sat fost-au
cumparatura parcalabului Ghiorghie de la Lazian si de la Ne-
delco, fost-au de mosie giupanesei Starcei. i direase ce-au fost
avandu Isac Starcea pre aceaste ocine ce-s mai sus scrise, si de
mosie si de cumparatura Inca le-au dat pre mana Vornicului Ga-
vrilas. i au fost aceasta tocmala si cu stirea fratilor sal si a
www.dacoromanica.ro
rudelor sale, ca sa cumpere aceaste ocine, si n--au vrut nime

sa'ntoarca. Pentru aceaia, vazandu Domnia Mea de buns voie
tocmeala si plata, asijderea si Domnia Mea dat-am si am Intarit
boiarinului nostru Vornicului Gavrilas pre aceale ocine ce-s mai
sus scrise, ca sa-i fie si de la Domnia Mea ocine pentru ale sale
direapte bucate, bani si avutie ce i s'au boat, si nime de amii sa
nu mai scorneasca pars nici danoara in veaci prespre aceasta
adevarata scrisoare a Domnii Meale. Sa sa stie.
U Ias, vl. 7144, Ghen. 15.
Sam g[o]sp[o]d[i]n veleal.
(Pecetea domneasca
cu ceara rosie.)
Az Patrasco Basota Vel Logofat.
Pe V° foii a 2a : Lozenii si Onutului-de-Sus si a treie parte
de Boian. No. 6.
Orig. 42 4. 28 cm. Hartle, 27 randuri.
Crastina, giupAneasa lui Gheorghie, pArcAlab de Hotin (zis Lozonschi), men-
lionatA in doc. 8 si 9, este soacra lui leremia MovilA Voevod ,si deci mama
vestitei Doamne Elisaveta.
10.
1636 (. 7144), Mart 17.
Zapisul lui Pdtrago Baldescul, prin care vinde Vornicului Ma-
teiq Gavrilq jumatate din satul Cernaucd, aproape de Cernaufi.
Adeca eu Patraco Baldescul, feciorul ...(spatiu alb), scriu si
marturisescu cu cesta zapis al mieu cum eu de buna voia mea,
de nime nevoit, nici asuprit, am vandut a mea direapta ocina si
mosie din uric din impartare ce am avut cu ...(rupt), cu feciorii
lui Miron din Sinehau, de la Eremia-Voda, giumatate de sat de
Cernauca, cu vad]uri de mori si de pive pre valea satului, ce iaste
In linutul Cernautilor, ...(rupt)..., ce giumatate de sat am vandut
dumisale giupanului Gavrilas Mateias V[orni]cu cu dirept o suta
si optuzaci de galbeni, bani buni, insa si cu niste zapise ce am
fost pus eu zalog aced parte de Cernauca, la fata lui Oras, giu-
paniasa Onciului Iurascovici, pentru un inel de aur direptu qasa.-
zeci de galbeni de aur. Care zapise am facut eu de zalojitura pre
acea giumatate de sat, suntu acumu toate pre mana dumisale
Vornicului Gavrilas, iar... (rupt) ...ti bani tot mi-au dat dumnialui
www.dacoromanica.ro
.. ,
/ .s ,.,,
k.....,
,
4.4.1
, rs tt.
A
4 \
t
. .
At .....t I% a \A...3,k", .. f in otfillm 0. (LI al 11/4111 4,411,41 NAry geol. .. I1 (7 ... i

7)%111170 .111,0 . ci LI .
.,,-_......,.g.kol-, g...s,t1:,''. A 7,, .
if,' 11..,...
' .. ...
1
.21.9
...I , r. - l'i
'' ,
to
ii,(,,,,{..,..,., 0. RI ....... .,.-,.,,k . ,-....,..;... ,., 6^),:,,,,...,..-... ,.,.... k.,,,,f, \ : ak. I au 4 11,4114.f. 4,....14e Jai ',Laos". /.1.
'
,?osi,k4lipsiOff.,,,,.....41.404
t .:4 ..... .. .t
,4 '7'
.,,..47.,,,,, ._,,,....,....ils..,,,,.,,,:., \-ii.,,,,,$..,- 0,,":
?.1,4.,,..,,,:ift!..... ,.., 4.41.Zt_rolt:11:101#10.7.''.... 4461 if,!....tiot
....;1;e7.,,,,,..,, .viii:.,,,' ...1,11111oft
,
rii........,v
. ;Li0IN:yr4 0
,4,fr
.. A.IV .1114.1:.
apyr
:; Cr
. _2
a.
'...., 9
'
4t..; .47 it'1014 ;E.10.,..firrneirr .1:1r11 ",, 6171H,1"
"11`0'
...... :4.4. X 64,t1,ITTIlr II flalyila f ...11111,t411111,17.1,41 ./: I,! Of. 4...4 sq..... ,1-.. .. woe , i
.o.:ik.11111 0...14,4 601.1 ,vititttn0 It. 1;4et1.113,C,.141+....g14,.tc..,t01.1.41, g..."...4,t vo.,,; ..

,,,,,,,,,,...:3;n1.-,,,..,,i, .
W*...' 2
to..1..1.10140V4t,101/1.:IfOrtak . C.J801.70..01/4704.1$44ft4.1.,..t to,,,,n47,,ne.);.4 ire, 6 ., 4 1",,,,r , (--,
4... c.,.,1-re,...,4,,,,f ..,,,,kiifie,
....
,42,61,,,,..,,A., 1 . . u 1
``. . .
.
t
.-
....alR .....f,Linitrefan,n,n4
I.
.00IY,Wir4r; rt.tr.t0t. tatatilif 44.4,,Inii.101-.4t . ., . t ., 1,, nirl4rt1461 n

. Mr....Its.. ,...,...t.; .1,....14-4.. to.., /ilk
, .igii,i,_ i
.... velaI 0-.47.1,-;rliiti Z0.1;34S4-1.4.14.1.01141ttif..V",,:+nn. , .,4 , I gent.3004ett.4,,,,,,,9t7,4' it Ltenit 4.,4AIy_ . t-1.10,4 441,..444,4*-.....,....:1,1,1111,,1,.1i...11
, . et 1 ty ...TeX*" f 01;00.200:0... . es 0 i life,,,,,.
zs ^t.),
, .
t. t ''.-, ..:' A n
...,U14.,1 11(Ns /4: -1 11 /7 .1 . iii.j..,' 1n U . ,..,141 ,i......,,, .t .... . I,. to I .1 all ta iki.f.,....1.,: k.I.Inst,... ......t.11/ .61 1. 10,4,,,i;.);
1.7...... ..-.-r . .
Ins.. Wit. :4, . atorin n arJaA :Satd,17.56. ULU., 4

1...., 1
..1
11 .011...
c14. ....,..: -L
.. 4 ,-"," .... ..-r
r,v.0 J
42.-
611CV ./04 nh /1000 rant 061 He3
...i.,
....,1, / .... 7 1,(q, ."' lion!are 11 i
...,V,,, .sg.114;et t
. ".-
:cat r tillanir tit,. , . ..,,,°:in:,..,_..! f71 A .441. o.f/k11,r,rt?,,,,,ciit ft.4,..1\0t,t'../:
..
.
,
,', 4,,
<-..- ' ,
tt0VrObtflAtiltll "001 4.40" 40144,10' . ; t;;.,(cn...;111.7trl.
..
,71.4,iiirt010/rNi,.7tilt.0.1
:140-1 . .(.4,1. I t . f '
/p,011 Ai 7. ... re, HA Usti tt141K4 11,11 il, .1.1.:11.. 1.- 4-, /MO . (, . itle,1,01.404x tl 1 11% git,,,,,,, '
., 'I ) - ., n- 74. ,N..
, ou,011-11.1101. t,l'o .1,-....1,.../ A. 004104,i.. tOf teat. ..,,,,f ..Nbit,'h.;n.;;;
nes 41i ,s c.1, InttNfttet4 (an: 4 04* nttlIN
rriti:;_.,°.-rl41; n ,. , suAmt
.I . .. .. , 1.,.,-
.
'tr; .4. . , .
. TIOrf II ,.c.1.410+4TI el:er. ettlinrIfit /41;.,(,, ,.',.. to, ttt.:. tr,,..it.to,.....n:5,1 n.n.... .,:. ....,r11.11.. si ,sr II A11,11.11..1, 44 i,.11114:, tl .0
rnt I f .01
,,..
. rn 11 n1f1.4.1.06.11f4 0,11-
6npo.r7.....".e....1:1;-;,..e).f.h.r:/1.79.1i., t d
r
..-, .1-.64.o, s I, ,,,........,,,,n,,,..,7 ....rlY-Innto. nryiltiVinnie n Ha I /1101 .,.. 1. .rA ,,,,,,,. ,.
.1 . cr. .. .. .
' sc to:TIO 417111117.11111
. 4. .
, JE):,..". .1:11, rs
Y .r 47- :4 ..... ...;T.......). .
itt.. 4 rl ." ". . s., ,i, .k4fi'
"n ,r7t7,. rit4r.1., ..sal".eek.r. . ,A11/1 "(In r tri,,,,,,11 1 .1:1 (1.44.r1.1. 61.3,4 r: ,,44 lato.44 VI 4 'In low (.. , tae oil nt...1.3 /II t
.
.1
-.
Y ..)
.4.: 11.11.. . ritz:211-0.: 7,S.7,4. 4.r....t,.. 41.7,11!,<,.I?nt.r1..init

: ,(b flas-771rIV.,!-'.J...t'' "(1Z11(47,1M.POrlf,111601 r:0.6.141.4t44 Zoe:. ....1,,r1,11..,10 A4:21111 e.,71:+.0,..
..
+
......
... ,...4,..- .." , ' 4- >
1, ..........d.
... 7
... ....- 7
tel
r e.1 ,41.0.11,1 4 44 el 4 All Ht..) Plfn 113334,1.., ,* , 1:6-4,...ne!- .
I...T. foie. <.-is.744,
11
.
.17..r.4.-- , .
t,...
.
L ste,/,....,011,
4
...4.9.,
;,q.,,,,, . -;dill4VIntleilif
C..
me lir ts IN
... "t .1.
ri ! l,r . ,1 .
44 ....
.
'1,...,447 -
e14.''.1.,..;:, -.;
...: .. :,,?...if..... .
r,-
...)
to,41fil.TV114;,4411
.
..1....A.e..z..a...,-
H
....... .......
t ta.. 1.10 t,,,,......0.,,,,... '
$1,4.47, .10e.
". 4....7
..., ....,
r a ..nilii,L,11.eirl.t1/4.141
..... t-...,...,,,:i t
_
1,(;;1,,f1 ..410.1114
,___--,
,
IfInnal
.. .......
1411, A \ 4.1,11 t.ty nif A /1 efailIll" 710
44(*.f.' ....AO. :-4144 ...... '..................., .!...4 ,
., ,lk)(..lt,, ,
0
-Ill ,:11
:4-.....", 0 , ,,,, r. r. 4.....c.:10,1 /'... 127
111,1,4 . t:Elic P. rat,n4Ai.r. .,,,IAA a yr i
...;-IN - iiii 1r ..
.
,,, C.,' yi
Q.....,0.,.4,,,,..71 6.1.014111,101
It Cf..,
I
.
11. . ,
,4
r ...)-- ... . Ln OnialYe al 04(1 ri Pt I tol
61110.11.0
..
A ,, rill ,n.61,11., n
.....toftp...,...it.m:.<:::" *:". 4',',..a'n.F.k.,,,t,.., ,..... -
..A ntintnpron;),,,nnwiro,Inn, C.} ft .
31. \:
L
t2,4 \IN:1'1...4.'144
""e'"""15..
: trii,..-414R111144.--,--.
.41',esite--..;::,....1tf.411.k..... .
: .!ef.:::....7,.`Ti7;"
et '- 1-4
tç ,1.1 .- - I. Vlit Adlit. N
._ -
-- J:3 . r t....:V 1 1
4."..."
11.
. I
.
4'
t -
47
; ., t ., -
: .
--._
z k' 4
-
www.dacoromanica.ro
deplin intru manule noastre, ca sA fie dumisale direapta (mina si

cumparaturA in veaci. cad eu am intrebat si de toti veri mei, fe-,
ciorii lui Miron din Sinehau, si de altA ruda a noastra, si nime
nu s'au aflat, nici au vrut nime sa o cumpere, fara dumnialui
Vornicul Gavrilas. Si in tocmala noastra au fost dumnialui Lupul
Prajescul Mare le Cluciar si Turcul ce au fost Stolnic ot Cuzlu si
Efrim Mau si Avram ot Lucaciani si Costantin DrAgasescul si
Gheorghie Corasteanul si Andrei Murgulet si alti feciori de boiari
si boiari au fost. Si pre mai marele credinta pusu -ne-am si pe-
ceati1e, si acesti boiari toti au iscalit. sSt eu Boraleanul uricar am
scris cu mana mea acest adevarat zapis. SA s[A] stie.
Pis vl. 7144, Mart 17.
Az Lupul Prajescul. Vasile Stroici Hatman. Az Patrasco Baldescul
Vel Cluciar.
(Pecete
cu
Az Costantin DrAgAsescul tuq Az Gheorghie Corostanul
aplicatA.)
iscal.
Pe Vo: Az Andrei Murgulet.
Pe Vo : Cernauca.
Orig. 30 + 20 cm. Hartle, 20 randuri.
11.
1638 (7146), Mart 15.
Uricul lui Vasile Lupu Voevod prin care Intareste Marelui Logo-
fat Gavrilas Mateias mosiile date de Isac Starcea ca despagubire
pentru jaful savarsit.
t 11111110CTIE10 6O)Ki10 Athi 1w g 1CHAiI 1101K0A4 l'OC110A4P8 SIMAS
MWAAAKCKOH 311AMEHHTO 4HHHAll HC CHM MICTOM HAIIMM KIC*44
KTO 114 HEM 118313HT HAH 4T841H Er0 8CI1H111 HT W3C npinAl nP*A.
H4MH H np*A RICHMH 114111HMH MOilA411CkHMH 60/110H, KG1HKEIX H
MAAHX, CI18311 HAWS HCAK GTIPtla H CIAAATEACTICOKAA HAM KAKO
ElpHAt24HA CA1 CI CASSA HAM 111HXAA4rk ,MPAK Ao Xspisti AO
H 3HAIIIII HApHOKCK11KH KOEBOAI WT 3IMAH HAWE MOAAAKCTioi (SiC)
KE AtACKAA SIMAH H p496HK4A WHH W6*A11 TOPAA EAU K04101
6Oirkf1HHOKH HAWEA48 BtPH 11 H 1104HTEH1H, HAMS 1'AlipH/141118 BEAN
KOM8 A0r04SIT, H BES kIl &OCT H3 HIM EAHA THC*111 H Tp111CTA H
WICT AEC*T 8111 A0EpH, 11HH*311 POTOKH, H HiiKOAHKIIX WAOKAH
H cpEnpo 34 MHOPO U,1KHO If WAG cb TIPAA SA CfrO Ak8O, H HAN-
www.dacoromanica.ro
np-kmAi ISQ*MEHE np-kA inOrCH BOEKOAA, H 11,3-kA ilmaAnApS 110E-

1:WA H CBE SOCTAA FIX WT np-kA rocnoAcTgoy MH HALM 11*(3111H
H 110 LIFITEHW KOA*QHH ralIpHAAW REAHKIH /10r02ISET KAKO HA KEL111011
g -k p 8KA30SAL1 np-kA HAMH AtICTOHE SA nirkp-kK,inif H 3A 30CT4HIE
WT THX rOCHOALIQH H HO nonognna 113 TOA HM*HIE 4TO 61tIA LIACT
IHPIXAALIEKH A,73pAK, WH SZISATHA-CA, TA SAIMATHEI CBE HCSASHA
LIACT Er0 KS (Alt* HAWEMOIr R-kpnomoy H 1104HTEIlHOMS nowkpnn
FILMS 1.419HAAIUS KEAHKOMOr AOrO2PT. fl CASVA 1141111 HCAK OTKOLIA
WH KKCTAA-Cat 3A II.O Aospa KOA*, HEKHLN HEHONSMAEH, Allt1 [ONCE-
A06411, AAA EMI( CKOHX 11p4BIH WTHHHH, TilETAA LIACT CIAO 1101aH,
KHWILIA qACT, CS MiECTO 3A MAHH 4TO BS 110AWCT 4EQHSSIVKOH ENC
6*11.11 EMOr flp.IKA SA A*MINHS H 110.40/311HA MAO BkiLUME GAST,
HIVEHAA LIACT, CS M*CTO SA MAHH HA flOT04* CIAO, (TO KS KOAOCT
4E0111811,CKWMS, 1i1 6*WE IIMOy KSRE7KHO WT HWHAIHICO eTponq, H
THIS WO 408*11.111 CS M*CTO 34 CTAKH H SA MAHHH HA noTowk
liopoAatiEgn, KS EIOAOCT A0130X0MCKWMS, 4TO K*WE EMS KSHEN010, CS
AISCT*11,LS HIQKIALIK WT HOICTHIld Kn-krnirk FEWpl'IE i i ig nxplos-
J1d6 XOTHIICKIH, A nuTom 44CT IHSCT*U,K flIEQKSA411 noixoAnAoc
KS LIACT HHirHHH CTSQ4 OAF, 11011E)K KkICT KHSKA itilSCT*RIKH 1180-
KZAAS, KOT000I0 CIAO KKICT KSIIEMHO i'EWOrif IN IIKOKSAOLE WT AK-
SlIdH H WT HEAEAII0 H &MAO 1104K0 3d A*AHHHS Ktrkrt1HH GTISP-
4041 H 114 pf,.1,EHIE 4TO HM4A cA8ra name llc4K GTzpick HA T*X
WTHHHH, ILIUM noAaA HX KS 13814* H4WEM01( rkpnomoy H 110411TE-
HHOMS 110A*01111 114118 r411pHA4WKO KEAHlall noro4sIT, AM CS 83114117E
KIC*AA KcIATH H FIAEMEHIMHLIA Ero H HHKTO HE XOT'kA HCKSIIHTH T*X
WTHHHH 118 AHWHAH HX H3r1MIEHH. HHO MM KHA'SKINE ME/KA°
MINN HX AOSIJOKOAHOE TOKME311, H MM TAKONCAEQE H WT HAC MAN
H HOTHOSAHAH ECMH uanniuS K*QHHOMS H 1104HTEHHOM0y KOA'kpHH
114118 rAllpHA4111 BEAHKOMS lioro4sgT 114 T*X BMW 13E4EHHHX T1JET4A
LILICT CEA° Bonin, IthLIWHAA 44CT, CI M*CTO 34 MAHN H flOAOKHHA
CEAO gidlI1111H CaHST, HHIKHAA LIACT, CS M*CTO 34 MAHN HA HOTOU,*
CIAO H MIME CEAO AOS*HIH CI M'kCTO 34 CTAKH H SA MAHHH
HA HOT011,* H0IJOA44EIIH, AA ECT EMS H WT HAC fQABIH OT-
FIHH H SpHK H HOTHOWKAEHIE, Imo( H A*THM Er0 H WHSLIATOM
H 1111*WHINATOM H np-ktpUpaTom Fi KSCEMOir QOAS FPO, KTO Cl
molt IISKEPET KAHHCH*HWili CSQOAHHK, CS IISC*M A0X0A0M, HMO^.
KOA*611M0 HHKOAHM KK K*KH K*411111. 1 xoTap THM np-kApeuennnin
TpITAA 44CT CIAO BONN KIILIWHAA 4ACT CS M*CTO 34 MAHH H 110-
-AOKHHA CEAJ B611llHIH GJHST, HHIKHAA 44CT, CS M*CTO 3A MAHN HA
www.dacoromanica.ro
Documentele moOilor cantacuzine§ti din Bucovina 35
HOTOLIA CEr10 H Th1,1( CEA° 1103-ktliF1 CS 11A*CTO 34 CT4R11 H 34 A1.1HHH

114 uorrork liopoAatusH, AA ECT EMOV rdliO7KE FIBEEpETH-CA CS npag-
MM 110 CBOHMH CT4r144111 XOT4011, HOKSA4 113 B LK4 W2KH134.1H. fi
HA TO ECT Rtild Hauuro rOCHOACTHAMH Rhill1F1HC4111181'0, Mhi, 11W
Rac Hifif ROIROM, 11 it-kpa 11(1-kRZ3.1106AEHHAr0 C8111.1 rOeflOACTIIAMH
IW41111 ROERWA4 H fi'kpa ROAOH !MUHL Etpet 114114 ,A,Smwrpaumo
1110.410F1 REAFIKAPO AROIIHHKA 1111;14'HtH BEMAH H Ukfid 114114 1:04,1,E0
BEAMIPO AR001111KA Rid WHHEH 3EMAH H Ktpe 114114 1'114F M1 l'ET-
MAH.1 H nimcsAttBd CS44RCK410 H R*141 114114 KOCT4FITH11 tioroAm H
rpama H ASA1H-
110EIRCK8A 11811KR./14RORE XOTHHCKOMOli H Ickchl 'UNA
TO Hap Ks. nziumaasotu (rapt) H 11*(14 Haifa Iopr4KH 11111KRAAE4 HO-
ROrilaACKOMOIr H Rtf14 114114 1)14ropiE XAKE GHITAilt H Rtpd 114114
fI110CT011 K41'4108.4 110CTEA1IHKA Fl Rtild 114114 118.4dAif IIIICT*01111K4
H Rtpti 114Fl4 T0414 GTOMIHKA H frkpd 114114 ASMIIT11.1111K0 KOMHCA
It Btpd IIRCH gOditpH NAWNX A1OAA4KCKHX, gEAHKIMS H MAAHAIH 11)
HO Ha BINA& ,KFIROT H POCHOACTRAHIE, KM, H36fIlET rocnoAHHA EOM
C1 ITN rocnomph MOAAARCT*H BEAlitH, TOT Chi EMS 111110KOA*RHTH
1141111 SCTIJOEHIE H HOTEVIRMAEHIE, HI 4.4ERF.1 EMOy AdAH H 01,'K 1111.1H
34118,H CST EMS FIPARIH WTHHHH 34 CH011 1114113H EIHH*SH H 11114114

HA1tH111 4TO 1013tA EMS. fi 114 6SA11LEE KfrkflOCT H HOTKOZHCAIHIE
TONI ItSCH HOLUIHCAHHX, giAtAH ECM HHCATH-CIA H Haw Ero fINAT
111,1111313ATH-Cda KR cIra NAME HCTH111144 AHCT.
11HC4.4 14MT/A AdA1HIANOIIHII, EX1 EMI 1101'4ET 3EA1A8 3411.14-
11ENCKWH RR AtTW oplas, nap. EY,
1H, &CHAN/ 11WM.

Pe Vo : No. 1.
Orig. 31± 60 cm. Pergament. 22 randuri.
V. plansa anexata.
Traducere (din veacul al XVIII-lea).
Suret de pe un uric de la VasAle-,Voda din valeat 7146 (1639),
Mart 15.
Cu mila lui Dumnezeu Io Vasalie Voevod, Domn pAmantului
Moldovei, facem insemnare cu aceasta carte a noastra tuturor care
pre dansa or vede sau cetindu-o o vor auzi. Adeca au venit ina-
intea noastra si inaintea tuturor boierilor nostri moldovenesti, mari
si mici, sluga noastra Isac StArcea si au marturisit no-ua cum
s'au tamplat cu sluga noastra Mihalcea Durac la Flarlau, la iesi-
rea lui Barnovschie-Voda din pAmantul nostru al Moldovei ate
www.dacoromanica.ro
pamantul lesesc si au jacuit ei atnandoi atuncea o code a boe-.

rului nostru credincios si cinstit Gavrilas Mare le Logofdt si au
luat dintr'insa o mie si trei sute si sasezeci de galbeni bunt, bani
gata, si cdteva haine si arginti de mutt pret, si au avut intrebare
pentru acestas lucru si mai inaintea vreme, inaintea lui MoisSi-
VodS si inaintea lui Alexandru-Von, si i-au rAmas pe dansii la
Domnia Lor at nostru credincios si cinstit boier Gavrilas Marele
Logofat, cum mai pentru mare credinta au aratat inaintea noastrS
carp de NA sf di rdmas de la acei Domni, si giumatate de area
avere, ce au fbst partea Mihalcei lui Durac, el au grabit de au
pidtit partea lui in mantle credinciosului si cinstitului nostru boier
Gavrilas Marele Logofdt, tar sluga noastrA Isac Starred el s'au
sculat de a lui buns voe, de nimeni silit, nici asuprit, de au dat
el a sale drepte ocini, a tree parte de sat de Boian, partea din sus,
cu loc de mori, ce este in tinutul CennAutului, care i -au fost lui
dreapt6 mosie, si giumatate de sat de Onutul-de-Sus, partea din
jos, cu toe de mori in pdraul satului, ce taste in tinutul Cernau-
tului, care i-au fost lui cumparAtura de la Ionascu Stroici, si iargsi
satul Lozinei i, cu loc de elesteie si de mori in pdrSul Boroda-
cilor, in tinutul Dorohoiului, ce i-au fost lui cum/WS:turd cu Mus-
teata parcalabu de la arstana, giupaneasa lui Gheorghie ce au
fost parcalab de Hotin, far dupS acee parte lui MustatS pdrodlabul
s'au venit in partea giupanesei Stdrcioaei, pentru ca au fost ne-
poata lui MusteatS paralabul, care sat au fost cumparaturS lui
Gheorghie parcalabul 2 de la Lazaian si de la Nedelcu, si au fost
driapta mosie giupanesei Starcioaiei. Si direse ce an avut sluga
noastrA Isac Starcea pe acele ocine s'au dat in mantle credincio-
sului nostru si cinstit boierului Gavrilas Marelui Logof6t, insa cu
instiintare tuturor fratilor si rudeniilor lui, si nimenea n'au vrut
sd le rAscumpeare acele ocine, ce le-au ISsat ei pierdute. Si not,
vAzdnd intre dansii de a for buns vole tocmalS, si not asijderea
de la not am dat si am intarit credinciosului nostru si cinstit boier
Gavrilas Marelui Logofdt pre acele mai sus zise : a treia parte din
sat de Boian, partea din sus, cu loc de mori, si giumatate de sat
de Onutul-de-Sus, partea din gios, cu loc de mori in parAul sa-
tului, si iarAsi satul Lozaanii, cu loc de elesteie si mori In pdraul
' Azi Lozna.

' Fratele Doamnei Elisabeta a lui leremla Movila Voevod.
www.dacoromanica.ro
Documentele moqiilor cantacuzine§ti din Bucovina 37
Burodacii, ca sai fie lui si de la not dreapta °dna si uric de inta

Tire, lui si ficiorilor 1ui si nepotilor si stranepotilor si a tot nea
rnului lor, cari sa vor alege lui mai da aproape, cu tot venitul
neatins niciodata in vecii vecilor. Iar hotarul acestor mai sus zise
a treia parte din sat de Boian, partea din sus, cu loc de mori si
giumatate de sat de Onutulde-sus parted de gios cu loc de mod in
paraul satului, si iarasi satul Lozaianii, cu loc de elesteie si mori in
paraul Borodacii, ca sa fie lui precum sa va alege cu dreptatea
dupa hotarele sale cele vechi, pre unde din veci au lacuit. Iar
spre aceasta este credinta Domniei Noastre ce mai sus s'au scris,
Jo Vasalie Voevoda, si credinta preiubitului fiului Domniei Meale
Joan Voevod si credinta boierilor nostri : credinta boieriului Du
mitrascu ySoldan, Marelui Vornic de pamantul de gios, si credinta
boierului Toader, Marelui Vornic de pamantul de sus, si credinta
boierului Gavril Hatman si parcalab de Suceava si credinta bo
ierului Costantin Ciogolea si Popascu, parcalabii de Hotin, si
credinta boierinului Grama si Dumitru Carca, parcalabii (spaliu
sters si pe uricul original), si credinta boierului Iordache parcalab
di Cetatea Noma 1, si credinta boierului Grigore Ureche Spatar
si credinta boierului Apostol Catargiul Postelnic si credinta bo
ierului Palade Vistiernic si credinta boierului Toma Stolnicul si
credinta boierului Dumitrascu Comis si credinta toturor boierilor
nostri moldoveni, mad si mici. Ian dupa a noastra viata si Domnie
pe cine va alege Domnul Dumnezeu a fi Domnu pamantului Moldo
vet ca sa nu strace Domnia Lui a noastra asezare si intake, ce ca
sa intareasca Domnia Lui pentru ca sant a lui drepte ocine, pentru a
-sai drepti bani si driapta avere ce iau luat lui. Iar pentru mai mare
intarire pentru aceste mai sus scrise poruncitam ca sa iscalim si
-ra noastra pecete sa legi catra aceasta adevarata carte a noastra.
Pis Carstea Damiianovici, care a fost Logofatul zaplaninscot 2.
Va leat 7146, Mart 15.
Io Vasile Voevod.
Atarna marea pecete a Moldovei, de ceara, legata cu qnur de
-rnatasa impletit cu rosu si albastru. Semnatura Domnului este in
Achinovar.
I Roman.
4 Adecl Logofatul Teril de peste munti, Muntenia.
www.dacoromanica.ro
12.
1639 (7147), Maiu 13.
Dumitrago Burlcl cu mama lui Ileana wind lui Gavril Mateia$,
Mare Logofat, jumatate din satul Martine, i, partea de sus.
t 6TO MH A$MHT04111K0 11.104A411 PEA AB0c1FIHK WT 11,041Ht11
3IMAH, H TO4A113 IIETpH441K0 EE/1 41,S011H11/C WT BHIHH*H 3EMAH, H
Ioppitcrii ENS YEA RFICT*OHHK, H TOMA Bea GTOAHHK, H epdAH
BEA 1{4104413, H pama Em MHTHH11413, H ES4411 fira, PSKOSHII, 11
IIEXAHB .itTopur lIoro4sET, N 111-rp41110 Iforo At 111311{Sit 411 XOTH11,-,

CK1H, H IWO POIHKA 6H11 EFICT'kpHNK, H 61.1FMIM ,A,FlOpHHK, 11
II*1184 AllOpH11141, H KOCTAHTHH A.11001111K, H HATi1ABJK0 l i t 110CTEA-

HHFC H HHHX $0A'1ipN WT Agop rcriAgS El'O MACTS 1111 111IM
HCBEAtTIAICTROMH HC CHM 3A1INCOM HAIIIEM FLAK.0 11111AOW* mrkA

HAMH ,11,,s.vtirro41urio 6Spas (rupt) CS MTH Er0 1141tHA 110 CEIWHX
AOSNIA 1104H, HEICIM 116110118:14AFHH 4 FIFEIOHCFAOSAHNH H 11110AAAH
CB0E10 1104E010 WTI4H1111$ H AtAHNS WT $11HK 4T0 HA14.1 WT GTE-,
4S4114 K0E110,4.12 1104011HH4 CEAO illAPTHHEEPH RFIWIAA 4ACT CI MtCTS
SA CT 4B1 H CS Rid 11i1HX0A, 4T0 ECT $ 11040CT 4tpir88u,K0m, T04
11P0A4AH 11'0 MACTZ 11411S rA1011414111 IVISTIMW Ilimmoms iloro4sETS
SA (loc alb)
AEI CHTFIX H FISCTAA C 11411 rdNIH114111 ilirrirdur KEA
1101'04SET FI 3dflA4THA HCHAZHA THX EMU 11HC4 11 FIX 1111SH (IOC alb)
AEI FITHX BS p8K ik,$MHTp41111.7.0 ll$(1AS H MTH oro 1-14tHH, WT
npiA Exctmur H4MH FI NOM A1N raKo tprivkxon% 411/NA$ FIHMH
AOSpOSOAHOF0 TOKMENS H 11481101 [MATS, d 4tH I 141 INC CIT1101) FIXOM
fro MAT. HMO r4141114/1111 MST' 14111 KEAHKOM$ 40104SETS Clhl 114111
CRIA'kTEAC6041, 1dICONI AA OSTROW-ICA SHAH H HAAAFHIE WT renAtis

FPO MACTS H HAW EI4HKOH KpliHOCTH H flOTIOSNIAEHif HOCTAHHAH
'CASH HA1111 11F44T N CS HAW pxKli 110A11FIC4XOM KS lEAAS HCTfHOM$
SAIIHCOM HAIHEM. H 43 BOplAtH8/1 SIIHKA11 CAM I1HC4A 131KA MICHAA
A4 CS SHAFT. IIHC $ lac, Et A. SpM3, a.141 N.
Urmeaza iscaliturile si pecetile.
Pe Vo. foil a 2-a : Martinesti Ia Cernauti. No. 34.
Orig. 42 28 cm. Hartie. 15 randuri.
Traducere :
t Adica noi, DumitraFo oldan, Mare Vornic de Tara- de -jos,
i Toader Petriceicu, Mare Vornic de Tara-de,-sus, V lordache fost
www.dacoromanica.ro
Docurnentele moqiilor cantacuzineqti din Bucovina 39
-Mare Vistiernic si Toma Mare Stolnic si Eracli Clucer si Grama

Mare jitnicer si Ba Ian Aga si Racovit[a] Cehan al doilea Logofat
si Petrasco Ciogolea parcalab de Hotin si Gheorghie Rosca fost
Vistiernic si Eremia Vornic si Neanul Vornic si Costantin Vornic
si Patrasco fost Postelnic si dill boieri de la Curtea Mariei Sale
Domnului scriem acest zapis at nostru de marturie cum a au
venit inaintea noastra Dumitrasco Bur la (rupt), cu mama lui,
Iliana, de buna voia lor, de nimeni siliti, nici asupriti, si au vandut
dreapta for ocina si mosie dintr'un uric ce au avut de la Stefan
Voevod, jumatate de sat din Martinesti, partea de sus, cu loc
de iaz si cu tot venitul, care este in tinutul Cernautilor, au van-
dut-o Gratiei Sale dumnealui Gavrilas Mateias Mare le Logofat,
drept ...(loc alb in text) de lei batuti, si s'a ridicat dumnealui Ga-
vrilas Matiias Mare le Logofat si a plait deplin acei mai sus
scrisi bani ...(spatiu alb) lei batuti in manile lui Dumitrasco Bur la
si a mamei sale Iliana, in fata noastra a tuturora. ySi, deci, noi,
daca am vazut intre dansii aceasta de buna voie tocmeala
si plata deplina, si noi Inca am intarit Gratiei Sale dumnealui Ga-
vrilas Matiias Mare Logofat prin aceasta marturie a noastra, ca sa
aiba a-si face si hrisov de la Maria Sa Domnul. i noi pentru
mai mare putere si intarire am asezat pecetile noastre si cu pro-
priile noastre mani am iscalit acest adevarat zapis at nostru.
i eu, Boraleanul uricar, insumi am scris cu propria mea mans,
sa se stie. Scris in Ias, anul 7147, Mai 13.
Az Dumitrasco oldan Az Toader Petriceicu Az Patrasco Ciogo lea
Vornic. Vel Dvornic. biv Logofat iscal.
Grama jic. Man Aga. Az Iordachi
biv Vornic iscal.
Constantin. Az Neaniul Dvornic iscal.
Az Patrasco biv Postelnic. Ieremia Venculescu. Racovit[a] Cehan
Logofat.
13.
1642, Tune 20 (Cernauti).
Coste Grarna cu fiii vinde o sil4te nepotului sdu, Lupul Stroescu,
pentru 200 de galbeni, de la Troian panel la Nistru".
Actul se afla in Archiva Tribunalului Cernauti in traducere
www.dacoromanica.ro
germana facuta de Comisia de delimitare in 1782. Resumat de d._

profesor Iorga in Studii si Documente, V, p. 399.
14.
1644 (= 7152).
Alegerea pdrtii lui Dumitrasco din mosiile de la Zastavna.
t Eu Onciul Iurascovici (rupt) biv starosta i Dumitrasco da

Zastavna si Iurasco si Nalivaico si Griga Grozaveascul scriem si
marturisim cu scrisoarea noastra cum am ales lui Dumitrasco in
Zastavna din giumatate de sat a sasa parte ...(rupt), ce--i este mosie,_
asisdere ce are si cumparatura in Zastavna, din giumatate din sat,,
dan a sasa parte a treia parte, si iarasi mai are Dumitrasco ce au
cumparat din partea lui Andrusco, dan giumatate de sat, dan a
sesa parte a treia parte ..(rupt) cumparat de la fata lui Andrusco,
si iarasi ce i se v a alege mosie si din ...(rupt) ocina si mosie in_
toate ocinele, cu tot vinitul; sa se stie. Pis v Zasta[v]na, vl. 7152._
Az Onciul Iurascovici iscal.
Petrasco . Toder.
Pis Grigorie Ion Cazacul
Grozavescul iscal, pisal.
Pe V°: Zastavna... No. 27.
Orig. 30 + 18 cm. Hartie, 10 randuri.
Documentul este rau conservat, fiind lipit de mult pe o alts.
hartie.
15.
1644 (= 7152), April 24.

Grozav ,si nepoata sa Mdricuta vand lui Lupu Stroescul juma-
tate din satul Martinesti.
t Adeca eu, Grozav, fratele lui Inatco, si nepoata mea, Mare-
cula, fata lui Inatco, marturisim cu ceasta scrisoare a noastra, de
nimene imbiali, nici impresuraii, ce de a noastra buna vole am
vandut nepotuflui] nostru Lupului Stroescul partea noastra din
Martine.sti, din linutul Cernautilor, giumatate de sat ce-eu ;inut
unchiul nostru Ciudinschi, anume... (spatiu alb), fratele Bilavii, de.-
rept o sutra] de lei de -argintu, bani gata, si ne-au facut plata de-
www.dacoromanica.ro
nocumentele -mo§iilor cantacuzine§ti din Bucovina 41
pfin in manule noastre dinnaintea lui Isac capitanul de Sinehau

si Dumitru Lehacinschi si frate-sau Vasilie si Andreias Talpa si
Pantilie Barbovschi si Dumitru Barbovschi si Anghel si soltuzul
cu Vel Pargar de Cernauti si Isar si Cucoreanul si Tanta si alti
oameni bunt batrani, vatamani si alti feciori de boieri si preoti,
ca sa hie dumisale ocina si movie neclatit nice odanaoarl in
veaci. Pentru cace ne-au fost movie noua din trei urice, si ne-au
fost noua aceasta giumatate de sat in partea noastra, far de catra
alp frati. i pre mai mare marturie ne-am pus pecetile si isca-
liturile, sa sa stie.
U Stroiesti, lt. 7152, Ap. 24.
t Grozav Vercesul. Andrias sam iscal, sam pisal.
t Dumitrie Lehacenschi. Isac Mircea iscal.
Az Vasile Leacinschi iscal. Di[a]conu Onose Lita.
Dumitrasco Barbovschi. Isle Cucoranu.
Pe Vo. foii a 2-a: no. 45.
Orig.: 32X20 cm. Hartle, 16 randuri.
16.
1644 (= 7152).
Cartea lui Vasile Lupu Voevod pentru jumdtate din OW Mar-
tinqti, cumparata de la Lupul Stroescul.
Io Vasilie Voevodil bfoljeiu mlip[o]stilu g[os]p[o]dar zemli mol-
dayscoi dat-am cartea Domnii Me le slugii noastre Lupului Stroes-
cului spre ceaia ca sa fie tare si puternic cu carte Domnii Meale
a opri si a tine a sa dirept[a] ocina si cumparatur[a], giumatate
de sat de Martinesti, ce sant la tinutul Cernautilor, carii iaste di-,
reapta cumparatura de la Grozav, fratele lui Inatco, si de la sortv-
sa ...(spatiu alb). Pentru aceaia sa n'aiba nime a intra nici cu plugul,
nice cu coasa pre locul lui far de voia lui; iar cine va hi cosit
si va hi arat pre acel loc al lui, sa aiba a-i lua a zece din pane
si din fan si din tot venitul. Iar cui va pare cu strambul, sa aiba
al aduci diresele, sa vie sa ste de fat[a] inainte Domnii Me le cu
sluga noastra Stroescul. Sim pisem sin dase ne umisaet.
www.dacoromanica.ro
42 Constantin §1 Marcela Karadja
G[os]p[o]din red.
U Suceava, vl. 7152 (fara indicarea zilei).
(Pecetea
domneasca cu
cerneala.)
Vel Logof.
uci.
Pe V° foii a 2a : O carte de oprit Martine0". No. 44.
Orig. 30 = 20 cm. Hartie, 10 randuri.
17.
1645 (-1154), Nov. 29.

Porunca lui Vasile Lupu Voevod data in favoarea lui Gavrilas
Mateias pentru Toporiciuca, sat tmpresurat de Lupu Stroescul.
t iiV BACHAil BOEHOM 6Nii10 MACTil0 IFCHApI BIAAAH AAWA,-,

AAIICKWH WWI npitim lip* A HAMH H np-kA HICHMH HAU/11MH MOA,
AAHCKHMH coatpii REAHKHMH II MAAHAAH HAIM 11*PHill COAAPHII
allPHAAW iiii1Ti4W6 6HHILl/1 KfAliKiH aWrilST H TtrtIAN 3A AHI4I rip*A
HAMH CI cdit;ram PCHAHMH ii$1184 GTPOICKSA HIM SP*AHHIC 8
Afill'010 BO.iii, paAi IANA HSICATS SA XoTap WT XOTAP CMG GMT,
4TO HA IINCTPS, S HOAOCTS 4EPHISCKOMS, 4TO rk HMINSET 113
AAHHHO HAPIiHKi, AKILIIN co.ykpHH PCHAHMH HNUIHHCANHHM WWI
RIStA H 811ACEAWKAA CASPA HAW 118118A OTpoicicSA TOA 68ICATS
BA XOT4P HI XOTAP IAHHO CH.AHLIII MS 4TO WH COHN MINA HA HM
TonopStmuca H SrkA4AH COHHI CIAO NA TOA MATS SA XOTAP 1.1
HOCTARHA HMA [illiMSWHNS TOMS CIAO. il CAPA HAW GTpOECK8.4

WHO KABAAK np*A HAMH KM ICT TAA MATS SA XoTap WT XoTap
TOE CHAHLPI 4TO WH COEHI ICSIIIIAl% 4TO ck HMENSIT TONOPS4HHKA.
IIHO rCHARMH H CZ KIC CSH*T PCHAHMH CSAHX0M HA MIX
CI HAWHM HpAHIN CIA0M, A CZTHOPHAHM ANCTS WT renAgaan
AO HAM HliPHH COA*PHN Tomp HITPH4*HKO EHHUIIII KfAHKIN
AHOPHHK MO WH Aa nowEAS TAM AO T'kX CEAA HHIWOHCAHHMH
IMMO CI AIOAMH HOAtPNHS ICHAHMH H*PHill II I104TINIFI Tom--
Immo giMIKIH 1i0r0ZISIT AA CIHNPAIT MOAN Aospii WT 01q3SCHHH
MINCIAWH H CI mapT8pn SA P*AH THM XOTAP HIM HI wspasom
wsp*IpatoT es 'nix mom Aospin, WHN AA HMAIOT MTH SHAW/
PCHAHMH. Tam 6OAtf11111 rCHAKM11 ToaMp iliTpNlItICO ASOPHIIK H
www.dacoromanica.ro
Documentele mociilor cantacuzine0 din Bucovina 45
CI 4AKI ir0 MACTH contprinS TOANAWKO SEA dorozisiT noineAS

TAM H CI MHOPH moAmi Aospn WT oKincnin mencietun, d TARO
wsp*Taxmn CS THX AMAMI A0apHi &MO ECT TAA E8KAT8 SA /c-
Tap, KOTOpA EIZS*A OTI3OECK8n, WT XOTAp CIAO Cx.IHISTSAOKHi, A
cnSre HAM lISEISA CTpOECKSA WH HE HMAIOT NH EAHO Tp-kES ca

TOA 68KATS SA xoTap H H36p8AH H XOTAplAli N CTAKPORAA XOTAp
CIAO GDHST WT KK BICH! CTOpOHN no rrapom8 yoTap HO KSA4 113
K*Ka WHIHKAAH TO C'k HMINSIT HAHTKS,H &MKS, H Ap Srix CTAOHI
XOTApH 3d KAMEHH H CKASAAH T*X AOMOKEX, 4TO POCTAKHA
GTpOiCKSA HA TOA CSKATS SA )(owl) 4TO WH pEK.RT WHMSWHIE. H
SOCTAA c4t3r4 HAWS GTpOICKSA WT np*A HAMH H WT giC SAKWIE
SiMCKOH. 11 WW1 Ickpf 1111 KOA*OHH, HANS fdKpHAAW Itoro2IssT, WH
8np4gnii c/a H gZSNIXOM WT fro MACT. H ilsipsio KA SAATA KS
KHCTIMp renAK4m. Hno WT CNA* Hd Hp-kA A4 HMAIT AkOPUTH
CW6HE HpABA4 WT4HHHA RIC X0TAp CIAO GalISTSAWKH, HO cTapom8
yo-repS no rAt H361344 H )10T4p2Ka EMS yoTap TOMS CIAO &UST
ROA*pHHS renAK4An litTplitykKo ,A,KOpHHK H CS THX mop AOKOH
WT WKOSCHKI MOKIAW KKnno CI 4EKK E0n-kpnnt3 renAemn RHW OH-.
CAHHOMS HA HAltat (10C alb) WT 11AHTKIII n0 KpICH61 AANS AO IIHnK81 H
HA APSPHX CTAOHOK1 SA UMW; H HZ SHAMIHICH IAKO,K &EMT
NAHHANCA1, H HS AAHHIH Ap-kKunu. H A4 HE HMJET HA T*FATH
cAtira HAW II8K8A OTOOICKSA HA 60irkpmn8 PCHAKMH HHWHHCAHHM
p4AI HM T*PC AHH AORIIK4TH HAN SMHWATHC KS TOA HUAI'S
SA xoTap 4TO WH pi4E HIHMSWHHSA, 4TO C* SOKET 113 MEW'
11501HU,H WT X0Tdp OUST HHKOAHM HA B'kKHI K*4Hil HH A4 c-k
Hi $MHWAIT np-kA CHM HCTEHOM AHCTS VCUAKMH. OAANI rcnAns
KE AicA. X LiC, KATO spnA, MC Lka HOER., KS AHI.
TOMpAWKO SEA 1101-0451T.
,A,SMHTpallIKO.
(Pecetia timbrata azuta.)
Pe Vo. foii a 2 a: GLIFEST KIENCHH WT HOAOCT ilipnatium Onu-
tul-de-Sus, tinutul Cernautilor).
Traducere:
t Io Vasilie Voevod, din mila lui Dumnezeu Domn al lull Mol-
dovei, iata au venit inaintea noastra i inaintea tuturor boierilor
nVri moldovene0, marl 0 mici, credinciosul nostru boier Ga-
vrilq Mateiq, fost Mare Logofat, ssi s'a judecat in fata noastra cu
www.dacoromanica.ro
44 Constantin li Marcela Karadja.
slugs Domniei Me le Lupul Stroescul, fost dregator la Campu-

lung, pentru o bucata de hotar din hotarul satului Onut, care
este la Nistru, in ;inutul Cernautilor, care se nume§te din vechime
Paranti. A zis boierul Domniei Me le mai sus scris a sluga noas-
tra Lupul Stroescul a luat §i a impresurat acea bucata de hotar
cu hotarul unei sili§ti pe care el §i-co cumparase, anume Topo-
rucivca, 0 'i -a arzat un sat pe acea bucata de hotar, 0 i-a pus
numele imu§inul acelui sat. Iar sluga noastra Stroescul a§a a aratat
inaintea noastra, cum ca acea bucata de hotar este din hotarul aces-
tei sili§ti pe care el a cumparat-o, ce se nume§te Toporucivca. Deci
Domnia Mea §i cu tot Sfatul Domniei Me le i-am judecat cu dreapta
noastra judecata §i am facut scrisoare de la Domnia Mea catre
credinciosul nostru boier Toder Petriceaico fost Mare Vornic ca
sa mearga el acolo, la acele sate mai. sus scrise, impreuna cu oa,-
menii boierului Domniei Mele, cinstit 0 credincios Toderaro
Marele Logofat, sa adune oameni buni dintre megie§ii d'imprejur
0 cu martori sa socoteasca pentru acel hotar ; in orice chip
sa deslege lucrul cu acei oameni buni, ei sa alba a da de §tire
Domniei Mele. Deci boierul Domniei Mele Toader Petriceaico
Vornic 0 cu omul Gratiei Sale boierului Toderaro Mare Logofat
s'au dus acolo §i cu multi oameni buni megie§i d'imprejur §i ast-
fel au dovedit cu acei oameni buni ca acea bucata de hotar, pe
care au luat-o Stroescul, este din hotarul satului Onutului, §i
sluga noastra Lupul Stroescu el n'a avut nicio treaba cu acea
bucata de hotar, §i au ales §1 au hotarat §1 au insemnat cu stalpi
hotarul satului Onut din toate partile, pe vechiul hotar, pe unde
din veci a umblat, care se nume§te Plitca §i Lipca, si alte vechi
hotare de platra, §i au daramat acele case pe care le-a arzat
Stroescul pe acea bucata de hotar pe care el o nume§te Simu§in.
Si sluga noastra Stroescul a Minas d'inaintea noastra din toata
legea terii, Jar credinciosul nostru boier Gavrila§ Logofat el s'a
indreptat §i am luat de la Gratia Sa §i feraie 24 zloti in Vistieria
Domniei Mele. Deci din puterea dreptatii sa aiba ali tinea dreapta
lui ocina intreg hotarul satului Onut, pe vechiul hotar pe unde
I-a ales §i hotarat hotarul acelui sat Onut boierul Domniei Mele
Petriceaico Vorni.c impreuna cu acei oameni buni megiai d'im-
prejur §i impreuna cu omul boierului Domniei Mete mai sus scris,
anume... (loc alb), de In Plitca In Lipca §1 la alti stalpi de piatra
0 cu semne, pe unde a fost mai inainte §1 de mult, cu lemn. i
www.dacoromanica.ro
Documentele mo§iilor cantacuzine§ti din Bucovina 45
sa nu alba a se mai judeca sluga noastria Lupul Stroescul asupra.

boierului Domniel Me le mai sus scris pentru ea, de asemenea, nisi
sa o ia, vi sa nu se amestece in acea bucata de hotar pe care
el o numeste Simusinul, care se numeste de mult Paranti, din
hotarul Onut : nimeni in vecii vecilor sa nu se amestece impo-
triva acestei adevarate scrisori a Domniei Mele. insusi Domnul
a poruncit. La Iasi, anul 7154, luna Noiemvre 29 zile.
Toderasco Marele Logofat.
t Dumitrasco.
Pecetea domneasca timbrata, cazuta.
I8.
1654 (. 7162), Maiu 22.
Gheorghe Stefan -Voda rospinge pretenfiile lui Toader pared-
labul asupra mosillor pierdute de Isac Starcea in urma jafului
sdvauit de acesta.
t Io Gheorghie Stefan Voevoda bojiiu milostilu gospodar zemli

moldayscoi. Adeca au venit inaintea noastra si inaintea alor nostri
moldovenesti boiari, cei mari si cei mid, sluga noastra Toader,
parcalabul de la Dorohoiu, ginerele lui Isac Starcea de Popini, si
s'au pant de fa ;a cu boiarinul nostru cu Iordachie ce au fost
Vistiarnic, ginerele lui Gavrilas ce-au fost Logofat Mari, pentru
a treia parte din Boian, si pentru giumatate de sat de Onut, ce
santu in tinutul Cernautilor, si pentru sat pentru Lozine, ce santu
in tinutul Dorohoiului, zicand sluga noastra Toader parcalabul
cum ca aceste ocine ce mai sus scriem au fost a lui de movie
de pri socru-sau Isac Starcea si le-au impresurat Gavrilas Logo-,
fatul, socrul boiarinului nostru lui Iordachie Vistiarnicul, iara Ior-
dachie Vistiarnicul asa au dat mina inaintea noastra cum acele
ocine nu le tine necum cu impresuratura, cum zice Toader par-
calabul, ce, candu au fost in zilele lui Barnovschii-Voda, cand
s'au dus in Tara Leseasca, s'au sculat Isac Starcea,socrul lui Toader
Barcalabul, si cu alci sotii a lui s'au jacuit pre Gavrilas Logo-
fatul si i-au luat multa avulie si bani si haine si alte odoara
scumpe, cum sangur Domnia Mea stiu, cu toti boiarii tarii, c'au
jacuit Isac Starcea pre Gavrilas Logofat. Dupa aceia Gavrilas Lo-
gofatul au statut la pars cu Isac Starcea ; deci legea 1--au dat platnic
www.dacoromanica.ro
46 Constantin qi Marcela Kara*
pre Starcea ca se plateasca toata paguba ce s'au facut la Ga--

vrilas Logofatul. Deci Isac Starcea n'au avut cu alts cu ce plati,
ce s'au dat acele ocine ce mai sus scriem: a treia parte din Bolan
st giumatate din Onut si Lozini, la Dorohoiu, pentru paguba ce
s'au facut. Deci Domnia Mea si cu tot Svatul nostru am socotit
cum de atunci pans acum santu cativa ani st Starcea au fost
impreuna cateva vreme, si nu s'au intrebat cu Gavrilas Logo-
fatul pans an fost vii. Deci au ramas Toader parcalabul d'inaintea
noastra si din toata legea tarii, iar boiarul nostru ce mai sus
scriem, Iordachie Vistiiarnicul, s'au indreptat s'au luat si herae
de la dansul 24 zloti in Visteria noastra. Pentru aceia de acum
inainte Ca sa nu sa mai perasca de aceasta para niciodata in veci.
I in da ne innisaet.
Pecetea
domneasca.
t Sam gospodin velial U Ias, Teat 7162, msta Mai 22.
t Dumitrasco.
Pe V° documentului : Ispisoc de la Georghie Stefan-Node de
Ora pentru sat pentru Boian si pentru Onut i Lozini, ce s'au
parat cu Toader parcalabul.
Orig. Hartle. No. 28.
In 1913 acest document era proprietatea dlui Constantin Be-
rariu din Cemauti. A fost publicat in foaia bucovineana Des-
teptarea" si in Arhiva Genealogica ", II, din Iasi, 1913, p. 45,
de par. Dimitrie Dan. Documentul, impreuna cu unele acte
de hotarnicie, publicate cu aceiasi ocasie, va fi facut parte din
dosarul nostru, ratacinduse nu se stie cum sau la ce epoca.
19.
1670 (= 7168), Iulie 2.
Hotdrnicie pentru Onut.
t Ruglna Vornicul dam stire cu aceasta scrisoare a noastra
cum ne au trimis Maria Sa Voda cu cinstita carte Mail Sale sa
margem la satil la Onut, ce iaste in tinutul Cernautilor, pe Nistru,
sa alegem hotarul Onutului de spre Midcau si de spre alte sate,
pre un[de] Ii sa va impreuna hotarele. Deci not am marsu si am
stransu oameni buni batrani si megiesi de pren pregiur si slugi
domnesti, si am (aJles tot hotarul Onutului de spre toate satele
prim pregiur, si am pus si seamne stalpi de plata. Este hotarul
www.dacoromanica.ro
Documentele moqiiior cantacuzine§ti din Bucovina 47
Onutului din Fantana Putreda 1 asupra fantanei am pus piatra, de

acolo dereptu peste Laze Negre si in Verteb. Asupra Vertebului
am pus piatra. De acolo in movila supt dumbrava, de acolo can
gios si la vale peste dumbrava in coasta am pus piatra den gios
de doi stajari ce-s alature, de acolo direptu peste vale si la deal
pen dumbrava, peste drumul cel mare. Langa drum este piatra
mare. De acolo can sus si peste dumbrava spre Nistru, pan in
stalpii cei de piatra ce santu de spre Dvurnicautii Stroescului si
pans intr'apa Nistrului. ySi la aiasta hotarare sau tamplat Patrasco
Tanta si Cisar Grama si Patrasco Lastuca si Gheorghita Dinga
si Vasalie si Dumitru si Marcu si Naga si Costin si Patras si alti
multi oameni buni megiesi. ySi pentru mai mare credinta am is-
calit si ne-am pus pecetile si degetele, si sa-s Lea dumnealui si
direse domnesti de pre aciasta zapis al nostru, sa s[A] stie.
U Onutu, vl[ea]t 7168, Iul. 2.
Patrasco Tanta. Az Rugina Vornicul iscal.
Patrasco Lastuca Gheorghie Dinga. Vasile.
Dumitru. Marco. Iorga. Coste.
Patrasco.
Pe Vo. foii a 2-e: Hotarnica Onutul, la Cernauti. No. 8.
Orig. 30X20 cm. Hartle. 20+3 randuri.
20.
1660 [7168], Julie 25.
Uric de intaritura dat de Stefan Lupul Voevod pentru satul
Onut.
f Io tefan Voevod bjeiu milostiiu gospodar zemli moldayscoi.
Adeca au venit inaintea noastra si inaintea alor nostri boiarin
moldovenesti, mari si mici, al nostru cinstit si credincios boiarin
Iordachie Marele Vistiarnicu si au aratat un zapis de marturie
facut de boiarinul nostru de Rugina Vornicul de Poarta si de
la multi oameni buni batrani, slugi domnesti, megiasi de prin pre-
giur, scriindu si marturisindu intr'acel zapis cum au marsu la sat
la Onut, ce Taste in tanutul Cernautilor, pre Nistru, de au stransu
oameni buni batrani, slugi domnesti, megiasi din pregiur, si [au]
ales hotarul satului Onutului de spre Midcau si de spre alte sate,
www.dacoromanica.ro
48 Constantin si Marcela Karadia
pre unde li se va impreuna hotarele prin pregiur, si au pus

seamne stalpi de piatra, si iaste hotarul Onutului din lantana
putreda, si de-asupra fantanii au pus piatra, si de acolo direptu
preste Lozii Neagre si in Verteb, si de-asupra Vertebului iar
au pus piatrA, si de acolo inteo movila supt dumbrava, iar
de acolo can in jos si la vale preste dumbravA, in coasts, am
pus piatra, din jos de doi stejari ces alaturia, iar de acolia
direptu preste vale si la dial pin dumbravA, preste drumul cel
mare, si acolea l'angS drum iaste piatra mare, iar de acolea can
sus si preste dumbrava spre Nistru pan in stalpi cel de piatra ce
santu de spre Dvurnicaulii Stroiescului, si pan intr'apa a Nistrului
pod. Pentr'aceaia ;i Domnia Mea, data am vazut acel adivArit zapis,
facut de la boiarinul noastru Rugina Vornicul de Poarta si de
acii oameni bun' si batrani, slugi domnesti, megiasi de prenpre-
giur earl au fost acolo hotarnici de la Domnia Mea, Inca am dat
si am IntArit alui nostru cinstit si credincios boiarin ce mai sus
Taste scris, Iordachie Marile Vistiarnic, ca sa fie a lui direaptd
ocina ;i mosie satul Onutul, cu tot vinitul, si sA-; ;ie precum au
ales acei hotarnici de spre hotarele altor sate ;i precum an pus
samne stalpi de piatra, cu tot vinitul si uric de intaritura neclatit
si nerusit nisi odanaoara in veaci. altul sa nu sa amestece
priad sim listom. G[o]sp[o]dv[o]mi G[o]sp[o]din velial.
U Ias, vl. 7168, mia Iulie 25.
Pecete domneasca timbrata, purtand data 7168.
Racovita Cehan Vel Logofat.
t Tiron pis.
Pe V') foii a 2a : Ispisoc de hotarare Onutul of vlost Cernaut-
comu. Orig. 48 + 38 cm. HArtie, 17 randuri.
21.
1671 [ = 7180J, Novembre 3.
Mc rturia locuitorilor despre Toporucichi $1 Samu$in.
t Adeca au venit Stroescul ce au fostu vornic de Poarta cu

cinstita carte Marii Sale lui Voda la dumnalui Dumitrasco Boul,
staroste de Cernaull, si la dumnealui Dumitrasco ce-au fostu Pitar
www.dacoromanica.ro
Mare, scriindu carte Marii Sale lui Voda sa marga la un sat ce

sa chiama Toporucichi, in tarmurile Nistrului, sa e sama pentru
acel sat, ce i-au parit Stroescul si cu popa Samoila de fats inainte
Marii Sale lui Voda si inainte dumisale lui Solomon Mare le Logo-
fat. Stroescul au dat sama ca Toporucichi este sat batran, iara
Samusinul s'au chemat ase acel loc si au fostu pe hotarul acelui
sat ce mai sus scrie. Iara popa Samoila au dat sama ca si Sa-
mupul este sat batran, deosebi de Toporucic. Deci Stroiescul au
vinit cu porunca dumisale starostul la mine, sa margu depreuna
cu dumnalui, sa strangu oameni buni, megiesi de pe imprejur, si
am vinit tot oameni batrani, anume popa Lavrentie de Colodrubca,
carele tine minte de la Eremie-Voda, si 1-am intrebat cum stie
el cu sufletul lui: fost-au si Samusinul sat batran au ba 7 El ase
da sama ca sat batran este Toporucichi, '&6. Samusinul s'au chie-,
mat acel loc la trecatore unde trece Nistrul si este pe hotarul
acelui sat mai sus scrie. i au mai vinit oameni de sat de
Midcau, vatamanul Mihailo si Procop ot tam si Ghiorghie ot
tam si Griga ot tam si alti oameni, si asildere au vinit oameni
de Onut : Ivan vataman si Stefan Baraniciu si Stefan Vorona si
Ivan Ratus si Maxin ot tam si Marco de Pilipcauti si Naco
tij de Pilipce si Miron ot tam si Stefan Crutoholul ot Ustie
fost vataman ot tam si yStefan Vaico ot tam. Deci acesti oameni
buni toti au marturisit cu sufletele for si au zis ca si cu giura-
mantu mare vor giura cum n'au mai fostu sat la Samusin de
candu-i Ora pan' au descalecat la acea trecatoare sat din pajiste
in zilele lui Vasilie-Voda, Baca au cumparat Stroiescul ace seliste
anume Toporucichi, si nu s'au pus oameni la seliste cea batrana,
ce i-au asazat la acel loc ce se chiama Samusinul. Asajdere au
marturisit ca hotarul este mai din gios de acel loc, la o vale ce
se chiama Murasco Vadolina, pans la un troian ce merge dereptu
in Nistru de spre Midcau. De iasta not toti ce mai sus santem
scrisi martorisim cu sufletele nostre si pe mai mare credinta ne-am
pus degetele, ca sa hie de credinta, ca sa sa stie.
Pis u Toporucicu, valet 7180, Nv. 3 dni.
Popa Lavrentie. Mihalco. Procop. Ghiorghie.
Ivan. Baranici. Marco. Griga.
Stefan Crat[oholul]. yStefan. Mihaila. Vorona.
Iacov Babici. Miron.
www.dacoromanica.ro 4
t A Domniilor Vostre mai mici i plecati Jurcul biv Capitan.

Pe V° foii a 2 -a: Toporucichi. No. 24.
Orig. 31 X 20 cm. Hartie 24 ± 18 randuri.
22.
1673 (=7181), April 13.
Carte domneasca a lui Stefan Petriceicu Voevod, data lui Lupu
Stroescul pentru Martinecti.
Io yStefan Petra Voevod, bjeiu mlstiiu gspdr. zemli moldayscoi,
dat-am cartea Domniei Meale boiarinului nostru Lupului Stroescu-
lui ce au fostu Vornic, sa fie tare §i puternic cu cartea Domniei
Meale a opri §i tinea a lui dreapta ocind vi movie ce are la sat
la Martine01, la tinutul Cernautilor. ySi cine va fi arat sau va fi
cosit pre locul lui, sa aiba a lua de a zacea din pane vi din fanat
0 din tot locul, cu tot venitul ce va fi pre locul lui, §i nime sa
nu cuteaza a tinea sau a opri peste cartea Domniei Meale. lard
cui va parea ceva cu strambul, sa vie cu toate direasele, cine ce
va avea, sa stea de fata inaintea Domnii Meale Za toe Mem.
Saa[m] gospodin veleal.
Hotin, leat 7181, Apr. 13.
Pecetea domneasca, aplicata cu chinovar.
Pe V° foii a 2-a: Carte de Martineti.
Pre giumatate de sat de Martine0i, dires la . . .
0 ispisoc de la tefan-Vod[a]. N. 33.
Orig. 32 X 20 cm. Hartle. 9 randuri.
23.
1720 [-- 7229], Oct. 24.
Porunca lui Mihail Racovita Voevod, pentru fixarea hotarelor
mo$iilor lui lordachi Cantacuzino, biv Vel Medelnicer.
t Io Mihail Racovit Voevod, b[o]jiu m[i]1[o]stiiu g[os]p[o]d[a]ru
zemli moldayscoi. Scriem Domnia Mea la credincios boerinul
nostru dumnalui Dumitru Macri biv Vel Banu, starostelia de Cu-,
nauti. Facem 0ire a aicea la Domnia Mea sa jalui credincios
boerinul nostru Iordache biv Vel Medelnicear, zicand ca are
dumnalui cateva mo0i pre acolo, la acel tinut a Cernautului, r
www.dacoromanica.ro
it inpresoara unii si altii hotarali, si pre une sate are si scrisori

de-i scriu pre unde i-au imblat hotaralea, si el nu bags sam[a] si tot
inpresoar[a], iar pre alte sate n'are scrisori, sa-i scrie din hotar in
hotar. Deci, pentru acesta lucru, iaca-ti scriem dumitall, daca a
vini dumnalui Medelniceriul Iordache cu carte Domniei Meale,
sa socotesti dumn[ie]ta foarte pe dreptatea si pre la care sate
va avea dumnalui scrisori, pre undea ii vor scrie scrisorilea cs
i-au imblat hotaralea, pre acolo sal tie si de acme mosiile. Iar di
care satfi n'or hi scrisori, sa scrie din hotar in hotar, sa strangi
dumn[ia]ta oameni megiesi batrani si sa -i intrebi cu buns adeve.
rinta, si, pre undea vor hi stiind oamenii a i -au inblat si mai
di de mult, pre acolo va tinea Medelniciariul Iordache si de acme
hotaruli. Si, precum va fi mai cu dreptul, sa-i fad dumn[ia]ta si o
marturie incredintat[a], pri la locuri insamnate, ca sa i s[a] de si
om gd. sari pue petri pre marturie dumitale, si ca sa I s[a] faca
si ispisoc gd. de intaritura. Aceasta scriem.
U Ias, It. 7229, Oct. 24.
Pecetea domneasca aplicata cu chinovar.
Vel Logofat.
Pe Vo. foii a 2.-a : No. 17.
Orig. 32 X 20 cm. Hartle. 17 randuri.
24.
1722 [=7230], Mart 6.

Porunca lui Mihail Racovifci Voevod, in chestiunea parii lui lor-
dachi Cantacuzino biv Vel Medelnicer cu Grigora Stroescul biv
Postelnic, pentru Toporucichi.
t Io Mihail Racovita Voevod, b[o]j[eiu] m[i]l[o]stliu g[os]podarti
zemli moldayscoi. Adeca s'au parat de fata inainte Domniei Meale
si a tot Sfatul nostru Gligoras Stroescul biv Postelnic cu boia-
rinul nostru Iordache Cantacuzino biv Vel Medelnicer pentru o
siliste si giumatate ce santu la tinutul Cernautilor: anume saliste
intreaga Toporucichi, la tarmurile Nistrului, ce iaste intre Onut si
intre Midcau, si o giumatate de saliste, anum[e] Martinesti, precum
ne au aratat Gligoras Stroescul, si dreasa de cumparatura de la
Vasilie-Voda, d mosului sau Lupul Stroescul, ce au fost direg5tor
de Campul Lungu. Iar boiariul nostru Iordache Medelnicer [au] zis
www.dacoromanica.ro
a are 0 dumnealui direas[e] de raspunsu inprotiva direr for Stroes-

cului si deade sam[a] a nu i-s diresale Indemana. De cad lucru i
s'au fost mai dat o carte domniasca Stroescului de poprit aceasta
mo0e, ca scoata si Medelniciariul direasali la ival[a], 0 au
trecut doi ani, pi dumnealui nu li-au mai scos. Deci acme iata
a s'au pus zis pi de la Divan de astazi, Mart 6 zile, pan in
doua saptamani dupa Pa 0, sa aiba dumnealui Medelnicer a veni
la zi cu direas[a], salt intrebe cu Stroescul, lar, neaducanduli
diresali la zi, sa va da ramas pi din zi si din toata leage a tarei.
Aceasta ,scriem.
U Ias, It. 7230, Mart 6.
Pecetea domneasca aplicata cu chinovar.
Vel Logof. va Divan ucil.
Pe Vo: Martine 0i.
Carte de ramas de la Maria Sa Mihai-Voda. No. 43.
Orig. 33X22 cm. Hartle, 14 randuri.
25.
Circa 1722.
Judecata lul Mihail Racovita Voevod, to pricina pentru Samqin.
t
Io Mihail Racovita Voevod, b[o]jeiu m[i]1[o]st[i]iu g[os]p[o]dar
zemli moldayscoi. Adeca s'au parit de fat[a] inainte Domniei Meali
0 a tot Sfatul nostru Gligorq Stroescul biv Post. cu boiarinul
nostru Iordachi Cantacuzino biv Vel Med[elnicer] §i cu cumnatul
sau *erban Boteanul Pah[arnic] pentru o bucata de hotar ce sa
chiama Simu0nul la trecatoare Nistrului, in tinutul Cernautilor,
zicand Gligorq Stroescul pe cum area bucata de hotar Taste a
lui direapta mo0e din hotarul satului sau, anume de Toporucichi,
si dumnealui Medelniceriul Iordache, cu cumnatul dumisali Ser-
ban Boteanul, ii tin acea bucata de hotar cu mare inpresurare st
cu mare nedireptate, aratandu-ne Gligorq Stroescul Pos[telnic] si
direas[e] cateva, de la Vasilie-Voda, de cumparatura ysi d'intaritura
a mop-sau Lupului Stroescul ce au fost diregator de Campy.-
Lungu, in care direasa cu adevarat s'au aflat ySi numeli acelui loc,
Simufinul. Deci, jaluind Gligorq Stroescul pecum ii in acel loc
cu inpresurare; iar dumnealor boiari cari s'au numit mai sus, Ior-
dache Medelnicer si erban Boteanul, scoalseira si dumnealor un
www.dacoromanica.ro
Documentele moplor cantacuzine$1 din Bucovina 53
ispisoc de la raposatul Vasilie-Voda, cu care ispisoc, din valeat

7154, au dovedit pe direasali lui Gligora.§ Stroescul, caci mai pe
urma a§a scrie cum a s'au parat la Divanul lui Vasilie-Nods
Gavrila§ Mateia§ biv Vel Log[ofat], mo§ul lui Iordache Med[elnlcer]
cu Lupul Stroescul, mo§ul lui Gligora§ Stroescul, pentru acea
bucata de hotar, ce s'au zis mai sus, zicand Gavrila§ Mateia§
Log[ofatul] ca iaste de hotarul satului sau, de Onut. Iar Lupul
Stroescul au zis a iaste de hotarul satului sau de Toporucichi. ySi,
necrezand rapaosatul Vasille-Voda nici pre unii, au trimis o carte
gpod. la Toader Petriceico, ce au fost Vornic Mare, de au marsu
acolo, la acealea sate, de au stransu megia§ din pregiur, §i au cercat
de randul acelor hotara, §i a§ia au aflat cu acei oameni buni
precum iaste aced bucata de hotar de care sA leaga Lupul Stro-
escul de hotarul satului Onutului, car Lupul Stroescul n'au avut
nicio treaba cu acea bucata de hotar. ySi atunci, pecum au ales:
au §i hotarit cu stalpi de piatra, §i au stricat §i casali ce au fost
pus Lupul Stroescul pre acea bucata de hotar ce au fost numit
el, Simu§in. i au ramas Lupul Stroescul din toata leage a 'Arai,
§i de atunci au stapanit pre acel hotar tot neamul lui Gavrila§
Mateia§ Log[ofatul]. Deci, dovedindus[e] intr'acesta chip, au ramas
Gligora§ Stroescul biv Post[elnic] cu dreasale lui d'inainte Domniei
Meali 0 din toata leage a [Arai, §i s'au ras 0 numili Samu§inului
din direasele lui, cad s'au aflat c'au fost pus Lupul Stroescul acel
nume cu me§ter§ug, cad in zapisul cel de cumparatura a
Lupului Stroescului, pre cate s5mne s'au scris, nici de until nu
scriu la direasale lui Vasilie-Voda ceale cl'intaritura. Pentru aceaia
s'au dat ramas Gligora§ Stroescul din toata leage a Orli, ca de
aceasta pars sa nu sa sa mai parasol in veaci pread sim listom
g[o]s[po]dtvami.
[Pecetea domneasca aplicata cu chinovar.]
(ss) Darie D[onici] Vel licnicer va Divan.
In interiorul documentului se afla o bucatica de hartie groasa,
lungs de 2 cm., pe care este scris numele de Samu§inu", taiat
din zapisul lui Stroescul.
1649.
Pe Vo. foil a 2a : Para Stroescului pentru Simu§in. Carte de
ramas pe Stroescul pentru Simu§in la Onut, la Nistru. N. 51.
Orig. 32 X 23 cm. Hartie. 29 -I-- 6 randuri.
www.dacoromanica.ro
26.
1726 (= 7234), Iulie 20.
Mihail Racovifd Voevod scutqte de dijma pe strainii din Po-
Ionia aFzari la Onut, pe mocia Medelnicerului lordachi Canta-
cuzino.
Io Mihai Racovita Voevod b[o]jieiu m[i]l[o]stiiu g[osjp[o]d[a]r zemli

moldayscoi scriem Domnia Mea la care strangu dijma de la oa-
menU strain' din Tara Leseasca si din olatul turcescu ce or fi aratatu
la linutul Cernauplor ca facem sure, viindu carte Domnii Mele,
sa cautati pentru cats aratura a facut pe locul dumisale Medel-
niceriului Iordache la Onutu, sa cautati sa dap pace, nici unora
ce or fi arat pe locul dumisale sa nu li luati nemica, caci Domnia
Mea am lasatu sal ia dumneasa dijma ce a fi pe mosie dumi-
sale. Mai mult sup& sa nu faceti. Aceasta scriem.
Lt. 7234, Iulie 20.
Pecetea Domneasca
mica, aplicata cu chinovar.
Pe V°: No. 16.Orig. 31 x 20 cm.Hartie, 8 randuri.
27.
1726 (= 7234), Iulie 25.
Privilegiul lui Mihail Racovita Voevod dat lui lordachi Canta-
cuzino, biv Vel Med. pentru reInfiinfarea podului umblator de la
Samiqin.
t Io Mihail Racovila Voevod bfolj[jeiu] m[i]l[o]st[i]iu g[os]p[o]-
d[a]ra zemli moldayscoi. Dat-am cartea Domnii Meali boieriului
nostru dumisale lui Iordache Cantacozino biv Vel. Med. sa fie
volnic cu cartea Domnii Meale a-s face pri a sa dreapta ocina si
mosie ce este la linutul Cernaulilor, in malul Nistrului, anume
Samusinul, in larmurile cart -s di spre Moldova pe obiceiul vechi a
batranilor, precum ave invoiala hranitul. Macar a este podu le-
§escu la malul lor, dar si dumnalui sa alba al face in malul
di spre mosia dumisale, precum este obiceiul : cini trece di spre
Moldova trece in podul moldovinescu si-s e brudina, iar cine trece
di spre satul lesescu trece in podul for si--s eu ei brudina. Ase au
fost obiceiul batranilor si asezare hranitilor. Deci si not 1-am dat
www.dacoromanica.ro
voe sa-s faca pod, si nime sa nu ste impotriva cartii Domnii Meale.
Pecetea domneasca
mica, aplicata cu chinovar.
Pe V°: Pe podul Samusinu. No. 52.
Orig. 23 x 20 cm. Hartie. 10 randuri.
28.
1727, 17 Ianuar.
Privilegiul latinesc al lui Grigorie Matei Ghica Voevod pentru
podul umbldtor de la Samu ,cin.
Ioannes Gregorius Gika,

Dei Gratia Princeps et Palatinus Terrarum Moldaviae.
Cum fidelis Baro Noster Georgius Kantakuzenus quondam Po-
dilator istius Principatus humiliter a Nobis petierit ut eci con-.
cedamus liberam aedificationem pontis navigabilis in Bonis
vocatis Szaimusint, iacentibus ad ripam Dniestri, culus postulatis
benigne annuentes, uti legitimo haeredi bonorum Szaimusint, istam
ipsi largimur benignitatem atque concedimus ut pontem Nauly
ad dictam ripam Dniestri pacifice sine ulla a nemine inpeditione
aedificet fructumque qui potest haberi a supra dicto ponte absque
ullt; obstaculo in suum commodum habeat. Serioque ipsi man-
damus, ut, ex parte eius nullum accidat turn Iuribus Vicinitatis,
turn tranquillitati in limitibus, in iudicium quod etiam deside.-
ratur et speratur ex parte haeredis Bonorum vocatorum Ustie. Ut
autem praesentes nostrae universales Literae pro meliorili sint va-
lore, illas manu Nostra propria subscriptas sign) majoris Cance-
llariae firmavimus (7). Dabanttu. Jassy, Die decima septima Ianuarij,
Anno Domini Millesimo Septingentesimo Vigesimo Septimo.
Jo Grigorie Ghica Voevod iscal.
(Pecetea domneasca
Umbra ta.)
Pe V°: Latinesc este scris pentru Onut.
A Onutului sa sa intariasca. No. 13.
Orig. 38 x 30 cm.Hartie. 14 randuri.
www.dacoromanica.ro
29.
1728 (= 7236), April 24.
Porunca lui Grigore Ghica Voevod adresatd lui Serban Can-
tacuzino, starostele de la Cernduti, in chestia podului umbldtor
de la Samu#n.
Io Grigorie Ghica Voevod bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi scriem Domnia Mea la boiarul nostru Serban Can-
tacuzino, staroste de Cemauti, sanatate. Facem §tire dumitale ca
ne-a spus boiariul nostru dumnealui lordache Cantacuzinu biv
Vel Med. precum ca au un loc acolo la tinutul Cernautilor,
anume Samu0nul, in malul Nistrului, §i este pod inblator lqescu,
pe care loc i s'au fostu facut carte Domniei Mele ca sal sta.-
paneasca locul 0 sal is venitul de pi pod, precum au fostu obi-
ceiul, pre giumatate, §i pan acmu ne-a spus a ce au fostu venitul
0 au luatu, iar acmii zace precum ca i-ai poruncitu dumneata
sal is mai putin de giumatate, nu tim den ce pricina. De care
iata a scriem, venindu-ti carte Domniei Mele, sa cauti dumneata
di iznoava sa porunce0i sal is venitul pre giumatate precum au
fostu obiceiul vechi si precum scrie §i carted noastra ce s'au facut.
Jar, de ar card Le0i ceva la vremea cand sa face comisae, sa
qui i de asta pricina pentru acel pod, cad dintr'unul ca acesta
prind strainii narav i sa fac 0 mai multe amestecaturi §i galcevi,
lasandu-s[e] lucrul di spre partea Moldovei in slab. Aceasta scriem.
U Iq, 72.36, Aprilie 24.
Pe V° foii a doua : La boiariul nostru Serban Cantacozino, sta-
roste de Cernauti, dad sea zdravem.
Pecetea domneasca in ceara ro0e, foarte frumos pastrata,
cu initialele I. G. G. Vv. si data 1726.
Adnotatie posterioard: Die Kantakuzinische Familie, damit selbe
zu Samusin das Ponton der moldauischen Seite auf dem
Niester unterhalten mochte. No. 53.
Orig. 31 x 19 cm. Hartle, 14 randuri.
30.
1736 (-- 7241), Ianuar 6.
Scrisoarea lui Stroescul Comis, adresatd lui lordache Canta-
cuzino biv Vel Pdharnic In chestia pricinii pentru Martine#L
t Stroescul Comis facut-am scrisoare nostra la mana dumisale
www.dacoromanica.ro
lui Iordache Cantacuzino biv Vel Pah[arnic], precum ne'm pus

za d'inainte dumisale Iordache Cantacuzino Spat. de astazi, Ghenar
in 7, pan la Sfantul Gheorghie, sa margu sa'm intreb rudele mele
pentru pot satu de Martinesti, luat-au a zace de la pace incoci.
Pentru ca dumnalui Paharnicul zace ca n'au stapanit nemul meu
si, adeverindu c'au luatu de a zace ei, sa in si sa-m de parte
mosii, iar, nefiindu la zace, sa fiu lapsit de ace mosie, ca si tote
zapisele l'am dat dumnalui Spatariul.
Stroescul Comis. Veleat 7261, Ghen. 6.
Pe V°: Scrisoare Stroescului. No. 19.
31.
Circa 1740, April 21.
Balduld a luat 6 lei pe un uric pentru o parte a Zaslavnei.
t Adeca eu Balauta scriu cum am luat 6 lei batuti de la dum-
neaei de la Spataroaia de am dat la o Wahl a noastna pentru
un uric. Deci sa aibu a marge sa ma socotescu cu dumneaei
pentru o parte de mosie ce am la Zastavna: de va hi sa-mi mai
dea dumniaei sa ma istovasca cat mi sa va mai veni, iar uricul
au fost a dumisale, si 1.-au loat boiarii eel mari de la mine si 1-au
dat dumisale. Sa sa stie.
Balauta. U Ias, Ap. 21.
Pe V°: No. 29.
32.
1740 (-... 7248), April 22.
Porunca lui Grigore Ghica Voevod in chestia pricinii intre
Grigoras Stroescul si Spdtdroaia lui lordachi Cantacuzino pentru
Martinesti.
t Io Grigorie Ghica V[oe]vod bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi dat-am cartea Domniei Mele boiariului nostru lui Gil-
gorasco Stroescul Comisul, sa fie volnicu cu cartea Domnie
Mele a strange de toata dijma, din pane, din fan si dintealtele,
de pe tot locul satului Martinesti, inpreuna cu omul dumisale
Spataroaiei lui Iordache, si, ace dijma strangand-o depreuna, sa o
pue la un locu, sa ste pan la Sfantul Neculaiu, si atunce la za sa
www.dacoromanica.ro
trimiatd dumneaei omul dumisale, cu diresd ce ar hi a vand, sa

vie aice sal is giudecata cu Comisul Stroescul, si, atunce, a
cui va ramane ace dijmd, o va lua, tar nime sa nu ste inpotriva
carpi Domnli Meale. U Ias, 7248, Av. 22.
(Pecete mica
aplicata cu chinovar.)
Pe V°: No. 40.
Orig. 32 x 20 cm.Hartie, 9 randuri.
33.
1744 ( 7252), April 19.
Eustafie morarul se constitute rob al lui Constantin Cantacu-
zino Vel Pah.
Adecd eu Ostafie Dud, melnic, si inpraund cu fameala. mea,

anume Anita, si cu copiii mei, anume Alecsa si Mihail, facut-am
acest adevarat zapis al nostru intru cinstita 'nand dumisale giu-
panului Costandin Cantacozono Val Pdharnic precum sa sa stie ca
eu santu a dumisal[e] veacin dreptu din mosai stramosai mei, de
Onut, din satul dumnealui, si pan acme m'am dosat de spre dum.-
nialui, dar acme, aflandu-md dat la inchisoare la Cernauti pentru
pricina furtusagului a unor cat a unui tagan din VIddeni, anume
Toder, pentru care cat eu santu napdstuit de spre acel tagan, deci
eu, cunoscandu ca nu ieste bine ca sa ma ascundu de spre sta-
panul mieu, am cazut cu multd rugaminte la dumnealui ca sa fiu
tot a dumisale rob pecum au fostu si parintii miei, si sa fiu suptu
stapanire dumisale. Pentru pricina furtusagului, eu ma apuc cu
mare giuramantu inaintea dumnealui precum a sta tot fats pan
m'or indrepta, tar eu of fi tot MO in satul dumisale, in Seplinta
. sau orunde ar fi voe dumnalui. Iar, de as lipsi eu de sup sta.-
panire dumisale, orunde m'ar prinde dumnalui, sa aiba a ma
peddpsi cu mare pideapsd pecum a fi voe dumnalui. Pentru cre-
dintd am pus degetul. Leat 7252, Ap. 19.
t Eu Ostafii Dud, morar.
t Eu Anita, femeae lui Ostafii.
Ion starostas, Badul.
Manoli cap[itan], martur.
lonit[d] Vel Capit., mart[ur]. Andreiu Popa col. (7), mart[ur].
www.dacoromanica.ro
Documentele moqilor cantacuzinefti din Bucovina 59
*i acestu zapis am scris eu, Vasa lea Dumitrescul, cap[itan] za

barani; am scris acestu zapis cu zasa lui Ostafu murar.
Pe V" foil a 2-a : Onutu. No. 14.
Orip. 19X14 cm. Hirtie. 14-13 rinduri.
34
1760, .sfarsitul lui Iunie.
Ordine catre Pasa de Braila si Domnul Moldovei (loan Ca-,
limah) pentru a cerceta despre podul facut de un certain Pa-
kan". Dans la fin de Zolkisza, 1173."
LIrmeaza raportul facut de Numan-Mola Meidani-Zade, cadiu
de Braila. Podul apartinuse acum treizeci si patru de ani lui Ior-
dachi, tatal lui Pascanu. II leau Polonii, dand un venit proprie-,
tarului. L-a reluat acesta de doi ani.
Resumat de N. Iorga in Documente privitoare la Familia
Callimachi", vol. II, p. 260, dupa originalul in ms. Czartoryski
620, p. 381. Dupa calculele noastre, ultima zi, adeca 29 ale
lunii Glhige 1173, ar corespunde la 20 Iunie 1760 st. vechiu.
35.
1760, August 25.
Copie, in traducere din limba turceascd, de pe un ilam al lui
Ibrahim Naibi, cadiul, referitor la podul de la Samusin.
Ilam 1 a lui Ibrahim Naibi, dat la 6 a lunei Safer a anului
11742, intru care arata ca, prin cerere solului lesesc Podoschi3, fa-
candu-se cercetare cu amaruntul pentru podul ce au facut Par
canul pe Nistru, la ce velete I-au facut si cu ce chip da pagu-
bire Camenetai, si de eu venitul podului pe giumatate, adeca a
Pascanului, parte unui mal, sa sa wine la inalta Poarta. Pentru
care s'au dat in scris porunca catra mehmandariul solului, Ghe-
dihil Zaim Ibrahim-Aga, si catra Domnul Ion-Voda Calimah.
1 Illam inseamn5 raportul unui judecator.
I Dup5 calculele noastre, ziva de 6 al lunei Sefer din anul 1164 al Hegirei
corespunde cu 25 August 1760 st. vechiu. Am intrebuintat metoda i tabelele
ate de Brinckmeier in ,Handbuch der historischen Chronologie, Berlin 1882,
P. 56.
3 Adeca Iosef Podoski, ajuns la Constantinopol in Novembre 1759. Cf. P.
P. Panaitescu, Calatori Poloni in Terile Romane, Bucure§ti 1930, pp. 174-214.
www.dacoromanica.ro
Deci, mergand la podul pentru care au fost aceasta pricina, care

pod sa afla pe apa Nistrului, pe movie ce se chiarna Samusanu,
ce sa stapaneste de numitul Pascan si este in hotarul Moldovei,
unde facandu-se adunare di mehmandariul si, din parte Dom-,
nului, starostele de Cernauti, sf protosinghelul Adam, din parte
episcopului de Cameneta, s'au cunoscut cum ea, acest pod fiind
facut de tatul Pascanului, de Iordache, cu traizaci si patru de ani
mai inainte de aceasta cercetare, sa pazae obiceiul tovarasaii
dispre amandoua pdrtile: trece podurile pe trecatori, dupa impard-
testae iahtinamele (adeca asezari). ySi, murind Iordache Pascanul,
si putrezind podul, in catava vreme lua din partea podului le-
sescu venitul parte malului Pascanului: 30 lei pe anu. Iar arum,
fiindca, cu doi pol ani mai inainte, s'au facut Pascanul iar pod
si trece dupa obiceiul vechiu pe trecatori, care pentru aceasta au
marturisat multi de credinta marturi hotinlai, care sant aratati
in ilam si multi pamanteni moldoveni, deci s'au facut acest ilam
dupa marturiile hotinlailor turd si pamantenilor boeri si a altor
multi lacuitori vrednici de credinta, aratandu-sa cum a acest
pod este vechiu si cum s'au innoit, si la venitul podului aces-,
tuia sa pazaste in giumatate obiceiul dupa cum au fostu dintru'n-
ceput.
Pe V°: No. 54.

Orig. 48 21 cm.Hartie.-35+ 3 randuri.
36.
1760, Septembre.
De la Sultan Mustafa, la inceputul lunei Rebi-el -achir 1172.

Ordin catre Domnul (loan) Calimah si Ibrahim Naibi cadiul, ca
sa cerceteze pentru pricina podului de la Samusini.
A urmat de sigur o traducere de pe acest hat imparatesc.
Lipseste, din nenorocire, hartia fiind taiata.
Luna Rebiul-achir din anul Hegirei 1174 corespunde la 17
Septembre 15 Octombre, st. vechiu, dupd calculele noastre.
Orig. 14 x 24 cm. Hartie 3 randuri.
www.dacoromanica.ro
Documentele moqillor cantacuzinelti din Bucovina 61
37.
Inainte de 1775.
Scrisoare a lui Vasile Zota cu stiri despre podul umbldtor de la
Samusin.
Cinstit d-ta giupane, sa fii d-ta sanatos. Cu plecaciune inchi-
nandu-ma, sarut cinstita mana dumitale. Cinstit ravq a dumitale
ce mi-ai trimis d-ta cu Pintilie cu plecaciuni 1-am luat i ci-mi
serif d-ta am intalas. Pentru banii fanului, iaca am trimis cu Pin-
tilie saptezaci si trel lei §i giumatate. Pentru samanatura, cat au
fost la putinta, in tot chipul m'am salit si s'au sarnanat, dupa cum
l'a spune dumitale si Pintilie din gura, ca 1-am purtat prin Carina.
Carte cea domneasca de pricina podului Inca am trimis-o la dum.
Numai vei sti dum. ca este mare pricina pentru pod, c'am vazut
o carte scriandu capuchehaia di Hotin la dumnealui starostile
precum al doile carte au scris ramastariul 1 la Maria sa Pap de
Hotin numai ca of al ridice acel pod, ca n'au fost obicei ca sa fie acolo
pod, ce numai luntrele. Ca, dupa scrisoare cea d'intai ce scriseasa
Rimintariul, scriind Pap la Maria Sa Voda, i-au facut Maria Sa Voda
raspuns Pa0 c'au dat porunca la staroste, inca au trimis si carte
gpd. numai ca sa popriasca podu, si, vaza.nd ca nu sa mai opre0e,
acme au scris de iznoava, §i s'au tulburat Pap, aratand ca dum.
starostele este nesupus poruncii, si era sa scrie iar la Voda. ySi s'au
rugat Capuchihaia si -au luat asupra lui (f-au scris in Olat la starost.
ca sa-i dea raspunsu. Deci n'au poprit podul, si 1-au scris raspunsu
d-lui Spat. precum porunca Ca sa popriasca podu n'au avut, far
de cat sa cerceteze cu ce pricina este facut acel pod. ySi au facut
raspunsu la Maria sa Voda de toata pricina pre largu, si al doila
porunca nu s'au mai venit. Intr'acest chip au scris starostele la
capuchihaia, si cum s'a fi lucrat acolo la Hotin nu §tiu. Dumnata
ca un cias mai inainte opinte0i la E0 si isprave0 aceasta triaba
cum u 0 mai bine. (Restul scrisorii este fara interes.)
Iul. 3.
Vasile Zota,
vornic of Vis-Ranceanca.
Pe V° foii a 2-a : Intru cinstita mana dumisale giupanului Pah.
Costantin Cantacozino cu plecaciune sa sa de dumisale.
(Pecete cu ceara neagra.)
Orig. 20 x 16 cm.Hartie, 13 + 15 + 15 randuri.
1 Rottmeister.
www.dacoromanica.ro
38.
Inainte de 1775, April 22.
Porunca lui Si lion staroste pentru a alege hotarul Martinestilor.
t Dumitale, capitan politii, si dumitale, Ion Motas. Iata a ne vini

dumnealui C[ostan]din Stroescul cu o luminata carte a Mariei
Sale lui Voda pentru sat pentru Martinesti, cum ca e giumatate de
sat. Dar aice zace Laiba jidovul cum ca hotarul Martinestilor nu
este hotarul de spre altu hotar a dumisale Pah. Deci sa va sculati
si sa margeti acolo, sa alegeti hotarul Martinestilor de spre hotarul
Onutul si de spre altul hotar, sa sa stie, ca sa--s e Const. Stroiescu,
pa giumatate de sat dijma pi obiceiu. Si, cum iti alege, sa-mi faceti
stire. Aceasta, si fli sanatos.
(fare an), Apr. 22.
Gata spre slujba domnilor voastre,
Silion staroste.
Pe V°. No. 41.
Orig. 19 x 16 cm. Hartie. I I randuri.
39.
1761 )= 7269).
Cartea de Intaritura a lui Grigore loan Callimachi Voevod, data
lui Gligoras Stroescul pentru jumatatea din Martinesti.
t 10 Grigorie loan V[oebrod bojiiu m[i]lloistiiu g[o]spodaril

zemli moldayscoi dat-am cartea Domniei Meli boeriului nostru
Gligoras Stroescul biv Vel Comis, sa fie volnic cu carte Domniei
Mele a tine si stapini giumatate de sat de Martinesti, ce zisa ca
are la tinutul Cernautului ; care mosie au aratat ca este cumpara,-
tura de la un Grozav, fratele lui Ignat, cu zapis din vit. 71521, si
au aratat a are si ispisoc de intaritura de la raposatul Vasale
Voda din vlt. 7152, si mai are si alte scrisori. Deci, dupe drese
ce zisa ca are, sa aiba a lua de a zace din Carina cu pane, din
fanete, din prisaci cu stupi, din gradini cu legume si din tot locul,
cu tot venitul, pe obiceiu ; insa prin stire ispravniceasca de la tinut,
i Este vorba de documentele 15 qi 16 din 1644, publicate mai sus.
www.dacoromanica.ro
Documentete mo011or cantacuzinelti din Bucovina 63
iar, avand cineva mai mult de spus, sa vie de fata. Intealt chip
sa nu fie. Leat 7269, Av. 20.
(Pecetea domneasca cu initiale
si data 1761, aplicata cu chinovar.)
Procit Vel Log[o]f[at].
Pe V°: No. 42.
40
1764, April 17.
Grigore Ghica Voevod scrie starostelui de la Cernduti sd cer-
ceteze la fata locului pricina pentru jumdtate din Martinesti.
lo Grigorie Alexandru Ghica Voevod boj. mist. voevoda
zemli moldayscoi.
Credincios boieriul Domniei Me le, dumneata Pam biv Vel Pah.,
staroste de Cernauti, sanatate. Ili facem stire ca aice la Divanul
Domniei Me le au avut giudecata dumn[ealui] Pah. Costandin Cant.
cu Grigoras Stroescul Comis, pentru mosia Martinesti de la acel
tinut, din care mosie giumatate cere Stroescul, zicand a este a
lui. Si, intai, esind la giudecata inainte dumnealor velitilor boeri,
dupa dovezi ce.-au aratat Pah., s'au dovedit ca rau imbla Stroescul
de cere ace giumatate de sat de Martinesti, si, tot neodihnindu-se
Stroescul, au esit la giudecata 0 inaintea Domniei Mele cu dna-,
nealui Pah. Si, intrebandu-se pe Stroescul ce are sa raspunza, el
alts n'au aratat far decat ail de soroace st carti dupa jaloba
lui Iuata de volnicie, sa dijmuiasca ace giumatate de sat, iar
vre-un zapis incredintat sau vre-o dovad[a] de stapanire pe ace
giumatate de sat n'au aratat. Intrebatu-s'au si pe dumnealui Pah.
ce raspunde. Dumnealui ne-au aratat un ispisoc intaritor de la
Vasalie-Voda, din care sa dovedeste sat intreg de Martinesti, si
alts dovada o anafora de la Domnia Sa Ion Teodor Voda, de
giudecata ce au avut Stroescul cu Volcincestii, neamurile lui, in
care anafora sangur Stroescul arata ca ace giumatate de sat de
Martinesti au esit ra, ffind a dumisale Pah. Care pricina de
giudecata vrand Domnia Mea ca sa pliroforisescu si mai cu ade-,
varat de inpregiurasii de acolo si de neguttori ce-au tanut mosiia
cu anul, iata Ili scriem dumitale : luand cartea Domniei Mele, sa
www.dacoromanica.ro
oranduiesti pe Stefan Tabard, Vor. de Poarta, fiind acoli, ca sa

marga la numita mosie Martinesti si, sa stranga pe top razesii
inpregiurasi de acole, sa cerceteze pentru ace giumatate de sat ce
sere Stroescul, ce au stapanit Stroescul cu Pah. Cant[acuzino], si
cine au luat dijma acelei mosii. Si, dupa cercetare ce va face, sa
dal marturie anume si pre largu, in care marturie atat dum. sa
iscalesti, cat si Vornicul de Poarta si top acei martori ce vor
marturisi, alli cali s'or mai intampla ; care marturie cu tremisul ce
va veni acolo cat de in graba sa o trimili ad la Domnia Mea.
Aceasta scriem.
1764, Ap. 17.
Pe V° foii a 2-a : Credincios boieriul Domniei Mele dum.
Nun biv Vel Pah., staroste de Cernaull, dat is zdraviem.
Procit treti Logofat. No. 36.
Orig. 33 + 23 cm. Hartle. 23 + 9 randuri.
41.
1764, Sept. 7.
Judecata lui Grigore Ghica Voevod in pricina pentru junuitate
din Martine, .
Noi Grigofie Ghica Voevod boj. mist. gpodar zemli mol-

dayscoi.
Dupa giudecata d-lor velitilor boiari poruncim Domnia Mea
asa sa sa urmeze, insa, neodihnindu-sa vre-o parte si iar ceare
la Divan : usa Divanului Domniei Meale iaste deschisa. Si am
intarit si cu a Domnii Meale peceate.
(Pecete domneasca, Procit treti
aplicata cu chinovar.) Post[elnic].
(Pecetea are inilialele G. G. V. V. 1764, Spt. 7.
si data 1764.)
Prea-inaltate Doamne,
Din luminata porunca Marii Tale ce-am fost oranduit prin li-
dula, am luatu sama intre d-lui Pah. Costandin Cant. Pascanul
cu Grigoras Stroescul, pentru un sat Martinesti u Cernauli, si, ce-
tind scrisorile la amandoua parlile, intr'acest chip am aflat: Gri-
goras Stroescul, cu zapis din valetu 7152 1, dupa vanzarea unui
' Publicat supt No. 16.
www.dacoromanica.ro
Grozav cu sora lui, cere giumatate de sat de Martinesti, pe cari

zapis au mai aratat Stroescul si cateva carp gpd., date sa is dijma
si ravasile soroace de la starosti de Cernauti, iar vr'o carte gpd.
de giudecata, on de la Divan, sau de la vre-un boeriu, cum ea
s'au dovedit ca giumatate de sat Martinesti este a Stroescului, sau
a au dijmuit vri-odata el sau parintele sau, vri-o dovada ca a-
ceasta n'au avut sa arete, si, cat pentru stapanirea, insus Stro-
escul s'au marturisit inainte noastra a n'au stapanit, nisi au luat
dijma. CA atAta pe tata-sau nu 1-au suferit parintele dum. Pah.,
catu si pe dansul nu 1-au lasat dum. Pah. sa. sa apropie de
mosiia. Si, cercetand acel zapis de vanzarea acelui Grozav cu
sora lui (spatiu alb) ce-au vAndut, giumatate de satu de Mar-
tinesti, mopl lui Grigora§ Stroescului, santu trecuti 92 ani, §i in
zapis nu sant iscaliti vre-un Staroste de Cernauti sau vre-un boer
sa-1 incredinteza ca acei vanzatori au vandut bine mosiia lor,
ce numai marturi s'au pus soltuzul cu 12 pargari de Cernauti.
Si, dupa zapis, inteatatia ani, videm ca Stroescul n'are nicio do-
vada, atatu pentru stapanirea, cat si pentru dijma, cat s'au aratat
mai sus, ce numai carti gpd. date pe jaloba si pe cererea lui.
Deci, cercetand si scrisorile dum. Pah. in catastivurile ce sant
de inparteala mosiilor fratasti, arata satul intreg Martinesti. Osabit
au mai aratat dum. Pah. un ispisoc de la Vasilie-Voda, din veleat
71601, tntaritura pe mop ce an di pe niamul dumisale, §i arata
$i pentru Martinesti, sat intreg si cu 2 halasteie, iar nu giumatate
de sat, si acestu ispisoc este cu 8 ani in urma zapisului Stroes-,
cului, de incheia tot satul Martinestii. Care, dupa scrisorile si sta-
panirea dum. Pah., cercetand aciasta pricina, noi, pre-inaltate
Doamne, cu dreptate lui Dumnezeu, fara nicio patima, ase am aflatu
ca fara cale cerea Stroescul ace giumatate de sat, §i instiintam pe
Maria Ta. iar hotararea ce desavarsita ramAne la pre-inalta si legii
cunoscatoarea intelepciune Mari Tale. 1764, Sept 5.
Plecati slugile Marie Tale L[upu] Baps Vel Vornic.
Stefan Ruset Vel Logofat. Cost. Catargi Vel Ban.
Mihail Racovita, Vasile Ruset,
biv Vel Logofat. Hatman.
Pe V° foii a 2-a : Fiirstliche Bestattigung iiber das Dorf Mar-,
Acest act din 1652 nu se mai afla in dosar.

5
www.dacoromanica.ro
tinesti in dem Besitz des Kantakuzenu wieder dem Gligo-

rasz Strojesku.No. 50.
Orig. 32 x 22 cm. Hartle, 20 + 22 -I- 9 randuri.
42.
1764, Sept. 11.
Gligora,i Stroescul Comis cere dreptate de la Stefan Racovi(d
Voevod in pricina jumatafii din Martinegi.
Milostive si luminate Doamne, sa fii Marie Ta sanatos.
t jAluescu MAriei Tale ca unui Domnu milostiv pe Costantin,
fiul raposatului Iordache Cantacuzinu Spdtar, ca am, Doamne, gith-
matate de satu de MArtinesti la Cernauti, pe care mosie am si
scrisori. Iar dumn[ea]lui zice ca este acel satu tot a dum[i]sale, si
m'au sorocit sa viu la Divan, zicand ca si diresale dumisale santu
aceleas. i eu am venit pe sorocu, si mi-am adus si scrisorile ce
amu pe ace giumatate de sat, si le am aratat si la dumnealui
Vel Logof[At]. ySi dum[a]lui Inca au zis ca s'a cauta scrisorile, si
m'au tot purtatu din zi in zi 2 saptamani, si neci o scrisoare n'au
scos, si el s'au dus la tars si--s tine si mosie in Mile dumisale, si au
dat bani, cumparandu-le la Maria Sa Mihail Voda si pe urma
si la luminat Divanul Mariei Tale, precum am si carp de giude-
catA. i tot ase m'au purtat si tata -sau din zi in zi, ca s'a. scoate
scrisorile, si inteatata ani nu l'au mai scos. ySi eu am scrisori, si ei
imi linu mosie in tarie for si far dreptate. Ce ma rog milei Marii
Tale sa aibu dreptate, si sa mi sa curme de la mila Matt Tale.
CA si acum el m'au sorocit, si am venit, si sed in cheltuialA de
2 sAptAmani, si dumnealui stie nevoie mea. Cer mila Marii Tale.
1764, Sapt. 11.
Robul Marie Tale : Gligoras Stroescul Comis.
Pe V° foil a 2-a: Sa mearga om g[o]sp[o]d sa-1 aduca, de vreme
ca el to au sorocit, si, dupa ce-ai venit, n'au vrut sa ste pand vi
s'a hotari giudecata. No. 32.
Orig. 20 x 16 cm.Hartie 14 ± 12 randuri.
43.
1779, Apr. 22.
Hotarnicie pentru Onut.
Facem ystire cu aciasta marturia hotarnicA noi, randuit hotarniq
www.dacoromanica.ro
Documentele moplor cantacuzineqt1 din Bucovina 67
de la cinstita Administratie a destrectului Bucovinei pentru pricina

mosii Medcau ce s'au intamplat intre mandstirea Schitul-cel-Mare
din Tara Lesascd si intre d-lui Ghiorghie Rusat, si prin jaloba
dumisale at[rarul] ce-au dat care cinstita Admenistratia, si, fiindu
adunati to fat& parantii de la Schitul *andrilu *at[rarul]
Gheorghie Rusat si alti oamen migies, ni-au aratat pardntil de
la manastire Schitul o hotarnica din leat 7265, Av. 5, sd cu in-
tdrituri de la Domnii Moldovii sa pe ace hotarnica am cercetat
mosiia Medcau din giur imprejur s'am aflat semne bune vechi ci
pomenescu inteace hotarnica, sd nestramutate, atat de spre parte
dumisale Stolnicul Iordache Cant. Pascanu, cum sd di spre partea
dumisale atr[arul] Ghiorghie Rusat, care despdrteste mosia Mid-
caul in cloud. Si de la piatra unde desparte mosia in doud ni s'au
rugat pdrintdi calugari, pdrintele Teoctistu egumenul sa parintele
Dorotei proegumen, cum 0 dumlui capt. Ion Zota, vechilul
dumisale Stol. Iordache Cant., care au fost randuit sd d-lui hotar-
nicu de spre parte dumisale Ghiorghie Rusat, ca sd li sa puia semne
mai desd, fiindu rare de spre mosiia dumisale Stol. Iordache Cant.
Pascanul, satului Onutu, sd de la piatra aceia am purees in sus,
la altd piatra veche, ci este di-asupra baltai ce curd de la Ocnitd,
si de acolo peste baltd la Copanca, tot pe semne vechi. Si de-
asupra Copancii am pus piatra drept de spre Apus intr'un dambu,
sa de-acolo drept pe pravat in Ciritii am pus altd piatra, 0, de-
acolo tot drept am pus a treia piatrd. ySa de acolo tot drept;pin Ci-
ritii s'au pus a patra piatra, care acea piatrd cautd la piatra a cinci,
ci s'au pus intr'un piscu di-asupra unei vai, din gios, in stdnga
Nestrului, la capul ostrovului din sus, ce este in Nistru, care os-
troy pomeneste hotarnica cea veche, sa, pominindu in hotarnica
capul ostrovului din sus, samnu la acil samnu la capul ostrovului
s'au pus ace a cinci piatra in piscu. pe aceste semne am fdcut
cate o mdrturie s'am datu la maim pdrintilor sd la mdna dumisale
capt. Ion Zota, vechilul d-sale Stol. Iordache Cant. Paranul, intru
care ni -am sa iscalit cu totii. Leal 1779, ap. 22.
Manole Postelnic.
Teoctist egumenit
Constantin Logofdt.
Toder (7) Marcu Cdpitan. Dorotei proin egumen.
Pe V° foii a 2-a : Hotarnica Onutului-de-Sus, de spre Midcdu,
cu calugdrii. No. 48.
Orig. 35 x 22 cm.Hartie 24 + 12 rdnduri.
www.dacoromanica.ro
44.
1781, lithe 23.
Ordin de a face o hotarnicie pentru Onut.
De la Giudecatoria ch[esaro]-craiescului Auditoriat a districtului
Bucovina catra dum. mazil (patru cuvinte 0erse). Manolea Tabard,
capitan ot Cincau, iara, de n'ar putea dum. cap. Manolea Ta-
bara ie0, poftesc pe dum. Vasilie Simaca ot Babin. Va poftesc
pa dum. ca, luandu-va osteneala, sa faceti invoiala infra dum.
grafu Tadeus Turcu i Ionita Zota capit. ysi vichilul boiarului Pais- -
can Cantacozino Val Ban, pentru pricina ce iaste intra dum, pen-
tru hotarul Onutului i a Pohorlautii, 0, aka, invoiandu-i, vei
scrie i invoiala, dupa care invoiala vi sa a dum. puteare ca
sa ptmeti i seamne hotaratoare. Iara invoiala sa o aduca la a-
ceasta Giudecatorie, ca sa sa intareasca.
De la chesaro-craescu Auditoriat Di0rictului Cernauti.
23 Iu lie 1781.
Algal. von Lustenau,
Hauptman and int. District.
Algal von Lustnau Capit. i Auditor
a Districtului.
(Pecete austriaca timbrata.)
Pe Vo. : No. 28.
Orig. 18 x 23 cm. Hartle. 14 randuri.
45.
1781, Sept. 17.
Act de hotdrnicie pentru mo#a Onut.
t Facem tire cu aceasta marturie hotarneca ea, viandu-ne po-
runca de la cesta Administratia, intru care porunca ne sa porun-
ce0e de domnul capt. Algal, audetor de0rect Bucovinei, ca sa
mergem la sat la Onut, al d-sale Iordache Cant. Vel Ban, i sa luam
sama hotarului Onutului de spre hotarul Pohorlautului, a d-sale
Tadei starosta Turcul, avandu multe pricini la acel hotar, 0 de
pe porunca am marsu la locu cu pricina, unde ne-au aratat ye.-
chilul a &sale Banului Iordache Cant., d-1 Ion Zota capt., o in-
taritura de hotarnica veche de la yStefan Voda-din leat 7161',
I 1633,
www.dacoromanica.ro
Documentele moqiiior cantacuzine§ti din Bucovina 69
Julie 25, intru care aratd ca purcede hotarul Onutului din fOntand
putredd p, strangOndu oameni batrani de prin pregiur, din sat
Dobrondutii : pe Zaharia Ldurdn ce-au fost vornic si pe Tanase
Bisac ot tam sd pe Ion Boldscu ot Onut sa pe Vasdle Croitor ot
Balamuteuca si pe Ioric ot Zastavna, toti acestia oameni bdtrani
au marturisit ca aceea este fantana putredd, sd, dupd semnele ho.
tarnice vechi neaflandu-sd piatra, am pus di-asupra fantanei pu-
trede stalpu de piatrd care cautd spre Apus. Si purcede hotarul in
sus pe la capul Lozielor ce sd numescu Lozdi Negre si de-acolo
can pe coste la dial pan deasupra unui hartop cu piatrd si cu
surpAturi de-asupra hartopului, am pus piatra, sd de-acolo drept
peste neste hartope merg pan de-asupra stOncii a Paraului Negru:
am pus piatrd, sd de acolo drept peste o vale la o movila s'au
pus stalpu de piatra, care de la ace movild raman patru movelete
in parte hotarului Poharlautului, si de acolo chezAsi, can la vale,
intre drumul, s'au pus piatrd, iar de acolo tot chezas la vale s'au
pus piatra di-asupra unei fantOni, care acea fantana rOmOne in ho-
tarul Onutului. SA din piatra ce-i puss di-asupra fantanei drept pe
coste s'au pus piatrd, sd de acolo can sus di-asupra unei vai s'au
pus piatrd, si de la ace piatrd drept peste vale sd la dial, la un
podes in Ceritei, s'au pus piatra, care ace piatrd este gduritd. Sa de
acolo drept peste vale, si la deal pen Ceritei spre Nestru, iano
drumul cel vechiu s'au pus piatrd, unde au arOtat doi omen ot
Dorosauti, anume Toader Buidneld si Vasdle Nezuliaco, ca agiunge
hotarul Dorosdutilor pan acolo. *a, nefiindu stapanetor Dorosdu-
tilor NA nu s'au cercat dupd hotarnica cea veche a Onutului
pan la Nistru, numai pan la drumu, unde s'au pus piatra. Si, pri-
mindu-sO amandoua Orli, dupd indreptare pravazului si punere
semnelor au sd iscalit unul la mana altuia ; care sd not randuiti
dupd primire d-lor sale 0 invoiald am iscalit.
Tadus Turcul. Lee 1781, Sept. 17.
(Urmeaza autentificarea autoritdtilor austriece, in limba germana.)
Pe V' foii a 2-a : Hotarnica Onutului. No. 49.
Orig. 35 x 21 cm. Hartle. 29 -t- 23 ta'nduri.
www.dacoromanica.ro
70 Constantin §i Marcela Karadja
46.
1783, Febr. 4.
Judecata Tribunalului din Cernaufi in javoarea lui Constantin
Stroescul. Traducere romaneasca dupa o copie legalisato in limba
germand, aflata de asemenea in dosar.
Hotarire de giudecata.
Dupa oranduiala a Imparatestii Craestii Intirimal-Administralie
a Bucovinii, au venit inainte acestue tabu si Vel Auditoriatul
dumnalui Costantin Stroescul, mazil of Sobraneli, jaluitor, de spre
o parte, si dumnalui Joan Zota, vechil dumisale Iordachie Pascan
Cantacozono de peste Cordon, raspunzator, de spre alts parte. S'au
hotarat pentru cumparatura a mosului jaluitorului Lupului Stroesc,
din Teat 1644, Ap. 24, ce--au cumparat giumatate de satil Marti-
nestii, de care cumparatura Domnii ce au fostil la Moldova pe
Stroescul si pe clironomie-sa au intarit, din teat 1644, 1673, 1722,
1746 1 si 1761. ySi el nu numai cu aceasta au dovedit ca este
drept a lui, ce s'au si dovedial si stapanire, dupa randuelile jude-
catilor. Despre partea raspunzitoriului, iara aratate inparteala mo-
siilor, intarita de la Domni, din Teat 16522 0 17232, si iarasi o a-
nafora de hotarare a Divanului, din feat 1764, Septemvrie In 33.
dupa toate de amandoua martin raspunsurile, aratate scrisorile
si auzirea marturiloril, s'au hotaratti. Domnalui raspunzator, ne-
;Una in seams insa muliami, fund in anaforaoa ce pomenita pen-
tru o anenata domneasca inchierea, nu au fost giudecata cea de
savarsit, si parintele a jaluitoriului au jaluit atuncea de iznoava, sf
au luatu un soroc de giudecata : este dator a da giumatate de
sata Martinestii jaluitorului la stapanire sa, inpreuna cu vinituri
din 25 Martie 1776, la ziva cea d'intain dedere jalobii aid, cu toate
cheltuelile ce-au avut pentru aceasta pricina de giudecata, care
cheltuiala poate sa o dovideasca ca ar fi cheltuit cu dreptate.
Asa s'au hotaratil in Cernauti, la 4 zile a lunii lui Fevruari, lest
1783.
Orlandini ystabs si Vel Auditoriu.
Precumu hotararea de grudecata mai susti scrisa s'au facut as-
Acest act nu se mai afla in dosar.
2 Idem, idem.
a Actul nostru No. 38, de fapt din 7 Septembre 1764.
www.dacoromanica.ro
Documentele mo§iilor cantacuzineqti din Bucovina 71
tazi stiuta amandoa partilor care s'au fost chemat de fate si s'au
invazat (?) pentru vremea apelatiei la inalte locuri de astazi pan
in 14 zile, ce se intareste cu iscalituri de comisie. Leat cum scrie
mai sus.
Constantin Stroescul. loan Zota, vichil.
Alte semnaturi oficiale.
Pe V° foii a 2-a : Giudecata of Cernauti cu Stroescu pentru
pot Martinesti, care au facut-o rasuflata la giudecata Leovului.
No. 39.
Orig. 38 x 24 cm.Hartie.-23 + 14 randuri.
47.
1783, Febr. 15.
Ciorna apelatiei lui lordachi Cantacuzino biv Vel Spatar, tm-
potriva half-aril de la Cernauti in pricina pentru Martine ,sti.
De la Iordache Cantacozono biv Vel Spat.
Apelafia.
Un Costandin Stroescu din Bucovina de striga cersind de la
mine pol satu Martinesti (care satu este iar la Cordonu), prin
jaloba ce au datu la auditoriu de Cernauti, fiindca cu scrisoarea
ce am scrisu la Auditoriul, aratandu cum ca acel Stroescu rau ma
supara ca sa-m ei mosiia stramosasca si stapanita de sama de
ani, n'au vrutu sa de credinta, ce au cersutu sa trimitu vechilu,
de care, fiind silitu, ca un lucru ce nici prin cugetu nu-m trece
sa tragu o suparare ca aciasta, am facut vechilu pe Ionu Zota
capt. (iar dincolo, din Bucovina), dandu-i numai o sama de scrisori
care socotemu ca-su destule a li cunoaste de adevarate, in vreme
cand stapanire este stiuta de multi obrazi de cinste ca totu de
neamul meu au fostu, si de mine pana astazi. Acum, vazand ca
dupa giudecata ce au facutu Auditoriu la 4 a lui Fevruarii imi is
mosiia, acestu pol satu Martinesti, si da Stroescului, facand seri-
smile mele rale si dand credinta marturilor Stroescului (oameni
ce-i sintu cunoscu(i de veaza ce au), adaugand si aciasta in carte
de judecata cum ca giudecata ce au avutu tatul meu cu tatul
acestui Stroescu (din leatu 1764, Saptem in 3) ar fi aninata, adica
neispravita, si dum. Auditoriu imi scrie pentru ca aciasta pricina
s'au curmatu la Cernauti, si a sa mai cauta de al doile nu sa
www.dacoromanica.ro
poate, ce la inaltele locuri, deci ma rog giudecati dupa dovezile

ce am, care s'au instiintatu si de catra Domnul nostru de aice,
sa-m aflu dreptate. Caci stiutu este tatul Stroescului de toate per-
soanele de cinste de aice ce omu au fostu, dupa cum iaste, si
marturia am trimisu ca sa sa vaza. Care marturia de as fi stiutu cum
a giudecata de la Cernauti m'ar fi hotaratu intr'acestu fel, putem
de atunce sa o facu si sa o dau la vechilu ce 1,-,am avutu, dar
m'am cugetatu ca or da credinta la marturi ca aceia ce au scos
Stroescu la giudecata, in vreamea cand aciasta mosiia o amu de
la stramosii miei bastina si cu stapanire stiuta de top cu sama
de ani, si Stroescu numai cu marturii ai unor prosti din Cen-
nauti si cu aratari neintemeete vra sa-m is mosiia, mai multu s'or
crede zisale Stroescului si marturiilor ce i.-au aratat, on atati,
Domni si boeri ce marturisescu? Ma rog dreptate, dreptate sa
aflu. De vra cu aciasta giudecata de la Cernauti sa ma de ramas
cum ca au fostu fatis vechilu meu, la aciasta socotiasca intalap-
chine giudecatorilor: cand vechilul meu, de n'au avutu toate in-
dreptarile ca sa raspunda (fiindca nici socotemu pan in atata sa
vie), sau, di n'au si pututu sa arate toate dovezile, eu sa perdu
mosiia pe aratarile si chipurile ce face unu ca Stroescu. Ma rog
dreptate sa -m aflu de la cei ce o cunoscu.
1783, in 15 Fev.
(fara iscalitura.)
Pe V° foil a 2-a : No. 35.
Orig. 31 x 22 cm.Hartie, 19 + 23 + randuri.
48.
1783, Febr. 17.

Refusal autoritatilor militare bucovinene de a revisui hotariirea
de la Cernauti si trimeterea pricinei in apel la Liov.
De la Tariasca Craiasca Osteneasca Administra ;ia Bucovinii
catre dum. boier Iordache Cantacuzino Spat.
Carte d-tale din 30 Ghenar cu cinste o am luat si toate pe
largu le-am inteles precum d-ta ti--ai fi instiintat di Ionia Zota,
vechilul d-tale, cum ca dupa dreptate giumatate de sat Martinesti
s'ar fi dat la stapanire Stroescului, cu hotarare ca de la ziva giu.-
decatii pan in 14 zile sa mill d -ta sa foci apelatie catre prea-
www.dacoromanica.ro
inalte locuri. Cu adevarat asa s'a hotarat, si nici este alta miilocire
far decat a face apelatie catre Gheneral- Comandant la Leov, iar
sa sa mai primeasca alte nestiucaiva scrisori sau dovezi la aceasta
pricina sau sa sa mai de prelungiri peste prelungiri de vedele, dupa
cum poate stiff d-ta, nici intr'un chip nu dau pravilile noastre,
fiindca not nu sentem datatori de pravili, ci ministri spre deplina
implinire dreptatii. Ca, dupa cum d-ta ai dat vechilului dumitale
aceste scrisori ce ni-au aratat, cu acel chip ai ft putut trimite si
alte cate dovezi ce at ft mai avut, nici sa sa socotiasca, precum
si aid s'ar urma dupa urmarile obiceaiurilor celor vechi sff ne-
intemeiate, ca nu putem dupa pofta unuia, prilungind vedele peste
vedele cu stracaciune. Al treile, ca destul au fostu insus, d-ta pot
sa socotesti de la feat 1767 si pan acme cate vedele sff soroace
peste soroace ta sau trimis d-tale, sff nici la unul vechilul &tale
n'au fostu trimis. Pentru aceaia acme iarasi nu lipsim a instiinta
pe dumita precum la giudecata de aice de la Stabs Vel Audito-
riat dupa dreptate ce are Stroescu, nu numai ace giumatate de
Martinesti, ce si totu venitul mosii aceia de ataxia ani, si cheltu-
iala ce au cheltuit intr'aceasta pricina, Stroescului i s'au giudecat,
si nici este alta mijlocire far decat a face apelatie, adeca sa ne in-
stiintazi d-ta, vrei sa cerci dreptate §i la alte prea-inalte locuri
(ca a cerca slobod este) si, de vrei numai decat, luand instiintare
d-ta, toate scrisorile ce sant aice, atata a dumitale, cat si a Stroes-
cului, impreuna cu protocolul sff carte de giudecata ce s'au facut
aice in Cernauti, le vom trimite la prea-inalte locuri, si dupa cum
se va hotara si de acolo to vom instiinta pe d-ta. La care lata
ti s'au pus d-tale mai pe urma vede pan la 14 zile luni lui Mart,
calend. nou, ca, trecand ace vede sff nefacand d-ta apelatie indata,
giudecata ce s'au facut aice prin executi sa va inplini, si mai mult
cuvant de raspuns niciodinjoar loc n'a ave. Iar sa sa mai lea de
iznova giudecata, aceasta la cercetare aice prin giudecatorie Vel
Auditoriatului nici intr'un chip nu sa poate. Si, ramaind, santem
A dumitale a slugi gate.
(s.) Gheneral Maior
Cernauti, 15 Fevr. 1783, Entenberg.
calend. nou. Orlandi Vel Auditor.
Pe Vo. foil a 2-a : Ot gheneral, ca sa faca apelatie.
Orig. 37X23 cm. Hartle. 18+20+7 randuri.
www.dacoromanica.ro
49.
1783, Julie 4.
Hotartirea tribunalului de apel din Liov in pricina lui lordachi
Cantacuzino cu Constantin Stroescu. Traducere romaneasca dupd o
copie legalisatd In limba germand, aflatd de asemenea in dosar.
Hotarare.
Care, dupa cercetare ce s'au facut de catra Chesaro-Craiescul
at Bucovinii Vel Auditoriat, de spre o parte, intre dum. jaluitoriul
Costantin Stroescul, mazil ot Obranet, si, de spre alts parte, intre
dum. Ionita Zota, vichilul d-lui boieriului Iordache Cantacuzino
din partea Moldovii, pentru pricina satului Martinesti, cersind acel
jaluitor de la numitul boier giumatate de satu Martinesti ca sa i
sa dee supt stapanire sa. Si, dupa apelatiia ce au facutu numitul
jaluitor lonita Zota, vichilul mai sus scrisului boier, impotriva ho-
tariri ce s'au facutu intru aceasta pricina de catra numita giude-
catorie a Bucovinii la 4 zile Fevruarie. 1783, trimitandu-sa toate
actumurile si scrisorile cate s'au lucratu de catra scrisul Vel Au-
diditoriat aice, si cercetandu-sa toate cu amaruntul, s'au hotarat de
catra a noastra giudecatorie, care sa numeste al Galitiei si a Lo-
domerii giudecatorie cei mai mare si osteneasca, cu scopul cel
desavarsitu intr'acesta chip :
Ca hotarare ce s'au facut intru aceasta pricina prin numitul Au-
ditoriat al Bucovinii sa fie rasuflata si stracata, de vreme ca giu-
decata ce s'au fost facut iarasi pentru aceasta pricina la Ias, in
anul 1764, pre deplin si bine s'au fostu hotaratu, si dupa porun-
cile imparatesti nice n'ar fi mai trebuitu a sa lua aceasta pricina
in susu, ce sa ramaie precum s'au fost hotarit in Ias. Jars, in
catu-i despre cheltuiala ce s'au facutu la aceasta pricina, ramane
ca nimica sa nu intoarca unul la altul, fiindca nu s'au trimis nice
un izvod.
(s.) Freiherr von Schroder, Din cantalaria chesaro-craestii
Feld-Marschal Lieut. a Lodomerii si a Galitiei ju-
decatorie osteniasca, Leov, in
4 zile Julie 783.
(s.) Iosef Anton v. Monterg.
(LIrmeaza autentificarea)
Pe Vo. foil a 2-a : Giudecata ot Leovu pentru Martinesti cu
www.dacoromanica.ro
Documentele moqillor cantacuzineqd din hucovina 75
Costandin Stroescul, nemteasca si talmacita si pe moldovini ; 1783,

Iul. 4, no. 46.
Orig. 38+24 cm. Hartle. 29 randuri.
50.
1783, Novembre 2 st. n.

Generalul v. Enzenberg scrie lui Alex. C. Mavrocordat, cerand
ca Domnul sä mijloceasca o transactie tntre Constantin Stroescu
si lordachi Cantacuzino.
Serenissithe si Celsissime. D. Printeps,

Lin Costandin Stroescul, mazil de aice, din Cordon, dand jaluba
asupra d-sale boieriului Iordache Cant. Pascah pentru rasplatirea
giumatate satur de Martinesti, tij din Cordon, dupa toata cu ama-,
runtul facuta temelnica cercetare di card giudecatoria de aice,
dupa dreptate ce s'au cunoscut, s'au fostu hotarat giudecata ca ace
giumatate de satu sa sa de la stapanire jaluitorului mazil, dar,
nemultamindu-sa d-sa, numitul boier, cu ace giudecata, au datu
apelatie la Leov, adeca la iuditium delegatum militare mixtum,
unde s'au prefacut ace giudecata, si pe acestu Stroescu 1 -au datu
ramas. Cu care neodihnindu-sa jaluitorul mazil insus la prea-inaltul
Divanul Dreptatil a Curtii au facut cercare (ce sa zice revizie) ;
la care, dupa toata cercetarea scrisorilor, tot asemine ca mai ina-
inte s'au cunoscut dreptatc Stroescului, far ace anafura ce o arata
d-lui boierul Pascan s'au cunoscut a nu fi desavarsit hotarata,
numai cat, inainte ce spre desavarsit curmare acestii pricini prea.-
Inaltul Divan de Viena s'ar aseza, ni-au serfs ca nu cumva d-sa
boierului oarescare nenanajduita hotarare sa i sa intample prin
mijlocitoare dreapta Inaltimi Tale, o prietiniasca invofala sa sa faca,
cu care ambe partite multamindu-sa, vecinica pace sa sa inte-
meiasca. Pentru aceaia, dupa noima ace prea-inalte milostive
porunci, noi, dupa intemeiata dragoste megiesascului prietesug,
cu toata cinste poftim pe Inaltime Ta ca sa binevoiesti pe num[itul]
boer 1nainte Inaltimii Tale a-i porunci sa vie, si curgere primej-
dioasii pricini aratandu-i-o, spre primire invoialii milostiveaste a-1
indemna ca on o bucata de mosie aice, in Cordon, undeva, on
o suma de bani sa-i dea. Buna este aceasta cu adevarat si mi-
lostiva, vrednica de lauda aducere aminte insus pentru folosul
www.dacoromanica.ro
76 Constantin $i Marcela Karadja
d-sale boerfului, si cu totul sintem nadajduiti precum dumnealui

numitul boer la stapaneasca indemnare Inaltimii Tale far nicio
pricina va fi bucuros de asemine invoiala, mai ales socotind ca
nu cumva prin o nenorocita tamplare razesii sa i se adaug.
Di spre cari si cinst. aceasta a Bucovinii Administratie tot chipul
de silinta va pune ca si jaluitorul mazil sa sa primiasca de in-
voiala, de care primiindu-sa si dlui boeriul, sa dea volnicie ve-
chilului sau Ion Zota ca invoiala ce sa va face sa o iscallasca,
si not inca, la asemine pricini indatoriti fiind a sluji prietenesc si
de folos lurTator raspunsu, cu plecaciune asteptand, cu toata cinste
ramaind, santem
A Inaltimii Tale
Bun prieten si gata spre slujba
Cernauti, 2 Noemvr. General Major
1783, calend. nou. (s) Ervberg.
Pe V" foil a doua : Carte of Gheneral ce scrie catre dumnia
mea ca sa ma invoiesc cu Stroescul.No. 38.
Orig. 37 X 24 cm.Hartie, 19 + 20 + 6 randuri.
51.
1784, Mart 9.
Renurztarea lui Constantin Stroescul la pretentille sale asupra
jumatatii din Martinesti, in schimbul sumei de 150 de lei.
Per la meta del villaggio Pentru giumatate de satu de
dello Martinesti, situato nel disc Martinesti la Cernauti, care cc-
tretto di Cernovitz, che io sot- remu eu, cel mai jos iscalitu, de
toscritto pretendevo in giudicio la dum. Spatariu Iordache Can-
dal sigr. Spattari Georgio Can-, tacozono cu giudecata ce s'au
tacozeno, trattandosi questa cau- facutu la Cernauti inainte lui
sa avanti it sigr. auditore Or- Orlandinu tab-Auditor, soco-
landi, e supponendo che le mie tindu cum ca scrisorile mele ar
scritture fossero valide, doe fi bune, adeca o cumparatura
una corta di compera che a- ce avemu a mosului meu Lupul
vevo da mio avo Lupulo Stroescu din let 1644, Ap. 24, si
Stroescolo, dell'anno 1644, alli o intaritura domniasca din let
24 di aprile, ed una carta del 1644 si alta scrisoare din let 1673
principe dell'anno 1644 ed un si alta scrisoare din let 1722 0
altra scrittura del (sic), edun' altra alta din let 1746 0 alta din let
del 1722, ed un' altra del 1746, 1761, aceasta giudecata, fiindca
ed un' altra d'el 1761, questa de al doile s'au mai cautat si la
causa essendo nuovamente esa- Leovu, si toata dreptate s'au datu
www.dacoromanica.ro
minata in Leopol, dandosi tuttadum. Spat., dupa scrisorile ce

la ragione al sigr. Spathari, in
au avutu dum. Spat., mai bune
vista delle sue pia valide scrit-
decatu a mete, si dupa marturii
ture e delle attestationi dellice au avutu de la cei mai intai
piu riguardevoli sigr. di Mol- boeri ai Moldovii, eu deci, ne-
davia, io, non auendo piu nis- mai avandu altu cuvantu de
sun' altra ragione, mi son ri- raspuns, am cazutu la d-sa Spat.
messo al detto sigr. Spathari per prin mfilocire Mail Sale Agente
mezzo dell' Ill-mo sigr. Agente Raicovici si al lui Abate Mar-
de Raicevich e del sigr. ab-- chis, ca sa faca mild Spat. cu
bate Marquis, affinche usasse mine, fiindu omu saracu, nu doar
verso di me qualche atto di ca-i dreptu sa-m de ceva, ce mi-
generosita, e non per giusticia, lostivindu-sa de saracia me, si
ma compassionando it mio stato, mi-au datu o suta cinzaci lei mild,
onde ho ricevuto piastre 150, si eu am datu dum. toate aceli
rimettendoli tutte le scriiture de mai sus scrisa scrisoare ce am
spettanti alla muscia Martinesti avutu pe Martinesti dupa vele-
nominate disopra. Onde in ap- turile ce s'au aratat mai sus, si
presso non farb pia altra pre- de acme sa nu mai am a mai
tensione su la detta muscia Mar- trage giudecata pentru Marti-
tinesti, e, caso, che comparisse nest', si orice alta scrisoare s'ar
pill altra scrittura, sia stimata di mai ivi pe Martinesti din parte
nissun valore. Se poi io in ap- me sa ram& rdsuflatd, iar, de of
presso o alcuno de miei parent( mai supara de arum pe dum.
su questo affare inquietassimo it Spat., on eu on altii din neamul
detto sigr. Spathari, in qualum- meu, pentru aciasta pricina, on
que tribunate si sia, che io sia la ce giudecata ar fi, o sa ma
punito come persona cativa e pedepsascu ca omu rau si gal-
scandalosa, e paghero per e.-. cevelnicu si sa platescu st[r]afu
menda le 150 piastre che mi acesti o suta cincizaci lei in-
furono date per mano del sigr. doiti, fiindca dum. mi i-au datu
Abbate a titolo di carita a suo mila pentru voia lui abate Mar.-
riguardo, agiungendone altre 130 chis, si on ce cheltuiala ar face
e tutte le spese occorenti. In sa o platescu. i pentru cre-
attestato di che sottosqrivo la dinta am iscalitu cu insus isca-
presente di propria mano. Iassi, litura me. 1784, Mart. 9.
adi 9 marzo 1748.
Costandin Stroescu.
Pe V° foii a 2-a : No. 31.
Orig. 28 xcm.Hartie, 31 + 20 randuri.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
0 CLILEGERE de ACTE MOLDOVENESTI

PANA LA 1437 -
www.dacoromanica.ro
0 culegere de acte moldovene§ti
In frumoasa c olectie a d-lui M. Costacheseu, Do cumentele mot-
dovenqti Inainte de Stefan -cel-Mare, I, Documente interne, 1374-
1437, actul din 2 Iulie 1398 (resumat romanesc) era inedit.
teresanta mentiunea in Cronica lui Stefan Logofatul (Trompeta
Carpatilor, 1871) a unui alt act al lui Roman-Voda, tot pentru
Pobrata, cu fiii Alexandru, Bogdan, Stefan, Mihail, Iuga qi alt
Alexandru", adaugindu-i-se marturia Vladicai losif. Tataru0i (Su-
ceava) (p. 18) inseamna Tiganii ca si Tatara0i ; Unghenii sant
a
locuitorii din Unghiu (v. p. 19). Tot inedit e actul din 12 Mart 1398
(resumat romanesc), eel din 1399, cu privire la Baleoiu" sau
Pancoiu", v. Baicovtii" de la pagina 25. Bacestii vine din Bai-
cep!. Nou si no. 10 (c. 1400). Nici arum nu cred in lupta de la
Hinduani on Vindauani regele Ungariei, Sigismund, a atacat
dupa documente latine pe Stefan in capitala sa, deci Harlau. Inr
teresant satul Fere0i din Feller, Albul (p. 35). Tot ap echiva-
lenta Preuteseul si Popovicl (pp. 35-6). Brebii inseamna Castorii,
v. si Brebul prahovean. Berzinti trebuie apropiat de Mehedinti ;
deci de la Berza (dar e greutatea sufixului sarbese tocmai pe Ia
Bacau) (v. p. 40). La pagina 42 pare a fi in adevar Horaeta si
nu Horaet (de la Hora, a se apropia manastirea Horaetii, Horaita ;
erau doi Horaeta ; pp. 32-37).
Actul din 7 Ianuar 1403 (pp. 46-7) e deosebit de important
pentru a, in dania catre manastirea Moldovita, Alexandru-cel-
Bun pomene0e pe toti inainta0i, de la Bogdan intemeietorul
inainte. Barlea apare ea de Harlau", deci parcalab acolo. Ciudat
loan eel batran din Vorona". Dar Badea de Ia Suceava, Ho-
'meta de la Hotin, Sandu de la Neamt sant tot parcalabi (mai
tarziu cei de la Siretiu si Suceava), proprietar insa Giurgiu din
Volovat (nu Volhovatchi). Asa ysi boierul din Tudora I Sandrul
0
www.dacoromanica.ro
82 N. Iorga
cel din Molnita, Micu, la pagina 42. Romanul are un Vornic : Vlad.
Ce poate fi Hodco Ciacinschi"? Cf. un Tucianschi". Birgau pare
greu de admis. Sinovschi e fiul lui San, deci nepotul lui Barlea.
Ravas Litovoiu mai da odata numele vechiului Voevod jiian (p.
47). Primele acte ale lui Alexandru-cel-Bun sant interesante 0
prin compunerea capricioasa a Sfatului domnesc. V si echivalentele
Tavadar-Tivadar, Andreias-Andrasz, Toth-Tautul (Totoiu ; p. 113).
Nou si no. 17 (1404) (nota despre cele doua neamuri andrea-
Sandor, cum MiclaurMiklos, Ianas-Janos, Paul-Pal, Gherghel-
Gergely, Giura-Gyor y, Damacus-Domokos, Laslau-Laszlo, Mamas-
Tamas, Blaj-Balazs). La no. 27 se vede a Domocus si fratii (nu
fratele) Blaj si Jacob erau fii lui Ghelebi" (Gereby) Miklos. Erau
de pe Casin si Octuz (Octuz, Ohtuz), unde Stanisoara si satul lui
Grozea, lui Stoe sant Tanga al lui Laszlo. Erau Maramuraseni,
de unde numele fiilor lui Damacus, Tador si Stela) (p. 80, no.
28). In Uticatiu/, XXIII, p. 12, e alt Darnacus. La no. 20, abia
in 1467, apare starostele districtului luat de la Poloni in Nord
(p. 56). La no. 21 nu e Leucusautii lui Bratianu", ci Leucusestii
(de la Leucuta) al urmasilor lui Bratul (Bratestii) ; v. si ceva mai
departe. In general, formele cu -ovici, de simply cancelarie, sant
a se traduce cu -escul.
La p. 64 (no. 22), unde satul e Neag si judele Neagas, su-
fixul de derivatie unguresc (apoi Negasesti). La p. 66 I Granca" e
Hrinco. Nu Suhodol traduce Valea Seaca, ci diacul a slavisat
numele romanesc. P. 70: Hetce nu e decat Heciu de Tanga
Lespezi.
Inedit e no. 24 (1409). Forma, prescurtata, e rara. Inedit in sla-
voneste e no. 25 : si aid resumat, dar cu lista boierilor. Spenea"
e de fapt Spinul. Inedit si no. 26. Banco" imi pare suspect. Nu
trebuie Rusaii", ci Rusei" (forma veche pentru: Rusoaica). Remar-
cabil : jireapan, rotacism din jineapan, jneapan. A semnala satul
Brasautil, asamanat de editor cu Brasaul-Brasov la p. 80, no. 28.
La no. 29, se vede diacul strain in forma Cetetei" (111Tou,inox8),
poate si in Fromosul", in Preotescul. La 1411 apare Vistierul
Valcea.
La no. 30 Plotun e Platon (nu cerb"). Numele de Balita re-
apare la fiul lui Barlea. Pentru intaia oara un parcalab de Tetina,
Hodco. Giurgiu Volherschi" , e : de Volovat. Documentul nu-mi
pare fals.
www.dacoromanica.ro
0 culegere de acte moldovenegti 83
La no. 31, e vorba de Tatari. oldan Petru e Sultanul Petru,

botezat si casatorit cu fata Maramurdseanului Lulea. Fratele Sul-
tanului" devenise Micldus. 1 i capdtaserd satul urmasilor lui
murtas (Tamirtdsdutii; v. si no. 99). Se pomenesc cele cinci curti
(nu salase) de Tatari" date Pobratei. V. si no. 32. Faptul ca Tun
Pintece a fost boierul locului unde apar Folticenii arata dubla
porecla : Pintece si Folticiu, de la Foltea (Mincdciosul).
Inedit e si no. 34 (1412). §i aid se constata paralelismul ro-
mano- slavon, caruia -i corespunde in Ardeal cal romano-ungar
Volodovii-VIddeni (se pune alaturi : Topordu(i-Topordsti). V. si
la no. 36 Cobala-Iapa.
Foarte interesant no. 35 (1413), si el inedit. De sigur e vorba
de mama, nu soacra (cum credea Wickenhauser) Domnului,
Anastasia.
La no. 36, Vearis Stanislav e alt Ungur maramurdsean din
vremea cuceririi : Veress. De aici vin loan Veres si satul Ve-
risani, Verisdsti (p. 106), in acelap Tinut bdcduan sau nemtean. Un
Levet Miclos, in Neamt (1414), p. 111. Silistea lui Dienis a-
minteste pe un Denes, p. 117. Numele maramurdsean de Latcu
(Bo( ") si in 1421, p. 143. Fratele lui se chiamd ,Micldus (ibid.).
Tot asa Stan. Urmezu la p. 169 (1425). De la Latco vin Ldt-
canii (p. 186). Tot asa Bdtdr-Bathory, de unde satul Batardsti
(p. 181)._In original se spune numai ca satele Lie si Tigdnesti sant
cnezesti", judecii, aldturi de satul lui Tamas si Ivan.
Cneji : Litu (din Litovoiu ; d. Costdchescu aminteste Litenii) si
§erban si la no. 108. Aid se vede ca ei sant sefi de colonisare,
cnejii", satul hind Muntenii Scutari (scutelnici).
. Acum, la 1414, apare jurj Fratovschi. Neobisnuit e boierul de
Valea-Albd, Vlad. La p. 108 si Pirdul Alb". Gridovici e fiul
lui Girded. Porecla lui loader Pitic corespunde cu a lui Ptuice
din vremea lui §tefan-cel-Mare. De la Meseluid vine familia Mi.
sihdnesti, din Botosani (v. p. 107). Pentru Hlapesti, satul lui Hlap,
Hlapea (v. p. 115) cf. Chlapen din Balcani, in lupta cu I3izantinii.
cheie in Neamt, ibid. La n-1 39 apare zavesca, heriia, p. 116.
V. si p. 127. Dragoiu de la Tulova e pomenit aici intdiu ; ibid.
Un fiu de popd, Stan Popovici, intra in randul boierilor, ibid.
La no. 40 (1415) Alexandru pomeneste Vaculestii (Vaculintii)
si selistea lui Zirna", deci Zirnestii, data de Doamna Ana, ode-.
www.dacoromanica.ro
84 N. Iorga
Varata sa soliea, la moarte, Moldovitei. Din nenorocire e numai

un regest german at lui Wickenhauser.
La no. 41 s'au mai pomenit zugravii (sorpailm) Nichita si Dobre,
cdrora li se dau satele Crainicegi $i Leucumti (v. ci mai sus),
dar ei ni vor scrie pentru aceste cloud biserici : una la Targul-
de-Jos, iar alta care ni va fi voia, afard de biserica din Rddaufe
pentru care deci se invoisera ori vre-o casa on ape (nu
poate fi : pridvor). Nichita pare a fi Grec, Dobre Sorb. Legatura
cu Doamna Ryngalla ar face sa se creada a ea I-a adus. Un al
treilea pictor (aSrpads) al lui Alexandru e Stefan, carula I se da-
ruiesc, la 30 Ianuar 1425, patru sate pe Miletin : Bercb4efti, Ie-
remiep, Pope0 si PaFani (n-1 56). Stefan si-a facut $ o moara
acolo. Dar la 1443 el nu mai stapania aceste locuri (v. p. 171).
Insa amintirea lui a ramas in satul Zugravii de Mug Flarlau (p.
171). A se mai insemna paraul lui Dobrotici (deci numele era la
not, contra asertiunii unui Mutafciev). La traducere Dolh Dra-
gomir" e Dragomir Lungul. Draslivita e Draslautul de la Hui
(v. $ inscriptia bisericii de acolo) ; aproape e §i Movila Rabaii,
nu Rabanei, Cu numele enigmatic; Tanga ea a Rusului.
La 1418, 15 lanuar, Alexandru, casatorit cu Rangala, g la Baia,
oy ; no. 42. (Despartirea de dansa in 1421; n-1 46.) La 17
Mart in Roman, de a carui biserica se ingrijqte la n-1 41, care
e deci de atunci, nu din c. 1415". Aid darul lui Sin al Barlii
catre Moldovita.
La n-1 44 (1419), Campul lui Dragons, la Nechid". Se emnnera
satele din el : Netedul, Parcinepl, Blage0i, Bolacepii, Betep,
tefanqtii, Bolcep, Mari;qtii, Ceretenii, Poiana Lungs, Poiana
Raului, Runcenosul, judeciile lui Draganici, lui Damba, Ursestii,
Giurcanii, Barbapnii, Rediul, Muncelul, Lazqtil, Cinde§tii, Pe-
trep, Stanqtii. D. Costachescu prefers pe Dragons eel vechiu
lui Dragons Viteazul din 1428 (p. 134). Dar acesta e qi Dragons de
la Neamt (v. pp. 87, 165). Era locul intre Tazlau §i Bistrita".
La n-1 45 (1420) manastirea lui Varzar". ySi un Tigomir (Tu-
gomir, Tihomir). Aid si starostele Giurgiu. In note se pomene§te
sl manastirea lui Chiprian (de unde : Capriana) la Viqnever (p.
140). Ea a fost supusa Doamnei Marina.
La n-1 46, Oprip si Bob Oprip nu era de complectat in
Opripc", imposibil. Aid, toti boierii (si Porcul, ssi Uncleat, si
Ciurba, ysi Budul, ysi Dutca, ysi Horaela nu Goraeta" cu fra-
www.dacoromanica.ro
0 calegere de acte moldovene§ti 85
tele Stanislav, si Dragomir al lui Vrana, si Leon fratele lui Hodco,

si Boris Golovat, §1 Stroisor Druj, si Stanislav al lui Mills, de unde
Milisautii si Dumitru al lui Bode, si Corlat si Ioachim fiul lui
Caliani, bogatul Grec din Cetatea-Alba). Ingenioasa ideia d-lui
Costachescu ca Maria din 1455, stapana la Siretiu si Olhovat
(Volovatul din partite Radautului ? Sau cel din Dorohoiu, pe Prut 7),
mama" a lui Petru-Vada sf matusa a lui Vladislav al II-lea, e
Ryngalla. Aceasta, ca si printii sirbi, ca si Muntenii Tihomir si
Basaraba, trebuia sa alba un nume crestin.
E foarte curios actul din 1422, prin care Alexandru, facand
un dar manastirii Neamtului, se intituleaza, pentru aceasta sin-
gura data, pans atunci, dar ca pe patrahirul cunoscut : Domn a
toata tam Moldovalahiei" (p. 147). Intre acei cari delimiteaza
e gramaticul Neagoe, care a fost Logofatul trimes la sinodul din
Florenta (ibid.). Actul hind scris la Neamt, si de un Logofat
muntean, deprins cu Ungrovlahia", explicatia acestei forme neo-
bisnuite trebuie cautata in practicele altei cancelarii. Nnmai la 1428
(no. 71) se Intalneste exact aceiasi intitulare, dar din nou Domnul
e la o mandstire, Bistrifa, si logofatul e tot Neagoe.
La n-1 49 danie a Cuciurului in teritoriile nordice, dobandite
de la Poloni ; se pomeneste vatamanul Gherman. E ciudat
ca dania se face fiului, Buhus (in forma ruseasca: Bogus), si prin
el tatalui, un boier bine cunoscut, Nesteac. Aid wnointlinca nu
presupune un nominativ wnpunlins, ci se intercaleaza intre finalul
numelui si forma de flexiune un K supletiv. Satul lui Oprisa e
doar Oprisenii. De altfel v. p. 202: wnpuwk. Tot Oprisa e la
n-1 67.
La n-1 51, in 1423, apare si un erbea de la Vasluiu, aceasta
pentru ca dania se face in vecincitatea lui, pe rout Rabricea.
Aid era un sat &Arbil, deci o slobozie de Sarbi, de unde vine mai
tarziu un Nicoara Sarbescul sau Ciocarlie (v. pp. 158-9). Lang
acest sat e satul lui Moisa Filosoful" (v. si satul Moisinti, in
Neamt; p. 274).
Ce Inseamna acest predicat, o putem stabili. In acest timp Sarbii
an ca reformator al ortografiel si ca scriitor al vietii Suveranului
lor, Despotul tefan, pe Constantin Filosoful (v. opera lui in
Glasnicul din Belgrad, XLII). MoI0, cu numele slavisat, cum o
observa yst d. Costachescu, a avut de sigur o asemenea misiune.
El poate sa fi fost tnsusi invatatorul uricarilor moldoveni.
www.dacoromanica.ro
86 N. Iorga
Acest Sarb, al cArui nume se pastreaza si azi in Dealul Filo-

soful", era fate cu Vana, adeca Ivan, Popsa si, de sigur, ruda
cu boierul Mihail Popsa : privilegiul din 31 Mart 1423 11 in-
tare§te aceastA stapanire. Moi0 Filosoful are doi copii, ambii cu
nume balcanice : Danciul (din Danii1) si Marusca, iar fats lui
Popsa are un nume si mai sarbesc, Ilca (p. 159). In familia for
se intalnesc si mai tarziu nume sarbesti, ca al lui Sima Gures.
Urmasii lui Rotampan (Stanislav si Giurgiu, numele fillor, tri-
met la Maramuras), de la Rotampanesti, Rotopaneti, langd Baia,
apar in nr. 52, la 15 April 1423. Movilele batrdnului servesc la
hotArnicie. Mentiune, in note, a satului jide;t1, al lui lid, on al
jidului, al Evreului. Piticii e satul neamului boieresc Pitic.
N-1 53 priveste pe fratii popa luga (nume maramurasean) st
Nan, tot din aceste parti Tanga Baia. Stan" pare a fi Stanislav
Rotampan. Radasenii de azi, atunci : Radesani, e satul lui Rades
(numele in -es, sufix unguresc, sant dese acolo : Lates). Ap4111111S
e indreptat in Aparolum ; d. Costachescu observa ca aproape
sant Dragusenii. Aid din nou spare Neagoe Logofa'tul.
La n-I 55, un globnic. Acest Giurgiu va intra in lista boierilor
de Divan (v. p. 170).
La n-1 57, satele date lui Stravici, de fapt Stroici (aid GT00E414
(v. si n-1 59), amintesc ca intemeietor pe Lev (Levosaull, Leuseni),
pe Nepoloca (Nespalatul), pe Deren (si Dereneu), toti Rusi, pe
Zubr4 (ZubrAuil, dar §i Zubresti). E vorba si de Ravas, care e
Litovoiu (admisibil ca eponim al Reusenilor). Menliune de Tatari.
La n-1 61 un boier Hraman (1427).
La n-I 62, dania Neamlului, §i pentru sufletul Doamnei, al
carii nume e scris de Logofat: Marena.
La n-I 63 neobinuitul nume de sat Tramedeci. Apare un
protopop Simion (a se pune in legatura cu protopopul trimes de
Alexandru la sinodul din Floren(a, Constantin). El are un fiu preot,
Andrei, si doi mireni, Filip si Mihul, poate marele negustor de
mai tarziu. Satul Calugarii la Valcov (nu Vulhova"), care se da.
la 1428, popei Zaharia (n-I 69), e si el pe locul unei manastiri,
La n-I 64, in note *usman e bulgarescul isrnan.
La n-1 66 Mihodrea e rau cetit pentru Mihordea. Apare ca
martur Hodco Mamurinschi", Irate cu Lev. Se poate sa fie, cum
propune editorul, din Mamornila, dar acest nume a trecut printr'o
forma prealabila: Marmurinti, de la Marmure, nume pe care -1
www.dacoromanica.ro
0 culegere de acte moldoveneqti 87
poarta mai tarziu un uricar (cf. p. 203). BliAllghl se traduce nu

Bi1av", ci Bilai, care e si numele unui uricariu. Ivasco e al lui
Brateiu.
La n-1 70 Inca un nume din familia cu sufixul -ota : Negota.
La n-1 71 xiimk pentru Tatari nu poate fi poieti" , ci bordeie.
La numele de Tigani : Hraman, nu Herman; 1a Tatari numele
pagAn de Ciabalai li arata originea.
La n--1 74: Iugintii sant Iugestii. Multe din aceste acte sant
inedite.
La n-1 75 Fundeanii I-14 fIng[ini-k]" e Fundenii pe apa Albaca
(v. sf p. 226, nota 6). Movila WT Hf,4i H inseamna, de sigur, Mo-
vila Nedeii", balciului".
La n-1 76 apare in Sfat boierul Stibor.
N-1 78 arata originea manastirii Humorului, pomenind pe Lazar,
Stanciul si Costea, fill lui Ivan Vornicul; cari au salistea lui Do-
brin, la Humor, unde este manastirea for ". V. si n-1 86.
Foarte important n-1 81, dania catre Doamna Marina : manas-
firea de la Visnevat, a lui Chiprian deci Capriana satul Ca-
linesti si prisaca pe Botna (nu la Botna"), apoi Branestii, Sat-
drestit, Prijoltenii, Glavasanii. Se vede de ale! car Petru-Voda a
fost fiat Marinei, pi nu un bastard. Fiica a fost Cneajna (Bogdan,
Doc. lui Stefan-cel-Mare, I, pp. 147-9). Tiganul Tolpan, de la pa-
gina 250, trebuie sa fie Ciolpan.
La n -I 82 Glod Ciorba" trebuie rectificat: glodul lui Ciurba".
La n-I 83 danie pentru Radul Gramaticul, de origine probabil
munteana.
La n-1 86 satele sant, fires te, in ciuda finalei slave, Stroestii,
Zaharestii, Litenil (nu Litanoutii ; de altfel si d. Costachescu, pp.
272-3, o stie. Gadintii, de la Gadea, are sufixul sud-slav : -inti,
ca si Mamurinti), iar la Orbic selistea", e silistea Orbicului".
Acolo era curtea" lor. Deci Stefan -cel-Mare va da lupta pe
mosia fiilor lui Ivan Vornicul, cari, Lazar, Stanciul si Costea,
1-au si servit apoi. dhltlIOMIL or sa nu fie Cornul Lunch? Su-
boverh" e Varful Sec, si cel ce sta acolo e loan al Falei. Cei da-
ruiti au voie a-si face douclzeci de sate peste Prut.
ySi n-I 87 priveste o danie, ca pentru Base sate, pentru Dan
Uncleata" (Unchiat), in pustie". Astfel Alexandru-cel-Bun apare
ca marele colonisator al partilor de peste Prut. in acelasi an el da
www.dacoromanica.ro
88 N. lorga
un iezer si o prisaa Nemtenilor (n-1 88 ; v. si n-I 94). 1 n-1

89. Dar acolo erau drumuri $i fantemi (p. 280).
Pe la 1429 Tanga fiul domnesc asociat, Ilias, apar anume Stelcu,
Petru si Alexandru (in Decembre 1428 numai Stetcu si Petru;
p. 228, no. 76), dar Ilias e deosebit, in calitate de co-regent. in
1430, intre Februar si Decembre, dispare Alexandru (v. p. 308).
Extrem de importanta mentiunea, la 4 Decembre 1428, a lui
Bratul, fratele Doamnei" (maritime spew) (pp. 228, 267, 280) ;
ar 'Area deci at Marine!, fiica lui Mann ", dupS letopiset. Ori--
ginea ei strains, la care ma gandisem, trebuie deci pArSsita.
La n-1 92, Tarnavca e de sigur Tamauca bucovineanS.
In n-I 93 (1430) impArtirea satelor lui Ion jumatate. In moste.
nire si Tatar'. Fiii sant : Giurgiu, ySteful si Mandrul. Lectura gre,-
ota nu e a mea, ci a traducatorului din secolul at at XVIII-lea.
La n-1 95 manastirea Sfantului Nicolae unde a fost Huba, cu
satul si cu moara si cu silistea de la Nichid si cu vechile ho-
tare", e la Hubesti", poate Hudesti.
La n-1 96, sate aratate prin numele singur al mosului" : Miclea-
Miclesti si Balan-Balanesti. Marturii sant presintati in acest do-
cument, redactat in grabs, la Vascauti (gresit BACK4K0B141 ; V. no.
97), pe scurt, farS insirarea boierilor.
La no. 97 Hentautii sant Hantestii, Grigorautii Grigorestii,
Tomintii, Tomestii, Catamareutii (de la Catamara), Catamarestil,
Neagsintii, Necsestii. Hacisce Lesul" nu pare a corespunde la ov
ya41111140X AMR). InteresantS mentiunea unui cetar", ciatariu",
Durnea. 0 Verbia basarabeana, p. 325, no. 97.
La 1431, 31 Iulie, Alexandru da un act din Bistrita (no. 98).
Casa lui Craciun din Piatra" arata ca targul abia se forma pe
atunci ca Piatra lui Craciun.
N-I 99 presintS rAscumpararea de la moarte prin dania unui sat.
In n-I 100 se poate vedea cum scriitorii lucrau cu finalele de
nume ale satelor : HodoreasintiiHadarautii de mai tarziu.
Inca la 20 Decembre 1431 (an de la Septembre) Alexandru da
un act (no. 99) scris de Ghedeon, diacul Doamnei". La 4 Ia-
nuar apare acum Ilie (no. 102). Deci pentru moartea lui Ale-
xandra e a se lua tot 14 lanuar 1432. V. notele la pp. 332-3 si
memoriul mieu la Academie, an. 1931.
In prirnul document de la Ilie apare fiul Roman si fratele Bog-
dan. Nimic nu se schimba in Sfatul domnesc ; la 13 lanuar, Nea-
www.dacoromanica.ro
0 culegere de acte moldovene§ti
goe e tot Logofatul. Peste citeva zile el introduce pe fratli Stetco

si Petru, pe Bogdan nu (no. 103). Deci un act ar fi din 1432,
celalt din 1433, sistemul cronologic fund intr'un cas de la 1-hi
Ianuar, in altul de la I -iu Mart. D. Costachescu a simtit-o (p.
337). Atunci acela0 e casul cu n-1 104 (din causa fratilor dom..
ne01). Aceste doua din urma (17 lanuar), sant singure din 1432;
primul e din 1433, cum se vede din' comparatia cu n-I 100, ca
marturi dinastici. Ruptura cu fra(ii mai mari se face deci imediat,
in 1432, Bogdan fund atras in locul Tor.
Actul din 29 Iunie 1432 e in adevar ciudat, aproape neexpli-
cabil. De Si scris la Suceava, se dau ca marturi numai starostele
Gheorghe, tin Farau (ForrO), un Petru Bratescul, un Oana Vir4
(Ro§u1), Stanclul lui David, diacul Bogdan, One ysf Filip, far in
locul Logofatului e numai diacul Pascu.
In tot acest timp multe danii ale noillui Domn la credinciop
lui. Astfel la n-1 108 pentru Isaia, care capita si Bosancea yet
Borolea (nu Borale) ; cf., de altfel, p. 346. Interesant numele
satului Selajani, Salageni. Deci cu Maramur4enii au venit fi oa-
meni din Salagiu. Bojii lui Petru" e un loc cu boil (de la boz,
arbust). 0 danie catre Onea Clucerul (no. 112). La n-I 110 Ione'
cu u intreg.
La n-I 112 se vede a Docolina e satul lui Docolin".
La 15 lunie 1433 se facuse iar tmpdcarea cu Stercu, care figu-
reaza ca martur (n-1 112). Imediat numarul bolerilor create, cu
Dan Vornicul, cu Uncleat, cu Cozma al lui Sandru, Costea al lui
Dragons, Petru Hudici §i vornicelul Toma. In Novembre, dupe ba-
talia decisive, Domn e Stefan, cu pu(ini credincio#. Dintre eel
vechi Mihail de Dorohoiu, starostele jurj din Fratautii-Noi, pe
Tanga Stan al Barlii, Negrila Vornicul, Clutha, Bad% Duma (eel
Negru), Halmaj (v. p. 387, satul Halmajesti), Albu Ceapicul, °a-
meni noi, cei patru diti urma (n-I 114). Si Neagoe e raliat la
schimbare, si diacul Marinei, Ghedeon, va scrie carp domneti.
tefan gonise pe Die Inca de la 8 Octombre, dupe un docu-
ment care a scapat d--lui Costachescu (v. Iorga, Chilia fi Ceta,-
tea-Alba, p. 92).
Vedem pe Stefan rasplatind, la 9 Novembre, pe Danco fiul Fra-
taufeanului (n-le 115-6. Alt frate Mihul). Acuma Si Valcea e
Tanga dansul, Dan Cupcid, Uncleat, Stan Vistierul; eSi un Vis-
tier Mircea, care ar parea a vine de la Munteni. Apol vine
www.dacoromanica.ro
90 N. Iorga
randul lui Hodco, fiul lui Costea (no. 117). Petru Hudici a reve-,
n:It si el. Baneful si-a adus fratele, Steful. Apare si un Clucinic.
Urmeaza un Miclea (no. 118), apoi cei trei Ungurf, -Blaj, Domo-,
neus si Iacob. Aid si boierul Criste. Numele de Blagariul e rar.
Gruban e daruit in Ianuar 1434 (n-1 120), Groza §i Mihail in
Fcbruar (no. 121). Alt boier nou: Bogdan Stolnicul. in actul din
24 April 1434 pentru Popa Iuga (n'o fi el calugarul de la Ceta--
tea-Alba v. Iorga, loc. cit., p. 93), apare si satul Podraga, unde
se va da lupta cu Ilie, si silistea Iui °lel" (n-le 123-4). La
Curte e sf Isaia si spAtarul Dienis. Popa Ioil capata o pustie la
CarligaturS (no. 125), pentru a-si face o manastire".
La 25 Maiu 1435, yStefan e la Iasi (ibid.). Dar in Iunie se in-
toarce la Suceava (no. 126). in Iulie e la Dorohoiu (no. 127).
Face necontenit danii la manastiri. E in atitudinea lui o neli-
niste. La 8 Octombre, cand daruieste ceva lui Costea Varnutai
(sic), care e de sigur Voruntar, si lui jurj, se stia ca el era in
Suceava (v. n-le 128-9). Nu se observA vre-o desertiune din ju-
rul Iui (boierii de la n-I 131; 3 Ianuar 1435, sant rau cetiti).
Nu e de mirare sa-1 vedem pe Ilie momentan la Suceava in
ziva de 17 Februar 1435. El are langS dansul pe jurj de Fratauti,
care a parasit pe yStefan, pe Dan, pe Steful, pe Mandrul, pe Lazor,
pe Standul si Cozma al lui andru, pe Duma si pe Mircea, pe
Banciul, pe vechiul Farau, pe un Vitold si un Misa, pe un Carste
Negrul (Ciornohuz), pe un Vlasin Mogosescul, pe un Balos si un
Berinde (no. 136).
Tot din Suceava insa tEfan face o danie, lui Petru Hudici, la
14 April 1435 (n--1 132). Se vede stapanirea pans la Milcov, unde
satul Lumiriani e de la Lumina, Lumina (v. si p. 406). Costea lui
Dragon, Giurgiu Plata (sic), Vans Ureche, Gancea Potelnicul sant
boleti nol, in locul celor fugiti. La 12 Maiu, de acolo, Ivasco
Podobitul capata intarirea unui sat (n-1 133).
La 8 Octombre Ilie apare, daruind pe Liciul si Simon, in to--
vArasia boierilor jurj Fratauteanul, Valcea, Dan, cei doi fii ai lui
jumatate, Lazor si Stanciu, Duma Limbadulce cu Mircea, care se
vede a-i fi frate, cu un Tautu, un Dumitrasco Cosuld, cu Balos,
Berindeiu, Misea- (nu cel viclean ; n-1 138, ca si Mihail Coscie-
vici), Carstea, Dienes fiind Logofat, si cativa indescifrabili (n-I
137). Stan al Babel e rasplatit, la 18 Octombre, si la Tetina
(n -I 138).
www.dacoromanica.ro
0 culegere de acte rnoldovenegt1 91
Actele de la Ilie si Stefan, acum co-regenti, incep la 22 April

1436 (no. 140). Se rasplatesc credinciop ambilor Domni, n-le
140-1. La pagina 437 spita ncamului lui Jun de FratAuti. La n-I
145 mentiunea Chigheciului, in margenea pustiei. Si un pops
Mircea. La n-1 147 pomenirea unui sat Bulgarii, langS Crasna,
de fapt, cum observa editorul : Scheia. La n-I 148 sa nu fie Cas-
tocea (0 nu Crotolci") Chmnaul lui Alba" e o cadere de
apS (cf. incercarile etimologice de la pagina 465). La n-1 150
Maliat e Majlath. La n-I 152 Balasin qi Balasinovici de la Bala-
sine0i. La n-1 153 de sigur cs Dohtana (Doftana) e in legaturd
cu puturi de dohot. La Temimtil Neamtului, cu zece bordeie de
Tatars, un nume caracteristic mongolic ca Mamas (n-1 155). La
156 lista moplor lui lugs preotul qi fiului lui, Mihul Gramaticul,
pp. 505-6. Si tabla neamului la pagina 506. La n-I 157 Stetcu
Co016 (= Copia). Actul cu n-1 158 e in adevar fals. La n-1 165
un Ion llreche paharnicel. La n-1 166 satele LIgrinauti 0 al lui
Itovoiu satul viitoarei lupte a lui Stefan-cel-Mare cu Tataril,
Lipnic pe Nistru. 0 colonisare cu Caragunici din Balcani In ace-
la0 act din 1437.
Despre Verbia pe Jijie, locul luptei lui Despot, p. 547.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
Documente privitoare la loan Norocea

Logofatul Si la Velica Norocea,
prietena lui Mihai Viteazul i
1 Duna o CondicA din secolul al XVIII-lea, proprietate a Institutulut pentru

Studiul Sud-Estului european.
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la loan Norocea LogofAtul ql
la Velica Norocea, prietena lui Mihai Viteazul
1.
Intru Hr. Dumnezeu bine credin6os si de Hr. iubitor blagoces-

tivul si insus stapanitorul Io Radu Vvod. si Domn, fiiul marelui
Vlad Vvd., cu mila lui Dumnezeu si cu darul lui Dumnezeu sta-
panindu si domnindu toata Tara-Rumaneasca, inca si laturile
plaiurilor, Almasului si Fagarasului herteg, bine am voit Domniia
Mea cu buna voirea Domnii Me le, cu curata sf luminata inima
Domnii Me le ca sa proslavesc pre cel ce m'au proslavit pre
mine, pre Dumnezeu, pre Scaunul intru sfintii ei (sic) rapoosatilor
parintilor Domnii Me le cu marire innaltandu-ma, iata mi am adus
aminte Domniia Mea ca multi Inparati intru Inparatiia sa s'au
veselit, ci putin[i] cereasca Inparatie au mostenit, nevoit-am si eu
nu numai Inparatila a indrepta, ci si cel ce sant pururea ai nor
tri a socoti, care sant totdeauna adevarati si drepte slugi, care
trupul sau foarte i -au trudit calatoriilor Domnii Me le si nici
intru una nu s'au indoit cu firea sa: ca radacina buna a cinstitei
gradini, au adus rodu. Drept am daruit Domniia Mea acest in
totul cinstit si bun inchipuit si mai intai cinstit decat toate da-
rurile .ceste da acum acest hrisov al Domnii Me le jupanesii Stanii
cu feoorii ei. Pentru ca au venit jupaneasa Stana innaintea Dom-
nii Me le de au infratit pa soru-sa, jupaneasa Mariia cu fe6ori sau
fetele ei, preste toti Tatari si preste partea ei da la Razvad; care
o au cumparat a la Stan si a la Ivancea, si \dile a la Targo;.
viste toate si doaoa salasa da Tigani, anume Zota cu copii lui, si
Colcea Cu copii lui, si pentru ca s'au inpartit ca sa--f fie-in loc
da frate. insa, pana cand va fi jupaneasa Stanca vie, singura sa
stapdneasca bucatele si Tigani, far dupa moartea ei sa fie buca-
tele surori-sei jupanesii Marii toate. lar, da sa va intampla si ju-
www.dacoromanica.ro
96 fsI. Iorga
panesii Marti moarte, dupa aceia bucatele si Tigani ce sant mai

sus scrise sa fie acele toate fe6orului jupanesii Stani, jupanului
Datco, feCor lui Datco Stol., si cu feCorii lui. Jar, (la sa va intam-
pla vre o moarte mai nainte jupanesii lui Datco si feeorilor lui 0
nu va ramanea samanta din inima sa, bucatele acestea sa nu fie
vanzatoare, ci iar sa fie aceste bucate toate si Tigani ce sant aid
inteacest hrisov al Domnii Mele surorilor jupanesei Stani, jupa.-
nesii Neacsai si jupanesei Voicai si feeorilor si fetelor lor, on sat
on Tigani sau vii, toate bucatele ce s'au zis mai sus, si Dom-
niia Mea le-am ertat lor calul : pentru on Tigan sau vii, toate
bucatele ce s'au zis mai sus. Pentru aceia am dat si Domniia Mea
lor toate acestea ca sa li fie lor intru mostenire statatoare si o-
habnice, for si feOorilor lor, nepotilor si strenepotilor ce vor ra-
manea dintru dansii, si a nimenea sa nu sa clateasca, dupa cum
s'a dat nimele (sic!), si sa fie in pace de vama oilor si da vama
porcilor si a dijmarit si da galeata si a cositul fanului si da
cars si da podvoade, si sa fie slobod da toate slujbele si dajdille
cite vor urma intru singura stapanirea si obladuirea Domnii Mele,
si nimenea sa nu indrazneasca a-i supara pre ei, nici judeti, nici
birari, nici podvodnicari, nici armasi, nici globnici, zic : nici slu-
gile sau boeri Domnii Mele ce sa vor trimite dupa slujbe si trebi
ale Domnii Mele. Pentru ca tine s'ar ispiti a-i bantui pre ei
macar da un par, unul ca acela om va lua mare pedeapsa si
orgie a la Domniia Mea. intealt chip nu va fi dupa zisa Domnii
Mele.
Blestem am pus Domniia Mea, pre carele va alege Domnul
Dumnezeu a fi Domnu Tdri-Rumane0i, an din fit Domnii Mele
sau, dupa pacatele noastre, da alt neam, da va cinsti si va innoi
si va intari acest zapis al Domnii Mele, pre acela Domnul Dum-
nezeu sa-4 cinsteasca si sa-1 intareasca in Domniia lui, iar, de nu
va cinsti 0 nu va intari, ci va strica 0 va aka si de va defaima,
pre acela sufletul lui (sic), si sa aiba parte cu luda si cu Aria si
Mantuitoriul nostru Is. Hr., s'au zii: sangele lui asupra lor 0 asupra
fedorilor lor, care este si va fi in veci, amin. Iata si marturii am
pus Domniia Mea : jupan Barbul Craioveanul i jupan Carstiian I
jupan Badea ce au fost Vornic i jupan Parvul Vel Vornic i ju-
pan Stoica Vel Log. I jupan Theodor Vist. i Dandul Comisul
I Radul al lui Vinteloiu Pah. i Stroie Pahr. I Dragomir Stol. i
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la loan Norocea Logoatul qt to Velica Norocea 97
Radul i Dragomir Marii Postelnici. i eu Sin am scris in Scau-

nul orasului Targoviste, in luna lui Oct. 6.
Acest izvod s'au scris pa limba rumaneasca dupa hrisovul cel
slavonesc la scoala domneasca in Bucuresti de Lupp dascal.
Az Lupp dasc. slov. ispisah.
2.
Cu mita lui Dumnezeu Io Patru Vvod. si Domnu a toata Tara-
Rumaneasca, fiiul marelui si prea-bunului Mircii Vvod., dat-am
Domniia Mea aceasta porunca a Domnii Mele cinstitului stapani-
torului si intaiului sfeatnic al Domnii Mele, jupanului Ivan Vel Logt.
si cu fe6ori lui cati Dumnezeu ii va darui, ca sa--i fie lui la sat
la Razvad partea Badii vatf. si a fratilor lui, Dumitru si Gher-
ghina, si a lui Carstiian si a lui Laudat si a nepota-sau Negre
si Radului da la Ciumesti, toata oricata s'ar alege si din campu
si din siliste si din dealul cu vile si cu vinari6u1 dupatutindinea,
pentru ca partite for da la satul Razvadul au fost a for da bay-
tina, ce au venit insus Badea vatf. si fratii pre acest mai sus zis
cinstitul boiariul Domnii Mele jupan Ivan Vet Logt., preste par-
tile for din sat din Razvad, preste a treia parte, iar doaoa Orli
le.-au cumparat cinstitul boiariul Domnii Mele jupan Ivan Vel
Logt. de la Badea vatf. si da la frati lui, Dumitru si Gherghina
si Carstiian si Laudat, si da la nepoti lui, Negre si Radul da la
Ciumesti, drept 18.000 aspri gata. ySi asa au vandut ei a a for
buna vole si cu stirea tuturor boiarilor si a megliasilor d'innaintea
Domnii Mele. i inca si marturii au pus atuncea cand le-eu pre-
suit, si aldamas au luat 100 aspri gata. yS1 asa marturiile sa sa stie,
anume : Ion Logt. da la Muti, si Valcul cel batran logt. de la
Poganesti, si Stoica logt. Tataras si fii-sau cel mic Tataras si
Dragomir logt. da la Balaciu si Dragomir logt. da la Mirosi si
Micul logt. a la Fundeni si Luca de la Zembresti si Neagoe da
la Dalabanesti (sic) si inca multi megiias. Pentru aceia am dat si
Domniia Mea cinstitului stapanitorului si intaiului sfetnec mai mare
de casa Domnii Mele jupan Ivan VI. Logt. ca sa-i fie lui la sat
la Razvad partile ce s'au zis mai sus de mostenire si ohabnice,
lui si feorilor lui, nepotilor si strenepotilor lui, si da nimenea
sa nu sa clateasca Domnii Mele (sic). Iata dar si marturii am
pus Domniia Mea pa jupan Neagoie biv Vel Ban da la Craiova
i jupan Nedelco Vel Vorc., i jupan Burtea Vel Vorc., I jupan Jane
7
www.dacoromanica.ro
98 N. lorga
VI. Vist., I jupan Bracan VI. Comisu, i jupan Stan VI. Spat.,
jupan Pang VI. Stol., i jupan Manea Vel Peh., i jupan Ghiorma
Vel Post. si ispravnic Nedelco VI. Vor. ySi am scris eu, Dragomir
a la Ba1a6, in Scaunul Bucurestilor, in luna lui April 22, lt. 707$.
(Traducere de Lupp, de la scoala domneasca.)
3.
Cu mila lui Dumnezeu Simeon Moghila Vvod. si Domn a toata
Tara-Rumaneascd. Dat-am Domniia Mea aceasta poruncd a Domnii
Me le sfintei, dumnezeesti manastiri Golgota, unde hramul sfanta
preobrajdnie a Domnului, ca sa -1 fie ei partea raposatului Ivan
Vornicului dd la Razvad toata, oricata sa va alege, si cu rumani
cati vor fi toti si la dealul cu vile si du preste tot hotarul. Pentru
ca adastd mosie ce s'au zis mai sus la Razvad au fost cum-
parata da rdposatul Ivan Vorc., iar fetele lui Ivan Vornic, anume
Samfira si Velica qi yStefan, fe6or lui Petru, el au fost dat si au
miluit cu partea tatdlui for Ivan Vorc. da la Razvad pre sfanta
manastire Golgota pentru sufletul raposatului parintelui lor Ivan
Vornic si pentru sufletul lor, ca sa le fie for pomana in veci. ySi
am vazut singur Domniia Mea si cartea for cu blestem si cartea
lui Mihail Voevodu cum ca au dat si au miluit pre sfanta dum-
nezeiasca manastire Golgota. ySi asliderea si Domniia Mea am in--
Wit cartea lui Mihail Vvod. cu aceasta carte a Domnii Meale.
Pentru aceiia am dat qi Domniia Mea sfintei si dumnezeesti ma-
nastirl ce sa numeste Golgota, ca sa-i fie ei satul Razvadul, partea
lui Ivan Vornic toata, si cu rumani, ohamnica si statatoare si da
intarire, iar calugarilor spre hrana, sit da nimenea sa nu sa cla
teasca, dupa zisa Domnii Me le. lata dar si marturia am pus
Domniia Mea pe jupan Dumitru Vel Vornic, i jupan Dan Vel
Logt., I Ianache Spat., i Pima Vistieriul, I Stefan Comisul, I Preda
Stolnic, i Gherghina Peh., i jupan Dumitrache Vel Post. Si ispravnic
Dan Vel Logf. ysi am scris eu Valcul in Scaunul orasul Targo-,
visti, in luna Ghen. 26, It. 7109.
(Tradus de Lupp.)
4.
Targoviste, 30 mu lie 7115.
Radu-Voda, lui Petriman Cojocariu si nepotilor lui da Irate
Vasilie si Neacsul", pentru mosie la Razvadul-de-sus. Contra for
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la Joan Norocea Logo fatul 0 la Velica Norocea 99
se ridica Draghiciu si ceata lui, aratand cum ei au multe vii

ale for si va sa be is si vinariciu din deal". Li se dau Base boieri
pentru cercetare si inca multi batrani orosani, anume Ivan ju-
detul si Petriman judetul si chir Fote si popa Dumitru .si popa
Petriman si Inca multi oameni". Ei decid ca viile sa fie ale lui
Petriman nedajnice, iar cu vinari6u1 din deal amestec sa nu alba...
de acum innainte, cate vii sa vor face si sa vor innalta de
acorn innainte, sa fie toti frati, care cum va avea mosiia, iar dintru
acesti mai sus zisi boeri Draghici Vorc. si Balea Spatr. si Nedelco
Post. si Petriman Cojocar si nepoti lui da frate, cati dintru ei
vor vrea sau a-s inmulti viile lui, sa aiba voie. Ca asa au tocmit
acesti mai sus zisi boieri." Marturi jupan Radul Clucer Buzescu,
i jupan Cernica Vel Vornic, i jupan Lupul Vel Log., i Nica Vis-
tier, i Marzea Spat., i Barcan Stole., i Grigorie Comisul, Stan6u1
Peh., i jupan Leca Vel Post". (Tradus de Lupp.)
5.
10 Octombre 7115.
Radu-Voda, pentru Petriman Cojocar, intarindu-i mosia la Raz,-
vad, insa partea ce sa chiama Cumeasca", foasta a lui Lamota
Clucer, fiul lui Harvat de la Ciumesti. Lamota infrateste pe Petri-
man, cand insumi Domniia Mea am venit d'intai", la 7111.
Iar apoi sluga Domnii Mele ce am zis mai sus, Petriman Cojo-
car, si nepotu-sau ei au dat pentru fratiia lui Lomota Cluiir. ma-
sie pentru mosie la Izvorani, rumani si cu toate delnitile for
si cu tot vinarie'ul, si aspri gata au dat lui 28.006 si un cojoc de
vulpe si un covor. ySi apoi au fost atuncea la tocmeala for oare-
[care] boer anume Ionascu Spatar, si 1 -au daruit Petriman Cojo-
cariu cu o mahrama, pretul aspri 1.000, si cu alta mahrama pa
nepotul lui anume Ivasco Pah., si au fost atuncea adalmasari buni
opt oameni, anume Petriman judetul si popa Istrate si Dumitran
diiacon si Andrei Dragunita si Gherghe vamesul si Efteni Pus-
cariul si Barghiul armas si Grozav armas si popa Gheorghie i
Dumitru i Chirfota judelu si Ivan judetul si popa Petriman si
Preda Pah. si din Banesti Radul log t., cum s'au infratit ei de a
for buns voie, a fi frati nedespartiti in veci". Acum ridica pare
Draghiciu Vorc. da la Cornateanul si cu Balea Spatr. si cu Ne-
delco Past.", oferind sa intoarca bane ". Nu se primeste de Domn.
§i inca, atuncea cand s'au infratitu sluga Domnii Mele Petriman
www.dacoromanica.ro
100 N. Iorga
Cojocar si cu boeriul Domnii Mete Lomota Clan, eu am fost

dat tire tuturor boierilor ce am zis mai sus, lui Draghiciu Vorc.
si Bali Spatr. si lui Nedelco, si atuncea foarte au fost multa frica
in Cara Domnii Mete pentru Tatari, si atuncea niciunul dintru
acei boeri nu au cautat da aceste mosii si mosteniri."
Marturi : jupan Radu Clucer Buzescu si frate-sau jupan Preda
Vel Ban de la Craiova i jupan Cernica Vel Vorc. i jupan Stoica
Vel Logf. i Nica Vist. i Marzea Spatr. i Barcan Stole. i Grigorie
Comisul i Stan6u1 Peh. i jupan Nica Vel Post., Ispravnic Oancea
vt. log. ySi eu Neagoie logt. am scris la Targoviste."
(Tradus de Lupp.)
6.
Targoviste, 8 Julie 7127. Gavrila Voevod, pentru sfanta ma-
nastire ce sa numeste Blaj, unde este hramul sfa'ntului arhistratig
Mihail, si parintelui Agapie si tuturor augarilor cap vor lacui
intru acest ideas", pentru mosie la Razvad, parted lui Vintila
Clucer, fiul lui Draghici Vornic din Cornateni. Vintila o dase la
vreme da moarte, pentru sufietul lui si pentru a fii-sei Ancutei,
si s'au ingropat in sfanta manastire, ca sa fie venica pomenire,
iar sfintei manastiri de intarire si de hrana... Tar dupa aceia si
jupaneasa Vladaia, jupaneasa lui Vintila Clucer, is Inca au
lasat, dupa moartea lui cum au dat Vintila Cludr. aceasta mosie
manastirii, sa-i fie data si neclatita de nimenea pentru sufletele
lor. ySi au lasat Vintila Clucer cu mare blestem la vreme da
moarte eine din rudeniile lui va vrea sa calce si va vrea sa strice
aceasta pomana a ei, oricarele om va fi, sau va vrea sa scoata
pa egumenul Agapie din egumenie si din sfanta manastire, acela
sa fie proclet si anathema si afurisit de 318 sfinti parinti da
la Nicheia si sa aiba parte cu Iuda si cu Arie. i au fost la
vreme de moarte multi boieri marturii, anume : a la Razvad
Preda eel batran peh., si Necula peh. da la Cornateni si din
Barbatesti Nan post. si Hrizan si Socol peh. si Ianache Cornea ()
si din Balomiresti Radul post., si din Sateni Vintila post. si Grama,
si din oras din Targoviste popa Tanasie. Marturi : jupan Ianache
Vel Ban da la Craiova, i jupan Ivasco Vel Vornic, i jupan Papa
Vel Logofat, i Stoica Vel Vist., i Miho Vel Spatar, i Mihalache
Vel Stoic., i Grigorie Comisul, i Viadul Peh. i jupan Nieolaie
Vel Post. Serie Lepadat logofatul.
(Tradus de Lupp.)
www.dacoromanica.ro
Documente prititoare Ia loan Norocea LogofAtul qi Ia Veiled Norocea 101
7.
3 Septembre 7128.
Gavril Moghila Voevod, pentru Nedelco Post. din Maraci-
neani si sotia Maria, nepoata lui Ivan Norocea Dvornic, intarin-
duli Razvaduldesus, a treia parte, Ciumeasca, si din apa Ia-
lomitii, si cu vinarieul din deal si cu rumani, anume Tudor
Raspopul si Radul al Iiinei si fe6orul Ancai si Bratul si Oprea
Caprita si Carstiian ". Pentru ca aeasta mai sus zisa mosie is
au fost da bastina a Negrii si a Radului de la Ciumesti, da la
mosi, a In stramosi. Apoi, cand au fost in zilele lui Patru Voe
vod, fedorul Mircil Voevod, iar Ivan Norocea Vornic, unchiul
jupaneasa Maria, el au cumparat aceasta mai sus zisa mosie da
la Razvad a la Badea vat. si da la frail lui, Dumitru si Gher-
ghina si Carstiian, si a la nepoti lor, Negrea si Radul, tatal lui
Lomota Clu6r. din Ciumesti, drept 18.000 da aspd da argint gata,
si de atuncea tot au tinut aceasta cu buna pace. Iar, and au
fost in zilele RaduluiVoda ySarban, dupa moartea lui Ivan No-
rocea Vorc., iar Nedelco Post. si jupaneasa lui, Manila, ei au avut
para cu Lomota ...cum n'au fost vandut Negrea si tata-sau Radul
aceasta mai sus zisa mosie de la Razvadu lui Ivan Vornic No
rocea. Tar Nedelco Post. si jupaneasa lui Mania ei s'au plansu
innaintea Domnii Mele la Divan cum ca au cumparat. Intru aceia
Radul Voevod iarban Domniia Sa au silit pa Nedelco Post. si
pa jupaneasa Madia, sotlia lui, ca sas scoata cartile da cumpa
ratoare, iar Nedelco Post. si jupaneasa lui Mania ei n'au avut
da unde scoate cartile da cumparatoare, pentru ca au fost cartile
for in Tara Ungureasca, In fata lui Ivan Norocea Vorc., nu au
fost aicea in tara ; ci nu avut cu ce sa parasca.
Apoi au luat Lomota Clucer aceasta mosie (la la Razvad fara
dreptate da la manta lui Nedelco post. si da la jupaneasa lui
Mariia. Dupa aceia Lomota Clucer, fe6orul Radului, ei au vandut
moVia da la Razvad cu tot venitul lui Petriman Cojocar din
orasul Targovisti, al doilea randu. Iar apoi, cand au fost acum,
in zilele Domnii Mele, cu Petriman Cojocar... (sic) pentru mosiia
da la Razvad, si asa para pe Petriman Cojocar cum au cum-
parat da la Lomota Clucer si au scos si carti da cumparatoare,
far Norocea Vsrnic n'au cumparat nimica. Inteacela Domniia
Mea insumi am cautat si am judecat dupa dreptate si dupa
lege cu toti cinstitii Domnii Mele boieri, si amu vazut Domniia
www.dacoromanica.ro
102 N. Iorga
Mea si am citit si cartea rdpoosatului Patru Voevod, faorul

Mirci Voevod, dd cumparatoare cand au fost curgerea anilor
7075, cum au cumparat Ivan Norocea Vorc. aceasta mosie dd
la acesti mai sus zisi boieri. Apoi Domniia Mea Inca n'am crezut
bine, ci am dat Domniia Mea lui Petriman Cojocar si lui Ne-
delco Post. si jupdnesii Marii intre dAnsi 6 boieri pa ravase
domnesti, anume Fiera Clucer si Neagul Vornic si Tatul Pos-
telnic da la Lkzuri si Badea Pah. si Preda Peh. de la Razvad
si Buta Logofatu dd la Tiganqti, ca sa caute si ca sa adevereze
cu sufletele for : fost-au cumparat Ivan Norocea Vornic aceasta
mosie orld la Razvadu da la acesti mai sus zisi boieri din Cu-
mesti au n'au fost cumparat. Apoi acesti 6 boieri ei au venit
toll innaintea Domnii Mele in Divan dd au marturisit cu sufletele
for cum an fost cumpdrat Ivan Norocea Vorc. aceasta mosie dd
la Razvad dd la acesti mai sus zisi boieri din Cumesti, cum am
citit si cartea lui Pdtru-Voila pentru aceasta mosie a la Razvadu.
Si au ramas Petriman Cojocar de lege si a judecata d'innaintea
Domnii Mele, si am luat Domniia Mea agile lui Petriman Co-
jocar din Divan si rdvasale celor 6 boieri, dd le-am dat Domniia
Mea toate in mana lui Nedelco post. si in mana jupanesi Marii,
ca sa lie mosiia da la Razvad, cum o au fost cumpArat da la
Ivan Norocea Vorc., si sa fie in pace da catre Petriman Cojocar...
Jar Petriman Cojocar el sd-s is bani a unde i-au dat."
Marturi : jupan Ianache Vel Ban a la Craiova, i jupan Ivasco
Vel Vornic, i jupan Papa Vel Log., i Stoica Vist., i Mihalache
Stoic., i Grigorie Comisul, i Vladul Peh., i jupan Necula Vel
Post.". Scrie Lepddat log. la Targovite.
(Tradus de Lupp.)
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
DOCUMENTE DE PE VALEA
TELEAJENULUI SI A SLANICULLII*
Originalele In colectil private,
www.dacoromanica.ro
Documente de pe Valea Teleajenului
§i a SlAnicului.
1.
t Adeca noi megiiasii Tinteni dat-am credinaos zapisul nostru

la maim dum. jup. Enache Gheorghiu precum sa sa stie a,
avandu noi uh satian birnicu al nostru, anume Ghiorma sin
Stanau Calugaru Lipanescu, i cu Coman, frate-sau, intamplandu-sa
de au fugit din satu, si ramaindu biru lui pe noi, si tot luandu
bani de la Turci cu dobanda, de--1 platiam de bir[ul] Visterii,
n'am mai pututti birui dobanzile a-i mai plat pe la negutatori
si, inpresurandu-ne cu atata bani, ni-au miratu la ce sa ramae
la atata datorie, ni-am sfatuit cu toti de ni-am dus la dumnialui
ispravnicu judetului, luindu si pe un frate at lui Ghiormei mai
mare, de 1--am dus innainta ispravnicului, si, spuindu-i pricina
fugirii lor, si cu atatia bani care au ramas de i-am plait noi,
ni-au oranduit cu frate-sau inpreuna ca sa gasim pa cinevas
sari vindem cinci cesvarti de vie a-au avutii aiaa in dialu Tintei
pe mosiia sfn. manastirii Margineni. ySi, asa umblandu, am gait
pe acestu negutator care sa numeste mai sus, avandu si alta vie
cumparata alaturia, si ni-am tocmitii cu dum. de i-am vandut
acestu petecu de vie cu obratile ei i din sus i din jos, den
drumu din sus pan la drumu din jos, i cu o cramsoara 1 cu
o tocitoare i cu o corita (sic), drept tl. doozea si sapte. i i-am
vandut eu, yStefan, frate-sau, inpreuna cu tot sateni care mai jos
anume sa vor iscali, Ca sa-i fie dum. de statornicie, mosie oham-
nica, dum. si jupanesi dum. si coconilor cat Dumnezeu i--ar
darui, sa aiba a o stapani in yea, de catra mine (sic) nesuparata.
Iar, intamplandu-sa si venindu Ghiorma cu frate-sau Coman si
ar avia ceva a raspunde pentru 'acest petecu de vie, sa avem
www.dacoromanica.ro
106 N. lorga
noi sateni cu frate-sau tefan a-s cauta cu noi, iar nu cu jupan

Enache, pentru a dum. au cumpAratii cu buni bani si drep ;i
far de ni6o pricind alta. i pentru adevarata credintd ni-am
iscalit mai jos, puindu-ne si degitile mai jos, ca sa sa criazd in
tot locu si on la fieste judecatd. 1762, Av. 10 dni.
(Degete :)
Eu, tefan, fratele lor, inpreund cu sateni, am vandutu de
buns voe.
Eu, Niagu Arid pdrcalab am vandut, cu sateni.
Eu, Vladu Roca parcalabu, cu sateni, am vandut.
Crar:un Rapianu, vanzator. Dumitru Nan vanzator.
Draghi6an parcalabu, cu sateni, am vdndutii.
Eu Coman Gura Dulce, vanzator. Costandin Danescu, vanzator.
Bucur Troacd, vanzator.
Eu, Stan Bondocu, vanzator.
Radu Sorescu, vanzator.
Diiaconu Grigorie, vanzator.
Radu Comni (sic), vanzator.
ySi cu stirea tuturor sdtenilor, si care n'au fost fatd.
am scris eu, Ion Brasovianu, cu zisa tuturor satenilor, si
sAntu martur.
(V-o :) Zapisul sdtenilor din Tintia pentru vanzaria vii lui
Ghiormei i lui Coman sin Standu Calugaru LipAnescul
2.
Adecd eu Stefan, brat Ghiorma Lipanescul ot Tintea, dinpreund
cu sateni de la sat Tintii, dat-am zapis[ul] nostru la maim dum-
[nea]lui jup[dnu]lui Ianache Gheorghiu ot Cdmpina precum sa sa
stie ca, avand frate-meu Ghiorma 5 cezvArti de vie parinteascd
in dealul Tintei, pe mosia sfintei manastiri Margineni, care sä ra-
zoreste cu pop[a] Vlad Patros si cu Costandin Ples, si din dru-
mul de jos pand in drumul de sus, insa si o crdmsoard, o toci-
toare, si am tocmit cu dumnealui drept t1.26, aceste 5 cez[vArti]
care mai sus scrie, si ne-au dat dum[neajlui to bani deplin, si
i-am luat in mdinele noastre. Deci dumnealui sa aiba a stdpdni
cu buns pace, si dum[nea]lui si coconi dum[nea]lui, si tot neamu
cine s'ar trage den dumnealui, atata de cdtrd noi, cat si de catra
to sateni ; iar, de sa va scula cineva, atata din sateni, cat qi de
catra Ghiorma, noi, sateni, sa avem a raspunde la orice judecata.
www.dacoromanica.ro
Documente de pe Valea Teleajenultil qi a SlAniculu1 107
i pentru credinta ne-am iscalit i ne-am pus Si degitele in locu

de pecet, mai jos, ca s[a] sa creaza.
Jul. 29 dn., 1762.
t Eu Stefan brat Ghiorma, vanzatoru.
t Eu Draghicean parc[alab] adeverez.
t Eu Gligore diiacon , >:
t Eu Neagul parca[lab]
t Eu Vladu parca[lab]
t Eu Costandin Danescu n
t Eu Coman Gura Duke
t Eu Vasile Coj[ocariul]
t Eu Stan Gupt
t Eu Craeun Rappanul 7,
t Eu Dumitru sin Nan ::
t Eu Radu Florescul
t Eu Gheorghe Danascul n
t Eu Vladu Calestru ::
t Eu Stoica Fisica n
t Eu Radu, fii-sau
t Eu Tudose Bandaru lf
t Eu ySarban Danescu ::
t Eu Bucur Troaca
i not cu tot sateani care am fost de fats.
(Pe dos :) 'I ottooita 'roc) cittneMou too rtiopyxcc.
3.
t Adeverezu cu zapisul mieu la ma'na dum. naplui Andreiu
Dimitriu precum sa sa §tie ca am Iuoat denu maim dume zapi-
sele, adeca cin[ci] zapise de vie ale raposatului cumnata-mieu Ia-
nache cel Negru, ce le ave pentru viia ce are la dealul Tinte,
care zapisele acestea le-au fostu lasat raposatul la dum. zalog
pentru o datorie. Ce, fiindu zapisile acum de trebuinta cumnata-mi
Caliti, m'am rugatil eu de dum. de mi le-au dat in ram mea,
ca SA le trimitu cumnata-me, ca sail ispravasca o treaba cu nWe
oameni ce s'au sculat ca sa is din vie indarat, apoi, ispravinduii,
sa aibu eu a-4 dare dum. aceste zapise. Iar inca dandu-le (7)
naului And[r]ei, ca sa le alba dum. Iar, pans sa va plati cum-
nata-mea de datoria raposatului, s'au mai gasit un zapisu de vie,
care s'au fAcutu zapise case ; iar, intamplandu-sa ca sa nu dau
www.dacoromanica.ro
108 N. lorga
zapisile tar in mana dum., dum i sa fie bunu stapanu pa vie, 0

cu scrisorea aceasta a mea, ysi cu zapisul raposatului, ce-I are dum.
la mana, a, fiindu-ca au fost forte trebuineoase zapisile, si de
aceia mi le-eu dat dum. in mana mea. i pentru credinta m'am
iscalit mai jos ca sa se creaza.
Eu Iordachi Cod[i]ta adeverezu. Mart 21, leatu 1772.
Insemnarea ce zapise au fost si de la cine.

1768, Fevruare 20, zapisul lui Radu Sorescul i cu frati lui Nitul,
pogoane 2.
Un zapisu ce au vandut sateni Tinti 5 6ozvali de vie la un
om, anume Ghiorma.
Un zapisu al Ghiormi Lipanescul, iar de 5 eozvarti.
Un zapisu Andrei Plepscul, de pogoane 2.
Un zapisu care scric pe numele popi lui Vlad, vanzator.
Un ravap al setenilor care s'au scris alt zapisu in zapisul acesta
in fata.
1785, Feur. 15, Campina. Aceste mai in sus vase zapise le-am
priimitu eu de la mana dumneaei jupanq[i] Dospini, soiiia ra-
posatului Iordache, si nu mai am nemic cu dumneaei de arum
inainte.
'AnciatoXoc'...
B... la vatf. mart. and Vau luat zapisele.
`I Op.oXoita top 6oadapou rcopicim Stec tilt opoXoitag Top rEcocixn
NoixpouXoz (sic) auk to &pram.
4.
Adica eu Costandin sin Pans Bocioaga of Valenii-de-Munte,
dinpreuna cu sotia mea, anume Ecaterina yst cu muma mea Neacp
i cu fratii mei, anume Enache i Istrate, dat-am credincios zapisul
nostru in mana Sfintii Sale parintelui egumenul Valeanul chir
Chiril, precum sa se 0ie ca i-am vandut eu Sf. Sale un loc de
casa aicea, la Targul Valenilor, pa ocina noastra valeneasca, care
o avem ysi not de la mo0, de la stramo0, de la mopl nostru
Ion Dragan. Care acest loc mi s'au vent mie de catre fratii mei,
partea mea parinteasca, care pe acest loc au fost cumparat pa-
rintele mai nainte vreme o casa de la Dumitrana, sotia lui Du-
mitru Parlica, casa ysi cu pomi dupa casa, i alta casa de la un
www.dacoromanica.ro
Documente de pe Valea Teleajenului 0 a Slanicului 109
Tudorache PiCorus, casa si cu pomi dupd casa, care se afld pd

acel loc, cumparand Sf. Sa casele si cu pomi dupa acel loc. Deci,
avand si eu Os si trebuinta pentru bani, am mers la Sf. Sa si
am cazut cu mare ruggune de i-am vandut locu de sub pomi
si de sub case, care sa coprinde cu zapis, drept talere 40, adicd
patruzeci tocmai. Care loc este in mahalaoa Bercenilor, pa mal,
langd sf. biserica din Berceni, intre unchias Ion Bezdedeanul si
intre Negoita zet Pana BoCoaga ; care si semnile locului sa se stie
de unde sa incepe ; din drumu de la biserica merge pand la apd,
in ['arid valineasca ; lungul este de treizeci de prajani, dar cur-
mezisul locului la cap in drum, unde sant pietre puse de la po-
teca apei, de la unchias Ion Bezdideanul pin gardul lui Negoild
zet Pana Bocioaga sant prajani 15 ; la mijlocul locului altd trasura,
tot din poteca apei, de Tanga Bezdideanul, iar pand in gardul lui
Negoild Paghinuc (sic), unde sant pietre puse, prajani 17; la al
treilea trasura, pd langd apa, in dreptul potecli, pa apa in sus,
pand in raps, in dreptul gardului lui Negoita, unde sant puse
pietre prajani 17. Care acest loc 1-am vandut cu stirea fratilor
mei de mosie I cu a vecinilor si din sus si din jos, si bani i-am
luat not deplin in mana mea. Si eu i-am dat locul sa--1 stdpa-
neascd Sf. Sa cu buns pace ohabnic in veci, de catre not si de
care tot neamul nostru, neam de neamul Sf. Sale, si ce va fi
voia Sf. Sale sa faca pe dansul. Si pentru mai adevdratd credintd
am dat adevarat zapisul nostru la mana Sf. Sale, intarit cu is-
caliturile noastre, puindu-ne si degitele in loc de pecetie, ca
sa se creaza.
Leat 1782, Oct. 30.
(bcalit :) Eu Costandin sin ?and Bocioaga, dinpreund cu soda
mea Catrina, am vandut.
Eu Enache brat Costandin am invoit.
Eu baba Neacsa, soda lui Pana, muma lui Costandin, am volt.
Popa Jane, mos. of Valeni, am invoit.
Mihalcea Voichita Stoichi sin Iorghi mos. am invoit.
Nediscifat (sic), fiind greceste.
Mares zet Miclea Voichi, mosneanii, am invoit.
Si am scris eu, diaconu Stancu dascalu, cu zisa lui Costandin 1
a mosnenilor, si sant martor.
Acest schimb ce s'au facut este facut cu void amandurora
www.dacoromanica.ro
110 N. lorga
partilor celor mai jos aratati. Deci are si Stama Bra5oveanca a

stapani locul ei dupa acest za pis ce- I are la mana. Acesta.
1803, Iunie 1.
(Iscalit :) Eu Istrate Bocioaga adeverez.
Eu Pana adeverez.
Nediscifrat (sic), fiind scris greceste.
Eu unchias Stan Petrescu adeverez, si martor.
Acest schimb s'au facut inaintea mea, cu voia amandurora
partilor, nesiliti de catre nimeni. Deci, filnd dupe voia lor, am
iscalit. 803, Iunie 1.
(Iscalit :) George lacob.
(Copie iscalita de Primarie, 1878 ; primar : I. Boeroianu, se-
cretar : C. Dimitrescu. Pecete cu Judecatoria Pl. Teleajanului,
targu Valeni", si un cerb.)
5.
Adica eu, dascal Carstea, fe6orul lui pop[a] Paraschivi ot Sid-,
nicu, dinpreuna cu sopa mea, Maria, cu copii mei, dat-amu
credinOosu zapisul meu la mana lui Petre zetu Dumitru Sapunaru
precumu sa sa stie ca 1 -amu vandutu o funie de mosie de stanjani
case in latu, iar in lungu din apa Slanicului pana in apa Telea--
janului, insa din cinu pana in cinu, care mosie pa din sus sa
razoraste cu CrOun al Popi si pa din josu cu Stanu Turcu ot
Teisanii, insa cu tocmeala buns, dreptu tI. 12, adica doisprezece
stanjeni. Care acesti bani i-amu priimit toll deplinu in mana mea.
i 1.-amu vandutu dumnealui de a mea buns voe, nesilitu de ni-
minea, si sa aiba a stapanii dumnealui i copii dumnealui i nepotii
call Dumnezeu i va darui, atatil de catra mine, catu si de ca-
tra tot neamul meu, si sa-i fie dumnealui mosiia ohamnica in
veitu. Iar care cinevasi de catra mine sau de catra neamurile
mele sa voru scula cu vre un protimisu ca sa rascumpere mosiia,
atoncia sa fiiu eu raspunzatoru la orice judecata ma va trage,
fiindu-ca ne-au fostu cu stirea si voaia tuturoru. i, candu s'au fa-,
cutu acestu zapisu, au fostu si alte obraze fats, care mai josu sa
voru iscali pe anume. i pentru incredintare m'am iscalit mai
josu, pu[i]ndu-mi si degetul in locu de pecete, ca sa s[a] creaza.
1814, Mart 16.
Eu, dascal Carstea, dinpreuna vanzatoru, cu soliia mea Manila,
I cu copii mei, vanzatori.
www.dacoromanica.ro
Documente de pe Valea Teleajenului qi a Sl5nicultd 11t
Eu Stan croitoru, cumnatul Carsti, dipreund cu sopa mea i cu

copii mei adeverezu.
Eu Ivan, cumnatul Carsti, dinpreund cu sopa mea i cu copii
mei, adeverezu.
Eu Mdrzea mdcelaru, cumnatul Carsti, dinpreund cu soda mea
i cu copii mei, adeverezu.
Eu Gligore Mitred, vdru Carsti, adeverezu.
Eu Aghelu Bacanu, martur.
Si amu scrisu eu singuru cu mana mea.
6.
Din lutninata porunca Mdrii Sale Domnutui nostru lo loan
Gheorghiu Caragea Vvd. fiind oranduit sa aleg si sa deosibesc
sjn. fiescaruia mosnean dintr'acest hotar Teisani, ales-am, si lui
Petre Post[elnilcul zet Mitrea of Sidnic sjn. ce mai jos sa aratd.
1814, Dechm. 4.
sjn. cir. 1. tra'suri
13 1 la apa Sldnicului
13 2
13 3
17 4
15 5
14 6
13 2 7
12 1 8
12 9
10
Drept aceia am dat aceastd liduld la mana numitului ca sä
stdpaneascd cu pace suma s[tan]j[elnilor ce mai sus sa arata, la
fiescare trdsurd dupd cum sant ales si in foaia cea mare.
Tudorache Homoracian....
7.
Adica eu cel mai jos iscdlitu incredintezu cu zapisu mieu la

Malta parintelui popi Marcu sin pops Tudor precum sa sa stie
ca, fiindu eu cldcasu al rdposatului tats al numitului preotu si
dupd moartea tats -sdu am ramas la Sfin is Sa cldcasu si, la pre-
facerea casi neavandu mijlocii de bani, m'am rugatu de pdrintele
www.dacoromanica.ro
111 N. Iorga
de m'au inprumutat cu lei 600, si acum, socotindu-ne pentru do-

banda banilor si claca casi, facandu-se o suma de ani si neavand
mijlocu ca sa-i raspunzu bani, m'am invoitu cu Sfintiea Sa si le-am
vandut casa cu tot coprinsu cat sa afla, i pomi cu buna toc-
meala, dreptu lei 1.200, adica una mie doou sute ; pa care bani
e-am sf priimitu toti deplinu in mana mea. Deci sa aiba Sfintiia Sa
i urmasi Sfintii Sale a o stapani ohavneca in veci, fiindu-ca e--am
vandut-o de voea mea. ySi, ca sa fl acestu zapisu al mieu temei-
nicu, am rugat pa cinstita supt-ocarmuire acestui plaiu Teleajinu
de 1-au adeveritu cu iscalitura, far eu me-am iscalit cu mana
men. 1841, Noemvrie 17.
Cosd. Carpen4anu Post. am vandut de buna voia mea (buna
scrisoare).
Gh. Negulescu, mart.
Panca polcov., mart.
Ionita Tenia, mart.
Nica Filipu, martoru."
Scrie I. Negulescu, supt-ocarmuitor plaiului Teleajan.
Iscalitura de mai sus fund adevarata a Postelnicului Costandin
Carpenesan, spre creditu sa adeveraza si de supt-ocarmuire.
841, Dechvr. 10.
(Pecete stearsa cu Supt-ocarmuirea pl. Teleajanului" si trei brazi.)
8.
Supt-iscaliti lacuitori ai targului Slanicu printr'aceasta incre.-
dintamil pe oricine a d-lui Stefan Marcu, seminarist din Sf.
Episcopie a Buzaului, oranduit fiind de invatator in scoala co-
munala a acestui targ, supt derectia d -lui dd. David Almasanu,
profesor national alii despartiri plaiului Teleajan, numitul inva-
tator s'a implinit cu destula scumpatate indatoririle puse asupra-si,
;find scoala deschisa pana la Iunie, luminand mintea tinerilor in-
credintati ingrijirilor d-lui, dictandu-le lectii peste indatorirea d-lui,
cum : Gramatica limbii romanesti, Gheografia celor 5 continente
ale pamantului, cum si a tan'. noastre romanesti, Aritmetica
prescurtata, Istoria Sf., asemenea prescurtata, scrierea caligrafica,
cantari bisericesti, dintre care unii din scolari au trecut si Anas-,
tasimatarul si alte cantari pe musichia bisericeasca, Incredintan-
du-ne de aceasta prin chiar a noastra auzire si privire In ecsa.-
rnenile din anul 1844 si 1845, cu care prilej d-lui dd. Sr.
www.dacoromanica.ro
Documente de pe Valea Teleatenului §1 a SlAnIcului 113
Costandin Duca, camarapl, cunoscand mai mutt si preluind

aceasta, impreuna si cu ceilalli amploiali, au binevoit a incoraja
aceasta silinla a d-lui si a scolarilor, carora le-a qi daruit gratis
cacti, coroane si altele.
Drept acea, spre dovada pentru a noastra multamire i--am dat
aceste supt chiar ale noastre iscalituri.
1846, Ghenarie 1, Slanica.
Dimitrie Stamatopol, Popa Theohar duhovnlcu, Anastase (7)
Popazoglu, Andrei Post., loan Ghica of Ocne, Dula Cantaragiu,
Neculai Dula, Alecu Dimitriu. Eu Tudosa Oancea, ales. Eu MI,-
trica Veselu, ales. Eu Mirica Dorobanlu, ales. Eu Dinu Voicu. Eu
Gorca (sic) Stase. Theohari Anghelescu. Stanachi Brasoveanu.
Dragomirti Sarbu. Eu Dinu Bacanu, starostea. Eu Draghi6u Ba-
canu.
Carmuirea jut. Prahlo]v[a].
Dela mai sus aratat, fiind recomatata si de supt-iscalitul, sa
adevereaza dupa cererea infaIaptorului. 846, Iunie 2.
Cirmuitor: N. Gh. Filipescu (7).
9.
Copie intocmai dupa foaia de zestre ce mi s'au dat de la so-,
crul mieu preotul Marcu, precum mai sus arata; 1848, Inuoarie 21.
No.
1. Casele ce am intr'acest targii, mahalao Costeni, cu tot
coprinsu lor, porumbaru i livadea d'inprejur, cu call pomi
se afla intr'insa, inchise cu gard cu striasina.
2. Livedia din caminul (sic) parintelui ce este alaturi cu
frate -mieu Ilie prin pruni infierali.
3. Coprinsul de la odae sau de la ograda din varfil cu patru
ra.nduri de pruni marl, din cap pana in cap, si unu de spre
pruni mici Oa la nucu din pruni, la prunu inferat, si lo-
cul cat sa afla de spre gard spre pruni popi Radului ; insa
cu gard; asemenia si grajdul ce sa afla in gradina, de yard,
sindrilit, pe pamantul sfintei manastiri Cotroceni.
4. Lazul de fan din Tampa pe jumatate pana la tufele infe-
rate din jos de ulmi si in piatra din drept[ul] ulmului si pe
culmia muchi pe pamant ohavnic.
5, Optsprezece, No. 18, stinjini mosie in curmezisi, padure
in hotarul Varbilaului, Insa la capu de spre Valea Blseriril
8
www.dacoromanica.ro
114 N. Iorga
sa scade cu doa trasuri dupa tadula hotdrnicii : sa incep din

drumu pocni Carpenului ysi merge in lung pans in Valia
Bisericii, pamant ohavnic, alaturi cu dum[nea]lui varu-mieu,
Nica Filip.
6. Lei doo mii, No. 2.000 de lei, ban! in naht, cu cei de la
salba de gat.
7. Doi boi de jugu.
8. Una caruta de boi legata cu fier, cu lanticuri la locurile
unde trebue i lantti dupa supt ia.
9. Una vac cu vitel.
10. Una iapa noatina de doi ani.
11. Un palton.
12. Trei rochii, Irma una de musulin, una de tulpan i una
de stamba ysi o basmaluta de matase.
13. Una famena (sic) de postav blanita cu samur.
14. Patru boccialacurl, unu de ginere, de nun, de socru 0
de soacra.
15. Doo fuste de madipolon.
16. ySiase cama0 famee0i.
17. Una mass de borangic pa mass.
18. Patru prosoape lu[n]gi.
19. Doosprezece yservete de mass.
20. Dosprezece tacamuri de mass, insa patru talere de cositori
i iase farfurii.
21. Un tacam de dulciata, tava, doo chisele, doo pahare, doo
lingurite ;i o farfurioara, cate trele bucati de argint.
22. Doo scoarte alese, o saltia i un macat de madipolon.
23. Patru perne de tiancil i ;lase de perete.
24. Una lads noo mare.
25. Una caldare de casa i o tingire cu capac de arama.
26. Un topor.
27. Una tigae, una frigare i un vatrari.
28. Una par. pirostrii.
29. Doo buti vechi.
30. Una oglinda de perete.
31. Doo sfepice noo de alama.
32. Un lighean cu ibricu de alama.
32 adeca treizeci 0 doo bucati 0 de la Dumnezeu mild 0 har
0 de la mine blagoslovenle.
www.dacoromanica.ro
bocumente de pe Valea Teleajenutui §I a Sl5niculut 115
Acepa condee aratate toate le-am priimit eu supt-iscalitul,

fiindu alte persoane fag la aceasta facere (?), cari sa va da is--
caliti.
Opria Popescu.
Ion Brapveanu (?).
I. Mihdescu fag. E. Ionescu fag.
10.
Zapis prin care incredingm noi, fii rAposatului Andrei treti for
gofat, ca, lasand in pamant aldturi cu curtea sfintei biserici Ben-
ceni §i in urma facand bins noi pe pe acel pama.nt, tot pentru
folosul sf. biserici, ysi arum, de cand s'au fa'cut acele case, neavand
sf. bisericd niciun folos de la dansale, ci vazand ca s'au (lard-
panat, s'au gasit dumnealui logofatu State sin popa Marcu muls-
teriu de a le cumpara. Si, vazand ca Taste un folos mai bun
pentru sf. biserica, le-au vandut d-lui in drept lei clod mil, no.
2.000, care bani i-am ysi primit noi, clironomi, isi acqti bani ii
ldsdm capital sf. biserci, ca sa sa dea cu dobanda unde va cere
trebuina, la oameni siguri, cu dobanda de lei zece la sutd pa an,
ca si acei negugtori sa sa mullumeascd cu aceasta dobindd, iar,
facand trebuing, bani clironomilor, ca sa-i poarte cu dobandd, sa
fie dumnealor cu protimisis, aceasta dobanda sa sa depuie la cu-
tilesf. biserici, pentru trebuing biserci pa fiqtecare an, iar ca-
pitalu sa sa intrebuinleze numai atuncea cand sa va face biserca
din temelie. Aceste case cu pamantu for ohamnic are semnile
urmatoare: in fag spre drum din zidu cure sf. biserci pand in
chiotoari casi cei vechi din dos, iar in celelalte parli dupa cum
s'au stapanit din vechime. Si d-lui sa aibd a be stapani ohamnice
in veci, d-lui, copii d-lui, nepoti, strenepoti, cati Dumnezeu be va
darui. Si spre sigoranga d-lui am poftit ysi pa cinstita comisie a
acestui orq de 1-au adeverit, ca aiba temeiu, iscalindu-I ysi
noi cu ale noastre iscalituri.
1849, Martie 1,
Vdleni-de-Munte.
Ieu I.Isa, sole raposatului Zamfirache Andrieu, dinpreuna
Cu top fu miei.
Ionia Andri6u treti logft., dinpreuna cu fii. mei, sa fiu
dator sa ysi urmeze in datoriile... ysi a&yerezu.
www.dacoromanica.ro
116 N. lorga
Joan Andri6u.
Pop Mihailu, duh. Berevoesc.
Ionita Tinia, martoru.
D. Andreescu, mart.
lonita (?) Brasoveanu, martor.
M. Pasculescu, martor.
Scriitor : Praporgic loan Zamfirescu.
Comisia targului Valeni.
Iscaliti din fats viind la comisia si marturisind prin viiu graiu
ca de buns voe au facut adasta vanzare, dupa rugaciunia facuta
sa adevereaza si de Comisie.
1849, Fev. 28.
t. Sarosan (7). No. 29.
X. Niculescu. (Pecetea cu tapul si inscriptia orasului.)
11.
Pentru lei una mie ce are a raspunde d-lui State popa Marcu
din capitalul sf. biserici Berceni, care capital s'a lasat drept /este
a sf. biserici de raposatul ctitor loan Andreescu, acum la pre-
facerea sf. biserici, cerand trebuinta pentru savarsirea lucrului zi-
aril si zugravitului, pentru care n'a lamas mijloc de a Mai face
alts contributie ctitori si inoriasi, printr'aceasta asiguram pe d-lui
State P. Marcu ca sa raspunza in priimirea epitropilor acei lei
una mie ce este d-lui dator, ca si epitropi sd-i raspunza in prii-
mirea d-lui Hristache zugravu spre rafuirea tocmeli.
i, fiindca zapisul d-lui se afla in mana d. Panca Andreescu,
suptAscaliti ii dam aceasta spre a fi aparat de acel inscris in
toata vremea, ca unu ce au raspuns bani, iar dobanda acestor
bani ramane a-i da cand isi va priimi zapisul. 1851, Oct. 1, Valeni.
Popa Marcu, duhovnic sfintei besarici Berceni. A. Sorescu. M.
Puntulescu. M. Caplescu. loan Costandin. Ion Nita Tenia. Ati-
ghelu Tenescu. Lila Zamfireasca ; am voit.
Gheorghe ... Necolae prot. Popescu.
12.
Camarasia ocnii Slanicul.

Acest bilet cunoscandu-se de adevarat al dumnealui ingrijitor
www.dacoromanica.ro
Documente de pe Valea Teleajenului of a Slgnicului 117
al acestii mosii Slanicul si dupd cererea ce prin reclamatie face

sd adevereaza de amardsie dupd ordnduiald.
Camaras D. jumdtate (?). 1857, Apr. 27.
(Pecete cu vulturul si Camarasia ocni SIdnicu".)
13.
16 Mart 1859.
Nae Anghelache vinde ohavnicu" lui State Mdrculescu in Va.-,
leni una bucata pamintu din gradina mea ce am mostenire pd-
rinteasca si care cade in dosu biserici Berceni... Din coltu zidului
biserici... Pa ulieoara spre Teliajanu... Masuratu .cu stanjinu lui
erbanu-Voda... Dreptu galbeni impdrdtesti cinsprezcce."
14.
Diiatd.
Suptu-scrisul preotul si duvovnicul la biserica Berceni dintea.-
cestu targ Valeni, ajunsu la varsta batranetilor, peste 66 ani, do,-
rind a servi lui Dumnezeu mai in liniste, am hotaratu a ma
retrage la viiata monahica in schitul Izvorale dintr'acest plaiu
Teleajan, unde, dupd ce mi-am facut chiliile trebui[n]aose ina[in]te
de a-mi lua cinul monahicescu, am facut aceasta diiata, prin
care am hotaratu si am regulatu cum sd urmeze mostenitori mid,
fii State si Ilie, cu care am inpartit toata averea mea, multa, pu-
tina ce imi mai ramasese, deosebitu din zestrea ce am dat celor
5 fete si, din cele ce mi-au ramas, toata averea mea misca-
toare si nemiscatoare pd trei part, din care o parte oprescu eu
pentru suptutinerea mea cat voiu mai trai eu si pentru cautarea
sufletului meu dupe trecerea mea din vilata si pentru cautarea
sufletelor celorlalti rdposati mai innainte din familiia mea, si doo
pArti vor lua fii mai sus-numiti intr'acesta chip cum aicea un-
meazd :
Intai. A trea parte din viia ce am in delul Scaenilor, valea
Orati, comuna Seen, plaiu Potgoria, atatu din vie lucratoare, pre-,
cum si din obratie, cum si pivnita, casa, cum si edecurile, vasile,
totu ce sa afld in fiintd.
2-le. A treiia parte din mosiia ce s'ar alege in hotarul Coto,-
faneste, zestrea de la raposata soliia mea, Ana.
3. A treia parte da faneate den Tampa si din stanj[ajnii cid
www.dacoromanica.ro
118 N. Iorga
padure, de la poiana Carpenului, hotarul Varbilau, precum si din

cei doozecii stanjanet, totu acolo, dap mie de varul meu d. Nica
Fi lip, cu inscrisul dumnealui din leatu 1845, dosebitu de zestrea
ce am datu fetelor mele, cum asemenea din pogoanele in silistea
satului Varbilau analogul la suma stanjanilor, dupe hotarire lui
Stefan Dudescu sau care s'o mai face.
4. A trea parte din levedea de pruni cei batrani dupe Predeal,
din acest targ Valenti, propietarea (sic) manastiri.
5. Casa cu coprinsul ei dupe Valeanca, cu loc mostenitor, far
cuts cu cheltuiala mea, ramane pe sama fi-meu. Ilie, inpotriva
careea am ajutatu pe fi-meu State cu lei Base sute la cumpara-
torea caselor din Bercenii ale fi-meu State; si pentru aceste NO
ale for vorbite la acestu articol oprescu si eu pe sama mea
cazanul de rachiu, cu capacul lui si tevile lui, cu totu tacamul lui.
6. Masta a treia partea mea aratata la articolele de mai sus,
oprite pa sama mea si ale sufletelor mortilor de familie mea,
dupe trecerea mea din viata vor ramanea fiului meu State, in
care am tots increderea, carele m'au ascultatu si m'au respectatu
0 m'au cautat la trebui[n]tile mele si la neputintile mele, atat
elu, catu si sotia sa Elisaveta. Iar zestrea fetelor celor cinci ma.-
ritate dupa foile a fiescare l'am raspu[n]s tots pa deplin fies-
caruia ginere.
7. Fiul meu State pentru partea mea ce o las lui it datorez
suptu raspundere innai[n]tea lui Dumnezeu 0 a omenilor ca
dupa trecerea din viata sa ma inmormanteze depre cuvii[n]ta si
sa vada de sufletul meu, si sa dea zece sarindare la zece sf.
bisereci, pe la preoti cei mai de consideratie, si sa ma pome-,
neasca, atata pe mine, catu si pe raposali cei din familie mea
dupe datoria sfintii noastre Bisericii ortodocse.
8-lea. Acest al meu testamentu sau, sa zic, diata, am facut-o
cu vointa mea, am scris-o si am iscalit-o cu insus mama mea
si cu iscalitura mea, fata si cu persoanele aicea iscalite ca mar.-
tori, si am incredintat-o fiiilui meu State, dandu-4 si toate zapi-
sile atingatore de mosie ce avem in mai multe hotare. Aceste
be las cu buna voi[n]ta mea.
1860, Maiu 8.
Preotu Marcu referendarie.
G... R. Pitts am fost fata.
P. Mihaescu fata.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
DOCUMENTE MEHEDINTENE'
1 DupA o coIectte, incredintatl mie, a d-nel Izvoranu.
www.dacoromanica.ro
Documente mehedintene
I.
Cu ajutoriul celui preainnalt inparat ceresc dau aciasta foe da
zastre fie-mea Mandei, precum voi arata la vale.
A treia parte din parted mea de movie din Salatruc, care dupa
savaqirea nunti sa fie stapanitori.
A treia parte den Tamna, dupa savaqirea nunti sA fie stapani-
tori, iar pan atunci are dumnealui voe all face agonisala pa
movie, cat ii va fi voia.
o fats de Tigan.
i copilu cel mic de Tigan, anume DumitraFu, pentru haine.
O telichevie de atlaz cu flori de fir.
O rochie de §amalagia cu antereu si televechiia el de purtare.
4 boi marl.
2 vacs fatatore.
I iapa.
[0] pe[re]ca paftale de argint cu colanu Ion.
4 cainqi femeepi, insa una cu fir.
2 cama0 voinice0.
1 camqa da socra.
I masa de pAnza.
3 §ervete.
2 pqchere.
4 bazmale.
I camarat cusut.
2 scoria, insa um alma.
O velenta.
3 perechi da land.
6 siruri de margian.
www.dacoromanica.ro
122 N. lorga
2 mad de stup.
ySi am iscalit. Ghen. 21, 1753.
Costandin 1... Mariia, sotiia mea.
am scris eu, popa Tanasie of Tamna, cu zisa s1 invatatura
mai susilor numiti, si sant si mart.
2.
Cu plecaclune ma inchin dumitale.
Cinstit pitacul dumitale priimii si cele de catre dumneata scrisa
vazui, ca sa viu pentru pricina unui zapis al mieu ce-mi scril
ca.-ti sant datori dumitale din giudecata Poroineanului cu mosila
Albul. Care acest zapis este luat de la mine far de oranduiala,
fiindca atunci la facerea acestui zapis ma aflam foarte amestecat
de boala, precum dumneata stii, si vechil am avut pe alt!, far
nu pe dumneata, caruia i-am platit si toata partea de cheltuiala
cata m'au agiuns, pana da m'am lapadat eu de judecata dupa
zapisul si ecsoflisis ce le am de la dansul.
Cu toate ca prea bine este stiut dumitale a eu. de judecata
sant lapadat innaintea Divanului de sant acum la Marte zece ani
trecuti, dar ma rog ceteste anafuraoa dumitale, sa-i iai sama bine
de vezi ce cuprindere are, ca mi sa pare ca vorbeste asa ca,
judecandu-te dumneata cu Poroineanu la Domn sf castigand
dumneata si Tamnencele judecata, sa ramaie zapisul Teianului ne-
tanut in sama, cum si de cheltuelile din urma sa nu fiu suparat,
si once folos veti dobandi, cum si din cheltuelile luand de la
Poroineanu, sa ramae pe sama cetasilor Temneni, a eu m'am
lapadat de judecata si mai mult nu ma mai amestec cu dansi.
Apoi dumnv. la Domn viati judecat dreptatea, si moslia ati car
tigat-o, cum si, din cheltueli, am vazut ca dumneata apucai pe
Poroineanu sa-ti raspunda. Apoi eu ce sant vinovat sa ma mai
apuci dumneata pe mine acum de alta cheltuiala, cand Divanul
hotareste in anafuraoa dumitale, precum mai sus arat, sa ramai eu
nesuparat, in vreme ca dumv. ati cOtigat dreptate de la Domn?
zece ani sant la mijloc trecuti cu dumneata ; adese on m'am
intalnit prin Craiova sf inteacesti zece ani nimic nu mi-ei po-
menit pana acum ca sa-mi faci vre o cerere. Ci eu asa ma rog,
boeriule, sa nu ma mai superi, ca nu ma supune dreptatea mea
sa mai platesc dumitale si alte cheltueli, precum vorbeste chear
Divanu in anafuraoa dumitale, depe ce au ramas anafurao mea
www.dacoromanica.ro
Documente mehedintene 123
gios dupa neadev-arata dovada ce a aratatu cumnata-mieu Odro-

bonea in Divan a treia ors, care in anafurao mea anirisa zapisul
ce-1 ai dumneata de la mine. i acum ca, dupe ce ati castigat
i ati dobandit dreptatea de la Domn si a sa ysti (sic), nu ar fi
cu cuviinta sa ma mai superi dumneata, ca unu ce eu sant la-,
padat de judecata si de acea movie care all Iuat -o de la Po--
roineanu, precum tii c'am dat zapis de lapadare inpreuna cu
nevasta mea chear in Divan, ca o zestre ce erea a el, nemultu-,
mindu-va dumv., cum i judecata, numai pe iscalitura mea. Pen-
tru care ma rog ca sa am iar si cinst. raspunsul dumitale ca sa
tiu, fiindca eu sant al dumitale
slugd
Ionita Teanu.
Dumnealui biv Vel Medelnicer Petre Portarescu cu plecaciune
la Craiova.
3.
Prea-cinstite dum. biv Vel Vornice,
Cu Area-plecata ravqa jaluesc dumitale pentru un capt. Oheor-
ghe Izvoranu din sud Mehl. ca, eu fiind reza0 cu numitu pa
o mo0oara ce sa cheama Salatrucu, unde, dupa protimisul ci-am
avut, am cumparat amandoi 500 de stanjini de mosiie de la un
Mates Iupceanu i dumnealui Petrache (?) Ipceanu, i, acum, mai
vanzand 500 de stanjani o Ilinca Iupceanca, nepota numitului,
eu, aflandu-ma in slujba domneasca ysi neOnd de-ace van7are,
acum loaf tire ea sangur numitu au cumparat-o. Pentru care ma
rog dumitale sa fie cinst. porunca catre numitu ca sa priimeasca
bani pe giumatate, partea mea ce am prothimis de-a o lua, cad
nu-1 poci ingadui a stapani numai numitu sangur. Iar, avand
cevas a raspunde, sa viie la judecata cinst. Divan.
i cum va fi mila dumitale.
Prea plecat dumitale
Mihai Izvoranu, pole. din sud Meht.
(Chemare la judecata,
21 Novembre 1809).
4.
14 Iunie 1815.
Plangere, pentru Minna i Pavatul, contra Tamnenilor, cari-i
www.dacoromanica.ro
124 N. lorga
in in silnicie" locul biv vt. Vist. Ionita Puroineanu. Se judecase

inaintea lui Antim arhimandritul de la Episcopie, a Pitarului
Lambru Vilara si a Medelnicerului Gheorghe jiianu. Tamnenii
se tern si se a dreseaza si la biv Vel Clucerul Costandin Brailoiu.
Se face cercetare eretocrisie (si erectocret"), in lipsa lui Gheor-
ghe jilanu. Brailoiu refusa iscalirea raportului, hotararea tutulor",
cu privire la acel codru de pamant, Albu". Se aluneca" si
Divanul; dupa el, ar fi numai o vale". Petitionarul crede ca sa va
dovedi ca s'au stapanit si Albu inpreuna cu Pavatul si cu cele-
lalte numiri si se vor numi tot Tamna". Tamnenii opun ca
aceste trei numiri da mosii, Tamna, Pavatul si Albu, dan
veichime au fost trei hotara..., cu semne daspartitoare unul da
altul, si, cite trele fiind tot la un loc, au pomenit ei si parintii
for stapanindu-sa jumatate de dansii si jumatate da Cilibli, dart
care sa trag Puroineni, iar, da la o vreme incoace, sculandu-sa
tatal jaluitorului cu judecata asupra lor, cum si jaluitorul fii-sau
dupa moarte -i, cautand el sa-i lipsasca da'ntr'aCasta stapanire,
cu cuvant ca ei au a Linea numai a opta parte dan Pavat, la
cite judecati i-au tras, a la toate s'au dobandit dreptate prin
carpi da judecata, ramaind a be fi stapanirea tot pa in doaa,
precum dan vechime s'au urmat, iar, jaluitorul tot neodihnin
du-sa, dupa jalba ce au dat la Divan oranduindu-h-sa ceruti
cercetatori, adeca cuviosul arhimandrit Anthim, dumnealui Clu6r.
Costandin Brailoiu si rapt. Pitr. Lambru Vilara, au dat inscris
amandoaa partile ca vor ramanea multumiti pa ceia ce vor gasi
cu cale. i, asa, intrand in cercetare, vazind sineturile ce au si o
parte si alta, au gasit cu cale sa stapaneasca ei a patra parte
dan Tamna si a opta parte dan Pavat, iar hotarul Albu sa sa
stapaneasca numai da dansii singuri, aratandu-ne spre ajutorul
for aZa alegere a dumlui Clucerului Brailoiu, scrisa dan trecutul
lt. 813, Septv. 30... Iar Puroineanul cti cetasii lui sa tie in ho-
tarul Pavatul sapte parti si in Tamna trei parli, insa dupa ce sa
va dovedi curat hotarul cat este al Tamnii, fara a amesteca
intr'ansul vre o alta curea de mosie, dan alt hotar, Did dan
hotarul Albului, care, invecinat fiind cu Tamna i Pavatul, avand
Tamnenii si intr'acel hotar stapanire, 1-au fost alaturat cu aceste
doaa hotare si o stapaniia de-avalma."
S'au cerut de ambele pall hotarnici. Se vede ca pe hotarnicul
vechiu insus Puroineanu ar fi venit (la 1 -au rugat sa nu pome-
www.dacoromanica.ro
neasca nimic a dansul (Albul), caci au Band sa-1 bage in hotarul

Tamnii". Nu recunoaste cele spuse. Tamnenii n'au dovezi pentru
pretentia lor, dacat numai un zapis vechi da ani 203 al unui Stoica
logt., mosul Purecestilor, scris la mana varasa Neagai Tamneanca,
coprinzator ca i-au vandut dan parte a treia a opta dan Tamna
si dan Albu, dan camp, dan padure si dan vaduri a mori si
dan rumani drept 5.000 a bani, si in pretul banilor au (fat doi
boi si o vaca cu lapte. Care zapis, macar ca nu sa stie da este
adavarat sau nu, fiindca, dupa ce da nimeni nu este adeverit,
ci numai cel ce au scris, an si iscalit, puindu-s degetul in loc
de pecete, sau sa pomeneasca da dansul hrisovele Puroineanului,
care sant mai da curand, apoi nici stapanire osebita in Albu nu
au avut, nici semnele nu i sa stie de unde si pana unde ; dar,
ca sa nu pricinuiasca paratii Tamneni ca nu li s'au cercetat
pricina cu da amaruntul, dupa ce am vazut ca ei nu pot
sa apodicsasca nici cu sineturi, nici cu marturii, nici cu sta
panire pentru Albu, ca este hotar osebit, am trimes a am
adus la Divan si dan vecinii ce sa hotarasc cu mosiia Tamna
I Pavatul, cu scrisori ce au avut, adeca cu hrisoave vechi si
hotarnicii, si, cetindusa toate acele sineturi cu luoare aminte,
nicaeri nu am vazut hotarandu-sa cu hotarul Albu, ci numai cu
Tamna, dupa care sineturi ale rezasilor indestulandusa judecata
ca alt hotar intr'aceste doaa hotara Tamna si Pavatul nu este, li
s'au zis sa aduca aid la Divan marturii vrednice de crezut, carii
stiu semnele hotarului Albu, pa unde s'au urmat, ea, dupa corn-
promesu ce au facut amandoaa partite si dupa eretocresie, sä li
se aleaga da o parte hotarul Albul, si celelalte hotara sa sa in-
parta precum s'au gasit cu cale da oranduiti eretocriti si deters
raspuns ca nici semnele acelui hotar Albul da nimeni nu sa stiu
pa unde sant, nici alte marturii nu au decat numai acel zapis al
Stoical logt., da vanzarea ce scrie ca face la varasa Neaga Tam.-
neanca ; care zapis ffind, precum mai sus zicem, vechi da atata
sums a ani innaintea hrisoavelor ce are Puroineanul, cu 16 ani,
si nici intr'acele hrisoave este trecut sau in alte sineturi pomenit
on el sau hotarul Albul, judecata numai la dansul nu poate pune
temel, mai vartos ca paratii Tamneni, la nicio infatisare, da ate
on s'au judecat in Divan mai nainte, niciodata nu au pomenit
nimic pentru hotarul Albu". Totusi li se face musaadea" de
cercetare la fata locului". Sa lea carte de blestem asupra tutulor
www.dacoromanica.ro
12s N. forga
9.
19 Octombre 1825.
Joan Poroineanu raspunde la afirmarea lui Portarescu cu privire
la averea lui. Are la Craiova intro ingradire doo departa-
menturi cu grajdiu si soproane". Are locuri si la Belot si Sarsca,
nu si la Bolbosi, la munte la Bratilov. Fagaduieste, la Izvorul,
si Dumbravita : de se afla, sa fie pa seama capitalurilor". La o
vie are si bordeiu da vase si casa da viar". Aiurea, la alta
vie, o pivnita aa barne si sopru da gard si odae da vier a
lemne". N'are deosibit pometu mare a rachiu". Are o vii-
soara da mancat struguri", o carciuma cu grajdiu da stobori,
invalit in blane". Nu e adevarat ca are o erghelie mare da
cal" : eu nici cai, nici alta felurime da vite n'am trecut dincoaci
a Olt... Am vre o cativa cal da praseala". N'are oracarie da
boi, vaci sf bivoli". Bivoli niciodata n'am avut, dar stiu ca
dumneai Logofeteasa Cornitoaia au daruit dooa bivolita da sant
acum trei ani trecuti fii-mei". N'are dooa turme ramatori, una
da tamazlac si alta da mascuri marl, a negutitorie....Nici cativa
stupini am undevas decat la viia of Sipote. ca era vre-o
cinci Base matd". Are doar cateva of ce ramasase neluate de
razvratitori... Fiindca sa strica lunca mosii cu taiatul la capre,
m'au instiintat omul mieu ca le-au vandut". N'are cele dooa
calesci", una nepoleita". Caleasca poleita niciodata n'am avut,
iar da sant opt ani trecuti am cumparat o caleasca sade, pa care
o am aid in Bucuresti veche, si am mai prefacut, cand eram la
Craiova, o butca veche, facandu-o caleasca la Nemtii din Craiova,
pa care o am tot aid veche si aceia, si stricata". N'are telegari
si cai da calariie cu tacamurile for ". N'are cele patru cazane
mari da arama date prin plaiuri cu inchiriiere, da face rachiu...:
numai dooa cazane aveam la vii pentru hertul tescovini... Un
cazan mic da prefacut rachiu aveam acasa la Craiova". Spusese
ca a agonisit inele in vremea apostasii. Eu cu apostatii nu
am fost, ca sa agonisesc diiamenturi". N'are case pe Podul Mo-
gosoaii, facute in tovarasiie cu Slugr. Pand... In casa mea tavi
de argint nu am avut nici am, deosibit laras tacam da duiceata
si al cafelli da argintariie nu am avut, pa cum nici argintariie da
masa nu am, fara numai am avut 12 zarfuri da argint, dooa
farfurioare cu Base linguriti de argint... Eu haine scumpe nici
www.dacoromanica.ro
IDocumente mehedintene 10
and purtat, nici port... Zice ca am patru lazi cu maruntisuri da

ale casii. Raspunz la Oasta ca, pA mine trimitindu-ma la Vidin
(adaus sus neinteles) dumnealor boeri din Craiova, ca sa iau o
sums a Turd pentru prinderea lui Tudor razvratitorul, me -au
ramas sopia acasa sangura si, ce am avut, puindu-le intr'o lads
mare, le-am trimis la mosiia Be loti, ca sa o ascunza ispravnicelu
in groapa, si, fugind numai cu trupul, and s'au spart Craiova da
frica razvratirii, si, asa, razvratitori mergand pa acole pa la mosiie,
au caznit pa ispravnieel, carele marturisind lucrurile mele, le-au
luat toate, si este de fats acolo in loc si ispravnicelu si satenii
cari stiu easta, precum si la celelalte mosioare me-au facut mari
stricaeuni si pagubi, dandu-mi si foc pa la patule cu zaharele,
si vinuri si rachiuri varsandu-le in camp, luand si vite cate am
avut, in pizma, cad ma aflam trimis la Vidin, a unde n'am
putut sa es pan ce au trecut ostirile inparatesti in tara spre
curatirea locului". Cate bucati da arama am avut mai innainte,
niciuna me-au scapat da razvratitori, si acum nu am alta arama
far numai vase tingiri in care gatim bucate, care le-am cum-
parat pa urma aid in Bucuresti... PA cumnata.-mea (Roxandra),
am trimis-o eu la Craiova, fiindca 6area duml. Caimacamul
casale mete sa saza inteansele, si am trimis-o pa dumneaei ca
sa le faca teslim, fiind casale inchise da dumnei la plecare-i da
acolo, si acum imi scrie ca duml. Caimacamul au luat alte case
sa saza, si cumnata-mea sa intoarce aid, si o astept sa vie... PA
It. 822,1uAndu-sa viile (I) din cinci judete de duml. Dvornic Bi-
bescu, me-au facut si mie o putina parte, precum au facut la
multi alti boeri si negutatori, si, &and parte si la Pitarul Iene,
1-au oranduit tovarasiia, da au cautat treaba cu alt negutator,
anume Busa, si socoteala, au paradosit-o la dumnealui Dvornic
Bibescu ; in casa duml. s'au dasfacut, da unde niciun castig n'au
esit. N'are nici cei 3.000 de galbeni" la casa lui Costandin Pop
din Sibii, cu dobanda, dupa intelegerea ce i-au dat cei ce vin
din nauntru". N'are nici cei 3.000 de la un negutator ce-i zice
apte Bani of Sibii"
10.
20 Ianuar 1827.
Masa Degeratanca, ce-mi zice si Corlanoaia, de Timna sud:
Mehc.", catre Divan, pentru procesul cu Medelnicerul Ion Poroi-
9
www.dacoromanica.ro
130 N. torga
neanu, ,,pentru pirtile noastre de mosie ce ni le ripise, stipinire

peste sute de ani". Cistigase cu sentinti de a se plati nurmatele
cheltuieli, pagubile ce avem i tierea piclurii din pricina Poroi-
neanului, i venitu partilor noastre de mosie, i taerea pidurii dupa
mosiia Albu de la erotocrisie incoace, si, Poroineanu nevrind si
pliteasci, avind si mare capital a bani si stare", se di mum-
bask cercetatori" dumnealui Costache, omu Milli Sale bizade,
si inpreund cu vechilu nostru, dumnealui Medelnicerul Petre
Portirescu", pentru ca si-1 faci mezat". Dar mumbasirul sti
doui luni in Craiova si Poroineanu vinde toate lucrurile mis-
catoare de mult pret, fara mezat, apoi au plecat de au venit in
satul nostru Timna si, in loc si iscodeasci averea Poroineanului,
din pricini ca n'am avut bani si-i dim, s'au ficut mumbasirul
cu Poroineanu tot um, ne-am pomenit in mare catratismos si
necinste..., si vechilu nostru au fost in mare paza, si nu vor-
beasci cu nimini din licuitori... Si noi ticaloasele injurate si
necistite, si oameni care esiia si dea marturie sa punea mumba-
sirul de--i bitea, Inca au trimes catani cu treapid a am plitit
tl. 18, pr. 30: neputand merge, fiind bolnavi, si neavand bani,
mi i-am pus haina din spinare amanet de am luat bani, cum si
alti marturie iar atita bani au plait treapid, si 1-au tinut inchis
multe saptimani, de ce si dea noon marturie, si defaime pa Po-
roineanu, cum si alte dooi mirturii ce au mai venit mai la urma
iarisi i-au inchis, cu care i -au speriiat pi top sa nu mai ese
nimini marturie noon, apoi la satul nostru Tamna ne-am po-
menit fara stirea noastra si a vechilului nostru cu doi prietini ai
Poroineanului, Medelnicerul Scarlat sin Radu Captn. i dumnealui
Gheorghe Argitoianu, viind cu porunca dumnealui Caimaca.-
nului sa faci cercetare pagubilor noastre i Mere pidurii si venitu
partilor noastre de mosie din lt. 813 pani arum. Vechilu nostru
aflandu.-si foarte rau bolnav, am zis si noi si vechilu ca pans
sa va isprivi cercetarea Poroineanului at 1:care au venit mum.-
basirul domnesc, nu putem sa lasam ban' cercetarea si mezatu
Poroineanului si sa ne apucim de alta cercetare. Cunoscand si
dumnealor ca asa urmeaza, au plecat, zicand ca vor veni dupd
ce sa va isprivi cercetarea Poroineanului. Dupd ce au venit la
Craiova, ce ajungere au facut, eu, Poroineanu, nu stiu, si dintr'a cui
povituire, ca ar fi ficut alegere fara a face cercetare la MO lo-
cului, dupi aratarea Poroineanului, si intre altele ce ar fi dat
www.dacoromanica.ro
in scris, lucru cu totul neadevarat, apoi ar fi dat in scris si pentru

bagceaoa mea da pruni din gradina cast, a ar fi pus Poroineanu
de au taiat numai 2 pruni, cand cu hotarniciia Greceanutui.
Proasta le-au fost araarea, ca, din 30 pruni ce sant taiati, cinci
mai mid 1-am 15sat jos, iar 25 pruni mai marl, grosi, sant da fata
si acum radacina tor, care sant vazuti de toll, cum si livadiia mea
cea mare din Hutchisil, ce este ramasa de la mosi si parinti, tot-
deauna fac in is cate 12 clai de fin, care clai si pa acest urmator
au tot 12 clai fan s'au facut, care s'au vAzut si de oranduiti
cercetatori, ca an mers cu vechilu nostru de le-au numarat,
si cu alti multi, cum si in teat 815 si in Teat 816, cand an
mers dumnealui MedelniceruI Portarescu hotarnicu, din po-
runca Domnului Caragea, de au cercetat fata cu Poroineanu si
cu alti, iar atata fan au dovedit ca s'au facut... Desarta este ara-.
tarea si de mirare lucru este, niste cercetatori ce sa numesc de
crediaosi, sa arete la toate min6uni, cand acest fan si pruni sant
de MO, vazuti da lume. Poate socoti once judecata si la celelalte
condee ce au dat inscris faa cercetare, ca sant neadavarate.
(Pretind ca ea nu-si cere paguba.) Oasta este mare min6una
si netremnica aratare..., ca pentru aceste pagube si cheltueli ce
am facut ma judec de 17 ani, pana cand mi s'au stins casa
si am intrat datoare ca roabele. Apoi, cand de la Domnie
am castigat dreptate, cum poci tocmai acum sa zic ca nu caut
nimic la Poroineanu din aratatele pagubi 7... tar nu sa scrie
dumnealor bazne, sa incurce lumea, care dupa dreptate si dupa
pravila cu drept cuvant s'ar cuveni sa li sa faca rasplatire de
catre stapanire si sa plateasca si cheltuiala, cad eu da dreapta
stiinta mea arat in frica lui Dumnezau, s1, de nu va fi crezut
on pa taina on da bola, sa trimita stapanirea un credin6os, sa
vaza atat suma clailor ce sant in fiinta, cat si taierea prunilor ce
sant da MO, si atunci va cunoaste judecata viclesugurile ce au
urmat mai sus numiti boeri ce s'au numit cercetatori... Au trimis
Poroineanu mumbasir Caimacami de an adus in Craiova pa
toti cetasi sai si pa toate rudele cetasilor, au adus si pa cetaseIe
mete, fiind vechilu in Craiova, au trimis mumbasir cu treapad
sa ma aduca si pa mine, si eu, aflandu-ma bolnava, n'am
putut merge, si mi i-au luat treapad tl. 18, prl. 30, si, asa,
fiind oranduiti da dumnealui Caimacamul in cercetarea parintelui
episcopu, s'au infatipt Poroineanu cu cetasale mete si cu toti
www.dacoromanica.ro
139 N. lorga
adusi de Poroineanu si s'au dat cuvant, ardtand a cele ce an

dat mai sus numiti cercetatori in scris sant lucruri neadevdrate,
cerand cercetare la fata locului dupa hotararea domneascd. *i as-,
cultare nu s'au dat, iar, dupa ce m'am mai indreptat din boald,
am fdcut si eu instiintare Preasfinti Sale parintelui episcopu, cu
aratare ca nicio cercetare n'au fa'cut acei boeri la fata locului,
nici m'am lapadat eu de pagubele ce caut la Poroineanu, cum
si pentru pruni am aratat suma ce este toed, cum si pentru fan
am aratat suma clailor da mai sus... Apoi ce urmare va fi falcut,
nu stiu, ci, fiindca pentru toata ndpastuirea noastrd si neurmarea
mezatului ce au vandut Poroineanu fare a fi fata, si pentru des-
pagubirea noastrd plecara cetasile mele, sd mearga la luminatul
Divan cu vechilu nostru, sd face plangere pentru toate viclesw-
gurile ce s'au urmat si neastdmpdrarea Poroineanului de ames-.
tecaturile ce ne face pand ne-am prapddit din fata parnantului,
si eu, aflandu-mä tot in neputintd si neavand eu ban de chel-,
tuiald se merg si eu la Bucuresti, dau inscris catre luminatu Divan
drept si in frica lui Dumnezdu ca aratarea mea este adevaratd.
ySi pentru credintd mi i-am iscalit numele si porecla, rugand si
alte obraze ce se vad de au iscAlit marturi.
11.
15 Novembre 1827.
Raport al lui Vel Logofdt care Domn, care aprobd. Proces
intre Medelnicerul Petre Portarescu si Zmaranda polcovniceasa,
soliia unui polcv. Dimitrache Zaroiane, ce au murit", pentru o
sum de bani.
12.
1831.
Noi, patru frati, fiie rdposatii lui Dumitrasco Cilibiu; ce ne zace
si orcanestii", dau zapis lui Portarescu. Au pdrticele de mosie
in hotaru TAmni", ca si ,,rdposatul Medelnicerul Ionfi Poroineanu".
Aminteste a hotarul Albu s'a ales la 1813. Se judecd la trei
luminati Domni". A treia hotdrnicie o face Crucelul" Costache
,5tefdnescu, supta carte de blestem". Ca vechil, Portarescu se
judecd si el cu Poroineanu intre 1815 si 1828. Tamnenii se ama-,
netaserd la Portarescu intre 1816 si 1819 (jalozdre"). La 1830
ei vend Albu acestuia.
www.dacoromanica.ro
Documente mehetlintene 133
13.
7 April 1840.
Vistieria anunta carmuirea" de Mehedinti ca Raducanu Mihai
Izvoranu din satul Tamna e ySters de la fii de Boer de neam"
i, pentru slujbele facute, trecut la cei cu deosebit caracter", de
cari are a se ocupa Adunarea.
14.
Pantr'aceasta dam marturie ca d[umnedui Raducan Izvoranu
de la Tamna este in adevar fiu at raposatului Postelnicului Mihai
Izvoranu .0, din intamplarea razvlatirilor trecute jafui[n]dusa casa
dumnealor de Turd, s'au lot acel docoment parintescil inpreuna
0 cu alte hartii trebui[n]6ose. Drept aceia, pentru adevarata tiintd
ce avem, i-am dat aceasta supt ale noste (sic) iscalituri.
844, Iulie 10.
Patru iscalituri neintelese.
15.
Pintr'aceasta dam marturie a d-lui Raducan Izvoranu de la
Tamna este in adevar fiu al raposatului Postelniculii Letai Izvo,
ranu §i, din intimplarea rasvlatirilor trecute jafuindusa casa dum-
nealor de Turci, i s'au lot acel docoment parintesc, inpreuna 1Si
cu alte hartii trebuinciosi. Drept aceia, pentru adevarata ystiinta ce

avem, iam dat aceasta supt ale noste iscalituri.
1844, Iulie 10.
(Patru iscalituri.)
16.
12 Februar 1848.
Pentru inprumut la Portarescu I se arendeaza Tamna de Ma-
ioreasa Dumitrana Cupegoae, Raducan Izvoranul, Stand Tamni-
6anca, Floare TamniCanca, joita Tamni6anca, Balap Degeratanca
ce-i zice i Corlanoaia, Costandin Hargotescul, Nicolae Hargo
tescul, Joan Isacescul, soul Zoit[i] ".
17.
1848.
Menfiunea procesului, cu Portarescu qi fiul Dimitrie, al Tam
nencelor.
La 1850 Jamnencele" cereau sechestru pe averea lui Po
roineanu.
www.dacoromanica.ro
154 N. Iorga
18.
Instiintare.
Sa da in cunostinta obstii a dupa hotararea inaltei Stapaniri
are sa se faca catagrafie de toate starile in tot coprinsul acestui
Printipat, ca dupa aceasta pentru cei ce vor fi supt raspundere
de dajdie sa se oranduiasca strangerea birului cu a for usurare
si in soroace hotarite peste an, iar cei ce vor fi privelegheati sa
se osibeasca dintre birnici.
Pe acest temeiu sa oranduiesc comisii prin toate judetele, cu
indatoririle urmatoare :
1-iu. Sa se corespondariseasca cu toti propietarii, cerand de la
acestiia foi anume de toti lacuitorii ce vor salaslui pe mosiile lor,
intocmai dupa forma ce be va trimite sau in lipsa numitilor de
la al for epistati sau arendasi.
2-lea. Pentru lacuitorii ce vor salaslui pe mosii de mopeni,
pe tang foile ce sa vor cere de la cei mai insemnati dinteaces-
tiia, vor cere osebit si de la preotii satelor acelor mosii.
3-lea. La toti lucratorii acestor comisii sa dau bani de masa i
left secretarilor si scriitorilor lor, precum si cai de postie pans
la locul de capetenie al fiesicariia judeti. Numai la preumblarea
ce vor face prin sate au sa intrebuinteze din loc in loc cal de
sat, insa si acestiia in cel mai putin numar ce va fi prin pu.-
tint& De aceia dar nu au sa pricinuiasca, pe veriunde vor trece
sau veriunde vor sta, niciun fel de suparare, cu cheltuiala din
orase sau sate, ci orice be va trebui are sa cumpere cu bani pe san.
Afars numai din cai de sate, precum s'au zis, intru a for pre-,
umblare.
4-lea. Asenienea, intru prilejul acestii catagrafii, nici comisarii,
nici scriitorii, nici slujbasii ispravnicesti si cu un cuvant niciunu
dintr'acei ce vor avea si cea mai mica parte in lucrarea acestii
catagrafii nu are sa ceara sau sa primeasca niciun ban macar,
supt niciun fel de cuvant, precum asemenea sa indatoreaza si cei
de supt catagrafie sa nu dea nimenea nimului nimic, caci unele
ca acestea sant poprite cu toatd strasniciia, si sa va socoti de o
potriva vinovat si cel ce va indrazni sa dea ca si cel ce va cere
sau va lua.
5-lea. Aceste comisii tot de °data sa indatoreaza sa faca si ca.-
www.dacoromanica.ro
Documente mehedintene 1$5
tagrafia ordpnilor pe temeiul instructiilor ce li ss da, care vor

sluji de temeiu intr'a for lucrare.
Catre acestea toate este legiuit Ca pentru cei ce sa vor tainui
in catagrafii, de vor fi din oropni, raspunderea sa cazd pe isna-
ful din care va fi tainuitul, iar, de va fi din seteni, pe tot satul
sdld0uirii acelui tdinuit, sj aceasta rdspundere va fi ca pentru unu
ca acela sä se ceara dajdie indoit de la ceta01 sal.
Cunoscandu-sa dar aceasta olVire cdtre tot publicul, orice
proprietar aflandu-sd pe a sa mo0e sd indestuleze cererea comisii
cu trimiterea foilor de toti eldca01 sai, fara catu0 de putind zd-
bavd, si intocmai dupd forma cei sa va trimite de catra comisie,
precum sj intr'a sa lipsd sa indatoreaza al sau epistat sau arenda§
intr'asemenea sdvar0re. Drept acela si tot propietarul numai de
cat va da in stare pentru aceasta epistatilor sj arenda0lor sal, ca
sa nu cerce Comisia niciun fel de inpiedecare."
Iscali ;i Cleni Divanului : Major Nojin, Vel Vist. Barbu tirbeiu".
19.
Supt-insemnatii printr'aceasta aratam ca dumnealui Raducan
Izvoranul, propietarul din satul Tamna, atat in vreme de pace,
cum 0 in cele mai crunte, a ocupat slujbe publice cu cinste, cre-
dintd sj dastoinicie, fara niciun fel de patd, pand in trecuta reor-
ganiza ;ie, iar de atunci si pand acum petrece numai cu ale du-
misale propietAti, pentru a carora cldca0 pd fiecare an platepe
Statului cate sapte sute Id, pastrandu -s caracterul si opiniia ce
are in sotietate, i este si casatorit cu din familie nobila, precum
si insus sa trage din familiia boerilor Izvorani : tatul dumisale a
fost raposatul Mihai Izvoranul, carele pana la incetarea vietii a
fost ocupat de slujba publicd in vremi paCnice si in cele mai
crunte din acele vremi, fdra niciun fel de patd, carele, de au 0
avut privileghi de postelnicel cu sine:ul raposatului Domn Ale-
csandru Ipsilant Voevod (insd acel sinet inpreund cu alte hartil
si toata -mirdtoarea stare a casii sale i s'a luat de cdtre panduri
adalaeni in acea cruntd vreme, care aceasta ieste cunoscuta de
toate vecinele sate), dreapta noastra qtfintd fiind precum mai sus
sa coprinde, ca concetdtenii ai judetului, vecini cu propietdtile sj
lacuinta dumnelui sus aratatului, ne cunoastem datori reco-
manda al sau merit cu respect la mila pre-innaltatului nostru
scump Domn ysi cinstita Visterie spre a-1 inpartd0 Cu cuviindosul
www.dacoromanica.ro
06 1s1. Iorga
privilegIitt, si, ca sa fie crezuta si considerata aceasta dovada, ru-

garam pe 6. suet-cirmuire a o forma.
852, Septvr.
Gh. C. Poroineanu, capitan. Pitr. Vas. Degerateanul. Dimi-
trache Protopopescu, Mihalache Butoi.
19.
18 Julie 1860.
Contractu.
M'am tocmit cu domnu Raducan Izvoranu ca se-i fac o case
cu incaperi dbaa si o cuhnie, toate subt un acoperisi, si o pim-
nite de patru stanjeni lungu cu zid cu tot si largu de doi stan-
jeni si dol mus (sic) cu zid cu tot ; lungimea caselor, hodaia
mare de trei stanjeni lungu si de doi largil, iar a mica de dol
stanjeni cvadrat, cuhnia de un stanjen si jumatate cvadrat.
Inaltimea casselor de la pardosala pana la tavan de un stanjen
si jumatate. Tot materialu d-lui este dator se mi-1 aduca aci,
numai apa ma indatorezi eu se aduc, iar salahori mesteri ase-
menea ma indatorezi se-i dau cheile. Ma indatorezi se-i fac
doaa sobe muscalesti si patru paturi cu cutie si obloanele la
ferestri sadea, gergevelele, pardosala, tavanu, lipitu de de jos tot
eu ma indatorezi cu materialu meu, trei usi cu tablii si una la
cuhnie sadea, patru ferestri la doaa hodai si la cuhnie una, care
peke tot sunt cinci. Si eu se fiu dator a-i da cheile casselor la
Sfantu Dimitrie. Toata tocmeala acestor case este de saizeci gal-
bini, h. 60 galbeni, din care am primit acum zece galbini, h. 10
galbeni, cari restu se mi se raspunze dupe inaintarea lucrului.
Anul 1860, Julie 18.
Todorti Georgevici.
P. Hristu, chizes.
(Chitanta sarbeasca.)
20.
Contract.
M'am mai tocmit cu d-lui domnu Raducanti Izvorantl deo-
sibit de contra.ctu ce.-1 avem intai se-1 mai lucrezi lucrurile cele
mai jos- insemnate; adeth.: o odae de ficeori, de doi stinjeni larga,
www.dacoromanica.ro
Documente mehediniene 137
o cuhnie alaturea, de un stanjen si jumatate, langa sopru, un grajdi

iarasi de doi stanjeni, langa grajdi o umbratoare ziditd peste tot
cu caramida de un genunche din fala pamantului, o camara
linga usa pivnill, care aceasta camara, odaia de ficeori cu soba
el, cuhnia cu vatra ei si cu cosu va veni toata tencuita si pe
din nauntru si pe din afar, iar grajdiu numai pe din afar. La
acestea toate se fac si patru usi mai ordinare. Voi face si inve-
lisu cat lipseste cu sindila si cuele care sint scoase de la casa,
si ce nu va ajunge va cumpara d-lui. inse materialu d-lui, cat
este de trebuinta la aceste incaperi, 1- -amt's priimit, iara salahori,
apa si celelalte toate cate sunt de trebuinta prlivesc pe socoteala
mea. inse tocma[la] noastra este de treizeci galbini inparatesti (N.
30 galbeni), din care am primit inainte 10 (sau zece) si zece ii voi
primi cand se va infiin(a lucrarea jumatate, si restu ce mai ra.-
mane cand se va savars" toata lucrarea, cand toate acestea i le
voi da toate pregatite, in ziva de Sfantu Dumitrie, cand ii voi da
cheile cast ce o am cu deosibit contract. De care ma indatorezi
a lucra cu grabnicie si a face lucru platit, cum si izida la cara-,
mida si la celelalte materialuri a nu se izidi ; iar, nefacand la soroc,
se ma priveasca raspunderea ce ar trebui se trag.
Anul 1860, April 6.
Todorii Gheorghevici.
I). Hristu, martur.
(Alte semnaturi.)
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Paging
Documentele moqiilor cantacuzine§ti din Bucovina, de Constantin qi
Marcela Karadja . . . . . . . . . . . 5
0 culegere de acte moldoveneqt1 pang la 1437 , de N. lorga . 81
Documente privitoare la loan Norocea Logofatul qi la Velica Norocea,
....
prietena lui Mihai Viteazul, de N. forget . . . . -
Documente de. pe Valea Teleaienului qi a Slanieului, de N. lorga .
Documente mehedintene, de N. lorga . . .
.
.
95
105
121
www.dacoromanica.ro

BCIR, T. 10-1931

Încărcat de

Informații documentapăsați pentru a extinde informațiile documentuluirevista

Informații documentapăsați pentru a extinde informațiile documentului

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BCIR, T. 10-1931

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BCIR, T. 10-1931

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A p

care a avut prilejul sa studieze archiva de familie ramasa in po-

Afars de interesul acestor documente din punctul de vedere

Grigore Matei Ghica Voevod inlesneste, in 1727 si 1739, age-

Documentele ce7publicam sant aranjate in mod cronologic. Ele

Supt Miron Barnovschi, al carui cumnat si var al doilea era 1,

si ed. V. A. Urechia, I, p. 515.

intr'un moment de mare jale pentru lard, in'vremea pradaciunilor

Despre celelalte parti ale pricinii ce expunem mai jos, Isac

In mostenirea lui Starcea a fost insa acea parte din Boian, in

Dupd aceste amanunte despre actorii principali, vom relata pe

Moldovei catre pamantul lesesc", Gavrilas Mateias porunci ca

documentul nostru no. 4, restituirile in nature fiind iertate lui

pentru noituri", si asa mai departe. Aceste cheltuieli urcate explica

Nu va fi fost greu pentru proprietarul de atunci, Iordachi

' Actele no. 2 qi 5 qi uricul no. 11.

tatile noli provincii austriace aceia de a judeca aceasta pricia, mai

I In dosar se mai aflA o dare de sarnA destul de complectA a pricinii, in

Iordachi Cantacuzino hiv Vel Medelnicer si cumnatul lui, Ser-

1 Numit Velisco Boteanu pe tabloul genealogic, p 47, din ,Genealogia Can-

tacuzinilor", publIcata de N. lorga, Bucuresti, 1902.

a documentele in acea limbs sa.nt foarte rare in Moldova la

Archiva din Ocna ni arata continuarea afacerii, devenitd una

(Luca ?) Stroici Gavrilas Grigorie Simion Olenta

Ionasco Stroici 2, fats = Gavril

In documentul no. 6, gasim o menliune despre uciderea lui

Korecki cazu atunci prisonier la Turd i. Din actul de fata reiese

Ca in toate dosarele de mosii, at nostru confine si zapise de

1 Cf. N. Iorga, Studil ,Si doc., XXIII, p. 122 ; Hurmuzaki, IV 2, p. 39, qi

Tagan din Vladeni" i. Sant cunoscute acte similare, prin care un

1 Este probabil vorba de mosia VlOdeni in judelul Botosani, din vechime

inainte de 29 August 1591/

1631 (= 7140), Nov. 2.

t Io Moisi Moghila Voevod bjieiu mIstiiu gospodar zemli mol-

s'au fault si sa n'aiba a sa pari de aceasta para nici odan.aoara

t Se ubo mi az Ghianghea Vel Logof., i Lupul Vel Dvornic dol-

Gheanghea Vel Logof.

EVICICH, H NH A4CT HI SMHIH4ET. GAM rnma glirkA. X IAC, AT. spm,

Visina si cu tot venitul, care este in tinutul Cernautilor, dintr'un

si s'au facut si acela moara intr'acela loc, pe locul lui Scripco,

pre viata traiului nostru si cestii lumi, ca sa fie aceasta de ere-,

t Io Vasalie Voevod blielu milostiiu gospodaril zemli mol-

Sam g[os]p[o]d[i]nu veleal. U Ias, veleato 7143, Fev. 15 dn[i].

t Adeca not Basota Logofatul cel Mare si Uriache Spatarul cel

minte si postave si tot ce mai sus scrie, cu code cu tot, tocmitu-

I' Io Vasilie Voevod bjeiu milostiiu gospodar zemli mol-,

rudelor sale, ca sa cumpere aceaste ocine, si n--au vrut nime

At .....t I% a \A...3,k", .. f in otfillm 0. (LI al 11/4111 4,411,41 NAry geol. .. I1 (7 ... i

.o.:ik.11111 0...14,4 601.1 ,vititttn0 It. 1;4et1.113,C,.141+....g14,.tc..,t01.1.41, g..."...4,t vo.,,; ..

.00IY,Wir4r; rt.tr.t0t. tatatilif 44.4,,Inii.101-.4t . ., . t ., 1,, nirl4rt1461 n

Ins.. Wit. :4, . atorin n arJaA :Satd,17.56. ULU., 4

.4.: 11.11.. . ritz:211-0.: 7,S.7,4. 4.r....t,.. 41.7,11!,<,.I?nt.r1..init

deplin intru manule noastre, ca sA fie dumisale direapta (mina si

np-kmAi ISQ*MEHE np-kA inOrCH BOEKOAA, H 11,3-kA ilmaAnApS 110E-

HOTOLIA CEr10 H Th1,1( CEA° 1103-ktliF1 CS 11A*CTO 34 CT4R11 H 34 A1.1HHH

34118,H CST EMS FIPARIH WTHHHH 34 CH011 1114113H EIHH*SH H 11114114

1H, &CHAN/ 11WM.