NIT PM.

OFICIAL.

100DEANI
www.dacoromanica.ro
MOMTORUL OFICIAL

1332 1932

www.dacoromanica.ro
 Serbeim o sutiä de ani dela infiintarea primei foi oficiale romeine.qti.
In existenfa unei institufiuni de Stat implinirea a o sutä de ani nu poate sei
constitue un eveniment atunci când Statul respectiv are, la rändul lui, o existenfd
multi-secularei. Dar intr'un Stat care nu are o Stare civilei prea veche, centenarul
unei institutiuni constitue un eveniment de primul ordin.
In Decemvrie 1832, ceind a fost creatif prima foaie de relatiuni oficiale, Romeinii
nu constituiau un singur Stat, ci numai o parte dintre ei erau intre hotarele celor cloud
Principate, Lar mai mult de jumettate erau sub steipeinire sträinii. Chiar i cele cloud
Principate: Tara Romeineascä si Moldova nu se bucurau de independentei, iar la 1832
ele se aflau sub protectoratul Rusiei, care era reprezentatä prin generalul adjutant
Kisseleff. Infiinfänd in acel an foaia oficiald, carmuirea din Tara Romeineascä a
trebuit sä °blind aprobarea reprezentantului Statului protector.
Iatä de ce la temelia institufiei Monitorului Oficial stä « Ofitul » semnat de
generalul Kisseleff.
Ca set al-edam cum a existat si s'a desvoltat ziarul Statului, in cei 100 de ani
incheiati, s'au intocmit studiile ce urmeazif in acest volum festiv. Din ele se poate
vedea cum dela o foaie in format de gazetä de provincie, tipäritä cu litere cirilice,
inteo siirmanä tiparnigi particularä, s'a ajuns la Monitorul Oficial de azi, cu cele
trei pärti distincte fi un apreciabil numeir de pagini tipärite in cele mai moderne
conditiuni inteuna dintre imprimeriile Statului si cu un mare respect de regulele
artei grafice.
. i, de unde la inceputul lui Monitorul Oficial era dat in concesiune pentru a
fi tipärit in schimbul unei subvenfiuni din bugetul Statului, azi produce tezaurului
public o redeventd de aproape 60.000.000 lei pe an.
Monografiile ce publiceim mai departe, aratii felul cum s'a desvoltat institufia
Monitorului Oficial si a Imprimeriilor Statului. Din citirea lor se va vedea at'
aceastä institutie, in desvoltarea ei, n'a fost nici surprinsei, nici intrecutä de
progresul continua al tärii.

www.dacoromanica.ro
 Asa se face cd Statul posedd astai un ziar oficial metodic organizat si un
complex de imprimerii dintre cele mai bine si modern utilate.
Pentru a se ajunge la aceste rezultate a trebuit sei fie desfäsuratei o muncei
intensei si continud.
Conducdtorii de asteizi ai Monitorului Oficial f i Imprimeriilor Statului cred
cei au o elementard datorie sd exprime recunostintei si admiratie tuturor acelora
cari prin intelepciunea, vointa, munca si cinstea lor au contribuit la infiintarea
Monitorului Oficial si a Imprimeriilor Statului, cum si la inzestrarea si desvoltarea
acestor institutiuni de Stat.
In amintirea lor se inchinei acest volum si se face urarea sei le trdiascd si sei
le sporeascei opera!

Comitetul de directie
al Monitorului Oficial ,si Imprimeriilor Statului

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
CUVANT INTRODUCTIV COMITETUL DE DIRECTIE

<<MONITORUL OFICIAL» de A. D. BUNESCU

1832-1932 Directorul General al M. O.

MONITORUL OFICIAL IN SERVICIUL ISTORIEI de A. D. BUNESCU

ROMANILOR Directorul General al M. O.

DIRECTIUNEA GENERALA A MONITORULUI de A. D. BUNESCU

OFICIAL SI IMPRIMERIILOR STATULUI Directorul General al M. O.

IMPRIMERIA CENTRALA. de ALEXANDRU EREMIA

Directorul Impr. Centrale

IMPRIMERIA CHIINAU de Inginer A. SA.LA.GEANU

Directorul Impr. ChisiniM

FABRICA DE TIMBRE de Ing. G. A. IOACHIMESCU

Directorul Fabr. de Timbre

IMPRIMERIA NATIONALA de Inginer C. H. NICOLAU

Directorul Impr. Nationale

La alcatuirea acestui volum au mai colaborat:

d-nii ing. C. LAZU, directorul tehnic, I. IONESCU, fost director tehnic si P.
DIMITRIU, inspector, la adunarea materialului istoric .,si statistic;
d-1 ST. CONSTANTINESCU, pictorul Fabricii de Timbre, care a executat gra-
vurile si a supraveghiat partea artistica a lucrarii.
Materialul istoric a fost cules dupa documentele Academiei Romane, ale Arhivelor
Statului si ale Directiunii Generale M. O.
Plana reprezentand #Femei din Runcu» s'a tipeírit prima data pentru Arhiva
Institutului Social Roman», lar o parte din celelalte planse colorate pentru revista Boabp
de Grau».

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL OFICIAL»
1832-1932
actelor de guvernamant
Publicitatea
si administratie de Stat a inceput
in tar& romanesti in anul 1829, cand
oRomanii erau sa capete din chiar
nevoile armatei de ocupatie, care si
acum ca si pe vremea lui Potemchin,
avea de raspandit circularile ei, de
transmis vesti militare, de intretinut un
anumc spirit juridic, un ziar in adcvaratul
inteles al cuvantului». (N. Iorga, Istoria
Presei). i astfel la 8 Aprilie 1829,
I. Eliad Rcidulescu scoate la Bucuresti primul numar din o Curierul rorntinesc »
care avea sá publice i o cele din launtru si slobode savarsiri ale Statului nostru,
precum judecati insemnate, sfaturi i hotariri ale divanului pentru imbunatatirea
patriei, vointele divanului pentru publicarea vreunei pricini i celelalte *. De
asemenea notite despre vanzari i mezaturi deosebite i dispozitii despre curatenia
oraselor. o Albina Romclneascei , gazeta politica, i administrativ-literara scoasa
de Asachi la 1 Iunie 1829 la Iasi, va face acelas oficiu pentru Moldova.
Trecerea dela acest mod de informatie oficialä la organul de publicitate
propriu al Statului, se face in Tara Romaneasca la 8/20 Decemvrie 1832, iar in
Moldova la 22 Iunie/4 Iulie 1833, punandu-se in aplicare dispozitiile regulamentelor
organice, care prevedeau:
Pentru Tara Romaneasca :
Se va alAtura la Ministerul trebilor din läuntru o tipografie cu indatorire de
a publicui buletinurile prin care se vor da in cuno§tinta publicului acturile legiuitoare
innälfärile in slujbe, orânduiri q. c. 1; acturile din toate Departamenturile ministeriale
hotärärile Curii Judeatore§ti i cu un cuvânt once poate sä ajute ca sä se

www.dacoromanica.ro
 incredinteze cei de supt obliduire cA stApinirea are o neincetati ingrijire spre indeplinirea
datoriilor sale ; pentru care si se hotArisc pentru tinerea unei tipografii a Statului D.
(Tabloul litera A al organizArii si cheltuielilor Ministerului trebilor din liuntru).
Pentru Moldova:
«Ministerul din 15untru va avea o tipografie orinduiti care va fi datoare pe
rand a publica buletine spre a instiinta pe public despre acturile guvernului precum
inaintirile i numirile la posturi si a celor a deosebite Departamenturi Ministeriale
precum i hotiririle Giudecitorilor » (art. 141, Cap. IV).

ConformAndu-se dispozitiunei Regulamentului organic, Consiliul (Sfatul)

administrativ extraordinar al Tara Române§ti, elaboreaza urmatorul jurnal, la
16 Noemvrie 1832:
«Astizi la 16 ale lunii lui Noemvrie anul
1832 in adunarea Sfatului administrativ extra-
4- ordinar luindu-si in bigare de seami trebuinta
-
ce este de a si intocmi un buletin pA seama
Statului prin care si si publicuiasci de dota
ori pe siptimini in cite o coalä toate cele din
parteaobláduirii acestui Printipat, puneri la
cale, misuri, orinduiri in slujbe, hotiriri de
judeciti, i porunci ce vor esi dela fiescare
ramuri de dregkorie care trebuesc a fi stiute de
obste precum i legiuirile ce si va face ca dupi
acele sA si povitueasci fiescare, s'au hotirit
ca acest buletin sA se pue in lucrare si si si
tipAreasci pi seama Statului trei sute trupuri,
pentru care si si pliteasci tipografiei cite doi
jumitate galbeni pentru fiescare trup rispun-
zindu-se acesti bani din suma de lei douizeci
4
patru mii ce prin organicescul Regulament
la tabla cheltuelilor a slujbelor publice insemnati
Marele ban Gheorghe-Iordache Filipescu
Primul Ministru al Pull RornimcIti din cu litera A. sint hotiriti pi tot anul pentru
1832 oi 1853 cheltueala unui asemenea buletin. Numirul acestor
eczamplare s'au socotit dupi intindere a trebuintii
spre a se putea impArti cite unul la toti suptocirmuitorii du prin plì4i, cite
cinci la fiestecare cipetenie de judet ca sA si dea la ocirmuire, la tribunal, la
polismaister si la potropopul judetului. Trei la Departamentul Mari Vornicii din
liuntru, trei la Visterie, dota la Secretariatul Statului, cincisprezece la Dumnealui eful
militii pimintenesti, douizeci la Marea Logofetie a dreptitii ca si si imparti atat la
Divanurile, i trebunalurile din Bucuresti precum si la Divanurile din Craiova, sase la
Logofetia pricinilor bisericesti cuprinzindu-si intr'aceste i Eforiile, sase la Agie, sase
la Vornicia temnitilor, cincisprezece la comitetul carantinclor i unu la Vornicia Politii,
ittr la intimplare de a cere trebuinta ca si si adaoge vreodati cite vreun supliment nu
si va mai cere de tipografie altA deosebiti platA pentru aceasta fusa' numai pini la un
numir de cincisprezece suplimenturi in curgere de un an si suplementul de cite o coali
aseminati cu a gazetei, iar pentru trupurile ce tipografia va putea scoate peste suma
9 de trei sute pe acelea le va vinde in folosul sin cu pretul ce insusi va chibzui pentru
particulari.

www.dacoromanica.ro
 Asupra acestui buletin si va orindui pa lana Secretariatul Statului un redactor
carele va fi insärcinat a primi cite i si vor trimite din partea fiesteciruia departament
supt iscilitura sefului sau a directorului, adici porunci ce vor privi dc obste feluri de
puneri la cale sau misuri administrative, conditii, hotiriri de judeciti, orinduiri in feluri
de posturi i inaltiri in ranguri, carele va ingriji a inchipui intocmirea gazetii
In partide dupi firea pricinii la zilele hotirite pi siptilmini.
Acesta va avea leafi pe luna cite lei cincisute din paragraful cheltuelilor ecstra-
ordinare ».
La 18 Noemvrie Prezidentul plenipotentiar al Divanurilor, Generalul adjutant
Kisseleff, aproba jurnalul gi autoriza Consiliul a-1 pune in executare:
Au Conseil administratif.
J'ai pris connaissance du rapport que le
Sécrétariat d'Etat m'a adressé en date du 18
novembre Nr. 2251 accompagnant le procès-
verbal du Conseil Administratif-Extraordinaire
rélatif à la création d'un bulletin, qui portera
a la connaissance de tous les habitants une
fois par semaine les différents actes législatifs
et administratifs du Gouvernement.
J'approuve le contenu des dispositions
arrétés dans le sus-dit procès-verbal; en con-
séquence le Conseil est autorisé à procéder
la mise a exécution.
Le Président Plénipotentiaire des Divans
Aide-de-Camps- Général
(ss) Kisseleff
No. 786 Bucharest le 18 Novembre 1832.

lata dar primul statut de organizare Prezidentul plenipotentiar al Divanurilor,

Generalul-adjutant Kisseleff
al ziarului Statului, in Tara Româneasca. El
institue un redactor pentru alatuirea Buletinului, pe langà Secretariatul Statului.
Iar dispozitia Regulamentului organic de (( a se alätura » o tipografie la Ministerul
trebilor din läuntru, o interpreteazA in sensul de a se concesiona tipärirea ziarului
unei tipografii particulare, plOtind-o din fondul de 24.000 lei alocati prin Regula-
mentul organic la capitolul mentionat al Ministerului trebilor din lAuntru.
Conform jurnalului de organizare, Buletinul urma s'O aparä de doug ori pe
sOptiimânO. Dar la 30 Noemvrie 1832 Secretariatul Statului comunici Marei Vornicii
a trebilor din lOuntru dispozitia Generalului Kisseleff cum de altfel se vede gi
In aprobarea de mai sus« ca la inceput pAnO s'O va face cercare numai °data pe
sfiptiimanä, Joia sà iasà buletinul, i când la aceastä orAnduità zi, dupà intinderea
trebuintii va fi materie de tipirit, atunci sA pot tipäri douil gi trei coale deodatä
dupà trebuintO ».
In aceste conditii apare la 8/20 Decemvrie 1832 Nr. 1 din: « Buletin gazetet
administrativa » publicând un program semnat de ((I. Eliad Redactorul Buletinului
Statului » in prima pagina pe care o reproducem in facsimile 2. :3

www.dacoromanica.ro
 Semngtura ni-1 indica deci pe I. Eliad ca ocupAnd postul de redactor
prevgzut de cgtre jurnalul Sfatului administrativ din 16 Noemvrie pe l'angg
Secretariatul Statului si plait cu 500 lei lunar.
Dar Eliad era de fapt editorul Buleti-
nului, cad il si tipgrea in tipografia pe care
impreung cu slugerul Nicolae Radulescu o
cumpgrase, inclusiv privilegiul, dela vgduva
Irina Caracas la 11 Octomvrie 1830. Pe
Buletin nu era insg mentionatg tipografia.
Caracterul oficial al Buletinului este
afirmat si mai precis in Nr. 3 din ziva de
22 Decemvrie, când se schimbg titlul in
« Buletin gazetif oficialci » i i se adaugg stema
tgrii (facsimile).
Apar astfel in 1832 patru numere
saptgmanale, cu un total de 14 pagini, pe
2 coloane, de formatul 19 x 24 cm. tipgrite
I. Eliade-Rfidulescu exclusiv cu litere cirilice de foarte inesteticg
Primul redactor al Buletinului Statului
tgeturg i cuprinzAnd numai acte oficiale.
Cu anul 1833 (care cuprinde 328 pagini in 60 numere), Buletinul devine mai
animat. El reflecteazg activitatea administrativg mai laborioasg imprimatg tgrii
de Regulamentul organic, filand in trei numere onorurile cuvenite cenzurii (1,
14 §i 47), publiciind Regulamentul scoalelor publice din principatul Tgrii Romfinesti

21i..01 22 ,A,EKMB
N° 3 832

E 11
FAZETZ OVIIIAAZ
-1

www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU DIMITRIE GHICA, DOMNITORUL MUNTENIEI (1834-1842)
(Dupii un original in ulei dela Academia Romiinii)

www.dacoromanica.ro
(26-46), un tablou al taxelor de export ( Nr. 1 supliment), etc. Cu acest an incepe
gi inserarea gtirilor oficioase (referitoare la ajutorul dat de Rusia Turciei cu ocazia
rasvratirii vice-regelui Egiptului), iar Eliad (probabil) lanseazä un calduros apel
intitulat ((Bucurescio pentru o subscriptie in folosul sinistratilor marelui incendiu
dela 16 Mai 1833 (Nr. 20).
Anul 1 834 inaugureaza tabla de materii, pe care o denumegte Scarii gi o
publica evident la finele ultimului numar. Ea se mentine 60." vreme Buletinul
e editat de Eliade, adica 'Ana' la 1847.
Inteun capitol aparte vom desfasura filmul istmiei politice a Tarilor noastre
In cursul acestor 100 ani aga cum ea a fost inregistrata de #Monitorul Oficial».
In expunerea monografica de fata, vom releva numai rolul administrativ gi
cultural al acestui ziar.
Pentruca mai tarziu vom gasi pe Carcalechi ca tipograf al Statului este
interesant sá mentionam cä Nr. 34 din 1836 publica jurnalul Sfatului administrativ
din 25 August care acorda lui Zaharia Carcalechi invoirea de (( a statornici aici in
Capitala o casa de ingtiintari spre gtiinta lacuitorilor de once trebuinte casnice vor
avea cuprinzAnd la art. 4: (( foile de publicatie ce voegte a le tipari de douà ori
pe saptamana va fi dator a le tipari prin tipografia privilegiata din Bucuregti
precum §i insugi cere gi dupä ce mai intaiu aceste ingtiintari ale sale se va trece
prin cenzura Secretariatului Statului )).
Tipografia privilegiata era tipografia lui Eliade. Peste un an avea sa-i expire
acest privilegiu acordat la 3 Noemvrie 1817 de Ioan Gheorghe Caragea Voevod
tipografiei ce o cumparase dela Irina Caraca§.
Dealtfel faptul cà N-rele 2, 3, 4, 5 gi 20 din anul urmätor, 1837, apar
tiparite cu alte caractere gi in text gi in titlucuvantul Buletin regasim cu
caractere identice in Buletinul din 1847 ne face sa credem ca Zaharia Carcalechi
§i-a deschis tau tipografia in 1836 gi cä s'au tiparit la el gi nu la tipografia
Mitropoliei cele 5 numere mentionate, probabil din cauza unei intreruperi in
tipografia lui Eliad.
Anul 1837 publica in Nr. 7 (pag. 27) primul anunt particular, iar anul 1838
introduce gtirile din Tara, &And o importanta probabil proportionala, in N-rele
3-10, cutremurului general din 11 Ianuarie orele 9 seara, inserand rapoarte §i dari
de seama din toate judetele. Dar primele §tiri din tara (c diverse» le publica Nr. 13.
In 1 8 3 9, Buletinul Oficial participa cu Nr. 56 din 7 Septemvrie la ultima
migcare de emancipare culturala de sub influenta slavona, introducand in
pagina 243 primele litere latine, amestecate cu cirilice (facsimile 3).
El reflecta in acela§ timp rolul activ al lui Eliade Rädulescu in aceasta
mi§care, careia i-a pus la dispozitie tipografia lui: caracterele latine se inmultesc
din ce in ce. Anul 1 844 e foarte bogat in ele gi mult mai bine tiparit consecinta a
reinnoirii literii.
Din punct de vedere al rolului administrativ al Buletinului, anul 1844 se
caracterizeaza prin inmultirea publicatiilor judiciare, care vor ocupa de aci inainte
mult mai mult spatiu ca in trecut. 5

www.dacoromanica.ro
 Acel tempo imbucurAtor de latinizare a tiparului va inceta ins5 brusc in
pragul numrtrului 10 al anului 1847, ciind expira concesia lui Eliade. Caci eternul
si recele o financiar * nu va tine seama de activitatea culturala patriotica a lui Eliad
si nici de cheltuielile ce le fàcea cu introducerea literii latine, ci va constata
ea' pitarul Zaharia Carcalechi a fäcut un pret mai avautajos pentru tiparirea
Buletinului cleat paharnicul loan Eliad si deci o ofitul » domnesc publicat in Nr.94
al anului 1846 aprobä asupra lui Carcalechi concesionarea tip5ririi cu incepere
dela 4 Februarie 1847 in urmAtoarele conditii:
# 1-iu. SA dea pe toata säptamana eke 4 Numere de Buletinuri, in trebuincioasa
suma de ecsemplare cu toata ecsactitatea 0 inteun format mai bun.
2-lea. SA tipareasca pe fiecare an, dupa trebuinta 0 cererea Departamenturilor
respective, unasuta cincizeci mii coale de hartii, precum: Table de capitatie, patente,
diplome, bileturi de ecsportatie, table de socotelile cutiilor, pasporturi, podorojne, min-
ziluri, ravaqe de drum, bileturi pentru neguIatorii Turci, bileturi de lucrarea drumurilor,
table de preturile productelor, registruri 0 once alt va cere trebuinta, fail ecsepsie in
format eli chipul cenit.
3-lea. Pentru toate aceste tipariri vorbite la 1-iu 0 al 2-lea articole de mai sus
sa i se plateasca dela Visterie pe fiecare an suma de lei douazeci 0 patru de mii hotarati
prin Regulamentul Organic, raspunzanduisä pe fiecare trimestru inainte; avand a se
folosi 0 cu tacsa de lei dougzeci pentru fiecare vanzare 0 secfestru ce va publica pentru
Buletin, fail insfi sa pretinza vreo osebita plata 0 pentru ridicarea acelor secfestruri.
lar cerand trebuinfá a se tipari in vre'un an mai multa suma de hartii deck acea de
unasuta cincizeci mii coale, pentru acel prisos &A 'i se plateasca dela Vistierie numai cate
parale §ase de coalfi.
4-lea. Lucratorii ce se vor afla in fiinfa la tipografia numitului panä la numar
de §ase se vor scuti in cursul acestor qase ani de capitatie 0 de lucrarea drumurilor.

Probabil cil zelul noului editor era destul de mare si de grAbit, pentru ca cine
stie ce inadvertentà administrativA sA anticipeze asupra datei de 4 Februarie 1847
si astfel Nr. 1 din 1847 sa-1 gAsim tipArit la Carcalechi inteun format putin mai
mare (20 x 24 cm.), exclusiv cu litere cirilice §i cu titlul schimbat.
Se revine insa imediat la respectarea contractului lui Eliad §i astfel N-rele
2-9 sunt tipArite tot la Eliad, in aceleasi conditii ca anii trecuti. Cu num5rul 10,
Carcalechi intrà in satisfacerea contractului, Buletinul cApatând formatul si
caracterele numArului 1. Dei literele cirilice sunt mai bine taiate cleat ale lui
Eliade, totusi din punct de vedere al culturii nationale, tiparul lui Carcalechi
este un regres: au dispArut literele latine.
Carcalechi inaugureazA semnarea in josul ultimei pagini: o pitarul Zaharia
Carcalechi, Tipograful Curtii*.
Anul 1848 suferà câteva accidente din cauza revolutiei. Buletinul apare cu
intreruperi mari, numerele 29 s'i 30 lipsesc, iar la o Scarà » (tabla de materii) &fin
asupra lor mentiunea: o Decrete ale revolutiei. Acestea lipsesc netipgrindu-se
atunci*. La Nr. 33, ori editura, ori redactia, schimbA titlul Buletinului in Foaie
oficiald pentru sechestre f i licitatii, (facsimile 4), dei are publicatii de aceeasi
6 naturà ca mai inainte si ca mai pe urmA. Nu ne expliam aceastà schimbare de o zi.

www.dacoromanica.ro
 Preocuparile pur negustoresti ale tipografului nu se desmint de loc in cursul
celor 6 ani de concesiune : niciun progres in Buletin, de nido naturä', afara de
introducerea unui corp mai mic de litera pentru parte din publicatiile mai putin
importante in.cepand cu Nr. 80 din 1851, si, In sfarsit cantec de lebada intre-
buintarea unei litere mai frumos taiate, dar tot cirilieä, incepand cu Nr. 15 din 1052.
Intre timp un curios accident de aprovizionare: Nr. 28 din 1851, tiparit pe o
hartie colorata albastru deschis.
Anul 1853 deschide o nouà epoeä, i-am putea zice glorioasa, a Buletinului
oficial. El apare, chiar cu Nr. 1, inteun format mai mare (30x44 cm.), tiparit cu multa
litera latina, si in foarte bune conditiuni, la Tipografia coalelor (a colegiului Sf.
Saya). Incetase deci, 3.1

concesia lui Carcalechi,

iar ofitul» domnesc
catre secretariatul Sta- N1E7
Ifff

tului, din 19 Decemvrie

1852 (publ. in Nr. 1),
aproba jurnalul Sfatu-
lui administrativ extra-
5
ordinar din ziva de 18
Noemvrie 1852, prin
care se stabileste ur- o
matoarele:
Buletinul
nu mai publice
politice;
Sa se conto- t so
peasca cu Foaia Sa-
Desvoltarea Monitorului Oficial In 100 ani
teaseá sub denumirea (numärul anual al paginilor transformate la formatul actual)
Buletin. oficial >;
Pentru a se avea un jurnal politic se va subventiona tot <( Vestitorul
Tiparirea Buletinului sa se faca la Tipografia coalelor (a colegiului Sf.
Saya), ca si celelalte tiparituri ale Statului;
Redactarea e data in grija mesii Buletinului *, dela Secretariatul Sta-
tului, la care se adauga i un corector » in persoana paharnicului Ghita Marcovici.
Crescand in importanta i necesitate, in raport cu desvoltarea administratiei,
acest decret reglementeazä deci i chestiunea alcatuirii ziarului, trecand cantitativ
dela redactorul prevazut in jurnalul dela 16 Noemvrie 1832 care se pare
taus ca a disparut intre timp la omassa» (astazi frantuzescul ((birou >>) Buleti-
nului, marita inch' i cu un corector (in locul redactorului?).
Aceasta organizare permite ca probabila intentiune a carmuitorilor de atunci
de a adauga Buletinului de informatii i un important caracter de foaie de cultura
educatie pentru popor, sä capete o fericita consistentà. Buletinul de 'Ana la 1853,
organul rece al singurei informatii oficiale, devine un organ viu. Anul 1853 este 7

www.dacoromanica.ro
 foarte bogat in articole instructive despre cultura pämäntului, semnate de A.
Srätineanu si despre creqterea vitelor semnate de Dr. I. Baras, care se continua' in anii
viitori, complectate cu altele despre variate chestiuni interesand economia, sänätatea
si cultura publica', etc., publicate toate sub egida # Eforia coalelor )L De asemenea
se in multesc stirile din strainAtate: din räzboiul ruso-turc (Nr. 83), din razboiul
Crimeei (suplimentele Nr-lui 70 din 1854), din Constantinopol ( Nr. 85 din 1854).
In anul 1853 (Nr. 84) Buletinul publicA pentru prima °ail un text francez
(comunicat asupra audientelor generalului Budberg semnat de Secretarul Statului
Ioan Manu). Eliminarea literelor cirilice face progrese simtitoare: Nr. 95 din 1859
publia toatä panca oficiala a decretelor cu litere latine (facsimile 5), iar Nr. 97
scoate ultimele litere cirilice care mai rämasesera in maneta.
Aceasta activitate crescânda a Monitorului impune preocupgrilor de gospodarie
ale guvernantilor. In raportul &Au catre Domn, din 2 Iulie, publicat in Nr. 77,
referitor la organizarea Ministerului &Au, Ministrul Afacerilor Sträine si Secretar
al Statului (dublat deci astfel intre timp) S. Eilcoianu, prevede un birou insärcinat
Cu publicarea Monitorului Oficial si tinerea contabilitätii acestei foi, trecând In
statul de lefuri un redactor la Monitor. Este curioasä afirmatia din raportul
ministrului ca # postul de redactor al Monitorului Oficial, este o creatie nouä,
dupà trebuinta simtitä » and stim &A acest post fusese prevazut in jurnalul din 16
Noemvrie 1832 si cà el fusese ocupat de I. Eliade Radulescu 'Ana' In 1847. E
probabil ca ulterior, postul s'a demonetizat si a dispärut, pentru ca sa' gäsim in
decretul din 19 Decemvrie 1852, incercarea de reinviere a lui Fin crearea unui
post de corector.
Aceasta complecta reinviere datorita ministrului Falcoianu, e platità insä cu
ingratitudine: Biroul pentru redactia Monitorului Oficial este trecut la Ministerul
de Interne, cu decretul publicat in Nr.121 din 5 Octomvrie.
Tipografia continua' sa fie cea a colegiului Sf. Saya, dar numai pana la
sfärsitul anului 1859, cad Nr. 138 anuntä tinerea unei licitatii pentru tipArirea
Monitorului Oficial, iar Nr. 143 publica conditiile acestei licitatii.
Ele fixeaza formatul (43x28 cm), tirajul (6000 exemplare) si modul cum va
fi impartita materia: # parte oficiala » cu litere cicero ; # parte neoficiala », nuvele
straine, fapte diverse, varietati si foileton imprimate cu litere garmond, si
anunciuri imprimate cu litere dupci cererea interesatilor.
Anul 1859 inregistreaza o inexplicabilà croare: Exemplarele din 24 si 26
August au acelas numar (101) §i aceeasi paginatie (401-404), dei numärul din
28 August este 102 si incepe cu pag. 405.
Ca urmare la licitatia tinuta, Nr. 1 din 1860 apare inteun format ceva
mai mic, (28x40 cm.) cu titlul schimbat, tiparit la Romanov & Comp. din str.
Germanä' Nr. 27.
Partea oficiall e tipArità cu litere latine ; in cea neoficiala sunt amestecate
cu cirilice, 0115 la Nr. 122, cand dispar cirilicele Cu totul. Ministrul de interne se
grabeste sa dea o nouä organizare prin raportul, jurnalul (# diarul ») si proiectul din
8 4 Noemvrie 1859, publicate in acest niungr qi aprobate de Domn (Anexa 1).

www.dacoromanica.ro
 Acest jurnal al Consiliului Ministrilor reprezinta a treia faza in evolutia
statutului de organizare a Monitorului Oficial, spre a fi adaptat nevoilor noui ale
Principatelor Unite. Din punct de vedere administrativ progresul e marcat prin
transformarea mesii » din decretul dela 1852 in « sectie ». Din punct de vedere
editorial se pastreaza varietatea de publicatii de 'Ana acum, iar tiparul este
obligatoriu cu litere latine desi aceasta dispozitie nu este strict respectata, cum
am arätat mai sus.
De altfel introducerea literelor latine intampina dificultati inerente, ceca ce
a condus pe ministrul de interne Ion Ghica sa dea in Nr. 30 un ordin referitor la
corespondenta dintre literele cirilice si cele latine.
Cu Nr. 54 Monitorul iese putin din rigiditatea de tinuta impusä de caracterul
salt oficial, publican(' o notita polemica la adresa ziarului Romanul )). Mai tarziu
exagereazä chiar aceasta iesire din rezervi
polemizand in Nr. 65 cu « Reforma », in Nr. 79
Cu Conservatorul progresist ». Nr. 55 e primul
care insereaza desbaterile Adunarii Legislative.
Si era deci natural ca foarte curand dupä
aceea sa citim in Nr. 92 plangerea Printului
Chica, ca desbaterile apar cu intfirziere in
Monitor. 0 plangere care n'a incetat nici
azi dar care din pficate,si atunci ca i acum
nu se poate solutiona cleat tot in sanul
Adunarilor Legiuitoare.
Cu Nr. 79 Monitorul isi mai mareste
inca formatul (30x44 cm.) vi-si schimba titlul.
Dintre studiile publicate in anul 1860
Ion Chica
mentionam: O reproducere din Monitorul Ministrul de interne in 1860
Moldovei: «Drumurile de fier si influenta lor
asupra sporirei valoarei proprietatii rurale» ( Nr. 75), studiu menit a pregati spiritele
pentru legea ce avea sa urmeze si al carei proiect il gasim in Nr. 85; Agricultura
proprietarii ( Nr. 246) qi Apicultura sau educatiun.ea albinelor ( Nr. 259), ambele
semnate de P. S. Aurelian; o aruncatura de ochiu asupra industriei (Nr. 292).
Pentruca numele Aurelian a cinstit i aceasti institutie, mentionam ca el a
fost numit in 1860 (decret publicat in Nr. 243) §ef al biroului Monitorului Oficial,
In locul lui Grigorie Peretz, indepärtat din post cu avizul Consiliului de Ministri,
pentru nedestoinicie in indeplinirea datoriilor functiei sale, ca sef de birou
privizoriu la Monitorul Oficial, i pentru insubordonatie », ca a ocupat acest
post pana la 10 Iulie 1861, cand a fost trecut redactor la foaia sateasca.
Spre sarsitul anului 1860, administratia Monitorului sufera iaras o schim-
bare: decretul din 5 Septemvrie 1860 (publicat in Nr. 225) trece sectia Monitorului
Inapoi la Ministerul din afara, de unde abia fusese luata i trecuta la cel de interne
In anul expirat 1859, la 5 Octomvrie. Decretul nu arata motivele acestei subite
reveniri. In once caz un lucru de Mina gospodärie se castiga: Cu Nr. I din 1861 9

www.dacoromanica.ro
 se rein,cepe tiparirea la Tipografia Statului (Sf. Saya ti Nifon.). Ca urmare la
schimbarea ministerului, Nr. 154 din 14 Iulie 1861 publicA referatul ministrului
de externe D. Bolintineanu, jurnalul Consiliului de Min4tri 0 decretul din 10
Iulie pentru reorganizarea Monitorului Oficial, numirea lui Al. Zane ca §ef al
cancelariei publicatiilor oficiale i a lui P. S. Aurelian ca redactor special pentru
foaia sateasa, infiintatà cu aceastà ocazie ca supliment al Monitorului Oficial,
In care sa se insereze chestiunile interesând pe sAteni. Aceastä organizare nu se
ocupà de partea editorial5 a ziarului Statului, ci are numai scopul unei imbunAtAtiri
administrative, caci, dupà cinn aratà ministrul in raportul sAu (( printeunu
altu jurnalu alu Consiliului dela 27 Augustu 1860, serviciulu Monitorului s'a
intorsu iar50 la Ministeriulu Trebiloru Sträine i Secretariatu alu Statului,
transformatu din nou 0 redusu la mijloacele cele mai restrânse, dela care färA
indoiala, nici cA se putea spera vre'o imbunàtatire pentru Monitoru*. i in acest
scop se desfiinteazà Monitorul francez, se creeazA acea foaie sAteascA, se centralizeazA
serviciile acestor publicatii sub un §ef al cancelariei publicatiunilor oficiale 0 se
reguleazg chestiunea alocatiilor bugetare. In aceea0 ordine de nevoi, ministrul dä o
circulará cAtre prefecti prin care le recomandà sä.' se citeascA Monitorul Oficial la
sate 0 sa se asigure distributia §i pAstrarea lui (Nr. 193).
In ateva numere din 1861 gAsim semnificative reproducen .' din (( Gazeta
Transilvaniei*: (( sil trimità românii deputati la parlamentul imperial?* (Nr. 99);
(( Pretentiunile Româniloru din Hinidora la restauratiunea din 1861» (Nr. 128).
Nr. 54 din 1863 reproduce o parte din discursul lui Ion Eliade Itädulescu
la moartea poetului national Ion VAcArescu.
In aceste conditiuni intervine o epocA de acalmie in viata Monitorului pang
la Nr. 164 din 24 Ellie (5 August) 1864, care insereazA un curios decret: des-
chiderea unui credit extraordinar pentru plata, intre altii, a lefii neprevAzute in
buget pentru #Redactorele pArtei militante a Monitorului Oficialu». Decretul era
contrasemnat de Ministrul de interne, ceeace inseamng ea' intre timp färà sa fi
putut stabili când Monitorul a trecut inapoi la Ministerul de interne. Si in timp
ce directorul Monitorului era St. Andronic, Nr. 197 din 3/15 Septemvrie publicA
decretul din 1 Septemvrie, cu numirea acestui redactor militant in persoana lui Nicu
Aslanu cu titulatura (( Redactore §efu pentru partea politia a Monitorului Oficial*.
i intr'adevAr redactorul militant nuli desminte chemarea: incepAnd cu Nr. 210
ea i in 1853 o nouà epoca se deschide pentru Monitor ; dar pe când pe aceea
am denumit-o glorioasà, pe cea de acum vom numi-o comerciali. Pagina 4-a a
Nr-lui 210 reprodusä in facsimile 7 ne explicA de ce.
Cu Nr. 220 se introduc variatii de literà in chiar corpul publicatiilor oficiale
0 se deschid rubrici noi: revista exterioarà (expozeu politic care mai tArziu se
schimba in buletin); rubrica (( anunciuri oficiale * pentru publicatiile comunelor i
cele judeatore§ti. Nr. 223 introduce (( Foiletonul Monitorului* cu critici dramatice,
unele iscaite de Heijdgu (in Nr. 246 §i 257). In Nr. 229 se introduc (< sciri din
intru* la partea neoficialà, iar Nr. 230 deschide un serviciu special al Monitorului
10 de depe0 telegrafice, care incepAnd cu Nr. 231 se intituleazà: (( Depege telegrafice

www.dacoromanica.ro
(serviciu particular al Monitorului Oficial Romfin)». Pentru a armoniza compunerea
tipografica cu diversitatea cuprinsului cu accentuarea caracterului comercial, o
bogata variatie de litera da Monitorului aspectul unui ziar particular, de format
mare (40x54 cm.).
Anul 1864 inregistreaza singurul caz de tipar colorat In textul Monitorului:
modelul unui bilet de legitimatie tiparit pe fon.d albastru in Nr. 254.
Activitatea omilitanta» a lui N. Ceaur Asian face intre timp progrese
interesante: cu Nr. 222, incepe &A fie semnat in josul ultimei pagini, in locul lui St.
Andronic, ca redactor 9ef al Monitorului: N. Ceaur Aslan, fara a gilsi in Monitor
explicatia acestei inlocuiri. Dar Nr. 180 din 17/29 August 1865 demasca mobilul
acestui zel militant al lui Asian: el publica actul de concesiune din 14 August
al editärii Monitorului catre N. Ceaur Asian.. Aceasta nefericita formula fusese apro-
bata in principiu cu
-,
\
4
jurnalul Consiliului de
Minktri din 4 August, s
`.
7. (,-c )11
6 \,
provocat de referatul E
7\
-,2P-
-,%
... 2 I., :-
NqI \ .1\ \ '

.
' \ \ % kI ...
s .i

din 15 Iulie al mi- F-

:-.
.. ,
.

k, , N N.4,..
N... \'-\
nistrului de interne, e. ?. E F. E.= C.- 1.3.716E'r,EiEiii'iiiEEEEEi.--iniii.,EEE
ambele publicate in
Variatia costului tipàririi Monitorului Oficial, dela 1863 la 1901
Nr. 173.
Acest referat reprezinta un moment critic in viata Monitorului Oficial: o
perioada de desorganizare, dei el credea ca reorganizeaza.
Bazat pe argumente care in 1865 erau deja tardive: crearea unui serios ziar
de informatiuni cfin.d presa romaneasca incepuse sa se afirme sau incapacitatea
comerciala 9i industriala a Statului, can.d el avea deja o tipografie importanta care
trebuia utilizata, sau pe afirmatiuni necontrolate (numarul redactorilor in raport
cu materia), el conduce la un act de concesie desavantajos pentru Stat (Anexa 2).
Un jurnal al Consiliului de Minktri din 11 August (publicat in Nr. 180)
tempereaza inteo mica masura excesul de avantaje pentru concesionar, modificand
dispozitia celui anterior referitor la obligativitatea abonamentelor, in sensul ca
abonamen.tele pentru fun.ctionari sunt facultative.
Imediat in.sa concesionarul capata o compensatie: i se prelunge9te con.cesia
pe inca 5 ani, asociindu-9i cu aceasta ocazie pe N. Catargiu ( Nr. 204 din 17/29
Septemvrie). Mai mult, gasim in Nr. 215 un decret care acorda concesionarilor o
despagubire de 17.058,34 lei #potrivit actului de concesiune», fara ca decretul sa
arate motivul.
A9a dar gratie jurnalului din 5 August, dispare pentru un timp din organizatia
Statului, serviciul Monitorului Oficial.
De sigur cá spiritul comercial al lui Aslan nu avea sa se opreasca aici. El
continua' punerea in aplicare a intregului sat' program. Deci incepand cu Nr. 237,
anunta pe ultima pagina Tipografia Monitorului Oficial angajeaza lucratori ».
Prin urmare 19i organizeaza o tipografie proprie, Tipografia Monitorului
Oficial», in care va tipari Monitorul cu incepere dela Nr. 267, care anunta in capul

www.dacoromanica.ro
 primei coloane: o Tipografia Monitorului fiind desavarsit instalata, de astadi foaia
va apare cu caractere cu totul nouà >>. Iatä dar castigurile ziarului cedate de
Stat atat de usor creand o noua tipografie, iar Imprimeria Statului lipsita
de publicatia care in once timp constitue in definitiv aproape unica
justificare a existentei sale !
In privinta redactarii, Monitorul se mentine in forma si fondul de pana acum.
Nr. 241 (din 2/14 Noemvrie) anunta o reorganizare a pärtii neoficiale:
o Partea neoficiala a Monitorului Oficial, se va compune de mane, Miercuri,
inainte din:
o Un serviciu telegrafie dilnic din streinetate de ce! putin 100 cuvinte;
o O revista esterióra ;
o De doue ori pe septemana un articol de sciinte, litere sau comerciu si
industrie;
oDe trei ori pe septemana un foileton original sau o traducere a vreunei
productiuni insemnata streina.
o Monitorul va incepe foilet6nele seale cu traducerea renumitei scrieri a d-lui
V. Cherbuliez, intitulata: o Romanul unei femei oneste ».
Nr. 145 introduce sumarul, in capul primei coloane. Mentionam de asemenea
o curiozitate pentru vremea de azi : Nr. 35 publica un anunt mortuar
particular.
In 1865 ( Nr. 232) apare primul brevet de inventie (pentru un rezervor de
exploatarea si conservarea pacurii).
Schimbarea radicara' din 1866 a regimului politic in tara, se repercuteaza
favorabil asupra Monitorului; cu decretul din 10 Martie (publicat in Nr. 59)
Locotenenta Domneasca anuleaza concesiunea data lui N. Catargiu N. C. Aslan,
si
pe baza jurnalului Consiliului de Ministri din 8 Martie, motivat cu referatul
ministrului de interne, D. Ghica. (Anexele 3 si 4).
Un jurnal din 11 Martie, publicat in acelas Monitor, hotaraste tiparirea
Monitorului tot la Imprimeria Statului, iar un decret al Locotenentii numeste pe
tefan Andronic o sef redactor al lucrarilor din intru si administrator alu Cancelariei
Monitorului Oficial» si pe Grigore Lipoianu o al doilea redactor pentru revista
din afará ».
Asa dar incepand cu Nr. 59 din 15/27 Martie Monitorul este tiparit iaras
in Imprimeria Statului, qi intra in vechea organizatie si administratie ce a avut
pana la concesiune. Acest fapt il anunta Nr. 60 in capul primei coloane, cu litere
grase, astfel: o Consecuent voturilor Corpurilor Legiuitoare si a decisiunei Consiliului
de Ministri, Monitorul Oficial a trecut din nou sub administratiunea Guvernului.
<4 Se anuncia déra spre cunoscinta celor ce ar don i s'a se aboneze la acésta f6e
oficiara', ca localul Redactiunei se afla in coltul stradei ce serva de intrare la
Academia St. Saya, casa unde s'a tinut péne acum biblioteca nationala; éra pretul
abonamentului pe un an este de doui galbeni >>.
Dupa cuni indica' de altfel si referatul ministrului, anularea concesiunii a
12 facut obiectul unor discutiuni in Adunarea Electiva si Senat, discutii la care au luat

www.dacoromanica.ro
 ííth
'.
110-

k14 .Je"

,14610

Pr

,11
1110,
i)
.
t,. r 4 .4
VVVINNWINVILIORIVINNANNIINALW1010 '

11

7:

GHEORGHE BIBESCU, DOMNITORUL MUNTENIEI (1842D348)'

(Originalul, cusaturfi de artii, la Academia Romfina)

www.dacoromanica.ro
parte atat N. Catargiu, care era deputat, cat si fostul ministru, care acordase
concesia, generalul I. Florescu. In raspunsul sau, ministrul de interne, D. Ghica
a spus intre altele:
o D. Catargiu voind s'A faca insa cestiunea mai interesanta, förte interesanta,
ne-a vorbit de acei trei deci lucratori cari lucréza la Monitor, dicénd ca au sa remae
pe din afara, l'Ara a mai avea cum sa-si castige 'Anea. Déra óre Monitorul trecênd
sub administratiunea Guvernului, acesti 6meni nu o sa lucreze tot ei Monitorul?
Tot ei o sa lucreze, fiti bine incredintati de acésta; eu nu cred ca acei 6meni
vor voi el impartasésca causa d-lui Catargiu si s'A dica: nu voimu sa lucram
sub administratiunea Guvernului; voimu mai bine s'A saracimu impreuna cu D.
Catargiu.
o In cestiunea Monitorului, déca se jignesce cine-va este n.umai o singura
persóna, si nu se isbesce nici cum in interesul Societatei intregi, si nici se aduce
vre-o perturbatiune in comerciul intregei Romanii!
o Mie, d-lor, imi pare fórte reu s'A nu ved pe unii pusi in positiune a se
imbogati cu miliónele precum putea fi pentru d. Catargiu acésta concesiune ; ara
nu-mi este permis mie sa fac pe generosul cand este vorba de banii Statului; si de
aceea, de si cu mahnire déra o sa infatisez Consiliului de Ministri referatul ce 1-am
pregatit intru acésta ».
Revenit asile! la Stat, Monitorul reduce mult partea comerciara', prin
dimin.uarea publicatiilor particulare. Mentine insa aproape toate celelalte rubrici.
Mentionam ca publicatii mai interesante in 1866: legea pentru publicarea in Monitor
a legilor promulgate (Nr.142); o scrisoare prin care Hasdeu se plange ministrului
de interne contra tipografiei Statului, care intarzie publicarea arhivei istorice
(Nr.92):
Anul 1866, Aprilie 25.
Domnule Ministru,
o Iatá sunt aproape doui luni, de cind Tipografia Statului se joaci cu tipArirea
arhivei istorice a Rominiei, cere manuscripte, apoi lucreazA cite douA siptAmini o
biatA jumitate de coalà, apoi se intrerupe §i nu lucreazA de loc, incito aceasti tacticA a
ajuns a fi o neregularitate regulati.
4 Cu toate acestea, domnule ministru, bazat pe contract, guvernul urmeazA a-mi
pläti retributiunea de redactor, §i insi§i d-voastri, chiar dela primele zile ale intrArii
In acest minister, apreciind importanta unei asemenea publicatiuni ce cuprinde in sine
monumentele cele mai pretioase ale istoriei nationale, ati bine-voit a cere dela mine
un proiect asupra modului de a da arhivei istorice, o publicitate cit mai intinsi.
o Proiectul s'a prezentat Ili s'a aprobat, salariul mi se plAte§te, portofoliul meu e
plin de documente inedite... tipografia Statului se opune ! Tipografia Statului care
crede pe semne, &A numai circulArile, budgetele gi etichetele hfirtiilor oficiale sunt
lucrar serioase 9i pot avea un interes pentru natiune !
o Aqadar, iau libertatea de a supune aceasta la deciziunea d-voastrA, rugindu-vä,
domnule ministru, de a mijloci sA se ordone tipografiei Statului de a acorda arhivei
istorice, micar un singur lucrAtor care s'A nu lucreze niciodati decit numai la arhiva
istoricA ; iar imbolnAvindu-se cumva acel lucritor, boalele sunt foarte dese in 13

www.dacoromanica.ro
 personalul cel activ al tipografici Statului, sA fie inlocuit Ara amilnare prin un alt
lucrAtor.
# Binevoiti, domnule ministru, a primi incredintirile celei mai distinse si sincere
consideratiuni.
B. P. Hajdeu

stirea atentatului contra lui Bismarck (Nr. 92); studiu critic al razboiului din 1866
(Nr. 158 §i 159); compararea armatei lui Cuza cu cea actuali (Nr. 189). In sfarsit
Nr. 182 publica' chiar anecdote.
Anul 1867 inregistreazi un caz unic in analele Monitorului Oficial: num.&
dublu 102-103.
In parantezi, o pictura de moravuri.
Citim in Nr. 70 din 18689 la desbaterile
Adunirii Deputatilor, urmitorul dialog :
# D. D. Lupascu Ei bine, clack' e
vorba ca toti si interpretim regulamentul dupfi
capricii si fantesie. . . .
D. Presedinte : Fiti mai parlamentari,
vi rog ».
0 tempora, o mores !
In tot acest timp administratia Imprime-
riei Statului si Redactia Monitorului functionau
separat, desi in 1868 au fost intrunite in acelasi
local, la Academie, in curtea Sf. Saya (Nr. 195).
Probabil insä ci aceasta a produs miele confu-
ziuni cici Nr. 81 din 1869 se vede silit sa
anunte ca Redactia Monitorului e separati de
Imprimerie.
Lascir Ca targi Nr. 100 anuntä ca desbaterile Corpurilor
Ministrul de interne in 1873
Legiuitoare se vor publica in fascicole deosebite
aliturate pe Magi Monitor. Totusi se mai publici din and in and s'i in corpul
Monitorului, in special in rezumat.
Am aritat mai sus el in 1866 Monitorul a publicat, voit, si anecdote.
Urmitoarea informatie din Nr. 107 al anului 1872 nu a voit insä si fie
anecdoti :
# Telegrama d-lui prefect de Olt cu Nr. 2.020 &Are D. ministru al agriculturei,
comerciului si lucririlor publice:
Domnule Ministru,
Respund telegramei cu Nr. 4.681, am luat dispozitii pentru semenarea meiului;
s'au ficut continuu rugiciuni pentru pledà si s'a adus chiar santa Filofteia dela
Curtea de Arges.
Prefect Gr. Fälcoianu ».
Stransa legituri dintre Monitor si Imprimeriea Statului, accentuate prin
14 convietuirea Cancelariilor in acelasi local, s'i considerata de bunul simt public drept

www.dacoromanica.ro
o singurà administratie, duce fatal la regulamentul din 1/13 Iunie 1073 publicat
in Nr. 119, privitor la organizarea i administrarea Imprimeriei Statului si
Monitorului Oficial. Acest regulament, de o constiincioasä desvoltare (190 articole),
In special in ce priveste partea administrativà, intruneste Imprimeria Statului
Monitorul intr'o singurä Directiune pe data de 1 Ianuarie 1873.
Art. 133 si 148 trateaza destul de rezumat despre redactarea i alatuirea
Monitorului 1) .
Incepänd cu anul 1875 Monitorul trece dela formatul unui ziar la formatul
pe care 11 are si astäzi (24x32 cm.), tipärit cu caracterele pe care le-a pästrat 'Ana
acum.
1) Art. 133. Redactorele Monitorului are urmilteirele indétoriri:
A primi si a da curs, prin resolutiuni, la tiite chârtiile intrate privit6re la serviciul Monitorului,
precum si a semna esirea sau corespondenta atribuiti acestui serviciu;
A traduce depesele primite din striiinitate 10 a le supune aprobarii ministrului, décA va crede
cesariu;
A face revisia paginelor Monitorului si a le semna: a bun de imprimat », färi care autorisatiune nu
se vor putea pune sub presä.
A redacta un buletin politic dupä gazetele sträine, care nu se va insera in Monitor de ctd dupä ce va
fi dobéndit aprobarea ministrului;
A ceti toSte ziarele romfine i a nota pfirtile privitbre la administratiunea terei pe cari le va supune
ministrului spre observare;
A face escursiunile esigiate de serviciul Monitorului cánd asemenea escursiuni ar fi reclamate de
ministerie, sau din propria séa initiativä;
A asista la serbirile nationali, oficiali i altele asemenea a da sémil in Monitor de dênsele;
A priveghia ca corectorii Monitorului, ajutorul seu i serviciul expeditiunii Monitorului sä-si
implinéscii deatoria;
A priveghia la incheiarea socotelelor Monitorului i inaintarea lor la curtea de compturi pentru tot
trecutul pena la 1 Ianuariu 1873, &A de ad inainte serviciele hind contopite, asemenea insäreinare rAmine asupra
directiunii;
A nu autorisa inserarea publicatiunilor trämise de autoritäti, déch ele nu vor fi separate de adrese
sau nu vor fi insocite de taxa legiuità;
1) A ceti anunciurile particulare si a nu autorisa publicarea lor dédi vor continea: polemice, ofense sau
lucruri nedemne de a figura in f6ia °fickle.
Art. 148. Clasificarea i arangiarea pe pagini a materiei Monitorului.
I. Partea oficiale:
Mesagiele i decretele Domnesci;
Raporturile la M. S. Domnitorul;
Diurnalele consiliului ministrilor;
Referatele Ministrilor;
Circularele ministerielor i autoritätile superi6re, i alte asemenea lucriri oficiali;
II. Partea neoficiale:
Comunicatele ministerielor, däri de sémfi despre ceremoniale si alte asemenea;
edintele Corpurilor
Depesele telegrafice;
Buletinul politic;
Diverse.
III. Publicaflunile oficiali:
Anundurile ministerielor i autoritätilor superiére;
Anunciurile administrative;
Anunciurile judecatoresci;
Publicatiuni diverse, oficiali i ofici6se.
IV. Publicafiunile particulare:
P) Insertiuni i reelamatiuni;
r) Anunciuri diverse. 15

www.dacoromanica.ro
 Inteleapta si gospodareasca organizare a regulamentului din 1873, nu va avea
insa multa vieata. In Nr.174 din 8 August 1876 apare legea din 4 August care
infiinteaza data posturi la Imprimeria Statului, unul de director al Imprimeriei
altul de redactor al Monitorului Oficial, faz-a a vorbi nimio de organizarea separata
a celor douà institutii, ceca ce tracia caracterul personal al legii.
'ata' insa ea' la 21 Septemvrie se promulga regulamentul pentru organizarea
administrarea separata a Monitorului Oficial (Nr.214). Deci sciziunea conducerii
e urmata de sciziunea administratiei. Caracterul personal e tradat si de acest
regulament, care infiinteaza o Directiune a Monitorului Oficial, desi legea sciziunii
vorbea numai de un redactor.
Regulamen.tul imparte Directiunea nouà in urmatoarele servicii i birouri:
a) directiunea ; b) contabilitatea ; c) serviciul corectorilor Monitorului; servicial
special de zetarie al Monitorului; e) serviciul expeditiunii Monitorului; f) registra-
tara ; g) arhiva. In privinta redactarii i alcatuirii ziarului el pastreaza normele
regulamentului din 1873 cu unele complectari.
De sigur ea' judecat separat acest regulament este, in ce priveste ziarul Statului,
cel mai complect statut din toate cate s'au organizat pana la el. Dar stransa legatura
intre Imprimerie si Monitor va arata destul de repede neajunsurile despartirii,
pentru ca la 1 Martie 1877 o nouà lege (Nr. 48) sg reintruneasca cele 2 posturi create
de legea dela 4 August 1876 si astfel Institutia sa-si recapete naturala ei unitate.
astfel Monitorul Oficial intra inteo perioadä de stabilitate i Uniste
administrativa care avea s'A dureze 16 ani. Aceasta perioada se caracterizeaza de
altfel i printr'o stabilitate redactionala. Totusi caracterul informativ In afara
de administratia Statului s'a restrans din ce in ce, limitandu-se la serviciul
privat de telegrame al Monitorului, la redarea solemnitatilor din tara si la putine
anunturi comerciale particulare. Mult mai rar ca in trecut apar publicatii cu
caracter cultural. Mentionäm in 1878: Raportul lui Gr. Tocilescu, insotit de
clisee, asupra cercetarilor dela Verbila, Prahova (Nr. 146) §i asupra unor studii
facute in Rusia (Nr. 193).
In 1881 Nr. 15 publica procese-verbale ale Academiei. Incepand cu sesiunea
1881.-1882 Desbaterile parlamentare se separa complect de Monitor, aparand in
fascicole separate.
Inca o caracteristieä a acestui an: numerotatia incepe cu Nr. 1 si la 1 Ianuarie
si la 1 Aprilie, de aci inainte anul Monitorului Oficial socotindu-se dela 1 Aprilie
la 31 Martie al anului calendaristic urmator. Aceasta m'Asura dureaza pana in
1923 inclusiv, cu 1924 reluandu-se numerotatia dela 1 Ianuarie.
Cu Nr. 164 din 1884, hártia Monitorului trece la o calitate putin inferioara,
situatie compensata de satisfactia nationala pe care ne-o m'unta in capul primei
coloane: cu incepere de astadi, 26 Octombrie 1884, Monitorul Oficial se tipilresce
pe hartie din fabrica romana dela Letea, judetul Bacau
In anul 1885 gasim o reeditare a manifestarilor polemice din 1860. Dar tocmai
cand ziarul de informatie aproape exclusiv oficial a capatat un caracter mai grav,
16 aceste note polemice sunt mai agresive. Astfel Nr. 109, publica un comunicat-

www.dacoromanica.ro
BARBU DIMITRIE TIRBE1, DOMNITORUL MUNTENIEI (1849-1856)
(Dupà un original In ulei dela Academia Romani')

www.dacoromanica.ro
desmintire care incepe cu expresiile diarul intereselor straine, ce se numesce
L'indépendance roumaine *. Probabil ca aceste adjective n'au fost destul de
racoritoare, caci Nr. 141 11 nume9te cu ocazia altei desmintiri felia intereselor
straine 9i a scandalurilor». Evident, un neobi9nuit contrast cu tinuta ziarului,
care de mult nu mai era 9i ziarul de propaganda politico-culturala din trecut.
In 1887 o croare de paginatie: Nr. 226 trece dela pagina 5099 direct la 6000
In loc de 5100. Eroarea ramfine necorectata, fal9ificAnd paginatia Orla la finele
anului cu 900 pagini.
Din punct de vedere administrativ anul 1887 joaca un rol important in viata
Monitorului Ofi- _sanplore
E

cial, caci la 20 t7.000-

Aprilie se muta 16.000-
In noul local pro- 13.000 4
L agenda -
priu din bulevar- 14.000 - Porteo
dul Elisabeta,29. 13000 - 14../
D4bo4n

(Nr. 15). Acea- 12.000

ata fixare de do- 11' C>00

oo,1

miciliu, unita cu ic>"°- MI.

9.000
noue nevoi admi-
LOCO
nistrative, con-
7.000
duce pe harnicul
6.000
director care a 3.000
fost A. Pencovici 4.000
si procedeze la 3.000
o reorganizare a
Directiunii Mo-
nitorului Oficial
1.000
- ......
--40.ou
rl.
1 1 1 1 . I 1 1
= f.° VS
1 1 1
gt 9 7.EG.7.P.An
1 1 1
g
Ton', en ano

Imprimeriilor Variatia tirajului anual al Monitorului Oficial dela 1900-1932

Statului. D eci ve-
chiului regulament Ii ia locul regulamentul din 9 Septemvrie 1889 publicat in
Nr. 130,. El ridica institutia la rangul de directiune generara', Monitorul Oficial
constituind partea II-a din ea. Mentine insa eroarea de conceptie a regulamentului
din 1876 atenuata de faptul comunitatii de conducere cu imprimeria de a
separa de restul atelierelor, 9i deci de sub autoritatea 9efului general de ateliere,
serviciul special de culegere, corectorii i serviciul expeditiei Monitorului Oficial.
In privinta alcatuirii ziarului se mentin aproape neschimbate normele din
1873 9.1 1876. Se da insa mai multa desvoltare capitolului referitor la corectura
Monitorului0 desbaterilor parlamentare, iar redactorul este desfiintat, atributiunile
lui trecând asupra directorului general ajutat de subdirector 9i paginator.
Sub regimul acestui regulament Monitorul Oficial tráete 30 ani, 'Ana in
1919. Desvoltarea crescânda a nevoilor administratiei Statului, conduce la paralela
desvoltare a volumului Monitorului, dupi cum ne arata diagrama respectiva'.
Deci publicatiile particulare, benevole, adica a caror in.serare nu era ceruta de legi, 17

www.dacoromanica.ro
 se reduc din ce in ce, disparand. Deasemenea se reduc telegramele externe, Nr. 107
din 1914 fiind ultimul care le mai confine.
Au disparut deci tocmai and erau mai importante. Locul avea sa-1 ja in
1916 comunicatele Marelui Cartier General.
Fidel inregistrator al zilelor de restriste ca si al celor de bucurie, dupa ce s'a
indoliat cu tara intreaga la moartea marelui Rege Carol I, Reginei Elisabeta
si Principelui Mircea, Monitorul Oficial se retrage provizoriu in Iasii resemnarii
si increderii. Deci Nr. 190 din 22 Noemvrie 1916, tiparit in Tipografia Dacia,
P. & D. Iliescu din Iasi, anunta in capul primei coloane: «Se publica spre
cunostinta generala ca, 'Ana la noui dispozitii, Monitorul Oficial va apare la Iasi,
strada Lapusneanu, la Tipografia «Dacia ».
Asa dar 'Ana la acele noui dispozitii se scoate din pagina I adresa dela Bucuresti.
0 lipsa de coordonare face insa ca N-rele
190 i 191 El mai apara s'i in Bucuresti,
cu aceleasi date (22 si 23 Noemvrie), con-
tinuand bineinteles paginatia dela 7329
(Nr. 189), dar cu alt cuprins s't alta des-
voltare. Deci Nr. 190 §i Nr. 191 sunt in
dublu exemplar in 1916. Nr. 190 tiparit
la Iasi continua paginatia tot dela 7329.
Grelele imprejurari de atunci se re-
percuteaza, evident, asupra starii tehnice
a Monitorului Oficial: cuprinsul foarte redus
citava vreme ( N-rele 190, 191, 192, 197 in
ate 2 pagini), hArtia cu totul inferioara,
tiparul sub once tolerantg.
Incepand cu Nr. 197, se tipareste la
« Tipografia Nationala », care da un tipar
ceva mai ingrijit, pfina and se va putea
I. I. C. BrAtianu instala partea din Imprimeria Statului ce
Primul Ministru in 1919 se organiza la Iasi. Si astfel cu Nr. 249
din 26 Ianuarie / 8 Februarie 1917 Monitorul apare din nou la Imprimeria
Statului, dar la Iasi. Dificultatile de aprovizionare nu numai scoboara calitatea
hartiei si cernelurilor la un nivel greu de imaginat, dar sileste directiunea sa
anunte in Nr. 197 suspendarea abonamentelor din cauza lipsei de hartie.
Si totusi aceste file atat de urate la aspect, atat de greu de citit, s't care
tradeaz1 tot atata suferinta si durere, sunt filele cele mai glorioase ale istoriei
neamului romanesc ! InregistrAnd pagini de victorii si pagini de infrangeri, dar
totdeauna separate de alte zeci de pagini purtand numele sutelor de mil de eroi,
Monitorul anilor 1916-1919 este cartea de aur a tarii!
o Nouile dispozitii * ale anuntului din Nr. 190 al anului 1916, s'au produs !
Nr. 189 din 14 Noemvrie 1918 anunta ca dela 15 Noemvrie corespondenta sit se
18 adreseze la Bucuresti. Si astfel Nr. 191 din 16 Noemvrie este ultimul care apare la

www.dacoromanica.ro
Iasi. Nr. 192 din 17 Noemvrie reintroduce pe coperti adresa din Bucuresti si publici
programa intririi triumfale a Regelui in Capitala Sa.
Anul 1919, introducind calendarul Gregorian pe ziva de 1 Aprilie (decret
publicat in Nr. 274), Nr. 1 apare la 15 Aprilie, astfel ca luna Aprilie are numai
11 numere.
Decretul lege pentru organizarea Directiunii Generale a Monitorului Oficial
s'i Imprimeriei Statului si regulamentul respectiv, publicate in Monitorul Oficial
Nr.. 60 din 2 Iulie 1919, nu schimbi nimic in redactarea, alcituirea sau tehnica
de pini atunci a ziarului oficial. 0 singuri imbunititire in organizare: trecerea
atelierelor speciale ale Monitorului in sectiunea respectivi tehnici a Directiunii.
Ele omit &A aibi prevederi pentru ceea ce avea al insemne ziarul oficial
inteun Stat de 2, 3 ori mai mare ca pini atunci, si Monitorul avea si sufere.
Treptat el nu mai corespundea nevoilor cirora
trebuia al faci fall. Intim legat de viata ad-
ministrativi si comercialä a tärii prin exigenta
de publicitate in Monitor ca efect al legilor din
ce in ce mai numeroase si mai desvoltate, el
pierdea cu fiecare an promptitudinea la care
era imperios dator. Pe de alti parte vitregia
propriei sale administratii 1-a impiedicat de
a se ridica din inferioritatea tehnici tipogra-
flea in care il adusese privatiunile rizboiului.
Epoca de refacere care a inceput cu 1920, nu
a trecut pe la Monitor. i in aceste conditii
de decildere tipografici si redactionali pu-
blicatiile erau in intirziere cu 2 ani el
ajunge in anul 1927.
0 noui lege de organizare care se da
Directiunii Generale a Monitorului Oficial si
Mareplul Al. Averescu
Imprimeriilor Statului la 20 Aprilie 1927 Primul Ministru in 1927
(Nr. 91), recunoaste insfirsit desvoltarea pe
care trebue si o aibi Monitorul Oficial fati de nouile imprejuräri, in urmito-
rul articol:
«Art. 9. Monitorul Oficial va apare in trei parti:
Partea intiia, intitulati: # Monitorul Oficial )), parte oficialcl, cuprinzind:
legile, decretele, jurnalele Consiliului de Ministri, deciziunile si once alte publicatiuni
oficiale de ordin public;
Partea doua, intitulati: o Monitorul Oficial)), Desbateri Parlamentare (Senat,
Camera), cuprinzind desbaterile Corpurilor Legiuitoare;
Partea treia, intitulati: # Monitorul Oficial », partea inserfiunilor adminis-
trative, judiciare, comerciale, particulare §i Buletinul birourilor de presd ale Statului,
cuprinzind publicatiunile autorititilor administrative, judecitoresti, publicatiile
cu caracter comercial sau particular, comunicate, stiri, desmintirile oficiale ale 19

www.dacoromanica.ro
 evenimentelor de ordin general, precum gi once alte publicatiuni cerute de diverse
legi i regulamente *.
Celelalte chestiuni privitoare la Monitor urmau sa fie prevazute in regulament.
Degi aceasta impartire a Monitorului Oficial
nu era destul de logica, totug un progres
s'a facia. Numai in teorie, cad punerea
In aplicare era prevazuta de ultimul articol
al legii la 1 Ianuarie 1928.
In cursul anului 1927 se descopera
insa ca mai putin legea gi regulamentul, cat
alte imprejurari de natura administrativa
gestionara de resortul parchetului, au tinut
in loe progresul Monitorului Oficial.
Urmarea este trecerea intregei institutii
dela Ministerul de Interne la cel de Finante,
sub administratia Regiei Monopolurilor Sta-
tului, pe ziva de 1 Ianuarie 1928, prin legea
publicatä in Nr. 287.
Inca inainte chiar de aceasta datà,
VintilA
se institue o comisie compusa din delegati
Primul Ministru in 1928 si Ministrul Finanjelor ai diferitelor ministere, spre a stabili o
dela 22/6 1927 10/11 1928 impartire mai logicä a materiei Monitorului.
Comisiunea stabilegte urmatoarele criterii:
« Materia Monitorului Oficial se va imparti in trei parti i anume:
Partea I, va cuprinde toate publica-
tiunile de interes general cari trebuesc aduse
la cunogtinta intregei populatii gi autori-
tätilor ;
Partea II, va cuprinde toate publi-
catiunile de interes particular care trebuesc
publicate in Monitorul Oficial, dar de cari
partile interesate urmeaza a cauta singure
sa ia cunogtinta ;
Partea III, va cuprinde Desbaterile
Parlamentare.
Primele doua pärçi vor avea acelag titlu
numar, precum gi data zilei in care apar,
insä paginatia separata i vor purta un moto.
Desbaterile vor avea numerele lor
separate gi paginatia separata pentru Camera I. G. Duca
Ministrul de Interne in 1927-1928
gi pentru Senat.
Partea I, va cuprinde imediat dupa titlu un sumar al continutului ei in
20 ordinea capitolelor, indicand in dreptul fiecarui capitol paginile unde se aflä

www.dacoromanica.ro
FO$T1I DIRECTOR! AI MONITORULUI OFICIAL

www.dacoromanica.ro
publicatiile respective. La sarsit se va face un sumar al partii II, indicând toate
publicatiile din acea parte.
La finele anului se va publica o tabla de materii a tuturor publicatiunilor
aparute in cursul anului ».
Comisiunea indica deasemenea detailat
in procesul-verbal incheiat, ordinea in care
se va publica materia in fiecare din cele
trei parti. In incheiere, comisiunea face si
urmatoarele judicioase propuneri:
# Directiunea Monitorului Oficial va
intocmi ca anexa a acestui regulament o
brosurä cu modelele de redactiuni prescurtate
pentru publicatiile specificate a se publica
sub aceasta forma, care dupa aprobarea
autorititii superioare competinte, se va
trimite tuturor ministerelor.
Cu aceasta ocaziune se vor face si
propuneri pentru modificarea acelor legi cari
cer publicarea in extenso a unor acte, ca
citatiile, mandatele si rapoartele ministrilor,
cari insotesc anume decrete in vederea Iuliu Maniu
publicarii prescurtate a unora sau imprimärii Prim-Ministru in 1929 si la data serb. centenarului

altora. O a doua editie a brosurii anexa la regulament va arata redactiunea

stabilita pentru acele publicatii in urma modificarii legilor respective.
Comisiunea este de parere ca toate
publicatiunile autoritatilor si Parlamentului
&A fie platite Monitorului, inscriindu-se in
bugetele ministerelor respective, sumele
necesare, care sume sa fie prevazute si in
bugetul de venituri al Monitorului Oficial.
Aceasta in scopul de a nu se mai abuza
de publicatiuni prea lungi, ci si fie pe cat
posibil mai prescurtate si renunttmdu-se
chiar la cele cari nu sunt absolut neces are
a fi publicate ».
Aceste norme se publica pe prima
pagina a Monitorului, pentru informarea
cititorilor, incepind cu Nr. 284 §i se pun in
G. G. Mironescu
aplicare la 1 Ianuarie 1928 cand Monitorul
Ministrul Finantelor dela 6/6 1932 20/10 1932 si incepe a apana in trei parti separate.
Vicepreg. al Cons. de Min, la data serb. centenar. Ele sunt in vigoare si astazi, cu o unica
modificare de nuanta incepind cu Nr. 1 din 1930: publicatiile din partea II sunt
caracterizate # de interes limitat » in loc # de interes particular ». 9]

www.dacoromanica.ro
 1928 inaugureaza o era de sanatoasä gospodarie i prosperitate pentru
Monitor. Printr'o imediata rationalizare a functionarii imprimeriei, se obtine ca
publicatiile sa apara in cel mult trei zile dela
primirea lor. Se da curs deasemenea tuturor
publicatiilor restante.
In acelag an Imprimeria este utilata cu
12 magini de cules, majorate in 1929 la 16,
destinate special pentru Monitor, spre a-i
asigura promptitudinea indispensabila. Tiparul
face progrese sensibile, ()data' prin intrebuin-
-
tarea unei cerneli de calitatea corespunzatoare,
a doua °ark* prin inlocuirea literii vechi de
mana cu litera noua a maginilor de cules.
Monitorul ia infitigarea demna a ziarului
V
de Stat.
0 caracteristica a spiritului nou care
Virgil Madgearu anima activitatea ziarului: Nr. 288 din 1929
Ministrul Finantelor dela 15/11 1929 7/6 1930
qi la data aerbärii centenarului
apare la 25 Decemvrie, prima zi de Craciun.
Regulamentul din 30 Noemvrie 1929
(publicat in Nr. 2701I) al regiei publice comerciale o Monitorul Oficial gi Imprimeriile
Statului » noua forma de organizare a Directiunii Generale incredinteaza
redactarea alcatuirea ziarului unui serviciu
special o Redactia Monitorului Oficial ».
Degi, raportata la caracterul ziarului, ..4
reinvierea acestei notiuni nu mai corespundea
in sensul pe care-1 avea in trecut gi pe care
are la ziarele particulare, totugi ea avea rostul
de a clarifica organizarea institutiei, prin
separarea preocuparilor administrative de cele
de exploatare. In accasta noua organizare
Monitorul Oficial are personalitatea lui admi-
nistrativa gi comerciala, determinata prin acest
serviciu al Redactiei gi prin contul san special
din noua contabilitate in.dustriala. Nu numai
noua organizare comerciala, dar gi necesitatea
unei bune ordine de Stat, provoaca un jurnal
al Consiliului de Minigtri (Nr. 193) (Anexa 6), Mihail Popovici
care reglementeaza exclusivitatea titlului de ministrui Finantelor dela 10/11 1928 15/11 1929
Monitor Oficial. gi 13/6 1930-18/4 1931
Ultima lege din 31 Iulie 1931 (Nr. 1751I) cu regulamentul ei din 28 Noemvrie
(Nr. 2801I), nu a schimbat nimic in fiinta functionarea ziarului. Masura luatä
de guvern cu jurnalul publicat in Nr. 991I din 7 Mai 1931 (Anexa 7), de a se crea
22 0 parte a IV-a cu subtitlul Informatorul Oficial» cu scopul de a fi un rezumator

www.dacoromanica.ro
informativ al celorlalte, nu a avut o lunga viata. anformatorul Oficial» aparut
la 30 Aprilie 1931, inceteaza la 15 Noemvrie acelag an, cu jurnalul publicat
in Nr. 268II din 15 Noemvrie.
Ajuns la o organizare clara gi adaptata nevoilor, ziarul #Monitorul Oficial»
se gasegte astazi la o epoca de stabilizare redactionala gi tehnica. Preocuparle din
ultimul timp ale administratiei s'au redus la micgorarea costului prin concentrarea
materiei gi rezumarea publicatiilor, gi la inlesnirea cercetarii prin imbunatatirea
subtitlurilor gi sublinierilor.

Nicolae Iorga Constantin Argetoianu

Primul Ministru in 1931 Ministrul Finantelor dela 18/4 1931 6/6 1932

Anul 1932 pune in practica' un ultim deziderat, care a fost gi al Comisiei

de organizare din 1927: apare tabla de materii, trimestriala, a pártilor I gi II.
*
* *

Imprejurarile au vrut deci ca anul 1932, reintroducand scara lui I. Eliade

Radulescu, s'a indice cei 100 ani de viata ai Monitorului Oficial, cu confirmarea
ca spiritul acestui mare Roman pus la baza ziarului Statului, 1-a urmarit in toate
glorioasele imprejurki pe care le-a inregistrat, dela cele doua principate vasale
din 1832, gi a pecetluit gi acest prim centenar.
A. D. BUNESCU
Directoral General al Monitorului Oficial
§i Imprimeriilor Statului

23

www.dacoromanica.ro
 ANEXA 1

JURNALUL CONSILIULUI MINWIMILOR DIN 1859

Se aprobeaza alaturatul Project:
ALE SANDRU IOAN

DIAR
Astazi la 4 Noembre anul 1859, Consiliul Ministrilor din Teara Romaneasca,
adunandu-se in sedintia, a luat in cercitare urmatorul « Project asupra reorganisarei
Monitorului Oficial », presentat de D. ministru din intru:

PROIECT:
asupra
Reorganisarei Monitorului Oficial
Monitorul se va imprima in intreg cu litere latine si cu ortografia ce se va ficsa de
Comisia insarcinata pentru aceasta. Va avea formatul cel pucin de 42 centimetre lungul
si de 28 centimetre latul, si va fi imptirtit in trei coloane de eke 82 linii coloana, socotite
pe litere garmond.
Monitorul va esi pe toata diva afaril de dumenici, trei dile a le Pascilor, trei ale
Craciunului si 12 serbatori mari.
Monitorul va fi impfirtit in « Partea oficiala » imprimata cu litere cicero ; « Partea
neoficiala » imprimata cu litere garmond; « Nuvele sträine »; o Fapte diverse * si
« Varietati » imprimate idem ; « Foileton » imprimat idem, si « Anunciuri * imprimate cu
litere dupo cerirea interesatilor.
In « Partea oficiall » vor figura decreturile princiare, legile sanctiunate si actele
oficiale ale diferitelor ramuri a le Statului, care se vor trimite de catre fie care Minister
la Monitor in diva chiar and se vor subscrie de ministrul respectif.
In « Partea neoficiali » vor figura desbaterele Camerelor ; proiectele Guvernului;
circulare ; relatii despre calatoriele Domnitorului, despre solemnitatile publice si despre
ceremoniele oficiale, cum si articuli esplicfitori a politicei si proiectelor Guvernului.
In « Nuvelele Straine » se vor reproduce articuli si sciri din Monitorul Oficial al
Franciei si din cele mai serioase diare a le Europei, si corespondinta esterioara a Monitorului.
In « Fapte diverse » vor figura evenimente din intru Terilor-unite adeverite de
Guvern prin raporturi oficiale, scrisori si raporturi catre Minister si corespondinta din
intru a Monitorului.
In « Varietati » vor figura studiuri si disertatii sciintifice si istorice.
In o Foileton » vor figura numai articuli de teatru si de literatura' romani.
In partea « Anunciuri » se vor insera anunciuri de tot felul, dupo acelea ce decurg
din contractele Guvernului.
Monitorul formeasa o Sectie in Ministerul din intru, cu un Cap de Sectie, duoi
publicisti, un cap de mask un ajutor insarcinat si cu registratura, un contabil, cinci
copisti traducetori, duoi alergatori intre redactie si imprimerie, un impfirtitor calare
pentru Bucuresci si duoi ampachetori.
Capul Sectiei dirige tot Monitorul in administratia, redactia si contabilitatea lui.
Cetesce diarele romane si straine ; pune articuli in « partea neoficialä » si tine contabilitatea
Monitorului Cu imprimeria, cu abonati si Cu Ministeriul de Financie.
94 Publicisti vor da articuli in diferitele rubrici a le Monitorului.

www.dacoromanica.ro
 h'arunile

j5a:4.. /2-2,4,o eassoiar-lc-ov.z...e..6.e., 6)... .2.yr,a,- "9,-..e.

44g-- 4:e sx,r)re,44ze.: 40.4 42v- 24- 44 sea c,t9~11,z.e. e-.7" ' 2 2.r., _

Coar.-", % rzzoes-; z-G/ 4.,- .4)44 424c---3e-e-C /1.,:-74-4,4.-.44-z

E.r. e.z4... ,seZ27 Z Zr- e 17 .r14,. d:' .G."4-G444- ,,,.,-,

,, /8.(8748... rat -4- -<._,
,y-Z,
1 e...Z" ..e__. -

Pze-s--e/ C,0,74-e'e.r..e.-- e,26.4

....,----
r z-Z" az.e-47,4-44,e-' ve; /42,t4,4-4)e,E. a: .4 rers.c.0, e, oc.' ,e-xec,,,,-,,-

444-e2e - e7e -

'Zt
G szyty 414-- i4 140 -4-4_

e1/44-1Zuotp,':: eat"- 814,3'. P7,018" 8G C.-

at/e 6' 1.4,

c'754 7f6'
/1

1PM/13111E1 ESEDIVITIA I 131,1., \ IP(JTENTI111 Al, DIN AM IiII.OR. GENE1141.1 1.- 11).11_ T tvr
1ISSELEFF: PEVI'llt I \ \ TARIFA Bt LEH\ I OI'L('RJ ti TA1111 11011i \ ESTI
(Originabil la Arhix ele Statulni)

www.dacoromanica.ro
 ION g IVIRY _
r,

. rrit Lol

.4.
.
,
'

azyj _
--
v

. ,_...
,,,--7--,4....,:57. ... ..:0-7,,,,.
,

4skvidir.dlii
.... ,
1
11331171itSA tdri Will -0..)M9E,10.0111 _

.
,,,, .

3,..131:11 Hit un en .td.te.!4, losil...q.duni4,

. . . ,
1) yer.,-a V10:10.1.11tY30.
Joan vsiT .../
......,

_
D417.10.1.117.R.ff El 1 71 LA .(. :
.:::.--:------
p , "....,..: s i
-
,__---...i.,,,i..4..,... ;''''''''-':- ._
'
.
1
1

e
.
114311A11 3,f011 8,3
1-3.1.0X di I d l'
....
rITY /. im 1d A
. tiP
f
1-,
... `-'.- 7'.%

ITC! .1.3 -33 NiisvRgrit'1.)134.1CH01111 y.

1-Ale.toV3
.
_-1: , .'.:A....1-1.--
,- -
,-...-- ,
'V':
'-'-:
!AY ...fe3 (I) WO 3
14,0 It E Vidd 2)01111.S11 eI sere!teey E7 I- a9 ,0, a
: ......
-
,,,,--4.,,,,-.....
F,..

3dedsxv ta ts 1,,..4.,107.V.titi3Y1F.341 '

...4.
cut ti4 eIturrhowts 73rfrao e ..31111+ 1317" q,ieLt1ie"!Y nueJev
ant VI -33
1d4.1111
LUCIEN EV. 9 ' E0t5"
3E04) Ell !Ha 0 %ICY 311 9.111Y1td.2119.3 'my/. 0.3313Y tdevd3stme e -*An
IRVR.T.VdrUM,I, e d°1x1" 'Ad D
9.11.1Y
VA.I.VDC304) 31, .3yte-33 %(JWL! EV RIIIEJ9'4)3 v
\romp,/
lxvxne :etitiame del viieu &toe et.uxt' gm& dovIra sv lescho 11+ vleaturn
^ gr, tete 3detv
d.T19 -33 doe ey !in 41' ToY rdo ttionott. lpitgxg n 011)211%7
ea -33. ea ROY' 3Y 4.31.1d.d 1113 devts q.uti VitUld
.:(5011.1vds,
Si4
xr r-r ev 6 tdcag,h tot 3.t.eltwsw
en %Id (WYV (II a gi .1 tm cj.r 3 -4.
eo lezosrs xtvij, Tr+
itti3t3uodx3
%Jos s eTitruy:tv! :010d111V
3pr
ipden 9.10.1.E.L3I01.1i.Ye ea 3.11/011011 1.(.13d)211 EV 9.111:(f) vlaori.r.vs 3)Dito.d3.)11 tLeoz -Idto4
evex eve' .'1.d.utvf '1,11s.dov -lived() I
IN IM vpodos tome It Jne,10 Inivoy .-0
L
4II1AV3 !re Ldg.1ivcie4, n4 IcTunPd vi) 'TT
Ici"".Tv !rn Iv!H!h
1.d.',11
Id! IM ;Millen) 4.1-z ty 4,d!todwirt.3 ixv11,:xtYli -odynt
i del g.r, JOE :q.33q,dortN3) Jcip:19.1n4 sY '1,Tits34E
it vx.o
xs poi ripqmiorqh 'ivto!r. pn Ide.tro.h: .4trutd
icixtesm s4D!rit IdAdi.334 trn trntosentv itg °dip: e
me,f) 1,,,m)y 14 IrieD
lll 31/17/4) 3ded iV3IN;313 9lTf 31.1 ev ¡Vol AVD ESS. 40. iir1Liw '

i1X-7 Ed-33 311.1,1(11 ti. devilmos3 ' qv-c titxy et...qhe a vx.dodiv 4.KId30:1 VII

'Ú
3.111'd 11)1
3du3 illexve
gg thingomr i Lilgu, 110
dr1)91110111Ill 31r L 31.7,0 MAO 3,1d ev es 7." ..Xlid)61.1.3VE 41(+4.1,1711d p! ev.3A/v: -ga

'
,
11v !w 3v3c1r1q.o: 'Th -13
(ION e.ty mr ! VIJAY ,u .
,,D ses o a
yedIro 3dua le mtve truuhtm..s141, sm ..
lik 3104 3Cle1 E 33 eviu;(1 '
...
'rdtdx tom d eleplxv4v,s4, q.11.1_11 e -50/1 _dug!!
,IIIIH MY
Idevlsadeu doe idol' e -3? -x1,13d1i lxvxu!st iv NO v 'KJ !nt
, dols-tio.1[1 ve -.6o.t3me
t7.13oviir
A q.cype Info 3 -.1: ea e3idte ni ARYld pen i -..0,,,,,,,i,,j
.,--1 ..-

VIVIlid ymva r1111411.E1* iviamo nuyi isAamywou (zE8rmc8)

www.dacoromanica.ro
 aPm!R".1 E

. . .
3(j. LUCIdell vALLT3 dON7fUffiTdLI 33RS 410U3he 3dEWT3R C 133 UT, 101 R3Uld00M
tint 'Rd1U14V 3d113 3dTRYVIIT 1-ntilalv4u1
CS Ludt.' uffixylizsd XV3h sw.g lioa e 3USU -e
NI 3100 4LIRY E!LI31110U10
eduRo xv.utuswon Idoired sihshuldou svm
iuldeinlins VV IIVRLVI5 vxuenV 6cgT
atdx o,Lq. e sd
,L3f1,11iV Z 1313 oM LC9f »
qiiwucill 13de1d4113Y -01[RüldWM0-1MR3
3d1qH :eideusa UTY ild/uutv 1.KvId 3S CET 3hUGI3 40114. s:cpeddeies .uvu4.
rJxvinizuss ev etiulthowsm .N .s ply oa (U)) 3Y Owx utY vionxmcur LU 1.1.15173

cOr vRidoned lxvme tooth 1u3weide1137 » sd e Vi?IIRIMELd syltdoreT

doy UT, UlZeJCID
IgKJ J7 'L69 C1014,1111.1.e 3V U3de13hd3h 3h »
Ited3z3d trn !Ni so ea emirm.(1)u+ qdq.(1) -qz
ntuaouth e » %ties
outve,dlutchl 1114.43 dOVTVEUTTW
3,1 48C13Z3(.1 IfiVirl3Y.K3V.3vC E.3hYRra tin Yuwxy
cuveu(UMW `quuRdou 1eideL3dN3S
S U 3V cLU1L'33 3h -C43 Itt 3111331lIv RM E 3he4l -OURM
TAT
3dedqg e3deici.d0
(11)1130 ,T,tv3hE 1113Ulb III3tU1,LdeLl3Q 3(1113 -AM
3h V3I,U lusweideusa 3.1? E13dE01,4UU133UT, -13TV
Ea'COMUtig sdeatdx
43 3h Illy 1V1dRI.douEd 31111.111d11 ,ev3V 11OUTh
ionuoy ev 6 31e3 uiY COUVII -VO IstvRieis invueloom ourzomeiuem
10/R3.1. 1Hd3URIDYUIV dOVILle '9c4 LcgT
!In `scgj cuwdouot UTV U1dpETCKIU4.3U
-0-IMAD thip* vy RI 1.rri 96 Jvn prfiikv
TIvxdO.IIRLUdT11 cm0v 4v t 3V 1Hd3UKU VV 3M1 iti}v Loa V to o,c(i) vvwdoct, -.11v
3h
e elKscuf) izm qieot e3dshuxw1Hu 43 33
jAvi,c(Po N)srizmy.40
3111V 4.LUVUT 31( 1H3he CdUK3E 011i0d4N 33 03
ti!it tiuIrisidpiAg dVJI3 ii!du mo'1
31T13101-1 Timqwq.d dUl
1itizvAi.33VI14- pyrlit.irm 11417
sa ev(slie p TURMC UT, 4.0111V UK3V U3U3U133C
vs.vom cloypixtivdAv (833 J.)
TM u+ 43 IVULIT,33
ci.MXY0d11 63LICUT1113YLIT3U
mac!) ovA..1, I 31f190 .LANTot,ism gi.J0V
4.M3a3LT EV3V ,IMROUT vsbe 'cloipzuldwxo-,talzo
. . illd01, at°. Hlviohdzsm+30 Hiwi)o 40A
Rd1C1311 V V3 3dITEd1U311 Rd.1113, LAUIVIIUT,
asindi, y.3 1) 114, 1214Tid0 36V
ciOvIld0.1.C4a 3vo3 uy 431113(30 311 YUR151 ?C/01-3H-1)
fAV .T,v(1)0 rv 23 av,E
CIOIIKM4v WHIT 9_1,c01 1H1311133Vt14 31503 Tvuu,T,
- imIDRM L'Al3d411 3h
OH (VC6 vS14141 `6C81 '813
1HCLU lIdOICYflrlJ3hV
4`i '.1.3111h
ell avdsz.Ludoodu 1Svy 1JV tiro] :J.z,vo
v31-13 .i.deosa CH
-01[RWdWMO-MR3
vxd I311(11xu IM4VII 43 33 3Z3.1.134.113V U1V 31(1V3
Htri jAvplowdOlvii V l'AjsI4
VAUR 31, 33 311131190Y ssiccse U '11.mtri,vdvm HñH im v.t.vvj `z..olAv )0e
3k3 U31*Z 3CleCTNAV IITI CM VAUR 31,
-3q.dvu4T 4.clim,h/loL3 4oyi.1.18161v 1W4011) III ZJTTWV
ittr 43 311CM113, WATUTEPTIS OKYUILITUI.Y3CINUT, IVIdp,61111r3 T.LIwN0.1.101( ;V irw 'eLHIvi4 s;vo
3V3T11113UleH 3VE3 3b V ITV4M31 q.!4 -edem 1.c1iril4p4- vv,s-ov 1m ivo, voi.y.wds nv 43
3vilZ 3V 4E1133Z3d 11* VA3TTICIIIOM ilfEl4v11 sveo '1J601,1 VV 43 11V1 OV 43 gvpiryi vved e
J.UW3 riURH pn riae3diU4 dei 114Sitklialip IM VAI VAIV)Y,V )1301V 3V VA1JOU

7tEITHIFE axiiivl NICE rlf1110IIMOTAT 1V131,10 'IN) 9S u!P

www.dacoromanica.ro
dip111.111W

itt Eg 'XLlNV 1I

avo* trvitffit(b.vo
enra REfilalga DIE riff ErrPwzr
"Anima:I 'vim

StUr47N3.1 '0V*1

AT

Nizargs vivo Erin r LllTHIdll J ildgin d 0 111 9L H 9 iTI

aaRil ¡II
'14N

11/31/1' 0M8I I
31/1V/HHal '6 usaua.).-In

7,71141, 500.1 .7 op top IS

L1111.111,
. to. lima. ..11
.111
ell Inn 17

vna.11, Ifrv,13.1171vila. tito St ,7 -.11pa,er

1

g 17011. .111,1! .11.1711117,11

v11..11 1.71e1 del lal,t7an 0.11 ,3 et. 1,1..1111.16aq ylets ILl,v
177,1111,tp1.1.1"7.11,17 On ne li

10 11.1 1,1,11 1 1 1 1 \Mt 111011 1'1 1 111:10 'IN :11111A.1 IR. 8181 F

www.dacoromanica.ro
 FarNimile 5

PRINCIPATELE UNITE.
Atienda lo.. Vine nu eoi
ese de don I4 a 'mea aqatsfo
ne satinada, pele, se ea a-
Upenxt uno- dpese in sine-
lianieldS.lei tate luta.ta pedax-
de(pe( sfanairi se este
O O
11,O1 el,
neMpesale; op aa Minielepv.a
nenips me.sop din afapa,
..apl. de 21 .sei inp .res arad.,
ne a .sa Adoinistpo-

TERM ROAMI ANESCi. tdise aoaa.fe.

No: 95. Bucuresei, August 10, 1859. No: 95.

PA RTE.% OFICIALA. Art. IN. Am amad pi nuniiina pe D. NO( ALEXANDRILI 10A1i I.
Balsaina, alto proprietalilar din afarn. s. c.1.
NOI ALEXANDRU IOAN I, Art. X Pe Scarlat Stravolca till intarim VadIndù raportul Ministraba Xastra Se-
Cu mira lat Donmeded voingi Natiouida in post. san de hotarnic inginett. cretar de Statn la Departamental din lob.
Domen Printipatelor.Unite Tara Romineased Art. XI. Si bela din tiro. Ministra ea No: 6300, r
pi Moldavia. Nos,. Secretar de 'Stat la Depertamentuln Considerinda recomandalia ce lace,
Cultelor pi Instruclii politice este insarcinat Anta °ploman pi °Mor..
La top de tata pi viitort sanntate!
. esecutarea ordonanti de filia.
Art. I. D. Gbenrgliie Lehlin se nuniepce
Vdd'indil reporta! Ministraba Nostril Se- Dala-so ice Captain Nuestra Iiiieureset administra°rû alta districtultd de Teleormand,
creter de Sial la Depertanientill Callaba pi la 29 lidie, ama inintuirit una mie opt-side in local 0-1. C. Arion ce a Pecauo id a-
'astral]. pablice Noi 1562,
ca cincl-deci pi noun, pi celta din tlin Deni- cualitale la N'Inca.
Considerind recomandalia ce Ne face,
niret Nuestro in Principatele-Unite. Art. II. i celo din urina. Ministro
A1.EXANDÍIIJ JOAN.
Ara ordonat i ostentan: .1Iinistrii Secretar de Sud la Departa- Nostril Secretar de Sial(' la Departamental,
Art. 1. Am numit i minan, pe D. Si- mental Culi:Out pi Insta-oct. politice, din iritrii este insnreinatri co ordonan]a de
Costandin A. Gretulesen. no.
livesiru Avroinesed, ojalar ala Secretar.. No: 294. Datu-s'a in labia, Noastrii de la Flo -
Cancelari. Comisiei documentale, In load rescl, la 1-iö Augusta, anal 1859, pi cella
Dinatrie Delescu, cuele an demisionat. NOI ALEXANDRU LOAN Italia ella Domniret Noastre in Principatele-
Arl. II. §1 celn din unan. Ministro p. c. I. Unite.
Nostra Secreter de Statfi la Depertamental Vadind raparte] Ministraba Nostru Se- ALEXANDRU. IOAN.
cretar de Stat la Departamentut din In!. 31inistro Secretar de Star la
Cultelor este insarcinat co esecutarea ordo- Deputamenttil din Natiohm,
nardei de ala. No: 6493. N. CrelnIeseu.
Considerind recomandepa ce Ni se face, No: 309.
flato-s'a In lidiara Noastra de la Flo-
Am ordenat pi ordonfim
res. la 19 Infle, anuló mtntuirit una mie Art. I. D. Din/itrio Cernalesen se na- NOT ALEX ANDRU IOAN I,
°lar' sute cinei-aeci pi noun, pi eelit din tlin mepee sub-administrator la plata Ocolulia din c. I.
alIt Domnirel Noastre In Principatele-Unite.
districtul Dalla. *l'adiad :Ministraba Nostru Se-
ALEXANDRU LOA_ Art. II. i cel din urn. Ministra Nos-
Ministra Secretar de Stat Ira Departa- cretar de Stald la Departamental din Martini
trn Secreter de Sial la Departamental din en No: 3759,
mental Culta]rsl i lastructit publico,
Nauntru este insarcinal co esectilarea °Mo- Considerind recomandidia ce Ni se fue,
Costandln , Cretioleseu.
na.ei de falo.
. No 287.
Data-s'a In tabura Noastra de la Flo-
Ata °Mona/ pi ordonionni
Art. T. Am numit pi m'odian Mu- ni

NO1 ALEXAND1111 !DAN I, res., la1 August, anal mintuirei una inie nicipalitat. Capitalet, de la Augustii.
opt sute cinci-de. pi nuaa, pi cel din tila
c.1.
al Domnirel Noastre In Principatele-Unite. Partea admInisleatlye.
Vadind raportuld M'ora Spitalelor civile ALEXANDRIT IOAN. Pe D. Teodor I. Focpeneami, pela al mesit L
cu No: , Inddipató Non pe llaga reporta] Ministra Secretar de Statt la Leonida I. Stancescu, ajutor de conres-
Departamental din NaunPu,
Ministrar. Nostru Secretar de Stat la De-
pertamentul Cultelor pi Instructil publice,
Considerind recmaandefla ce Ni se face
N. Cretuleecu.
No: 296. - pondenp.
Tender Milionescu, idee de arias.,
Glworghe Cupacliit. pefu al inesit u 2-a.
peal. personal. Cancelariei sale potrivit cu XIII ALEXSANDRIT IOAN I, Nicolae Flopescu, ajulor de curespon-
noua rearganisalie, den],
s. c. I.
Ala ordonat pi aplanan.: Aleaandri, Papadoln, ideal de arellivii.
N'adiad raparla! Ministraba Nostni Se-
Art. 1. Ani mirad pi flama.' pe D.
Gheughie n'arana pera la masa I, pentru cretar de Stet la Depertamentul afacerilor In- TO/1111.1.
Iticrnrile contabilitaid. terne cu No: 3753, Pe D. Afanase Toncorici, altaor de conrespon-
Art. II. Ala numit pi minan' pe D. C. Considerind lecomandalia co No Lee denla.
Crup:sea pela ala niesi a II, pentru lucrarile Ant ordonat pi ardan., Mihalft Trtienfi, ideal de arta..
judecatorep. Art. I. Ate murli pi ni.. pe D-In 91efan Papes., pefii al niesit a II.
Art. III. Am mural pi nunlinal pe D. Costandin leonomul, ...Out- de coreo-
Tnnase Bolintineanu Director al Poptilor, in
Sterie Manolescu lo postn de °julord ala ponderan.
mesi I.
local D-lia 31ihail Peneovici.
Art. II. §i celn din unua. loeo Floral, idem de tale.
Art. IV. Ate numit pi numinai pe D. Ministra
Nostru Secretar de Statft la Ministerulti din !Binaria Elefteres., jurnalistö pentra bi-
Stavractie Gbiadeanu in postul de ;datorit la letele de eludir!.
II. Nauntru este Insareinat ctt esecutarea miro-
suadel de rata.
Alexandra Matraca, conductor de cladirt
Art. V. Pe Dita! D. Bucpart bio, Interim pe 'coloarea galbena.
booster sea de Cosier tI Spitidelor. Datu-s'a in lobera N..rt de la Flores.,
Costandin Tutear'. idein albastra.
Art. VI. Ani numit l ni.. pe D. la d Augusta, anula 1559, pi Mili. an Perielesn Zeineuu, idem magra.
Glatza Ienescii ajutortil Casierulut. Diannirei Noastre in Prinlipatele-ntile Tara
Dimitrie Marintscu, idem verde.
Art. VII. Am numit pi nimia. pe D.
flomineas. pi Moldavia. Ltica Eleflerascd, ajotar la masa con-
Grigrare Bilcurescu registratorn. ALEXANDRU 10A11, tabilirapt.
Art. VIII.. Pe I) nu C. Clanopssi, lit in- Milliatro Secretor de Stat la
Departamental din Nnuntru, Direitrie Caraindulea rasierd.
tarirn in postal de revidor al Spitalelor din N., Cretullescu. -- fu. Predeseu, ajotoe si acestnia.
Capitula. No: 297. AlePandru Popa., registratoru.

PIIIML I. '\t M kll Ct PI Pd 1C 11111,1'. OFICIALE \ C1.1 SI\ ( I 1.Y1 ERI. 1. t'l 1 \ 1

www.dacoromanica.ro
 Facsimile 6

PRINCIPATELE UNITE
Auensit [woe ese de dvs, 'line en coi a (wit netasta

"i Ilp" ec n=nents.nd este

de 3 slanni.ri ;Iraqis sale; inp
momfroitut oFFiciA ,
, .MIs
ae, se an wip. e in sain-
.la pedWilVa el ,
w

i .in ,Ilinislcps.ni ue.topir din nla-

se esle

nenips napliss.wpi, de 21 Jri pa; jai, .ta xelnlettr, .ta Admini-

ne UW7. AL sipan he .rovn.te.
,,
TERII ROMANESTI.
9 ,
No: 9. Bocore.$1f, 29 !atomic 1859. No: 9.
..1.111.11MS

PRINCIPATELE UNITE.
Ya r}i dr done A luinutoon
ori pr sapid - sr [me
mina. cols 1,1,
l're(01n abonn- r1 -

HRH OFICIAL
nien1/11.11: ¡MI,/ hp
PI.gut Wee pro- illitoirh rob. a
fro sole h. lei Itocrollor Sire-
bitni
Id. (aenis,' pa- litistolcic
licninsi 21 let ckeld

TEREI ROMANESCI.
No: 97. liocoresci i ogosi 14. 1859. No: 97.

PRINCIPATELE-UNITE.
Va esi in tito Pole a- Abonamentul se lace.
farA tic Dumcnici. in CapitalA l Scc,..in Moni-
Pretiul nbonamentului:

ONITOR
Pc 'un . . . . 49. sr. torului i In tipogratia Ito-
pe it6se tun' . . . 24. mallow ct ; lar prin
pa trcl luni . . . 14. judetie la AutorinItilc locale.
Innertin until rend . 1 lei.

WAR OFICIAL AL TERM nomliNEsci.

.13. 1. DUO. RESCI, 2 lanuariii, 1860. 1.

PRINC.PATELE-UNITE.

Abonamenteli cc Loo: Va eti In t6te Vela

In Capital la filial, afar§ de Dunainiel.

ONITORUL
terinit trebilort Str, Pro;. abonamectulal
lee, redaqiuneu MA- Po unA n1:1. . 2 at.
airtarulul. pa liar lunl . 15
Prim judoto la Auto- pa L-ei lunl . . 8
loeaLL Leer,. luau! rfAadll 1 le0

TT Ja. NAM, Tit 0 Fa C

:Marti. 2 liumarifi 1862. $q 1.
A bonantentalA se lace:
br Capitula NIkaiste Prei. abonamentulul
tiula FinaKelorA.
ea,
---
ITORITL
Prin judeie la Auto. l'e . . 211 al.
euinpetinte. sese . . IC,
Vae¡i in bite dilele no trei ln,,i .
:tiara A. dut,,iakl ni
serbatorile cele Insert. unui rfintlii I lee,

JURNALO or1clA1,0 A1.11 PRINCIPATE11110-1-UNITE.

!-,r Ail 30. Vinvri 9 Fevniarin 1862. A 30.

EN 01.1. "1:1 'II NA IA I MO\ IT0111 Id xi. \ TRE . \ II 1859 i 1862

www.dacoromanica.ro
 / ur,imiie 7

421'LIMIINT 952 LUtif 21 5.11<MV1211 5 0221% 116

ANUNCIUllt.
Itiupiil necesar- pentru indeplinirea ére caror comande, privitérlt la radicala
nnuttfonnaré a sita de acésta regula, 'mi
MONITORUIA11 OfICIAL vor necnnoscute $i no-
fi

Actual, rulneéud dupe sine o antilnare in apuerca acestef bid in térniat considerate,- niteleg6ffilide.
conditiunT de redaciiune tate de da acole de astildf esistinte subseninat al
are onére a antnwia ciliar do pe araren mil:aérea reforma intreprinsti in ve- ca. o ilartie alba.
clero atas d'a usura mochil alanilrel la acest çhiarìi, et'n si tl'a oferi Teodur Ilristodolide
COMEIICIULUi I INDITSTRIEI
I). Hermaiiii, renumitul
Un Mijlocii pe eat . p6te mal putin .stiditor pentru redpIndirea anuneiurilor co
ar voi a facie.
prestidigitator, a sosa aici
Ahorra la 110)170111. OEICIkt se la tare in dilor d'a dreplul la Iledatdunea arestei fui
i la huprimeria de la Londra. El esto in
Tot °data se face cunoseut ert pagina a patra a 140 oficiale cstn t'esti- plecare da mai 4ntilte re-
mo:1 pentru auttneitirt; i Di). Cmnercialiti, prectitn i oil nace alpt, vio alla
grabnicti, esactii i regulatii inserare a anunciurilor co vor adieto.
pi esentatinni, in arta sa,
Pretul une) linii de 31) litere, este 30 parnie. caro poseda o gliibacie rara
hiserarea peulftt a (total, a Mea lb, l mai departe, va fi pe
pretul jumetate. A eO de 'sub tiparn
Insertiuni i reclame, Dalia 1 len par. 20. 1.G1:1111.1. SI MI IT3IETICA,
prelnerala de Lotulenenl-CnIunel, GEORGE MINE
Alonitond 'apare tu téte dilele, i ne trage in 0000 esetnplare.
forte VOIUM de peste 500 tele;
N. C.A.'. 5440 al 11,Jtoralul.
si se de vendare la li-
breria Datiiilopulo, pe
Pensionaba' Si:tic:ara - 't'insta Jilistea, cci dice ti
mosia Pro- preçul de 1 galbenii.
Lila!, la 7 Septembre, incepéndii- ra, ce i dice si. Mihu1cenif. i
via de la raraone, bíte aces- La 16te librariile din IlliCurand se d'a
se carsurile Giitiitasiali, luda rugatl ilsví,n4 are.
Domad Paran', care ne art (moral cu
tea in judepal ILImnieul-SArat,
propriutulii ale FISICA POPIAARA
lactredintarea tutor 'Mor Iii acesi In- se dan en nrenflA de la viito- ¡teatro st6kle primare.
stitut, .sa bine-voiasca a grata trimi- rul St. 11Theorghe auul 1865. . Carte'autoridata do Conadiul Instructiu-
tarea copiilor. A lilal adaoge cava Doritoria se vor adresa la lo- nel pentiu el.a a IV primara.
cabila sa pe trada St.
destile Ingrijirea co an juniI elevI in No. 2, in dosul Palatului. su- Sub 'presa.
aces Institut, creilenin de prisosii, burbia Crtluleseu.
linea este salida acum .de vorbe mar' Va sil ache Potiza. fi ra apure ¡tecle vitero
si frum6se. I . 1864. Soptetuvrie 7 AilITMETKA RATIONATI
Tot- co aveniri a incanosciiiita ono- Icootni

rabililor Pariatt este ca, l'entra tules-

Fiiiid ca In
goittertul usul claselor scOlei3lilitare etc.
!Orca scolarilor la Madi°, ain una mi- men, CO ani intrepriiisn .$i DE

gaja' anul acesta, pe llega ce" can b. I. FALCM.ANU,

eran, mal multl Doma' Profesor' din
intreprinzo de mili mil° li.miat In Sciintele Matematice de la Faca'.
din Parid, foil profesora la Facultatea
Gimnasio, ale. caror numenl sutil doslul ani, ani purtat si portii tutee
de eciinte din Buourena ei la Se6la Militara, etc.
de ounoseute, spre csemplii : de tim- regula asupra polnelor $.. Dupe contracta' .care ant pentru in-
ba latina pro D. Nest or; de 'la-
tematica , D. A n g Ii e i e s cii, ca- alte asenienea creati(e a cltirierca etajund de josé al CaseT D-lul
lorguNiculescul'uchinieatm, D-Ittf nu ca-
ro, .torminandus1 studiele in Francia, (inca :o mimeralie regula. te libe, inehiria etajul do suOÙ de cat
$'a nowit Profesor° do Dlatomatioa la Cu consitnlinténtul t'Icé inserisù. Do accea
Gininasinl Matein Basarabir, de timba
ta, coinforma registra] ficO cutickScurl acésal clausit a eontractu-
iliell pentru poli(e, ,si stem- luI spre a nu se t'atinarla beintelegeroeu
gréca, pte I/. I. Colocidide; de tim- doritorif de al lua eu chirlo:Locoronota,
ba francesa, pre D. Atli. Tanasesco, pela ou templid`" firme' L.cotene.t. Efr. Ghermanny.
Prolesore la Gimnasio' SU -Sava. Camilo aluf Gheorghe Tino,
ClaSile primario an Inceput, dope cum
mete, de aceea fan cultos-
din tualtalaoa Goiganit, culérea Verde,
am. anunoiat, la 17 Anglo. ento printfactsta. -ca on- No. 16,, se vénda °Lamen. Dontord se
vor acinesia la proprietarul care Oslo aliar
polita 'sao crea* lip- trinsel .
'47.117
-scirele on turalui thzn,, t. An,/9542e.

PlillIELE 1\1. \TI. RI PiRTItt i. illE; IN \l0\ l'lo R LI 01IC1 i I ("sr. 210 din 1860

www.dacoromanica.ro
 Facsimile

MONITORULC
A benanIentul oc taro in Prtlul Rhona...gala
eapiunln hlinieteritul
Financeler.
PrizI judos In autori-
atilt. coropetinte.
Pe un :tat.
Pe ,est.
Pe Iraq Iota
.

.
.

.
28 sr.
15
8
--
OO in tke 4ilele,
Vio
afAn1 do DUnlineel
n,rbitorile Cele nut, JURNALC OFICIALU Inset h. out,' INntlE I

N°- 214.
ALA] PRINC1PATELORC-UNITE-11011LiNE.
"Anti, 28 Octovavrie, 1863. N°. 214.
,:
FINER] 24 IUNI1.3 6 1UL117 1866. No. 137
137
1:(60LAmE
en.,
MONITORUL
o 100,4113 Ilea do du liter, role 31.1 par IusenreS
-
L. Illurool Itedarpunel - In or...al pe br Our l8urourde
.1,21,08,4811e
duu. tn. e8.8 orra deproun, ra u pr prepajumenan
who. Itpl Ire. pAr

anuoclurl , etrIsurr pone.. la blued Redaqranel.

Elite.! fledacilunel, wads Andemlel No.

URNAL OFICIAL AL ROMÂNIEL

PRETIL ABONAMENTLILL
Paz. ua no 2 gelbeal.Brarro /1 luul 15 ef.Peatru 3 Ind 8 al. Va pi lo lilt OWL del de tuna ii a Idea di de serhtionle role mart au se /lace de oat la 1
AEONAMENTELE
t5 ale tiA-cilrel loot.
co ournéral a 25 pan,.
- Diaorlooviode pi
Coreepoodin,ele tor franca.

. No.4
4111111112111ININNIIIMINIM.
SAMBATA, 618 INNUAR10 1868.
- No. 4

ANUNC1URI BI RECLAME.
BIUROURI DE ABONARE. 1
eaLeoui redminnel. - In prone.,
tel.rafo-pesurlr.
pe me ru,rroi,

Piorool redire,long, io locale' ntiohteriolul de Mtern,

ii AITOIllit
VIARIU OFFICIAJJE ALL16 ItONINIEL
Anne., tuna de 00 Mere, circe.

el
bou; ...ex pan.
a duo., a tr.. dra Il Oil dnparre roO pe preiol Ienritale
linta it laaa

reclame te prime. la Lionel redecOunel

ARONA31ENTELE
PRETOL ABONAMENTULI,
'A 281 IN TOTE DILELE, AFAR1 DE LUNEA 81A DUOA lii DE SERRATORIE CELE MARI se fat de c61 la pi IS ale fie rae-el 1.1. Dian! Br yin, pi
Pe., un an 24 1d.Penh-1r 6 NO /el.Peru, Intl /Hal 7 ler.
1,7
ii 1
ruon,,1 22 rant.
CoreRpondinfrie er nrr franra.

NUAIERUL 175.
NIJMEall. 175.

DlitECTIA-REDACTII
Germs..
O,rtul r.4nrlan-V..11 Wad& MONITOR-FL OFFICIALE 4191I8IsTRAII8-1111PRIIIERIA
01,1.1 Urlano Vud5. I, tn..

ROMA NIA
ABONAMENTE ANUNCIUR1
mseaTii RECLAME
La Administralic.
La udroioialralin.

Un re 241
ILIniuirtr,s
re bad IA ial : ire! !no! 7 irr.
polo to,. urisurl earl
- Niel retoOl air/
url.ce uit Incrurl nefrancule. I
I /8111illid,'I lll22 Augmst, 1889.
Aurae...louui,t de 30 blur, titIS Frio. Inwr,uu prom u Jun,. ni,
nud d.inir,tU.11 i/111,1.e. L. la, rar

Nr. 1. Un nurnér : 25 bani Mercuri, /13 lanuar 1875

MONITORUL OFICIAL
AL IZOMANIEI
el BONA ME N TUL : N UNCI URI :
Pe an, 36 lei; iése luni, 20 lei Linia de 30 Mere, 30 de bani;
(1 lartuar fi 1 lulia) Inserarea si mat departe,20 b.

Preíul publicalinnilor judieiare, DIRECTIUNEA u STRADA GERMANA, CURTEA ERBAN-N'ODA Insertii si reclame, 50 b. linia;
in materia eivilÁ si comercial., inserarea 2a si ma,i departe, 30 bani unía
15 bani linia. Scrisorile nefraneate se refited Anneciurile se primese si Cu anul.

F.\ 01.1 Ti TITIA I I I MONITOR( IA I OHM 11, %NH 1863 1875

www.dacoromanica.ro
 Facsimile 9

No. 2 UN EXEMPLAR: 25 EANI Mercurl, 2 (14) Aprilie 1856

REG'ATUI, ROMAN lEI

MONITORUL OFICIAL
FREER ABOMENTOLIll IN REG WA ROME' ?REIM ABON.UIENTULCI PERU STRAIEETITE
36 let pe an; 20 lei pa 6 lunL 60 let pe en, 35 let pe 6 lunf.
Abonamentele incep din enteia a 6e-c5reia luna A bonamentele se pot taro la biurunrilo pos.,

PUBLICATILNILE .1111CIARK SE PRETICL ANCNTIFSILOR INsERTIUSILE SI RECIIIIRLE SE PLUM

Pand la 50 lint!, 5 let: mat lung/ de 50 hail, lo lei.
30 bent 'Into de So literaA dona Invent., ti mal molt, 20 bent tote. ',teeter, 60 b, linia; eele-ell.e, SO b. Ilnia.
Orrace alto act° intend., in ele IllIlCTlA MITORIlLUI SI lEUR OffRIR SMILE; Cltationile de bonlredele, 60 b. Hula.
eu pl4teec daosebit, ti publicatiunile, dupe Innaime. ilueurrecl.stra, Bros, PuidicatIonile prlinnetelor 1i eornite,let, 00 b. lint.

Noomvrie 19{6
No, 190 UN EXEMPLAR: SO BARI Marti72
, C_DscemyrIe
NICSOCCICIIMINCY

REGATT-TI. ROMÂNIEI

IVION ITORUL OFICIAL PRETUL ABONAMENTULLII: E'RETUL ANUNTUR1LOR P,RTICULARE .

In Ord: 45 lei anual: 25 lei pe 6 luni ; 15 lei pe trei Let 5 pang la maximum 10 linli, iar and sunt mat multe
Pentru autarit2i ludeteno l commie urbane, 40 lei anual CO bani do fiecare Ilnie.
Pentru comune rural°. 36 lei anual. Pontru abonamente la anunturl re tac condi/il spectate.
Abonamentele incep la 1 Apri/ie, 4 lull, 1 Octomvrie 0i I lanuarie Costal unit' exemplar Monitor. Oflciat alto 50 bani.
fird a trece dintrun an financiar In altul.
In strd:n3tate t lei 60 a nual. Costal anal exemplar Desbaterile Por,nmentare este 20 bani.
_

JC 'IA GENERALA. A MONITORTILEI OFICIAL SI IMPRIMERIEI STATULUI: BUCCRESTI, BELEVARDUL ELISABETA

PFIETUL. P LIB 1.1CAT I I LOB
Let P mini o publicalie ludocitoreased care nu va trece de 30 linii Publicatiilo relative la re/limb:ire de nume, he libera practi, a oricirei protasil.
- 10 Idem care va cup:ludo Int. 30 el i linil ; In car cant% va trace de 50 linii pierderlle de certificate de clave sau de eliaolvire de stud,. de dial/Sine. eta,
se va percepe lei 10 pentru Decant 50 'lull tau frac/tune lei 5 pontru flecare in iertiune. a

Orles act Intro., se Ca plan aparte dopa aceleapi norme. , ',join un ,ogetevte de 30 ',ere din corp. Monitories..)

Actele delate, de asoriatie, procurile, revocdrile de procuri, etc., fie tn extract san In am.-
eater., en vor taxi 50 ban' linia. Ciad vor cuprinde mol pntin de 20 randurl Le, GO Pe0/f/./ Publicurae lurnalelor consilialui de ministrl privitoore
BB va Ink o taxi minima de 10 lei
rea aventapii/or legli pro 'ca Incuratarea ladustriel nationate IN fabricatv,i pi
industrievi.

50 /Am lima..
statute', aeeletitilor cooperative pi pnhlicatiilo petrolifere, 30 bani linia. a Si) idea, idern privitoare pe rneseriavi.
anonime, publicatiile /aloe., societitilor de credit, de Q e 40 pee trti publirerea amenalementelon, regulamentelor de expleatarl al a stu-
ertigurirl, etc., bilantele Inc. con vi publicatiilo relative la expropieri pentru dlilor aurnme relative la exploatares pidurilor particulare.
ell feral, lia. 5 pentro pub1,40ile relative la pierden l de recepiae, ciitanto. etc., abler
a
Clta We de hota.r0...__...L........___.,....._.......__,'±,.81.__........_....,._......
cand pub/Ica/la e irrmad de vre-o automate a Statute'.
Pentru publIcaçllle cerute se apará a done xi, se va socotl taxa dublii, lar pentru tole semi° ad anal, o tre, alee fe , CC,
Nit.tá vi ptraitate lase obianuiti
-....--......---.....-..--....---,,...--...- -.....--.....- a.-..- --- -----..... ..... --.-- ....----.,-- --- .....- --... -......-...-...- -.....- -......-,........--....-
-
No. 1 15 LEI EXEMPLARUL Duwinird, 1 lanuarie 1928.
REGATLTI, ROM:AMIEI

MONITORUL OFICIAL
PARTEA
1._.=c+I SI DmciR, r-=
JURNALE ALE CONSILIULUI DE' MINISTRI, DECIZIUNI MINISTERIALE, COMUNICATE,
ANUNTURI JUDICIARE DE INTERES GENERAL

EN OLL TI 1 Tin,'" LLI MONITORL LL I (MCI -1L I \ THE A\ II 1886 i 1928

www.dacoromanica.ro
Facsimile 10

Nr. 149. 15 LE! EXEMPLARUL Miercuri, 1 Julio 1931.

REGATUL ROMANIEI

MONITORUL OFICIAL PARTEA I-a

JEDJE3Ft.E"1"3E
JURNALE ALE CONSILIULU1 DE MINI5TRI, DECIZIUNI MINISTERIALE, COMUNICATE,
ANUNTURI JUDICIARE DE 1NTERES GENERAL

ABONAMENTE un
PARTEA I-a sau II-a
ano tan] lunill luna 6
1.511i7tRI
,,,,,,,
lunt
PUBLICA TII _ 1.111p
0111
m.

JURNALELE CONSILIULU1 DE MIN/5TRI:

IN TARA :
pertictdart . ..
. ...canta.
, . ,
bane...de. Stat,ludet
Autoritati si'ni,
.......
.
. . . , . 2,200 1.100
1.800 900
550
450
200 1.200

1.200
I
Rentru acordaren avantajelor legil pentru incerajarea
industrici la industriasl si fabrie..1,
!den, la meserlasi si mori tAranesti . .. . . .
. . .
3.400
800
...
.
.....

Autora/6i comunalerurile . 1 000 500 250 1.200 Idem, privitoare la schimbari de nunte si incetitteniri , . 1.500

5 000 -- 2.400 I CITATIILE :

IN STRAINATATE
Pretel anal exemplar
. .. .
..
din anli trecutl.
15 Par,. /-6 20 part. 11-0
30 ' 20
Jjj Curtii de Casatie, Curtilor de Apel si Tribunalelor
Judecltorlilor
FIRMELOR COMERCIALE: -
. 300
200
...

Abonamentele si publicaliile pcntru autorit5/1 si particulari se pli. irid,,,,,,, ve, 250 ...
tesc antielpat. Ele vor fi insolite de o adresa pentru autoritati si de o Idem n.., 500 ...
cerero timbrath potro particular. Sociale vechi ^. 400
Transportet xiarulul se lace pe riscui abonatului. Idem noul 700 -..
Porto j'entra sume sl corespondentit tritnise cu posta, precum si chel-
tuetile pentru restituir/ de sume. priveso pe trimitAtori. l'UR"CATII DIVERSF.:
Sumele nereclamate in termen de 3 luni, nu se mal restitue.
Pentru trimiterea chitantelor sao a xiarelui si pentru cereri de iamu-
tiri, pctitionaril sor trimite in plus soma de 10 lei spese de taro' Si porto
Fe'''.
n
sch'''3'
'nbe,a
de neme
.ctica profeslonali
200
400
LAMURIRI: Toste ineertlile se milsoark co linisrectrul con 10 lthla
M. O. se socoteste aproximativ 6 cavinte. RAndurile necomplee te se Cal.
..-, cien de acta
Difer;i"e pentru autorititti
, particulari . . .
..
.. .. .. . --
100
18
20
C siesta ca linii intregi. . Comerciale, bllanturi, tabele, cltatii de hotirnicie 30

Publicatiunile primite pdnift la ora 9 dimineata vor apare in Monitooll Oficial din a treia zi.
Toat corespondenta se va trimite pe adresa : Monitorul Oficial, Bucuresti L Bulevardul Elisabeta, 29
Telegrante: MONITOFICIAL Telefon 306 75 350 21

Mr. ptiIUcaLic SUMAR: Pagina Nr. pubiieami

Decrete regale 5730-5734 Ministerul Muncii, Sin7tc7f ii ci Ocrolirilor Soeiale . . 5735

Mimsterut Instructinna Publico i al Cultelor Fil. .5730 39.096, 39.097, 95.305. Delegatiuni 5735
1.866. Numiri in functiuni 5730 48.712. Numire in functiune 5735
5765
Ministerut Armatei 5731-5733 39.109. )1iscare in personalul medical
Metitinere in functiune 5735
2,164. 37.878.
Avansari la gradul de sublocotenent a elevilor
absolventi ai scoatelor militare 5731-5733 Ministerul de Industrie i Comer( 5735
5733 -62.266. Delegatie 5735
Ministerul de justifie 62.248. -- Numire de censor pe tanga Camera de Comer
2.183. Puneri in retrageri din oficia . . 5.733 si Industrie Focsatti 5735
Alinisterul Agricultura gi Domenalor 5733 Ministerut de justi(ie 5739
Convocarea colegiului agricol al jud. Roma -. 5733 57.033. Detegape 5736
2.180.
'25.740. Puneri in retragere din oficia 5730
Miiiisterul Lueriírilor Pufj1ic t al Comunicatator 5733-5734 Minisleral Agricultura ji Domenalor 5736
2.146. Nutuiri de membri titulan i in comisiunile de 125.901. Puliere in retragere din oficio 5730
dcpe lingS directitinea de exploatare C. F. R. 5733 128.207. ,-- Transferare 5736
2.151. Punere in retragere din oficia . . 5733 Rectificare " 5736
1.988. Admitere in cadrcle corpttlui telutic (detaat) 573
Deciziuni si comunicate ale Institutiilor Publice Au-
Deciziuni ministeriale .... .
. 5734-5736 tonome 5736
-Freedintai Consilimlui de Miuiolri .
.
.
Li.; 5734 Regia Autonomii C. P. R
. 5734 .Punerea in vigoare a nouilor tarife internationate de mar-
5736
6.684. Delegatiune .
furi roman-german i l'ornan-migar 5736
Ministerut de interne 5734-573.5
5736
I.5734-5735'

Comunicate si Circulan Ministeriale

6.901. Regulament privitor la accesul publictilui in Ministena Ilegal al Alacerilor Striiine 5736
biurourile Ministerului de Interne, acordares mullen-
tiutii al ministerului
40.778, 10.788.
. ....... .
telor si funclionarea biuroului de informatii si poi-
. . . 5734-5735
Dizolvari de consilii couninale . . 5735
Prelungirea Aranjamentutui comercial provizoriu Mire
Rumania. si Jugoslavia
Anunturi judiciare de interes general . . 5736-5743
5730

Mintsierztt de 'rinanto
83.803.
83.373.
Nutuire in funcljune
Delegalitme
83.375, 82.408, 189.515.
.

Ptineri t retrageri din oficia

83.801, 83.86t = Puncri in dispontbilitale
5735 Cereri de schimluiri de n me, ,
5735
5735
5735
5735
Ma,zdate
J112,1418 de selambare de mane
'CitaLiuni
judeciitoregi
Suruaral pärtii a 11-a .
5742-5743
5
5736-557773431

. 5744'

(OPERTX C1'1,A1,:k MO LT0111,1.1_1 OFICLU

www.dacoromanica.ro
 Capul mesei, cu patru copigti traduatori, sine corespondinta din intru a
Monitorului; prescrie cu ortografia ceruta tot ce se imprima in Monitor ; traduce din
diarele straine articuli insemnati de Capul Sectiei, gi corecteasa gregalele tipografice.
Din cei patru copigti traducetori se va cere ca unul sä cunoasca limba italiana, altul
limba francesa, altul cea germanfi, gi altul cea inglesa, sau sfi se indatorese a studia aceasta
din urma.
Ajutorul sine registrul cartielor intrate gi evite; face espeditia Monitorului; pa-
streasa arhiva gi biblioteca Monitorului, cum diarele romane gi straine care vin la Sectie.
Un contabil tine registrele de venituri gi cheltueli.
Un copist copiasa ce va fi de necese.
Duoi alergatori, capabili de a intelege gi de a esplica cererile de redactie, vor face
serviciul intre Redactie gi imprimerie.
Impfirtitorul va impfirti Monitorul la Autoritatile gi abonati din Capitala, gi va
pune pacheturile la postie.
Ampachetorul gi ajutorul seu vor ampacheta, sigila gi adresa Monitorul.
Pretiul abonamentului pe un an 42 sfanti.
pe ease luni 24
pe trei luni 14
Insertia unui randu de 35 litere 1 leu.
Abonamentul se face in Capitala la Sectia Monitorului; iar prin judetie la
Autoritatile locale.

ANEXA 2
ACTUL CONCESIUNEI ASLAN DIN 1865
Subscrisul, Ministru Secretar de Stat la Departamentul din Intru, Lucrar Publice
gi Agricultura.
Avind in vedere dispositiunile cuprinse in referatul acestui Minister, relative la
reorganisarea serviciului Monitorului Oficial;
Avand in vedere incheerea Consiliului de Minigtri din 4 August No. 5, prin care se
aproba mencionatul referat gi modificatiunele introduse prin incheerea Consiliului din
11 August No. 15.
Concede D-lui N. Ceaur Aslan, dreptul esclusiv de a edita o Monitorul * care va
fi singurul organ oficial al Statului. Acest drept se conceda D-lui Aslan, pe timp de cinci
ani, cu urmatoarele conditiuni:
Concesionarul este obligat a edita zilnic, g'i in regula urmata pink' astazi ziarul
oficial Monitorul, earl impresiunea va fi din cele mai ingrijite.
Monitorul se va compune din trei parti: din partea oficiala in care se vor trece
toate publicatiunile ca: decrete, lucrar ale Consiliului de Minigtri, circuläri Ministeriale ;
din partea neoficiala, care va contine gtiri din intru gi din afara, gi cel putin de douä ori
pe saptamana cate un articol privitor la sciinte, litere, comerciu, industrie, etc., etc.;
din anunciuri ministeriale, judeciare, administrative, etc., etc.
Redactarea Monitorului, in chipul prevazut mai sus, priivesce pe concesionar,
care prin urmare, are a'gi intocmi corpul de Redactiune pe socoteala sa.
Pentru lucrärile oficiale, fie-care Minister in parte, ramâne raspunzator ; ele se
vor trimite la Directiunea presei, care le va inainta la Redactiune ; partea neoficiala va
fi sub censura gefului Directiunei presei, fail aprobarea cäruia, nici o publicatiune nu va
putea trece in Monitor, cfici geful acestui serviciu este räspunzator de toata lucrarea
neoficiala trecuta in ziarul oficial. 95

www.dacoromanica.ro
 5. Pentru partea oficiali, ca f}i pentru publicqiunile Ministeriale, concesionarul
nu va fi Iinut a le trece chiar in numirul de a doua zi cleat pe acele ce i se vor fi trimis
In ziva de inainte pfinä la 12 ore, meazi-zi, afari de vre-o lucrare de urgentá speciali;
ear'i in cat se atinge de partea neoficialä, §eful Directiunei presei nu va putea prelungi
censurarea ei peste doui ore dupi meazi-zi pentru materialul zilei urmitoare ; pentru
tóte anunciurile judiciare qi administrative remin cu cuvenita rispundere, la care
concesionarul nu poate fi supus de cit pentru acele particulare, precum qi pentru ori
tfi ce inseqiune sau reclami.
6. Concesionarul va sine la dispositiunea guvernului doui fete, atit pentru
publicatiunele oficiale at 0 pentru anunciurile Ministeriale sau fli alti lucrare.
7. In cas and, sau din multimea 0 intinderea lucririlor oficiale sau qi neoficiale,
ca publica/iuni de legi, publicatiunea qedintelor Corpurilor Legiuitoare, ar fi nevoe de
un spa/it' mai mare, cleat cel coprins in cele doui fe/e de mai sus, guvernul va putea
intrebuin/a §i a treia fati rämiind numai cea de a patra esclusiv reservati publica/iu-
nilor ce sunt in folosul concesionarului, precum: anuntjuri private 0 altele. lar ficind
trebuinti qi de un supliment, guvernul 21 va pläti cu coals dupi prqurile mijlocii pe la
toate imprimeriile private.
8. Singuxul organ oficial al guvernului va fi #Monitorul»; prin urmare toate
publicqiunile oficiale ale guvernului, toate publicatiunile Ministeriale locale Iti pentru rara
intreagi, precum gi pentru dincoace de Milcov, toate acele administrative, municipale,
comunale, ale dregitoriilor, ale epitropiilor bisericesci, spitalelor, ale a§ezimintelor de
binefaceri, nu se vor putea publica deck in diarul oficial Monitorul, 0 numai publicaOunile
din el vor avea putere obligatorie pentru fe/ele interesate, afari din publicaliunile
judecitoreqti care sunt rezervate jurnalului judiciar.
9. In contra acestor indatoriri ce concesionarul ja asupri'qi guvernul recunoasce:
CA' toate veniturile ce provin din editarea Monitorului Oficial, rimin in vreme
de cinci ani, proprietatea concesionarului care pe acest timp, va avea singur dreptul
esclusiv a edita organul oficial al guvernului.
Aceste venituri se compun:
Din abonamentele ce guvernul va face pentru trebuintele instan/iilor sale ping la
o mie esemplare, abonamentul pentru fie-care esemplar va costa pe guvern numai trei
galbeni pe an; tot esemplarul ce va trece peste acel numir va fi plitit cite 4 galbeni pe an.
Din abohamentele comunelor ; aceste abonamente urmind a fi obligatorii Ili
a se calcula a trei galbeni pe an un esemplar, if'l dupi numirul actual al lor.
Din abonamentul privatilor a patru galbeni pe an, precum 0 din restul pläIii
pentru publica/iuni gi anuaturi ce nu sunt publica/iuni oficiale ale guvernului sau anuaturi
Ministeriale.
10. Plata abonamentelor pentru guvern §i comune se va face pe fiecare trei luni
anticipando, 9i se va espedui concesionarului fill nici o plati de transport, tacsi sau
ori li ce alti cheltuiali.
11. Tacsa inserqiunilor obligatorii pentru un rind de 35 litere, va fi de un leu,
cursul fiscului, rfispunsi anticipando.
12. Impfinirea qi purtarea Monitorului prin capitali se va face, ca §i pini acum,
de citre posti cu condi/iunea ca concesionarul BA aibi a rispunde Directiunei Generale
a postelor §i telegrafelor, ate cinci sute lei pe luni, plata lefilor a doi purtitori, cari vor
at'Arna de Direcliunea postei.
13. Prin jude/e §i comune Monitorul Oficial, precum qi tot soiul de corespondenfi
Cu autoritilile in privinta acestei foi, vor fi transportate de citre posti, fill nici o plati
26 sau ori qi ce alti dare impusi sau ce s'ar putea impune asupra diarelor in genere.

www.dacoromanica.ro
Biurourile postale prin judete nu se vor putea refusa a face abonamentul la Monitor gi
a le espedia de indata administratiunei in modul preväzut la Art. 10.
Statul va da patru dorobanti la administratiunea gi Imprimeria Monitorului
ata pentru paza at gi pentru purtarea deselor corespondente ce negregit vor esista intre
Ministere, Directiunea presei gi Imprimeria sau administratiunea Monitorului.
Imprimeria Statului va fi tinutä a trimite gratis administratiunei Monitorului ate
un esemplar din publicatiunile ce se vor face acolo, cärti gi altele ; in contra acestora, concesio-
narul va pune deasemenea la dispozitiunea guvernului gratis 20 esemplare anual din Monitor.
Aceasti concesiune va avea lucrarea sa pe cinci ani dela data semnäturei sale ;
ea va putea fi prelungita daca guvernul nu va avea nici o bänuiala contra concesionarului.
Concesionarul, pentru esacta gi scrupuloasa indeplinire a clauselor din acest
act de concesiune, va depune indatä o garantie valabilä de dece mii galbeni.
Ficut la Bucuresci, in 14 August 1865.
Ministru Secretar de Stat la Departamentul
de Interne, Agricultura gi Lucräri Publice
General FLORESCU

ANEXA 3

REFERAT PENTRU ANULAREA CONCESIUNII ASLAN

Referatul Domnului Ministru Secretar de Stat la Departamentul de Interne.
D. Pregedinte al Consiliului, prin adresa No. 572 comuniandu-mi cá senatul, in
gedinta de la 5 Martiu anul curent, a adoptat conclusiunile din raportul comisiei insar-
cinata cu cercetarea petitiunei a mai multor comercianti contra concesiunei Monitorului
Oficial, gi prin care conclusiune se declarä mentionata concesiune, inconstitutionalà, am
procedat indatà la cercetarea actelor anterióre, aflate in minister relative la acésti
concesiune gi am constatat urmAtórele :
Un referat sub Nr. 490, din 15 Iuliu 1865, din partea fostului Ministru de interne
&are consiliul minigtrilor, prin care motivézA trebuinta de a se da prin concesiune editarea
Monitorului Oficial, din punctul de vedere economic gi al imbunatätirei redactiunei.
Un jurnal al consiliului minigtrilor din 4 August 1865, prin care incuviintézä
opiniunea emisä in referat, gi autorisä pe D. ministru a da o asemenea concesiune, pe
un termin de 5 ani.
Un act de concesiune, pe termin de 5 ani, pe numele D-lui N. C. Aslan, in
conditiuni nu mai putinu specificate, déri gi in 6re-care pärti abatute din spiritul
conditiunilor stabilite prin referat.
Un al doilea referat din luna Septembre, atre consiliul minigtrilor, prin care
recomanda cererea D-lui Asian de a se recun6gce ca asociatu la concesiunea Monitorului,
gi D. N. Catargiu, oferind tot de °data o scidere pentru abonamentul comunelor rurale
'Ana' la lei 84 pe an, cu conditiune insä, a se prelungi terminul concesiunei pe 10 ani.
Jurnalul consiliului minigtrilor fall data, prin care incuviintézä propunerea.
Decretul domnesc sub No. 1882, din 13 Septembre 1865, prin care se aprolia
concesiunea in conditiile espuse mai sus.
LuAnd in de aprópe observare cuprinsul acestor acte, am constatat in adever,
ca concesiunea Monitorului este inconstitutionalà, dupe cum s'a declarat de Senat.
a) Ca.ci guvernul 'vi-a permis a impune comunelor rurale o plata 6re-care, in contra
art. din Constitutiune care popregce crearea su sporirea de imposite färä aprobarea
corpurilor legiuitóre. 27

www.dacoromanica.ro
 Prin darea acestei concesiuni s'a violat §i legea budgetarA, dici guvernul vi-a
permis a sc6te din budget cifra ca venit de la Monitor.
Prin darea acestei concesiuni s'a violat si legea contabilitätii care prescrie cA,
concesiuni de asemenea importan;, nu se pot da cleat prin licitatie, si cu tóte acesté,
acésti concesiune se vede data d'a dreptul de guvern.
Osebit de aceste considerante adoptate de senat, avind in vedere §i conclusiunile
din raportul comisiunei budgetare, adoptate de adunarea electivfi in sedintia dela 2 Martie
curentu, in coprinderea urmAtóre:
« Comisiunea anul&A:
« Creditul de lei 96.000, relativ la plata a 1000 esemplare de Monitóre.
« Comisiunea in unanimitate '1u respinge pe simplul motiv cA Monitorul este
proprietate nationalA care nu se p Cote instreina ¡Irk' o anume lege votati de corpurile
legiuitóre.
« Asemenea se anulézA §i creditul de leT 17.058, relativ la despAgubirea concesio-
narilor Monitorului dupe actul de concesiune. »
Sub-scrisul, in vederea acestor considerante emise prin voturile ambelor puteri
legiuitóre, propune onor. consiliu a declara ci este anulatfi concesiunea Monitorului
Oficial, datA D-lor N. C. Aslan §i N. Catargiu.

Ministru de Interne D. Ghica.

ANEXA 4
JURNALUL PENTRU ANULAREA CONCESIUNII ASLAN
CON SILIUL MINI STRILOR

malta resoluTie ; Se aprobl: N. Haralambie, N. Golescu, L. Catargiu.

. JURNAL
AseAdi la 8 Martie 1866, in §edinTa Consiliului de Ministri, luAndu-se in conside-
ratiune referatul D-lui ministru de interne, sub No. 6228, relativ la concesiunea
Monitorului Oficial ;
ConsiderAndu cfi mentionata concesitme este inconstituTionalA, dupe cum s'a
declarat de senat:
CA guvernul 'si-a permis a impune comunelor o platA 6re-care in contra
articolului din ConstituTiune, care propresce crearea su sporirea de imposite fall
aprobarea corpurilor legiuitóre;
CA prin darea acestei concesiuni, s'a violat §i legea budgetarA, cfici guvernul
'§i-a permis a sc6te din budget cifra carea figura ca venitu de la Monitor;
CA prin darea acestei concesiuni, s'a violat §i legea comptabilitAtii care
prescria cA concesiuni de asemenea importanIA, nu se pot da decAt prin licitatiune; §i
Cu tóte acestea, acéstA concesiune se vede datä de a dreptul de guvern.
AvAnd in vedere §i conclusiunile din raportul comisiunei budgetare, adoptate de
adunarea electivA, in sedinta dela 2 Martie curent, prin care anulézi tóte creditele cite
au fost alocate in budget pentru abonamente la Monitor.
Pentru aceste considerante, consiliul, unindu-se cu opiniunea D-lui ministru de
interne, decide:
Concesiunea dati D-lor N. Catargiu §i N. C. Aslan pentru editarea Monitorului
Oficial al Statului pe termen de 10 ani, pe temeiul incheerei Consiliului de Ministri sub

www.dacoromanica.ro
No. 5, din 4 August 1865, intärità prin decretul domnesc 1182, din 13 Septembre acelal
an, fiind fäcutä contra principiilor legilor constitutive ale terei, se anulézä.
Dispositiunile acestui jurnal se vor aduce la indeplinire de atre D. ministru de
interne, dupe ce mai intäiu vor fi supuse la aprobarea Inaltei Locotenente Domnesci.
Dimitrie Chica, P. Mavrogheni, Dimitrie Sturza, Ion Chica, Major Dimitrie Leca,
Ión Cantacuzin.
No. 2.

ANEXA 5
JURNALUL CONSILIULUI DE MINITIMI DIN Nr. 193/1930
Consiliul de Mini§tri, in §edinta sa dela 13 August 1930.
Avtind in vedere referatul domnului ministru al finantelor,
Avand in vedere prevederile art. 118 din Constitutie,

Decide:
Art. I. Monitorul Oficial este singurul organ de publicitate oficial al Statului.
Este interzisi utilizarea titulaturii de Monitor Oficial pentru once altä publicatie
a autoritätilor de Stat, judet sau comunä.
Art. II. Publica-tia legilor 0 regulamentelor fiind atribuitä prin Constitutie
Monitorului Oficial, este interzisi crearea altor organe de publicitate, cu acest scop, de
atre administratiile de Stat, judet sau comunä.
Este deasemenea interzisä acelora§i autoritäti crearea de organe de publicitate
pentru interesele particulare a cäror publicitate este obligatorie prin Monitorul Oficial,
conform diferitelor legi, precum §i perceperea de abonament sau publicatii dela parti-
culari in acest scop.
Art. III. Autoritälile judetene 0 comunale, cu bugete excedentare pot edita
publicatii oficiale pentru interesele locale, care insä nu vor fi denumite Monitor Oficial
qi care nu vor insera nici legile, nici regulamentele, nici publicatiile particulare cerute
de diferite legi qi nici nu vor percepe taxe de inserare.
Publicatiile fäcute in aceste foi, inclusiv licitatiile publice, nu sunt scutite de
inserarea in Monitorul Oficial, dacä aceasti inserare este cerutä de diferite legi.
Art. IV. Toate autoritäTile de Stat, judeI sau comunI se vor pune de acord
cu acest jurnal pina la 1 Octomvrie 1930.
Art. V. D-nii mini§tri de interne gi finante se insfircineazä Cu aducerea la
indeplinire a prevederilor acestui jurnal qi cu supravegherea executärii lui.
Iuliu Maniu, Dr. Al. Yaida Yoevod, Mihail Popovici, Pantelimon Halippa,
Ion Mihalache, Virgil Madgearu, Mihail Manoilescu.

ANEXA 6

JURNALUL CONSILIULUI DE MINITIMI Nr. 485, INSERAT IN

MONITORUL OFICIAL Nr. 99 P. 1/1931

Consiliul de Mini§tri, in qedinta sa dela 29 Aprilie 1931.

Lufind in deliberare referatul d-lui ministru de finante cu Nr. 126.164 din 1931,
privitor la crearea unui supliment al Monitorului Oficial, cuprinzind informatii oficiale, 29

www.dacoromanica.ro
 Decide:
Art. I. Cu incepere dela 30 Aprilie 1931 se infiinteaza partea IV-a a Monitorului
Oficial cu titlul: Monitorul Oficial, partea IV, o Informatorul Oficial».
Art. II. Regia Publica' Comerciala Monitorul Oficial §i Imprimeriile Statului
se autoriza a imprima aceasta' parte impreuna cu bursa oficiala a cerealelor, a o
distribui gratuit abonaTilor la toate celelalte 3 parli ale Monitorului Oficial, precum
qi autoritaIilor care primesc bursa oficiala a cerealelor.
De asemenea va organiza punerea in vanzare cu 1 leu exemplarul.
Art. III. <( Informatorul Oficial » va publica: informaiii, publicaIii §i articole de
interes general, care vor fi trimise de Pre§edinvia Consiliului.
Art. IV. D-1 ministru de finanTe este insarcinat cu aducerea la indeplinire a
acestui jurnal.
Nicolae Iorga, C. Argetoianu, Mihail Manoilescu, C. Hamangiu, Gh. Ionescu-
Sisegti, V. Kilcovici, Dimitrie I. Ghika.

30

www.dacoromanica.ro
MONITORUL ,OFICIAL
IN SERVICIUL ISTORIEI ROMANILOR DELA 1832 LA 1932
1832, anul tiparirii primului
Anulnumar al Buletinului Oficial din
Tara Romaneascä, gaseste ambele Prin-

-. ."I.
cipate sub administratia Prezidentului
plenipotentiar al divanurilor, generalul
..
%.
%bANA7
.i.i.
'it.
.
.
. adjutant Kisseleff. El a dat aprobarea
,. li. pentru tiparirea Buletinului Oficial.
0.; .
i.5, i Buletinul din 18349 in Nr. 11 ii
-41
anunti plecarea, publicaud scrisoarea
sa din 10 Aprilie 1834 dare Sfatul
administrativ, cu ocazia plecarii.
Acelas an, in Nr. 24, publica, proclamatia din 21 Iulie a printului Alexandru
Dimitrie Ghica la sosirea in Giurgiu, programa primirii, proclamatia prin care el
desfiinteaza sarutatul mainii Domnitorului de catre boieri. Rispunsul boierilor
il gasim in Nr. 26, lar Nr. 34 descrie serbarea suirii pe tron o licarire de speranta
In intronarea unor vremuri mai bune pentru nefericita tara.
Inteadevar Domnul incepe a se ocupa de gospodaria tarii: el face inspectii
In Tara, aducand la cunostinta Sfatului administrativ cele constatate prin mesaje
publicate in Buletin (primul in Nr. 28 din 1835) ; imparte Bucurestii in 5 sectoare
(Nr. 29) ; incheie cu principatul Moldovei un act de conventie (c pentru reciprocile
oranduieli de vecinatate » (Nr. 32 supliment) ; hotäräste sa cearà certificate de studii
si purtare celor care doresc sa intre in slujba Statului (Nr. 33).
Dificultati financiare probabil, survenite in 1837, conduc la curiosul anunt al
visteriei (Nr. 45) ca primeste bani in depozit cu o dobanda de 5 la <( pungä » pe luna.
Inevitabilul #ferman» imparatesc anunta in Nr. 85 al anului 1842 detronarea
lui Chica Voda. Deci alegerea unui alt Domn Gheorghie Dimitrie Bibescu, la 20
Decemvrie (Nr. 105). 31

www.dacoromanica.ro
 Nr. 6 din 1843 talmace§te diploma de intarire a noului Domn §i-i publieä cu-
vantarea tinuta cu ocazia suirii pe tron. Domnul i§i indreapta un gaud recunoscator
pentru bunul gospodar care a fost Kisseleff §i propune sa i se ridice un monument,
In care scop se intocme§te un proiect (Nr. 32). Generalul multume§te, dar recomanda
pentru banii adunati o destinatie mai utila' : ci§mea, pod, etc. (Nr. 74). Dandu-se
curs dorintei sale, Domnul aloca printr'un ofit » suma de 50.000 lei din subscriptie
pentru facerea §oselei Kisseleff (Nr. 74). In aceea§i ordine de preocupari, comisia
instituitä pentru constructia teatrului arata ca nu dispune Inca' de toata suma
necesara (Nr. 77).
In ordine politicá, mentionam urnatorul interesant mesaj al Domnului la
deschiderea ob§te§tii adunari in 1844 (Nr. 3):
NOI GHEORGHE DIMITRIE BIBESCU V. V.
Cu mila lui Dumnezeu
Domn a toata Tara Romaneascii.
Cinstitei obicinuitei Obstwii Adunari.
Pe temeiul articolului 60 din Regulamentul Organic, deschizand astazi Cinstita Obici-
nuita Obsteasca Adunare, Noi chemfim a ei luare aminte asupra socotelilor si proecturilor
cate insotite cu ale Noastre ofituri i se vor infati§a de &are sefii Departamentelor respective.
Avem placere a nadajdui ci acea cinstita Adunare va päzi intru ale sale desbateri toata
linistea si buna cuviintä ce singure pot aduce si asuprai i asupra lucrarilor sale, acea
consideratie obsteasca de care Obladuirea va avea drept a sa fali a o vedea apururea
incunjuratfi.
Dumnealui Marele Postelnic Secretar al Statului, este insfircinat a da citire acestui
oficiu.
(Urmeaza iscalitura M. Sale).
Secretarul Statului M. BcIleanul.
No. 2, anul 1844, Ianuarie 10.

Dar un alt mesaj din 4 Martie 1844 (Nr. 22) inchide precipitat sesiunea, gest
care atrage firmanul de aprobare al Sultanului, &and mana libera Domnului
pentru pedepsirea celor rasvratiti (Nr. 129). Domnul se multume§te cu o cuvântare
moralizatoare in divan. (Nr. 129).
Activitatea constructiva i§i continua incet drumul: se infiinteaza ci§mele de
apa filtrata din Dambovita (Nr. 16 din 1845) , se scute§te de sechestru cate o vita
de munca §i o vaca' de fiecare plugar (Nr. 62). In acela§ an Domnul se recfisato-
re§te (Nr. 84).
Cu 1846 Sfatul ora§ului Bucure§ti incepe publica in Buletin actele sale
de activitate.
Invitatia Imparatului Rusiei adresata Domnului pentru a trimite tineri spre
a invata dreptul la Academia speciala de legi din St. Petersburg, face obiectul unui
mesaj al Domnului publicat in Nr. 93.
In 1847 comisia teatrului, care probabil a realizat suma necesara, anunta
licitatia pentru cladirea teatrului (Nr. 8). Nr. 13 tradeaza adierea de libertate care
32 agita atmosfera: el publica mesajul Donmului catre ob§teasca adunare, proiectul

www.dacoromanica.ro
 t 14 ea.: iftelfoin ti S éiti I a ri

IZ -

I 411°

Jek

V41'.

°
-

1&-- X.,:* 4..fpil, ...v. r :,,,

i ,...
1
49, ' '- ' -; " 1,,
-,, , *4'14'
cm4.-9- -
rf.

rot
' ',,7 Ti . - ".,', -
.1iF 1,J
" .
: Ye'7,-
''.4 r .;
';-e. wv.
;.;
'4,.. , I
-4.- ,, Q

,,r, . 4.4 .., 7,, t.,

.4 4
, '' .//'../4 '' p-

5. , -I, ,:, /ze .- .

'4 - :
4.- .

4 s. Tgc'

44. .

...1.
.-,.. -
D

,-.)4A...... . ,..0 _ .,.

...
°--4,' `A i
.
.,
-,,
, ,

','-,,-'' -,,Zi.-'1 Ir` 141:2.,ft'

r _

, ' ,ri r, _ . -. o
,

- ,_. tr.... ,.......,22_,' ' . '

.,
-----;--,q1,....., ,,,, .,-.
..._f____,...-:.--,...._:__-_,. . i-- -
1
4,
.,, .,

.. '' .1- fik, !.;14111k V' , .41 .0 i 0 it )., 1 %.1 4_: _.,...'0,$*, -I ft. cri '
-
1.0; Si-
- _ .......,,,,,-7,_--.---..
`' .... -,:_____....1 ...... ..--e..,:-.: _...f'.....,L ' 1.. ,_ _ ,......,Aset,I.- - _,.. *. ...-_,.' -!.... .,1,..___:: ..,, -

DOMN1TORUL ALEXANDRU ION CUZA (1859-1866)

(Dupà o stanjpd dela Academia

www.dacoromanica.ro
de pravila, raportul adunarii catre Domn §i multumirile Domnului, referitoare
la desrobirea tiganilor manastire§ti. In politica o externa » intervine un act de
conventie intre invecinatele principate, pentru relatii de vecinatate (Nr. 49).
Dar 1848 aduce revolufia. Domnul 4i da demisia in mAinile Sfatului
mini§trilor (Nr. 31), la 13 Iunie. Acelal numar publica proclamatia de constituire
a guvernului vremelnicesc §i toata explozia de dorinti innabuOte: decretele pentru
steagul national, pentru desfiintarea rangurilor civile, pentru desfiintarea cenzurei,
pentru infiintarea gvardiei nationale ; apelul pentru imprumutarea de arme ; des-
fiintarea pedepsii cu bataia. In Nr. 32 juramântul guvernului §i gvardiei ; apoi
decretele generoase: in Nr. 33 pentru eliberarea arestatilor politici, in Nr. 34 pentru
adoptarea copiilor celor morti in revolutie la 11 Iunie §i pensionarea sotiilor lor.
Pentru Buletinul Oficial revolutia se termina cu acest numar. El nu mai
vorbe§te nimic de tristele evenimente ce s'au petrecut intre Nr. 34 q.i 42. Brusc, la 25
Septemvrie, Nr. 42 publica decretul Comisarului imparatesc §i al Caimacamului Tarii
Române§ti pentru expulzarea a 22 capi ai revolutiei. Foarte bogat in acte, dar foarte
deprimant in continut, Nr. 43, tragic antipod al Nr-lui 31, publica : scrisoarea prin
care comisarul imperial, Fuad, anunta pe Mitropolit ea' a venit cu armata turceasca
spre a restabili ordinea ; proclamatia o marelui general» Omer Paja, comandantul
militar al Bucurwilor ; proclamatia catre boieri §i locuitori prin care Fuad institue pe
Constantin Cantacuzino ca singur Caimacam ; apelul la lini§te al Caimacamului.
Si pentruca amarita Tara Româneasca mai avea un protector care concura
cu celalalt la o fericirea ei », Nr. 44 publica proclamatia prin care generalul de
infanterie Lieders cere ordine in numele Tarului Rusiei.
Totiq, prin acela numar, boierii §i locuitorii Capitalei, multumesc lui Fuad
pentruca a olin4tit » Tara. Dar pe deasupra frictiunilor politice §i sociale, un sentiment
superior ji conservator domina: in Nr. 2 al anului 1849 Caimacamia deschide o
subscriptie pentru Românii refugiati din Transilvania, iar Nr. 11 veste§te inchirierea
unei case pentru adapostirea acestor frati refugiati. Incercari de gospodarie :
introducerea prestatiei in natura (Nr. 17). Dar §i o dispozitii generale asupra
cenzurii » (Nr. 41).
Provizoratul Caimacamiei se curma big pentru cat timp ? cu Nr. 58,
care publica scrisoarea de multumire a noului Domn, Barbu Dimitrie .5`tirbei, catre
fostul Caimacam Cantacuzino, pentru conducerea Principatului timp de aproximativ
un an. In Nr. 67 apare cuvântarea din 16 Iunie a noului Domn la suirea pe tron,
iar Nr. 71 publica o fermanul » de intarire, °data cu firmanul pentru expulzarea capilor
revolutiei 4 care au indrasnit sa ardä originalul Regulamentului organic ».
Sunt interesante de mention.at din anul 1849 rapoartele mini§trilor austriaci §i
aprobarea lui Franz Joseph de a se impiedeca comercializarea in Austria a obiectelor
de artä, vândute din Italia prin devastarea muzeelor.
Nr. 22 din 1850: mesajul Domnului pentru constituirea divanului ob§tesc
In locul ob§te§tei adunari, conform o Cenedului » deba Balta Liman.
Unele m4cari interne atrag un mesaj avertisment al Domnului contra instiga-
torilor (Nr.71). Anul 1852 aduce un moment de tihna : Nr. 32 insereaza o talmacirea 33

www.dacoromanica.ro
 inaltelor imparatesti fermane in privinta ridicarii din printipat a ostirilor amandorora
Puterilor, si cel intaitor modificatiilor Regulamentului in privinta clacii*.
Ramasi singuri, fratii celor doua maluri ale Milcovului, dau curs sentimentelor
comune: 4 Tarifa comuna a principatelor Valahiei si Moldaviei pentru vama cate
cinci la suta a obiectelor exportabile in al doilea period * (Nr. 24 din 1853) ;
conditii pentru vamile amandorora principatelor Valahia §i Moldavia, ce se valid
unite la un loc pe curs de sase ani* (Nr. 32)
Dar bucuria va fi scurta: Nr. 75 nu mai cuprinde 4 Ofituri domnesti *, iar
In Nr. 78 decretele sunt date de (c Sfatul administrativ extraordinar al Tail*. 0
hotarire a (c Excelentei Sale Comandirului de Capetenie al ostirilor imparatesti*
publicata in acela§ numar, anunta noua drama, explicata in Nr. 83 prin (( Traductia
unui rescript adresat de Mairea Sa Imparatul tuturor Rosiilor care adiutaatul
sal general Budbeig, cu data dela Tarscoe Zelo in 27 Octomvrie 1853 *: Ospodarii
principatelor s'au retras de buna voie §i deci generalul este insarcinat cu conducerea
administratiei lor cu titlul de Comisar extraordinar plenipotent.
Cu aceasta misiune, Budberg lanseaza in acela§ numar o proclamatie. Este
silit insa in curand (19 Ellie 1854) sa plece din Tara impreuna cu Gortceacof, fapt
despre care instiinteaza Sfatul Tali, trecandu-i conducerea (Nr. 54).
Caci pentru neintreruperea acestei ((bucurii* de care aveau parte bietii Romani,
generalul turc Halim intra in Capitala la 27 Ellie, cerand printr'o proclamatie (Nr.
58) lini§te si, in semn de marinimie, ingrijirea bolnavilor lasati de Rusi. Prin acela§
numar generalisimul Omer iarta pe cei cari au simpatizat cu Rusii, dar le cere sa
nu mai aiba relatii de aci inainte cu ei. In sfarsit un al treilea general de divizie si
Comisar imparatesc, Dervi§, anunta Romanilor in Nr. 62 o 0 bucurie » si mai mare:
vor intra in Tara, pentru a mentine ordinea, si o§ti austriace, &and urmatoarea fise
de consolare: <(Tara voastra a suferit mult ; insa sub egida protectoare a gratiosului
nostru suveran, toate vor intra iara in starea lor normala *.
Asa dar Baronul de Hess publica §i el in Nr. 66 o proclamatie din 18 August
care locuitorii (< Romaniei §i Moldaviei*.
Dar o noua licaire de speranta: Dervis Pap aduce la cunostinta Sfatului
administrativ vremelnic la 1 Septemvrie, ca Sultanul a poruncit lui Voclei Stirbei
sá se intoarca in Tara (Nr. 67). Coman.dantul trupelor austriace, Koronini face aceeasi
comunicare (Nr. 68).
Inteadevar Voda tirbei aflaor la Baden, printeun ofit datat 5 Septemvrie
1854, anunta Sfatul administrativ ea peste 5 zile va pleca cu vaporul spre Tara'
(Nr. 70). Nr. 72 publica multumirile Domnului pentru felul primirii si proclamatia
care toti locuitorii (23 Septemvrie). Pentru evitarea de griji <(legitime», Nr. 92 se
grabeste sa publice (< regula asupra presei*.
Koronini, care nu plecase in* e fortat &Ali asigure aceasta prelungita siesta
prin amenintarea cu legea martiala (Nr. 34 din 1855).
Intre timp Domnul gospodare§te, iar (c Monitorul # din 1856 publica rezultatele
acestei rodnice activitati: legiuire pentru emancipatia tuturor tiganilor (Nr. 13);
34 legiuire pentru concesie de pamantu in trebuinta de drumuri de fieru in printipatu

www.dacoromanica.ro
(Nr. 20); regulament pentru organizatia gcoalei de hirurgie elementara (Nr. 21);
infiintarea stanjenului (( tirbei Voda » de 2 m. (Nr. 28).
La 25 Iunie 1856 Domnul se retrage motivand astfel in ofitul catre Sfatul
administrativ extraordinar (Nr. 50): (cUn comisar din partea puterii suverane
dimpreuna cu ai celorlalte mari puteri, au a se aduna in Bucuregti, ca &A ja gtiinta
gi sa se lumineze despre trebuintele gi dorintele locuitorilor, spre a se putea asigura
acestei ari un viitor statornic gi ferice. In acest interval de tranzitie, urmand a se
infiinta o obladuire vremelnica, pana ce se va ageza noua organizatie ce este a se
chezagui acestui Printipat, Noi ne retragem astazi din Domnie »

Nr. 52 publica' ingtiintarea primului ministru N. Baleanu ca s'a prinait dela

Stambul telegrama dela 2 spre 3 Iulie care anunta numirea unui Caimacam in
persoana lui Alexandra Dimitrie Ghica. Investitura noului Caimacam ne-o da Nr. 56:
firmanul, cuvantarea lui Kiamil Bei gi raspunsul Caimacamului, la Mitropolie, la 17
Iulie. Preocupari financiare: decret gi jurnal cu regulele ((in privinta banilor ce se adun
In casa Visterii, ca in once timpu gi minut &a se poata revizui gi constata cu inlesnire
adevarata suma a numerarului » (Nr.79); jurnal asupra stariifinantelor 01.11 (Nr. 81).
Preocupari culturale: decret pentru reinfiintarea gcoalelor sategti (Nr. 8 din 1857).
Incep actele care aveau &A duel la unire: Firmanul publicat in Nr. 16 (din
26 Februarie) institue comisar pe Mehmetul Saaidu Saafbetu gi stabileste normele
pentru # intocmirea * Divanului adhoc. Caimacamul da porunca Mitropolitului gi
Consiliului administrativ extraordinar pentru convocarea Divanului, ai carui membri
sunt trecuti in Nr. 77. Intre timp (Nr. 22) se suspendä' ziarul << Timpul », flindea
a reprodus un articol din (( l'Estafette *. Firmanul din Nr. 3, 10 Ianuarie 1853,
desfiinteaza Divanul adhoc. Caimacamul aduce la cunogtinta Sfatului la 12
Octomvric ca se retragc (Nr. 81).
In sfargit se prepara alegerea Domnului, in care intelepciunea gi patriotismul
generatiei de atunci avea sa intrupeze Unirea: Nr. 84 publica hatigeriful privitor
la desavargita organizatie a ambelor principate, textul conventiei din 19 August
1858 dela Paris, firmanul referitor la nominatia Caimacamiei (Em. Mama, loan
Manu, I. Al. Filipescu), proclamatiile Caimacamiei &are Sfatul administrativ gi
catre 4 Fratii compatrioti ». Caimacamia cere Ministrului din nauntru sa proceada
la intocmirea listei celor cu drept de eligibilitate la Domnie (Nr. 91). Ea apare in
Nr. 105 in cuprinsul urmator :
D. Banul Emanoil Bäleanul.
Logoffitul Dreptatii loan Otetele§anul.
Logofátul Dreptatii loan Satineanul.
Vornicu Kostandin Kantakozino.
Logofatul Kredin/ii Skarlat Kretulescu.
Vornicu loan Vacärescu.
Logoatul Drept5Iii Kostandin BalAceanul.
Märiea sa fostul Domnu Gheorghe Bibescu.
Aga Ioan Kantakozino.
Märiea sa fostul Domnu Barbu D. Stirbei.
Luminätiea sa Banul Beizade Kostandin Ghica. 35

www.dacoromanica.ro
 Anul 1859, il citim in facsimilele 11, 12, 13, 14 s'i 15.
Sultanul se supune vointei Romanilor: Domnul Alexandru loan I e investit
(Nr. 117).
In timpul marilor evenimente, uneltirile inconstiente nu au intarziat: Nr. 39
publica darea de seama a Te-Deumului dela Sf. Biserica a Sarindarului cu ocazia
descoperirii complotului contra Domnului s'i telegrama Doamnei Elena.
Nr. 146: Inalt ordin de zi pentru crearea Statului Major General al Armatei.
Manifestari caracteristice: Domnul amana intrebuintarea proiectului Consti-
tutiei pregatit de Comisia Centrala (Nr. 152); un decret suprima # Curierul Roman »
(Nr. 155).
Cateva din actele de guverriamant din 1860:
Programul Ministerului dela 4 Mai, dela Iasi (Nr. 111); expunerea de motive
si proiectul de lege pentru desfiintarea pedepsei cu moartea (Nr. 158); crearea unui
album istoric national (Nr. 184); uniformele functionarilor Statului (Nr. 202);
intrunirea tipografiilor Nifon si Sf. Saya in (< Tipografia Statului» (Sf. Saya si Nifon),
cu decretul din 7 Septemvrie 1860 (Nr. 225); scoaterea unui Monitor in limba
franceza (Nr. 228); decretul pentru infiintarea cenzurii (Nr. 285).
Tot in 1860 (la 25 Septemvrie) Domnul se prezinta Sultanului (Nr, 230).
Anul 1861 adauga o nouà veriga la Unire, iar Monitorul o anunta in Nr. 69:
Adunarea electiva a Moldovei voteaza intrunirea cu cea din Tara Romaneasca
pentru discutarea chestiunei rurale.
Numerele urmatoare detaliaza solemnitatile acestui act: textul adresei
Adunarii Legislative a Moldovei &are Domn pentru intrunirea Camerelor (Nr. 72);
prezentarea adresei si cuvantarea Domnului (Nr. 73); discursul Domnului catre
delegatia Camerelor intrunite (Nr. 86).
Inca un pas facut, deci pe de o parte o liberalitate: decret pentru libertatea
presei (Nr. 97), pe de alta intarirea pozitiei castigate: numirea comisiei mixte
pentru unificarea legislativa (Nr. 226).
Unirea se poate in sarsit proclama (facsimile 16) si se poate sarbatori la
24 Ianuarie 1862 unirea definitivä (Nr. 19), confirmata de altfel si de firmanul
Sultanului (Nr. 25).
Opera de organizare a Principatelor Unite continua. Domnul telegrafiaza din Iasi
primului ministru Barbu Catargiu: (c Ultimele note ale Camerei pentru concesiunea
drumului de fier set pentru scadementul impozitului au umplut de bucurie si
speranta anima Romanilor din Moldavia . . . . » (Nr. 78); #Monitorul Moldaviei» se
transforma in 4 foae de publicatiuni oficiale >> (Nr. 78); legea presei (Nr. 81); act
de concesiune provizorie pentru infiintarea unei Banci Nationale Romane (Nr. 84).
Nr. 45 publica sentina Inaltei Curti de Casatie care achita guvernul din
13 lithe 1860, dat in judecata de Adunarea Electiva.
Tot in 1862 moare Alexandru Dimitrie Ghica (Nr. 6).
Din 1 8 6 3 : Decretul pentru emblema si sigiliul Statului (Nr. 57); decretul
pentru stabilirea limbei romane in biserici (Nr. 59); raportul lui Odobescu si
36 decretul pentru aducerea in Tara a cteranei » lui N. Balcescu, ridicarea unui

www.dacoromanica.ro
monument §i instituirea unei comisii pentru adunarea operelor lui (Nr. 109);
infiintarea expozitiilor judetene (Nr. 112); decretul pentru premiul Cuza pentru
literaturà (Nr. 116); acordarea unei pensil lui Eliade ROdulescu (Nr. 199); legea
secularizOrii averilor mgngstireqti (Nr. 251).
Din 1864: Infiintarea Consiliului de Stat (Nr. 35); acordarea unei pensii lui
Gr. Alexandrescu (Nr. 53); mesaj qi noul proiect de lege ruralà, in locul celui din
1862, care a fost refuzat de Domn (Nr. 62).
Conflictul intre Domn 0 Adunarea ElectivA se agraveazà: Domnul respinge
demisia guvernului §i proroagO Adunarea Electiva (Nr. 87); apoi dizolva Adunarea qi
cere Tárii, printr'o proclamatie, s 'A se pronunte prin plebiscit asupra chestiunii rurale
(Nr. 99); se institue comisia pentru constatarea rezultatului plebiscitului (Nr. 108);
rezultatul: 682.621 da, 1.307 nu (Nr. 113); deci, serbArile plebiscitului (Nr. 114)
qi cOlätoria lui Cuza la Constantinopol pentru ratificare (Nr. 116 §i urmOtoarele).
Nr. 146 publicO proclamatia care anuntsä primirea de cAtre Puteri a hotAririlor
plebiscitului. In acela§ numOr se promulg5 statutul desvoltAtor al con.ventiunii
din 7/19 August 1858, iar Nr. 150 insereazO protocolul ratificOrii de Puteri a
conventiei dintre PoartO qi Cuza.
Citim pentru prima oara in Monitor (in tabloul bugetului Ministerului de
Finante) : (( darea cOtre Sublima Poarta 1.525.000 lei ».
In sfOr§it Nr. 181 inregistreazO legea bucluca§e pentru regularea proprietAtii
rurale, insotità de o proclamatie a Domnului catre satenii claca§i.
Alte legi 0 decrete importante: infiintarea Universitatii din Bucure§ti
(Nr. 149); legea pentru constrângerea corporalà a debitorilor (Nr. 196); infiintarea
coalei de Ponti §i Sosele, de Mine §i Arhitecturà (Nr. 222); codicele penal, in 14
pagini (Nr. 242); numirea cu decret a membrilor Senatului (Nr. 266), a preqedintelui
Adunfirii Elective, C. Negri, 0 a vicepre§edintelui Corpului ponderator Ion E. Florescu
(Nr. 272) conform conventiei cu Poarta; decretul 0 tabloul pentru intocmirea
comunelor rurale (Nr. 267); codicele civil (Nr. 271); legea pentru organizarea §i
administrarea instructiei publice qi private (Nr. 272); legea pentru organizarea puterii
armate in România (Nr. 273); legea pentru vândarea tutunului §i tabacului ca
dreptu exclusivu al Statului (Nr. 276); legea pentru starea de asediu (Nr. 276);
regulamentul pentru espozitiunea publicO a operilor arti§tilor in viétà (Nr. 279);
introducerea Calendarului Gregorian la Po§ta (Nr. 289).
Ca urmare la aceea§i conventiune cu Poarta, Domn.ul decreteaz4 regulamentul
AdunOrii Elective (Nr. 273) qi al Senatului (Nr. 274).
Realizari din 1865: Lege pentru infiintare de cheiuri pe ambele pOrti ale
rOului Dâmbovita pe tóta partea din intrul Capitalei (Nr. 65); decret (cu jurnalul
§i referatul respectiv) pentru Banca României cu privilegiu de emitere de bilete
de banca la purtätor (Nr. 230). In acela§ numOr sunt publicate statutele.
0 presimtire ?: Nr. 102 anuntà adoptarea de cOtre Domn a (( Principelui
Alexandru ».
Spre sfOr§itul anului, turbufOri, in lipsa Domnului, plecat la BOile Ems :
Nr. 170 publicO In.altul ordin prin care guvernul multume§te armatei pentru reprimarea 37

www.dacoromanica.ro
 miscarii dela 3 August oree 10 din Capitalä ; mai publica n aceeasi chestiune un
scurt comunicat al ministrului de interne. In Nr.171 apare apelul la liniste al aceluiasi
ministru catre cetatenii Capitalei si un articol nesemnat asupra intamplarilor.
Marele Vizir Fuad Pava, scrie Printului Cuza in aceasta chestie, exprimandu-si
teama existentii unei stari generale de nemultumire, ceeace provoaca un räspuns
foarte energic al lui Cuza (Nr. 247).
Para ca intre timp sa infirme sau sá confirme pe Fuad, Monitorul anunta
Nr. 32 al anului 1866 in 7 randuri de text, abdicarea lui Cuza.
o noua serie de evenimente istorice: In Nr. 34 gasim expunerea Locotenentii
Domnesti catre Corpurile Legiuitoare intrunite i proclamarea de catre ele ca Domn
a Comitelui de Flandra, semnandu-se urmatorul act:
Anul 1866, luna Februarie 11 dile. Senatul i Adunarea Electiva a Romaniei
intrunite au ales si au aclamat in unanimitate de Domn stapanitor al Principatelor
Unite Romane, conform dorintelor exprimate de Adunarile ad-hoc din anul 1857, pe
Alteta Sa Regala Filip-Eugeniu-Ferdinand-Maria-Clement-Balduin-Leopold-Georges,
Comite de Flandra si Duce de Saxonia, sub numele de Filip I».
Ministrul afacerilor straine adreseaza o nota reprezentantilor Puterilor
garante, la 20 Februarie, prin care le explica evenimentele (Nr. 52).
Conflictul dela 17 Martie dintre guvern. i Adunarea Electiva (c care a voit a
se erige in conventiune nationala » duce la dizolvarea ei i convocarea Colegiului
electoral. Decretele respective si o proclamatie le publica' Nr. 63.
Nr. 71 deschide seria actelor care au dus la fericita alegere ca Domn a lui
Carol Ludo vic de Hohenzollern publicand jurnalul Consiliului Minitrior, decretul
si proclamatia pentru plebiscitul alegerii. In acelas numar Consiliul Ministrilor
recomanda Romanilor pe Carol I, descriindu-i personalitatea.
Printre marile evenimente nationale, se strecoara i un regulament pentru
formarea societatii literare romane pentru a determina ortografia, gramatica,
dictionarul, cu membrii din toate iári1e locuite de Romani (Nr. 73).
Turburari la Iasi cu ocazia plebiscitului (Nr. 73).
Agentul nostru la Paris, Balacescu telegrafiaza la 21 Aprilie cà Principele
Carol I, a primit coroana ce i s'a oferit de Romani (Nr. 88). Dar conferinta dela
Paris a Puterilor, dela 2 Mai, nu gaseste suficiente formalitatile incheiate. Ea cere
votul Corpurilor Legiuitoare:
4 Guvernul provisoriu din Bucuresci, provoand printeun plebiscit recent numirea
unui principe sträin, a contravenit Conventiunei din 19 August 1858, care, prin articolul
12, deferà Adunärei alegerea hospodaralà.
Conferinta decide, referändu-se la resolutiunea sea de la 4 ale acestei luni, cà ingri-
jirea d'a resolva cestiunea mentinerei unirei trebue sa fie läsati AdunArei ce se va intruni.
Déa majoritatea, su a deputatilor din Moldova séu a deputatilor din Valachia,
ar cere-o, unii séu cei-alti ar avea facultatea de a vota deosebit.
La cas and majoritatea séu din Moldova séu din Valachia s'ar pronunta contra
unirei, acel vot ar avea de consecinta separarea ambelor Principate. Acéstä cestiune
deslusindu-se, Adunarea va procede la alegerea hospodarala care, dupä Art. 13 al
38 Conventiunei, nu p (Ste adea de cit pe un indigen.

www.dacoromanica.ro
 Consulii sunt insärcinati de a veghea intr'un acord comun la libera emitere a
voturilor si a semnala indatä Conferintei ori ce atingere'i se va aduce )).

Astfel ca Locotenenta deschide in acest scop Corpurile Legiuitoare la 29 Aprilie

Cu un mesaj asupra alegerii noului Domn, intins pe 8 pagini si o coloana (Nr. 93),
care face si o expunere a activitatii guvernului.
Nr. 99 publica discutia asupra alegerii lui Carol I §i. votul Adunarii.
Toate formele fiind implinite, Domnul isi face intrarea in Capitala descrisa
in Nr. 102 (Anexa 8).
Nr. 103 publica proclamatia Domnului catre Romani. Pagina I a acestui
numar, reprodusa in facsimile (17), reda emotionantul contact al Domnului cu tara.
Importantul act istoric al juramantului noului Domn pe Constitutie este
inregistrat in Nr. 142, care publicä si promulgarea Constitutiei.
Vrand nevrand, Poarta recunoaste pe noul Doma. Nr. 223, publicand procla-
matia respectiva, anunta si plecarea Domnului la Constantinopol.
Celelalte State urmeaza, Nr. 15 din 1867 incepand anuntarea Statelor care
au recunoscut pe Carol I.
0 impresionanta manifestare de simpatie pentru noul Domn, o gasim in Nr. 81,
care anunta convocarea Colegiului I Dambovita spre a alege alt deputat in locul
Principelui Antonie de Hohen.zollern, tatal Domnului, care evident nu putea primi.
Intarit astfel in dragostea Romanilor si in vointa Puterilor, Doranul incepe
uriasa opera de cladire a Romaniei noi: lege pentru infiintarea unui nou sistem
monetar si pentru fabricarea monetelor nationale (Nr. 89), deci un nou gest de
emancipare ; lege pentru fixarea si stabilirea armelor Romaniei (Nr. 100); decret
pentru aprobarea statutelor Societatii Academice Romane din Bucuresti (Nr. 196).
Gesturi de marinimie ale Domnului: scrie ministrului de finante (Nr. 219)
ea imprumuta tezaurului 4.000 galbeni din lista civila pentru plata soldelor in
restantä ale ofiterilor ; cere printr'o scrisoare catre ministrul de resbel (Nr. 105
din 1868), desfiintarea bataii in armatä.
Tot in 1868, in Nr. 151, in tabloul premiantilor liceelor la concursul general,
gasim numele Haret Spiru dela Liceul Sf. Saya.
Se creeaza armata permanentä, cu legea pentru organizarea puterii armate
In Romania (Nr. 162), instrumentul independentii ce avea sa vina.
Un nou gest de emancipare: Nr. 65 din 1869 publica solemnitatea desfiin-
tarii postelor straine in Romania si inaugurarea serviciului roman. international
(20 Martie).
In Nr. 77 anuntul mortuar al lui Barbu tirbey (decedat la 1 Aprilie la Nizza),
iar in Nr. 86 programa inmormantarii semnata de D. Ghica, primul ministru.
Domnul pleaca la Livadia (Crimeea) spre a vizita pe Tarul Rusiei (Nr. 168),
apoi in Occident, spre a se casatori. Este primit de Napoleon III (Nr. 212). Nr. 221
aduce vestea logodnei dela Neuwied, cu Principesa Elisabeta, Nr. 243 anunta
cununia ce va avea loe la 3 Noemvrie, iar Nr. 245 publica cu litere pline o dare de
seama asupra cununiei. 39

www.dacoromanica.ro
 Conform programei publicate in Nr. 238, la 10 Noemvrie se face primirea
perechei princiare (Nr. 251).
Doamna Elisabeta multume§te printeo scrisoare cAtre primul ministru
pentru primirea facuta §i doneazA 10.000 lei pentru 4 fete sarace din Ia§i §i 4 din
Bucure§ti. Doamna inaugureaza astfel opera cAreia avea consacre o vieata
de sfântà.
Câteva realizar ale anului 1869: Referat §i jurnal al Consiliului pentru
dgrâmarea caselor C. Cantacuzino din strada Mogo§oaia §i clAdirea unui palat
princiar (Nr. 201); programa punerii pietrei fundamentale a halelor in Piata
Ghica (Nr. 212); amenajarea depozitelor de apà filtrata pentru Bucure§ti (Nr. 269);
inaugurarea UniversitAtii din Bucure§ti la 11 Decemvrie (Nr. 276).
0 manifestare franceza de simpatie: Nr. 270 reproduce un articol din Le
Mémorial diplomatique » in contra jurisdictiei consulare in România.
Legea monetara din 1867, trece la fapte in 1870. La 24 Februarie in prezenta
Domnului, se inaugureaza Otelul de monetà adevarata sàrbatoare a Statului Romfin.,
baterea monetei românesci, testimoniu de autonomie, reaflat in pulberea secolelor
§i. scos la lumina lumii in dilele M. S. Carol I Domnul Românilor » (Nr. 43).
Un gest al Mehedintenilor : In Nr. 31 Adunarea Deputatilor valideazA alegerea
fostului Domnitor Cuza la Colegiul IV Mehedinti. Pre§edintele fi telegrafiaza (la
Viena) sa se prezinte la §edinte (Nr. 43), ceea ce dânsul refuzA (Nr. 48) §i deci
locul se declara vacant. Dar Mehedintenii persevereazä : Il aleg senator in acela§
an (Nr. 122) §i este validat in Nr. 136.
Interesele färii erau Insá altele: Domnul i§i intemeiaza dinastia (Nr. 101),
cAci se anuntA un mo§tenitor, care avea sA fie Principesa Maria (Nr. 188).
La informatii din afarg, in 1870: declararea rasboiului franco-german
(Nr. 147) §i §tiri din rAzboiu (Nr. 171).
Zilele senine ale consolidArii dinastiei suferA insa soarta tuturor lucrurilor
omene§ti: ativa non i trecatori provocati de mintile turburi ale unor neintelegkori
ai viitorului: Consiliul de Mini§tri dà un comunicat in chestiunea republicii dela
Ploe§ti (Nr. 174). Senatorul Veisa interpeleazA la 5 Februarie 1871 guvernul
referitor la o scrisoare publicatà in jurnalele sträine §i care se pretinde a fi a
Domnului. Prilej pentru Senat de a vota o motiune de incredere in Domn (Nr. 29).
Nr. 55 din 11 Martie, relateaz5 incidentele dela intrunirea germanA din sala
SlAtineanu. Insä* cumintenia conducatorilor obtine ca Domnul BA declare la Ia§i:
Am luat acum din nou curagiul a lucra cu inima §i energiä la frumoasa misiune
care mi-a incredintat natiunea (Nr. 96).
Nr. 220 din 5 Octomvrie publicA deciziunea tribunalului de arbitraj care a
anulat concesiunea Strussberg.
Din operele anului 1872: legea pentru crearea armatei teritoriale (Nr. 79);
tabelà cu starea instructiei publice in România (§coli, elevi, profesori) (Nr. 167);
punerea pietrei fu.ndamentale a cheiului Giurgiu (Nr. 236).
1872 e un an trist pentru literele române: se deschide un credit de 2.500 lei
40 pentru inmormântarea lui Eliade Radulescu (Nr. 108), stins din vieatä la 27 Aprilie;

www.dacoromanica.ro
I. CreangA este esclus din invatlmânt (Nr. 155); se aprobA 1.000 lei pentru
inmormântarea lui D. Bolintineanu (Nr. 202).
Nr. 3 din 1873 anuntO inmormântarea lui Napoleon III, Nr. 88 moartea la
Heidelberg a lui Cuza si Nr. 109 moartea lui Gheorghe Bibescu la Paris. In Nr. 114
gäsim darea de seamO asupra inmormOnfOrii lui Cuza la Ruginoasa.
In acelas an România repurteaza un frumos succes la Expozitia din Aprilie
dela Viena, când impäratul a felicitat pe comisarul expozitiei, E. Kretulescu (Nr. 88).
Anul 1874 e un an de dureros doliu pentru familia domnitoare si pentru
Români : moartea Principesei Maria (Nr. 71). Tristul eveniment ocazioneazA
urmAtoarea impresionantO scrisoare a Domnului cAtre primul ministru (Nr. 75):

Domnului Lascar Catargi, pregedintele consiliului de minigtri.

A Tot-Puternicul a mutat din acéstä lume de suferinte pe singurul gi duios iubitul
Nostru copil. Décfi ar mai fi fost nevoifi a Ne incredinTa de dragostea T'Ara cAtre Noi,
apoi nimic alt nu Ne-o putea dovedi mai mult ca aceste durer6se zile in cari sentimentele
de compatimire sincere ale tutulor Ne-au fost ca n'a' mangâiAre in adânca N6strä jale.
In asemenea impregiurari, simt un indemn puternic a spune Prei Mele ca asemenea
precum ansa M'a sprijinit cu iubirea ei in momentele cele mai grele a viuetei Mele,
asemenea gi Eu Mä voiu sili a'i int6rce cu prisos binele care Mi '1-a facut.
Amintirea cea mai dulce pe care repausata N6stra fila' Ne-au lasat ca un scump
odor, este nemärginitul ei amor cAtre patria in care s'a nascut, amor care era atilt de
viu inat chiar la frageda'i virstA, in cea d'ântasiu depärtare in sträinatate, ea se simti
cuprinsä de dorul T'Ara
Legea copilei N6stre, limba ce ea vorbea, a dobêndit III.' nouà sfinIenia pentru
Noi, caci fia-care cuvént romanesc Ne va fi de aci inainte un rgsunet al acelui glas pe
care nu'l vom mai auzi pe pAment.
S'a rupt inteadevAr in cercul restrins al Familiei N6stre cea mai dui6sa legatura,
ins5 u'a' legkura mai tare Ne unesce acum cu Familia Nelstra cea mare: Poporul Romin,
care impreuna cu Noi plAnge copilul Nostru gi al säu.
E uà sacrä datoriä pentru D6mna gi pentru Mine de a aräta fia-cAruia gi tutulor
din adâncul mihnitei N6stre ânimi pArintesci recunoscinta cea mai fierbinte, rugfindu'i
a inAlta impreuni cu Noi rugi catre a Tot-Puternicul ca s'A Ne dea t'Aria gi rAbdarea de
care avem nevoil in incercarea la care El Ne-a supus.
CAROL
Duminica Pascelor, 31 Martiu, 1874.

Un comunicat din Nr. 24 desminte intentia de retragere a Domnului.

Din realizArile anului 1874: proiect de lege pentru autorizarea creArii unei
fabrici de hârtie, pe baza de licitatie publicA (Nr. 15); acte referitoare la restaurarea
bisericii dela Curtea de Arges (Nr. 81); inaugurarea statuei lui Mihai Viteazul
(Nr. 246); aderarea la conventia din Geneva privitoare la räniti (Nr. 258);
ratificarea tratatului pentru crearea uniunii generale a postelor (Nr. 277).
In ordine stiintificA si culturalà : Ascensiunea balonului Mihai Bravul
executatà de ofiterii Statului Major (Nr. 129 la anunturi particulare), pentru studii
meteorologice ; raport despre misiunea stiintifica in Transilvania prezentat d-lui i1

www.dacoromanica.ro
 ministru al instructiunii publice din 28 August 1874 de B. P. Hasdeu (3 pagini),
Cu mentionarea actelor vechi culese (Nr. 197).
Preocuparea permanenta a Statului Roman de fratii din Transilvania capata in
1875 o marturie §i mai concreta : Nr. 30 publica' proiectul de lege pentru acordarea
unei subventiimi anuale de 15.000 lei gimnaziului §i bisericii Sf. Nicolae din
Bra§ov.
In acela§ an cultura nationala castiga o noua inlesnire: se promulga legea
pentru infiintarea unei fabrici de hartie (Nr. 52).
0 nouà legatura intre Tara §i Domn : punerea pietrei fundamentale a Castelului
Peles (Nr. 178). De altfel ultimul rest de neintelegere a vremurilor dispare: deputatul
Al. Candiano face declaratia de credinta catre Coroana in Adunarea Deputatilor
(Nr. 132).
Urmare legii din 1875, Nr. 165 din 1876, publica conditiunile generale
pentru infiintarea unei fabrici de hartie in Tara §i darea in antrepriza a furniturii
pe timp de 10 ani.
Anul de eroism §i delimitate : 1877. Nr. 10 deschide un # Buletin Exterior*,
din cauza importantelor chestiuni care se agita in Europa. Un simptom: acela§
numa'r reproduce o informatiune din # Mémorial Diplomatique *, referitoare la
conflictul diplomatic iscat de noua constitutie turceasca in privinta suveranitatii
asupra Romaniei.
Incep repercusiunile interne ale conflictului ruso-turc, cu Nr. 78 din 8 Aprilie :
convocarea Corpurilor Legiuitoare pentru 14 Aprilie, regulamentul rechizitiilor,
decretul (din 6 Aprilie) pentru mobilizarea armatei.
In Nr. 83 guvernul &A un comunicat la 12 Aprilie prin care anunta ca Rusii
au intrat in Tara §i a.' a dispus ca armata noastra sa se retraga in interior. Depe§ile
telegrafice anunta ruperea relatiilor ruso-turce.
Bine inteles ca mesajul pentru deschiderea Corpurilor Legiuitoare da o atentie
deosebita evenimentelor in curs (Nr. 84). In sfar§it Nr. 86 publica o telegrama din
24 Aprilie din Constantinopol anuntand ca Rusia a declarat razboiu Turciei.
Senatul (Nr. 90) si Camera (Nr. 94) discuta proiectul de conventie cu Rusia
§i schimbul de telegrame cu Marele Vizir, care ne cere sa luam atitudine contra
Ru§ilor. Nr. 91 promulga conventia cu Rusia. Un comunicat din 26 Aprilie desminte
§tirea incorporarii armatei romane in cea rush' (Nr. 95).
Domnul ia la 27 Aprilie comanda armatei. Acela§ decret desemneaza pe
ceilalti comandanti de unitati (Nr. 96).
In mijlocul acestei maree pregatiri, micile patimi politice : Camera stabile§te
motivele pentru darea in judecata a Ministerului Lascar Catargiu (Nr. 96). Nr. 102
publica in limbile franceza §i romana nota lui Kogalniceanu catre Puterile straine,
explicand pozitia Romaniei. Domnitorul Carol viziteaza la Ploe§ti pe Marele
Duce Nicolae (Nr. 102). Ordin de zi catre armata (Nr. 106).
In Nr. 109 sedinta Camerei dela 29 Aprilie : A. Stolojan desvolta interpelarea
asupra provocarilor Turciei. Raspunde ministrul de externe, Kogalniceanu, aratand
42 ca n'am facut cleat sa ne aparam. In urma cuvântarii lui I. C. Bratianu, se

www.dacoromanica.ro
TURNUL COLTEI LA MIJLOCUL SEC. XIX-lea (ColeeVa Muzeului Na0ona1 de AntichitAti)

www.dacoromanica.ro
voteaza Cu 58 voturi contra 29 motiunea lui Gradisteanu care constata starea de
razboiu cu Turcia (continuat in Nr. 112). Primele canonade au loc la Corabia luni
la 16 Mai dimineata (Nr. 111). In Nr. 112 gasim descrierea vizitei Domnitorului
pe front la Calafat si a unui duel de artilerie comandat de Domnitor chiar.
La 26 Mai Domnitorul viziteaza pe Tarul Rusiei la Ploesti (Nr. 118).
In sedinta Camerei dela 9 Mai, N. Fleva intreaba guvermd daca a comunicat
oficial tuturor puterilor ruperea legaturilor cu Turcia si deci independenta. Kogal-
niceanu raspunde ca suntem o natiune libera s'i independenta. Camera voteaza
motiunea Fleva pentru proclamarea independentei (Nr. 118).
Aflam ca armata a trecut Dunärea, dinteun apel al Crucii Rosii (Nr. 186).
Domnitorul lanseaza la 27 August din Poradim o proclamatie catre Romani (Nr. 195).
Luarea Grivitei ne-o anunta Nr. 198.
0 depese din Gorni Studen, la 31 August, anunta ca Domnitorul a fost numit
de Tar comandant al trupelor ruso-romane formand armata de Vest (Nr. 188).
Succesele de pe teatrul razboiului fac &A se pronosticheze la Berlin bazele
pacii (Nr. 237). Ocuparea Rahovei o vesteste Nr. 253.
Mesajul, dat in Poradim, pentru deschiderea sesiunii de toamna a Corpurilor
Legiuitoare, vorbeste de independenta si marirea patriei (Nr. 256).
Caderea Plevnei provoaca o justificata bucurie in seara de 28 Noemvrie cand
a sosit stirea (Nr. 268). Acelasi numar publica telegrama generalului Cernat
anuntand evenimentul, iar buletinul din Nr. 270 descrie ocuparea Plevnei. Domnitorul
semneaza in Plevna un ordin de zi catre ostasi (Nr. 273). Participarea Ron:Candor
In acest razboiu s'a sfarsit, Nr. 274 publica ultimul buletin. Domnitorul multumeste
armatei ruse pe care a comandat-o (Nr. 278), iar Nr. 280 din 16 Decemvrie anunta
reintoarcerea gloriosului Voevod in capitala sa, descrisa in Nr. 283.
Bucuria succeselor anului 1877 avea &A fie intunecata in parte de ingratitudinea
ruseasca : Rusii vor Basarabia. Aceasta intentie transpirand in mod oficios,
Camera si Senatul voteaza in sedintele dela 26 Ianuarie 1878 o motiune care afirma
integritatea teritoriului românesc. La propunerea primului ministru, I. Bratianu,
s'i spre a se da acestei manifestari caracterul unanimitatii si prin armistitiul luptelor
politice, Camera retrage acuzatiunea adusa contra guvernului Lascar Catargi (Nr. 21).
Nr. 34 publica protocolul si conditide armistitiului dela 19/31 Ianuarie. Pentru
prima oara Turcii subscriu la independenta Romaniei, prevazuta in protocol. Urmare
armistitiului, Romanii ocupa la 12 Februarie Vidinul (Nr. 36).
Decretul Regal publicat in Nr. 117 din 28 Mai (9 Iunie), numeste pe repre-
zentantii Romaniei inaintea mult asteptatului congres european dela Berlin (1/13
Iunie), I. C. Bratianu si M. Kogalniceanu, (< spre apararea drepturilor si intereselor
natiunii in conformitate cu voturile Corpurilor Legiuitoare )). Intelepciunea si
patriotismul delegatilor nu au putut infrange ratiunea celui mai tare, in congresul
# puterilor )); mesajul de inchidere al Corpurilor Legiuitoare, din 5 Iulie, vorbeste
de sacrificide grele si dureroase facute de Romani pentru pacea lumii (Nr. 147).
Nedreptul tratat e reprodus in Nr. 151 dupa Monitorul German: art. XLIII recu-
noaste independenta Romaniei, art. XLV amputeaza Basarabia, art. XLVI acorda 43

www.dacoromanica.ro
 României Dobrogea. O telegrama din Londra, in acelasi numär, anunta ca Gladstone
critica tratatul din Berlin si acuza guvernul englez ca a vändut Rusiei Basarabia,
care facea parte din Romania libera. Protocoalele Congresului sunt publicate in
Nr. 154-165. In Nr. 167 se reproduce nota oficiala din 4 August st. n., cu care
Germania ne-a remis un text al tratatului de pace.
Armata care a cucerit independenta este demobilizatä la 3/15 August
(Nr. 170).
Sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare pentru ratificarea tratatului
este deschisä cu un mesaj care, recomandând resemnare asupra Basarabiei, anunta
ce va fi in 1919: (( sà avem statornica credintä ca ceea ce rivalitatea intereselor,
necesitatile momentului nu ne-au dat astazi, mäine ni se va da de catre dreptatea
mai bine luminata a Europei Intre aceasta formula impusa de exigentele diplo-
matice i realitatea faptelor dela 1878 si 1919 e doar o singura deosebire: Europa,
si in 1878 s'it in 1919, a dat dupa ce armata romaneasca a luat !
Armata victorioasa intra in Capitala la 8 Octomvrie (Nr. 226). Catre sfärsitul
anului 1878, se ocupa i organizeaza Dobrogea: Inalt ordin de zi catre armata, la
14 Noemvrie, pentru intrarea in Dobrogea (Nr. 254); regulament pentru impartirea
organizarea administrativa a Dobrogei (Nr. 254) ; proclamatia din 14 Noemvrie
catre locuitorii Dobrogei (Nr. 255); telegrama prefectului de Kiustenge pentru
luarea in primire a orasului Kiustenge (Constanta).
1879 este anul revizuirii art. 7 din Constitutie, revizuire ceruta de tratatul
din Berlin. Nr. 14 deschide chestiunea cu declaratia guvernului cetita in Senat de
Ion Bratianu. Numerele urmatoare inregistreaza toata epopeea acestei sgomotoase
chestiuni, terminata cu promulgarea din Nr. 232 (13/25 Octomvrie).
In acelasi an Societatea Academica e transformata in institutul national
(c Academia Romäna (Nr. 74). Nr. 32 din 1880 ne aduce vestea ca Anglia, Franta
si Germania au recunoscut in scris independenta i ca intra in relatii diplomatice
cu Romania. Intre timp i Sultanul se consoleaza: Domnul Carol I il decoreaza cu
Steaua Romaniei. Un an bun si pentru Capitala: La 2/14 Noemvrie se inaugureaza
lucrarile pentru canalizarea Dâmbovitei (Nr. 248).
1881 aduce regatul. Monitorul Nr. 60 inregistreaza in 2 pagini proclamarea
(reprodusa in facsimile 18 si 19). Deci Nr. 62 insereaza primul decret regal.
Ceremonia incoronarii Domnitorului Carol ca Rege ocupa 5 pagini din Nr. 32.
In 1881 s'au pus si bazele reale pentru infiintarea unei fabrici de hârtie in
Tara: legea Nr. 16 §i decretul care aproba statutele primei societati romäne pentru
fabricarea hârtiei (Nr. 169).
Dar 1881 mai inaugureaza doua evenimen.te: unul social in Nr. 24: proiect
de lege pentru acordarea unei burse domnisoarei Maria V. Cutarida anteia femeia
care a cugetat a imbrapsa o profesiune libera si face pentru aceasta studii speciale
in medicina»; altul politic in Nr. 6 din 7 Aprilie: legea care stabileste ca presedintele
consiliului de ministri poate &A nu aiba portofoliu.
O noua opera edilitara la Bucuresti: inaugurarea canalizarii. la 22 Martie
44 1882 (Nr. 288).

www.dacoromanica.ro
 In 1883: legea pentru aderarea Romaniei la conventia metrului din 20 Mai
1875 (Nr. 277); legea pentru exploatarea cailor ferate ale Statului (Nr. 285).
1884 este un an al culturii nationale: Primaria cedeaza Ateneului Roman
un loc cu decretul din Nr. 10; Regele Carol propune la 25 Martie, la Academie,
alcatuirea unui o Etimologicum magnum Romaniae » (Nr. 282).
1885 aduce legea pentru declararea de utilitate publica a podului peste Dunare
gi Borcea gi emiterea titlurilor de renta amortibila pana la 35.000.000 lei (Nr. 1 din
2 Aprilie). Moravuri incomode : Nr. 244 publica un tablou cu absentele senatorilor, iar
Nr. 141 expunerea activitatii judetelor. La anunturi: loteria Ateneului (Nr. 89).
Un an de manifestari cregtinegti, 1886: Nr. 161 descrie in 16 pagini sfintirea
bisericii episcopale dela Curtea de Argeg ; o lege declara ca datorie publica' datoria
lasata de C. A. Rosetti, de 70.000 lei (Nr. 203).
Anul regulärii succesiunii tronului, 1889. Nr. 13 din 18/30 Aprilie publica
raportul primului rainistru L. Catargi catre Rege, jurnalul consiliului minigtrilor,
gi scrisorile de renuntare la tron ale diferitilor membri ai familiei regelui, in
conformitate cu prevederile Constitutiei. Mogtenirea este acceptata de Principele
Ferdinand, care este primit in tall i Capitalä. la 18 gi 19 Aprilie (Nr. 16). Acelagi
numar descrie solemnitatea primirii ca membru al Senatului.
Podul peste Dui:Ike, anuntat de legea din 1885, incepe a fi construit in 1890.
La 9 Octomvrie se pune piatra fundamentala in prezenta Regelui (Nr. 156). In
acela0 an se pune piatra fundamentara a Palatului de Justitie la 7 Octomvrie
(Nr. 153). Un tablou rezumativ al comertului exterior al Romaniei dela 1850
pänä la 1889 in Nr. 168.
Se implinesc 25 ani de domnie ai Regelui Carol I. Nr. 27 din 1891 publicä
scrisoarea Regelui catre primul ministru cu prilejul jubileului, prin care institue
un fond de 200.000 lei pentru Fundatia Universitara Carol I. Nr. 31-36 inregis-
treaza serbärile jubileului. Fundatia Carol este recunoscutfi institutie de Stat prin
lege (Nr. 81).
1892 este anul casatoriei Principelui Ferdinand, la Sigmaringen. Solemnitatile
dela 28/31 Decem.vrie sunt descrise in Nr. 223 din 1893. Perechea Princiara este
primita in tara' la 23 Ianuarie (Nr. 237). Principele doneaza 15.000 lei pentru
saraci (Nr. 237). Se pune piatra fundamentala a Universitatii din Iagi la 23 Mai,
in prezenta Principelui mogtenitor (Nr. 42).
Dar 1893 era sortit sa poarte o pecete istorica: nafterea A.S.R. Principelui
Carol. Un mesaj al Regelui (reprodus in facsimile 20) anunta in Nr. 150 vestea cea
mare. Regele serie apoi Pregedintelui Consiliului (Nr. 153):
Bucuresti, 6 Octombrie.

Scumpul Meu Presedinte al Consiliului,

.3 Fericita nascere a unui Principe In Casa Noasträ indeplinesce o dorintá scumpi
inimei Noastre. Induoit de mare, insà, Ne a fost bucuria and am vazut Cu ce aldura
ea a fost impartfi§ità de intregul Popor Romfin. Din toate pfirtile Prei, numeroase
adrese de felicitäri Ne au mirturisit, In adevir, mulTumirea sufleteasci cu care 45

www.dacoromanica.ro
 s'a priimit vestea acestui insemnat eveniment. Neputand multumi fieckui in parte,
dupe cum am don, indeplinim o dulce indatorire rugandu-va, scumpul Meu prqedinte
al consiliului, a exprima autoritaIilor, diferitelor institutiuni i societati, ca i tutulor
persoanelor private, domni i doamne, din partea Noasträ §i din partea Principelui
Principesei ai Romaniei, cat suntem de miqcati §i recunosatori pentru aceastä
noua i scumpa dovada de dragoste cu care Poporul Roman scie a incongiura pe
Familia sa domnitoare in zilele de fericire, ca i in cele de restri§te.
«Faca bunul Dumnezeu ca frumoasele urari, ce s'au adus in giurul leaganului
Principelui nou nascut, sa se indeplineasca spre binele i marirea scumpei Noastre

Priimiti, scumpul Meu pre§edinte al consiliului, incredintarea afectiunei ce VA

pästrez *.
Castel Peles, in 5 Octombrie 1893.
CAROL

Noul principe este botezat la 17 Octomvrie (Nr. 163).

Nr. 143 din 1894 anunta na§terea A. S. R. Principesei Elisabeta la 29
Septemvrie.
Tara i Regele serbeaza nunta de argint a perechei regale, la 2 §i 3 Noenavrie
(6 pagini in Nr. 172 §i 41/2 pagini in Nr. 174). Ca in alte imprejurari similare, Regele
doneaza cu aceasta ocazie 200.000 lei in renta pentru infiintarea unei case de
ajutor a agricultorilor (Nr. 174).
La 20 Octomvrie s'a pus piatra fundamentala a Palatului Pwelor (Nr. 160).
1895 aduce doua inaltatoare inauguran: a Fundatiei Carol la 14 Martie
(Nr. 274) i a Podului dela Cernavoda la 14 Septemvrie (Nr. 134).
Biserica are un an de framantari, 189G. Mitropolitul Primat Ghenadie Petrescu
este suspendat (Nr. 36) ; Sf. Sinod lamureste prin.teo enciclica de 51/2 pagini motivele
acestei grave masuri (Nr. 43). Dar in Decemvrie suspendarea este anulata §i
Mitropolitul demisioneaza (Nr. 198).
In sens pozitiv, Tara c4tiga inaugurarea lucrarilor portului Constanta, la 16
Oct omvrie (Nr. 159).
Nr. 26-79 din 1897 reflecteaza grija pe care a provocat-o ;aril intregi boala
principelui mwenitor. Dumnezeu a vrut ca Nr. 79 EA publice manifestul Regelui
anuntand insanatoOrea principelui.
1898: Botezul vaselor Regele Carol I §i Principesa Maria, la 1 Iulie (Nr. 73).
1899: Na§terea A. S. R. Principesei Maria la 27 Decemvrie (Nr. 218).
1901: An de grea criza economica. Regele i§i reduce lista civila (Nr. 286).
1902: Taierea bratului Sulina (Nr. 152).
1903: Nwerea A. S. R. Principelui Nicolae la 5 August (Nr. 106).
Jubileul celor 40 ani de rodnica domnie, 1906, Serbarile jubileului incep cu
Nr. 33. Nr. 54 descrie solemnitatea deschiderei Expozitiei. Nr. 71 publica actul
comemorativ al jubileului.
Un dureros succesor al jubileului: 1907, anul revolutiei agrare. Prima mani-
festare a Monitorului Oficial in aceasta tragedie: proclamatia din 13/26 Martie a
46 noului guvern, D. A. Sturza, facan.d apel la linkte (Nr. 278). Rascoalele se potolesc

www.dacoromanica.ro
la 28 Martie (Nr. 290). In sfarsit legea invoielilor agricole se promulga la 25
Decemvrie (Nr. 213). La 19 Septemvrie se boteaza la Galati in prezenta Regelui,
12 vase de razboiu (Nr. 138).
1908: Nasterea A. S. R. Principesei Ileana, la 23 Decemvrie.
In 1909 Dobrogea capäta douä confirmari de unire definitivä' cu restul tarn:
legea pentru acordarea de drepturi politice locuitorilor Dobrogei (Nr. 16 din 16
Aprilie) si inaugurarea portului Constanta la 27 Septemvrie (Nr. 145).
Cu decretul din data de 3 Octomvrie, A. S. R. Principele Carol este numit
sublocotenent in Batalionul I de vânatori (Nr. 150).
Perspectiva istoriei desveleste la Iasi statuia lui Alexandru loan I la 26 Mai
1912, in prezenta succesorului lui, a Regelui Carol I (Nr. 45).
In 1912 conformandu-se spiritului vremilor, Monitorul ofera spatiu pentru
preocupari sportive: Nr. 49 publica' regulamentul jocului oina si cel al con cursului
si serbarilor gimnastice.
Intre 26-29 Iunie A. S. R. Principele Carol trece cu succes examenul de
absolvire descris in Nr. 73, care publica de asemen.ea probele examenului si notele
obtinute de regalul elev.
Nr. 215 anuntä nasterea la 21 Decemvrie a Principelui Mircea.
Dar 1912 avea &A insemne in istoria lumii prevestirea marelui rasboiu
mondial: razboittl balcanic. Pe acesta Monitorul numai il anunta in Nr. 135 prin
telegramele din 17 Septemvrie care vestesc mobilizarile din Serbia, Bulgaria si Rusia
si in Nr. 138, mobilizarea greaca. Despre razboiul in sine Monitorul nu insereaza
nimic, pentru ca tocmai in Nr. 232 din 1913 sa citim la telegrame scrisoarea
aliatilor catre d-1 Grey informandu-1 ea ei considera rupte tratativele de pace
dela Londra.
Despre atitudinea Romaniei in aceasta conflagratie nu relateaza cleat o
discutie din Reichstag, cand deputatul conservator Oertel afirma ca revendicarea
Silistrei de catre Romania este indreptatita (Nr. 4). Inteadevar mesajul dela 18
Mai pentru inchiderea Corpurilor Legiuitoare vorbeste de protocolul din 26 Aprilie,
semnat de cele 6 mari puteri, la St. Petersburg, care ne acorda Silistra (Nr. 37).
Se numeste deci comisia pentru delimitarea hotarului in jurul Silistrei (Nr. 42).
Dar Bulgarii o au de gand » &A ne dea mai mult: Decretul din 20 Iunie mobili-
zeaza armata (Nr. 61 bis). Principele Ferdinand este numit comandant al armatei
de operatiuni, la 22 Iunie (Nr. 64). Mesajul din 3 Iulie pentru deschiderea Corpurilor
Legiuitoare vorbeste de reisbucnirea razboiului in Balcani, provocat de Bulgari si
de intrarea noastra la 28 Iunie in Bulgaria.
Deci Monitorul deschide un Buletin de informatiuni (la 1 Iulie) de pe ampul
de operatii. Regele se duce pe campul de operatii la 3 Iulie (Nr. 75). La 9 Iulie toata
armata a trecut in Bulgaria (Nr. 80). Efectul este rapid: la 18 Iulie se suspenda
°still-tape pentru 5 zile (Nr. 87), i generalii Coandä §i Cristescu sunt delegati
pentru tratarea armistitiului (Nr. 89). Cu aceeasi graba se incheie pacea la Bucu-
resti, cu solemnitatea dela 28 Iulie descrisa in Nr. 95. Regele multumeste armatei
(Nr.97). La 5 August se ratifica tratatul de pace (Nr. 101). 47

www.dacoromanica.ro
 Si pentruca Monitorul Oficial din 1913 linea sà nu-si incheie anul fara a
inregistra i finalul acestei actiuni de inaltätor prestigiu pentru tara, publica la
11 Decemvrie legea pentru ratificarea fruntariei cu Bulgaria (Nr. 203).
Anul 1913 mai inregistreaza un caracteristic gest al A. S. R. Principelui Carol.
El doneaza din dotatie 50.000 lei cu scrisoarea urmátoare:

Scumpe Domnule Prefedinte al Consiliului,

Am fost viu miqcat de bunfivointa ce au avut Corpurile legiuitoare de a vota
in folosul meu o insemnati dotatiune.
o Aceasti hotärire a Sfatului Täril imi arati ci vremea rispunderilor a inceput
§i pentru mine, punindu-mi inainte, pe Muga sarcina pregitirii mele pentru chemarea
ce mi a§teaptä, i indatoririle catre cei lipsii ori in suferinti.
o Pätruns de acest gind, diruesc suma de lei 50.000, pe care vi rog si binevoiti
a o intrebuinta inteun scop folositor Taränimei noastre, pentru nevoile i intirirea
cireia inima mea va fi pururea deschisfi.
o Rugindu-vi a fi interpretul sincerii mele recuno§tinte fati de d-nii senatori
deputati, binevoiti a primi cu acest prilej, d-le preqedinte al consiliului, incredintarea
sentimentelor mcle de afectiune ».
CAROL
Principe al Rominiei

Consiliul de ministri hotaraste s'a se construiasca cu aceasta importanta suma

3 scoli: in Dobrogea, Moldova si Oltenia.
Acel prestigiu marit al tarii, aduce in 1914 vizita Tarului Rusiei la Constanta
la 1 Iunie (Nr. 49).
Despre semnalul riizboiului mondial, Monitorul, care intre timp redusese mult
informatiile din strainatate, nu inregistreaza decat telegrama anuntand parastasul
dela biserica romaneasca din Viena pentru odihna sufletelor Arhiducelui Francisc
Ferdinand si sotiei sale (Nr. 73).
De altfel evenim.entele interne sunt coplesitoare: Nr.145 bis din 27 Septemvrie
anunta incetarea subita din viata a Regelui Carol I. El publica proclamatia
guvernului si telegrama acestuia de condoleante catre Regina vaduva.
Noul Rege Ferdinand depune la 28 Septemvrie juramântul in fata Adunarilor
Legiuitoare intrunite (Nr. 147). Marinimosul testament al Regelui defunct il publica
Nr. 147 bis. Cu Nr. 149 Monitorul imbraca doliul tarii pana la Nr. 2 bis inclusiv,
din 1915. Funerariile fac obiectul exclusiv al Nr. 149 bis, 150 bis i 151 bis.
Noul Principe Mostenitor, A. S. R. Carol, atrage prin activitatea sa pe terenul
educatiunei morale a tineretului, decorarea cu rasplata muncii pentru invatamânt.
(Nr. 151 din 1915).
Anul 1916 deschide cartea de aur a natiei romanesti. Dar dupa traditiile
vechi actele mari au la baza jertfa. Deci cea dintai durere a anului 1916 este moartea
Reginei Elisabeta, la 18 Februarie ora 84 dimineata, pe care o an.unta Nr. 257 bis
dupa ce Nr. 253-257 au publicat ingrijitoare buletine medicale. Inhumarea face
48 obiectul exclusiv al Nr. 261. Monitorul Oficial ja doliu dela Nr. 257 bis pana la 290.

www.dacoromanica.ro
 Urmeaza suferintele materiale provocate de razboiul european: Regele
Ferdinand doneaza la 7 Aprilie importanta suma de 1.250.000 lei pentru ajutorarea
populatiei oragelor, adresand Primului Ministru urmatoarea scrisoare (Nr. 8):
Scumpul Meu Prqedinte al Consiliului,
4 In aceste vremuri deosebit de grele, gandul Meu se indreapti gi cAtre acei cari
sufär de marea scumpire a traiului, färä a putea fi indesturator inlesniti de bugetul
Statului, astäzi prea impovArat.
In doriata de a contribui la alinarea acestor suferinte, la care sunt sigur
nimeni dintre cei avuti nu va ramânea nepfisätor, am hotärit a därui suma de lei 1.250.000
spre a se impärti celor mai crud loviti gi mai ales populatiunei oragelor Prii cea
mai greu atinsä prin scumpetea mereu erescanda a chiriilor gi a celor mai neapärate
lucruri trebuincioase traiului gi care cred cA merità ajutorarea noastrii pe o scaril
mai întinsä.
V'ag fi foarte recunoscator, scumpul Meu Pregedinte al Consiliului, sä-Mi dati
pärerea Domniei-Voastre asupra modului ce vi se pare mai nimerit pentru ca acest
ajutor sä ugureze inteadevar soarta celor obiditi Ili mai vrednici de compatimirea
noastrA.
0 Regina gi Copiii Nogtri vor simti o mare multumire sufleteascfi de a se asocia
gi Ei la aceasti faptit de ajutorare reciprocä, luand parte la impärtirea ajutoarelor.
4 Cu acest prilej vA reinoesc, scumpul Meu Pregedinte al Consiliului, incrediatarea
sincerci i statornicei Mele afectiuni.
Bucure.,sti, 7 Aprilie 1916. FERDINAND

Un jurnal al Consiliului de Minigtri institue postul i oprirea vanzarii

In zilele de luni, miercuri gi vineri (Nr. 89).
Cea mai grandioasi epopee a neamului romanesc incepe:
Decrctul Regal Nr. 11.701 din 14 August, contrasenuiat de I. I. C. Bratianu
publicat in Nr. 107 din aceeagi zi, mobilizeaza armata. Nr. 108 din 15 August
anunta comunicarea facuta guvemului austro-ungar de ministrul nostru la Viena,
ea' Romania se considera in stare de razboiu cu Austro-Ungaria din noaptea de 14
spre 15 August. Acelagi numar publica proclamatiile Regelui catre popor gi armata
(facsimile 21).
Deci comunicatul oficial din Nr. 109 artunta inceperea ostilitatilor i trecerea
armatei ruse in Dobrogea:
Bucure,sti, 15 August 1916.
Mobilizarea generalà a armatei a inceput in noaptea de 14/15 August gi-gi
urmeaza cursul.
Declaratia de razboiu contra Austro-Ungariei a fost remisä in seara de 14
August, la ora 8, la Viena.
(< In noaptea de 14/15 August trupele noastre au atacat frontiera Austro-Ungari.
Trupele aliate imperiale ruse au inceput a trece in Dobrogea, fiind primite cu
entuziasm de populatie. Uniati din flota rusit au sosit la Constanta unde concura
la apararea coastei Märei Negre.
Vase de räzboiu i baterii Austro-Ungare au tras focuri asupra oragelor Virciorova,
Turnu-Severin i Giurgiu.

www.dacoromanica.ro
 Primul comunicat al Marelui Cartier General (Nr. 110) anunta trecerea
frontierei Carpatilor in toate punctele.
Botezul sOngelui: prima listà de ofiteri morti 9i raniti din 20 August in Nr. 114.
Vqti ingrijorkoare: 10 asalturi respinse la Turtucaia, la 22 August (Nr. 115) §i un
final dureros : ocuparea Turtucaiei de inamic la 25 August (Nr. 118). Prima incercare
de asasinat mi§elesc a populatiei civile: bombardarea aerianO a Bucuretailor la
23 August (Nr. 116).
0 inteleaptà m4care strategica : trecerea Dunärii intre Rusciuc 0 Turtucaia
la 19 Septemvrie (Nr. 137). Dar curand zadärnicitä de frontul de nord, uncle
comunicatul din 20 Septemvrie (Nr. 138) anunta prima retragere. Regele, prin
Inaltul ordin de zi din 7 Octomvrie (Nr. 153), anuntând inceperea luptelor la granita
tOrii cere armatei apärarea pämântului patriei cu sfintenia traditionalà. In
tristetea imprejurärilor, fluturà un zObranic de doliu: moartea Principelui Mircea.
0 inexplicaba omisiune face ca Monitorul s'O' nu anunte durerosul eveniment
decat printr'un chenar de doliu la Nr. 165 din 22 Octomvrie 0 urmatorul pAna
la 180, i prin publicarea multumirilor Regelui 0 Reginei pentru condoleantele
unanime (Nr. 167).
Inamicul se apropie de Capitalà. Corpurile Legiuitoare convocate pentru 15
Noemvrie (Nr. 180) se prorogO pentru 25 Noemvrie la Ia9i. (Nr. 182). Lupte
crâncene la Glavacioc §i Neajlov (Nr. 188). Nr. 190 din 22 Noemvrie apare la Ia0.
Nr. 193 anuntO ocuparea Bucure§tilor §i Plowilor de inamic.
A. S. R. Principele Carol este avansat maior (Nr. 193).
Mesajul de deschiderea Corpurilor Legiuitoare afirmA n.eclintita incredere in
victorie §i anuntà reformele agrare care aveau sà räsplOteascA eroismul §i sacrificiile
de sOnge ale plugarilor (Nr. 207).
Primul comunicat, in Monitor, de pe frontul aliatilor din 20 Decemvrie
(Nr. 220).
Un simbol de eroism: Ordinul Mihai Viteazul, infiintat Cu Decretul din
26 Septemvrie (Nr. 153) e ratificat prin lege (Nr. 223).
Increderea in victorie era suprema lege a Românismului intreg: Primul
contingen.t de soldati ardeleni 0 bucovineni depune jurAmântul in fata Regelui la
8 Iunie 1917 (Nr. 58). Promisiunile mesajului due la modificarea unor articole din
Constitutie §i la exproprierea Domeniilor Coroanei §i altor bunuri rurale pentru
improprietkirea taranilor (Nr. 93).
In mijlocul suferintelor, un balsam: luptele dela Mcirc4efti (Nr. 102-112).
Regele Angliei felicità pe Regele nostru pentru bravura sa 0 a osta0lor sOi
(Nr. 116).
A. S. R. Principele Carol e avansat lt.-colonel (Nr. 160).
Cea mai nea9teptatO consecintä a unei victorii ca cea dela MOr4e§ti: # Coman-
damentul rus propunând vräjmasului incheierea armistitiului §i armatele române
fAcând parte din frontul rusesc, s'a hotArit ca 9i trupele romOne sa participe la
aceasta propunere ». (Comuuicat din 22 Noemvrie, Nr. 206). Deci suspendarea
50 ostilitatilor E;i incheierea armistitiului, la 26 Noemvrie oree 22,30 (Nr. 206).

www.dacoromanica.ro
 Anul victoriei, 1918. Comunicatul din Nr. 259 anuntil ie§irea Rusiei din
ràzboiu (Nr. 259). Armata este demobilizata la 28 Februarie (Nr. 287). Regele
Oranilor ingrijqte ca credincio§ii ssai osta0 sA gAseascA realizatà promisiunea facuta
scrie adnainistratorului Domeniilor Coroanei la 20 Martie (Nr. 301):

Domnule Administrator,
o Imprejurärile vrajmage au impiedecat pana acum parlamentul sa desavargeascii
opera reformelor constitutionale.
Astazi and vitejii nogtri ostagi, cari cu atatea jertfe i at:Ma singe au aparat
pamantul stramogese, se intorc la caminele lor, voesc ca pe Domeniile Coroanei, ca gi
pe proprietatile Mele, ei &A se bucure fara intarziere de foloasele pe cari le asigura
principiile sanctionate de Mine in Constitutie.
4 In acest scop, pana ce noui legi vor putea permite improprietarirea lor definitiva,
doresc ca pe aceste Domenii ei sil fie deja, sub forma de obgte gi de arenda, pugi de
indata in folosinta pamanturilor ce li se vor cuveni.
o La aducerea la indeplinire a acestei hotariri a Mele se va tine seama in primul
rand de luptatorii cari se intorc de sub drapel gi de familiiile acelora cari vi-au istovit
vieata in serviciul Patriei.
Veti binevoi, potrivit cu aceasta, sa alatuiti un proiect de organizare a obgtiilor,
astfel ca functionarea lor sä poata incepe imediat ce situatia generala o va face cu
putiati
Ia,si, 20 Martie 1918. FERDINAND

In cursul tratativelor pentru pacea dela Bucure§ti, la care ne-a impins

tràdarea ruseascA, o raza din soarele care avea sá rasará: Unirea Basarabiei. Nr. 309
din 30 Martie descrie evenimentele dela ChiOnau, votul din Sfatul prii, telegrama
Regelui §i programul serljárii Unirii, iar Nr. 8 publia decretul Unirii, din 9 Aprilie
(facsimile 22). 0 paginA neagrà in Monitorul Nr. 20: Un comunicat din 24 Aprilie
al Prqedintiei Consiliului de Min4tri anuntà incheierea pAcii dela Bucurwi.
Un moment de rätäcire: in Nr. 93 propuneri de darea in judecata a trei
membri din guvernul räzboiului de intregire.
Dar soarele care a trimis prima raza la 30 Martie, a rasgrit: trupele franceze
au ajuns la DunAre langA Vidin (comunicat din 6/18 Octomvrie in Nr. 162). Armata
e din nou chematä (27 Octomvrie) de iubitul ei Rege ca sá arunce du§manul afarà
(Nr. 176). I se (la un termen de 24 ore pentru evacuarea Ora (Nr. 176 bis).
Comandantul trupelor aliate, generalul Berthelot lanseazà urmatoarea pro-
clamatie (Nr. 177) &are Români:
o La arme Romani !!! La arme Romani »!! Trupele franceze trec astazi Dunarea
pentru a va ajuta sa va eliberati de jugul sub care inamicul credea sa và ingenucheze.
De opt luni de zile ati fost cu totii in masura de a judeca brutalitatea inamicului care va
socotea in puterea lui. Voi mai cu deosebire oamenii din Oltenia gi Muntenia cari de
doi ani de zile ai suferit ocupatia, ati putut constata obrasnicia i barbaria dugmanului
care se numegte civilizat. Germanii au pustiit câmpiile voastre gi au golit staulele
voastre, au prädat casele voastre, au agezat robia i foametea la vetrele voastre, ferm
hotäriti, ei insuli au spus-o: sa nu va base decat ochii pentru a plange. 51

www.dacoromanica.ro
 # Ceasul rizbunirii, sau mai bine zis ceasul drepatii, a sunat. Invins pretutindeni,
acolo unde nu este zdrobit dugmanul este pretutindeni pus pe fugi. Clipa a sunat de a
arde sdreanta de hârtie care ne-a fost adusi la Bucuregti.
# Soldati! Batalioanele voastre si se uneasci cu ale noastre.
4 Prani sculati-vi gi luati armele impotriva cotropitorilor. Acesta este apelul
Patriei Romine pentru care voi ati suferit. Acesta este apelul guvernului vostru care
a jertfit totul pentru «Marea Românie )). Acesta este apelul strimogilor, a umbrei lui
tefan cel Mare, Mihai Viteazul, Mircea cel Bitrin. Acesta este strigitul feciorilor
gi fratilor vogtri cizuti cu glorie pe ampul de bitaie dela Oituz, Märägegti gi Mirägti,
gi pretutindeni unde a fost nevoie de apirarea pimintului.
o Iar miline yeti vedea steagul englez gi tricolorul francez filfaind alituri de
tricolorul vostru la puternica suflare a victoriei gi libertitei.
(c Sculati-vi frati romini gi aruncati-vi asupra dugmanului ».
BERTHELOT

Armistitiul general se semneaza la 29 Octomvrie / 11 Noemvrie (Nr. 179).

Decretul lege din 5 Noemvrie (Nr. 183) declarà inexistente gi lipsite de once
putere legalà toate luceárile AdunArilor Legiuitoare dizolvate la 5 Noemvrie.
Regele inträ triumator in Bucuregti, in capul vitezei sale armate, la 18 Noemvrie
(Nr. 197). La Ministerul Frantei se serbeaza in prezenta Regelui, la 22 Noemvrie,
triumful comun (Nr. 203).
Provinciile surori se gritbesc sa se alipeascfi României: Transilvania la 13
Decemvrie (Nr. 212); Bucovina la 19 Decemvrie (Nr. 217) (facsimile 23 gi 24).
Delegatii Sfatului prii inmâneazA Regelui actul unirii neconditionate a Basarabiei,
la 19 Decemvrie (Nr. 219).
Mai era totugi un dugman care avea nevoie de argumente speciale pentru a
accepta infrângerea. Deci anul 1919 nu este incA un an de pace pentru România ;
Regele trece in revistä la 1 Martie regimentul 1 Horia din legiunea Ardealului
(Nr. 262), apoi viziteazà, insotit de Regin5, Transilvania (Nr. 39-46), in timp ce
armata se pregatea pentru trecerea Tisei. Intre 28 Iulie gi 3 August Regele gi Regina
viziteazA frontul din Ungaiia, iar traditionalul Inalt Ordin de Zi atre armatà de anul
nou 1920, vorbegte de drapelele infipte pe zidurile Capitalei unui vecin ratAcit.
Ultimul act al ràzboiului s'a incheiat. România, cumintind pe Unguri, a stàvilit la
Nistru anarhia care ameninta civilizatia Europei. Parlamentul ratificA unirea cu
Basarabia, Transilvania, Banatul, Crigana, Satmarul, Maramuregul, Bucovina
(Nr. 206), §i ziva de 24 Ianuarie e legiferata ca sfirbatoarea nationalà a Unirii tuturor
Romeinilor (Nr. 230).
Intre 1-3 Februarie se inaugureaza Universitatea din Cluj (16 pagini in
Nr. 248).
Un decret lege promulgA tratatul incheiat cu Germania la 28 Iunie 1919 la
Versailles. El ocupà 116 pagini din Nr.7.
Regele ja contact intre 16 gi 25 Mai gi cu celelalte provincii alipite: Bucovina
gi Basarabia (Nr.48, 52, 57).
Franta trimite pe mare§alul Joffre spre a remite Regelui la 18 August
52 4 Medalia militarà » gi oragului Bucuregti (( Crucea de ràzboiu » (Nr. 112).

www.dacoromanica.ro
 Se ratifica de Parlament: Tratatul dela Versailles (Nr. 134), tratatul cu
Bulgaria dela Neuilly sur Seine (74 pagini in Nr. 135), tratatul cu Ungaria dela
Trianon (95 pagini in Nr. 136), tratatul cu Austria gi asupra minoriatilor dela
St. Germain (105 pagini in Nr. 140).
Spiritul lui Mihai Viteazul era satisfAcut. Capul sä'u poate odihni linigtit somnul
de veci in Mängstirea Dealului, unde e adus la 26 August (Nr. 121).
Se inaugureazA la 24 Octomvrie gi Universitatea din CernAuti (Nr. 171).
Din 1921: A. S. R. Principele Carol nArturisegte in urmAtoarea scrisoare din
7 Iulie atre Primul Ministru (Nr. 51), preocupArile care ti vor caracteriza Domnia
de mai tfirziu:
Scumpe Domnule Presedinte al Consiliului,
# Urmind pilda Augustului meu Pirinte §i insufletit de dorinta de a contribui
0 eu, dupä puterile mele, la opera de rede§teptare si propi§ire culturali a poporului,
m'am gindit la infiintarea unei fundatii culturale care si poarte numele mcu.
Menirea acestei fundatii este:
Ajutarea 0 incurajarea institutiunilor pentru rispandirea culturii in popor ;
Sprijinirca bibliotecelor populare ;
Ajutarea tinerimei la studii.
(< Dorind in acela§ timp ca intreaga suflare româneasci sii tragi un ea mai
mare folos din invitimintele pe care le-am dobindit in cilitoria mea imprejurul
pimintului, vom intrebuinta pentru alcituirea fondului institutiei, in afari de alte
mijloace, 0 filmul ficut cu ocazia calitoriei mele, film diruit de Ministerul de Räzboiu.
# In alaturare vä inaintez un proiect de Statut, rugandu-vi si binevoiti a dispune
luarea misurilor necesare pentru ca fundatia suszisi si fie recunoscutä ca persoani
juridici.
Binevoiti a primi Domnule Pre§edinte incredintarea prea deosebitei mele
consideratiuni )).
Cotroceni, 6 Iunie 1921. CAROL
Principele Rominiei

La 21 Mai generalul Badoglio remite Regelui gi Reginei din partea Regelui

Italiei decoratia «Al Valore Militare» gi Capitalei care a suferit atat # Crucea de
räzboiu» (Nr. 53). La 5 Iunie se comemoreaz6 centenarul migcarii lui Tudor
Vladimirescu, cinstit de o cuvântare a Regelui (Nr. 56). Nr. 92 publica' legea cu
noua sterna' a tgrii.
Dinastia capä'tà un nou vrästar: nagterea Principelui Mihai (Nr. 166). Regele
o anuntà Ora in Nr. 166 bis (facsimile 25).
Gestul de dreptate, dar g'i de gratitudine, al puterilor aliate: tratatul privitor
la Unirea Basarabiei cu Romfinia semnat la Paris la 28 Octomvrie 1920, este
promulgat in 1922, in Nr. 100. Anul 1922 pune pe capul Regelui Ferdinand coroana
primului Rege al tuttuor Românilor (Nr. 155 §i 187).
Constitutia nouii Rom'anii se promulg5 in Nr. 282 din 1923. In acelagi an
A. S. R. Principele Carol este inaintat general de divizie gi numit inspector general
al aeronauticei. La 15 Mai se primesc in capital'a cu pioas'a solemnit ate osemintele
soldatului necunoscut (Nr. 38). 03

www.dacoromanica.ro
 Abia in 1924, Nr. 189, se promulga tratatul de pace cu Turcia incheiat la
Lausanne la 23 Lille 1923. Se serbeaza la 31 August centenarul nwerii unuia
din zidarii temeliilor Avram Iancu.
Biserica tuturor Romanilor se ridica la rangul cuvenit: Patriarhia, cu legea
din Nr. 44 al anului 1925.
1927 e anul unui alt mare doliu al istoriei moderne a Romanilor: Regele
care a suferit atat de mult, pentruca a iubit atat de mult poporul sau, Regele
Romaniei Mari, trece prea curand in lumea dreptilor. Dupa ce Nr. 42 publica
multumirile Lui catre Tara (la 23 Februarie) pentru manifestarle ei de dragoste cu
ocazia implinirii a 60 ani, Nr. 158 bis din 20 Iulie imbraca durerosul doliu. Acela0
Monitor publica proclamatia Consiliului de Min4tii, jurnalul ci decretal pentru
convocarea Corpurilor Legiuitoare §i telegrama de condoleante catre membrii
familiei regale.
Nr. 159 insereaza solemnitatea juramantului 'Inaltei Regente: A. S. R.
Principele Nicolae, Patriarhul Miron, Gh. Buzdugan 0 programa funerariilor.
Urmeaza: testamentul Marelui Rege (Nr. 160), ceremonia inmormantarii la
24 Iulie (Nr. 164) si o dare de seama complecta asupra mortii ci inmormantarii
Sale (Nr. 181).
Cu Nr. 16 din 1928 Monitorul Oficial iese din doliu. La 9 Iunie 1928 se
farnose§te biserica Mrdcti i se pune piatra fundamentala a criptei pentru
osemintele a peste 25.000 eroi (Nr. 130). La 28 Octomvrie se comemoreaza la
Constanta 50 ani dela realipirea Dobrogei (Nr. 249).
1929: M. S. Regina Maria doneaza casa in care familia regala a fost adapostita
la Ia§i, pentru un institut de educatie a fiicelor de ofiteri, cu urmatoarea scrisoare
catre prqedintele consiliului Fundatiunii Regele Ferdinand I (Nr. 18):

Domnule Prefedinte,
Neuitatul Meu Sot, Ferdinand I, in scrisoarea Sa din 22 Februarie 1927,
privitoare la Statutul Fundatiunii create de Corpurile Legiuitoare cu prilejul implinirii
värstei de 60 ani, a läsat cuvant ca Eu sä fiu asociata la ocrotirea Alezämintelor acestei
Fundatiuni.
Credincioasä fiind acestei indatoriri, am urnakit de aproape toate lucrärile
D-voastre §i am multumirea de a aproba astäzi incheierea Consiliului Fundatiunii
pentru infiintarea, tot in Ia§i, a unui Institut cu internat pentru educatiunea fiicelor
de militari.
In fata locului mide se va clädi noua Fundatiune Universitara «Ferdinand I», se
aflA casa unde am locuit impreuni cu Familia Mea in timpul marelui räzboiu. Aceastä
casä apartinea Armatei. Ea Mi-a dat-o ca adäpost in timp fäcea datoria intru
apArarea odstentei Neamului. Zilele petrecute acolo in griji mari, dar ci in sperante
inatkoare, Imi vor fi pe veci neuitate ca §i recuno§tinta ce am simtit and apoi Mi
s'a däruit aceastil casä. Aceastä recunoltintä cred cA nu Mi-o pot arka mai bine deck
destinând aceastfi ergo:lire ca adiipost pentru copiii osta§ilor in amintirea adäpostului
pe care Eu 1-am gäsit in ea.
Dfiruesc deci aceastä casa Fundaliunii Regele Ferdinand I» pentru ca in ea
stl se arm « Institutul de Educatiune a Fiicelor de Ofiteri

www.dacoromanica.ro
 Fericità ai pot astfel inchina Ostirii darul primit dela ea, doresc ca acest
asezfimânt sA poarte numele Meu.
Dea Domnul ca acest Institut sä infAtiseze pe vecie amintirea faptelor mari
la care Popor, Armatä si Dinastie au fost pArtasi in vechea capitalii a Moldovei )).
1929, Ianuarie 19. MARIA

In Nr. 30, incercarea de asigurare a pacii permanente in Europa, actualizatul

pact Briand-Kellogg, adica o Tratatul multilateral pentru renuntarea la r5zboiu
incheiat la Paris la 27 August 1928. 0 altA chestiune de o potriva de actualizatà,
stabilizarea, o legea monetarä », in. Nr. 30 bis.
Uniunea Republicelor Socialiste Sovietice a aderat la pactul Briand-Kellogg
Nr. 70 publicil legea pentru ratificarea protocolului semnat la Moscova la 9 Februarie
1929. Intre 8-11 Mai serbarile pentru 10 ani dela Unire (Nr. 104) continuate la
Alba-Iulia (Nr. 112).
Inaltul Regent Buzdugan se stinge din vieata la 7 Octomvrie (Nr. 224). Se
convoaca Camerele intrunite pentru alegerea unui alt Regent in persoana d-lui
C. ScIrcifeanu. Funerarille in Nr. 224 §i 225. Transilvania concretizeazA recunogtinta
sa pentru Regele Marei Uniri cu un monument care se desvelegte la OrAgtie la
17 Noemvrie (Nr. 260).
O nouà epoca in istoria tarii o deschide anul 1930, anul restauratiunii. La
7 Iunie malta Regent:A demisioneaza (Nr. 123 bis). Corpurile legiuitoare intrunite
la 8 Iunie, aclaml pe noul Rege §i ascultà cu o neobignuità emotiune cuvântarea
Sa (Nr. 124 bis).
M. S. Regele Carol II vorbegte natiunii prin proclamatia (facsimile 26) din
Nr. 124 bis. In acelagi numär Consiliul Minigtrilor promulgA legile restauratiunei
legea prin care Mogtenitorul Tronului se denumegte : o Mare Voevod al Alba-Iuliei*.
Cu Nr. 125 Monitorul Oficial incepe publicarea decretelor noului Rege, primul
ratificând actele Regentei.
Inaltul ordin de zi &are armatà, din 8 Iunie, in Nr. 126. Solemnitatea
restauratiunii e descrisA in Nr. 127.
Nr. 144 insereaza legea care creeazA demnitatea de o Maregal al României
Cu urnAtoarea scrisoare catre Ministrul Armatei M. S. Regele inscrie pe Marele
Voevod in liceul militar (Nr. 228):
Scumpul Meu Ministru al Armatei,
Traditia creatä de Regele Carol I, ca Principii României, in decursul anilor
lor scolari, BA fie inscrisi in controalele unui Liceu Militar, doresc s'o urmez si Eu.
In consecinti, veti insuma, Domnule Minislin, pe iubitul Meu fiu Märia Sa
Mihai, Marele Voevod al Alba-Iuliei, in controalele Liceului Militar N. Filipescu »
din Minastirea Dealului, pe ziva de 25 Octomvrie, and implineste 9 ani.
Prin aceasta doresc ca legAtura care existä intre Dinastie si Ostire sä fie
intfiritä Inca mai mult, i ca El chiar din copilärie sa simtà mândria de a purta haina
ostasilor, gratie credintei carora marii Mei inaintasi au putut inaptui independenta
unirea tuturor Rominilor sub o singura coroana.
Iubite Domnule Ministru, sfi credeti in sentimentele Mele de dragoste
Sinaia, 5 Octomvrie 1930. CAROL 55

www.dacoromanica.ro
 Solemnitatea investirii ca Marepl a M. S. Regelui i generalilor Presan i
Averescu o publica Nr. 246. Deci o cinstire a trecutului de glorie. Cat privqte
preocuparile viitorului, un 9ir de manifestari caracteristice: scrisoarea prin care
M. S. Regele 4i reduce lista civila (Nr. 279):

Iubite Domnule Presedinte al Consiliului,

# AstAzi Domnul Ministru al Finantelor Mi-a supus spre semnare Mesajul cAtre
Parlament pentru legea reducerilor de salarii ale functionarilor publici.
Cu durerea in suflet 0 numai din cauza stArii grele financiare a Prii, M'am
hotArit sa iscAlesc aceastA diminuare.
Sunt sigur cA toti cei vizati vor pricepe cii acest sacrificiu le-a fost impus de
circumstante §i cA vor gAsi in patriotismul care a caracterizat intotdeauna pc cetätenii
TArii Mele in timpuri grele, puterea de a suporta aceste greutAti, pe care le doresc
0 le nAdAjduiesc de at mai scurtä duratA.
In aceste imprejurAri mima 0 con0iinta Mea nu pot rAbda ca aceastA reducere
sA nu Mi-o impui 0 Eu.
VA rog deci, Domnule Pregedinte al Consiliului, sil dati indicatiile cuvenite
Ministerului de Finante, sA Mi se aplice Mie 0 Membrilor Familiei Domnitoare reducerea
de 22% asupra dotatiilor inscrise in buget.
VA rog, Scumpe Domnule Pre§edinte al Consiliului, sA credeti in toati stima 0
afectiunea ce v'o port ».
Bucuresti, 8 Decemvrie 1930. CAROL

Cuvantarea Majestc4ii Sale la Conferinta Graului din 20 Decemvrie ( Nr. 291).

In 1931: legea pentru infiintarea ordinului o Virtutea aeronautica » (Nr. 52);
Academia Romana ofera M. S. Regelui prqedintia de onoare (Nr. 120); infiintarea
semnului onorific o Pentru merit * (Nr. 129).
In 1932: legea pentru infiintarea o Meritului agricol» (Nr. 101); comemorarea
a doi ani dela restauratie : discursul primului ministril i raspunsul Majestälii Sale
(Nr. 134), la 8 Iunie, incheiat cu cuvintele :
(< Eu am o deseiveirsitei incredere in steaua acestui popor f i a acestei teíri si precum
am stiut, ca in zile de mai mari restristi sci trecem peste greutqi si sei le biruim, tot
astfel sunt sigur cet' prin ajutorul d-voastre si al tuturor oamenilor de bine din aceastei
lard, vom sti Isi astclzi sei invingem greutätile si sei ducem tara acolo unde trebue.
«21c don i ca din sufletul meu sei pot sec' radiez intregului popor aceastä
neindoelnicei credintei ccl asa va fi si ccl bine va fi pentru tara noastrei *.
*
* *

Acestea fiind auspiciile sub care se inaugureaza noua domnie, Dumnezeul

parintilor no§tri va face ca istoriograful celui de al doilea centenar al Monitorului
Oficial, continuand extragerea din Monitor a istoriei ;Aril de aci inainte, sa serie ca
sub inteleapta Domnie a Regelui Carol II o lunga epoca de lin4te §i prosperitate a
urmat anului 1932.
A. D. BUNESCU
Directorul General al Monitorului Oficial
56 0 Imprimeriilor Statului

www.dacoromanica.ro
 Facsimile 11

-0

Anu 1859.
Ian6apie' 26.

Aneu fose csa. de dos BuLLETritli.onvictiL ea eoi a aeea a-

...fa foae. le ea ave.
Opens. asonarneals.sei es- in walla,. SEO pedavda
el de 3 *Maui. neaps sate el. .sa Sexpeinpsat. Sta-
Iv men tps aapilacuapi de 21 hue, inp rpm aoredene, Aa
set cm. laposeipi.

11P111111111TEJE-MITE 110 1018141111 11:114 P0116E1S13.

Illinistep5.1 din .NInntini n4, ip.pir Poinineintr.
' Onop. Ostuteask, Adenape Etekties, kon- tfintp'o famiaie domnitoilpe din' Exp.,' este si o npeusim Indent's, mi sa, ne 'dram a-
stitsit, aa 24 me ant lansapie kopent, a 'ni kondiain npinginen lo. am. IMICM niepue. minte kg, SNIPEA FAME IISTEPEA, mt kg.
!IMO apio linte fointeie Tram upemagle de ms strap ne dpsms, peMnerspit mi Imo,- gnsigianes enlietsuit In uenepe este est-s-
Koneenuie, ks snanimiletea eotapimpg de lepnigipit nauionme; into/ten liniept ['panto nnanajge mi Wan 'stem luagemp mi mat
Domng staulnitop al mil Potelneuni ne in- na mix-Iola, In Konfepinum de an ku osesipe ieaop
re,Timea So iolEKSANDPIS !OAS I Doinnsa !lapis,' altopda gepepea naming,. In Teti : 'Flied dap Imedepit ;Imam, nana si-
Illoadanii. Ascot, ag fog eaceepe alta- Intpeuimee ne deskiseps dpaitim ka este g(ea mat. lipeeski., iee mat mrer,

mata de nauitme mi de omtipe. not- trunge. anden, mantle la pinta do- 'tui tot de o MM. ten Mai fepisil, mi vea flan
pita, de avena de 'Di, nsu a Administpauie Tbnionsi e nsteam amen., garden, inkpedin anta
Onop. Oswleask, Adanape, komanikInd
()smith nentpa fie-kape lrprnuinat , ai kg. tout Pip deosesipe alti (ellueril kit oil.
!tidal/. opio deneme teaerpafik, eats/ el Inns,-
Inseam, aeut ialentige, in dele institanii km fonkuionapt se sop mtpande ude misim ud.
[limit Sam, 31,pia, Sea pssnams kg, npiimeutte
km mlndpie ali pekanowfinm. n li alelan Po- mane un mi kiup de [mate ópt o akuie de neobe Indatopipi le ea ,imusne tela-
mInimpg lie dinknise de Miakon npekam /op gelimenhop In uempe ai mal ks ose-.
este mi ex fpaubopg nomtpit de clink°. de (loop. Osteteask, Adsnalge Emktim. de rape eseaopa Inspope este Inkpedinuatg ansi-
Elko. astszt merind de Domng ShAnitop na kapea leatimp. Onoapea,_meltitiee, natpiotis-
pit PomInewtt ne itesauimea Sa A.IEKSAN- MU, aktisitaten, enepnia mi ealndeuee tpe-
Ks qsmipee dap a Demme! StInIni-
DP6 JOAN l-id Dowel Nogdoell, a fskat me si. npezide d'nkant !mate a Male ak-
topli, Kslerik-smis Lonstiteits de mal !mint°
co oils Ineinte gripe snipe, Pips Ins, a ha- tem noastpe nuke tui naptikempe. flap,
nentpe eLzekstapea , onepauiilopti mektopme,
ks nigt aitepa nid snipitsa Konsenutel, kg.41 fpautioP, 'kg -kit o nozMie este mat mal-n.
IngetInd din fonkuie, Mspien Si Domem a
;nipca se fuse nismat In nepgeaM ka kit mantereie el stet nana mara, kit alit wi.
ama' lipeaidentg a, Konsilisnd Ldministpa-
Status!, nik/ma se no este ni41' ksm fleapit datoplim Tegaesk Indenainite ks mol malt-a
tiag mi Ministpa Sekpetap. de, Stet 3.1 Demp-
de Komennie, iap no mal In Administpauia skartuntate mi gfinuenie; s-, ne siaims dap,
laments:NI lasligii. ne D. loan As. Fiaineska,
din :minim a usphop , se maid. konfopm ne ngnem tnató nstepin ka na. ne en-
iap ne sac-Insemnetaa. ka Ministps_ Sekpetap
Konnennii ' tum &met de nogiuia te ant docIndit'o k.
de Stet 2.1 Demptamentgual din Egaintpa; in-
Anua- dap Onop. :titular Frektios, dIn- asstopm Esponit wi lope ne spmears' aerial
eitindell tot de o da, a JIM klptua ramp-
dam de Illef na Status' ne Ans.. illoadosit, ks o opisipe Inrpieitu tui d'amopil,
12815l Mi a. komusne an Ministep npoflizopi.
n' Wait 'met malt de kit a no da sn Dnmng,; Mate aktem noestpe nagionme;) ne am-
Ages( lamed opdin Indemintndsse, rom kern santem din natapn nousIrg, top na.
ea a konsfinoit en npinsio kape este
Wine° Sa a wi ne
'Lam tpistem kondiuit ne ne anise:Ts awe de
dviipat .In inimile latapop Pomtnimp ; ;Tin-
D. Ears Katapuia ka Ministms ai Finanui.. ire un'Intp'aing timng ama de Indelanrat ne
gle ae, In anaikapea so, desm.t, gm dia.
lietaepaa &pm andoilina ka Illef aCJC mal mar gpeat,nt.se Inr,tiima Konnen- Mime rt. flan, s, &median opio mkpifigibe
al Miiittii. -
ilea de la !lapis, milks o alike koman, In no'astpe de Mate aigue nentpa Einem Lowing,
loan K. Kent/Amino ha Mintstps at minders Iliiiminateae ,ekrekalags de dot npin pesneklu nostpa nenlpn muin pool, k,.
Knilojol mi Instpskuii /1116114. men ; mat, nstem mho,ra km, ks meast, 'um Intlindemp amopm m,ni1,ft ne, al sankfifikat
Fpiropie Fiaineska k Ministps el nepe nom dat .sea mol !lie wi sea mal miipe wi ne ag pidiknt aa o Ins:mime wide jute-
Kontpo.nuat dosads de dpareste mi Inkpedepe frieuilop pesen eroiste ns not ss lie. mat aline,.
-=`DImitple Spitimna -ha Ministpe din notuipl din Moadona. .Not, 'mal ks oseslpe ke.pe eintem fonkelo-
Afars.' Ast-fea ks emoepee Mipii Soie AAEK- nap nanaitI, ss resent rn. tout set-sue:A ss
Asesta este licial opdin fle.,tatkpapt ge SAIVDPS 10AN WI mo namat am Infiinual kpear, ks de est.! Mninte al o nalpie al-
?Mt aroma Ìn tapa noestp.u, mi wipe ks- kondiuta sea mal Insemingetape nenips reps, ande .aenea este dpeanii mi okpolitMpv.
pain, mc skpissa .se simle &top ni apame o pipea ncuitilr, 'a mil, ndanInd ka en mod - DiMnezei este ka not, fianianp,, s-g.limg
Itmststsp. de okig, Le InumerInda'all oaten] fpgmesk Intp'o sinning: mIns natepee mestop ni not ka kpndina in bum, mi Pamtnin 'Ea
neni?ka 10011 Mips ,Indeminipea datopitiop dan Rjainginare, si am Intsplt mi sogietelea fi tape mi fejgige.
noustpe ks ,Innelengisne tut enepene noastps, higt npin ampere anunim, e In- Ips'enski. llpinuintitme-Knite, ST. tiro-
PomMit dintp'ageste den uspi deluepn- mauitnit Sale anincisse. Mete kaaseae ensks Inn-1.4mm Se .1.1EKSANDP8 IOAN I
sen nritn opronni Denepamsop cap Adampt en avena. sentimental, tolpto ageiamg idee, Domna No:Mobil oil es tru.pii PartInewtt.
din, emu. 1857, ku Intpenipea melon don-m.' anitaten souietnit noastpe de Muni Inainte
Stat ka an 'me(
ma
Dpinginate totp'an sinrap

. Ministpaa din
este mirspat, mina tot 'd'aana, de Bum gulf

n'santpa NIKOlAI. ro.iEskb, :

II

I o a 71: 4 :e
n Na:. 652, ania '1859, lansepie'27.

PRIMA PUBLICATIE A BULETINI Lt I OFICIAL IIEFERITOARE LA INIREA PHI \ CIPATEL011

www.dacoromanica.ro
 Facsimile 12

- 35 -
1. loan Ifputinn .In iii.vren. . N. lipstions In npiumpl. on Ai. Anr.enna
1. Sniplot Tapnanils. I). Auroful lonn Otetomemenna wi Ii. Mote- in opaalöl ; lap amenopime
l.Dimitpie Iptidinms. ...team( ni vomenismai dipest nA dispiala AA. litio In KUlepiSA nmondopimon dive.' do
C. Num. loan E. Fmopessa. D. N..laxosa. am someuismal lipininp, !pinto Laos. a D. Nis. Ellennb In releln ni. a ierstopimop
7. Snap.. Aszspeana. Hop. Illtipsel am Noleniblal dinest am opinuum/d dipevnI do 1)1(nnosi4u, Bind neperamnle ;mine
S. N. Epsilons. sasinteme din panopt, Adanapen le anhAenrs
O. lop. Bum... an °Mt. xollanade a Se fade sol nipper In nsesto don
loan Iletpessa. Downs lopra Bromeana la NeleniSA somevispl unexam ui In /COJedial nnimap um dis-
N. Imps.. ni dispislamat. Damns N. Impala Aa pialsmal Dirnsonitin, made no s'a aJeSd dens'.
Stun. qe.i0110. &pest nA upannusi Smulinn, tni 14loon Hayes.. lap 1). loan liantasozino fiind met In dot ho-
19. Ilpinou.) BifieS011 EnInsoneans. in macula, [pinny ni Aedispi na onla nenipa 0501 din dos, In lepme-
14. AA. IC. roAeS.. An Ap0elut. n. opesspis, den wipe so an fase nos nmeveM
D. Nina. Vogel uni loan Ipulians la KO- in linieniblid se BO plannen manna.
Romisin dipest am dispisinini. I). Sinipmat Tspnanits
In sin. nustepg, Ilpezidentsm der-taps ads-
loan Otetemetuenna. ROAeni6J tipititutlu, titi Dhlulilpic bps.liaim An so-
nnpen emestin itonstilea, un o insitl, a ninwleda
in nJederien siposisl definitin. Adstimpen
N. .1n.anni. leUiam dipent ni :yam. Ildendi. lap aJeuepen
primlc a se woo do) nise Ilpezidennt, 'minx
If. Otelememenns. D. loan Mans tiofiind perm, lucllltus wwintemo
llpinnamg F. Illlipsol. apatite In pampa, ¡amino desfiinnals, tui bil ion
Smear, den Sespelapl satimennut tui tpel ((estop!.
5. Diniiipie Macs.. Se iiininude An nmettepl npin 'allel nendanJ
de densial In NOJendil dines). distpisto sot Omtg
O. loan Sosomessa. anent, °Nips loran so.. Walla Failepau a fase not seam, ad Si nleae En aloe Ilpesident.
7. Ifomone. I. Solomon. . D. Donna li. Inntasozino tuo 37 /wisp! mi
no, 01050310.
S. N. Hines.. .10rofultu Entins Eatapnin us 49 motor. .
. Donlon I. E. Elopes. skink( pnnoilltil
O. E. Suutint. mall II 111-u Insupsinntu lo sopiliaapen titispilop
lin Solt p Otani.
111. Kest. N. Cobras. denalanimop twidenemon famoinina,
D. Ans.° va 51 eater.
- I). Eputiona as 59 nolapl.
I. SIninotenns.
12. D. Fimiinenius.
Lai foutu. Panoploa se ado.;li de ndanape ini
sn pemsnotonte denstani namasimi la 11,Innina Dolans
- loan Enntasozino KO 59 nolapi.
- Ssniunt Fumsoinns tin 59 sotspl.
loan 11einalesss. A psuue un N. Tutu.. An some,ni amerstopimop
if. Enp. Disdain.. dipeauf al dispists.l. D. Rost. Pudames. Sespetapt
lintapnit osesitc.
finpo (Neste itomisil sail FOAC0i3.1 npininp. Donna Depsessa ma.rsomeniam - Suopinl Tapnasits its 56 Boar.
...to mine sepifisapen dentanimop .top. opninumni Dispnia. IC. Anostomes. io 59 Rotor:
Ilpezidenls.1 innies ne somisil ss. se adano Ina ign. liostoni.
in sipospime JO, pestiosline. stye n :posed° in 1). &wpm Ifpensmes un Banns Smutinealin D. I. 1. Mines. Ins 59 notapi.
nepifisapen usteilimop. puiniind soma sssnendritts, An 1.01enitS/ amerstopimop dine.' at distpiatani. reopre lismeana vs 58 oolapl.
inn Adsnapea iu nennwnenta. D. Sop. Natant. Jo Nole,d,1 (pinup. D. Am. AA. E. E./fines. to 56 nolapt.
Fmopessa Jo °pain. fisapaini. DD. Sespetapl amend se Waits de E. S.
Aa 4 ope, Ilpezidentsa pedesaide medinun
Ilpezidenlam 1ml ion A0.1 An hii.od.
nil unsnns, tea vomisiime ud-aa siniptuit Aanplpile .In B11.1.1/1.
D.,10. Gaines.: .10 somenial nmerslopimop D. Epas Eatammia anni din aise-llpezidennt
mopg. .
in wwintni wi maAnamentle adanspii.
D. Boepes. nation...1g 1-4, SI She dipesni. D. 31i.im Ilnprimonnin, mil). N. Onpan
D. 'Cost Nantasozino malnumeuite asemenea
JO pious ml di snipe panoptamal no.4 nssnpn Ja 1,0Aen01 opamamai, lap nmeuepen D. loan Sin,-
nepifinpi nalenimon denstanimop din -.dentin 13500110 la dipest, fiiud lieperunts, su adeurspii loi a.) nponne. nit de spenie se a.m
tui punt!. D-.I sn dental satnein este sonslitsatts. sped° la non.
ropa mi Ponumnr. Ado- slap In nseasls. scant,. nposeda An ...-
napen swiss/la, upiinieune p0005101. ni desao. distpialsmai Tomoopmnn, fusitulaso In retest .-
..Mg nos. amens., [pedant ad In npi- pea Doinnsial, supe a an su Intipzin o Is-
denstaul mina maiden. Mexedinni
D. Dimilpio Filimeana ma FielenitiA dipestit 01 map ande amosil dot sandidauf notupt de-o /Tape amt... ill anta nepIddnpe de naps.
,

nolpin, 110 ruenepen s'a dermal do Adana. Mu., ton vii0001 tuonepi ne este mol 'transit
&plow.. no D. lonn gennutesas, in somovina do WO( tot (Puna, sewn lionseimia mina) fine
npintop, wi D. &Wan Bap. 11.adoin. An opa- n6.11.
WISA Tsp. Sescpin. Ella des.° Nolan.. N. la Ilozi.N. nisi, °serape 01310 3lomdonenI tui Pominl. So
I). loan 51a1urimom. mi Srnpmat Bolnessa sonsamts Adanapen osonpn nseintii riponanepl
Elvesiin rue. asemonen JO 00/01/01 amerutopison
ma a...mioa amentopimup divan' al dispistamai, Kano se adones In ananimitate. Anal se Ewe
(Enc.!, fiind nionS wi In &strut. For., a ontat
uni Damn. Deal.d6 An uioieuini dine. 01 nneln nOrninal supe n se sons,oto dnro minisplu
EandSii neelph !WOO. din isms.
nis.1 Eszsg. denstanUop npezonnt esto tt, an su not.
.In DOlnig, no DI). Dimitpio Sincoin tni no lap amenenen 11010001, npimap tand An ...pen 1)011015.1111 sunfopin apt. 12
Ilpinnsm l'r. Enpits.Stiimet in Noledini amerito- dase non din Nonisennin de in 'Aornst.
maps mint°ic din panopl, ss an lase
pilop diposul, D. loan SONoles. un 1:01eaisl An anemno nominam din densinnil upiimini
o tin amenepe, dons su Bop rase mat lutlig
npiniang, mi D. loan &anion .18 opti- Itol insvpiini se alas fans 61 do), wi
i(erunt nictiopeo demeranimop de
nousl Epniount inn ...pea D. loan Xanindi aname Ilpintpu Bop. Illtipsof Ir .lorofutam
(mu, nenps anninlemo din panning.
D. No,. N. Epsilon, slim. junior. 60-
loan Snlineans.
naSil n 1V-a Insupsinatts 1:0 nepifivapea 1ilAspi.to1i
l'ine.vg I). No. Smile nil N. Discs. la Nomonem. I. E. Elopesnuru npousne st so
don/nail/mop din distpist. Maud. &pat. ilpa-
E0AeaisA nmenlopilop dineani ni distpistsmaI, 1). suldpniensto, a.psanintam npusspis tut asemenen
Dimsnaina, Imfouti titi Mousse..
Rost. N. Bp./Alois la ni scion lipimapt, 'id D. it., de apt. 31 din perm/lien. °pr., Ada-
Adsnapen ilpinnewle pnuto3nlol, till Limps
loan Simple:ins In ...nu (paws'. Tiara- napea se 1.0nSNA. tIti apiimeune i Atans1 Ilpen
denstani. namnsi. in ne DI). loan
ilfiaitd. Sfinnia So uspinteme Miponti:lita se :radii. In
liantaltozmo uli SOapiolu Fulsoians, mn NoJediSI
.in iindooi Poinanani, 110.mM:es. Enid- nmerulopiaop diposul ; no D. Noel. Holes. nisi.. lii nponsnou KO tans/ mane in Ewa
vonenns mi D. Sluntso goziana An FOJedibl 0./01/,- denstaoimon foionami nopunlInIani, tiii (mot 1051
1,0lediSA /pima? ad D. NOEL Apninloinna in no-
toidaop dipesni, tui Al. N. roles. Jo omunam mi. °paws.. Fosumni. denslani hnbl do. amt. nialen in. ;Ira undo
Eapneams, inn a.m. D. Pads l'OJeSn mn
Aa Elpnxonn.
S1,8411110SIC WSpalidid61 10501 . ndan no St. Esau-
vo.teuini ttpinhllp nefiind pers., ss desfiinneazu. remic oui supatind Sf. lipase nponannInd va rins
I). Host I. Finn.. oui I. Nantattozino ma mope aaspfi
As :sad., Temeopinnii, Dom. Horns soieni. omentopi.top (finnan, no D. loan Illipzen
Nantasozino tui A.A. ¡non Smslineana An No- pbnt nuensla se upwind.ui npin nuelli
tu io.leniu iiplinnp, loi Dolan I. Fimines. ntnninrri mi said sespet Hannon. Doninuat.
Jenisa amenlopi.top dipesoi, D. li. Anoslomes. TnEe Fpiropesnio ma lallenk.1 optima.. IlAuetutit
An liOleni6 u amerutopimop blaion Di-
So desside sspatim uli dn. snipe. Ld.7010/03.
mania Sloftwonoma An so.teni. °pain.' Top.- .1111 faro II. Upon SI: So npinteme Mitponomits, Ilpozidentam -
Dimilepe Fi00 ma 00.1,00.1
Ile IlpinusAN Adanspil, nposmains, la 511 11.10Sii Doituinni apii
Itlurspeli10.
o terutopilupd dipent al distpistamat, tie D. Host. Puinineniii, lit unnuimitatea soisnimop esnpimate,
Adanapen .solinainle n so insita odium GI , Ilpinosm 5lomdavii AJENSANDP3
ut uposndn In lepmen. npesspis de Nonnennie
Boob' ia someci. ttpiuOOIl. uni no DO. Nil:. ro-
.tes., N.. A. l'oset. tin B. Boers., ta someuini JOAN 1 Esen.
ma nol oantiept, 1.ia lie.pn an dental In untoso, ..In asensts nposmaninpe tooth Adninpen so
oprilimmal bö.pcinti.
dim. BA distpislamni 51exedin5i. II-a no den- Odin, mi stun plans do mind.° IIi spin.-
In ...I npimap ai distpiaismsf Pomona'. .11n Dininonlmn.
tat pile', do psi or rm.., a le denalani.p. mi
111-n sn den/slat in Koledibi dines( am opainsmal loon Fmopestin mn someui.
libli.d.Aotr ss trans. snipe, na. [ruins. AAEli-
/Cpaiona. ttim Op diueull), tin An haneinl opalunna Tiro- SANDIgi JOAN I LOZA, ss; Ipuinssu Wet,io
D. Stefano.in gitenne panoplam vomisii II-n ¡Una. no D. hlaiop &aspen..
sszepnne i,ui rapanto. ,

Insupsiunts so nepifirapen tiIatpiJ,ip densinoimon In 113111,1oa. Ales( ant Insetnaal . Adanupit se sonsta-
zadencion Dinner,, OilS uti Apueing, dates sane Ile DO. Bap. Sein, lop. F. ion., JO lens npistp. !poses nepari iwdixent sin? In
adunapen npiimetute xi dens/ant sino nmewit soievism nmentopi (op dipovoi din distr. neon., Rape se no nneFsn An nutisto.

*EDINTA DIN 24 IANUARIE 1859 A ADUNARII ELECTIVE A TXRII ROMANWI (Nr. 9 din 29.1.1859)

www.dacoromanica.ro
 Facsimile 13

PRINCIPATELE UNITE.
Avesta Mae fee de dos, Vine,. coi a acea aueasla
op,
, Mae, se ea adpesa In
1.1petel..a anonamenIsasl cafe .45 .1a pedalo,. el, ke este
de 3 sfanairl ',craps sate; iap
nenlps napihmtapi, (lc 21 ad
. it po, lap .la xesdrae,
'ha nm-
Ada/ha-
ne atO. Al.. sipaaite I000.1e.

TERI' ROMANE*Ti.
No: 9. 13neure0', 29 Ianuarie 1859.
sausniog Domnici; sovi op/ ling de dpetnt, opi liii sa. ans.paar 00 OliepOin wate dpentspin
\ IIP1'IIIItTUE-\1TE
-,,...310ADABIA lilt BAJANIA.
ultg de natpiotg npg fi Doinnso, °pi ullg de la-
in./ apii O en, eoittenua nii siunhmnit,iieue aveoopa
ad tieti,nenir lie hipsirini aera.1 na'era/it/nil
a oapoli ss ente.iieennt foal° entepeSeric no
'no ne astozi nip!. ',pit In mi., da. nondi- Bond oa,aiuh si. ne desuontle Intp'aneSt nep. do
Uii.te rinIitile ini sonare apg fi [tag ve.te Jospopl.
NO i A./EliSANDP6 LOAN I. Bent, norpeinitg ca. «lino Illefooni Sintomi tui a rindiuin on ',limit Domn000 Administpatopid.
nvelopn ve'I sepuene.1 mt Miairtpui ?ape fi eh- on no seta Inspedinun la mine,. de fpomonn,
Ko mile ist Damneoeil ai toinpa ptinatn In niniii. anal sistemd foscse aurezatil nit do nrspeaug., mi tot derida, sit de .5110 e-
DOIIC )10,111allif Jai a Yo,iiii.Pourhaeniti. nent/to neipen, inpg no :wraps peoenepnpea Po- ste rbrioien D-u de astszi tannin., intp'odenopii,
naiad.. DoMn6.10 Adwinistpnlopli, no
tout de foul ...tate! notpondent, sine, so ['Omit:Hoe Iformenilii de a
deueniut 111.into nonono,
Mau,/ irnos, Diana de Jineplate iIi de anaione.ti-
sInt sapo o ss soil.° Ion Ann/Tile?, tale, fipt . sT, intininimint r1,.110.1e neraidoe,
ilpdini de si olpe Apulia l'oadneatti.
In ni.piJo Pomine, tui og, d'arnit anatintiag rus .en- aula. ve tufsuinia peeinia.1 nedid, tali in a-
tosinsmg lot labia! DI imp lie. lOtIuiaiea Sa dawn( =into, gins isossinuo, . Mersin Oil so
Fpapilop de alone! .
Aaelisandiln lonn I.ig, mi de 'i-amd motnad de- nalopini dpentsploe Demo-I./psi° !sap.° solio-
Boinmentil tills. IO /unapt°, este inspedepen lude uuu000nhs no uplueoeuiopi, ne ossecipi de
Am Bpiiiiiit ks moilletnipe manifestapen 'neentg lo denotement. .1..1 nentpo apinviniLio K.., uit ut, rpeotnte uT, Menoin no at nineut
simuipioop nonstpe de deuolament kolpe [top- ve Mar:mono Donnenuieo de la Ilnpisd ni is!- not.iia dinners, nose mule infsomme nepso-,
sean Neastrt,, ki.,I awe manireslape o kon- ropapeu net. In cog a si, npoteue an og,p- MIL gontionea ovoid.; land ases. .euea fi-
sidepasnil ice an walamint saps' Inlpe Blnie even Nonnennie lei 0 so Inoesitens., . lad era. neutpo tout. Kind sovietnten Penang, a
diside nonepen el la osspape. inipalg in onitatea el. eusepsivio: fonsuit D-u..
adnipenmi numen maiming:of de fpillie
'Ira &Willa mi mai tendamentasil npinsioR (tinkle eininos lii Jesile. 11, adsneni Minnie a-
Ponnneaslo, se ;al ending asevepen Non- out IDionenuil este Rezasinsioea, de sese unirte Seinenea us Eilt rpeotate nstenul menuino opdi -
ka Domng cl Llopi Poinsnenal ; frame swept, eel:Lion/I nonstpo dpentopi, on state &- noi /166.1iNd, ago. ande rimminnen done ni .ida
Nonstps de eintean lei de Daman kr, inin- pone.. sa state Aolonotne, state onde ameste- li o da de sa vent Mal ming ning, ea tieJd
dpie noted in Ric:sepal Nostpx lit Penn- SOI stpeinioopg (mg Il iv.sidepatg d'anomg In- mi Innang fonailiOnapg, se innounse ir la mei
man. on o la.npe a dpents.1 Eopo- pestestn oenioe, aNOJO inide Inalnimen niawo-
nil Idenapi letp.o sierapo mi aseeami sim-
neang tati on o Blooming. (sin) floato uontpn pitatea ilopil, n6 Se entepesa nivi .in la Jini.
uipe dc natpiolisniil, de demnitate mi [rein- aireprouilopg Esponeno In oenepe. mtea EVii mat !line 'Weil ainteine, iap
'dope opines, Dore d'InDis trap clisueziail are Ho...if mat pot °pea tiesto aulia0s u nind ost.l. Napo
Santape Tiwk fpopisop de Apme I no da o flnlpie, novi nomai o un.. oinepo, in- este Pouting: ve n'apg sopi n ntsotopoo noto-
Sasatape sleurani Ponshneskil, se ad fast dinendento, a onpi le npoleoe ne flit sil lingo pitouit no sa, mettuineul sininaen mute..?
naptat de Mixer litem, lialpia Pomirrb nopm nome, ve enie sinonling de moma. !lino no o'npf; entepesa An siropanua ioi oa in-
Not ne Ittkpodem sitnuipioopg Boustpe de A t daeisen npiniling fondamentnog nog Non- denedenun flatpief le'Jg a pidicatg :a dirnitatea
nenuit este eraoitaten tolsoop Pominioo. inna- de getoueang, de Penang Jiropg t tlirin ne s.npg
Mop. , nentpa easepEapea stpiklel
illico Jeoioopg ; aves. npinuing domneultonote intepesa In sintopnigipen ocoioo., sind cao sint.
nenlins rnoipert opdinesal lens, mi toste veoe-onote, eaf, este tui [verse so new. ve /nano., mi soap.° ve ne innoze-
nentpo deBetamentru anstpu, itenlps kepoa- Do (rap. Imo/into Abel. soyielauet nonsipe; mte Oli neooniinenzo ne toul deonomias !
nose Macdaniel mi a ilopit Pole/nee. In: done init61 aSennnapea Aal tpesoo ss Or lo-
mi huis a ns ofi1iurii liii. Bozd sial. Na sa a-
tp'snite lupin minim Nanii Ponme din Ilpin- unte Wale leniJe, !onto nuiezominteoe avestel tine! a gestie Nape, de mi desisan, ion se n'.,
sots. onOli in vipronstanue. de nstui, fopo .
ainatese-Zinite.
Ama flap, DOnindle d'asom ',manta Admi- as fang o auntepe din datopii.re mole.
Dann/cowl no wauie In a sa sfints. naco.
niolpauiea pupa' fiind Jicepi, do opi-ve nul Boo. Domnole Administplopg,
no, de opt-ve anosnpe, de opi-ve sin apg fonsuii. Do, del,. o misie, (penman,. nnpea-
III! 111 INISTEPIAAE.
MINISTEPtiA llE.10P DIN NI&NPN Ad irbri
Beni din napten sipeinioopg, ea pinilne pasnon-
zaloape Dominica de toate tattleie el; ni7
mint, nuqi libIas Stat000l, nigt vei-onoul fans-
.
no., les. viap t ins/ as en ea este
se qepe de an De. remitoui de inteoi-
ninuo mi de inituio d'o nato. mat oseoitt loi a-
pomisEtirri. uionapt no owl nolg alma sanartJ Ea Intpeadid, se ind Yen° tun, on no nomai so apii-
Opdhe Idpvs.wpg aslpe DD. Adminidpatopt. rut Boinua Jopg . este nent. mine In peoioe miili in (miming uti . o datopio de vipuonsinn-
ve se netpeog nim000l ns'l mal este (co, institoniLle mi peon.il ni sie sg, fie
Aumnsil o MinislepO /wit, ooiouu Insouintil eylotg a aloe so tot 're noate ong fonnuionapg idea.. DR., FL afieni nentris dInse,ie o afeuaie
Soo° Donut. Llopit Aocustindpo loan Biplsosii esto oc sa essenote, on mal ntmins pi- mid/wean mi hini dellotemantd, si
rporitg unit/ qiprcoiilpa na No: 652, a in en- roape pani ve't epee, intro.. Na. vine an fn., nlIpanini tui sfipuitg in de on tpiztofsig mi sin-
snsne trationdopioe vo al udosg Ja Domnien a- pus d'astni inn/MO, to ea fane din sincopo topninipcn Sopii dip. totg Biitopald nenmsool
tiestal Insoimea Sa. mi non.- .1 twinug, :ni este ong opinannon. Poming sid ton, fepivipen D.-Moen vet/dice., aril
000nØeca Ye tpcsoeuge al tparg, nentps era:RE/tea totapopg l'omInkopg Nam am nial zis'o foncuionapil !bid, arm so nne-
(lo. !mantes lenti, fiind o dorms a naosool peon., nold ilynos oseDipe. na /tome( nonsepnatopit anopo-
Astool ica 'ml-ami Imnainlig evens, doto- ea da. adininistpauir mbsoosa: d'a pldino 116 no- lopil notion amersmittle, vi iei.iiamopil. vanda-
pie, ins Boa sioitil a fave o Jespape pelposnes- ma in npinving, dap nii In fan, ne mioionite de l:1ton, non00000t Pooling ne dpr,1116..1g ve./.1/1 mil.
Jospape io s'apli 0 nonenitg si. an. fens In Pouttni Ja dinitaton de netbneand t cenen dap, Aswai Inn In aedepe Dorn.. Administpa-
ammo nvestopi din spin tpel Anal. os. di micuc000,. en ea. faro Map o detopie ne- topg, ron lonanii.le nor,. ne mai Mud de astozt
inlp'ntlenopg dam., na houri tpnoo Menu's- anopnig, an de room funainte, so nnoinaul ee- Inainto ananancoog, npiniJogroll snopg famiaif mi
nee asap IConuoimii do la Ilnpieg, (stand! npin uioe fspg, deosnipe do .11., as mataut ne lout a npoteamuiooptt :opt, vi a atpionuie a aveonpa
D-II. s'o Mu... tout In :Repo Iii In stapiig, .sosoitopit din 0..a distpisig done utopiaun oopg ro o mepi, mi a sorting, nentpo lei Ye o watt
noe.pen Domnsool nostpo n'upg infouitun de at. nepsonnoc, done ../itoui. mop.e. inp I lispin, la nee din ttig natepe , la ves din tat
Intp.ang foil Introisitopg enumnittapen uspil, pe- . Intpenig done niuite deosenipt rpemen.n. ronepno:g este oloplig so fie la on-
oenepapea Nailiol mi tuloonpen dpelinail ',semen.; ea Et rage o dntopie rn Si, pesnentnut ',pi. de Indpetanpe ob tapien. enema.

ORDINUI, DE ZI AL DOMNITORULUI ALEXANDRU IOAN I CUZA CATRE ARMATA TARII RomAAEsin

www.dacoromanica.ro
Facsimile

el , flIpICIFITELE,UNITE. f .,
II s .,npl
Ì im
, k et

,Aveasle Pa. ele`de das0 la 1.7 'fine ea flr i i deéa dviessuui

optne sanknotne. fone. se .402 adpesa fa
este as .sa pedo.. el, se
de 3 nenips sale;
mapa naptiota.1,1,,d 2! ti 11111111TURUL OF CIA . ni/ ap/ t
an
¡la; iv .nrsdene, Admita-
cure
',top; din 'u/un-
re. opanlie aoeciae.
r "

TERET ROMANESCi 9

NO: -12. .
Bucureser, Fevinatie 9 1859': No': 12.

rer6iowl (Jipi Lid Nauit, mil

o denaini ap- ADNAPEA Eatallil A 111,PEI POyINES91.
HPEVIIDATE.IE-MITE. monie felpe 1.10 k laient sevietilli, intps-
. 1JAPA POMINEASWIr 1111 NaIDABIA. nindit mi.in Imite natepize, no.te si ni In- . Atielisn 3-Aea.
-
lipeaski/ mi ama wi reeepnimlnla mi no-
anime, isles. In mesh ss pidiksmn Ilalpia .1a tiposerown. servid ad medirme, VI.
NOÏ AAEKSANDPS IOAN I noastpro din kidepre in tope an adaeo ne-
Sale Upen 'Sfintuf bao,
noposileze Intime/10 a in lpeiratonst. ' IfiresIdentost.' 1111'srutte rItiz
K thii i Damnezell wi Boina iWuione.M. . . Misia; Neastys, de mi finsmoes, este
lliutiaOuiO.01t

Adormid..
DOMN N1049011E11111A.i WIrPEI P0311NES91. fireptc roca! No, na Bolos nate.-a . .
de keil, duki soma anca anspiuimaire. -sin-. aire de asila n suni.tti1 /tatue; npe-
.1a tau, de fsuiiji uhilupi sinitate! ven', supixitnug nalepnikil ala kommapio- kan e keitosker de, toul, n m'a eptat_ nist
ultopit Noartpi, Mete niseze Noastpe no. mi ea cola mrsits 11.ple. la
Boinas. Nauiel npin aeuisilele saac op- nperne I ,Jaa
fi Intpcsainuale In king de a se mepita tul
sane, Adanipise enajeno/e ezektiae din mikpupise Onopasitet Arlanipt.
leed mi Galopean:, mesé Domng MOJ- dosIndi
khan Indisti se npijnig de za -Sekpeta-.
No, fasemg eng iued ea natirintisread,'
61i°' mi ad Pomineten. A4ektg mapa pica Ilpezedenue alas, de azeuepea meaoe-
aktg nauionad, sinlimali upa; ananiinitater, plana mi alitrallatea fonkuionapflopg nasaira;
!ami, sial ACIJibilele oprime ale ranepnialln- pilikat de komisialamepil, ka sino stea ankaz
notapiiopg amIndopapa rlanipimpg, a aniat
Miel In pesaMize sase ks oaptikaiapil. .1e, nakanig mi ka si, se non, upeleda .111 ale(lepCX
tponaplze sal Sterang watt mepe nl lag ale
Mixal Biteasrug. . _-
tale kizaseps In ailessipe, liii ka dInsee mar, a.11 denstat, sil Its mixnipe am o demis ¡ea
Wats, timenen oidpmaipet. lenize tpcsac si'un .dc mandalairg as 'opeuniat. Plmnika-BIrtea.
fa oldr Nowtpi, aleslg aktil este liasin-
kit isnsi apiriiii mIntailopg; se fine st perlecIndeaski Watt, antopltalea.= Ilatepie. e- Sha ka inlinkii .pennekt as Ilpea &diga
inimize Inttriopg Pomtnizopg: Fpiula P o- . al..
a fi , In elitapg opranad se-
Boastpe fiit sofzetesk.
iiilnenik .
nuiliuit Ye mal stpikle, trienac "dapg si fin
Mi peseektali de tout. Tome ka In (Islcuit) G. D. Stipcel.
Sainda-Ne ne. !pea time. de' Jape
aiitopg, fie-Lapc aelimeang rifes osesipe, ss No/ 14,- anta 1859,- lanbapie 28.
A.IEKS'ANDP8 LOAN I, TnIndpswitreOinii3
de n nedea manase Nostpa inskpieg talpindad .
Domniiop jipír Pamlecnal; sea tenia &-
fue anipattl In onoapea, in nigua mi In o-
sep. sa.. VICSIC mapI sanea( 'slnin Inkpe- ' Mediana. a UN. .

tapie a Noestph cite de Ne ndpcsa 'Indpe - dinuate okpolipe1 aritopilmilopt mrs,lee. Asila Mapul tpel Filipaapie 1859, Ada-
aotjaciulaapt krenzapirret din "Pipa Potai- flpeltamg dap, somg anea de sakispiir
a tanta mi a pisnliti loate meplliic; MIS nepe,/ Elekties a us. pei PourInest n uinal a
emulo, de n FM apa nave mi repisipe,'ini
de a si anime kapc sintg lasnetipizeiniruip-: derotamentztril toar sepaniadt 0110paGilg al infante°. wedinus a sa son flpasidenuia E.
apile Nousipe. ,
fonkuionapitopil final uii mil, MIS ama mi- Sase Iis.piniessit Milpono/it.'
irepnimIntant Nostpa este neslpimarafg sol-s-
Sc fine ancau noMinai; /a. km); n'ag
fila.. de ; Ne sal ne Manad (lipa
plig de a eedensi kprmape mi ks
Pom-tnew., NO In fil. Adinn.pil .11mit J'islario I I mcnispil Wi ramito
asepimea aeaLtopg tosa, kidapea de sesse.
hit D. K. A Ponnti.
" ;Napa In D.n.. Jipen. Sfintel Tpeiml Aseasta este npofcsia NoasIps de kpe,
"s1 . - N. Onpsn. I 'In denstamie'
wi In falla Bola uusi kj sfinuenie, - ulinLil e o adpcsimil ljupit r0112811.1111, 111- Sk. lipeialesks. hipe Domng
dpentapiie uni in tepesese Ilpittaillatempt-Bnite; takmal:opekern am adpesaro mi Mollar:la Saeta StiUneang.
les In ton, Douiniethnee wat n'Anexen in 'Ea apta. toati.erkpime. mi rpealitea relaje, Aa. Forkska.
,pesnekinpee Je/liman Res.pn louLuti In Mate,
,nri ki un Beig anea Inuintea okilopg mel de
ve Ne este Inkpedinuals de hipe anime EniskomrPlinniktual.. 1- ', ,

Nauionsri Bond asea Insa. kapanault de a o Eniskoes Saneas/. r'

kilt sineze mi fepnipea Nauiel l'omlne.
,,Datnnesett uni kOITIORipi0U11 fie int. : upii, mi engrilla de a o Iiiituini; kwt, Ne ' Rostake PirleueskE. In -konnidig.
rwasiopg., pezemi.un ne konkapsisis Ingenien tul un- Opinan Biiekko BIAnkoncann idear: .

3iniea litisstp'h de espterie in os.videl- tpiotikg ai anal nono., re somete a se pe.; Nikome Siseske.
pea Une, Pomanemn, no o intenta pul cine rtenepa till a sr./ Cale npednikk de' 'albea; .IL N. Bpiimip.
apstn,.4 kit! lntpcsoinueolit °queme lira/late Se vitando , nprnessill censad 'ad 9e-
na'ineaal sig de t Nutriere m1 n
se ama postilg un saipea Na'astpi ne »pe- dinuel npriedinte, (tape se admili de A'danape
Talszepg kommapiouisapg Noniffiff ie 'pi-
nad Moidreim . modifikape.
'reitere! Demacra/cm mi fpne'Intese Noastire
a Bond fi Domng kon litattionalg, noma En Se flpezidentsd 'miar no; din sc-
apipl; mi Damuezeg ra sine Imanten Ilitin=
pesnekta toste dpentapin Adonipit esektine ; Jrpertapl kan/niki. Adanipil aperiteapen:
mi' pele wipolnuese Nosstpc mrpg asiw 'de sinate.m-Seac
Data-s'a Domneaska 4 Norillys peii- O .denewe learpaliki a 11i/india MiA0111
uezn, dessóztapet; noaczapil sidslitauif Ileo
pekenoskallf Esponn, wi aderspals nui temei- d_cop ' a. Ob.po Pompo/MI, Sainspecuti, '1p af,epcit, ,arluesalt. D. Herpe Depseika
nika usnepe In aekpupe us .peropmempt, ti. de 8 Fenpaapie, unalg-infn9ipel 189 dirLdt9111041, npin kape esnpirni enlata 3

sIntli melle -de a Intpodise

7nriastpi e/apele ' npinlielt al se
rnadepne.
flentpila . aseste inapt peropme 'su
to swilètaten -
Stenspi.mpg
Fraile sed' '
km, iag ... Desunid floastpc In Ilphezientese," mpg:sie ne. a epodss
''rt
A.JEKSANDINS' 10
aktaz din 14
Istatapie,. aenlyer, Itar feiiniu, Adanaj;érre

'
O denemi -.adpeAti,'-Arianip4 de kilpe
racu dpentg peeastnig t raphipee aseneaski, (linitpa-iimesul.) 10A N 'A.L'il1ifIfiSk8. Aekáitepil,apmnital uni ilinatazal BINA, íriria .
Andemeinag tat toul komen- ' N190.1AE POJESIiik BAp,88 KATArl.118.
tpiouL sume_ mi kandirie, . BAPS8 II:11901ANS. 10ANIi. laNTAI1OZINO. tope el esnpimg Muge/Jiu: Joir fe/ilitip, mi ,:
ka supit denle-Hatc. mi apile tpekale. Nr1- ' :FPIPOPPE F1.1111E91(8. DIMITPJE, bISTIAN8. ,nanachTijAdunlpi,, nentpa'alerzepea In. Soso
mil nreici'dint'pe no/, nitriniVirlpea'intp619 .101.r.:13 Pela/nimio 1859 liansperntki Azeks'indpa boni 1: (Dei! 2-/en.)
'
.uuuXtu;I 'I,.uu

1
u .44'; + r:

PROCLAMATIA DOMNITORUM I ALEXANDRI IOAN I CUZA CATRE ROMANI

www.dacoromanica.ro
 Facsimile 15

arlAIMENT8
AA

orrori,Ow o
. 35.

MINISTEPA AFAI1EPIAOP STPEINE AA 41PIf

Bblixpeuitt 2 AnpiAie. 1859

lipIrrhtoapea deneum teAerparikri. S'a npiluaitzl astrirat a 6 ope

thin%

Ha pise yi 4 Anpiaie, 1 opa 25 mink (18115 alitiaZg.

MINISTP8sPii AFALIEPLIOP8 STPEINE.

Aa Bukbpetutl.-

A doa lioidepinn a 1os18 epi. Inibita adepepe a Ilpinntini kaa

pelonoskah !opal mi SiM1116 (purenfent et simplement) de lebtpe
Ihtepi rapante.
STEFAN FOJIESK8.

ANUNTAREA RECUNOATERII ALEGERII DOAINITORULUI CUZA, DE CATRE CINCI PUTERI GARANTE

www.dacoromanica.ro
Facsimile I (,

PRINCIPATELE-UNITE.
Abonarneatala se fane:
11opiLoll la Mine..
teriula trebilord Sta.
r,de,.linne=1

inPro judo,. la Auto-

ri144ile loc>1.1.
mnr Va coi In tate
&inri de Dumintel.
slilele

Pret.. abonamentulul
Po una ata. . 25 el
po FOoa lun1
pe eral tutti
. 15 -
.. 8
Inaral.unulrin481 18.
JDFINALO OFICIALE ALO TÉRE1 P.OPAANESCL

Jg. 271. Lata 11 Decembre 1861 .fiti '471-

01,1
PARTEA OFICIAL/1 La toll de filo i viitork ttilnélate;
Bucureset, 11 d.cembre.
Asupra reportarla Ministrulul.Nostru Se-
cretara de Ñato la Departamentolik din
InIrti sub No. 6,301.
Procla,matiunea inaltim.ei Sale Doriini- Vetlenda juntaban Cunsilitilol
din Téra RomsrMsca de, la 23 ale core.nle
torului chtre natiunea Romana. itint
Ama (leontina pi der.:Titileo ce urtnérA
.

Art. I. Se deschide D-lul Ministra din

1101,14Ni! tutru creditulá suplementaria de lei doto:i-
dee' pi pise de mil (26,000) spre acope-
Unirea este indeplinita! Nationalitatea Romana este In- rirea platel simbrielora crescabrelorá copii-
lemeiata! Acesta fapin mareta , dorita de generatiunile [recule, lora &fan( puna la finele amiba cuenta.
Art. 2. Ministrulti Nostrii Secretará ..de
aclamata de eorpurile Leginitare, eldamata cu caldura de Noi, s'a Sial(' la Deparlamentulá din filtni,prin 101:-
reccinoseuto !nana Perla, de Puterile garante, §i s'a inscrisa in gene co cela de Finance este insaroinala
ca lndeplinirea ordonantel de
t'alinde natinnilora. Data in last, la 5 decembre anulá 1861,
Diunnetjeula parintilorn nostril a fosta. cu Vra, a fasta en not. ALECSANDRU. MAN:,
Miubtru 1.eoretord de Stata
Ela a intarito silintele nOstre prin inteleptiunea poporulni, si a la Departamentula die Intru
DimItrie Gtalca. No 691.
concluso Natiunea catre una falnica viitora.
in &le de 5 si 24 !anuario ni depusil tata a vesrta lucre-
dere in Alelada nati unii, ati intrunitft sperantele vastre Intr'una sin- Publicatiuni MIntaterillL

gura Donana. Alesult1 vostru v da asta4i o singura Romania.

' ,MINISTERR:LI; DIN iNTRU
Ve iubiti Patria, yeti sei dar a o intari !
Ordina circulara catre DD. Prefecti de
SI traiasca Romania! judete pi Polilia Capiialet.

Data in la 11 Deeembre 1861. panniula Profeetil,

ALESSANDRU IOAN. Prin Telegrama mea de ast.sy, v'am crk-

municata coprinderea ¡Salta' Proclarnatiuni pen-
DIMITRIE CHICA, Propedintele Consilialut A. C. ,MORUZI, Presidenlula Consiliultd tru Unimos definitivii a Térilorii sarna
de Ministrii din Teta Rotannesca de Alinistri din Moldova pi Ministro Aceett mara faptb, dora/ de t4th Nalitt-
Ministro din hila,. ala Financelora. nea Romlind, este acnm indeptinitii si procla-
maren lui de catre 4lesulü Natinnei, tre-
A. ARSACIII, Ministrula !radiará din' d'ara. I. N: CANTACUZIN, Ministro din hm&
bu'e eh resane de la n margine Ire din a Lo.
A. PLAGINO, Ministrula de Finance. pi ad-interim la Justilie. tniiniel una pi nedeapartini.
IOAN GIIICA, Ministro de }lesbia A. CANTACUZIN, Ministra Culielora 616 grAbescii dar a v5 trimite pe lIngti
N. A. NICULESCU, Ministru pulidora bi pi Instructiund publice. e6sta esemplere (lupa &alta' Pi aclama,
Instructianil publico. LEON 6/1ICA, Ministro trebilora din a Mariei Sale pre inatiatu-'
liana
G. VALEANU, Ministra Controlulul. arara.
tul Nostru llotnnitorri, pi va idvitii
ea ah poneti Indath prin modula cela' una'
S. FALCOIANU, Ministru C. N. SUTU, Ministro Lucrarilora publice. inepta a se :diem pi publica tn ompe si tOte
consunele aceluí judetfi.
ALECSANDRU IOAN, Art. 2. Ministruln Nostru Secretará de TriiiasCh Romania, ,

Cu mila ni Domnedea si vointa Stata la Departamentula din intru. prin tole- Trinase& ...ltersandru loan
Domna ala Principatelorii-Unite, T'ira legere co cela de Finance este insarcinala ISoninuhi R. nainilorii.
flstnbrcésc i Moidova. Minstru din Intru Dimitrie
co Indeplinirea ordonantel de NO.
La tort de facit i viitort, sanetale; No. 8711, 1861, decembre 11. :
Data In 141, la 5 thicembre, anula 1861.
Asupra raportului filia simba Nostril Se-
cretara de S'ata ti Depurtainentula din Infra ALECSANDRU 10AN. Fiindil oil la 2.1 nnem6re cuenta gifla
ea No. 6260. Minirtru Secretara de stma ficsata pentru neitaiitme pentru a lacia 6ti a
Ama &Treinta pi deeretama ce urinézni Departamentula din taro, atril prio contracta a constreelitudi enderi.'
Art. I. Se deschide D. Ministra din
DimItrie Ghlea. t No: 690. lora de lemnii pi imante:
!otra erednula suplimentarbi de Id ;Opte sute - 1-ia Podaba peste Sanea cut apellide de
(700) de In Mluisieriula Financelora, spre ALECSANDRU IOAN. sea pi piciárele en part in lungime de 249
etenjent. inc largimea Intre pa-apete de 3 st!in-
acoperirea platel medicamentelora ce Sc vara Co mila lot Diunnedea pi vointa nalio-
jenT caleulati prm proieetuld datù de D. Do-
de boln'ivilota smintiti i neputinciopl dio nale, Doma ala Principatelora-Uniie, l'era Inpectoril generale co mina total& de
alltutuln Mnrcut3.pans la Sacio anulul carente. lionianeso pi Moldova. lei 793,588 par. 10.

PROCI 1RE LNIRII DEFINITIVE A PRINCIPATELOR

www.dacoromanica.ro
 Facsimile 17

No. JOTA 12/24 hule, 1866.

NO. 103.
61660V6/ oe 61106666
L. Olarad Reeteanna t nevainer p.1. 0t, Ideroarla
telenet,pooala

natilanel, No
L:
ANVOIC6All 20 SUOLAM6

L71.1=1:griFiriV17irtrraug,TO
.... p reOuna u pramat In Ition, rt.a.p.a

JURNAL OFICIAL AL PRINCIPATELOR-UNITE-ROMÀNE.

PIIETQL ADONAMENTILIII,
ro,ten ona ann 2 ,o116.e. PO9l11 1.4 lb - P.tra I MAS Ye ed im libe iNle, 'fui de Lana ed AB o NAMENTELF.
Campan., te 'o. hanea. dore di de serbilorile tele m ...In p la sdrd
aiesm Ijindulneettde p ma.
10[366111[5=141111.1.0,161VMPM.,311

PARTEA OFICIALA. Spre dorinia ,spritnati In ncen : .0

Prorideull tmalte reetLa Aso, d4sli- .lo aeolacf 1,119 en urú, A. V. S. en copuda
Sent marina non sunterl deeidati a
t 44grarn,lin paz., Marier Sale Priacipeltil popululor rumia. Mala Tea, tuse.- realt imentiunf ce ea a manifestat
CAROL 1; natal empt Pral Alcaul repulido, o de la primal mamut fa caro a pus picierul po epöre rol d'arma drepicile acestei YO,
Bucurcsel'2'11 Aldo, 1866. n.re ;i sublima milano al de trupliait. plaettluipatdd 00a10e,
lie care din vol, ca ti mi.,
A so almena Mark! Side Meta Meta sosirea Cloral remito ti salaie si ta bian-eminihnn. Atleta S. S. a respuna a Orna mea din urna pichludi do Bingo
Sea lo Doc., deorend petra dama In li- ,Ilarannece In pee tito limmino, 31Aria Tea,
Prodanutiunea Altetel Sale Screniuitne LortoM a mudar °hit sedo arostAtI potra mi- ponina aperarea dropturilor silo..
entre poporul ramito. Mrieit, maro ci putero, aceS papen./
me ni dolido pulido, si peacea fundaren a mi ,ci crediticios, (Al sn en.» dreptatea, blando- ,,Sunt flete mulOnlit de euvialde
ROMA NI, co Sol de nrionrid (acepillo la asonenen mote.. ,,10 ei pie ef sub guvornul MAMA TM, parola D. ,speetar neaoal nt a...1 ...le, a no.
...ad Rural expire. de mast mar.. mele et, tArmat to.fel 44re CO. S:
in Ourco, ti. SMODIA, C. A. liar. P. Corp si &Mural.
In destinurile °menor.' mi este Afava.nern, 1. Clesears, pm. D. Lusa, ,e1 pta. dragontea si Inf.tina. Tan MAYO,
,glorios
, Alega,
inbit Mkia Ira ei armas, Mnrict Vi repet f1 D.v. neemenea, D-lor, 4ardd astionall vine fi ,qt In andar sad a
o datorie mal nohili de m'U acea, Kr, 1. Tde. Clerul mogol te va limod de nri.eik. asignanlm devotamente, ea am pea- depann . re,. In te,53tele
de a fi chouct a mentine drepto- Troaulalt.let
NO1 CAROL ,pestentatna va tumido cm iubire vi tublinill un- are ad. 4/1, de aci imanta a inc*, Vasto, &Irradian amarlo sincere aM anona-
rile unei nationl si a consolida li- ,mole Tilo Intro Aff prea inbld alpatrid.
tiertIjile oí. Din golde lo/ Demanden gI pis miela asilo- si de respecta re voin profesa tot <Tau- oteutuIrd 411..
nalh Doren ol Roadmicti ,AatadI n'eral rotniu ballt ragila sala c5Ire Al.. S. S. a reepons:
oel a Tot Pulernie, en al pol implini marea si ria pentru legile mile..
O misione 3,;i3 de insentuati M'a r, .raid eltori aelat,
deeis SI parnesc litrO preget o po- VorInd jurnalul Consilitdul de Mini- ,sublinin /Maluca ce II aS fnerolialut, ea nair Viee4.,44,1e14 Coamilwar de 5,11, 10 name,
botando,
Ud Thln 00fr rould ti alorion7 peono fe, ndrmat cs. A 8. S. &s.!: Sunt lean. de primirra colchar-6ml
siNuo e indopondiutii, familia si ti- s., 'din 10 /11001 OIL, preent 0i cc- eires li marino popnlultil ro te-a ales, a pude nationale si terne a o vedea
ra da caro am fost legar prin p,cricci Ministrulul Neutro secretar de Ale, Semi.,
gOrnintele l suvenirile cele masa- Smut ht departamental justitiel Nr. 4205;
Altota Sea a resinas . eevosiliol Shlt are oudre a preseula Al- prosperad, ei am cea mal nora p.
Multurnesc Erninermier Vesire de cu- tela Tamo Sarraüimo ospresia outagdor séle cere eh am illeut manoseen D-vintri..
cre, panero a MI. apelular voslra. Am decretal ti decreto.: vintele asiguritiro me '011-ap caprino, ,respcethac ci a pral/adulan sed denominan,
Art. I. Se roe libera foil allT se CIA
Priminta plehiseirulni, can: a pus arestati pelara crime i delicte 11 eer benedietia eter,ti ronde, ea »cm S. S. u respens Pan decrolele Inaltel lanotennteD0[11-
pe eapul Meli colina Jul Stefan eel ci va ineeta orl re urrenrire ;amputa In mica puterea do a len- ,V0 mullumese sincer, D-lor, pen. nesc cu de. din 7 Oliat curen, dupA I
More ei a lid ¡lamia Vitizul, rtsvownea Materia. rplini ea dignilate datoriile ce 'ml a ,devutamentul ee'ml esprimati.. propunerea l'Acuna 'arte reporten de D.
impone o mere respundere. Sper Am. lb. Ministrul Noel.] secretar de ,impus.. Ministre secretar do Stat la ministerial
licué, cilio! va fi dat, ca ajoto- 8tat la departamentul justitiet, rato In. Priman, la nomtle Comino. Comanal,n, adee. de interne, sunt numilf
Mme A. s. S. la modat
nil lal Durnnedeil, fil cu un in- ...PI cu eseeetares d.:rotule( de .031. D. colo. Gr. Sorra, actualulprefect
Meg dovolarnent de a asigora vino. Dat In rapitala Rastel. Ducares0, in ave A.
Eminem,
,
Epite,1 ...ra saremt taael ,,Cansilial comunal San anal, a ctepoonla al politil magulle' b5,i, in tuno. da pee.
Mete patri!, o esistentO fericid ti leca trel
Mai5, anul tina mie opt ate Ore-
nao
hpiciarele Tronaba. Al.pd ,stro Sereainime feo b judetel lati, in locul D-Ird Di-
,Ca ad' spiritual al Catolitilur, .411 fa, o da. ,ornagele aula si n VA Incrolitda de daidism,n- minio Coradini, dimisiont.
t'enana do !reculad el. Colt0L. torie de a yeti a pecunia A. V. O. oil,. ,,tal lacnitori/Or D. colonel Mavrielde, in nonio de
RoanAni ! Sula al yo., din Dirá s'u...creme de set Alta. S. S. a raspeas: prefect al politie oranluf left, la locul
h mravimmotva istmo. ,meI4 celo mar rema-rulo. Déca cero' va bias
nailon si din tot sufletol. Putell si Nr.808. I. celobncennl. ,rni n escalla rtmariouile mele,suirea A. V.S. Ara (me pita mihcat de primirea colonel Sturm.
vi interneiati pe Mine in orine timp, ,pe ?mol romhu vado onlde aran, de pros- simpativo fi unnimi cc ad s'a fin! D. Dentario Icono.. in post de sub
premie MO micé intemere pe vol. La torres Arloo S. In p4e,i, ,perilate progrm, duna. mosco lungd prefect la plan Sirctul din judetul Comer-
"614n, nre441n4414
atnern1
emulan. de locuitorit piteIvI. VI rog, Dom- le, In local lul ILaStroaseu,demisionat
feridirA mr. al ved. operiio
Dato in, capitala Nistrli fitieures, le tautitn mimo alares nt.nitane: nule DIJimar, a ti irgamol rateo liugi D. Mina Costantineno, mi p.m do
in ti Aún 1866. Mirra Sa a respimm
Ocr limo <revocares biserice, pon- hect.., apande-1u el de ad mainte politaii la camal l'o,m1, in local D.,
CAROL. enuit la &tato.° Altelcr,tr8 Dimitrio Tudoriu.
renisimet doundir aal ttidelnapiltru ca mol a Tot-Punnten acorde reeli- ,pant al lor pi ei mt consider ca eel
Mili.. Lascar Caloryn, loan tarea doriorlor aireo pcntru ferinirea
OrmOlU ireeitiml D. Georgeentantin /3ritinnu, in po-
Brtitirtnr, Pelear Marrogheni, loan ritiraa xn5rinn n.alur pope, tare frt da politaii la ortnal Marina, in local
cu uunnita, ecoiel ter, ...a, din a ...e una,. D-Iol Mico. Res..
Cantata., Constottlin !fascia, Ge- Sh t.,. Fundente Itomluilnr, rete oda u.5,0,wamodo, re.ddan,o, p
neral lon Rica, Dimarie Samba. ampo.. Al, MY remad., eitrep. nmni, nonata. 14seried Emnneam can weeueeta A. I,. !Neo]. ltomertc,an. ...tul D.. han,. tornar 44 Sto I. de-
6 S.0 ao. dotebuOr. pan. 1.4 nn000mr pimin
1.6.06O6,11.6,,,,0.61 ma eßra /nato,. led.e., ...ami .ricannw, c4nagminlal , kmanlor
°Idea pr4,4.e10 dallmatn. am nonniniel. .141, eltre 31.4nlor
,Xeral avullnt to da va. Hernanicl.
NO1 CAROL I, Ve multarme. do Icempini.a ee', Altera S. S. 1-a respenar ,Dapl atafea enfronte, Upa ata...orad La Mala 181;4, D. impadur Donicb nones
Din gratis int Durano,),.4 i prin mima NO, al( foro.; espresiunea t./ gran VI melones. D-b0, de urörile en lapte, el a triad. eaneles n mi4locul Itan, projectul punge'or do ip al/alele Kogoedea
Doma al Salad: ,titudinel mole pen. tnetnbi Locole- facett ponina domnires rica pent. talar pe Pdesnl Sr, CAROL 1, ce si parte ea Franum, enr, nprOla.re In total de ID,
Lo a41././4 sibilI leude, s'nftetiumt ,erlrilo <avena p
Vhdiere:
tientei ei Ouvornulut nato, printre Mire tina mea, ti vi rog, de a servi ce or- ;lo/milete inmilsIr si Omclcucnc b Mare ei Mi- lra a so mimo ia Ijoibalin. Ynilson adester Inlre-
Vidind itoiniulouen coleclivi presea-
tatA Nouil, de untas/eral Loceioneniel ,Incereirl grelo, uh seic a metal. «- ,gen löngh corelicioneril d-v6s01 spre jo. Breve]. prindcrise urea /a SIIIRS 28,1153 Id.
a le m5ylarini gratitudinea mea.. ,Co/aleair YlooseedlialdistrictulutPrahnen,
Princiare; Anulo 1i unirca. Acéste leer. s'a se. In li,itaPe cenforra
aso aimpl Pririp, ea luit Halada% de la u mar.
Am decretal qi decrutam ce urméxiii l'He (ene.rou si prudente Dom- ros. letireele o AmA. ,ine a /arel yOnn l olla, do Imaa venir° AM. projectuld D-IM Don., In 21 blaia 186.1, In
A,PRIOCISSIA .2erci
Art. I. Thaniainaea de mar ana este ,niei Vosire MIMES/ gro. mtr- S.
,,rier Vestre, unind ale Ir ru,ariuld catre Ore-
cate nu ea presidal an tunearen,
sino co mi Le 30 [aula o roa dioa una mod Mita,. Ida
ineredintat; cu concursad atar. a ti Va conserve pi sa faro,
Art. Il, Sula nutOR Ministri al Nostri D-vestri Free arad. aseirelienile .via I mile meIr Idantend sA 145 roprim adinca ,seic prhmoipf, cu care dualra familia ',Mal. singar co2OUSAit .'opmm.siccbeO.Im.PObo, tare
Secretan de limr, lUs1 ea 2 la sall din cantal (4101 nt lurrldlort
D. Ladrar Catare., la Jeme-lamen-
untador; viera mea intr41 ea li ceo. .rer recanoscinIl p.dm laria5iJentuoratulen ,E1 liE, ruin orguaul nns:ru, a el Ealran tu
e AlHa nelraSernnieima rospansla ea- ,mt ppstal natk. lor, ei depau, la halla Sin!! el a fost tele an 4ingur condal.,
! MI de interne i Procedinte Consiliu-
sacratl ferien. lo, ,netraan na¡ioner ruma, fa sc. dio lit In li,itelir. fi ho 'i. destinata
3diriet Vt,ro bun.coiala lof n-
Jai Minintrilor. aCinnt milidito de Roraial out sunt de rotament fi a.c., pa. Omltriru Tronad do. Mil, ala pretinlat .nettren, nto./
D. 18n lit-filia, la departamental fi Ddinaanan,n arlaa rama e coa. aslid1 1,614. dan,/ A iniml roma. D. FM, ta. e cerold issag pede deli,. dora
pentra pmsperilate, ru voilr a da Romana,
naneelor. D,,n Ir.cll,sn Laos, malt, ceceo,', no ve boloid. :Wat, Ole arind tot d'o Inld din nut. pulerilu re fACO 32661 de 67,685 14 peser end.al load nd
len Cantacticia. Is departamentul IbTres,mand al cocead oriunda Pitectr. Ten puMrile lor muna Mimad Watt pal rie hieda- ucririlignr4.4 crol susphatu toL,11e12941.17
SI trahsela llomania traltit fr libe.,
nidal cel mat montad respeet a Th deporte f amilie ce Agota VentrA Sareuisiublad pi- ,S5 trad. leAltimen 6,2 CAROL 1, Dorna
Dnpa re ncollc,mOil ,onsaltst ano.,
D. Petra Mavroglieni, la departamen- devotainnutul mona ti a strigs ea col mal apro a vea' sil comiste,. pe ealn cree- -constituyan' ni cmi'mii Iuouu I Ronabilor le aciaaa a'a refernt Consdiulo/ de %fin., h
led do entente. odre hatuaiasm, dejo fi promierilatif. 23 folie 1864. cal. Sr. 67f8, ti pa girola)
Abel. Sea Serenisimi a ropims
D. Colima., Al. Hose., la depar- .81 tolhaed Ramilltia arta ci ne,sparlitat _Caigomii ti salatir, dope cos vorcere t.;
nuilemesc. Domninr, de feliei-
Nr. I. da la Si lulin 18114, error. de restal
Doma', a /neaviinjat a se faelv.io c,ntrartul
, Numeral insimetianul publico ci al col- .81 i,ttaoO Domniteruls, lodliinteuSa CA- prolorarila nri sa Sc derotode ep ra tie sa-
udo, ROL 1.- criika spre O aphca thot, Wrthldn, Prceum tirito re 'ant adresall In camele ora- pe La.. pr4jeetolul mn coodiPone ni lady.
II. General hie Ubica, la Upan,- Si, ...km, F. ,Trouut ri dinastia altaulur leo. salid Piuescr, fi oS lais)reines a enun- se !ormino In tivi ad dr la Pm contra,tolul
mental do ivsbel. liespensei Atleta S3lo Sereuisime .Oil mute 4 &atina] ea 114.414do Pto./da- cia IC m0000ndhroil sper co,,. emir! la Si Julia 1.7.
D. Dimitrie &urna, la departamento' Sunt ferien de n col an In mijni. ,/ le platrbli, st voiMa ate/ratualatn de a a real sül sioito peste Min. Pe baak 504I114 tu/ sosa, tarbelat aten,
el co P. Fhtn. Ganada re toditas
de egricialturi, minen:1111i Incrild publico. era
,rul locuituriler oler urbe raro a aus. .06111.26,2 C016jih more:ira, &Ter,. Tlle
An. 111 si ad die lama. D. Minia- 00'imalilebmi bmcmmmia;:of en. eand.cda aIrnatamfel a/r, 4.4.S II, 15 In aula din costal total a1 lucra., u-
- ere secreter de Stet la departamental :tina eu o chit de inteligenta energio oadnr, de dtroln..mn/ tal. nona . ,liepr.nam.4 eotramig,e1 irmlite vial ea tic&
de interno 1i Precedinte Consiliniul, este nationalitAtii ni unlrel, patri, fi de respecta] legilor. ,n4p,rl a lo 010 la pinihrele Triamlut A 601,14 luce, dnpa A0.65 Ala caienil do
Inearrinal ro eneurderes demonial de Din 'Mental In tare am pdcit pe 8,1 InAlsca Mtrta Sa Sena., Priori] Sartainime ola,14 dovalamentulal lar .00eind4 mete se face la lrer
fald. o. In amar 1, 130 tuba Vela-11f oin 10051,-
timo:Wad uouel lude patri!, am deme ,CAROL Le Gelelitate.
Den in capitula NSetrit Vacares. In ,nit Romeo, viht0 mea intrhgA o aoin Alteia S. S. a rayana: A totand lucrad.c terristneatelor,sin-
Ah. S. S. o mapa.: riiier si fordrülnr, fiV, dio I vrerea provisor,
II Maia, anul 18,6, mitotees, de nigeriartlr de de- a p.A0..
CAROL.
,conmera pcMra ferieirea poporulul
f ,G1tV cc, Saa unan si pea. prospoitatea Id,. carl Melinita, pea mult de sine :re si AASADIAnt oc'oet,iflmm lot aduc, In un- 14. in aval 4, 13/11/10 1811 31,
de acune insiere ah &cenit compa- ,coldurina pOmire ee »in gAsit ert in tnele comuna:4h israeln. Spunci ea-
denananeaud deban. 4/, din Mala lu,rarn n
emunlalui
No. en. L. 5Cnsrmrl .doc fost pava mill aties lo: ti (erariilar: din /arruen plOufinlllfi
orioti aro, relic.'onellor d tolerante re-
na. prirnire din potea represontanti- ligihelyva fi consideralhu de mine ea I, lin lerda, !atalanta a pavagelor.
ch. la Anal, ,,3/ lea
nula 101h1111111 Ea, IlMain. 01,111 reenidlima ta Palat. nudo
lor lobregol natient nana.. Astrull o datorie sacro a oil viril napa chi- MI. 18071,
reaMI leer-Irga dopa ore cera fan me.,
JORA en pele., cm, a Albino pe NIAria Sn Dom- ,pot de en sil amper cut intele ce v.
Ast,if, la 10 Mara 1846, ...al do Dial- ¡litoral elmul mude precian si cele-l-slut ema- adresat ell, asigurtIndu-vd Ca'
n r jb. 71 8
n c d.rilo
ei campan:
aub pmsedium icmcli,t Locotateule f ma- nes., .1a tete rato.o. Metieren geocralk Cm- Aleve. no ;nana si AA stiOetel la Rumies 11,11.1 lo rt441, lo num. onald roan,
mas, al. I. 1,cnosirrilin med cata' acygradr
nead. ,blhud ti...grama armad. re plat tot mOo Canal id,Cimagml deStat,Curtea d4Comp-
»rujan ame as sa incredintal, si in tote stomitratirle Meneim Ol Prinussa. on mi bra,
do la Pitenel de la Prchriliatele 31MM:eruten 4dur{ila ii Tribanalek, ComSelol 05,10001
11.ar,41, Conmina' cumular L'Un...iba, Statal
imprishnorile mi ovil aprijini pe D-vom alutorpretul smilimen.lur ilo taubs. Po atrada gris. opi4f 11..nie.
Johliitima Si. Principio CAROL I, lata es- 2. 151 conelr.ia pavelef ni a lío/perder
esprined dorna San, as divedr Maia, dad mejor, mcitmilcrlaldorpal otherilordia anoto 4i Jr fdolitate Il anude/ vie atienen pa
.Mmta Wat. Sereninitua ti depuinh la pie
.541ri avena pP Nopopin ei
roan, Anta, arda Otea, thretaul Roma.. narre die guarda nidienald. Px.4.14 corta de Coy,,, da ALA. mme
,,53 fino di, ere al serien VA* «lianas 'Emineope.. Mitropo:mat, adretax nitrad,. S. 010, s. Sernadeat in m4.1. ,rihrulo Treould imagek velo respecta.,
3. Din onstnic,ia partid de 1.10101,1 pc
andina, el rreonin pi Mires futre indita/AM, Im madal ornada, Anee Vlrlre S4nni..ima,umnia
glari451.'
airada Epin.pier pip le cainaeia .adldnr la-
,nitarea tutobonnimasittltilor troaduldnia ,11fdel, Ten., eCurtea
,tulor. roo., 1,16.6I arista ar mire no pri- Da arpa al anathedetalor elornlet
Cesulinue, talpIrte,ind al,ala ce
.A. V S. m t,..helit In Ruin:, onpaalZact Alle{a S. S. u romano
tee. lo Impvmarea loe al strads
li Fran....
,ere oinnarva traidor prom.°, politice. rad ...ad. 3.1. Mine Tele ongide la apdo] 000, lino vi dtpun, In pisidrule Tro- a.Ilis esminadia parda da babasni pro-
,n'ati itileabt tad nano fi Incolarda do orl en la, ri supuumal alfa ci u lela., ou sinenritate ,u ole A. V. S. ,suagole nao ale me resp.14. ,Surd fedeiculea me ala In mijlo- Mande pe nada iihrd uts slmdelor :as tpurtia.
,YDAIAEAS emir., ,,alegioha bi sosink M.O Vie tome md. col represegantihar enrede, ,
ralo pece. 111116,31.1,a pese., p4tri eiopliti.

PROCLAMATIA REGELUI CAROL I CATRE ROMANI

www.dacoromanica.ro
I.flrAinlii1. I a

ilo. ntimikr 25 ban' Dumnicìt, 15.(27) Mane 188i

MONITORUL OFICJAL AL ROMA MI I

AII1NANIENTUI, .
41, ANUNCIURILEt
"E IRF.1.1)EEI 5E8E: 5gE. LIEJA' DE TEEL-3XE' LITERS. TEM.P.C.
(Antftifi lannurie i iinttlin tulle) (Inseraren d 2-a vi mai departe, 20 b.)

Pretul tine publicaiT judiciare, ABONAMEXTELE EEN'EkU STRAINETATE Inselionf i reclame, 6o-b. unja.
0.6 la eined-deel linif. einel lei: ért, ME) refried la biurourile postale locale. Inserarea a 2-a vi mal departe, 30 Mull unta.
Mare de einel-.el ini,, t'eee lei.. SCRISOEI E NEFRANCATE se REFUSA Ananciurile se pritnese3 si ea anal.

D IR ECTIUNEA: Strada Smil.rdan, curtea Serban-Vodii.

SUMAR doptat cu unanimitate de 40 vottia. plectéza ti incoromiza opera regenerarel

ETRA OFICIA l,),. ,Pre5erlinfia consaiulul Pretedinte,Dimitrie Ghika. sale. Ea 4I da un nume, care'este in a-
mittiStrdor: Unmet Raport. (L. S. S.) Secretar, D. Pipa.
Dares de stSmii despee solemnitatea reeepfitt- cord cu positiunea ce a dobaudit ca Stet
Corpurllor Legiuitdre la Palal. independinte. Dornnul Romania! este
Promulgrim acést1 lege si ordonTim
PARTEA NROFICIA1..4. Reports' co-
mi.iunel de sachets a ell pra adminfstriirel as-- ca ea sit lie investid cu sigiliul Statu- Suveranul séft i acest Suveran, lua.nd
rat Crbeitinesou din Mizil. Depeo teligra- Id si publicata prin Monitored oficial.
floe. qedistIn Senatulul do la 14 Mirto. ti.tlu de liege, nu face de catsa continue
Iftedinta AdonErel depotatilEr de la 14 Marta. Dat in Bucuresci, la 14 Marte a exercita saveranitatea DonmuluI.
AUuneiUr!miuiltnriato, Judiei an, adminis- 1 88 1 . (L. S. St.) CAROL.
trati've i pai\iaolsre. Prin nonl. mime fititlu; mar-ftine pre-
Pretedintele consiliuluT nnuistrilor cisate,,mal bine definite, se,intaresc mar
- . . ministru de finance, I. C. Br1tianu:
molt stabilitateá, Ti orqinea In Romania.
PARTEA OFICIALA Ministru afacerllor strain°, B. Bee-
Nu de laurl, Did do aureolt, Maria Ta aT
rescu.
Bacuresci, 14 Marie 1881. trebuinta ; cad' acestf lauri ti.acésta au-
Ministru de interne, Al. Terlaktu..
M inistru do resbel, Generai G. reola ar.sciut si le castigr, en vitejil not-
PRESEDINT1A CONSILIULU1 nieeanu. tri soldati, pe campil de Vitae, ti sa
WRIST RILO R pastr'att o pagina ilustra In istoria nea-
Ministru agriculture'', comerciulid
al lucrarilor publiée,Colonel N. pantie. mulul Romanesc. AI reinviat gloria
CAROL I,
Prin gratin' luI Dunine4eil i voinfa Ministru cultelor ti al instructinuei strabuna a Domniei Romano; ti , dims
nationala, Domn al Romanilor, publico, B. Ceuta. nntiunea voesee.asta-0 a-TI da titlu de
La tali de faci i viiteri, eclat*. Ministru justitier, D. Giant. Rege, este ea at sciut a castiga loeul
Córpurile Legiuitúre art adoptat, No. 710.. titlul until Suveran independinte, ti a en-
NoT sancOongrn ce urinézA : s '
Ceri inirnile pein practicaren virtntel ti
Espoztul edasilialuT ministrilor etstre M. S.
, LEGE R. Doman!.
. respectarea legalitatel i. libertatel. ;

Art. I. Rondnia la titlul de Regat. Maria Ta, Regatul Roman, Maria Ta,' este ast:
Domnul el, Carol!, ia, pentru Sine Corpurile Leginitere , ecoa fidel. al fel.,continnarea Do/fluid Romane; ,nu
si mostenitoriT Se, titlul de Rege al vointer unanime', national, atat de des are nici alt program, flier alta asp ira t
Romania
Art. II. Mostenitorul TronuluT manifestata, ati luat initiativa i an vo- nicl alte tendiete. Este o consacrare , o
urta thin! de Principe Regal. tat as' ta-4f, In nnanimitate gi frira nicl intarire Mal malt, ce Romani' daft .prin-
o deosebire de partid, prorectul de lege cipiulul moharch.ic, pe care Maria Ta al
Acéstl lege s'a votat de Aduna rea
deputatilor, ta sedinta sa din 14 Marte prin care Romania se pioclama Regat, seint a '1 planta atat de °dine pe pa-
1881, si s'a adoptat cu unanimitate Maria Ta Regala, ca Ti mostenitoril méntul Roininielt
de 99.votur1. Tar, jet. titlu de Rage al Romaniei. Porte moiala i materialti a noului
Pretedinte, C. A. Rosettl. Ministril Marie( Tale Regale, pat;unti Regatovom cauta acoló uncle ea esista
(L. S. A. D.) Sicretar,,C. Poroineanti. de apelen,I simtimente ca totiRomanir, lo practic:area Cu _sintenie a regimului
Ac6,sti lege' s'a votat de'Senat, In ;la ader.at S:fla unit cujicest mare act. couslitutional; In desvoltarea resurselor
sedinta din 14 Make 1881, si s'a a- Romania, eous t¡tuitik a jiagat, coxis- adstre; fu complectniea organisarer nos-
o..

PROCI. NI tRE.N REGATULLI

www.dacoromanica.ro
 Facsimile 19

1810 1110N11TOket OFICIAL AL ROM ANt I 15 (0) Marte 188.1

tre socinle ,,tti economice; in fine, tn con- dintele Senatulul a rostit urintitentele de glorie si de nittrire; pentru van!.
tinuarea una politice leale si oneste, euvinte insit Romania a orequt c este 'me-
mentinimd cele' mal buce relatiunI cu Afiria sar si conform cc intinderea, ca in-
tae Puterile i inspirand o egala in-
credere ca si in trecut.
Sunt mandru si fericit c s6rta m'a semnittatea si eu puterea dobeodittt
Acésta este semniticarea, acesta este desentnat a veni din partea SenatuluT si manifestatit prin :tete neindouelnice
scopul llegatului Român. Ast-fel AdunttreT deputatilor, spre a da ci- carT art intiltat numele eT, de a se
Inteles Corpurne Legiuit6re, ast-fel '1 tire MfirieT V6stre Regale, legeT ce s'a proclama in Regat. Ntt dar pentru
ni vota, Cu o unanimitate de care Ro- votatastátli de ambele Colima Logia- Mine personal, ci pentru mfirirea Orel
mituil ail dat de mal multe el.' dovedi itóre, 'si prin care se incorona dorin- Mele primesc titlul care exprimli do-
ca o pot aves pentru orf-ce faptA mere rinta oca mal vine care arde de :alta
tele intregeT Românif.
si nationan.
timp in peptul lic-cAttuT Roman , dar
Acestea sunt si consideratiunile carl ApoT , D. presedinte al SenatuluT a
eitit urmitt6rele cate nu schimbit intru nimic legaturile
ind6mna pe consiliul de ministri sa Te
strense stabilite intre natiune si Mine,
rége plecat a bine-voi sti, sanctionezi a- LEGE
cest alaturat proiect de lege. si care art dovedit cât sunt de tarT e-
Art. I. Romania ja titlul de Regat,
Suntem, co cel mal profund respect, Domnul el, Carol I, in, pentru Sine venimentele ce le am petrecut Im-
Proa TIOltate Dcímne, mostenitoriT Sal, titlul de Rq,re al preunit.
al Milliet Tale Rominiel.
Fie ca priniul Rege al RomanieT
Prea plecatl si snpusi servitori, Art. II. Mostenitorul Tronulut va
se. bucure de aceeasT iubire ea acel
Prosedintele consiliulul, ministra de puta tirlul de Principe Regal.
care *ti astit-cl a lost i rtImiine
finance, I. C. Brd,tianu. senatorT i deputatl ali exclamat
atuneT,Jr5iascg Regele, Trrtiascl, Domnul el ; ctteT, pentru Mine, (tragos-
Minisru de externe, B. Boerescu.
Ministra de interne, A. Teriakiu. Regina!' tea acestuT nobil i yak popor,
Ministra de resbel, general Slani- am dat mima si sufletul Metí, este mal
Dommil a Cespuns prin aceste cu-
Ceann. vinte scump6 i maT preti6s1 de at t6te
Ministra agriculturei comerciulul si
Mare si solemn este momentul in ni ririle carT Ineongieatt Cor6na.
lucriírilor publice, Colonel N. Dabija. Aceste cuvinte, .des intrerupte de
Ministra cultelor si instructiunel pu- care representantiT natiuneT aft venit
oclamatiunile asistenteT, aft fost ur-
buce, B. Ceuta. In giurul ?bit, spre a 'MT supine ho- mate de urilrile cele mal entusiaste.
Ministra de justitie, D. Glani. ttlitirea unanimtt a Corpurilor Legiui- ApoT Domnul, pogor(indu-Se de pe
No. 276. 1881, 'Marte 11. t6re. El incepe o fnie nuort tu cartea Tron, a sub-seria, In facia representan-
tilor natitineT, decretal de sanctionare
In care stA. scrisit vi t'eta poporulut Ro- a legeT.
Ast5.-4T, 14 Marte, la orele 6 p. mar!, i incheie o periodit plinlde !opte Majesttitile Lor, neincetat aclama-
in., arfiliele CorpurT Leginit6re, a.vend si de greuttitT dar si bogatit in brida- te, &tal apropiat :ye de D-niT prese-
In Gap pe presedintiT lar, Principele dintl al Senat 'l'uf si al AdunfireT depu-
Dimitrie Gltika s,i D. C. A. Rosetti, pe tescT silinte, in eroiee fapte. In acest tatilor, precum si de J. P. S. S. M:-
I. P. S. S. Mitropolitul Primat, Impre- moment, voifi repeta ceca ce am spus tropolitul Primat si de PP. SS. LL. pti-
unIt cu PP. SS. LL. Episcopil eparlii- tot-da-unti., cii vointa natiunef a fost rintif EpiscopT, le-ail multumit pentru
otT, s'a it presentat la Palta, spre a su- urfirile exprimate i S'afi intretinut
tune M. S. R. Dommiltif voturile date pururca °Matiza DomnieT Mele. De asemenen, in modul cel insT. gracios,
Senat si de Adunaren deputatilor. einci-spre-ilece anT stint Donnul in- en D-niT senatorT si deputatT
Dupìt ce aft fost introduse In sola congiurat ea dragostea si en increde- In iimpul cit. a durat ac6s1 cere-
Tronult6, unde erail facia i D-niT mi- monie, o nenum&atA multime, cornpu-
nistril, Mtiiiile Lor Regale 'ST-aii roa natiund ; aceste.sentimente !Idee sa de pers6ne din teite stitrile social,
cut intrarea si S'ají suit pe Tron, in se adunase impregiurul Pa latul uf i pe
bune le-art inveselit. (Jade grele le-ail
mijlocul celo) mal vita aclaniatiunT. intfirit imite noT. n'indita. dar am t'os', stradele laterale, manifesand,prin ne-
D-nil presedintT al SenatuluT si al Adu- sfersite urgrY, ferieirea cu care partici-
nAreT deputatilor S'IIÙ infticisat ina- ca Domn, scump 'MT-a fost acest 'Ju- pa la marele act proclamat de repre-,
idea Mriilor Lor Regale, si prese- me pe care s'a relarsa,fin trecut raze sentantil natiunet . .

PROCLAMAREA REGATULUI (urmare)

www.dacoromanica.ro
Facsimile 20

No. 150 UN EXEMPLAR' 26 BANI LunT, 4 (16) Octombre 1893

REGATT3 L ROMANIEI

MONITORL.L OFICIAL
pupa i89NNIIEN11.111 IN !INCIVIL flf111INILI
PAULI ARONINEMIIMI PERTIV SIRAPIErAII
45 lei pe on 22 lel, 50 b. pe O unt.
Primerielo rural. 36 let pe an 60 lei pe an; 35 lel pa G lout
Mamaniontele bleep din Ant. i e Ile-care! hint Abonamentele se pot face la biurourile poitale

:k, 1.11TESC NIF.111!, A6E6611,2108

DIRETIA 6ENERALA A MONITORULIJI OFICIAL SI IMPRIMERIEISTATE1111 Publicatiunile primArlelor,comItate/or,etn.,IIniaa013.
Pana In 50 lin11,5 lel; mat lungl de 50 huh. 10 /e1. Citalltinflo do boternicie, Iinia SO bant
BUCURESCI
Orl co alto note introduce In ele
or plum deosebit,ca publicatlunilo,dupn lunglme
Bulevardul El i sabeta Incemiunile ei reclamelo, linia RM.
Annie-Ant:11e particular, VI bant liniaIo 30 More.

SUMAR Decisiune ministeria12.

PARTE OFICIALA. - Manifest. PARTE NEOFICIALA.Depest telegratice.
Ministerul afacerilor streanP Prescurtare de decret. Anunciurt ministeriate, judiciare, administrative, l particulare.

PARTE OFICIALA
Bueuresci, 3 Octombil,

CAROL I,
Prin gratia lui DumneOeti si vointa nationalft,
Rege al Romania
J tie ald k. deittdal
Astadi, prin bine-cuvéntarea Inaltei Providente, Princesa IVIostenit6re,
iubita Mea Nep6ta, a dat nastere unui fiù care a `priimit numele de
Carol.
Prin acest fericit eveniment, dinastia Mea capéta o noilä intárire
Ta incoronarea une dorinte de atatea ori rostitá in timp de o
jumetate de secol.
Un Print náscut pe paméntul Româniel, crescut in midlocul Natiu- :

nel, peste care intr'o i este chiárnat sà domneasca, va fi legátura Cea

mai puternica intre dinastia- Mea si acésta scumpá MA, ca.reea de
duoé-deci isepte de ani 'I am consacrat silintele i cugetarile Mele.
Nu Me induoiesc cà bucuria Familiel Mele, va fi serbát6rea intre-
gel Natiuni. Pe Printul noù nascut 11 incredintez cu mAndrie dragostel
devotamentului poporului Meti, iubit.
Dat. in Castelul Peles, in c,liud de 3 Octombre ,anul 1893.
No. 3.358. CAROL

PROCLAMATIA REGELUI CAROL I LA NASTEREA M. S. REGELUI CAROL II

www.dacoromanica.ro
 Facsimile 21

No. 108 UN so BAN1 bici, 15 (2'8) August 1916

0,1111111.401.1Mill,

REGATLIL RONVANIEI

MONITORUT, OFICIAT,
PRETUL A BONAMENTULTJI: PRETUL ANUNTURIL013 PARTICULARE:
/MI: 45 lei anual; 25 lei pe 6 luni; 15 lel pe .el tutti.
Pentru autor,tà;i judetene pi coman° urbano, 40 lei anual.
Pentru comuna rumie. 36 !el anual.
Abonamentele Incoo la 1 Aprilie, I Tulle, 1 OCIOnIVEle l 1 laceada
. Lai 5 panil la maximum 10 Uní,. iar ciad sunt mai lanite /MIL
50 han( de florare link.
Pentru abonamento la entintad se fac conditil speciale.
(Ara a trece dinls un an financiar in alta, Costal anal exemplar Monitarul Oficial este 50 bar,
ta strainatato: lei 60 anual. Costal unul exemplar Deshacer. Parlamentare este 20 bani.

DIREC IA GENERALA A MONITORIILUI OFICIAL SI IMPRIMERIEI STATULIJI: BUCURE$TI, BULEVARDIIL ELISABETA,

PTJBLICATIII.OR
LO 5 pentru o plabliCatio Mtlecitoreasci caro nu va trece de 801.11. Pub/icatiiie relativo la sehimbare de neme, In libera practicA a orinare( profesil,
. 10 ideas caro va cuprimie intre,. pi 50 'len; in itax eind va trece de . linii piorderile do.certificate de clase .tu do absolvire do studii, de diploma, Me,
se va per., lei 10 notare fiecare 50 linii san (reclina, lei 5 penda Oreare insertiun,
,trice aet introdus se va plan aparte dupd aceloapi norme. Unta se socotepte de 30 litera din enrpul ,fonitorului.
Actolo dotal, do asoc.e, eructado, rostro:Arde de proeuri. etc., Pein extract san
extenso, se ver taza 50 bani tinta. CtInd vor cuprinde mai puna de 20 rindan Lei 60 pentru pnblicareajurnalelor consflinlui de min../ privitoare la acorde-
so va lu, o taxa minimi de 10 lei. ten avantagillor legii pentru Ineuraprea Industrial tunanta. la .ricanti
Industrial},
Statutele societinlor cooperativo si publican'. petrolifere, 30 bani linia. 20 ídem, idem prIvitoare pe meseriapi.
anonime. puldicatiile ballena, Pacietfitfior de credit, do 10 pentru publicaren amerialarnentelor, regulamentdor de exploatiri fila eta-
wrigurid, etc, M'antele ter, cum si publicanile relativa la expropiad pentru ddlor sumare relativo la exploatarea pidurilor particulare.
ctli (orate . bard linla ) 5 pentru pablienlimle relativo la pierden de recepise, <Milano, eta, chiar
Cltailile,de itotirnimo, 80 bani linfa. . cind publi.tia e trImisa de ore-o auteritato a Statului.
Pentru publicaiiiie cerute si aparo a dona ni, se va socoll taxa dubli, lar pentru cele cerute sd spard a treta :Las va ,reepo
estala pi Jumatate taxa obiprmiti

SUMAR: tional se poate asigurit vieata pas- avantul puternic al unui popor care
PAhTE0 FICIALA.Proclamatii. nicli a popoarelor. ' are credinta neclintitii in menirea
difinisterut de jugilie : Decrete si rapoarte re-
Lative la mnsurile exceptionale. Pentru neamul nostru el a adus lui.
Afinisterul de : Decret i raport relativo ziva asteptald de veacuri de con- Ne vor rdsplati roadele'glorioase
la functiuni.
Minnnerul de interno t Prescurtare de desret. §tiinta nationalk ziva Unirli lui. ale isbandei.
Jurnal-i referat al consiliului de ministri relativ
la autorizsre.
Dura vremuri indelungate de Cu Dumnezeu inainte! ,

Decidune ministdrialS. . nenorociri si de grele incercdri, . FERDINAND

CirculAri. inaintasii nostri au reusit sa inte-
Anunturi ministeriale, judiciare, administrative Presedinte al consiliului de ministri si
particulare. meieze Statul .Roman prin Unirea
ministru de ra'sboi, Ion I. C. Brätianu.
Principatelor, prin räsboiul Inde- . Ministru al afacerilor strainc, Em. Po-
pendentei, prin manca lor tteobo- rumbaru:
PARTE OFICIALA sità pentru renasterea nationalk Ministru de rinanto, E. Costioeseu.
Bucuresti, 15 August Astazi ne este dat nona' sR intr- Ministru de interne, V G. Mortma.
gim opera lor, inchegAnd pentru Ministru de dornenn, Al. Constantinescu.
Minisiru de industrie, Al. Radovici.
In urma insarcinarii date de mi- totdeauna ceeace Mihai-Viteazul a Ministru de lucrdri publico, Dr. C. An-
nisterul afacerilor straine, in nu- infliptuit numai pentru o clipa : gelesco,
guverimlui roman, cl. Edgar unirea Romanilor de pe cele (load Nfinistru de iustitie, Victor Antonescu.
.Mavrocordato, ministrul plenipo- parti ale Carpatilor. Ministru de culte i instructio, I. G. Duna.
tentiar al Romaniei la Viena, a De noi atará astazi sR scapam ---9-t-o1401110-ti
comunicat guvernului Imperial si de sub stdpanirea straind pe fratii
Regal al Austro-Ungariei ca, ca in- nostri de peste munid si din plaiurile OSTAg
cepere dela l4/ 1916, ora Bucovinei, nade stefan ce! - Mare V'am chemat ca sR purtati stea-
9 seara, Romania se gdseste instare doarme somnul'lui de véci.' gurile voastre peste hotarele unde
de rasboi cu Austro-Ungaria. In noi, in virtutile, in vitejia fratii riostri..va asteaptd ca nerdb-
Textul acestei declaratiuni a fost noastrd, stä putinta de a le redà dare i ca -mima pinta de nddejde.
comunicat atAt leggiunii Austro- dreptul ca intr'o Romanie nitre- Umbrele marilor Voevozi Mihai-
Ungariei din Bucuresti cdt si Sta- libera., dela Tisa pana la Viteazu i8tefan-cel-Mare, a caror
telor ca cari Romania intretine re- Mare, sR propaseasca in pace po- rdmdsiti zac in pdruanturile ce yeti
latiuni diplomatice. trivit datinelor i aspiratiunilor gin- desrobl, va indeamnd la biruintd

ROMANI
.
tei noastre.
ROMANI,
.
ca vrednici urmasi ai ostasilor cari
au Invins la Rasboeni, la Cdluga-
Rasboiul care de doi ani a incins reni si la Plevna.
tot mai strans hotarele noastre, a Insufletiti de datoria sf Ce ni Veti luptà ala turi de' marile na-
sdruncinat adanc vechiul aseza- se iMpune, hotärili sit infruntam. cu tiuni cu cari ne-am unit.
mant al Ettropei si a invederat Varbatie toate jertfelelegate de un O luptà aprigà va a§teapti;:Cu
pentru viitor numai pe temeiul na- crancen riisboi, pornim la lupta cu bOrbOtie sR Ii indurana Inkt

PROCIAMATIA REGELUI FERDINAND I LA DECLARAREA RAZBOIULUI CU AUSTRO-IINGARIA

www.dacoromanica.ro
 Facsimile 22

EMMOIAN': 1'6 C.SAU5 .10N

garti, ii 23) Aprilie 1918',
areaseLare-seace,meeetereesteter.rvx eotrvydto,paat te.ittosito'..rexrssrtuersM;t.saeofiurnbetsfnoRefteixxe. met.

REGA-TIJL ROMLNIEI

MONITORUL OFICIAr
1,12E , ABONANIENTULUli - PRETUI, ANLINTURII-Ofk PARTICULARE:
ai annal; 23 ti, a5 Inal 15 la; pe natl.'. Lui A liana lar eand stint mal molts- !Nit,
re'air ,1tAtrjutluleno al centime It/liana. 49 lei anual. 59.bunf de necare
Pent,' Mid. curates 35 :al annal. Pentt'u abdomentt la unualurl se far conditii specials.
A'JDaVilar,a'a instep la 1-Abeilia,1,1ulls, I ectemtrrie al I fainterIo Costul unui ouernplar M,mndonsC Oriel, We GO 55u1.
trita trace cfintrion an linnciai to attui.
.. In ,StrainAtate .1 67 anual. CO5/01 uuul embitter Thatbaforlia"Partainenturn este 22 haul.

,P-RE-1151,,PUBLICAI'll,f,-0-ft:
Lei 5 pen,i, u publican's juleckloreasea care nu va trove do 30 linit. Paiiifcatiiic 'relativo la schimbafs de 'aurae.. la titian practicO a crisital Protei,o,
dcal cura va °enplane tntro 32 al So Unlit In coo oftad ra true de SO Hun istorderito da certificate ole 01000 sou de nifaunilre de stutill, na diploma, btu.,
re ra puma tai ID pentru flews 55 (hilt saa Irasnuna. tel 5 nautili flocere-Nuinune.
Drift act intr.. an an ptati apano dupe atatertel-nUmo. 0 Until sa soutane de 32 Mere din boreal AroUit.,ruluL
Fettle taste., ala aun a5o, pruurele, revocando de 'procurl, 'etc., -tie la extract .,
'situ eitettoo, sa vor taxa 62 Paul [into. Gantt aun suer's/a foal puns en
r5fa/itri De re lei o 'NO minting.. ill tel. x.
Lc; CD pantry pot.tIcare., Nroale.t, asnstilultti prirlfcaro
ran sruntrtitiiier itoot itoottu itcursjaprta it:ousts, baltonate lo fittlittenatt
Stalut. easietadber Cooper/111re st.publicanIte petrolltere. 30 bent dui, ,, 20 Ideal 'tiara fit Ivits.ro té teaeria,
anonlme, pub -0.1111e Ninon., auletatilor de credit, -SI asi- 10 bentru publicaren eineninimentotor, robatatnontater Ca expleuttiri e
guru), e r.. bt.utitele lar, cum al ptibioantio reiairea la exproprIerl paulru nil .) ditor tuatara relative la- atnicatarca praluritnr ...Denial,.
feral., 52 pint [iota. 6 5 paint plibilcattlia rslative plardsri,de raceptée. Ott-tut, ceo.;
eltenilo de holarnIcits 67 bent clad puli,c,iia e VIM. io yr., autoraala o Statolui.' '

rentra publIcanito condo si ;wt.& a delta al, se VP suel lava dubla, tar what cato corula sa opera a Vela at se VA paraspet -
.... otlata at Juniataae taro ebinuilte.

8:Erman Radortut prefsedinte al consitiotoi de nird0ri cutre M. S.

PAWTE OFICIALA : Paged?* consiliulu; ire Decrete Regoto.
rapnarte.
ogriculfivei donteniilo?,.Prea-Curtare de &ever Siro,
de. rdebii i Frescurtari do decrete,.
Mitulorail hortirilor publico: Decret. - Sfatul Viral din Busarabia votand, in scdinta tibia 27
()coined ministeriale. Martie (9 .Aprilie) 1918, unirea Ropublicei D,mo:Ta-
Autumn runiateriale, judiciare. adrninietrative i putter:13re. tiee Moldovencsti (Basarabia) err subsemnatal
are onoirea a rugh, respeetuos pe Romania'
Maiestatea6,\'oastri-si
Parte oficia binevoiasoi anaemia alituratul proieet de decret p,ntro
promulgaroa votulei in chestiune si a deelaratinnei acute
ki, 9 Aprilie 1918 - eu Oast prilej de subSemnatut in mimeo poporulai Ro-
man si el Maiesttitei Voastre. .
PRESEDINTA CONSILIUL1.11 DE MINISTRI Sant
.

- Cu eel mai prefund respect -

FERDINAND I, Sire,
Erin gratin Drannezeu $i vointa Oationali, Rege Al Maiestatei Voastre 1- -

al lionainiei, Prea supas si pesa plecat servitor.

La toti d fafri i i1iii'i, seimifitte : Pro,lintote conelliului de -utinit.tri
Sfatul Tirei din Basarabia, in sedinta I ui data 27 Mar- - A. Marettiloman:
ti° (9 Aprilie) 1918, votind, -prin 86 voturi pentru No. 68. . 1918, Aprilie 9, .

contra 3, thud si 3G abtineri, nrindtoarea rezoltitinne

,In numele Poporului Basarabiei Sfatal Tarei declarti
,Republica Democraticii Moldoveneasci (Basarabia)
In hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunilre, 1.tfaten- FERDINAND. I,
Neagrrt si vechile granite cu Austria, ruPtti do Rusia Prin graia lui -Dtunneze.ti. i vointa nationala, liege
acum o anti si mai bine de ani din trupul vechei ,a1 Bornaniei," . . -

Moldova In puterea dreptutui istoric i dreptului cle- -La toti d fOi viitori, siln4tafe:
neaaa, pe bsza..principitilui cd noroadele singure sa'si Asupra raportului Preseclintelui ConiliíaTui Nostru de
hotirasci soarta loe, de azi inainte si pentru totd'aurat
Se .uneste co Mania .Sa Romania". mini$1ri No. 69/918, .

,a Prezidetitut Consiliului Nostril de Ministri de- Am decretat si-deerat4m

clarant]. ci: . Art. I. Sunt 12111Eiti secretari
InAtitiinele Roman si al. Regclui Lui Stat hirit portofoliu : - -.
M. S.'Fordirtand I :al P.ominiel ia act de acest Vot
. D.. Ion Inculet si
quasi unanim.si dqlari la randul Lui Basarabia D. Doctor Daniel Ciugorcann. .
unitit en Romania de veci una si 'Art. II. Presedintele Consiliultti .Nostru de ministri
Promulg4m .acest vot si aceasta declaratie si ,ordo- este Insircinat cu exact; tarea acestiti decret. -.
nim si fie ittestit cu sigiliul 8tatului si publicat In Dat in Iasi, la 9 Aprilie 1918.
Mon floral Oficial.
Dat in Iasi, la 9 Aprilie 1918.
(L. S. St.) FERDINAND -
FERDINAND
Pre,,ediatele m101111111 de naiaiptri Alittistra de juetitie, Preljedintoto cousitiului de tatioktri _
A, Marithilomen. ' n , Dobreacu., A. Maretitoman.
No. 849.
No, 842.
.
-

UNIREA BASARABIEI

www.dacoromanica.ro
 Facsimile 2.3

.7 .

No 212 U: E. 1 LAR 50 13A1-11"? (26) pece rie1 18 4,

REOATI:11, ROMANIEI

,
MONITORUL OFICIAL \
PRETUL :1130NAMENTULUI:
lo tara: 120 lal anual: 60 lel pe eebe ho pe trei hm!.
PRETUL ANUNTURILOR PARTICULARE:
Peutru autorliati indefen celoune ur.bane, 160 !el anual. Le! 10 pan* la maximum 10 Hall; lar calad sane mal moile
Pentru comuns cure, 60 lei anual
Abonamentu/ la D..sbateril, Parlamentare Cene 10 le/ lunar el ente (lea da fiece.r
usnUit de acolo la ifunnueui
Once abonameni se pidte,te en ant,cipefle, Coetul une! ezemplar Aiontiored 011cial este 50 banL
Abenunentele Mese la 1 AprIllo, 1 tulle. 1 Octom orle si 1 'anear,
tara a trece diotri,n an financiar tu eltuL Co.tu, anal exemplar Desbettertle Parlamentare tate 25 bala.
In strelnAtato: lol 1,0 anual.
DIRECTIA GENERALA A MONITORULUI OFICIAL 81 IMPRIMER1EI STATULUI : BUCURESTI, BULEVARDUL ELISABETA
PRETUL PUI3L,CAVILORs
Orlen publicatie indecdtoreanc4 mi particular!, 61 once act letrada, ca anexa de Lei lIla ponina publicarea II:rae/alar conellialui de ministrl privItoara la acor-
inserat tu Vonttorut Oftlal so va plan co. 1 lau Hala de Monitor dares avantalotor logtt perttru IncurCaroa Industrial natfonale la febrican0
Cl Industrias,
O chollo de Inearat costó 10 Id. SO Idea:, idean privitoara pe me,ariasi ti mori larauestl.

Ultaffile de holarnicli se vor laxa ca 1 lou linfa de Monitor. Na se di curs nici unei publicatiuni dec:d data e claturaie la o adresd neutra
colo ale tu:toril:Miar iau cele Judec,oreeti olla o pelillo titular.. o bard
Statutole oriedrur (el de societifl cu 1 leu Ruta do Monitor. timbro fiscal l lo bar,/ tinibru de 4.1,:or Poutru cele ale Par...tilar.
P.:cetina relativa la schimbero de nume, la libero prealicd a oricarei Proles% Publfc,ila va a toldeaune serios cllef po ella fuaie de ndr:iu donal adrara ori
petnia.
plereerlie do certificate de clan° san de abnolviro do studil, de diplome, oto., Adrelela si p.:Altillo sor fi Indraplate catre Directoral general al 3fonifortaui
lel 10 ',nutre florare insertiuue
Peutru publicallile ccrutc fig, afmrd a doua si se va socotl taca dobla, /a: pentro cele cenan ea apara a trcia xi
Sc ca ecrccpc udatil al.jematatc lata cuisnaita.
-

SUMAR: tru de miniptri este insdrcinat cu exe- Pentru libertate si drepturile natiunilor,
PARTE OVICIALA. Presedintia Onsilildu'i cutarea ciecretului de fatà. Regatul (toman a socotit de datoria lui sa
de ininistri: Decrete si import. -
Dat in Bucurepti, la 12 Decemvrie se alipeasca acestor ['uteri si impreun&
industriei si comertului t Dccret °u (de sd-Si jertfeasc& fiii pentru desrobi-
si rectificare. 1918. rea fratilor nostri asupriti. Dupd mari
iliaisterul de interne: Decret. FERDINAND suferinte vitea 'jiininunata a ostir,[i rioas-
.Ministerul de juslitie: Decret. Pre§edintale consiliului de Inin4tri
Ministerul de fivante: Decrete si raport. tre isi Kaseste rasplata. Al5turi de glo-
si ministru de externe,
Prescurtari de decrete. aliati, Romania este astazi prin-
tliinisterut de rdsboi r Decrete si rapoarte. Ion I. C. Brdtianu. co. 3.G6i tre Invingatorii lumei, 13asarabia si Buco-
Eruto.
Ministerul industriei pi routertvlui : Jornal. vino s'au unit cu patria mama. iara peste
Ministerul de finnate: Jurnal referat. FERDINAND I, Carpati, romanii, cari Impreund en noi
D,citiu ni ministerial, o
Prin gratia lui Dumnezeu pi voluta de at&ta vreme asteptau ceasul intregirei
Ordin circular. - neamului, indata ce si-ati putut spune
Anunturi inioisteriale, judiciare si particulare. nationala, Rege al Romaniei,
gandul, au proclamat prir marea lor Adu-
- La toli de fald i viitori, stincitate : nare Nationald intrimila la Alba-lulia, in
Asupra raportului prepedintelui consi- 48 Noemvrie ;1 Decernrie .1918, unirea
PARTE OFICI ALA liului Nostru de ministri sub No. 2.171 Ion necondit ienatä si de a pururea cu Re-
din 1918, gala! Romaniei.
Bueurefti, 12 Deeenwrie Luand act de, hotartrea unanim& a Delegatia Adundrii Nationala a infati-
Adtafdrii Nationale din Alba-lulia,j sat Maiestatii Toastre acial Unirei, pe
PRESEDINTA 'Attrdecretat care cerem prin decretul-lege de fatd
EONSILIULIJI DE IYIINISTRI
Art. I. Tinuturile cuprinse In hotd- Maiestatii Voastre sa-I intAreascii, spre a
rirea Adunärii Nationale din Alba-lulia da o forma definitiva unitatii noastre na-
dela 18 Noenwriell Decemvrie 1918 tionale, acum deplin infaptuird peste
FERDINAND I, sunt pi raman de apururea unite cu bale tinuturile locuite de romani.
Prin gratia lui Dumnezeu i vointa Regata! Roinaniei. 1]nirea aceasta,'in ziva edad marii nos-
nationald, Rege al Romaniei, Art. II. Prepedintele consiliului Nos- tri aliati sunt invingalori, isvoraste din
tru de niiniptri este insdrcinat cu adu- paterna de data a poporului rornAn, din
La toti de fatd i viltori, seineitate : cerea la indeplinire a decretului-lege vitejia soldatilur nostri si din voinjw ho-
Aya' nd in vedere vacanta ce existd la de fatd. tarita a romanilor de pretutindeni.
departamentul agriculturii pi dome- Dat in Bucurepti, la 11 Decenivrie Ea se intemeiaza pe 'finta ins&si a nea-
niilor, 1918. mului rom&nesc, cate de aproape doud
Am decretat i decretdm : FERDINAND mii de ani, in mijlocul tuturor v/tregilor
Pre§edintelo censiliului de ministri vremi, a stiut sa-si pastreze neatins carac-
Art. I. D. I. G. Duca, pana astdzi - si ministra de extorne, terul tie constiinta nationala.
ministru la departamentul cultelor pi Ion I. C. BrAtianu.. No.-3.631. Ea se ['cazalla pe cerintele istoriei, cari
instructiunii, este nutnit ministru al ii impun desiiintarea tuturor granitelor
Raportul d-lui pre,edinte al consilultd pi mi-
Nostru secretar de Stat la departamen- nistra al afacerilor strdine cdtre M. S. Regele. nedrepte pi nellresti si statornicirea Sta-
tul agriculturii pi domeniilor, pi telor dupa princiPide nationalitatilor.
Sire, Ea e voita in fine de nevoile neamului
D. Dr. C. Angelescu este numit mi-
De veacuri neamul romanesc linde spre renal/ese care nu poate trai despartit
nistru al Nostru secretar de Stat la de- unitatea iui. si care inimai prin unirea la Malta a
partamentul cultelor pi instructiunii. De aceea cand prin ritsboiul general luturor Ililer lui !si oate indeplini cu
Art. II. Prepedintele consiliului Nos- o parte din omenire a intreprins lupta folos pentru omenire pi custraluctre pen-
--

NIREA TRANSILVANIEI

www.dacoromanica.ro
Facs imil e 24

No", 217 UN EXEMPLAR : 50 BAN.i Mercari, " D"'myri"'8

1 'anuario 1918

REGA.TUL, ROM.A.NIEI

PRETUL AtIONAMENTULUI:
In tare tL lei anual, 60 MI pe yeso luol. Si) !el pe trei
. -
OFICIAL
PRETUL ANUNTURILOR PARTICULARE
.

Pentru amarla(' Mdeleoo 51 comuna urbroas, 100 lei anual, Lel 10 pana lo otaxlmom 10 Hell; lar dad sunt mat malla
',entra comaue ruraie so !el anual.
Abonamer,u1 la Dest,aterile Parlamentare cuata /O lel lunar 01 este l lee de fletare Hola

../1
.
oaeloit de acola la .11,nitorul Oficial.
Orle:, abonamont plateste cu aritmlpelle Costal anal exeraplar Monitor"' Oficial seto BO bael.
Aln,narnentela lacee la Arrilie, 1.iulle, 1 Octonivrfe ,t I lanuarle,
1

(Mi a trece ~trua au.Onanclar la alta'. .

Co tul unul exemplar Derboterilc Parlamentare este 25 bent

lo atrilicatate : lei 159 anual.
DIRECTIA .(:liNERAT.A. A MONITGRULUI OFICIAL SI IMPRIMERIEI -STATULUI : BUCURESTI, BULEVARDUL ELISABETA
PRETUL PUBLICATTICORt
---__-......-----....-._.----- I
Orina p..blicalio ,Md...aíturea,ma sea part)cular& oi orino act lotrodue CO. aliara do Lei ft, poutru publicares puna/olor consilialui de mlnletrl prIrRoare la amor-
fo.. la Monitcrut (Vicio/ ea va pise co 1 leo ;lela do Monitor dares acantaielor legil poutru locura:arca Madrid nallonaie la labrIcAull
O citalie de iuserat costa 10 /el. .

GRalfile de bota:niel' se yor taxi cu 1 tau /lela do Monitor.

J O O industrias/.
40 idean, idem privItoare pe megarlael pi morl lit-ángel'.
Ni se da curs old e, ano' publIcelluel d,cat dad ri. ulaturatd la o &duma
AtMor sati cele Judocatore ti I la o cti lo UUmbral* en 1,p0eotru
Stattitele oriciror !el de societali Cu 1 leo linfa do 3fanitor.
PublicalIlle ..olativo la ,.chimbare de TI., la libera practica a oricarei proles'', Q
feboTalV.',: fe fan' llora de de alutor pontru cele ale ' BO baol
' particularilor. . '
PapTiratia va O totdoaaaa serial cite% pe alta loa. de hartlo docat adrosa out
-
plerdarlie da certificate do clase sea do abuolyire de studil, de diplome.etC.,
lel 10 poutru ileram inserlitme.- , :, ), Adresele pi petillile ed II Indrepteto catre Directoral genera/ al Monitorului
Oficio!.
- .....,_
fa Pudra publleatitic ceruto sa apara a el se va rocoti taxi' atabla, iar ',cutre cele cerate si apara a treia zi
(lana ov
se va percepe Pasta pi jumetate taza obipuita.
,

SU m A
.
,
: Dapindul d-lui preedin'te al consiliulai de rnini,tri FERDINAND I, -
PARTE OFICIALX. Presedinta consilittlui ininiStro al afficerilor strnine cátre M. S. Ilegele.
de ministri : Decrete i raport.
*Prin gratia lui Dtitnnezeu i vointa
Itiinisternt faceeilor strdine Dccrete Sire, nationald, Firdge al Romaniei,
la &cornil:111i.
Mie stera de interne Decrete ;i rapert Vitejia neclintità a ostirei'romilne, lup- La top' de fatcl ci viitari, sdnatate :
relative la fuer tiind. tand pentru o cauza sfantii.alaturi de glo- Asupra raportului presedintelui con-
Mmisterut ii rdsbni : Prescurtare de decret.
Ministerial de piante: Decret retatir, la riosii ei aliati nestirbita. inc.redere ce a siliului Nostru de ministri sub No. 2.212 -
functiune. aratat popord reman de pretutindeni in din 1918,
Decizieni ministeriale. triumful unitatei sale nationale, au sters
Ordin circular. pe' veci nedreptatea t'acata la 1774 vechei Avand in vedere unirea Bucovinei cu
Anniipari judiciare 1i particulare. Regata] Romaniei
Moldove, careia i se l'apea, luandu-i
Bucovina, nu numal obarsia desvoltarii Considerand trebuinta de dispozitii
PARTE OFICIA LA sale de iream, dar i mormantul Voevo- tranzitorii pentru administratia si jus-
dului ce o intrupase, Stefan-Cel-Mare titia Bucdvinei.
.si Bun.
Thicuregi, Decemyrie Am decretat i decretdm :
Acum,dupa 144 de ani de robie sti ama,
la libertatea deciziilor sale, Congresul ge-
Art. I. In Bucovina Minan in vigoare I

_ PRE$EDINTA legile i ordonantele de pana acum. '

neral al Budovinei, Intrunit la Cernauti
- CONSILIULUI DE MINISTRI in ziva de 15/28 Nbernirie, intruptind Legile esentiale nu vor puted fi mo-
_.
suprema putere a tärii i flindinvestit dificate decat pe cale legislativa : intru
cat lusa vor fi necesare schimbdri, ce
FERDINAND I, singur de puterea legiuitoare, in ifumele ar rezultà din faptul unirei cu Regatul
Prin gratialui Dutnnezeu si vointa Sttveranitatii. Nationale a' botarit unirea Romaniei, ele vor putea mina prin de-
nationala,'Rege al Romaniei, neconditionata B pentru vede a Buco- crete-legi.
La tali de fagi i pidorirsdndtate : vinei, in vechile e, flotare pana la Cere- Ordonantete in vigoare vor patea fi
mus, Colacin si Nistru, cu Regalad schimbate de ministrul delegat al gu-
Asupra raportului presedintelui con- maniei.
siliului Nostru de ministri sub No. 2.211 vernului la Cernauti, care are si dreptul
din 1918. Constintind prin acest decret-lege a da ordonante privitoare la adminis-
Luand act de hotdrirea- unanima a voinla Congrosului general al Bucovinei,' tratia Bucovinei, in cadrul legilor
Congresului general al Bucovinei din Maiestatea VbaStra implineste i pentru vigoare.
Cernduti dula 15 Noemvrie 1918, Bucovina dorul ce! mai scump 'al unid Art. II. Pentru BucOvina vor intra
Am decretat si decretara neam intreg si asigurd tetneljile Rominiei in cousiliul de ministri doi ministri tara
Mari. portofoliu.
Art. 1.,BucovIna, in cuprinsul gra-
nitelorsaleistorice, este §i ratnane dear Sunt cu cc! mai profund respect, Art. III. Unul dintre acesti mini§tri,
pururea imita cu Regatill Romániei. Sire, ca delegat al guvernului pentru admi-
Art. ti. Presedintele,consiliulni Nos-
Al Maiestatei Voastre
nistratia Bucovinei, ii va avei rese-
tru de ministri este Insarchial Cu exe- dinta la Cernauti, iar al doilea la Bu-
cutarea acestui decret Brea plocat si pro supus servitor, curesti.
Dat, In Bucuresti, la 18, Decemvrie PreMintele coosilïuIuid ministri Art. IV. Floral-II-He consiliului 'de
el 918. si ministrul afacelibir stráine, -nanistri privitoare.la Bucovina se veir,
FERDINAND Ion I. C. Bratianu. -
luà perandu-se avizul rninistrului de-
i'rectintete consdielei de nd.ni,tri . legat al guvernulni la Cernauti.
;f iuinistrul afacerilerstrgue, No. 2.t1 I. I 918, De ami e Art. V. Pen tr u. trebui n tele;Bucovinei,
Ion I. C. Brittiann, - No. 4. Mara de acele ale adminiSt a 411.0
-,
_
UNIREA BUCOVINEI

www.dacoromanica.ro
 Facsimile 25

i".1,;

No. 466 bis EliMPLA.A: Mercur4 26 Octomvrie 1Q21

R E G .AT L0. 4.oMA1n1'1t

MONITORUL OFICI PRETUL ABONAME-NT.ULUI:

We: 110 lel aimal : 120 lei pe nat.., luel: dO lan pe trei OrICht jartkohno ca
' Pairo autorilihl lueetane al cotIlune urbana, 2110 is aeual. 1000teue000l la Draw.... Pasidmenserre coatí 20 la up.. rta .
Pairo came. resale. 1,03 id.eal. . ...lit do aaala lo omit. corog (*.lac
in etralelltate, lei auual. --.--- .

I.
Abainamentele llacep In 1 Apri11,1 lull, 1 licteut,le 1 1 laneari
trace dIntrun an financier 16.111.11
Petol exemplar ./doeiterve on,-. to 1 Ha
Costal omi exemplar Deneausr. Porto...are mete 60 banL

DIRECTIA GENERALA A MONITORULUI OFICIAL IMPRIMERIILOR STATULUI: BUCURESTI. BULEYARDUL SLISABETA

PUL
-

PRETU'L.
Cric, publIctle uglecaloreanell sata.,,rticulara al i..1111 O pentra publicarea ponnalsior analllulal de ruieloirl ix-WI.. la
lo.rat la Non.loyal Ofiesel or Vra pllU cu 2 lel eau do oomscr. av.tajeler legit pea. Locaraptroa ladostrisi-uanoaale In taluicaml.
O tn.ti, de hmerat'coata Si Ml.
o oldustriall
I.eI Idem. Weep pry... pe eseserlavl el marl teraneatL
Castillo de hollrrecli se vur taxi, ea 2 lei 1101. de Monitor No no ea curs :lid unel poblIcatlual deal d.a I neaterotd la a .0000*,p00100
OlAlutolo °Hare. IC de sinictntl on 2 141 Hula de Monitor eels ale autoritatiler tau role ludecatoreatl el la en palltiellietbraUl cu t I.
Puteleatille relative la se/Ambers de oucoo. la &Haan pracIPA °halm proteall,nte timbre fiscal ti 20 haul tionbru de aleter pon. cola ale particular., .
Publicshn va a totecauna aerial 01144 pe itoloolu de
ist 20 pentru Sera., Illaertlunt. petIlla.
dr xcepleatA puilicathle relative In Iderdeale de Rota earl rienao u1000.712,r.- Adroit.° al potAllla war 11 ladieplate cat. DIreetartd, gen:Val el'ile;Olgrufoi
1111 de 10 .1 plea lo enalmuun 10 IlnIL
tt--..........-,- l'entro publicando coioto eat apurd a doua el se va Bacoti tape thiLlia..ar nentru Cole carate Si saguNii a.,tooa ti.
.

..-4_,...-...-.. ,----.4-------
Se va pereepe Peat* el 1.0.000ktnn., G.+1,111... '

. - .
.
..,
..
.... .
.

-
.SU /i1A.12 ' .. ---
.
if iniaerul chi jwiiiie: June al einailialal da, miniatri. -, .-
PARTE OF1CLALA. Man;fest ' ' Deciziinl rninistforhOo
Iliaitterul de rdiboi: Murata reiativi la fuactiuid.,, Erato. PART& NEOVICIALA. Comanicare. Ationtori judfciare at particolaci.

PARTE OFICIALA -

Bucuroi, 25-.0ctomvrie. 1921

FERDINAND I, r,:

. Prin gratia lui Durnnezeu i-.vointa natiOala,

Rege al Rornariiei;. V`

loft- . le 134 p
e

le . -
/- 4 Jaw' ta:
. .. .
.
03 ,
I .1

.., :%.
:.e..:
, .
e

. a) _ I
..tza

' ' -,
A , .- ' ....; ..ip..! if
. . . ' . .. ' -:Lit ' ';.:N.%; ',';,' :' ."?.;.'!",1
AStAzi.Pi-onia QereascA a hArAzit Dinastidi un n ou.v1Astan.'...: _ .,
A. S. R.'Principesa gostenitoare' .Elen,a á .12.qtn. aniei:la dat na§tefe:Aingi;prin- .

cipe, caie a -priinifnumele de MIKAL''.--. '..- .- .'',.f..'[:-'.:P s: -; .., ...:. '' :',..- '',', . -.:. .

Sunt.incredintat.crl intr.eg poporul roman, care, atá.'t in clipele .cle;:buctírig.ca:i

.

. si iiir cele de grea curripàn5., a fbst necímtenit sprijinul Tronillui. si al: Dinastiei; va n

- sA'rb5.tori 'cu frisdietire ,fericitul evenirhent impreting,cu.Mine si Fahlkia-Mea. .' . !,Z

DragoStei poOorului Mett prea iubit §i., brayei Mere armate le,inCreefitnezTe
.

.'Principele.nou.nUtut, ..
'
'.-f.
,' ...
...7,.. j. . -.i. - _
.
.
- ..-,,-,..-...
. '
, :-, ;:.: .., . . . : .:.

Dat in Palatul bucure§ti in ziva'..de 25..Octomvrie anul 1921.. - ' '" ' r'' '''t
. - ,

`. No. 4.26.6.' . ". --FERDINÄ.11D

,

PROCLAMATIA REGELI. I FERDINAND I LA NASTERF,A A. S. R. MAREI.I. I OLVOD MUM.

www.dacoromanica.ro
Facsimile 26

4..0

458 MONITORTTL 017TOTAT, Nr. 124 bis 8 Ii.rnie 1930

Cedre raclni,
Impins de marea Mea dragaste de Tara, am sosit in mijlocul Po-
porului Meu 'spre a fi, conform fagaduintii date, pavdza Fiului Meu
si strajä Patriei.
Cand acum mai bine de patru ani, mijloace, pentru Mine nein-
- telese, au fostintrebuintate, t'ata de Scumpul Meu Parinte si fatd de
Mine, sa Mi sileascd a Md indeparta de Tara Mea iubitd, nu am
putut crede o clipa ca o Domnie atat de glorioasa se va sfarsi ful-
gerator.
Astazi in mijlocul vostru am venit Cu inima plind de dragaste
-pentru toti Romanii si Cu singurul gand de a strange imprejurul
Tronul id pe toti 1111 Patriei dornici de munca si de adevar.
In sufletul Meu nu a ramas nici o umbra de resentiment fata
de acei cari, in rästimpul pribegiei, au crezut ca putean prin vor-
bele lar sa stearqd din Mima acelui Papar, in mijlocul carilla MialT1
nascut si am crescut,legdtura sufleteasca ce Ne-a unit.
In clipele grele prin.care trece Tara, 'fa" c cel mai calci apel tu-
turor filiar sal, la cea mai sincera si desinteresata colaborare
pentru desvoltarea fortelor"ei vii.
Cer ca toti, fard deosebire de opinie politicá, credinta sau °bar-
sie, sa-Mi dee sprijinul lor cel m.ai larg pentru propasirea Tarn
prin cinste si demnitate.
CAROL

PROCLAMATIA M. S. REGELUI CAROL II, LA 8 IUNIE 1930

www.dacoromanica.ro
 ANEXA 8

INTRAREA DOMNITORULULUI CAROL I IN BUCURETI

Din intru.
Eri, 10 Maiu, Inältimea Sa Principele Carol I, Domnitorul României, a facut
intrarea solemna in capitala Bucuresci. Pe la 21/4 ore dupa amiadi salve de artilerie
anuntara sosirea Màriei Séle la rondul dela osea, unde, In sunetul musicilor i al celor
mai entusiaste strigari de ura, fu primit de malta Locotenenta Domnésca, de DD. Min4trii
0 de D. Primar al capitalei, care infati§fi Domnitorului painea i sarea, symbol al
ospitalitatei §i al abondintei. Dupa un mic discurs tinut de D. Primar, Inaltimea Sea,
In trasura deschisii, precedat de D-nii Miniqtrii in trasuri, de D. prefect al capitalei, de D.
prefect al districtului Ilfov cu un regiment de dorobanti, de doue batalióne de graniceri
de regimentul I de lancen, a intrat prin bariera Mogo§6ea in sunetul clopotelor dela
tóte bisericele i in entusiaste strigari de ura din partea multimei nenumärate de
cetateni cari se indeséu pe amandoue laturele stradelor. La tot pasul, Inältimea Sea
primea multime de ghirlande de flori ce'i se aruncau in träsura din balc6nele
ferestrele bogat tapisate ale caselor din tot lungul drumului péne la Mitropolie.
Ajunend aci, Domnitorul fu primit de Eminentia sea pfirintele Mitropolit Primat,
insotit de un numeros cler, cu Crucea i Evangeliu, 0 fu condus in biserica. Dupa
terminarea Te-deumului, la care au asistat membrii Curtei de Casatiune, ai Consiliului
de Stat, ai Curtei de Compturi, Curtile i Tribunalele, Maria Sea a intrat in Camera
deputatilor, la ura areia a fost primit de intregul Biurou al Adunärii.
Despre solemnitatea urmata in sala §edintelor Camerei, publicam urmätórea dare
de séma ce ne tramite onorabilul Birou al Adunarii.
o Astädi, Marti, 10 Maiu, la 2 0 jumiitate ore dupa amiadi, M. Sa CAROL I.,
intampinat de membrii Biuroului, face intrarea sa in sala §edintelor Adunarei, in mijlocul
aclamatiunilor calduróse ale Domnilor deputati, ale Inaltelor Corpuii ale Statului,
ale numerosului public ce umplea tribunile.
M. Sa se urea pe estrada Tronului intovara0t de Em. Sa Mitropolitul Primat
al Romaniei, de Domnii membri ai inaltei Locotenente Domnesci, de Domnii Mini§tri,
Domnii membri ai Consiliului de Stat.
D. colonel N. Haralambie, membru al inaltei Locotencnte Domnesci, citesce
urmatorul juramént :
o Jur de a fi credincios legilor tfirei, de a padi religiunea României precum
integritatea teritoriului ei, 0 de a domni ca Domn constitutional ».
Maria Sa Domnul, ca mana pe St. Evangelie i St. Cruce, rostesce cu glas mare
o juru! ».
Dupa acésta, Maria Sa subscrie actul juraméntului, care se adiveresce de Em.
Sa Mitropolitul Primat i se contrasemnézä de intregul Minister. Acest act se depunc
de &are Domnul Primul Ministru in manile D-lui M. Costache Prerdinte al Adunarei,
care anuncie Camerei acésta depunere.
D. M. Costache, Prerdintele Adunarei, adreséza apoi Märiei Séle urmätórele
cuvinte:
o Maria Ta, in numele Adunarei al caria sunt organ, viu a va presenta multumirilc
ei entusiastice i urarile ce face pentru fericirea Domniei Mariei Tale. Natiunea, ai
o card representanti vA incunjóra aci, jura de a nu cruta nici silinte nici sacrificii pentru
o a consolida Tronulu §i dinastia M. Tale, 0 a lucra impreuna cu Maria Ta la nobila
misiune ce Vä este data de a stabili pentru vecinicie marirea i prosperitatea României.

www.dacoromanica.ro
 « TràéscA M. Sa Carol I ».
Adunarea intrégii repetà in mai multe rAnduri:
TrfiéscA M. Sa Carol I ».
M. Sa Domnul rAspunde:
Ales de cAtre natiune, cu spontaneitate, Domn al Românilor, mi-am pArAsit, fArA
a sta la indoélä, gi Ora i familie, spre a rfispunde la chemarea acestui popor care
'mi au incredintat destinatele séle (aclamatiuni entusiastice).
Puind piciorul pe acest päm6nt sacru am gi devenit Roman. Primirea plebiscitului,
'mi impune, o sciu, mari datorii, sper ami va fi dat a le indeplini. Eu và aduc o
inimA lea15, cugetäri drepte, o vointA tare de a face binele, un devotament fArà margini
cAtre noua mea patrie, i acel neinvins respect cAtre lege, pe care 'I am cules In esemplul
alor mei. (lira! prelungite).
Cetätén astä-zi, mAine, de va fi nevoe, soldat, Eu voiu impArtAgi cu D-v6strA
s6rta cea 'mina ca gi pe acé rea (aclamanuni repente). Din acest moment totul este
comun intre noi; creden in mine, precum cred eu in D-v6strA !
Singur numai Dumnezeu póte sci ceea ce viitorul pästrézA patriei nóstre ! Din
partene, sä ne multumim 'Mtn' a ne face datoria. SA ne intArim prin concordie ! sä
unim puterile nóstre spre a fi la inAltimea evenimentelor !
Provedinta care a condus pe alesul D-v Oda' aci, gi care a inlAturat t6te pedicile
din calea mea, nu va läsa neindeplinitä opera sea.
TräéscA RomAnia!».
(StrigAri prelungite i repente: träéscA CAROL I).
Inältimea Sea, condus de membrii Biuroului AdunArei, gi de DD. Minigtri,
pArAsesce sala in mijlocul entuziasmului general gi al strigärilor prelungite, TRItsa.
CAROL I! TRAESCA. DOMNUL ROMANILOR ! TRAESC.A ROMA.NIA UNA gi
NED E SPA !

Dupe terminarea acestei solemniati, Inältimea Sea s'a intors la Palat, unde, egind
In balcon, t6tA ogtirea de garnisóni a defilat pe dinaintea MAriei Sale ».
(Monitorul Oficial Nr. 102 din 1866)

58

www.dacoromanica.ro
DIRECTIUNEA GENERALA A VIONITORULUI
OFICIAL I IMPRIMERIILOR STATULUI
unitgtii administrative de-
Crearea
numitg azi: ((Directiunea Generala'
a Monitorului Oficial 0 Imprimeriilor
Statului » din Ministerul Finantelor, este
opera regulamentului din 1/13 Tunic
1873, publicat in Monitorul Oficial
Nr. 119 din 1873, care a intrunit intr'o
singurg directiune pendinte deMinisterul
de Interne administrarea 0 exploatarea
ziarului oficial §i imprimeriei Statului.
Monografiile anterioare au argtat
modul cum au luat fiintg evolutia pang la 1873 a acestor doug institutii de
bazg. Ca' intrunirea lor era rezultanta naturala a unei gospodgrii bine indrumate,
ne-o aratg si uncle manifestgri mai vechi de simbiozg : in 1866 cancelariile
Directiei Imprimeriei Statului §i Administratiei Monitorului Oficial au fost mutate
In acela0 local, la Academie, in curtea Sf. Saya. De aci innainte au conlucrat in
toate domiciliile ulterioare: localul fostei coale politehnice (afarg din bariera
podului Mogo§oaei) uncle s'au mutat tot in 1866, localul Ministerului de Interne
(casa Filipescu din strada Mogopaei) in 1867, Otelul erban-Vodg » din strada
Germana' in 1869.
Probabil cg bunul simt public a considerat aceastg convietuire ca o unificare
administrativa', cgci Monitorul Nr. 81 din 1869 tine sa anunte ca redactia lui e
separatg de administratia imprimeriei.
Regulamentul din 1873, se deosebe§te mult de regulamentele partiale anterioare
care incadrau activitatea celor doug componente. In 190 articole el analizeazg
pang in cele mai mid detalii organizarea §i administrarea nouii institutii. In
dispozitiunile generale cu care incepe, el stabile§te intrunirea inteo singurg 59

www.dacoromanica.ro
 Directiune a Monitorului Oficial si Imprimeriei Statului pe data de 1 Ianuarie 1873.
Directiunea o imparte apoi in urmgtoarele subdiviziuni:
a) contabilitatea generalä ; b) serviciul depozitului; c) servicial imprimatelor ;
d) serviciul magaziei; e) serviciul intendentei; f) serviciul sefului de ateliere ; g)
atelierul general de zetgrie ; h) atelierul de imprimare ; i) atelierul turngtoriei de litere ;
j) atelierul de fiergrie si serviciul locomobilei; 1) redactiunea Monitorului Oficial;
m) serviciul corectorilor Monitorului; n) serviciul special de zetgrie al Monitorului;
o) serviciul expeditiunii Monitorului; p) arhiva i registratura.
Capitolul I se ocupg de numirea personalului, pe care Il imparte in ad.ministrativ
(retribuit cu lefi i diurne) i uvrier (retribuit numai cu diurne). In personalul
administrativ trece si pe seful atelierelor, capul lucratorilor i corectorii. Personalul
administrativ cu lefi se numeste de Domn, iar cel cu diurne de ministru, cu exceptia
celui de serviciu care se numeste de director. Personalul uvrier se numeste gi
indepärteazg de director.
Capitolul II trateazg despre buget, venituri i cheltueli. Bugetul e inglobat
In ce! al Ministerului de Interne. Veniturile se compun din editura cgrtilor scolare
a legilor, din tipgrituri diverse si registre, din publicatitmi judiciare i particulare,
din abonamente. Publicatiile tuturor ministerelor si autoritgtilor se fgceau gratuit.
Acestea puteau obtine de asemenea tipgrirea gratuitg pe hârtia lor a diverselor
imprimate. Ministrul de Interne putea ordona si tipariri particulare gratis. Cheltuielile
de personal si material erau prevgzute special in bugetul Ministerului de Interne.
Licitaiiile erau obligatorii numai pentru: hfirtie, lemne, cgrbuni, gaz lampant
cernealg. Celelalte aproviziongri se fgceau prin bung invoialg cu aprobarea minis-
trului peste 100 lei si a directorului sub 100. Aprovizionarea prin bung invoialg se
facea de intendent, care fäcea si distribuirea acestor materiale la ateliere.
Capitolul III trateazg chestiunea averii. El prevede un inventar si dg rAspun-
derea conservgrii averii mobile sefilor de ateliere. Obiectele scoase din uz se scad
pe baza unei incheieri a unui consiliu.
Capitolul IV fixeazg atributiile i lucrgrile personalului i serviciilor: directorul,
contabilul-casier care este in acelasi timp seful serviciilor administrative, serviciul
depozitului (de cgrti ale editurii i imprimate tip). Atributiunile sefului de ateliere
serviciului imprimatelor (tipgriturilor), care este de drept serviciul comercial
al comenzilor, sunt desvoltate impreunä. Mai departe se reglementeazg activitatea
corectorului imprimeriei care este responsabil de erorile care conduc la refaceri
de lucrgri, serviciului magaziei, serviciului intendentei, insgrcinat cu paza averii
cu aprovizionarea i distribuirea materialelor mgrunte. Regulamentul stabileste
controlul lucrului i prezentei culeggtorilor, responsabilitatea erorilor, disciplina in
atelier, regimul elevilor. Aceleasi prevederi pentru atelierul de imprimare, cel de
turngtorie i cel de fiergrie.
Capitolul V stabileste atributiile redactorului Monitorului i ajutorului säu,
care sunt numai de specialitate, cele administrative privind pe director, atributiile
corectorilor Monitorului, ale atelierului special de zetgrie al Monitorului cu care
60 ocazie se indicg i modul aranjgrii materiei in Monitor gi ale serviciului expeditiei

www.dacoromanica.ro
r.
a.
.C.1
4

www.dacoromanica.ro
o, t:'-'
a.
d
A
d
E
d
c...
.::. .
1
g
;4
4
41
0
.44
14
Z
1.---.-'
,_,
;4
g
El
Monitorului. Art. 133 privitor la Redactie si 148 privitor la alcatuirea ziarului, sunt
reproduse in monografia Monitorului Oficial.
Capitolul VI precizeaza atributiile arhivarului si registratorului.
Capitolul VII trateaza despre in.cheierea socotelilor. El prevede un bilant al
casei; incheiere de conturi separate pe servicii: al sefului de ateliere, al imprimatelor,
al depozitului, al expeditiei Monitorului si un Ulan; general incheiat de contabilul-
easier pe baza acestora.
Capitolul VIII fixeaza orele de lucru: functionarii dela 10 la 161/2, lucratorii
dela 8 la 18 (acestia cu intrerupere de o ora).
Capitolul IX vorbeste de concedii: pAna la 15 zile aproba directorul, peste
15 zile, fara a indica limita, aproba ministrul.
Capitolul X, institue un consiliu consultativ prezidat de director si compus
din: contabilul-casier, ajutorul acestuia, seful serviciului depozitului, seful de
ateliere, capul lucratorilor, paginatorul, seful masinist, masinistul mecanic si seful
turnatoriei, cu atributiun.ea de a urmari perfectionarea fabricatiei.
Dispozitiile diverse prevad publicarea in fiecare an in Monitor a unui tablou
de numarul coalelor tiparite pe ministere si a unui tablou de veniturile s'i cheltuielile
institutiei.
Regulamentul e semnat de ministrul de interne L. Catargi i contrasemnat
,

de directorul Monitorului: I. M. Bujoreanu. El are in anexa un tarif al lucrarilor

de culegere si un tarif al literelor executate in turnatorie.
Evident, in raport cu progresul dela 1873 'Ana azi, regulamentul are unele
greseli de conceptie: contabil care e si easier in acelasi timp, intendent care cumpara
si distribue, gestionan i cari isi incheie singuri conturile, sef de ateliere care primeqte,
taxeaza, executa si contabilizeaza comenzile. Dar el a inteles foarte bine caracterul
industrial si comercial al institutiei and da elasticitatea necesara in regimul
personalului, in facerea aprovizionarilor si and pretinde inventar si bilant.
Din nenorocire, vesnicile motive personale, aduc legea din 4 August 1876,
care, cu un singur articol, darfima aceasta inteleapta organizare, prin infiintarea a
doua posturi la Imprimeria Statului, unul de director al Imprimeriei si altul de
redactor al Monitorului Oficial. 0 serioasa justificare de altfel imposibila -- n'o
gasim nici in desbaterile parlamentare, iar legea se limiteaza la aceasta scindare,
flea' a statua modul cum avea &A corespunda organizarea institutiilor la aceasta
noua situatie.
Deci la 4 August 1876, Institutia creata de regulamentul din 1873 a sucombat
prin sciziparitate, Directiunea Monitorului Oficial si Imprimeriei Statului a fost
impartita in doua. Abia la 21 Septemvrie acelasi an, se promulga regulamentul
care organiza ziarul si un altul care organiza Imprimeria, regulamente care sunt o
extragere din acel dela 1873 a partilor interesAnd respectiv Monitorul Oficial sau
Imprimeria. Dar incoerenta administrativa creata de aceastà situatie, este inch'
agravatà prin noul regulament din 1876 al Monitorului Oficial, al ziarului. In loe
sa se limiteze, cum ar fi fost mai rational, la separarea de imprimerie a administratiei
si redactiei propriu zise ale ziarului, organizAndu-le inteo unitate aparte, -- cum 61

www.dacoromanica.ro
 este cazul ziarelor particulare care n'au tipografie proprie el ia dela Imprimerie
un atelier de culegere si un serviciu de corectori, pe care le boteaza proprii ale
Monitorului Oficial)> si le subordoneaza nouei directiuni. Deci la neajunsul provocat
de dublarea serviciilor administrative si comerciale, se adaugä i cel tot atat de
mare al imixtiunii unei a doua conducen i in trebile imprimeriei.
Mobilele acestei schimbari de organizare, erau prea subrede, ca ea sa poata
avea vieata. O noua lege care nu avea motive sa fie mai desvoltata ca
cea din 4 August 1876 o abroga pe aceasta la 1 Martie 1877 si reintruneste cele
2 posturi.
Cum nici una, nici alta, nu s'au preocupat de un statut de organizare a
institutiei, nu gasimnicio indicatie ca un
nou regulament a luat local celor doua
din 1876 sau cA ce! din 1873 se repune
In vigoare. Aceasta situatie neclara nu
poate conveni vrednicului director care
a fost Al. Pencovici. Dupa ce incercase
o reorganizare in 1884, reuseste in al
E".
doilea directorat, la 1889, sa prezinte
ministrului Lascar Catargi acelasi care
a dat regulamentul dela 1873 un
proiect de regulament adaptat nouilor
imprejurari i noului local in care s'a
Localul vechiu al Monitorului Oficial instalat institutia in 1887.
Ministrul numeste o comisiune compusa din: I. Manolaki-Kostaki Epureanu,
Vintila C. A. Rosetti, A. Cantacuzino, C. Erbiceanu si Al. Macedonski spre a cerceta
regulamentul si a-si da avizul.
Comisiunea intocmeste doua rapoarte: unul in care propune imbunatatiri de
principiu, pentru institutie, altul care analizeaza punct cu punct proiectul de
regulament.
Primal raport recomanda o mai economica compozitie a paginilor Monito-
rului, adoptarea unui anumit sistem ortografic, infiintarea unui post de redactor
care sä alatuiasca partea neoficiala a Monitorului din articole literare, §tiintifice,
economice, de igiena, cu scopul de a ajuta la luminarea clasei taranesti, infiintarea
unei §coli profesionale de ucenici pe langa Imprimeria Statului. De asemenea
comisiunea relevä insuficienta utilajului: masini vechi ne mai servind decat pentru
a forma un aliniament de parada, care sa poata face persoanelor necompetente
iluziunea unui stabiliment tipografic stralucit litera insuficienta, stare rudimentara
a atelierului de turnatorie, personal insuficient si face propuneri precise de investitii
si personal.
Comisiunea mai opineaza pentru infiintarea unui post de medic si simplificarea
administratiei, unde numarul registrelor in fiinta se ridicase la 150. Ministrul
aproba propunerile comisiunei, cu exceptia înfiinçàrii postului de redactor si a unei
62 Case de economic i pensiuni a lucratorilor, si cu uncle mici modifican.

www.dacoromanica.ro
 In aceste conditii se promulga la 9 Septemvrie 1889 noul regulament care
ridica institutia la rangul de directiune generala. El &A organizarii o factura mai
rationala ca cel din 1873, instituind o administratie centrala care concentra
chestiunile de personal, buget, contabilitate, casierie, depozit general, registraturä,
arhiva i intendenta, o grupa de ateliere (culegere, corectura, expeditie), constituind
serviciul Monitorului Oficial gi o alta grupa' denumita Atelierele *, care cuprinde
toate celelalte ateliere.
Ca desvoltare, regulamentul se apropie foarte mult de cel din 1873. El inlatura
unele din principiile gregite ale acestuia: contabilul se separa de casier, intendentul
nu mai face aprovizionare i distribuiri de materiale la ateliere (cu exceptiunea
combustibilului), contabilitatea controleaza toate gestiunile. Lash' insa gefului ate-
lierelor partea comerciala a exploatarii. Pastreaza elasticitatea necesara in regimul
personalului, pastreaza inventarul i bilantul, dar supune gestiun.ea
legii contabilitatii Statului. Regulamentul era un real progres in sens administrativ,
pentru ca sub auspiciile lui institutia s'A functioneze in bune conditiuni inca' 30 ani.
Este interesant sá mentionam un proiect de lege pentru organizarea directiunii
Monitorului Oficial gi Imprimeriilor Statului *, intocmit de Take Ionescu pentru
sesiunea ordinara a Adunarii Deputatilor dela 1913-1914, dar nedepus. El este
un premergator al decretului lege din 1919: imparte directia in douà divizii,
administratia i imprimeria, gi se ocupa numai de personal. In art. 16 prevedea
ca nu pot fi numiti corectori deca't bacalaureatii, pe baza unui concurs ; corectorii
de cl. I trebuiau sa cunoasca limbile franceza gi germana'.
Daca in 1919 s'a simtit nevoia revizuirii regulamentului din 1889, ea se datora
nu at:At desuetudinii in care ar fi cazut, cum afirma raportul de insotire, cht nouilor
imprejurari in care avea sá activeze Monitorul Oficial gi Imprimeria Statului in tara
marita. Ele duc i la o intärire a formei de organizare, trechnd-o dela un regulament
la o lege. i astfel se promulga in Monitorul Oficial Nr. 60 din 1919 decretal lege,
insotit de regulamentul de aplicare, pentru organizarea Directiunii Generale a
MonitoruMi Oficial i Imprimeriilor Statului, puse in vigoare, conform ultimului
articol al legii, la 1 Ellie 1919.
Noua lege nu gasegte institutia inteo stare de desvoltare prea diferita de cea
pe care a gasit-o gi a regisat-o regulamentul din 1889.
Condusa i exploatata fie de oameni straini de tehnica, fie de tehnicieni fara
gcoala special:A, formati in acelagi atelier pe calea empirica a megtegugului invatat
dela ucenic la gef de atelier, de altfel congtiinciogi gi buni gospodari, Imprimeria
Statului s'a desvoltat prea putin, sub toate raportmile, in acegti 30 ani. Prin
lipsa de contact profesional sau gtiintific cu Apusul, Imprimeria ramanea din ce in
ce in urma progresului tehnicei grafice, urmarit in Mina parte de industria particu-
lara. Din ce in ce Imprimeria Statului capata caracterul de anchiloza i rutina al
unei traditii tipografice. Din pullet de vedere administrativ, pana la marele razboiu,
exigentele erau cam aceleagi.
Era de agteptat deci ca legea din 1919 sa fie legea ceruta de Romania Mare.
Nu transpira' aceasta preocupare nici din textul legii, nici din raportnl care 63

www.dacoromanica.ro
 insote§te proiectul de decret-lege. El vorbe§te de nevoia unei legi, ca autoritate
formalä, de caderea in desuetudine a regulamentului din 1889 §i de adaptarea
tratamentului material al personalului la o starea timpului de fata §i a scumpirii
traiului ».
Deci legea din 1919 se multume§te sa ramana in prezent, al reorganizeze
situatia din 1919. Ea desfiinteaza vechea separatie intre ((Monitor » li 4 Ateliere»,
contopindu-le administrativ §i tehnic in doua sectii: sectia administrativa cu toate
atributiile de personal, contabilitate, comenzi, casierie, depozite, administratie, §i
sectia tehnica cu taxarea lucrarilor, corectura §i atelierele. Aceasta contopire in
doua sectii cu specificarea divizarii lor formeaza obiectul a doua capitole. Restul
de 4 capitole ale legii se ocupa exclusiv de personal, incheindu-se cu un tablou
de s alariz are .
Legea este deci unilaterala §i insuficienta nu numai prin neglijarea
imprejurarilor cand lua na§tere, dar §i prin lipsa tratarii problemelor economice
§i de exploatare, care constituiau, alaturi dc personal, cel putin a doua jumatate
din vieata institutiei. Regulamentul, caruia i-a ramas deci sarcina complectarii, o
face cu desturä meticulozitate, cuprinzand in total 263 articole. El pastreaza in
organizarea economica principiile vechilor regulamente: legea contabilitatii, gestiuni
izolate Cu conturi separate, cont de executarea bugetului, dar §i o incheiere de
socoteli inteun bilant anual care sa constate veniturile, cheltuielile §i averea ramasl
In fiinta la inceputul noului an financiar. Bilantul nu s'a incheiat insa niciodata.
0 timida incercare de intelegere a nevoilor tehnice, la art. 22: o Pentru func-
tiunea de §ef al atelierelor se vor mai prefera §i cei ce posed diplome speciale tehnice
din tail sau strainatate *. In schimb cu toata inteleapta indicatie a proiectului
Take Ionescu din 1914, corectorii, chiar ai Monitorului Oficial, se prefera dintre
lucratori, de§i acestora nu li se pun conditii de studii la angajare. In spiritul timpului,
numärul orelor de lucru se reduce la 8 pe zi, dar §i 32 sarbatori pe an, afara de
Duminici ! In privinta ziarului, atat legea cat §i regulamentul pastreaza normele de
editare i alcatuire din trecut.
Insuficicnta legii este chiar peste un an marturisita de regulamentul special
din 24 Martie 1920 de care a fost nevoie pentru organizarea §i administrarea
Imprimeriei Statului din Chi sinclu, formata §i trecuta in Directiunea Generala a
Monitorului Oficial §i Imprimeriilor Statului, cu decizia Ministerului de Interne din
2 Martie 1920. Formarea acestei Imprimerii ne-o descrie monografia respectiva. Acest
regulament special §i partial, organizand noua imprimerie, umple de fapt lacunele
legii din 1919, care, dei in art. 1 incredinteaza Directiunii Generale o conducerea
§i controlul tuturor imprimeriilor Statului, care exista acum sau se vor mai infiinta
in intreg cuprinsul Ora cu provinciile alipite*, n'are totu9 nici o prevedere pentru
o atare imprejurare. El constitue din Imprimerie o directie compusa din serviciul
administratiei, contabilitatii §i casieriei §i serviciul atelierelor vi-i incredinteaza
luerarile grafice necesare autoritatilor din Basarabia precum §i pe acelea ce i se
vor trimite de Directiunea Generalä. De altfel aceasta formula de utilizare a
64 Imprimeriei a fost foarte nefericita. Ea a condus imediat la o exploatare deficitara §i

www.dacoromanica.ro
 T
411

A
III I
=111r-=#=4:!=t I 4R

° -icdre a,pa,
¡NMI! EIII/1144N F
---- --- -

LOCALUL DIRECTIUNII GENERALE M. O.: SALA GHISEURILOR, CU SCARA PRINCIPALA

N.:
_-:,-,,_, .__L

.--,...._ ,,.... . =4.s.,_

--.4"------,. ;.- "

.
'

-J , g
-
_r
--r -

.,
J

p.,

'If. i.

:410' ,20-

LOCALUL DIRECTIUNII GENERALE M. O.: SALA GHISEURILOR, VEDERE SPRE IESIRE

www.dacoromanica.ro
irationala : se trimiteau la Chisinau pentru imprimare, coale din Monitor, din care
apoi mare parte, din cauza intärzierilor, nu se mai utilizau.
Iatä dar o sporire cam cu 30 % a capacitatii de productie a Directiunii
Generale, sporire cu totul accidentala, caci administratiei noastre de Stat ii lipsea,
ca si astazi, un program care sa stabileasca, cata imprimerie trebue sa faca, Statul
si pentru ce anume nevoi. De altfel acestei lipse de orientare i se datoreste si faptul
ca gospodkia din ce in ce mai rea a institutiei nu a atras atentia, nu atit prin
diminuarea veniturilor ck prin diminuarea capacitatii de productie. Unele investitii
ulterioare nu au imprimat nici ele un progres sensibil: masinile rotative aduse in
1925 erau de sigur un progres, dar n'au fost nici fericit alese, caci aveau format
invariabil, si nici n'au fost precedate de masinile de cules. Cladirea anexa construita
In 1925, foarte improprie ca distributie, nu a fost rational utilizata deck in subsol,
unde au fost instalate rotativele.
De aceea, cu toate aceste investitii, Monitorul Oficial nu track nici un
progres tehnic : nici ca ziar, nici ca lucrare grafica. Inserarea publicatiilor se facea
cu intärzieri din ce in ce mai mari, prejudiciind nu numai administratia Statului,
dar si interesele particularilor, care totusi plateau taxe urgente si extraurgente.
In 1927 se cumulase intärzieri de peste 2 ani.
Ca un contrast cu aceste triste realitati, apare legea din 20 Aprilie 1927,
publicatä in Nr. 91. Inteadevar ea era superioara tuturor celor anterioare. Ea
Imparte ziarul in trei parti, masura imperios ceruta de cantitatea materiei, dar pusa in
aplicare abia in 1928. Organizeaza imprimeriile din Tara, generic. Imparte tara in trei
circumscriptii aprovizionate fiecare de ate o Imprimerie prin depozite de imprimate
la fiecare prefectura: cea din Bucuresti, cea din Chisinau,0 probabil, caci legea nu le
denumeste, tipografia din Cluj a cartilor funduare, trecuta prin legea din 26 Februarie
1925 asupra Consiliului Legislativ, dar neinglobata nici 'Ana azi in patrimoniul
Statului, din cauza contestatiei baroului din Cluj. Legea repeta grava omisiune a celei
din 1919, de a nu avea prevederi pentru chestiunile economice si de exploatare.
In schimb, chestiunile de personal sunt amplu tratate. Lucratorii sunt trecuti
la Casa de Pensil a Statului: deci inch* o ingreunare a exploatarii adaugata la cele
inaugurate de legea din 1919, fata de inteleapta elasticitate lasata unei intreprinderi
industriale de vechile regulamente.
In intelegerea rostului industrial si nevoilor tehnice ale Imprimeriilor Statului,
legea mai face un progres fata de cel din 1919: prevede la art. 23 ci pentru postul
de director tehnic se va prefera un inginer specialist in masini, care va fi si
inginerul consultant al Directiei Generale.
Dar contrastul intre calitatile legii si defectele administratiei care avea s'o
aplice, au dus in acelas an la sucombarea amandouka, caci descoperirea gravelor
nereguli din 1927 a mai dus la o descoperire: dacä Monitorul Oficial si Imprimeriile
Statului sunt puse in serviciul unui scop pur administrativ, fiinta lor are un caracter
eminamente industrial si comercial. i atunci, primul ministru si ministru de finante
Vintilii Brätianu le trece dela Ministerul de Interne, la Regia Monopolurilor Statului
cu legea din 27 Decemvrie 1927. Iata expunerea de motive a legii: 65

www.dacoromanica.ro
 o In urma ultimelor evenimente intimplate la Directiunea General a Monitorului
Oficial, Ministerul de Interne impreunA cu Ministerul de Finante au cAzut de acord
ca Directiunea Generará a Monitorului Oficial si Imprimeriilor Statului sA se desfiinteze
pe ziva de 1 Ianuarie 1928, iar serviciile sale sri treaci dela Ministerul de Interne sub
directa conducere a Regiei Monopolurilor Statului din Ministerul de Finante.
Principalul motiv al propunerii de alipire a acestor servicii la Regie este cA lucrArile
Imprimeriilor Statului au un caracter industrial si comercial ca ci celelalte servicii ale
Regiei. Credem cA aceasti trecere este cAt se poate de avantajoasi pentru Stat, atát
din punct de vedere tehnic çi administrativ cfit si din punct de vedere bugetar.
Din punct de vedere tehnic, tinAndu-se seami cA aproape mai la toate fabricile
Regici se gäsesc mici imprimerii, iar la Fabrica de Timbre o imprimerie mai mare,
prin trecerea la Regie a Imprimeriilor Statului, toate aceste mici imprimerii se vor
desfiinta, iar personalul tehnic, masinile, uneltele si aparatele grafice dela stabilimentele
Regiei vor trece la Imprimeria Centrará. Regia posedi ci recruteazi cu usurintA
personalul tehnic de toate categoriile. In privinta aprovizionárilor de materiale necesare
Monitorului Oficial si Imprimeriilor va urma aceiasi norma ce urmeazA Regia actualmente,
folosindu-se de acelasi fon.d de exploatare cu care este inzestrati Regia, servind astfel
Imprimeriilor s'A satisfacA la timp toate nevoile Statului in materie de imprimate.
Proectul de lege alAturat are caracter tranzitoriu pánA ce se va intocmi proiectul
general de organizare al Regiei pe bazA de industrializare si comercializare sub o conducere
autonomA, care va cuprinde c organizarea serviciilor Monitorului Oficial si Imprimeriilor
Statului si modul lor de functionare >>.
Ministru de Finante (ss) Vintilá Bnitianu; Ministru de Interne (ss) I. G. Duca;
Ministru de Justitie (ss) Stelian Popescu.

asile! la 1 Ianuarie 1928, Monitorul Oficial, Imprimeria din Bucuresti,

Imprimeria din ChisinAu si Fabrica de Timbre se constitue in Directiunea Monito-
rului Oficial si Imprimeriilor Statului pendinte de R.M.S., administrate dupA
legea R.M.S.
Aceastà mAsurA a provocat un reviriment foarte puternic pentru institutie
sub toate raporturile: tehnic, economic, administrativ. Incepe epoca refacerii, atAta
vreme asteptatA.
Institutia se reorganizeazA prin regulamente interioare de administratie. In
special furnizarea materialelor dei centraliza-CA la administratia centrara' R.M.S.,
castigA totusi in promptitudine prin utilizarea fondului de exploatare al Regiei,
care se administra quasi-comercial. Printeo imediatA rationalizare a metodelor de
lucru in imprimeria din Bucuresti se asigurä aparitia in maximum trei zile a
publicatiilor si se publicl toate restantele. Se aduc 12 masini de cules (majorate
la 16 in 1929), pentru Monitorul Oficial.
Imprimeriei ChisinAu i se repartizeazA spre executare registrele si imprimatele
de stare civilA s't contabilitate comunalA pentru toatA tara, transformând-o astfel
inteo adevAratA fabricA, usOr de exploatat si de controlat, i in plus
rentabilA.
Evident forma de organizare si inregistrarea contabilà a exploatärii derivatA
din legea contabilitAtii era departe de a corespunde caracterului institutiei. Ea se
66 limita la gestitmi nucleare, izolate, fArà preocupare de transformarea materiei prime

www.dacoromanica.ro
 vm.

- I 6 --- L
- V

,,,;;;;;.

I .111.1* x
..!..::Z.Ain.

11611111
11 1 1111 I

t:i 11.11 4 II 1
* .
LiI . I v

1 II1T

FIE
rT
41.; 411/4Brarawapf II
..
-3.
A ' a ".4
7,r. 4. ... 4. -
--=1,- ...,..,... ...pi. I

0.. !tr. ...

--,-qw.... ... ...1.
-.... --,,-...
,) 1

4 1' T .i i -44.1 'Z.. A_

. -la- .
.4 -_.,it 1 .
' 'X' --

.t -4-- -,- - -..-

'-'
Ili1
'-
,..
...i. i '

71 i 4 i :
.... IN IS , NI iikii ilii el
- --:-. - 0 - --a- istra.
4%21'

-
'1'
, "
I rth
-

" 11
Ir m a Ill I ai

(.70 _

r",111) CC'

R;

_
,
r
a
W0.0 i '01 1.7

-4 111'
s

7..7 . t,
DIRECTIUNEA GENERALA M. O., BIBLIOTECA

www.dacoromanica.ro
si fArà concentrarea inteun bilant si cont de profit si pierdere. Dar controlul averii
in materiale si bani a cApAtat un maximum de sigurantA.
Ca exploatare Imprimeriile au fost utilizate in primul rAnd pentru satisfacerea
nevoilor R.M.S., urmArindu-se in special perfectionarea Fabricei de Timbre, formarea
unei sectii de ambalaje si studiindu-se, pAnO la intocmirea unui proiect, concentrarea
tuturor Imprimeridor inteo singurA centralA.
La 6 Februarie 1929 se realizeazA si dezideratul ultimului aliniat al expunerii
de motive, dar incomplect: Monopolurile se transformA in CasA AutonomA, fled'
a ingloba insA Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului, inclusiv Fabrica de
Timbre. Acestea rAmAn mai departe inteo stare de provizorat sub imperiul vechei
legi pentru administrarea si exploatarea monopolurilor Statului, pendinte direct
de Ministerul Finantelor, conform legii pentru organizarea ministerelor din ziva
de 2 August 1929, pAnA la 1 Ianuarie 1930, cfind se organizeazA in regie publicei
comercialei (Regia M.O.) pe baza legii din 15 Martie 1929 si in conformitate
Cu regulamentul din 30 Noemvrie 1929, publicat in Monitorul Oficial Nr. 27011
din 3 Decemvrie.
Astfel la 1 Ianuarie 1930 (c organizarea pe bazA de industrializare si comercia-
lizare » doritA de expunerea de motive a legii din anul 1927 se extinde s'i asupra
Imprimeriilor Statului.
Regulamentul din 30 Noemvrie 1929 reflectA principide legii comercializOrii
din acelasi an: gestiune separatA de Stat, buget separat, elasticitate bugetarA,
autonomie financiará, contabilitate industrialA cu inventar, amortismente si bilant,
constituire de fonduri de rezervA, rulment si reinnoire, control financiar. De asemenea
el introduce prevederile codului muncii in regimul personalului de ateliere. Dar el
traseazO si un program de bunA gospodArie pentru Stat, in chestiunea imprimatelor,
prevAzAnd concentrarea tuturor imprimeriilor de Stat la noua regie comercialA si
desfiintarea celor inutile. De asemenea in spiritul timpului el infiinteazA un
Oficiu al centralizeirii imprimatelor Statului <ccu scopul unificArii, simplificArii si
standardizArii lor ».
Ca organizare administrativA a institutiei, el reprezintA de asemenea un vAdit
progres fa-0 de trecut prin rationalizarea schemei si a serviciilor. UnitAtile
componente ale institutiei (ziarul si imprimeriile) apar fiecare cu personalitatea ei,
conduse si exploatate inteo administratie centralA care le aprovizioneazA cu materiale
(serviciul central al aprovizionArilor), cu personal (serviciul central administrativ)
SI cu bani (casieria centralA), le controleazA (inspectorul contabil si comisia de
control) si inregistreazA rezultatele exploatArii (contabilitatea centralA). Pentru o
justificatA economie, serviciile ziarului sunt comune cu ale administratiei centrale, cu
exceptia << Redactiei * insArcinatA Cu adunarea materiei si alcAtuirea ziarului. Pentru
acelasi motiv, directia tehnicA se confundA cu directia Imprimeriei Centrale.
Principiul sAnAtos de bunA administratie publicA, ca toate serviciile prestate
sä fie plAtite inceput a fi introdus de R.M.S. si in Imprimeriile Statului
este un punct cAstigat pentru noul regulament. i cu toate cA el n'a putut fi aplicat
integral publicatiile pArtii I a Monitorului Oficial continuAnd sA se insereze 67

www.dacoromanica.ro
 gratuit primul bilant al institutiei din 1930 arath pentru mntâia °aril caracterul
activ qi productiv al ei, aliáturi de importanta ei comercialh.
Sub noua formh, nu se phrhseste punctul cardinal al programului pentru
viitor de a se concentra imprimeriile Statului inteo centralä modernh rational
dimensionath.
Cfind la 1 August 1930, imprimeria fostA Cultura Nationalh cumphrath
de Stat (Jurnalul Consiliului de Ministri Nr. 167), trece in patrimoniul Regiei
M.O., cu un foarte important inventar si cu o capacitate de lucru superioarä
vechei imprimerii a Statului, ea poate fi imediat push' in functiune, cum arath
monografia respectivä, pe baza organizhrii sablon a regulamentului Regiei. Cum
noua achizitie sporeste capacitatea de lucru a Regiei cu inch circa 60%, este evident
eh preocupärile de viitor se transformh: se intocmeste un program detaliat pe 4
ani, esalonând o organizare metodich a fiechrei imprimerii in parte, prevä'zuth cu
investitiile necesare unei ameliorhri a calithtii si a rentabilithtii, färä ca de aci
rezulte o nouà märire a capacithtii de productie.
Rezumat pe largi capitole, acest program, in mich parte inch nesatisfacut, a
imbrAtisat urmAtoarea activitate:
Imobile. In primul rând o ameliorare a conditiilor higienice care aveau
influenteze shnhtatea personalului, atAt de expush inteo industrie grafich. Deci:
renovarea instalatiilor sanitare la toate imprimeriile ; modernizarea iluminatului (in
special la Centrala i Chisinhu), amenajarea de ventilatii (pana acum la Centralh) ;
construirea la Central:A a unei schri de acces exterioarh atelierelor, care a pus capht
duph 45 ani, unei imposibile defirari a lucrAtorilor din atelier in atelier, spre a ajunge
fiecare la locul shu. In sarsit reparatii generale.
In al doilea rând o rationalizare a localurilor prin concentrári de depozite
de acclas gen sau apartinand unei unithti de fabricatie, cu scopul economiilor de
intretinere si suprimArii miscárilor false (depozitele de hârtie, atelierele de cartonaje
plicuri, atelierul de intretinere la Nationalh, sectia fabricatiei Monitorului Oficial
la Centralh, atelierul de imprimare la Fabrica de Timbre).
Ma§ini. Investitiile facute au avut douh scopuri: ameliorarea calithtii
produselor (galvanoplastia, masinile pentru clisee i masinile modeme de gumat, dela
Fabrica de Timbre, cele 2 masini plane mari cu aparat de pus coale, cele 2 Tiegele
automate, diferitele masini de leghtorie, cele 2 masini de turnat litera i masinile de
stereotipie ale Centralei, instalatia de stereotipie a Imprimeriei Chisinhu) i inlocuirea
unei manopere costisitoare (cele 16 masini de cules, masinile de adresat ziarul si
cele trei masini automate de thiat ale Centralei, masina de bombat i masina
automata de thiat ale Nationalei).
Instalatiile, au avut in vedere conditiile moderne de higienh (sanitare, luminh),
asigurarea imobilelor (s'au facut instalatii contra incendiului la toate imprimeriile),
micsorarea cheltuelilor de intretinere (inchlzire centralà proprie la Timbre, inchlzire
centralä cu aph i automatizath in imobilul din Bulevardul Elisabeta, fractionarea
fortei electrice pe grupuri eat mai mici de masini la Centralh), simplificarea si
68 rapiditatea comunicatiilor (telefon interior automat, ascensor de persoane si de

www.dacoromanica.ro
 ____-, it)

11111 - 6
elf

DIRECTIUNEA GENERALÀ. M. O., LABORATORUL DE INCERCAR1

- t T
A

-
v-
-
/
,k;AQ 4 A

. - fr

DIRECTIUNEA GENERALA M. O., BIROUL SERV1CIULUI CONTA.BIL1TATII

www.dacoromanica.ro
corespondentä in imobilul din Bulevardul Elisabeta, ascensor modern de mArfuri la
Centrara).
Litera, haina tipografiei, era o haina a mizeriei. Gratie ma§inilor noui de
turnat §i matritelor necesare, toa-CA litera a fost inlocuità cu literá nota in vara
anului 1932, dupà o laborioasa activitate de confectionare in atelierul de turnatorie
al Imprimeriei Centrale. Tiparul actual al Imprimeriilor Statului, inclusiv cea
dela Chi§inAu, corespunde prestigiului de institutie de Stat, atita vreme neglijat.
Materiale. Regimul autonomiei a permis institutiei,
ie§irea din preturile hârtiei pe care Statul le contractase cu 1873 v ylor 17

fabricile din tarà §i deci, scoborirea pretului ei la nivelul 1874 /1474. 22

my
.-

1875
pietii. O centralizare a aprovizionOrilor §i un laborator
propriu de incercOri au permis in acela§i timp ameliorarea
1878
1877
k
M'AM
120
96
;
19
12
18

treptata a calitätii cernelurilor §i celorlalte materiale,

1878 EVAIIVA 12

1879 M'AOVA 12

paralel cu o scoborire simtitoare a preturilor. 1880 ENV 116 13

Personalul, atál cel de exploatare cât i cel admi- 1881 gEr jj116 14

nistrativ, stimulat pe de o parte prin conditiile noui de

1882
1883
=my(
EZENIV 14
14
1884 A 14
higienk confort §i asistenta in care avea sA lucreze, 1885 Ebr 14
pe de alta parte printr'o disciplinO indispensabila unei 1886 EN% 14

industrii-li un control riguros (ceasornice de prezentà, 1887 My'

4sly
i
A 14
1888 A' 14
fi§e de activitate), a sporit inteo proportie nealteptatà 1889 §.3kP119 14

randamentul sáu. Fiecare imprimerie, ca i administratia 1890 Efflar/ 20

centrará, are infirmerie proprie unde un mimar de medici

1891
1892
=MY/
Efa7 49: 22
22

de diferite specialitOti d'A consultatii §i medicamente 1893 MEIT 22 41.

1894 Eav 149 22
gratuite. O prima vizità la domiciliu e de asemenea 118965 Ear A'
150 25

gratuita. O parte din functionari §i lucrAtori primesc .VM E 7/ . 23

locuinte cu chirii foarte reduse, in cartierul Fabricei 1897 Mar 4 23

1898 N= , 23
de Timbre §i al Imprimeriei Nationale. O casO de Credit 1899 23
1900 ff/M Uf/ A - 23
Economie a intregului personal, I! ajutä in imprejurgri 0
1199021 6/97,1 Ay: 18

dificile, ferindu-1 de speculà.

Din cauza prevederii, ata a regulamentului din 1
A lucrAtori
1929, at §.1 a legii din 1931, ea' preturile de vânzare ale
Culegatori
Institutiei trebtie sO fie la fel cu ale intreprinderilor
particulare similare, a fost nevoie s'A se introducA in Funetionari.
Variatia numArului salariatilor
exploatare regimul de lucru prevAzut in codul muncii: dela 1873 la 1902
48 de ore pe säytamâna §i repaos duminical. Celelalte
prevederi ale codului muncii se aplica integral lucrOtorilor angajati dupà 1928 §i
se extind treptat pe mOsurá ce vechii lucrAtori ies din functiune.
O permanentO preocupare a administratiei a fost i aceea de a aduce
la un economic §i rational raport numArul functionarilor administrativi fatà
de numArul lucrAtorilor. Diagramele respective aratä descrwerea treptatà a
acestui raport.
Activitatea atelierelor §i in genere a exploatOrii imprimeriilor este controlatá
prin releveuri zilnice care se concentreazA in situatiile comenzilor. Acestea, 69

www.dacoromanica.ro
 transmise serviciului central al exploatarii, sunt confruntate cu pre-turile de vanzare.
In linii generale s'a urmarit o specializare a imprimeriilor in raport cu caracterul
investitiilor de care dispun: Imprimeria Centrala, pentru ziar §i mercantilaj ;
Imprimeria Nationala pentru bro§uri, periodice, litografie §i cartonaje ; Imprimeria
Chi§inau pentru registre i imprimate tip.
In sanul fiecarei imprimerii s'a cautat obtinerea unui just echilibru intre
capacitatea de productie a diferitelor ateliere. In suferinta mai e Imprimeria Cen-
trala unde nu s'a putut Inca ridica pe una din aripi etajul destinat a proportiona
legatoria cu atelierele care o alimenteaza.

1903 22
1904 148 22
1G05 78 149 7/ 22
1906 22
1907 N., 22
1908 22 Ceilalti lueriitori
1909 IV 189 23
1910
Nmearf 25 Culegiltori
1911 25
A .0
1912 26 Functionari
1913
ieN/A 27
1914 Y 183 / IYA 27

ff
1915 27
-
1916 26
A.
1917
1918
RÄZBOIUL
1919
1920 MLMft.-7// /33MEW 62
1921
/Mf
N V iiffre
82
1922
1923
1924 V'433
/TTTT 85
92
93
1925
92
1928 '395
_\113LN.
I 47. 93
1927 ,WW%:47 449 '
'
..
5
93
/928
1929
Y Alar/ /4 .
106

1930
1931
1932
\ NV'
NV/
'V/ AZEFF /
587

780
89
/// r34 /
113

Vi 90
A 100

Variatia numarului salariatilor dela 1903 la 1932

Produsele. In stadiul actual de organizare §i desvoltare al imprimeriilor sale,

Statul are la dispozitie toate specialitatile grafice corespunzatoare variatelor sale
nevoi. In acela§i timp satisfacerea lor este asigurata la un pret rational §i
la
o calitate foarte buna. Aceste douà postulate ale unui imprimat se aplica
industriei grafice particulare in raporturile sale cu Statul, prin controlul pe care
Imprimeria Statului Il exercita asupra pretului, cahitàtii i cantitatii.
In alta ordine de idei, Directiunea Generala a desvoltat editura de legi §i
regulamente, creandu-i o personalitate comerciala, aparte, in organizatia ei.
Acest fapt cat §i nevoia desfacerii produselor Imprimeriei Chisinau, au dus
70 la infiintarea unui depozit de imprimate pe langa fiecare Administratie financiara.

www.dacoromanica.ro
Acesta stimulat cu o remiza, plaseazi in judetul respectiv cfind este cazul §i prin
intermediul librärillor locale produsele Regiei M.O.
Scoaterea institutiei, prin legea dela 13 Iulie 1931, de sub regimul legii
comercializárii, nu a stingherit continuarea aplicarii acestui program pe care 1-a

Paul Arion
Membru in Comitetul de Directic

° . ./
,

Cezar Simionescu
C. Dcmctrcscu
- Membru in Comite tul de Directie
Membru n Comitetul de Directie

71.

A. D. Bunescu
Directorul General
CONDUCEREA ACTUALA. A MONITORULUI OFICIAL SI IMPRIMERIILOR STATULUI

gäsit in plinä executare. Reducándu-i pulsatia economici industrialá la limita pe

care o puteau îngádui noua situatie de directiune generala in Ministerul Finantelor
§i aplicarea regimului legii contabilitätii publice, ea ii lasá totuO. autonomia §i
elasticitatea bugetará, autonomia financiará, fondurile (de rulment, reinnoiri §i
rezervi), contabilizarea industrialá.
In ce privqte organizarea administrativa cu exceptia inlocuirii consiliului
de administratie cu un comitet de directie noua formä nu a comportat nici o 71

www.dacoromanica.ro
restrangere. S'a profitat chiar de nevoia intocmirii unui regulament al legii, pentru
ca tinându-se seama de sporul de activitate adus de Imprimeria Nationalà, sä. se
clarifice gi perfectioneze schema de organizare, separându-se directia tehnicA de
directia Imprimeriei Centrale gi crandu-se in administratia centrala un serviciu al
exploatdrii ins5rcinat cu chestiunile comerciale, cu studiile gi laboratorul gi cu
oficiul centralizärii imprimatelor.
Mergfind mai departe, s'a dat tuturor serviciilor un regulament de functionare
detaliat, care prevede fiecare operatie imitará cu caracter administrativ pe
care o are de indeplinit ultimul functionar, cu indicarea precisA a formularelor
de care se servegte. Un regulament de administratie reglementeazä <dunctionarea
personalului. In sargit un regulament de exploatare, in curs de elaborare, va
concentra gi formula toate elementele componente ale function5rii atelierelor.
Reinnoirea localului administratiei centrale in 1887 spre a-1 face sa
corespunda caracterului in.treprinderii i nouilor nevoi, unor conditii mai civilizate
de higienil pentru functionari gi public, precum gi prestigiului unei institutii de
Stat, era o consecintä naturala a nouei stAri de lucruri dela #Monitorul Oficial gi
Imprimeriile Statului )).
Este deci o coincidentà binevenitA, sub toate raporturile, inaugurarea acestei
reinnoiri °data cu sirbAtorirea centenarului Monitorului Oficial.

A. D. BUNESCU
Directorul General al Monitorului Oficial
Imprimeriilor Statului

www.dacoromanica.ro
 BUGETELE IN LEI AUR, DELA 1862 PANA LA 1932

BUGETELE IN LEI AUR BUGETELE IN LEI AUR

Anul Venituri Cheltuieli Excedent Deficit Anul Venituri Cheltuieli Excedent Deficit

1862 28.043 37.357 - 9.314 1898 1.200.000 957.540 242.460 -

1863 40.550 183.762 - 143.215 1899 1.100.000 977.540 122.460 -
1864 45.177 141.355 - 96.178 1900 1.150.000 947.540 202.460 -
1865 45.177 141.355 - 96.178 1901 1.000.000 890.666 109.334 -
1866 248.000 330.701 -- 82.701 1902 1.000.000 891.549 108.451 -
1867 121.500 140.292 - 18.792 1903 1.000.000 891.549 108.451 -
1868 195.555 284.562 - 89.007 1904 1.000.000 891.549 108.451 -
1869 200.000 381.193 - 181.193 1905 1.000.000 891.549 108.451 -
1870 200.000 382.030 - 182.030 1906 1.100.000 896.301 203.699 -
1871 275.569 390.203 - 114.634 1907 1.100.000 960.401 139.599 -
1872 239.000 363.358 - 124.358 1908 1.000.000 1.058.000 - 58.000
1873 320.000 365.150 - 45.150 1909 1.100.000 1.055.000 45.000 -
1874 382.700 389.170 - 6.470 1910 1.200.000 1.055.600 144.400 -
1875 225.000 404.050 - 179.050 1911 1.200.000 1.098.080 101.920 -
1876 277.000 422.440 - 145.440 1912 1.200.000 1.102.280 97.720 -
1877 200.000 340.080 - 140.080 1913 1.200.000 1.102.280 97.720 -
1878 220.000 347.580 - 127.580 1914 1.400.000 1.138.940 261.060 -
1879 190.000 347.580 - 157.580 1915 1.400.000 1.138.940 261.060 -
1880 258.000 396.088 _ 138.088 1916 1.400.000 1.148.940 251.060 -
1881 260.000 373.912 - 113.912 1917 Rfizboiu 1
1882 nu se giisesc 492.032 - - 1918 A zboiul
11

1883 500.000 397.740 102.260 - 1919 R ilzboiul

1884 530.000 429.533 100.467 - 1920 N'a fost buget
1885 530.000 424.700 105.300 - 1921 793.649 890.726 - 97.077
1886 400.000 428.420 - 28.420 1922 645.473 590.956 54.517 -
1887 578.000 415.420 162.580 - 1923 828.022 727.210 100.812 -
1888 578.000 415.420 162.580 - 1924 1.078.166 1.049.937 29.229 -
1889 700.000 462.920 237.080 - 1925 742.573 999.720 - 257.147
1890 846.000 576.180 269.820 - 1926 1.173.699 1.412.973 - 239.274
1891 1.075.000 829.840 245.160 - 1927 1.882.708 2.545.394 - 662.686
1892 1.075.000 901.840 173.160 - 1928 4.013.000 3.133.900 879.100 -
1893 1.100.000 883.920 216.080 - 1929 5.674.000 4.195.000 479.000 -
1894 1.240.000 1.104.220 135.780 - 1930 8.420.000 6.039.000 2.381.000 -
1895 1.300.000 1.134.780 165.220 - 1931 10.448.000 8.323.000 2.125.000 -
1896 1.200.000 1.118.360 81.640 - 1932 8.742.000 6.919.000 1.823.000 -
1897 1.200.000 1.000.420 199.580 -
73

www.dacoromanica.ro
 BILANTUL GENERAL AL REGIEI M.O.
ACTIV incheiat la 31 Decemvrie 1930 PASIV

Imobilizári 263.089.451 Capital 75.283.053

Debitori clienti 64.476.066 Fondul de reinnoire 12.082.100

Avansuri asupra beneficiului: amortismentelor 17.242.480

Participàri personalului Regid i M.O. 6.259.500 crcantelor dubioasc . . . 2.000.000

Ministerului Finantelor 32.033.000 de rulment 5.431.443

Materii prime 40.356.121 Ministerul Finantelor 227.798.200

Semi-fabricate 10.191.785 Furnizori ......... . 25.166.527

Fabricate 8.855.489 Diverqi creditori 1.528.283

Numerar: Abonamente « M.O.» anticipate 1.884.087

Disponibil la Casa, B.N.R., etc. . 25.464.199 Remize 1.385.452

Avansuri asupra comenzilor 4.120.174

Beneficiul net 76.803.812

Total . 450.725.611 Total . . . 450.725.611

Conturi de ordine 1.754.640 Conturi de ordine 1.754.640

CONTUL DE PROFIT & PIERDERE

DEBIT tncheiat la 31 Decemvrie 1930 CREDIT

Cheltnieli de productie 144.508.504 Venituri din imprimate Ili timbre . . 194.018.837

generale 17.927.294 extraordinare 13.503.793

Intretinerea imobilelor 2.227.203 ziarul 1$1 O » 64.049.550

Constituiri de fonduri 12.862.886

Amortismentele 17.242.480

Beneficiul net 76.803.812

Total . . . 271.572.179 Total . . 271.572.179

Pre§edintele Cons. de Administratie, Director General: A. D. Bunescu eful

C. N. Teianu P. Dimitriu
Censori: I. Garneliu, Ch. Nana, A. Garoescu

www.dacoromanica.ro
 BILANTUL GENERAL AL REGIEI M.O.
ACTIV tncheiat la 31 Iulie 1931 (pe primele 7 luni) PASIV
Imobiizäri 264.473.971 Capital 75.283.053

Debitori clienti 102.778.250 Fondurile: de reinnoire 16.454.023

s amor tismente 26.606.827

Avansuri:
Furnizorilor, personalului 4.930.159 rezervit . . . ..... 3.840.190

Ministerului Finantelor 22.780.000 creante dubioase . . . 2.000.000

Materii prime 41.341.646 xulment 9.800.250

Semi-fabricate 15.707.451 Ministerul Finantelor 223.160.523

Fabricate 18.509.682 Rest redeventit 1930 24.427.527

Fumizori 42.897.783
Numerar:
Disponibil la Cash', B.N.R., etc. 23.044.094 Diver* creditori 4.617.234

Abonamente « M.O.* anticipate . . . . 8.067.750

Remize 977.200

Avansuri asupra comenzilor 9.703.170

Beneficiul net 45.729.723

Total 493.565.253 Total . . . 493.565.253

Conturi de ordine 6.220.810 Conturi de ordine 6.220.810

CONTUL DE PROFIT & PIERDERE

DEBIT fncheiat la 31 Julio 1931 CREDIT
Cheltuieli de productie 138.077.082 Venituri din imprimate §i timbre . . . 177.785.446

generale 15.445.086 ziarul M.O. s 40.619.728

Intretinerea imobilelor 1.052.730

Constituiri de fonduri 8.736.206

Amortismentele 9.364.347

Beneficiul net 45.729.723

Total . . . 218.405.174 Total . . . 218.405.174

Pre§edintele Cons. de Administratie: Director General: A. D. Bunescu eful Contabililitätii,

t. Miluillescu P. Dimitriu
Censori: I. Garnejitt, Gh. Nanu, A. Garoescu
7.3

www.dacoromanica.ro
 BILANTUL GENERAL AL DIRECTIUNEI GENERALE M.O.
ACTIV Encheiat la 31 Decemvrie 1931 (pe ultimele 5 luni) PASIV
Imobilizàri 278.690.612 Capital 75.283.053

Debitori 106.129.702 Fondurile : de reinnoire 22.128.269

Avans Ministerului Finantelor . 11.311.524 a mortismente 31.527.181

Materii prime 43.460.478 rezervii 6.719.512

Semi-fabricate 14.453.835 * rulment 12.171.595

Fabricate 16.662.489 Ministerul Finantelor . ..... 223.081.080

Numerar:
Rest redeventA ...... 35.208.355

Disponibil la Cask B.N.R., etc. . 13.792.117 Furnizori ....... 38.644.333

Diver* creditori 3.501.143

Abonamente M.O. * anticipate 2.278.060

Remize 1.098.320

Avansuri asupra comenzilor 10.034.626

Beneficiul net 22.825.230

Total . . . 484.500.757 Total . . . 484.500.757

Conturi de ordine 1.690.620 Conturi de ordine 1.690.620

CONTUL DE PROFIT & PIERDERE

DEBIT incheiat la 31 Decemvrie 1931 CREDIT
Cheltuieli de productie 74.869.748 Venituri din imprimate si timbre. . 97.951.349

generale 9.831.400 ziarul M.O. * 20.615.924

Intretinerea imobilelor ...... 785.015

Gmstituiri de fonduri 5.335.526

Amortismentele 4.920.354

Beneficiul net 22.825.230

Total. . 118.567.273 Total . . . 118.567.273

Comitetul de Directie : Director General : A. D. Bunescu eful Contabilitätii,

N. C. Filitti, C. Demetrescu, P. Arion P. Dimitriu
Viizut i aprobat : Ministrul Finantelor, C. Argetoianu
76

www.dacoromanica.ro
 A7:_73 TV ak_24-

DIRECTIUNEA
GENERALA M. O.
COOIIRCIAL LAS/ORATOR IMT M111.7

PLANUL ETAJULUI 2

Dade rar/./ esed to

III

PLANUL ETAJULUI 1

IllyleariI

0E00111 EDI/URA

:41111114111.4

CASIERIA

t.:trtit
PLANUL PARTERULUI
n11111141lA 711

wvaaaaag

I !le...W..

SALA SS LS. USA

SCAPA GRAFICA

5 10 15 20m.
851vardwl E si.

www.dacoromanica.ro
IMPRIMERIA CENTRALN
I. ISTORIC
teascuri au fost aduse in
primele
Bucuresti la anul 1675 de c5tre
Mitropolitul Varlaam, sub domnia lui
tl
Duca Vodä, dupà cum rezulti din
prefata primei cArti tipärità in acea
. o tipografie i intitulata Knim pasSiwkiliA
at,ir
0.111
sau Cheia tntelesului, « scoasä pe limba
66! rumâneasca cu osArdia prea Sf. Sale
v7. -11,41 Varlaam Mitropolitul Ungro-Vlahiei, in
zilele prea luminatului Domn erban
Voevod i s'au tiparit in Mitropolia
Bucuresti la 1678, tipograf fiind Chiriac ieromonahul, iar Inocentie ieromonahul,
corector. Cliseele toate in lemn sunt lucrate de xilograful Than Bacov ».
Iatg si un fragment din prefata Mitropolitului Varlaam:
o Apucat-am i eu cu multi osirdie am nevoit si dascali de typogrofie am adus
In sfinta si de Dumnezeu päzitá Mitropolia Scaunului Bucurestilor çi i-am asezat si de
iznoavfi typografie, adic5 tipariu de tip5ritul ciinilor am ridicat, Cu toate mestesugurile
cilte au trebuit, etc.».
In aceastà tipografie, hare alte cArti, se tipgreste la 1680 Sfeinta Dumnezeiascii
Liturgie; la anul 1683 vestita Biblie a fratilor .5'erban §i Rada Greceanu, cari au
editat i alte multe cArti bisericesti, precum i Triodur vestitului &sea Damaschin,
devenit Episcop al Buziului.
Caracterele si tot materialul acestei tipografii au apartinut, probabil, tipo-
grafiei Târgoviste. Tot de acolo au venit i lucratorii.
Sub urmasii lui Varlaam, Mitropolitul Teodosie i Antim Ivireanul, care
insusi era un tipograf de frunte, aceasti tipografie ajunsese la mare desvoltare sub
scutul Domnilor erban Cantacuzino si Constantin Brincoveanu. 77

www.dacoromanica.ro
 Dupà moartea lui Brâncoveanu, cam de pe la 1714, tipografia trece prin
imprejurari bune §i rele, fiind deschisa sau inchisg dupà ajutorul ce-1 primwe. Cu
astfel de alternative merge pAnA la 1836 and este inchisl din nou, pentru a se
redeschide §i reinnoi la 1851 de cAtre Mitropolitul Nifon, in timpul domniei lui
Stirbei, in vederea tipàririi cärtilor bisericwi. Cu acest prilej se aduc doul ma§ini
noui, tip <( Löser » din Viena.
Pentru redeschidere, Mitropolitul a fost ajutat de Stat cu un imprumut de
7000 galbeni, restituit visteriei in patru rate.
Tipografia are o activitate prodigioasà, cAci tipare§te cärti biserice§ti
pentru o valoare totala de 885.630 lei (vezi M.O., Nr.180 din 29 Iulie 1860 1).
Dela 1856, firma (c Tipografia bisericeascd a Mitropoliei » se schimba in
Tipografia Nifon Mitropolitul *.
Printeun vot al AdunArii Elective a Tarii Romfinqti din §edinta dela 26
Iunie 1859 §i in urma propunerilor lui I. BrAtianu, sprijinite i de C. Rosetti, se
hotArà§te:

Intre veniturile Eparhiilor, propunem a se trece In viitor i tipografia ce

figureazä astAzi sub numele Tipografia Nifon, cu toate socotelile trecutului, care stt
devie exclusiv Tipografia Statului », numità Nifon 2) ».

1) 1530 Trupuri Mince, in 12 volume a 283 lei gi 20 parale

2000 Ceasloave » 22 a a 20 *
1000 Molitfelnice, editia I-a » 22 * 20
1000 Liturghii, editia I-a » 22 20
1000 Trioade » 63 *
1500 Psaltirii » 20 * 10 »

1000 Octoice » 45
1000 Penticostare o 54 u
1000 Apostole o 45
1000 Evanghelii » 49 # a 20
1000 Liturghii, editia II-a 22 » s 20
1000 Molitfebaice, editia II-a » 22 20 a

2) ADUNAREA ELECTIVA A TAREI ROMANETI

Sedinja dela 26 hinie 1859
Cu ocaziunea discutiunii bugetului Ministerului Cultelor:
D-1 C. A. Rosetti: Este un venit ce lipsegte in acest buget. Mitropolitul a luat din Casa Statului Centralli
10 mii galbeni gi a fficut o tipografie, care azi poartil titlul de tipografia Nifon. Sub once punct de vedere
protestez contra acestei intreprinderi alugfiregti prin care se face speculatie cu banii Statului.
D-1 Ministru al cultelor: Mi se pare a-mi vii in ajutor. Eu luasem dispozitii sà cercetez acest lucru.
D-1 I. Bratianu: S.A. se facia* venit al Statului. Mi s'a facut observatii cá aci nu s'a vorbit 0 de prea nobilii
cinstitii egumeni, ci numai de prea sfintii egumeni; atrag atentia Ministerului i asupra acelora.
D-1 Ministru al cultelor: Acum am aflat gi eu astà imprejurare o voiu lua mtisuri.
D-1 I. Briitianu: Eu sunt de piírere ca tipografia aceasta a fie consaeratä numai pentru tipkirea hartiilor
Statului. Noi avem aci o tipografie fàcutà cu banii Statului, i and avem trebuintá phitim de tipAregte afaril; vi
and am tipkit aci ne-a luat un pre; inzecit. Orice yeah 0 cheltuiala trebue pua in buget, de aceea propunem
un amendament:
Intre veniturile Eparhiilor, propunem a se trece in viitor i tipografia ce figureaa astiizi sub numele
Tipografia Nifon, cu toate socotelile trecutului, care sei devie exdusiv Tipografia Statuluis.
Se pune la vot art. 1, impreuna cu amendamentul asupra Tipografiei 0 se primegte in unanimitate.
78 (M. O. Nr. Ill, din 14. IX. 1859).

www.dacoromanica.ro
 In acest moment tipografia dispunea de 2 ma§ini mari i 2 prese de lemn.
Innainte de a vorbi de Tipografia Colegiului National dela Sf. Saya, care
intrunita mai tArziu cu a Mitropoliei va forma Imprimeria Statului de astAzi, se
cuvine sä" amintim de Tipografia Scoalelor Vàcàreti, instalatä la 1740 in chiliile
dela Sf. Saya i trecutä cu timpul in patrimoniul tipografiei Mitropoliei.
Ea avea cu deosebire ca obiect tipärirea artilor didactice §i se crede a fi o
urmare a tipografiei din Targoviste, care dispare chiar in acest an.
Intre artile de seama ce s'au tipArit aici sunt:
La anul 1741, <( Dumnezeestile si sfintele Liturghii a celor dintre Sfinfii
nostri a lui loan Zlatoost, a lui Vasilie-cel-mare Si a Predesteniei, acum intre acest
chip tipArite, in zilele prea luminatului Domn i oblAduitor a toatä Tara Româneasa
Io. Const. Nicolae Voevod, cu cheltuiala prea sfantului Mitropolit al Chesariei
Palestinei, Kir Anania §i s'au tiparit la MAnAstirea Sf. Saya in Bucure§ti, ce este
inchinata Erusalimului, la tipografia §coalei Vaarestilor, la anul dela Cristos
1741, de cucernicul intre preoti Popa Stoica Iacov Inveipitura bisericeascei a
Vleicliceii Amin; tipärità a doua oara in ora§ul Bucurqti.
La anul 1742 se tipareste Liturgia editata de Mitropolitul Cesareei Palestina,
Kir Anania.
Cam pe la 1749 tipografia se gAse§te functionând in MAnAstirea Colea, and
Grigore Ghica Vodà, printeun hrisov din acel an hotAra§te a se contopi cu a
Mitropoliei.
MINISTERUL CULTELOR
Raportul Comisarilor tnscIrcinali cu inventariul tipografiei Sf. Mitropolii
Domnule Ministru,
Conform adresei Domniei-Voastre cu Nr. 2356, Comisia pentru primirea vi facerea inventariului
tipografiei dela Mitropolie, nu fàrà greutate vi-a terminat operatia sa, pentru care era chemata, fiindca, dupà cum
cunoavteti, oamenii i chiar Cancelaria Eminentei Sale pärintelui Mitropolit se impotriveau a o preda.
Aceasta rezistenta din parte-le insii, pe cat am putut pricepe, n'a provenit deck din nev Uinta imprejurarilor
acestei tipografii, pe care s'a bazat votul onor. Camere legislative din 16 ale trecutei hmi, lar mai cu seama dinteo
simplitate ce n'a putut patrunde adancele cugetiiri ale Eminentei Sale, in intocmirea unei asemenea avezamtint de
binefacere comunii, iar nu din o giositoare specula privatii, dupit cum a putut crede D-lor, ziand a este avere
proprie a Eminentei Sale, pentrucii in cazul acesta Eminenta Sa, de ar fi voit s'o facä, nu 1-ar fi costat nimic
a o cumpara cu chiar banii Eminentei Sale, vi a o aveza pe vreunul din locurile proprietatilor ce le are; dar nu,
Eminenta Sa a dovedit indestul &A nu voievte a avea un stabiliment de specula in contra canoanelor bisericevti,
pentruca raportul Eminentei Sale din anul 1851, catre fostul Domn, sta de fatä, prin care cere a i se libera din
Casa Centralit veapte mii de galbeni pentru infiintarea unei tipografii a Sf. Mitropolii, cu care s'a' se poata tipari Car-
tile bisericevti, ce se imputinasera mai de tot. Argumentul destul de tare, eä o face in interesul comun al bisericilor,
iar nu al Eminentei Sale in parte; vi pentrucii acest Stabiliment vi-a implinit acum misia, pentru care se infiintase,
retiparind toate cartile bisericevti, dupa cum yeti vedea in alaturata lista, in care s'a insemnat anume fiecare,
ark' a mai vorbi de cele profane ce s'au mai tipärit aci, Eminenta Sa, de ar fi fost aici, suntem convinyi cii nu
numai ar fi dat-o Statului fArá nici o impotrivire, consideránd, pe de o parte folosul ce ar produce tezaurului
public, economia tipäririi inteiinsa a actelor guvernamentale, dar ar fi vi mai bine cuviintat aceastii dispozitie, iar
de alta s'ar fi bucurat In prevedere ea, cu mijloacele cu care dispune Guvernul, ea va deveni bite° zi, in perfectia
ce ar servi de model celorlalte tipografii menite a lumina sufleteasca sa turma, farit ca Eminenta Sa sit se jeneze
a mai tipari in viitor once carte folositoare bisericii.
Catre acestea, alaturandu-vii un exemplar din inventariul zestrei acestei tipografii, celalt 1-am inaintat
Cancelariei Sfintei Mitropolii.
Cu aceasta ocazie vii mai adaugitm, Domnule Ministru, cit cea mai mare parte a materialului acestei
tipografii, iar mai cu mama mavinele iuti, le-am gasit stricate i In proastii stare, precum i chiar incaperea, de
uncle urmeaza a se face in tot o reparatie radicala, ca sit poata deveni in starea ei normala. 79

www.dacoromanica.ro
 Eforia §coalelor, compusa din A. Filipescu, stefan Balaceanu, B. tirbei i
Petrache Poenaru, hotka§te dupà insistentele profesorilor, la 1837, infiintarea unei
tipografii, pe care o alipwe pe lânga Colegiul National dela Sf. Saya, pentru
tipArirea cärtilor didactice.
Aceastà tipografie a fost comandatà casei Didot din Paris, §i a costat 2000
galbeni, plAtibili de catre visterie in rate, cu obligatiunea de a fi retrocedati de
dare eforie pe mAsurà ce tipografia va produce. Pentru intretinerea tipografiei
se alocase in bugetul Eforiei coalelor suma de lei 6000 pentru anul 1838; pentru
exercitiul 1839 se mArqte aceasta sumil Ong la 46.737 lei, cu scopul ca sa se
poatà acopen i plata ratei catre casa vânzatoare, costul aducerii teascurilor, litera,
cernelurile, hârtia, salariile inspectorului tipografiei li ale lucratorilor.
Ea era instalatà in curtea bisericii Sf. Saya, pe locul uncle astAzi se g5seqte
statuia lui Gheorghe LazAr q.i dispunea la infiintare de 2 teascuri de lemn, iar mai
tArziu, la 1847, de un al 3-lea de fier adus din Praga. Tot in acest an lucrau in
tipografie 1 culegator, 1 corector, 3 tipAritori §i 3 lucrAtori la valurile de cerneala,
supravegheati de un inspector, in total 9 persoane.
Materialul de tipografie era complect redus, dupl cum o dovedesc cumpl-
rAturile indicate in bugetele tipografiei. Intr'un an, de exemplu, se procurau 5 ocale
de regleti §i 3 ocale de linii de plumb.
Totusi, tipografia a jucat un rol de frunte, in mi§carea pentru renwerea
noastrà culturalà, tiparind cu deosebire carti biserice§ti, dictionare §i cArti de §coalà
care au servit primelor serii de §colari din primele timpuri ale inväTämântului
nostru secundar. Printre cele mai de seamA sunt Magazinul Istoric de Laurian,
Vocabularul Francezo-Ronzan, etc.
Dam aici un tablou indicând veniturile i cheltuielile tipografiei, incepand dela
1839, data sosirii ma§inilor §i deci de and incepe de fapt sä" functioneze, pfinA
la 1860, data trecerii in bugetul Ministerului de Instructie sub denumirea de
Tipografia Statului.

PRIMIRI
CHEL TUIEL I
Anul
Material Personal

1839 29.776 21.786 7.411

1840 27.880 20.625 10.615
1841 23.615 10.996 10.412
1842 29.828 18.744 8.109
1843 42.581 17.821 8.630
1844 43.162 4.363 8.680
1845 65.251 39.633 12.111

incepe in bugetul scoalelor a figura separat tabela de venituri si cheltuieli

a tipografiei colegiului

8(

www.dacoromanica.ro
 ,

L....,........_A ..,
INN=

... 54,60440--p...........,,,,,,..a. :V , .. - - 9,,,- - .....-

...- . ,,I.,,,7......
...,-.,,, - ,..........,........-.:.._.
46,....90j_j00,4-...,., 0211 :,s_s_,
.-.4 -
le9.01k
./1141eirir;&'
.4 ....J... ....--....,,,,., .......... --...S ..... ,........,-......./.......-../..... __,,.....
p.
r/
1,4 , o

zir 31' ,:.,

L., ...7, e
"'''. Y

..e

.2.71,
-
4
or .

o
. .

re,sr
k c,.
p
,r1

,f Mr,. 5 e %
,
C0
e ft"-' 11
-, it: I
;
.gS'4°,51',1
---'' 14 1'4.)

l' ----fl.
,..,,it re/.1 VP' ; ' ' 'o 1 kt 44'. -
...id ,. :- "- et j ffl

?. r
I 4 * v ', .4
1-4$'
, ,,
' ,
r
1,
° o
[t
um 'N....

A
'Y I._
_

CO, 6 :
,
"` "(

-
o

A 1 . I1 Y o rul ;. " "L .14

ir I , . 'Se :"

c011.5"i4iithi-:44,i4,(VaitT;Ii?iji*Air lAk.106;--,''461s0 D 1)5; .¡#4

14 1Sfigr$,IttY), 't

tet 9,0 4ie,r.p#0.1fi96)

11, 4)N.)414 4e L"-

www.dacoromanica.ro
 Anul PRIMIRI
CHELTUIELI
Material Personal

1846 45.647 9.911 8.874

1 culegator, 1 corector, 3 tiparitori qi 3 lucratori la valurile de cerneala

1847 81.055 I
53.894 I
8.874
se cumpara un tease de fier dela Praga qi litera

1848 64.510 11.760 11.603

1849 56.385 20.143 13.807
1850 57.630 14.100 12.400
1 inspector, 3 culegatori, 2 drugari (tiparitori cu teascul) li 2 pilari
(lucratori la valurile de cerneala)

1852 80.720 39.780 20.000

1853 141.406 105.768 124.000
1856 1 inspector, 6 culegatori, 4 tiparitori, 3 lucratori la valuri, 2 puitori,
2 strangatori §i 3 rotar

1858 1 inspector, 5 culegatori, 1 ma§inist, 2 tiparitori, 2 puitori, 2 strangatori

§i 2 rotar

1859 1 inspector, 4 culegatori, 1 ma§inist, 2 tiparitori, cate 2 puitori §i strangatori

§i 3 rotar
1860 200.000 ? ?
1 1

Pela 1839 pfina la 1844 veniturile §i cheltuielile tipografiei figurau in chteva

articole ale bugetului colegiului Sf. Saya, iar dela 1845 ele se gasesc distinct
trecute intr'un tablou aparte, anexat la bugetul eforiei in chestiune.
La 1853, tipografia incepe a lucra Buletinul Oficial cum §i tipArituri pentru
Stat. Din aceast6 cauzg bugetul ei de venituri atinge suma de 141.406 lei, iar cel
de cheltuieli 129.768 lei. In anul 1856, tipografia îi procura o maOna (c ',Coser )).
l'Ana' la 1860 se tipAresc aci numeroase cArti1).
1) Citan' dintre acestea pe cele mai Insemnate:
In 1857: Geometria mida' de Pop ; Hârtä frantuzesti pentru consulatul francez; Fizica de Marin; Plutarh
cu vocabularul lui; Jurnalul lui D. Baral; Efemeridele lui larca ; Magazin judeatoresc; Instruc/ii pentru
divan; Instruc/ii pentru alegfitori ; Epistolar de Pretorian; Regule pentru invZitátorii dela Bate; Manual de rugficiuni;
Manual de silabism; Manual de istoria sflintri; Manual de geografie ; Istoria general& ; Table de aritmeticli;
Etica doctorului Bara§; Aritmetica de Parlid ; Catehism elementar; Technologia de Marin; Copii celebri; Higiena
de Dr. Bara§.
In 1858: Jurnalul lui Baral; Istoria pfirintelui Veniamin; Geografia lui Genilie; Epitome historiae grecae;
Muzeul naTional; Prietena copiilor; Manual de silabism; Manual de rugficiuni; Istoria naturalà; Gramatica de
Maxim; Reguli disciplinare ale rolarilor ; Dialogurile lui Luchian; Din biografia lui Mihai Viteazu; Magazinul
judecatoresc. 81

www.dacoromanica.ro
 In anul 1860, tipografia colegiului Sf. Saya ajunge la un buget de 200.000
lei si prin decretul Nr. 436 din 7 Septemvrie, este contopità cu tipografia
Mitropoliei numità Nifon, trecutà i aceasta, cu un an mai inainte, tot in bugetul
Ministerului de Ins tructie, sub denumirea de <<Tipografia Statului Nifon *.
Inventarul tipografiei colegiului Sf. Saya la contopire pare a fi fost: o masinä
format Nr. 12 si douà prese.

V V
r

r'") ,r5c r- co crs o

vo t- r- t-
cv er) ular-r-r-r-
r- co r-cr. o co co co co
CO
rn Q r-
co co co cr, o
co os o. a, Kf rt) 10
co, as Q'
r-
c, c0
o, a, 0 52
co co co co co co co co co co coco co co co co co co CO co CC co co c0 co o0 co co ce co CO c0 co c0 co co co tO,

Valoarea productiei in lei pe anii 1863-1901

Amb ele tipografii la o laltà primesc numele aipografia Statului Nifon §i

Sf. Saya».
In primul buget intocmit la 1861 pentru ambele tipografii, gäsim eft' tipografia
Sf. Saya este trecuta cu 190.000 lei venit si 143.000 cheltueli, iar tipografia Nifon

In 1859: Jurnalul lui Barav ; Istoria lui Mihai Viteazu ; Gramatica lui Hill; Magazinul de Costaforu ; Manual
de catehism; Gramatica francezil de Ciocaneli; Muzeul national; Manual de silabism; Xenofont (manual grecesc);
Istoria elementarii; Protocoalele comisiei centrale dela Foc,ani; Magazinul istoric de Laurian; Istoria Rominilor
de Laurian; Cosmografia de Laurian; Carte de cetit de Vliidescu; Manual de greacfi de Colocotide; Contabilitate
de Jarca; Gramatica de Vladescu; Manual de rugficiuni; Carte de cetit de B. tefiinescu; Jurnalul eforiei §coalelor ;
82 Manual de istoria Demostene (text grecesc); Tarifa viimilor.

www.dacoromanica.ro
cu 150.000 lei venit §i 113.000 lei cheltuieli. La o cheltuialà totala de 255.290 lei
materialul reprezintä 143.000 lei, iar restul de 111.690 lei personalul §i anume :
1 director, 1 ajutor, 2 capi ai luerAtorilor, 2 ma§ini§ti, 12 culegatori, 3 tip5ritori,
3 lucratori la valurile de cernealà, 4 a§ezAtori de hârtie (puitori), 4 prinzAtori de
hârtie (strângatori), 5 rotar, 10 elevi.
La 1863, se alAturA acestei tipografii o parte din tipografia comisiunii
centrale din Foc§ani, infiintatà la 1860 pentru tipArirea protocoalelor comisiunii
§i a legilor alatuite pentru ambele principate.
De remarcat cA dela aceastà imprimerie se transferà Imprimeriei Statului
din Bucure§ti cea (lima masinci aclusci In Romania la 1845 (format Nr. 6), de
care Starepd Neonil, pentru folosinta tipografiei Manastirii Neamtu §i trecuta la
1859, la tipografia Statului, din Ia§i.
Cele douä tipografii dei intrunite sub egida Ministerului Cultelor §i Instructiunii
Publice, sub denumirea de Tipografia Statului
Sf. Saya §i Nifon, au functionat separat Oda'
la 27 Octomvrie 1862, când prin decretul Nr.
932, publicat in Monitorul Oficial Nr. 243 din 3
Noemvrie acela§ an §i contrasemnat ca Ministru de
Interne N. Cretulescu, se reglementeazA intrunirea
lor inteun singur local, trecerea sub autoritatea
Ministerului de Interne §i pentru prima °ail,
organizarea temeinica a bunei lor administratiuni.
Cu incepere dela 13 Iunie 1863, in josul
ultimei pagini a Monitorului Oficial, stà scris
Imprimeria Statului » in loc de Tipografia
Statului Sf. Saya §i Nifon. In Monitorul Oficial
Nr. 132 din 11 Ellie 1863, Ministerul de Interne,
printr'un comunicat, amuità intrunirea celor douà
Mihail Kogalniceanu
tipografii §i mutarea lor provizorie in aripa de
jos a Academiei, in incAperile foste ale Senatului din Palatul Universitatii, de pe
bulevardul Carol I. Mai aratA cA tipografia se gase§te reorganizatà §i in stare de

In 1860: Manual de catehism; Manual de silabism; Manual de rugaciuni; Magazinul istoric de Laurian;
Proiect de administratia Abecedar de Aron; Jurnalul lui Baras; Geografia de Vladescu; Gramatica de
Stilescu; Jurnalul eforiei; Istoria sacra de Veniamin; Compendiu de istoria universali; Cosmografia de Laurian;
Istoria universali de Cerniltescu; Bugetele departamentelor: Interne, Finante i Culte, etc.; Carte de cetit de Iarcu;
Epistolar de Ursescu; Carte de lecturfi de Stefilnescu; Protocoalele comisiei centrale; Istoria naturali de hum;
Dictionarul elino-romfin de Ioanid; Crestomatia de Colocotide; Zoologia de Baras; Mänästirile inchinate de
Brezoianu; Abecedarul de Visarion; Geometria de Ciocaneli; Monitorul francez ; Proiectele camerei.
Dela 1861-1895: Dictionar romtin-francez (1862) de Pontbriant Raul; Repertoriu cronologic sau catalogul
general de agile romfine (1550-1865) de Iarcu Dimitrie; Arhiva istorici a RomAniei (1865), de Hajdfiu
Petriceicu; Dictionar englez-romiln, de Lolliot Henry; Istoria scoalelor dela 1800-1864, de Urechia V. A.;
Istoria critick universalä, de Rfidulescu Eliade; Castrul tropaeum dela Adam-Clisi, de Tocilescu Grigore;
Tratatul dela Berlin cu protocoalele congresului si o hartk a Basarabiei, a deltei Duniírii si a Dobrogei (1878);
Tetraevenghelul Diaconului Coresi din 1561, de Dr. Gaster M.; Explicatiunea institutiunilor lui Justinian, de
Danielopol G.; Analele institutului de bacteriologie pe anii 1888/1889 1894/1895; Rumknisch-Deutsches
WOrterbuch, de Tiktin Dr. H.; Contributinni la demografia Rominiei, de Mendonide S.
83

www.dacoromanica.ro
 a tipAri lucrärile trebuincioase serviciilor publice, cärti scolare i chiarti pärituri
p articulare.
Din acest an tipografia ja o deosebitä extensiune având a tipAri: Monitorul
Oficial, Monitorul Comunelor, Monitorul Medical, Analele Statistico-economice,
Protocoalele Camerei Legislative, bugetele anuale, proiecte de legi, instructiuni
administrative, tabele financiare, scolastice, registre si eärti didactice, mandate,
liste electorale, etc. Fatä de märirea productiunii, creditele bugetare devin
insuficiente si este primul an când se acordà intreprinderii credite suplimentare
extraordinare pentru cumpäräri de härtie i cartonatul comenzilor ministerelor.
Bugetul cheltuielilor atinge suma de 680.602 lei.
Activitatea Imprimeriei Statului in 1863, pune in evidentä utilitatea ei
stimuleazA interesul forurilor diriguitoare. Tot in 1863 se aduc 4 masini rapide
si se pun bazele atelierului de turneitorie, galvanoplastie .,si stereotipie, urmând ca
in 1864 sä fie aprovizionat cu masini moderne. Suma coalelor tipärite in 1863
este de 10.023.800 fatä de 5.838.300 lucrate in 1862.
Interesant, prin cuprinsul i actualitatea chestiunilor ridicate, este referatul
din 21 Ianuarie 1864 al Ministerului de Interne cätre Consiliul de Ministri 1), cum

') REFERATUL MINISTRULUI DE INTERNE CATRE CON SILIUL MINISTRILOR

Noua organizare ce s'a dat Imprimeriei Statului in anul curent, precum i adausele ce aunt proiectate dupe
trebuinte pentru a se mai face in anul viitor, au avut de scop:
1. A aduce acest stabiliment al Statului in stare de a putea indeplini la timpul cuvenit i cu preciziune
toate tipiririle administrative de care vor avea trebuintä serviciile Statului, de a edita legile tirii, de a pregiti
multimea de dirti didactice ce sunt trebuincioase pe fiecare an invittämtintului public, ciirtile bisericesti i altele;
si 2, spre a cash multimele de licithri ce se ficeau la fiecare Minister si servicii speciale pentru imprimarea diferitelor
'marl de care aveau trebuinti pe fiecare an, care, toate acestea, dupe diferitele imprejuriri, si in restrinsul
timp in care se cereau, se adjudecau cu preturi exorbitante spre dauna Tezaurului public.
Dupi ce s'a organizat astfel acest stabiliment i s'au pus in stare de a putea corespunde scopului de mai
sus, s'a dat in cunostinta fieeärui Minister scopul i s'a filcut rugare de a regula fiecare cele de cuviinti din parte-i.
Cu natihnire vin de a vi refera acum cä nici unul din ministere n'a corespuns acestei intentiuni, deoarece
n'a inteles cà acest Stabiliment al Statului, fondat pentru indeplinirea trebuintelor tuturor deopotrivii, nu trebue
lilsat 10 luni din an a se ocupa mai mult de lucrfiri particulare, i tocmai dela 1 Noemvrie inainte sir' se porneascii
toate ministerele de a ordona tipäririle lor cu milioane de coale, astfel cá personalul imprimeriei, (lack ar fi de
patru ori mai numeros in acele doui luni, tot ar fi cu neputinti a le sivirsi in scurtul timp ce mai rimine
la finele anului, din care cauzi se ivesc in urnah plingeri din partea tot a acelor ministere cá Imprimeria Statului
nu este in stare de a le indeplini tipäririle de care au trebuinti i ajung in fine la misura din trecut, de a da
tot in antreprizi tipAririle lor cu gritbnicie pe termene scurte, din care rezulti apoi preturile exorbitante cu
care se adjudecii.
Subscrisul, aviind In vedere el toate acestea nu provin cleat din neingrijirea diferitilor sefi de servicii
de sectii din Ministere, care nu se ocup de a prevedea felul i numärul tipäririlor de care va si aibà trebuintii
In cursul anului spre a le imprima treptat, ci lasii prinä cind soseste timpul trebuintei de acele tipariri i numai
atunci misci pentru a le infiinta in termenul cel mai scurt i adesea imposibil.
Aviind in vedere cA asemenea neregularititi, dacti n'ar dispirea pe viitor, acest stabiliment nu va putea
aduce econornia ce ar putea realiza, deoarece in fine, tipiíririle inthrziate tot se dau prin antreprizift ;
Pentru aceste considerente, subscrisul are onoarea de a propune i vA roagi sA binevoiti a aproba alituratul
regulament privitor pe toate ministerele i serviciile dependinte de (Muscle, prin care se reguleazi modul cu care
trebue a se comanda pe viitor la Imprimeria Statului toate tipiririle de care vor avea trebuintil cu incepere dela
1 Ianuarie 1864.
Nr. 32.755, Decemvrie 17.
Ministru de Interne,
84- Kogianiceanu

www.dacoromanica.ro
 regulamentul publicat in Monitorul Oficial Nr.15 din aceeai data 1), pentru
statornicirea ordinei Cu care au a se imprima pe viitor la Imprimeria Statului toate
tipAriturile serviciilor publice. Ramâne totu§i cu regret de retinut, ca timp de aproape
1) REGULAMENT
pentru ordinea Cu care au a se imprima pe viitor la
Imprimeria Statului toate tipäririle serviciilor publice
Dela inceputul anului 1864 toate ministerele i serviciile dependinte de dimsele (afari de Ministerul de
Rázboiu) vor comanda tiptiririle de care vor avea trebuin/ii in tot cursul anului numai la Imprimeria Statului, cu
ordinea urmiitoare:
Art. I. a) In luna Ianuarie se va comanda numai tipäririle extraordinare, care vor fi formulate de
servicii in cursul acelei luni, fiindcii Imprimeria se ailá ocupatä cu rämtilitele de tipiíriri din anul expirat, precum
cu tipäririle trebuincioase Adunkii Generale 0 care trebue a se indeplini cu cea mai mare grfibnicie.
In luna lui Februarie toate ministerele i serviciile dependinte de &made trebue sä comande tipärirea
tuturor registrelor de intrarea i ie0rea härtiilor, condicu/ele de transport, registrele serviciului financiar, privitoare
pe casieri i perceptori, i n fine tipilrirea tuturor condicilor care nu preschimbfi formula lor in nici un an 0 care
stint trebuincioase pentru anul viitor.
Tipäririle extraordinare ivite In cursul lunii.
Tipäririle Adunkii Generale.
In luna Martie tipárirea tutulor blanchetelor, recepise, declara/iuni, chitan/e 0 in fine once alte formule
care s'au infiin/at prin veri o lege noutt, ori s'a preschimbat formula celor din anul expirat din caz neprevkut
care sunt trebuincioase chiar in cursul anului, indati dupl inchiderea sesiunii Adunirii.
Tipiririle extraordinare, ivite in cursul lunii.
In luna lui Aprilie vor incepe tipirirea cártilor didactice vechi, care vor rtimänea in uz i pe anul viitor.
Tipäririle extraordinare ivite in cursul lunii.
In luna lui Mai asemenea tipkirea didactice.
Tipäririle extraordinare ivite in cursul lunii.
In luna lui Iunie ciirtilor didactice, acte civile.
Tipäririle extraordinare ivite in cursul lunii.
In luna lui Iulie tipäririle tuturor blanchetelor recepise, declaralluni, chitante 0 in fine once alte tipäriri
cari rtimän tot acelea0 ca in anul viitor ca i in anul trecut.
Tipäririle extraordinare ivite in cursul lunii.
In luna lui August càrçile didactice care se vor adopta din non de ckre Ministerul Instructiunii Publice
pentru anul scolastic viitor.
Tipàririle extraordinare ivite in cursul lunii.
In luna lui Septemvrie editarea legilor noui ce trebue a se promulga, sau reeditarea celor vechi.
Tipáririle extraordinare ivite in cursul lunii.
In luna lui Octomvrie toate tiptiririle de condici i once alte tipkiri a ckor formula' trebue schirnbatil
pentru anul viitor.
Tiptiririle extraordinare ivite in cursul lunii.
In luna lui Noemvrie, bugetele i once alte dári de seamti ce trebuesc pregkite inaintea deschiderii
sesiunilor Aduniirii Generale.
Tipfiririle extraordinare ivite in cursul lunii.
1) In luna lui Decemvrie lucrärile Adunärii Generale; once alte rämtilite de tipkiri, care, din cazuri
extraordinare, s'au amttnat ptinfi in luna din urmi a anului.
Tipäririle extraordinare ivite in cursul lunii.
Art. 2. Päzirea intocmai a acestui Regulament se impune d-lor §efi de servicii 0 de sec/ii respective din
toate ministerele.
Art. 3. Duck' d-nii §efi mentionati nu vor ingriji de a executa comandarea treptatii a tipkirilor in modul
indicat mai sus 0 din aceastä cauzti nu se vor putea executa mai thrziu acele tipáriri tot de catre Imprimeria Statului,
atunci se va aplica func/ionarului vinovat de aceastfi intárziere o penalitate de amendà in profitul Imprimeriei,
analogistil pe leafa de 8 zile 'Ana' la douti luni, dupä aprecierea Ministrului respectiv.
Art. 4. Acest regulament se va imprima, se va aviza 0 se va lipi in toate camerele Cancelariilor publice
ale Statului, spre a ajunge la cuno0inta celor ce se envine.
Väzut i aprobat de consiliu in §edinta dela 7 Ianuarie 1864.
Kogdlniceanu, A. Papiu, L. Steege,
General Iacovache, Bolintineanu, Balcinescu
(M. O. Nr. 15 din 2. II. 1864). 85

www.dacoromanica.ro
 70 ani, o m5sura care ar fi de folos capital sistematizàrii productiunii din atelierele
Imprimeriilor Statului, nu a putut sà-0 faca loc in obiceiurile autoriatilor noastre.
In Monitorul Oficial Nr. 64 din 18 Martie 1864 se gä'se0.e raportul clirectorului
oficiului statistic de pe lângà Ministerul de Interne asupra starii i trebuintelor
Imprimeriei Statului 1). Larg in cuprins, imbratileaza cu competentà toate
laturile unei bune desvoltAri ale institutiunii i pune, pentru intAia oarg problema
construirei unui local propriu. Raportul este apreciat cu multà bun5 vointa de
intregul Consiliu de Min4tri i in cea mai mare parte realizat.
La 5, 10 si 15 Octomvrie 1864 se line prima licitatiune pentru httrtiile
trebuincioase fabricaliunii anului 1865, publictindu-se in Monitorul Oficial caietul

1) Domnule Ministru,
La 1 Octomvrie 1862, treciind administratia Tipografiilor Sf. Saya i Nifon dela onor. Minister de Culte la
Ministerul de Interne, prin inventariul ce s'a fiacut s'a constatat cá materialul ambelor tipografii este invechit,
mare parte neintrebuintabil, proviziunea de litere este de cub 0 de tfiieturii diferitg, ma0nele tocite, socotelile
restante, formele administratiei interne de tot defectuoase, iar regimul personalului lucrätor in voia ingrijitorilor acelor
Stabilimente; s'a procedat indati la facerea unui regulament prin care s'a stabilit o contabilitate i control&
sistematicg in privinta venitului i cheltuielilor acestui institut; un al doilea regulament a specificat serviciul interior
al Imprimeriei. S'au intrunit cele trei Imprimerii; Sf. Saya, Nifon 0 a fostei Comisiuni Centrale in un singur local
(provizoriu la Academie), ca prin unitatea evidentei se inlesneascfi serviciul de administrare. S'a comandat 4
ma§ini mari de presä accelerate, care s'au i adus 0 se aflg puse in serviciu ; s'a luat dispozitii de a se aduce treptat
litere noui de un singur sistem, ca sl se inlocuiascii literele de deosebite cuburi i tgieturi cu care se serveau in
parte fostele tipografii 0 care deosebire dupg unificare fäcea de nu se putea lucra in uniformitate; s'a infiintat o
mica' turnfitorie pentru reinnoirea de litere i turnatul liniilor ; asemenea s'a facut achizitiunea a o multime de unelte
mobiliare care erau de lipsä spre a se inlesni lucrarea tehnicii i administrarea.
Spre a acopen i toate trebuintele chte se indestuleazä prin Tipografia Statului aceste mijloace nu ajung,
ministerele i autoritatile Centrale mi politiene§ti aici Ii tipfiresc tot ce au de trebuintii, cärile didactice aici,
bisericevti aici se fac pentru toatii Tara. Apoi e cunoscut ci la noi toatg initiativa din nefericire fiind alteptatii
dela Guvern, se poate zice cg cel putin 3/4 ce se dà publicitätii in tarn', se tipgreqte in Imprimeria Statului. Suma
coalelor ce s'au tipgrit in acest an de &litre Guvem este de 10.023.800, adicii cu 5.838.300 coale mai mult de cum
s'a tipArit in anul 1862.
Pe liingg acestea, Imprimeria Statului fiind un institut de rgsprindirea ideilor, trebue sg corespunzä nu numai
la trebuintele mai ordinarii ale tipfiririi, ci i la acele lipse ale literaturii noastre care cer o inzestrare artisticg. Este
o chestiune de onoare ca natiunea sg-0 poatä satisface insg0 aceste trebuinte neapärate ale progresului in culturä.
Astäzi, la o carte cu ilustratiuni, literatura romimit' din nenorocire nu poate aspira, deciit poate prin editarea ei
In strilingtate. Cártile didactice, mai ales, au trebuintil neapiiratä de asemenea ilustratiuni, figuri, harte, planuri,
etc. Astfizi, pentru facerea a vreo 3-4 foi cu figuri matematice numai din lipsa de litografie proprie, suntem
silili a pläti o suing cu care am putea intretine cu inlesnire 2 prese litografice cu personalul i elevii trebuincio0
peste tot anul pentru a ne lucra in continuu.
In considerarea acestor jurstgri, se simte neaptiratit trebuinth de a se infiinta in anul 1864 deocamdatil trei
prese artistice gi anume: una pentru xilografie, alta pentru litografie, 0 a treia pentru chartografie, cu personalul
rechizitele trebuincioase i cu o pepinierti de elevi, ceeace ne va reveni aproximativ:
Trei prese cu proviziune de pietre, scule 0 instrumente odatil pentru totdeauna 30.000 lei.
Trei arti1ti sculptori, xilografi i litografi ate 600 lei pe lung.
Trei imprimitori a 400 lei pe lung.
Literele ce avem din vechile tipografii parte sunt tocite, parte cate sunt bune sunt de cub o la tgieturg
nepotrivite, neegale din care cauzä in aceeali lucrare nu se pot suplini unele prin altele, fiindcà fiecare tipografie a
avut cubul säu diferit.
Pentru a unifica cuburile o tgietura, pentru a putea intrebuinta materialul vechiu de litere prin din nou
turnare 0 pentruca sg nu avem trebuintii pentru toate märuntilurile a recurge la turngtorii in strgingtate, ci sä putem
satisface la toate trebuintele noastre de litere pentru toatti tara, ne trebuesc deocamdatg doug ma0ni de turngtorie,
o ma0ni de stereotipie cu matrice de litere i accesoriile lor, d'impreung cu personalul trebuincios, care aproximativ

Doug malini de turngtorie, una de stereotipie 1i matrice cu scule, odatil pentru totdeauna lei 25.000.
86 Doi turnatori a 450 lei pe lung.

www.dacoromanica.ro
 mt. 10111111V'4
° AIM
11:
el. ,11
-
,
'
IrP, GI
1
!I../
41
________...." ._........- 4, a.
,-
, , , ......
' %,
L.'
.1 , '4
/ ..' '4
o
, 'il 15 0
1....
..
.
, ,41e. .
4
/
,..48r;,..,...t..... ,...1'..-. ' - o
.....

www.dacoromanica.ro
-.....,I.,
1.01, 1
A . ,.I
1
2 ;, GC
r Jr--7 ...........
11.- t - ... '
,, 1 III
Mr-
1
.i,-
-11
Al
.

v..
)
:.
.

'..-:,
-
p '.,
,..,
.,

':3
d
E.
..t
._ _m": ' fa ..
:
-,
TP i v., .. ... :-....-
.:...,
g
...r.
v '4
,:fr..IPtill ¡di '.. ill ,i..1,
zE.
' -. 4.
k-
. U
.._,
. .;.11.71 Oil. NI
---- --- -7 - -.
.. ...,_ -
,,,..--.-,-
e
'a.
11- ----, ,.- - Al -1. . i ..... I ". '
,.......-.......i...gi....' p
____.. t ..--. ...6,.,..,.....,.
-.1!, ,!/..7 7/11L' I w
2
rim-. . .....
-I
_1,-__
, on,
...
1- ,
t
1N:77-7-- : .
ti
.
.
,;,,e r
.. .---'7;- '-r-''' --=-: g"-
.
- a.
1- All ' 1 . ;- ^
-0, .
,__-_: : .L . r''''
r - P=4 '"-
_ msg.?,
LI .4 . Li ,/
\sm""11., 7-="42.72
de sarcini respectiv. Aprovizionarea se face pe fel de h'ärtie, tipar, albk vänätä
sau carton, pe numär de topuri si pe greutate de funti.
Tot in acest an, apare in Monitorul Oficial Nr. 205 din 15 Septemvrie,
regulamentul pentru conditiunile ce trebuie sà indeplineascA tinerii cari doresc a intra
elevi in Imprimeria Statului. De mentionat este eft' elevii erau interni, li se diidea
imbrAcaminte, fáceau 5 ani de ucenicie si 1 an de calfä, plàtii cu 150 lei lunar.
Angajarea lor se fäcea pe bazA de contract si cu drept de despAgubire pentru Stat,
In caz clack dupA trei ani de invätäturà, elevul dovedea lipsa de aptitudini.
Anul 1864, se
poate considera drept Culegfitori
cel mai rodnic pentru Ceilal/i lucratori
prima decadà a fiintärii
tipografiei. Nunfärul
coalelor tipärite se ridi-
ea' brusc la 15.179.022,
iar balanta socotelilor
indicA cheltuieli pentru
1.333.022 lei, venituri
pentru 1.577.156 lei,
profit 244.134 lei.
Din lucrarile care
au determinat buna A114 "14 NNNN

stare a tipografiei din

anii 1863-1864 se vede I, N No co
N r-coa, Q0. .1 TIa,c0 N CO CD o rs, v
co 0, 0, 0, a, cn 0, a, 0,
0, Q
cn o
I,
03 c0C0co c0
N
or/ co
o3 03 co
co r20 c0C0 tO oD
OD
03 op
c0 co co
co to o3 c0 tO co al co 0) cC, 0)
0",
0) co 0, Cr,

neindoelnic cä cel care

Variqiunea numfirului lucritorilor dela 1870-1901
i-a purtat un interes
deosebit, a fost M. Kogälniceanu, in calitatea lui de Ministru de Interne.
La 25 Noemvrie 1866, Imprimeria Statului se mutä in localul fostei scoale
politehnice, la bariera podului Mogosoaia, pe locul in care astäzi se gäseste in
constructie muzeul de artä veche, iar de aci, in Martie 1869, in localul erban Vodä,
pe terenul pe care astäzi se aflä Banca National:A.
Cât pentru actualul local (Academia) nu numai cà nu este bun pentru Imprimerie, dar pe ea ocuptt asthzi
acest stabiliment, nici nu este inehpätor pentru toate trebuin/ele ei. Ma§inile fiind destinate a se pune in miqcare
cu vapor, chci este mai putin costator cleat bra/ele de om, in localul Academiei nu este loe pentru alezarea unei
maline cu abur; iar a se clädi un apendice anume, ar deforma clädirea, care nici decum nu poate fi ocupatii mult
timp de dare Imprimerie, chiar i in interesul conserviirii acestei clâdiri pläphnde i deja amenintatoare cu surpare.
Cladirea unui local destul de spa/ios pentru trebuin/ele acestui stabiliment, precum case mari de lucru, de
administratie, magazii, internat de elevi, locuin/ele intendentilor, stabilirea maOnelor, a preselor, a atelierelor de
artti tipografich, depozitul de chr/i didactice i celelalte nu se mai ponte
Deci, pentru acoperirea tutulor acestor trebuinte, subscrisul este de parere, ca si se incuviin/eze pe liingä
cci 90.000 lei räma§i din dota/ia dath in bugetul 1863, inch 100.000, ca dotatia odatä pentru totdeauna; iar pe
viitor venitul institu/iunii sh se facii fond al säu, din care Era' se sus* &Yet ajutor din buget.
Anexez aci bilan/u1 incheiat al Imprimeriei Statului pe anul 1863.
Directorul ofic. statistic
D. P. Marfianu
(M.O. Nr. 64, din 18. III. 1864). 87

www.dacoromanica.ro
 In 1866, tipografia avea 9 maOni plane de imprimat i dupa un raport ramas
din acele vremuri, rezulta ca in 20 zile din Februarie, au tiparit 1.034.277 coale
hArtie, Cu o medie zilnica de 6000 coale de fiecare ma§ina.
In 1868, se alatura tipografiei Statului §i Tipografia Ministerului de Rdzboiu,
infiintata la 1863 pentru tiparirea regulamentelor militare §i imbogatita la 1865
cu inventarul tipografiei Eliade.
In ultimii 5 ani nimic de seama in administratia Imprimeriei Statului, 011a la 26
N Iunie 1869, cand apare
N
in Monitorul Oficial
N N
Nr. 137, decretul care
NN fiinta regulamentu-
CulegAtori lui, desvoltat pe atri-
Ceilalti lucrätori
N butiuni unitati, dupa
N care se vor conduce
treburile acestei intre-
prinderi. De observat
este instituirea unui
consiliu consultativ din
`NN care fac parte toti §efii
de birouri §i de ate-
liere, sub pre§edintia
directorului, având a
se intruni cel putin de 2
ori pe luna, pentru a
s. > >
at)
delibera asupra tuturor
P. vN,
vr chestiunilor ce priveau
ameliorarea lucrarilor.
Aceasta opera' de seama
s'a facut tot din initia-
4/44 ,AAA tiva §i sub observatiile
0000
,,,
t CO
IO
ai Y') gi
CD t
O) 01 V
tf) IO r.cc o) c.
O) o) o) a) O)
N te)
N N cs.)
0) O)
N )12)
N n/'N In NN N CO 0)
NN m-
ff3
o) 01 01 01 01 O) 0)0) 0) 0)0)
lui M. Kogalniceanu,
inca Ministru de In-
Variatiunea numgrului lucrfitorilor dela 1902-1932
terne.
In §edinta Adunarii Deputatilor din 20 Februarie 1870, Manolache Costake
ridiand chestiunea utiitäçii Imprimeriei Statului, fata de cheltuielile ce le necesita,
tot M. Kogälniceanu este acela care ara' a mai fi ministru, li ja apararea §i
dovede§te cu cifre, Oda' la evidenta, serviciile aduse de aceasta intreprindere 1).

1) «D. M. Costake. Domnilor, vá marturisesc cà m'am inspäimfintat cand am vfizut a se cheltuesce

382.000 lei noi cari face un milion lei vechi pentru Imprimeria Statului, i cred cá ar fi bine sil vä aduceti
cfite odatil aminte §i de acei bieti lei vechi.
Domnilor, un milion de lei vechi se cheltuesce pentru tipografie, i vfi intreb care este produsul
acestei tipografii, dacti nu altul de d'U citteva proecte de legi, Monitorul i oarecare registre trebuincioase
88 guvernului?

www.dacoromanica.ro
 In cursul anilor cari ne preocupà, tipAriturile particulare §i cu deosebire
cele de ordin scolastic i bisericesc, ocupau serios atelierele Imprimeriei Statului.
Mai mult decAt atAt, asemenea lucrAri didactice fäceau chiar obiectul editurii
Imprimeriei Statului §i aparitia lor, era adusa la cunoq.tinta coalelor §i a celor
interesati prin tntilniàri publicate in Monitorul Oficial.

Eu cred cá toate aceste imprimate, s'ar putea da in antreprizi la particulari; did dacil vom pune in
comparatiune suma ce se cheltuesce cu intretinerea acestei imprimerii, Cu suma cu care am putea cheltui cu
aceste imprimate ce se cer pentru serviciul Statului, cred cii am putea sà fim serviti cu o sumii mult
mai midi.
Aceasta, Domnilor, este o chestiune care intri in comert, chestiune de intreprindere i titi di nici odatit
Statul nu poate sä manipuleze o imprimerie ca un particular.
Prin urmare ar fi bine ca guvernul si se convingi, daci crede cà trebue si avem neapärat o imprimeric
a Statului, daa cheltuelile ce se ocazioneaa cu intretinerea tipografiei corespund cu productiunile ei sau nu?
atunci vom putea &it ne dim seama de aceasti sunlit a§a de inspiimitntätoare ce se cere prin acest
paragraf.
Eu, Domnilor, imi aduc aminte at se cheltuia inainte i tiu ca nu se cheltuia nici pe jumatate din
suma ce ni se cere astfizi.
D. C. Greidifteanu. Domnilor, comisiunea, ca 1i onorabilele D. Epureanu, s'a mirat de aceasti sumi ce se
cheltuesce pentru intretinerea acestui stabiliment i a avut idea de a suprima aceasti cheltuialk cu scop ca
imprimeria si se dea in antreprizi. Irish' pe and se vorbia despre aceasta in comisiune, fostul D. Ministru
de interne, D. Kogälniceanu s'a opus foarte nruilt 0 a venit cu ni§te argumente foarte tari, aci ne-a spus
ci aceasti imprimerie astizi imprimii toate imprimatele necesare Statului, are un material imens, adunat
dupik timp cu foarte mari cheltueli; cá dacil am admite ca aceastii imprimerie si se dea in antreprizii, am da
tot materialul cu piciorul, ciici nu este un singur tipograf particular care sii fie in stare sit ja tot materialul;
apoi pe lângà toate acestea, am pune Statul la discretiunea tipografilor particulari, aror ar trebui sà le
plätim sume imense pentru imprimarea lucritrilor trebuitoare guvernului; cfici nu s'ar plati numai Monitorul,
dar 0 alte lucräri; i apoi daa ar fi numai Monitorul tot ar costa mai mult.
Negre§it, Domnilor, ma' cred dator sá constat totodati cà s'au ficut oarecari abuzuri, pentru cá s'au
imprimat o sumä de arti particulare gratis. Aceasta s'a constatat 0 D. ministru nu a tigicluit; atnnci noi
am cerut sit se dea ordine a nu se mai imprima asemenea cirti gratis pe viitor, 0 D. ministru a 0 dat un
asemenea ordin.
Acum, in ciit pentru reductiunile ce comisiunea a ficut a fost la paragraful personalului 18.000 lei 0 D.
ministru vine acum 0 se plinge cá s'au §ters turnitorii.
Un turator factor 1-am mentinut ;
Din doi turnitori de clasa I am §ters unul, 0 am mentinut unul; ping aci am lisat doi, apoi cei doi
pilitori de litere iam läsat i cu toate acestea tot zice D. ministru a are a se impiedice lucrul.
Vedeti at de deficile a fost lucrarea acestui buget, i rog pe D. ministru sà creadi ci dupi convorbirea
ce am avut cu directorele acestui stabiliment, aceasta m'a incredintat ca acindu-se aceste reductiuni, imprimeria
va putea merge prea bine.
A§a dark Domnilor, comisiunea nu a redus de cat doi, fiinda precum v'am spus, a crezut cà serviciul
nu va suferi. Rog pe D. ministru sit creadil cà comisiunea, in ceeace privesce imprimeria, a ficut concesiuni
foarte largi.
D. M. Koganiceanu. Domnilor, voiu set dau oarecari Fámuriri onor. D. Manolache Costake.
Tipografia Statului are astizi 13 ma§ini cari sunt puse in mi§care prin vapori; tipografia Statului
astizi este un stabiliment din cele dintitiu pe care le avem in %ark Anul acesta a tipirit 14 milioane de coale
poate si tipireascii pe zi opt volume in octavo. Tipografia aceasta nu tipiresce numai registre 0 hirtiile
Adunirii, ea tipfiresce i chili scolastice cari astfizi sunt un capital producator pentru casa Statului cu toate
preturile minime cu cari se and aceste arti. Tipografia Statului, dupil ce acopere toate cheltuelile ei, dupi
ce publia Monitorul Oficial, dupi ce publidi hârtiile Aduarilor, dupi ce publia registrele actelor stAni civile,
dupil ce publici registrele i hilrtiile tuturor ministerelor, dupä ce publici registrele contabilitätii generale 0
toate registrele telegrafelor, dupit ce publia toate in fine, mai di §i un folos de 100 mii lei cari intri in
veniturile Statului.
Iatk Domnilor, situatiunea tipografiei Statului.
Dar este prea cu putinti si fie abuzuri, nimeni nu tigiduesce aceasta.
lush' Domnilor, a pot incredinta cit daci am desfiinta acest stabiliment, nu numai cA 1-am pierde
pentru totdeauna, (1E11.5 nu s'ar gisi un singur particular care si fie in stare si pläteasci tot acel material ala de
mare al tipografiei care se aflit adunat de mai multi ani; i chiar de s'ar gisi vre-un particular care sil-1 cumpere 89

www.dacoromanica.ro
 Inventarul productiv al tipografiei Statului la sfarsitul anului 1869, consista
din 11 masini, 4 teascuri de mânä, 3 masini de turnat litere si 2 stereotipii 1). Din
acest an ma#nile vor fi conduse prin forta motrice, datoritii unei locomobile adusii
In acest scop din strclindtate.
Personalul, functionari si lucrAtori, era in numAr de 175.
S'au tipArit si editat intre altele: Dictionarul Eleno-Român, Gramatica
Româng de Stilescu, Istoria Românilor de Laurian, Sistemul metric, Geografia
de VIAdescu, Geometria de Eustatiu, Codice de Procedura Civilä, Istorii Biblice, etc.
Ca valoare de comenzi in cap se gAseste Monitorul Oficial si desbaterile
parlamentare pentru 78.345 lei, dupà care urmeazA Directia Telefoanelor si Postelor
cu 16.770 lei, Ministerul de Finante cu 15.690 lei, Ministerul de Rizboiu cu 13.862
lei, Ministerul de Interne cu 9843 lei, Monitorul Francez cu 4969 lei, Ministerul
Cultelor cu 3904 lei, Ministerul de Justitie cu 2319 lei, Ministerul LucrArilor

am pierde cel putin 50%. Astfel acest material care costä mai bine de 450.000 lei noi daa s'ar vinde deabia
am putea lua 225.000 lei noi, dacfi nu mai putin. Prin urmare vedeti cà Statul ar pAgubi din cauza desfiintärii
acestui stabiliment o sumä enormi de 225.000 lei plus alte venituri care le trage dintrInsul.
In adevär Domnilor, in anii trecuti se fäcea abuzuri pe care-1 releveazä D. Gadisteanu, adia ca cu
o simplä rezolutiune a ministerului se tipAreau arti de ale particularilor cu niste preturi foarte minime.
In citt priveste turniitoria, as ruga pe onor. D. M. Costake sa consimat la cererea D-lui ministru,
este chiar folositoare pentru Stat. i iatil pentru ce: Turnätoria tipografiei Statului astázi varsä litere i pentru
stabilimentele particulare de tipografie; pentru a ea e singurul stabiliment Sn care se pot grava matrite
si turna litere uzate ale tipografiilor particulari aci yin si se varsä din nou. Astfel turnatoria aceasta e de un
folos lnsemnat.
Dacfi credeti D-voasträ cA suprinand doi turnätori yeti face o economie trebue sA vä giinditi cA prin
aceastA economie de 2.000 lei, lipsiti Snthiu pe Stat de un astig foarte mare si al doilea, veti sili pe
tipografii particulari sä se adreseze la turnAtoriile din stainfitate.
N'am nici o obiectiune de fficut asupra principiului de a se da tipografia In intreprindere; Snsil D-voasträ
stiti bine a Statul de multe ori are trebuintri de niste hArtii care trebuesc tipfirite cu foarte mare celeritate:
ei bine o asemenea celeritate nu se poate gfisi aci In nici o tipografie particularä, pe and tipografia Statului
poate Sntilmpina mai bine aceste necesiati. Dovada este eh vedeti cum a doua zi es tipärite procesele
verbale ale Adunärii.
As ruga dar pe onor. D. Epureanu sA binevoiasa a merge singur sä vadä tipografia, care este opera
predecesorilor mei pe care am urmat-o i eu si care cred cä o vor urma i succesorii mei, si astfel cred
Si va face o bunA phicere and va vedea starea in care se aflä.
(M.O. Nr. 43, din 25/9.11.1870).

1) In anii urmätori utilajul In masini de imprimat a variat astfel:

La anul 1885 se mai cumpArä Ina o masini.
Masinile afIA'toare la 1866, precum si cele trei precedente nu mai sunt astfizi in functiune, fitrii a se putea
preciza and s'au scos din uz.
La anul 1887 se cumpfiril 7 masini o Augsburg*, din care 6 sunt In fiintä si astäzi.
* 1891 u 1 masinii o Augsburg », in fiintii i astäzi.
u 1891 » 1 » 0 Kaiser », in fiintä i astäzi.
» 1893 * 3 masini o Kaiser 0, in fiintä i astAzi.
» 1894 » » 2 s o Augsburg s, scoase astilzi din uz.
* 1903 » 2 « Augsburg s, In fiintä
» 1906 » 1 masinä o Victoria*, in fiintii i astAzi.
» 1908 * 2 masini o Augsburg s, 1 in 1 scoasii din uz.
1912 » * 1 ma1inà o Frankenthal », in fiintä i astAzi.
1919 » aduce dela Budapesta 1 masinä pentru (iota culori, In fiintfi i astAzi.
o 1919 * * * 1 s cu clouà cilindre, in fiintä i astäzi.
u 1919 » s 1 o Miehle 0, in fiintä. i astAzi.
90 1919 u 1 s « Kaiser «, In fiintA

www.dacoromanica.ro
Publice cu 2151 lei, Serviciul Sanitar cu 847 lei, Ministerul de Externe cu 466
lei, etc.
Cu raportul Nr. 2432 din 22 Iulie 1869, directiunea imprimeriei prezintO
Ministerului de Interne socotelile pe primul semestru al anului §i de notat este
plângerea, §i ea de actualitate, cä o mare parte din autoriteiti nu plcitesc fabricatele
comandate §i deci institutiunea este pusa in situatiunea de a-0 periclita interesele.
Bugetele erau intocmite cu multä lipsO de prevedere. Zeci de credite in
cursul anului schimbau Cu desOvfir§ire fata lor. Socotelile dela sfOr§itul exercitiului
faceau diferente de nerecunoscut fatä de prevederi.
Cu incepere de pe la 1875 imprimeria suferà lipsa unei serioase conduceni
0 de aci o multime de piedici Ii stO in cale. Pentru inlaturarea lor s'a intocmit
In 1881 o comisiune alcatuitä din Th. Ioanitiu, Carol Göbl, V. Nefter §i loan
S. ROdulescu, cu menirea sO indice remediile de indreptare. Raportul depus §i
publicat in Monitorul
'
Oficial Nr. 99 cu data
de 2 August 1881 nu
contine nimic mai de
in afarà de
seamg,

ipj
propunerea, pentru a
doua oara, a construirii
unei era' diri proprie
imprimeriei §i de a
schimba directiunea cu
I" !..tooklo
oameni competenti in -" l,
' F. ' ,, ...,
tloof
. , = c, 41.160.40.4
g . "4 g g 6.- g g .,
`.;,'

profesiune.
Hiirtia consumatA pe anii 1870-1900, in nunt'Ar de coale vi valoare In lei-
Pentru moment,
rezultatul acestei lucrOri este numirea provizorie, la 15 August acela§ an, a lui
Carol Göbl ca director al imprimeriei, pe baza propunerii lui C. A. Rosetti, ministru
de interne §i ateva mici reparatiuni ce se admit a se face localului.
In Monitorul Oficial Nr. 107 din 18 August 1883, apare in§tiintarea mutOrii
Imprimeriei Statului din strada SmArdan, curtea erban-VodO, in casa d-nei Zoe
Brâncoveanu din strada Brâncoveanu, pe locul unde a inceput a se clAdi palatul
Senatului. Aici stà pânä" la 20 Aprilie 1887, când se mutà in localul propriu din
bulevardul Elisabeta, in care se gaseste §i astAzi, clAdire inceputà a fi construitä
cam pe la 1885.
Din anul 1888 incepe set* functioneze pe Uirtgei imprimerie atelierul de legeitorie.
Lucrkile de acest fel erau date in trecut atelierefor particulare, iar mai tOrziu,
pAnA in 1888, atelierului de legatorie dela inchisoarea VOcke§ti.
Sub directoratul lui Pencovici, Imprimeria Statului ia o deosebità desvoltare,
iar regulamentul ei de organizare prime§te modificAri esentiale, rOmAnand de
baza, cu mici schimbAri, regulamentului ce se va intocmi in 1919.
Prin noul regulament se ratificä infiintarea i organizarea atelierului de
legkorie. 91

www.dacoromanica.ro
 Pentru anii urmatori i Oda* in preajma razboiului, imprimeria face fata
multumitor nevoilor àrii, fara insa sa se remarce cu nimic in ce priveste acurateta
promptitudinea lucrarilor.
Socotelile anilor 1892-1896 ii indica ca pe cei mai buni:

Anul Venituri Cheltuieli Excedent

1892 1.203.760 954.270 249.490
1893 1.298.526 1.133.953 164.573
1894 1.481.109 1.267.669 213.440
1895 1.588.153 1.266.597 321.556
1896 1.376.110 1.154.229 221.881

Tirajul in cursul anului 1893 a fost de 16.379.756 coale, in 1894 de 18.229.084,

In 1895 de 16.452.335, iar in 1896 de 17.510.405. Examinând valoarea comenzilor,
constatam ca cele mai multe au fost ale Directiunii Generale M.O., privind Monitorul
Oficial si desbaterile Corpurilor Legiuitoare; urmeaza apoi Ministerul de Finante,
Ministerul de Räzboiu, Posta si Telegraful, Ministerul de Interne, Ministerul de
Justitie, Domenii, etc.
Foarte interesant este referatul cu Nr. 7454 din 29 Noemvrie 1895, trimis
Ministerului de Interne de catre fostul director general N. Vräbiescu, in urma unei
anchete ce a facut-o in unire cu patru tipografi i marele scriitor I. L.
Caragiale.
Intre altele releva ca (fauna-tor interesului Statului sistemul fondurilor
mobile din care se recruta personal ce nu era totusi mobil ci permanentizat fara
sa fi fost nevoe de el, cum si conditiunile oneroasé ale contractului cu fabrica
Letea, pentru aprovizionarea hârtiei necesara tiparului.
Se mai constata obiceiul autoritatilor de a comanda lucrar din materiale cu
mult superioare destinatiei pe care o aveau imprimatele i intArzierile, adeseori Oda'
la obstructie, in achitarile fabricatelor livrate. Totalul datoriilor pe vremea aceea
era indicat la 818.647 lei, din cari 136.020 lei numai pentru abonamente la
Monitorul Oficial. Cele mai multe ramasite eran in sarcina administratiilor judetene
comunale.
Din cuprinsul aceluias raport se mai poate vedea numarul lucratorilor
utilajul atelierelor:
Atelierul de culegere lucra cu 133 oameni si dispunea de 69.295 kg. litera.
Stocul mare de litera, desi in parte justificat de lipsa masinilor de cules, este totusi
exagerat. Se abuza de prezenta atelierului de turnatorie, acumulându-se rezerve
de litere ce nu au fost niciodata utilizate.
Atelierul de imprimare lucra cu 87 de lucratori si era prevazut cu 19 masini
O.) de urmatoarele formate si fabricatiuni:

www.dacoromanica.ro
 P"' ;

k..\ .. .
--r 111- ,, ., '.1
,..,,,, i........_ -1 A ,..4.1,,,,,
l'',. ?..1 -'3
ir%
. ,
' r
W.

il [14 , - b-t ' k:, 4.1 :

(=

114-7 V ii-,--0!"P..
I

41 -;¡ I( 1,,

www.dacoromanica.ro
7

\r
-1
Iwo!. I
A

I/ 6.
t 7 -

N '

. I

L-
 3 masini Nr. 14 Augsburg in functiune, doua din 1887 si una din 1891,
4 » Nr. 12 » » » din 1887,
1 masina Nr. 10 » » » » 1887,
2 masini Nr. 5 » » » » 1894,
1 masina Nr. 12 Kaiser » * » 1885,
1 » Nr. 12 Marinoni » » » 1890,
1 » Nr. 12 » » » » 1864,
1 * Nr. 12 Löser » » » 1864,
1 » Nr. 6 Leo Mailer » » » 1845,
4 masini Nr. 10, 12, 14 Kaiser » * » 1891-1893.

Forta motrice era produsa de o masina stabila de 20 cai putere cu douà cazane
Cu aburi. Un al treilea cazan servea caloriferului. Noaptea, 4 pAna la 8 masini
destinate tiparirii <(Monitorului Oficial », erau miscate de un motor cu gaz, de 6 cai.
Tot in 1895, directiunea intreprinderii a cerut pentru prima oara procurarea
unei masini rotative cu format schimbeitor, asa cum era firesc. Mai tArziu, in 1922,
and aceasta necesitate a fost implinitä, s'a facut neiertata eroare de a se
comanda o masina cu un format fix, Nr. 12.
Legiitoria poseda in total 14 masini si 22 lucratori.
Turneitoria lucra cu 7 masini, o bae galvanica, zincografie si 21 lucratori.
Odata cu ocuparea capitalei de catre trupele inamice, 23 Noemvrie 1916,
Imprimeria Statului a trecut sub administratia germana, tiparind in tot cursul
razboiului registre, imprimate, brosuri de propaganda, etc., in limba germana si
romana. Monitorul Oficial inceteaza de a fi tiparit dela aceasta data, el stramu-
tându-se la Iasi.
Din masinile imprimeriei nu s'a evacuat nici una la Iasi si nici n'au fost
luate de Germani.
Din personal, numai subdirectorul general s'i seful atelierelor cu 10 culegatori,
au fost trimisi in. Moldova, pentru organizarea tiparirii Monitorului Oficial in
primele luni, in tipografia (< Miscarea » a lui Iliescu, iar mai tArziu la tipografia
« Nationala » a lui Ionescu, ambele din Iasi.
Dupa retragerea trupelor dusmane, Imprimeria Statului isi reia ocupatiunile
de altadata. La 1920, dinteun credit de 3.000.000, se aduc doua masini rotative
tip Augsburg-Niirnberg, cu un tiraj de 10.000 exemplare pe ora, pentru tiparitul
Monitorului Oficial si se adauga vechiului local, devenit insuficient, o aripa care
a costat 1.600.000. Condusa mai tArziu insa vitreg si impiedecata chiar in mersul
activitatii ei, expiaza in August 1927 sub greutatea unor nereguli formidabile, in
care isi vor gasi vina directorul-general, directorul administrativ, casierul si inteo
masurä oarecare chiar o parte din personal. In urma acestor triste imprejurari,
imprimeria trece dela Ministerul de Interne la Regia Monopolurilor Statului de sub
autoritatea Ministerului Finantelor, unde constitue impreuna cu Monitorul Oficial,
Fabrica de Timbre si Imprimeria Chisinau < ( Directiunea Monitorului Oficial f i
Imprimeriilor Statului #. 93

www.dacoromanica.ro
 II. ORGANIZAREA ACTUAL.N. UTILAJUL.
PRO GRE SE LE REALIZATE

Conducerea nouei directiuni incepe o vertiginoasä reinnoire generalsä in utilaj

si in metode. Din primele zile sunt aduse 16 masini Linotype cu care se asigurà
aparitiunea la timp a cuprinsului Monitorului Oficial. Innainte chiar, de sosirea
maginilor, care au dat posibilitatea ca o publicatiune set' aparcl In cel mult trei zile dela
primirea ei, aceastà laturà din indatoririle gazetei oficiale fusese mult ameliorata.
De unde instiintärile oficiale &At si cele de interes privat apäreau 'Ana la 1 Ianuarie
1928 cu intärzieri de luni i chiar ani, numai dupä cfiteva zile dela instalarea noului
regim, prin nfäsuri bine
N1.c
KWO 65 000 chibzuite i inlaturarea
2.411U00

60 000
indolentei trecutului, se
220000
55000
obtine aparitia oricarei
200000 publicatii in termen de
50 000
180000 maximum 10 zile.
45 821

160000
45 U00
Un exemplu tipic
14(1000
40000 de rea gospodärie a re-
35 000 gimului care sucombase
120000
30 000 este faptul el o parte
100000
25 000
din Monitorul Oficial se
20 000
trimitea spre tipArire Im-
60000
primeriei Chisinau. Dela
15 000

40000
trimiterea manuscrisului
10 000
pänä la sosirea pache-
20000 5 000
telor cu foile imprimate
CNI
treceau cel putin 2 luni,
csi RÌ tt)
Cr) C710) CI) re)
C75 imprimeria in chestiune
Variatia consumului anual de curent Variatia consumului anual de gaz având lucrArile ei si un
electric dela 1927-1932 aerian dela 1927-1932
utilaj de randament mic.
Pe de altà parte, rotativele din Bucuresti, masini cu putere mare de produc-
tivitate, erau tinute in repaus, intruat la aducerea lor nu se gändise nimeni ea
pentru a putea fi intens folosite era nevoe sä fie complectate cu masini de cules.
In ce priveste calitatea, felul de tipkire din trecut al Imprimeriei Statului
a rämas proverbial. 0 pagina de Monitor sau de registru de altädatà, puse in fata
celor de azi, sunt de nerecunoscut.
Regimul lucrului in ateliere, a fost fundamental schimbat, aplicAndu-se cea
mai mare parte principiile codului muncii, care reglementeazg munca in intre-
prinderile private si care are la bazà, dispozitiunile conventiunilor internationale
ale biroului respectiv din Geneva. Cu aceasta schimbare s'au adus economii
importante in bugetul imprimeriei. Astfel, de unde in 1927 capitolul de personal se
incheie cu 42.000.000 lei pentru o valoare a hârtiei lucrata de 25.000.000 lei, in 1928
acelas capitol pentru acelas numär de salariati, care sub noul regim dela R.M.S.

www.dacoromanica.ro
primeau in plus si prima de productie de 30 0/0 asupra salariului, se incheie cu
40.000.000 lei, la o valoare de 30.000.000 lei hartie consumata.
Cu multa grija s'au intocmit pe baze noui regulamentele pentru functionarea
serviciilor, organizandu-se cu deosebire depozitele de materiale si fabricate dui:A
prescriptiunile contabilitatii moderne si cu posibilitati severe de control.
Localul a fost
Le,.
amenajat in conditiuni
de higiena deosebita,
suportand modificari
esentiale in vederea 300.000
rationalizàrii. Totusi, 285.000-.-
fatà de masurile luate
pentru a se echilibra 270000.-.

activitatea diferitelor
255.000
sectiuni, cladirea a de-
venit insuficienta, mai 240 000
necesit And schimbari,
225.000--
adaugiri si consolidan
ins emnate, fara de care 210.000-- 213.205
este impiedecata in
195.000-.-
dcsvoltarea rationala a
proceselor ei de pro- 18 0.000
ductiune. De asemenea
greutatea materialului 165 . 000

ce se prelucreaza si a 150.000-- 155301

fabricatelor, fiind cu
mult superioara fata 135.000-.-

de trecut, rezisteatele 120 000 127.498

plan§eelor au devenit
insuficiente. 105 000-.-
Incepfind cu 7 100.662
90.000--
Februarie 1929, data
autonomizarii Regiei 75 .000
Monopolurilor Statului 73.7
Timp In ani
60.000
cu prilejul mfaptuini N
co o
0 0.
st abiliz aril mon.etare,
Valoarea consumului apei pe anii 1924-1932
imprimeria ramine tot
ca parte integranta din directiunea imprimeriilor care depin.de direct de Ministerul
de Finante 'Ana la 1 Ianuarie 1930, cand prin infiintarea Regiei Publice Comerciale
a Monitorului Oficial si Imprimeriilor Statului, Imprimeria Centrala devine o unitate
distincta in aceasta regie, cu o directiune proprie, gospodarita aparte.
Sub aceasta forma mijloacele fiind superioare celor din trecut, imprimeria
intensified' investitiile, imbunatalind zi cu zi utilajul atelierelor. Se aduc, intre 95

www.dacoromanica.ro
 altele, doua maOni moderne de taiat din care una pe trei laturi, o maOna de liniat
pe ambele fete in trei culori, o majina de Ourit, douà maOni plane de imprimat
Nr. 14 tip Victoria » cu aparate de pus i douà Tiegele » automate format
260 x 340 mm. din fabrica Heidelberg, &ma maOni rapide de turnat litera Oda'
la corpul 48 i o masina de faiat ingltimea literelor, toate trei de fabricatie
A. Foucher-Paris.
Utilajul actual al atelierelor imprimeriei este aratat in tabloul urmator:

Nr. magi-
nilor de Puterea
CARACTERISTICILE MASINILOR
.

acelag tip motoarelor

ATELIERUL DE CULEGERE MECÁNICA

16 Malini de cules Linotype, fabricat Mergenthal, cu o producTie de 100
rfinduri a 6,3 cm./orà 16 x 0,184 Kw.
Presä Hogenforst pentru corecturà 0,243 »
1 Idem, Löser, acTionata Cu mana
Cazan pentru topit plumb, cu 12 forme, fabricat Gutenberg-Haus,
1928. FuncTioneaza cu gaz aerian
3 Ventilatoare Hempel & Bessler, cu 1400 ture/minut fiecare ; unul
pentru aerisirea localului, altul absoarbe gazele dela cazanul de
topit plumb, iar al 3-lea absoarbe gazele dela ma§inile Linotype 3 x 0,5 Kw.

ATELIERUL DE CULEGERE MANUAL&

2 Ma§ini de töiat linii §i regleti, fabricat Hogenforst
PresA mecanica de corecturi, fabricat Hogenforst 0,33 Kw.
PresA de corecturi, fabricat Löser
3 Ventilatoare Junkers, 1400 ture/minut 3 x 0,5 Kw.

ATELIERUL DE PAGINATIE
1 Presa de corectura, fabricat Löser

ATELIERUL DE STEREOTIPIE PLANA

PresA de flcut matriTe, fabricat Foucher, format 40 x 60 cm. . .
Presä de turnat stereotipii, fabricat Foucher, format 40 x 90 cm. . .

Idem, fabricat Hogenforst, format 30 x50 cm.

Ma§inà <( Universal » de gäurit, táiat, lefuit qi ajustat clileele, 2 X 0,5 C. P.
fabricat Siegfried-Niirnberg, cu 4 mese, fiecare având motorul ei 2 x 1 C. P.
Ma§inä de täiat cli§ee, fabricat Foucher 3 C. P.
Instrument de turnat politype, fabricat Hogenforst
ATELIERUL DE STEREOTIPIE ROTATIVA.
Usatoare, fabricat M.A.N., diametru de 50 cm 0,33 Kw.
Idem, cu diametrul de 40 cm 0,4 »

Ma§ing pentru turnat cli§ee, fabricat Asbern, cu diametrul de 20 cm.,

lungime 30 cm.
96

www.dacoromanica.ro
 .11MIIMIM111111
,7==,f-
Ir-

:ko,Voo.Ma

A [tr

www.dacoromanica.ro
,
'4.
f

i., _
';*
1
F:' odoi;13-: 11J
4,=s;
I ,,: .1
I"
Ti .
. foToo

:
1 c
1 d1.1 tit1411

I; A Li
Nr. magi-
Puterea
nilor de CARACTERISTICILE MASINILOR motoarelor
acelaq tip

1 Frezi pentru clisee, fabricat M.A.N., diametrul 20 cm., lungime 30

cm., actionata Cu mina
1 Strung pentru clisee, fabricat M.A.N. 0,75 C. P.
1 Masina de presat clisee, sistem Winkler, format 50 x 35 4 Kw.
1 Presa de mink fabricat Schmalz
ATELIERUL DE IMPRIMARE PLANA
2 Masini de imprimat Rockstroh-Werke, format 95 x67 cm., 1600
tiraje/ora, cu aparat de pus 2 x 4 C. P.
1 Masina de imprimat Augsburg, format 120 x 80 cm., 800 tirajefora 4 C. P.
5 Idem, format 96 x65 cm., 800 tiraje/ora Transmisie
Idem, format 84 x 54 cm., 800 tiraje/ora
Masina de imprimat Kaiser, format 120 x86 cm., 1000 tiraje/ori
2 Idem, format 70x100 cm., 1000 tiraje/ora
Masinä de imprimat Kaiser, format 84 x54 cm., 800 tiraje/ora .
3 Idem, format 96 x 65, 800 tiraje/ora
Masini de imprimat Frankenthal, format 96 x 65 cm., 1000 tiraje/ora 2 C. P.
1 Masina de imprimat Miehle, format 105 x80 cm., 1200 tiraje/ora 6,5 C. P.
Masina de imprimat Augsburg, format 84 x 54 cm., pentru 2 culori,
800 tiraje/ora 5 C. P.
Masinä de imprimat, format 84 x54 cm., cu 2 cilindri, 800 tiraj/ora 4 C. P.
2 Masini de imprimat automate, Heidelberg, format 34 x24 cm., 1500
tiraje/orii 2x0,75 Kw.
1 Presa rapidä de imprimat Victoria, Rockstroh, format 48 x 35 cm.,
1000 tiraje/ora 2 C. P.
Boston de mina, fabricat Pusztafi
Aparat de numerotat, fabricat Auerbach, cu rama si vergele .
Masina de fltuit Gebriider Brehmer, form. 64 x 96 cm., 1000 tiraje/ora 1 C. P.
Idem, fabricat Gutberlet 1 C. P.
4 Ventilatoare, fabricat Junkers cu 1400 ture/minut 4 x 0,5 Kw.

ATELIERUL DE IMPRIMARE ROTATIVA

Masina de imprimat rotativk fabricat M. A. N., pentru 32 pagini,
format 128 x96 cm., 10000 tiraje/ori 12,5 Kw.
Idem, dubla pentru 64 pagini, format 128 x 96 cm., 10000 tiraje/org 15 Kw.

ATELIERUL DE LEGA.TORIE
Presa de poleit, fabricat Krause, incalzita cu gaz aerian Transmisie
2 Prese cu 2 coloane, fabricat Krause, format 70 x50 cm
2 Prese de registre, fabricat Krause, format 46 x 37 cm
Presa de registre, fabricat Mansfeld
Presfi de registre cu 4 coloane, fabricat Krause
Masina de rotunjit registre, fabricat Krause Transmisie
Masina de rotunjit cotorul, fabricat Fischer
97

www.dacoromanica.ro
 Nr. maqi-
Puterea
nilor de CARACTERISTICILE MASINILOR motoarelor
acelal tip

Maginä de rotunjit colTuri, fabricat Krause 0,37 Kw.

Magin5 de rituit, fabricat Hunter's Limited 1 C. P.
Maginä de fficut ricane, fabricat Krause
2 Magini de täiat }Artie, fabricat Krause 5+3 C. P.
2 Magini de fäiat hârtie, fabricat Krause 2x4 Kw.
Maginä de tAiat hârtie, fabricat Krause Transmisie
MaginA de täiat hârtie, fabricat Fomm
2 Magini automate de tAiat mucava, fabricat Krause
2 Magini de taiat mucava, fabricat Fomm
MaginA pentru indoituri de carton, fabricat Krause
1 Maginä de trasat indoituri, fabricat Krause
Maginä de liniat 3 culori pe 2 feTe, fabricat Reinhardt 0,7 C. P.
Maginä de atuit, fabricat Gutberlet, 1000 tiraje/org Transmisie
Magin'a" de fAtuit, fabricat Preusse, productie 1500/orä
3 Magini de perforat, fabricat Krause, producIie 500/ora
MaginA de perforat, fabricat Hogenforst
Magina de gäurit cu burghiu, fabricat Krause 0,2 Kw.
Maginä de Ourit cu 2 burghie, fabricat Jeanrenaud & Comp..
Maginä pentru capse, fabricat Roda
Maginä de satinat, fabricat Krause Transmisie
Maginä de numerotat cu piciorul, fabricat Zimmermann
MaginA de cusut cu atä, fabricat Preusse 0,25 C. P.
Maginii de cusut registre, fabricat Gebriider Brehmer 0,85 C. P.
Maginà de cusut cu 1 cap, fabricat Gebriider Brehmer Transmisie
Maginii de cusut cu 4 capete, fabricat Preusse
Maginii de cusut cu 6 capete, fabricat Preusse 0,75 Kw.
Maginii de cusut cu 8 capete, fabricat Gcbriider Brehmer Transmisie
Magina de cusut, cioc de barzA
Magina de cusut broguri, fabricat Preusse
3 Ventilatoare pentru Incazit aerul, fabricat Junkers 3x0,5 C. P.
2 Ventilatoare pentru absorbirea aerului viciat 2x3 C. P.

ATELIERUL DE TURNAT LITERA

4 Magini de turnat litere, fabricat Foucher, dela corp 6-12 . 4 Kw.
2 Idem, fabricat Kiistermann, de mgni
3 Aparate de turnat regleti, fabricat Kiistermann
3 Mese de ajustat litere, fabricat Gursch & Klemm
Strung pentru ajustat linii, fabricat Gursch & Klemm
Frezà, fabricat Foucher 1 H. P.
Instrument de turnat linü, fabricat Kiistermann
Aparat de turnat litere mari, 3 quadrati, fabricat Foucher
Cuptor cu cazan, fabricat Gursch & Klemm
Magin5 de ajustat matrite galvanice, fabricat Kiistermaim 1 Kw.
Ventilator, Siemens Schukert 1,1 Kw.
98

www.dacoromanica.ro
 Nr. magi-
CARACTERISTICILE MASINILOR Puterea
nilor de
motoarelor
acela§ tip

ATELIERUL DE INTRETINERE
MaOnii de rabotat, fabricat Hartmann Transmisie
Strung pentru fier, fabricat Hartmann
Tocilä de ascutit cuIitele de legfitorie, fabricat Oppenheim Heilholz
Strung, fabricat Arico
Maqinä de girturit, fabricat Arbenz Wolff
Malinä de giurit, fabricat Priimag
Cazan pentru calorifer
2 Maqini de adresat Adressograph, fabricat Multigraph Limited. 1/6 C. P.
Maqini de estampat, idem 1/6 C. P.

Cu toate reinnoirile §i complectgrile indicate mai sus, imprimeria §i cu deosebire

atelierul de imprimare, utilat cu maOni vechi §i de tiraj foarte redus, cere inca
multe inlocuili.
In anul 1931 §i inceputul lui 1932 s'au cumparat, pentru o valoare insemnata,
K 9 f.
minime de litera dela
fabrica Berthold din
700.000
Germanía, care sa ser-
veascg turnatoriei la
1111115.722 regenerarea asortim en-
700.0 00
telor din casele atelie-
514.788
rului de culegere. S'au
SOO 000
mai procurat pentru
atelierul de culegere,
400.000
o presa automata de
corecturi, doug ma§ini
355.255
de taiat linii, 16 regale
300.014
SO 0.000
de metal pentru aeza-
§
a50000 Timp in ani
tul fundamentelor cu
formele bune de tipgrit
Consumul hartiei pentru rotative pe anii 1926-1931
sau de pgstrat; mobilier
de tabla pentru camera depozitului de litera. La atelierul de legcitorie, s'a cumpgrat
o maOna mare de cusut, o maOng de taiat §i de stantat colturile la registre, o
presa mare, o ma§ing de numerotat cu piciorul, garnituri i ustensile de poleit.
La turnatorie, s'a procurat o ma§ing de turnat regleti, o ma§ing de corectat
matritele cu cazanul §i formele ei respective i o noua bae galvanica.
S'a refacut complect, mobilierul atelierului de imprimare §i s'a amenajat
sala de maOni i de stereotipie, pentru o mai bung folosire i supraveghere ; s'a
organizat expeditia Monitorului Oficial, introducându-se maOni moderne de adresat,
cum i expeditia fabricatelor, pentru care s'a adus o ma§ing de taiat, astfel 99

www.dacoromanica.ro
r-

DIRECTIUNEA IMPRIMERIEI
1 Director

SERVICIUL EXPLOATARII BIROUL ADMINISTRATIV

1 ef de serviciu (Inginer) 1 ef de birou

1 Medic
2 Impiegate
1 Infirmierii
8 Pers. de intenden/1 i serviciu

DEPOZITUL DE BIROUL SECTIA SECTIA DEPOZ. DE FABRIC.

MATERIALE COMENZILOR IMPRIMATELOR ZIARULUI M. O. EXPEDITIE

1 ef al Depozitului 2 Calculatori 1 ef de sectie 1 ef de sectie 1 ef al Depozitului

3 Magazioneri Atel. culegere manualii (117 lucr.) Atel. de culegere mecanicti 1 Impieg a ta
2 Numilriitori Atel. de corectura (12 lucr.) (Linotype) (42 lucr.) 2 Magazioneri
2 Oamerii de serviciu Atel. de stereotipie planri (2 lucr.) Atel, de corecturii (14 lucr.) 16 Expeditori
Atel, imprimare plank' (176 lucr.) Atel. de paginaTie (17 lucr.) 2 Oameni de serviciu
Atel, de legiit. i liniat. (81 lucr.) Atel. de stereotipie rotativi
Atel. de turnat litere (21 lucr.) (9 lucr.)
Atel. de IntreIinere (12 lucr.) Atel. imprim. rotativfi (9 lucr.)

www.dacoromanica.ro
ca imprimatele foi volante sa nu mai incarce atelierul de legatorie, ci sa fie taiate
chiar in sala de impachetare i tot de acolo expediate.
S'a innoit toata instalatiunea de calorifer §i de gaz aerian; atelierul de stereotipie
planei este refacut i utilat cu o ma§ina universalä de frezat, täiat i corectat
cliqeele; s'a marit i imbu.natatit magazia härtiei in suluri qi in fine s'a construit
noua scara de acces in ateliere, cu ascensorul respectiv pentru greutati. Se spera ca
011a la sfär§itul anului s'a se amenajeze vestiarul personalului, din subsolul cladirii.
Ramâne de amintit, ea printr'o lege din Iulie 1931, Regia Publica Comerciará
a Monitorului Oficial
kgr.
Imprimeriilor Sta-
tului se desfiinteaza,
institutiunea trecând
300.000
ca directiune generara
in departamentul fi-
13 MI)
nantelor. (3553112) (2.35.21)

200.000
Imprimeria
mâne totu§i ca §i 'Ana
acum o unitate a parte,
sub controlul imediat 100.000

al directiunii generale. (31.704

Organizarea ac- Timpin ant

tuará a imprimeriei, co o
este aratata in schema ei ei ;7)
o. o. o.
5-)

alaturata. ProducTia atelierului Linotype in kg. metal pe anii 1928-1931

III. PRO GRAMUL MODERNIZARII I COMPLECTARII

UTILAJULUI

In vederea modernizarii §i complectarii utilajului Imprimeriei Centrale,

Directiunea Generara' a intocmit in 1931 un plan general de investitii e§alonat pe
4 ani, a carui executare este in curs. Imprejurarile grele ale finantelor tarii au facut
fusa ca in implinirea acestui program s'A intervina unele amânari i reducen,
astfel cà urmatoarele imbunatatiri i investitiuni au ramas sa fie realizate in
viitor:
Atelierul de culegere mecanicei (Linotype) : 1 compresor pentru gaz aerian ;
1 cazan pentru turnat metal; 16 dispozitive monobare ; 16 aparate de inalzire
electrica.
Atelierul de paginatie: 1 presa automata de corecturi 30 X 35 cm.
Atelierul de stereotipie rotativa: echipament electric la fondeuza Winkler ;
1 carucior pentru pagini; 1 freza pentru cli§ee cilindrice gi plane.
Atelierul de imprimare planei : 2 platforme pentru transportul formelor la
maqini, format 85 X 130 cm.; 1 garnitura pentru stereotipii, cu picioare de fonta ; 1 C1

www.dacoromanica.ro
 2 masini plane format 50 X 76 cm., fara aparate de pus coale; 6 masini plane
format 70 X 100 cm., cu aparate de pus coale; 5 masini plane cu douä ture,
format 85 X 120 cm., cu aparate de pus coale.
Atelierul de legcltorie: 1 masinä de repertorat, complecta ; 1 presa de poleit,
format 20 X 30 cm.; 1 masina de serfuit piele ; 1 masina de cusut, cioc de barza,
pana' la 2 cm. grosime; 1 masina automata de brosat.
Atelierul de turnat litercl §i stereotipie pland: 1 aparat de turnat stereotipii,
format 48 X 64 cm., inclusiv echer-cleste pentru inaltimi de 12 si 623/4 puncte,
precum si piese de fontä pentru turnat clisee cu picior scobit.
Atelierul mecanic: 1 strung, 2,50 m. lungime de lucru.
Depozitele: 1 platou electric pentru manipularea sulurilor de hartie.
Instalatiuni generale: instalatia pentru semnalizarea incendiilor ; dulapuri
metalice de haine, pentru circa 460 persoane.
AL. EREMIA
Directorul Imprimeriei Certtrale

102

www.dacoromanica.ro
 M
HRa]E CI E
unrS-I'Ll
ATELIERUL RE IMPRIMARE PLANE

PLANUL PARTERULUI

pALATO Rut

LITE RE
CURTE
ouukiloomi
E"OTT/A

SI i. Ise ro.rse

DEPOZIT m
THINE INFRA

IM POI 1E11 I. EPÇTUL N HSTIE

DIRECTIUNEA GENERALA M. O. MATERIAL!

DIVERsE VESTiARE
'EURCTIONAN

IMPRIMERIA CENTRALA
DEE0211 DE
;TRAINER

CASON ETT4

LM Mi
VE STIARE BikROATI

ENE I

PLANUL SUBSOLULUI

SAI A
DE

MESE

buCAMAIE

SCAPA GRAFICA
10 10 i5 20 25 30 35 4

www.dacoromanica.ro
 Oólff-ff'
.1=.1=1.
mo
F 1=.1=
Ii
ATELIERUL DE LEGATORIE El

o
MC

PLANUL ETAJULUI 2

ev, um
UU
Str Is. yr onrtet
DIRECTIUNEA GENERALA M. O.

IMPRIMERIA CENTRALA

PLANUL ETAJULUI 1

St lonra

SCAPA GRAFICA
10 0 5 10 15 20 25 30 35 40m.

www.dacoromanica.ro
IMPRIMERIA CHIINÄU
I. ISTORIC
ChisinAu a luat fiinta in
Imprimeria
ziva de 1 Aprilie 1920, prin contopirea
- ---7.:
, , d: - z -)." Tipografiei Directoratului de Interne
- it, tgr,,,a;fi
,'
(fosta tipografie gubernialä ruseasca),
---7.7----

:-:f
.-.-2,
I,
":..3. .tr,,, Cu Tipografia Statului din ChisinAu.
'. ,'f.P, .

-.,--- Ao..'I, .. )6 Tipografia Directoratului de In-

terne exista inca depe vremea stapanirii
. ,,,,,r ,A rusegti. A functionat ca tipografie gu-
-
t berniala in cladirea din strada Regele
7°.-b4;# Carol I (in care este instalata astazi
Imprimeria Chiginäu), cladire care pe
acea vreme, era sediul autoritatii admi-
nistrative de care depindea tipografia, Bessarabscoe gubernscoe pravlenie, in traducere
Directiunea gubernialc1 a Basarabiei.
Personalul era compus din circa 50 lucratori gi 7 functionari. Exista numai
atelier de culegere gi atelier de imprimare cu 5 magini tipografice.
Lucrarile executate de tipografia guberniala ruseasca erau registrele gi
imprimatele necesare tuturor autoritatilor Statului din Basarabia, precum gi pu-
blicatia oficiala Bessarabskia gubernskia vedomosti, in traducere Revista gubernialei
a Basarabiei.
In timpul revolutiei rusegti, in anii 1917 gi 1918, cand administratia provinciei
era conclusa de Sfatul Tarii, tipografia scotea ziarul < < Sfatul Tärii* in limba rusk
precum gi ziarul romanesc de propaganda # Cuvtintul Moldovenesc #, tiparit in
romanegte insä cu caractere chirilice, neexistand caractere latine.
Prin unirea Basarabiei cu Romania, infaptuita in 1918, tipografia intra in
posesiunea Statului Roman, °data cu intreaga administratie a provinciei. Impri-
meria este mentinutil in functiune, ca un serviciu al Directoratului de Interne, 103

www.dacoromanica.ro
 sub denumirea Tipografia Directoratului de Interne. In acelag an, pentru a se putea
imprima lucrari in limba romaneasca, atelierul de culegere a fost inzestrat cu litera
nota' latina, provenind dela o turnatorie din tara.
Tipografia Directoratului de Interne a executat la inceput registre gi imprimate
pentru autoritati, iar din Ianuarie 1919 a tiparit Buletinul Basarabiei. Buletinul a fost
infiintat prin deciziunea Nr. 12.982 din 20 Ianuarie 1919 a ministrului delegat al
guvernului in Basarabia, cu aparitie lunara, cu scopul sa contribue la cunoagterea gi
aplicarea masurilor luate de organele Statului, prin publicarea legilor gi regulamentelor
tarii, precum gi a instructiilor gi deciziilor rninisterului gi directoratelor din
Basarabia. Buletinul s'a dovedit folositor gi a cagtigat repede importanta. Din
Noemvrie 1919 incepe sa apara saptamanal, sub denumirea noua de Buletinul Oficial
al Basarabiei §i devine lucrarea principala a Tipografiei Directoratului de Interne.
Indata dupa unire s'a simtit de asemenea nevoia sa se faca o propaganda
intensa', prin publicatiuni periodice, pentru raspfindirea limbii gi culturii românegti in
Basarabia. Tipografia Directoratului de Interne nu dispunea de capacitatea de
lucru necesara pentru tiparirea acestor lucran. Pentru implinirea acestei lacune,
Ministerul de Interne a cumparat prin Comisariatul General al Basarabiei, in
Octomvrie 1918, tipografia particulara Bessarabscaia Jizni, in traducere Viata
Basarabiei, situata in Chiginau, str.. Alexandru cel Bun, 94.
Sub denumirea cc Tipografia Statului », imprimeria cumparata a fost pusa in
functiune de catre Ministerul de Interne in Februarie 1919 cu o echipa de 22 lucratori,
provenind dela imprimeria Monitorului Oficial din Bucuregti, care a furnizat gi
primul stoc de litera romaneasca.
Tipografia Statului era conclusa de un consiliu de administratie compus din 3
persoane gi un director, fiind subordonata Directoratului de Interne din Basarabia, in
al ami buget era inglobata. Personalul s'a complectat la 40 lucratori gi 5 functionari.
Inventarul tipografiei se compunea din circa 2000 kg. litera româneasca,
6 magini de imprimat, 1 boston, 1 magina de taiat, 1 magina de fatuit, 1 magina de
perforat gi 4 electro-motoare.
Exploatarea a doua tipografii publice in acelag ora, situate in localuri diferite,
cu conducen i separate, degi ambele depindeau de Directoratul de Interne, a fost evi-
dent neeconomica g'i s'a simtit nevoia concentrarii lor, dupa ce au functionat separat
un an de zile. Pe baza deciziunii Ministerului de Interne Nr. 22.015 din 2 Martie
1920, cele 2 tipografii se contopesc la 1 Aprilie 1920 sub denumirea de Imprimeria
Statului din Chisinclu, care este trecuta sub administrarea Directiunii Generale a
Monitorului Oficial gi Imprimeriilor Statului. Ca local i-a fost destinat o parte din
cladirea Directoratului de Interne gi anume subsolul .ocupat de Tipografia Direc-
toratului de Interne, la care s'a adaugat partem] pentru adapostirea instalatiilor
provenind dela Tipografia Statului din str. Alexandru cel Bun.
Imprimeria a inceput sa functioneze cu noua organizare, avand 91 lucratori gi
10 functionari gi un inventar compus din circa 2500 kg. litera romfineasca, 12
magini de imprimat, 10 magini de legatorie, 5 magini accesorii gi 7 motoare cu o
104 putere instalata de 19 C.P.

www.dacoromanica.ro
RODICA MANIU : FEMEI DIN RUNCU (Acuarelii)
(Cromolitografie In zece culori)

www.dacoromanica.ro
 Imprimeria a continuat sa execute lucrarile celor doua imprimerii separate
din a caror contopire a rezultat si anume: registrele si imprimatele neces are
autoritatilor publice din Basarabia; Buletinul Oficial al Basarabiei, cu aparitie
saptamanala in editura imprimeriei; o serie de reviste cu caracter cultural, eco-
nomic si de propaganda', Gandul Neamului, Lumina Basarabiei, Vulturul Basarabiei,
Soarele, Basarabia economicd, Viticultura f i Oenologia in Basarabia, Buletinul Camerii
de Cornell, Romania Administrativd, Cuvantul Dreptcitii, Functionarul, Democratul,
Foaia Plugarilor, etc.
Prin tiparirea si raspandirea acestor numeroase publicatiuni, Imprimeria
Chisinau a servit ca un factor important de cultura s'i propaganda in anii care au
urmat dupa unire, contribuind la desavarsirea unirii prin raspandirea limbii si
culturii romanesti inteo provincie in care scrisul romanesc fusese innabusit multa
vreme de stapanirea straina.
Caracterul de factor cultural pe care 1-a pastrat imprimeria /Ana in anul
1928, a avut drept rezultat o exploatare deficitara, cheltuelile depasind veniturile
aproape in toti anii.
Incepand cu 1 Ianuarie 1928, imprimeria a intrat in cadrul Directiunii
Imprimeriilor Statului, sub administrarea Directiunii Generale R.M.S. si a primit
o orientare economica.
S'au suprimat reducerile de cost si gratuitatile acordate publicatiilor periodice
de propaganda, ceea ce a avut drept rezultat incetarea aparitiei lor. Pe ziva de
1 Ianuarie a fost desfiintat si Buletinul Oficial al Basarabiei, ca urmare la legea
pentru organizarea Directiunii Generale a Monitorului Oficial si Imprimeriilor
Statului din 28 Aprilie 1927.
Imprimeria a primit o utilizare rationala din punctul de vedere al fabricaliei,
prin asigurarea functionarii in plin si prin specializarea lucrarilor. Aceste rezultate
s'au obtinut trecandu-se de catre Directiunea Imprimeriilor din Bucuresti, in
atributiile Imprimeriei Chisinau, executarea tuturor registrelor si imprimatelor de
stare civila, contabilitate comunala si bilete de vite pentru intreaga tail. De
asemenea s'a organizat desfacerea fabricatelor in Tara, prin depozitele judetene
R.M.S.
Prin infiintarea Regiei Publice Comerciale Monitorul Oficial si Imprimeriile
Statului, din care facea parte si Imprimeria Chisinau, s'a accentuat caracterul eco-
nomic, care s'a cristalizat definitiv prin ultima reorganizare din anul 1931, and s'a
votat legea pentru exploatarea Monitorului Oficial si Imprimeridor Statului. In
aceasta perioada intra reorganizarea sistemului de desfacere a fabricatelor tip, prin
infiintarea la 1 Septemvrie 1930 a depozitelor judetene de imprimate pe langa
administratiile financiare, in locul depozitelor R.M.S.
Dela infiintare 'Ana' astazi Imprimeria Chisinau a ramas cea mai mare impri-
merie din Basarabia. In anul 1925 a luat parte cu succes la Expozitia Generald §i
Teirgul de Mostre Chisinan. Pentru calitatea ingrijita a lucrarilor expuse, juriul a
decernat imprimeriei 2 diplome cu medalii de aur, iar sefilor de ateliere, care au
executat lucrarile, alte 4 medalii. 105

www.dacoromanica.ro
 DIRECTIUNEA IMPRIMERIEI
1 Director (Inginer)

SERVICIUL EXPLOATARII SERVICIUL ADMINISTRATIV

DEPOZIT. DE BIROUL DEPOZITUL BIROUL BIROUL BIROUL

MATERIALE COMENZILOR SECTIA FABRICATIEI DE FABRICATE CONTABILITATII CASIERIEI AD-STRATIV

1 ef al Depozit. 1 Taxator Atel. de culegere Atel. de legeitorie 1 ef al Depozit. 2 Functionari 1 Funcionar 8 Functionari
1 Funcionar 1 Functionar 1 5 ef de atelier 1 5 ef de atelier 2 Functionari 5 Oameni de
1 Numiirritor 2 Corectori 11 Legiltori 3 Expeditori serviciu
19 Culegiitori 9 Practicanti 2 Oameni serviciu
2 Ucenici 3 Ucenici
1 Om de serviciu 1 Om de serviciu
Atel. de imprimare Atel. de stereotipie
1 5 ef de atelier 1 Stereotipar
7 Ma9inilti 1 Om de serviciu
12 Puitori
2 Numiiriltori Atel, de intrefinere
2 Stringiltori 1 Mecanic
3 Ucenici 1 Timplar
6 Oameni de
serviciu

www.dacoromanica.ro
 II. ORGANIZAREA ACTUALA..
DESCRIEREA ATELIERELOR SI UTILAJULUI

Organizarea actuará a imprimeriei este arkatà in schema alAturatà.

In prezent Imprimeria Chisin5u este instalat5 in localul care i-a fost destinat
dela inceput, ocupAnd intreg subsolul si jumätate din parterul imobilului, proprietate
a Statului, situat in strada Regele Carol I colt cu strada Mihail Kogälniceanu.
Subsolul cuprinde depozitul de materii prime, atelierul de stereotipie, atelierul
de imprimare, atelierul de intretinere si expeditia. La parter sunt instalate : atelierul
de culegere, atelierul de legAtorie, depozitul de fabricate si birourile.
In general, unitAtile dispun de incAperi luminoase si destul de spatioase. Singur
depozitul de fabricate are un spatiu insuficient i risipit in 3 inaperi diferite,
astfel cá pastrarea in huna stare si manipularea fabricatelor in cantitate de
100.000-150.000 kg.
este foarte anevoioasà. Ama Registre qi Buletinul Comenzi
impnmate tip Basarabiei speciale
Neajunsul acesta da-
teaz5 din anul 1930, 1920 190.000 100.000 2.560.000
1921 280.000 2.620.000
cAnd o suprafatà de 1922 640.000 430.000 4.150.000
1923 70.000 480.000 5.670.000
200 mp. situata la par- 1924 200.000 1.400.000 6.100.000
terul imobilului a fost 1925
1926
180.000 3.710.000 3.710.000
630.000 3.670.000 2.700.000
luatA de Ministerul de 1927 850.000 4.220.000 3.850.000
1928 9.240.000 7.360.000
Interne din folosinta 1929 22.100.000 6.650.000
Imprimeriei pentru a 1930
1931
35.720.000
33.100.000
480.000
2.170.000
i se da alta destinatie.
Atelierul de cule-
gere ocupál o suprafatà
de 128 mp., si este r A 1 L\ 1
A
inzestrat cu 340 case OMS Ir I &SI/ 11111M11111111 me o. Unamos." 11111111111IN
1930 1931
1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1928 1929
de literA i 20.000 kg.
material de culegere. I I I I I I I 11111 I I I

Buletinul Basarabiei Comenzi diverse

Atelierul de im- Registre rti imprimate-tip
Fig. 1. Valoarea comenzilor executate in anii 1920-1931
primare ocupAnd 320
mp., are 12 masini de imprimat tipografice, 1 boston, o masilla de liniat, o masinA
de taiat si o micA instalatie de turnat valuri. Masinile sunt toate vechi, de fabri-
catiuni foarte diferite, ceea ce se explicA prin provenienta lor din mai multe tipografii.
Atelierul de legeitorie are o suprafatl de 115 mp. i 15 masini de legatorie,
dintre care 7 cu actionare mecania.
Atelierul de stereotipie ocupAnd 25 mp. dispune de o instalatie modernA de
stereotipie procuratà in 1931, fiind impusa de tirajele mari ale imprimatelor-tip,
care se imprimA cu clisee de stereotipie.
Atelierul de intretinere ocupà 50 mp., este inzestrat cu sculele necesare
asigurà intretinerea masinilor, localului i mobilierului ; de asemenea confectioneaz5
lAzde de ambalaj pentru expeditia fabricatelor. 107

www.dacoromanica.ro
 Depozitul de materiale cu o suprafatà de 280 mp., are un spatiu suficient pentru
p5strarea in bune conditiuni a materialelor prime, dintre care cea mai mare parte o
constitue hârtia. Cantitatea mijlocie de hârtie in depozit este de circa 80.000 kg.
Depozitul de fabricate ;si expeditie ocupà o suprafata de 135 mp., pAstreazA
100.000-150.000 kg. fabricate gi expediaza anual 200.000 kg. in Intreaga
Incidzitul se face cu sobe sistematice din teracotà, avand un randament
foarte bun gratie constructiei bine studiate.
Luminatul artificial, de o importantà esentiala pentru randamentul lucrului
inteo imprimerie, este asigurat in mod puternic gi higienic printr'o instalatie
electrica datând din anul 1930. Exista de asemenea o instalatie specialä de apà,
alimentata direct din conducta oragului i servind la prevenirea incendiului.
Forta mecaniccl este furnizatA de reteaua electricA a oragului sub curent con-
tinuu de 2 x 220 Volti, prin intermediul a 8 motoare electrice cu o putere totall
de 18 C.P. Mai exista un motor cu petrol de 4 C.P., care servegte ca rezerv5 pentru
o transmisie a atelierului de imprimare, actionând 7 magini, in cazul cand reteaua
oragului are o intrerupere de functionare.
In tabloul de mai jos sunt rezumate maginile i instalatiile imprimeriei, cu
datele tehnice caracteristice:

Nr. ma§i-
nilor de Puterea
CARACTERISTICILE MAINILOR motoarelor
acelag tip

ATELIERUL DE STEREOTIPIE
Cazan de topit A. Hogenforst 1931, 400 kg. (incalzit cu lemne).
Presa de uscat A. Hogenforst 1931, 55 x 67 cm. (incAlzit electr.).
1 Aparat de turnat A. Hogenforst 1931, 37 x50 cm
1 Idem, Hugo Carmine 35 x45 cm
Fierästrau circular A. Hogenforst 1930 1,0 C.P.
ATELIERUL DE IMPRIMARE
Ma§ina de imprimat König & Bauer 1898, Nr. 1 2,0 C.P.
Idem, Frankenthal 1904, Nr. 2 0,5 C.P.
Idem, Augsburg 1902, Nr. 7 1,0 C.P.
1 Idem, Bohn & Herber, Nr. 10
3,0 C.P.
Idem, König & Bauer 1898, Nr. 14
Idem, Klein Forst Böhn, Nr. 12, Cu 2 cilindre 2,5 C.P.
Idem, König & Bauer 1885, Nr. 10
Idem, Augsburg 1903, Nr. 1
Idem, Klein Forst Böhn 1880, Nr. 1
Idem, Augsburg 1890, Nr. 2 5,0 C.P.
Idem, Marinoni, Nr. 10 Transmisie
Idem, Augsburg 1888, Nr. 12
Ma§inä de liniat Haskamper, Nr. 10
1 Boston, jumatate din Nr. 1
1 Ma§in5 de taiat Chr. Mansfeld, 100 cm.
108

www.dacoromanica.ro
 4

-01! . r . '
,f 7-

N
7
,
, 9,
-A, .;
; ;We
.%

7
:

t-

._.:.,4,. .,..,....__.....,____
...,- -y.,_.,_,if......1K
4,..
...
' .ir
- ,
...
'.e%':

. .:,.. . .9f=-Aid .' it -re,.

4.41.
e_
r
..
r

f't . ____
,:-.F
ii ---.7
-.--
es) -4 , J, .
kV% 1-,, . i' .
al -....941.....7 1 ...__.0
;!'" ' dt,..,..
. mwin ,LLAymitaittiti,
--,-,
I

'
Ir li . i,..
r.---
. _

,........,... 0._ 1
4'1

IMPRIMERIA CHI§INAU, FATADA

I1 7

.1 '1

Vlb
Nt. , I, 9

1
I
..--ANA
Ni,-,
.
-,,-.-- ., v
._. .. , _ ,....,/,.6._,_.
f vie.- L... , #.
, :.
fi. .,:tir,
1

.0 ., 7 'ao

IMPRIMERIA CHIVINIAU, ATELIERUL DE LEcaToRIE

www.dacoromanica.ro
 Nr. maqi-
nilor de Puterea
CARACTERISTICILE MASINILOR motoarelor
acelaq tip

ATELIERUL DE LEGITORIE
Ma§inä de tiiat hârtie, Karl Krause, 100 cm
Idem, Karl Krause, 75 cm.
Idem, Karl Krause, 55 cm.
Ma§ini de cusut registre cu 5 capete, Gebr. Brehmer 1925, 42 cm 3,0 C.P.
Ma§ini de cusut cu sirmi, cioc de barzi, Gebr. Brehmer, 1927. Transmisie
Idem, Preusse & Co. 1929
Ma0n1 de gaurit, August Fomm, 1929
Ma§inä de tiiat mucava, 100 cm.
Maqinä de cusut cu sArmä, Preusse & Co
Idem
MaOnl de pus capse, Buchbinder-Maschinenbau, 1922
Ma§inA de fäcut cotoare, Chr. Mansfeld, 1927, 55 cm
Ma§ini de rotunjit colTuri, Chr. Mansfeld, 1922
Ma§ina de perforat, A. Hogenforst, 80 cm
Idem, A. Hogenforst, 65 cm

III. PERSONALUL I ASISTENTA SOCIAL.A.

Din punctul de vedere al regimului muncii, salariatii se impart in 14 func-
tionari supu9i statutului functionarilor publici, 3 functionari 9i 100 lucratori sub
regimul codului de legi mun citore9ti.
In ce privelte regi-
mul asigurarilor sociale,
14 functionari 9i 37
lucratori cotizeaza la
Casa Generara' de Pen-
ig ePrP?ie
\ A A do,,\ leo <
siuni a Statului, iar
restul la Casa Centrala 100 105 105 108 108 105 95 102 103 lOO
a Asigurarilor Sociale.
In diagrama din
fig. 2 se vede cum
a variat numarul sa-
lariatilor futre anii 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1928 1929 1930 1931
1920 1930, precum Exploatare Administratie
9i reducerile aprecia- Fig. 2. Numarul salariatilor pe anii 1920-1931
bile i succesive facute
la personalul de administratie in aceia9i perioada de timp.
Pentru primele ajutoare in caz de accidente 9i pentru consultatii medicale,
imprimeria dispune de o infirmerie bine utilata conclusa de un medic, care
viziteaza pe bolnavi de 3 ori pe saptamana, asistat de o infirmiera prezenta
in tot timpul orariului de lucru. 1C9

www.dacoromanica.ro
 IV. ACTIVITATEA IMPRIMERIEI

LucrArile principale ale Imprimeriei ChiOnau sunt in prezent registrele

imprimatele de stare civi15, contabilitate §i administratie comunalà pentru tara
intreaga. Aceste lucrki fac parte din cele atribuite spre executare pentru mo-
tive de sigurantà, prin
legi, regulamente
deciziuni ministeriale,
Cheltuieli 7 exclusiv Imprimeriilor
V enituri Statului i repartizate
de Directiunea Gene-
ralà M.O., Imprimeriei
ChiOnAu. Registrele
imprimatele de mai sus
constitue cele 162 fa-
bricate-tip care se exe-
cuta in fiecare an pen-
tru depozit in cantitati
suficiente pentru aco-
perirea consumatlei pe
1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1928 1929 1930 1931
o perioadà de un an.
Fig. 3. Cheltuielile i veniturile pe anii 1920-1931
Desfacerea fabri-
catelor-tip la numkul mare al clientilor, format din circa 8000 comune, se face
prin intermediul depozitelor judetene de imprimate ale Directiunii Generale M. O.,
care fun.ctioneaza pe
lângl administratiile
r
financiare. Salarii
rA
Concentrarea fa-
Materii prime
brie atiunii lucrArilor de
mai sus la o singura
imprimerie i sistemul O111111

de desfacere prin de- 11.440115

pozite judetene, asi-

gurà aprovizionarea in 4.650.101

bune condirtiuni a co- &1 N1

r/
munelor Cu registrele r4.1511004 2.930./11

4
5131101

imprimatele de care
A SUllO (32000$' 9 040 0 5090 100 1020000

\
1.010111
au nevoie. Fabricatele
k.
1.3110.011 5.301.191
\I 510101

sunt bine studiate, de 1341 500 2.110000

o calitate potrivit5 cu 1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1928 1929 1930 1931
Fig. 4. Valoarea salariilor si a materillor prime pe anii 1920-1931
scopul, se furnizeazA
in timp util, anume inainte de inceperea fiecarui an, cu preturi moderate 0 Cu condi-
110 tiuni de platà avantajoase, datorite creditului acordat de Directiunea Generala M.O.

www.dacoromanica.ro
 [
-I-
I i

.,
1 , .4 !

E'

i ,Ip.
i ' I
14---7°17_,-77 k:,,.1-.........1-..06.,
44i1.4-- , '-'--

r1
,

ftwir.
e--
.
".____AT I

-
+4
r 16
'i , fr''''rar

..ar'n° A tit I

°- 1 4 !
, I 3
I
-24.;.-...linOle....- 4. - .T.
- -- ' ' -
,,.

i _ .- ' -7 C -1
IMPRIMERIA CHIINAU, ATELIERUL DE CULEGERE MANUALA

azwi*

'

Jr..
,
-
4.
r,
\ -s-0 4 "--.'"J
-

IMPRIMERIA cHimku, ATEI.IERUL DE IMPRIMARE

www.dacoromanica.ro
 Pentru obtinerea acestui rezultat se procedeazA astfel: in primgvara fiecärui an
imprimeria pune la punct modele de fabricate cu aprobarea ministerelor interesate
si a Directiunii Generale M. O., calculeazA preturile si imprimä tariful preturilor
de vänzare, pe care-I pune la dispozitia clientilor. Pe baza statisticii consumatiunii
din anul precedent, se procedeazä, incepänd chiar din primavarà, la fabricarea
stocurilor pentru aprovizionarea urmatoare; fabricatia dureazA 'Ana in Noemvrie.
In cursul lunei Iulie se aduna din initiativa imprimeriei prin depozitele judetene de
imprimate, comenzile pentru aprovizionarea urmAtoare. Pe baza comenzilor primite
in cursul veril, se incepe la 1 Septemvrie, când existä stocuri suficiente de fabricate
In depozit, expeditia masivä de registre si imprimate-tip, la depozitele de
imprimate din capitalele de judet, care le distribue comunelor. Expeditia se face in
douà loturi si anume: intre 1 Septemvrie si 1 Noemvrie registrele s'i imprimatele
pentru stare civilà s'i
intre 1 Noemvrie si
31 Decemviie cele de
contabilitate si admi-
nistratie. In total se
expediazä prin C.F.R.
circa 150.000 kg. in
4 luni, in transporturi
zilnice de circa 1500
kg., ambalate in räzi
a 60 kg. Comenzile
suplimentare de fabri-
1920 1921 1922 1923 1924 1925 1926 1927 1928 1929 1930 1931
cate-tip se satisfac in Fig. 5. Cantitatea de Wartie, in tone, consumatil in anii 1920-1931
tot cursul anului cu
promptitudine, din stocurile aflatoare in depozitele din Tara, alimentate de
imprimerie.
In afarä de fabricatele-tip, Imprimeria Chisinàu executà lucräri accidentale
de registre si imprimate, in special in lunile de iarnä, clientii cei mai frecventi
fiind prefecturile si comunele urbane din Basarabia, Moldova si Bucovina.

V. PROGRESELE REALIZATE

In ultimii 5 ani, Imprimeria Chisiau a realizat progrese importante, in

special in privinta organizärii rationale a exploatärii.
Sub autoritatea administratiei centralizate a Monitorului Oficial si Impri-
meriilor Statului, Imprimeria Chisinàu a primit o structurà industrialä, cu o
aprovizionare rapidà si eftinä datoritä intrunirii cumpäräturilor mari la un serviciu
unic pentru toate imprimeriile si Cu o administratie simplificatä, bazatà pe regle-
mentarea precisfi a functionärii unitätilor, regim de lucru industrial pentru lucatori
si atributiuni bine fixate pentru intregul personal. 111

www.dacoromanica.ro
 S'a realizat functionarea rationala a atelierelor prin acoperirea complecta a
capacitatii de lucru gi prin specializarea fabricatiei in executarea fabricatelor-tip,
registre gi imprimate de stare civila, contabilitate gi administratie comunala. S'a
creat o organizatie complecta de desfacere a produselor, prin infiintarea depozitelor
judetene de imprimate ale Directiunii Generale M. O., functionand pe ranga
administratiile financiare.
De asemenea a fost complectat utilajul, in masura impusa de executarea
economica a fabricatelor-tip. Anume s'a procurat o instalatie moderna de
stereotipie plana' i 2 magini de legatorie gi s'a executat o instalatie electricii
sistematica de luminat.
Cu imbunatatirile realizate exploatarea imprimeriei a devenit rentabila
a inceput s'a dea beneficii in fiecare an incepand cu an.ul 1928, dupa o exploatare
deficitara aproape in toti anii dela infiintare. Rezultatele exploatarii, dela infiintare
pana in anul 1931, sunt ilustrate grafic prin diagramele din fig. 1-5.

VI. PRO GRAMUL PENTRU VIITOR

Nevoile locale de imprimate (municipiul Chiginau gi administratia din Basa-
rabia) nu sunt nici pe departe suficiente ca sà acopere capacitatea de lucru a
Imprimeriei Chiginau. Pentru asigurarea functionarii in plin a atelierelor este
nevoie de lotul important de fabricate-tip mentionate, destinate pentru tara
intreaga. Or, aceste fabricate s'ar putea confectiona mai economic inteuna din
imprimeriile mari din capitala ale Directiunii Generale M.O., in cazul cand nu ar
functiona Imprimeria Chiginau, prin economisirea cheltuelilor de regie ale acesteia.
Mentinerea in functiune a Imprimeriei Chiginau comporta deci pentru Directiunea
Generan' M.O., o cheltuiala suplimentara, consimtita pentru interesul superior de a
Ostra in activitate o intreprindere industrian' importanta, cu un numar de peste
100 salariati gi cu un rost cultural national, inteun ora § unde activitatea eco-
nomica este foarte anemica.
Pentru aceste consideratiuni, programul pentru viitor se rezuma la mentinerea
imprimeriei in situatia actuara, farä investitiuni importante pentru o perioada
indelungata.
Inginer AUREL SALAGEANU
Directorul Imprimeriei Chiginfiu

112

www.dacoromanica.ro
FABRICA DE TIMBRE
I. ISTORIC
de Timbre a fost creata in
Fabrica
baza # legii pentru instituirea taxei
de timbru si de inregistrare » din 29
Februarie 1872, publicatä in Monitorul
Oficial Nr. 48 din 1/13 Martie 1872.
Aceastä lege prevedea:
Art. 5. <<Numai ministerul de
finance are dreptul d'a fabrica atit tim-
brul mobile, at i chfirtia cu timbru
incrustat, Cu singura restricTiune lusa:
cá timbrul mobile nu va putea in nici
un cas represinta uä valóre superióra cifrei de 25 bani s.

Fabrica de Timbre ja fiintä prin art. 75 din aceasta lege, cu urmAtorul

continut:
Art. 75. - Ministerul financelor este autorisat a organisa statul serviciului ne-
cesariu pentru perceperea taxelor preväzute In acéstä lege qi comptabilitatea ei speciale,
care stat se va supune Corpurilor legiuit6re in viit6re sesiune. Asemenea ministerul este
autorisat a face aprovisionarea materialului necesariu pentru executarea legii s.

Organizarea serviciului timbrului i inregistfärii este stabilità prin jurnalele

consiliului de ministri din 17 si 21 Iunie si 22 August 1872.
Imprimarea timbrelor se facea de « serviciul de confectionare, conservare si
distribuire pendinte de serviciul timbrului i având urmatorul personal:
Un conservator de material brut, adicl chârtia filigranatfi de ambele categorii,
care va face predarea capului de atelier, va tine comptabilitatea chirtiei qi va ingriji
de aprovizionare ; 113

www.dacoromanica.ro
 Un Id de atelier, insArcinat Cu aplicarea timbrului sec i;ii umed (cu negrélA), cu
predarea chârtielor confectionate conservatorului generale al materialelor fabricate,
conducerea luaitorilor gi cu operatiunile technice ;
Un conservator generale, insarcinat cu conservaTiunea chirtiei timbrate, marcilor
mobile de timbru, cu distributiunea pe la casierii, cu tinerea comptabiliatii in ceea
ce'l privesce O. Cu grija d'a fi tot d'a-una magasinul seu bine aprovizionat cu chârtie cu
timbru incrustat de to5te speciele qi cu mini mobile ;
Un Iiitor de registre ;
Un copist ;
Un impaquetator ;
Un rânda§.
Lucrätori ingagéti cu ziva sau Cu luna ».
Functionarea atelierului de imprimare a inceput la 1/13 August 1872, iar
# legea pentru instituirea taxei de timbru s'i de nregistrare )) s'a pus in aplicare
la 1/13 Septem.vrie, acelas an.
Un anunt publicat in M.O. Nr. 190 din 26 August17 Septemvrie 1872, aduce
la cunostinta punerea in vanzare a coalelor si timbrelor mobile, dar si faptul ea
imprimarea politelor n.0 se facuse la timp. (< Pêne la confectionarea chartiei
destinata pentru efecte de comerciu, casierii generali sunt autorisati a pune visa
pentru timbru »).
Dela 1 August 1872 si 'Ana' la 1884, confectionarea politelor si a coalelor
timbrate si apoi a timbrelor mobile se facea in localul Ministerului de Finante.
Atelierul era la parter, in corpul central al cladirii ministerului, ocupand toate
camerele situate spre curtea exterioara. In acest timp, fabrica avea urmatorul utilaj:
4 prese tipografice de mana, fabricat L. Kaiser, Viena. Aceste prese serveau
pentru imprimarea timbrelor fiscale si apoi a marcilor postale. Una din aceste prese
functioneaza si astazi, ca presa de corectura, la Imprimeria Nationala ;
2 masini, denumite simultanee, pentru aplicarea timbrului umed si uscat,
necesare confectionarii coalelor timbrate si a politelor ; 2 pedale pentru aplicarea
tirabrului umed si 2 balansiere pentru aplicarea timbrului uscat. Toate aceste
masini, de fabricatie E. Lecoq ingénieur-mécanicien brevété Paris, 56 Rue D'Argout,
functioneaza si astazi la Fabrica de Timbre, servind pentru aplicarea timbrului la
efecte particulare si la scrisorile de trasura C.F.R ;
2 masini pedale de perforat, fabricat Janecke si 1 masina de frecat cerneala.
Pe langa confectionarea timbrelor fiscale, dela 1876 se incepe si confectio-
narea marcilor postale, cu clisee galvanice de cupru aduse dela Paris.
Trecerea Fabricii de Timbre la Moneteirie. In cursul anului 1884, atelierul
pentru confectionarea timbrelor a fost trecut la Monetaria Statului, situata pe
soseaua Kisseleff.
Prin degea pentru organizarea Monetariei Statului, Fabricii de Timbre si
Depozitului General al Timbrelor », din 22 Martie 1885, se stabileste astfel
organizarea Fabricii de Timbre:
Art. 1. 4 MonetOria Statului §i Fabrica de Timbre constituesc un serviciu special,
114 alipit de ministerul financelor, care va funciona conform legei de fatil.

www.dacoromanica.ro
 Art. 2. Acest serviciu se dirigéza si administréza, sub autoritatea ministerului
financelor, de un director asistat de personalul urmator :

Monetaria Statului
Un sub-director, Un ajutor de cassier,
Un sef de biurou, Un magaziner,
Un Iiitor de registre si telegrafist, Un chimist-sef,
Un copist, Un ajutor de chimist clasa I,
Un intendent, Un ajutor de chimist clasa II,
Un cassier, seful magazielor, Un controlor general.

Fabrica de timbre
Un controlor,
Un Iiitor de registre si
Un numärátor.
Art. 3. Controlul fabricatiunii monetelor i medalielor se exercitä de o comi-
siune de trei membri, numiti prin decret regal, dupä recomandatiunea ministerului de
finance.
Art. 4. Depositul general de timbre se alipesce la cassieria centrale, pentru ale
&Ami serviciu se adauga personalul urmätor : Un ajutor de cassier, duoi tiitori de
registre, din cari unul pentru biuroul timbrului, un copist, un numarätor si un impachetator.
Art. 5. Controlul depozitului general de timbre se exercita, conform legii
organice si regulamentului de serviciu al ministerului de finance, de directiunea vamilor,
timbrului i inregistrarei.
Art. 6. Personalul prevazut la art. 2 si 4 se va numi conform legii organice a
ministerului financelor si se va retribui dupe statul anexat la legea de fatä.
Art. 7. Aprovizioaärile de material brut, necesar atat pentru fabricatiunea
monetelor i medalielor, cat i pentru confectionarea timbrelor, se vor face de catre
ministerul de finance si pe cale de Fuina invoire, tn modul cel mai avantagios pentru
Stat, dela ease eunoscute din Ora sau strAinätate, dupe trebuintele lucrarilor.
Art. 8. Numerul i retributiunea maestrilor de ateliere i lucratorilor se va
prevede in fie-care an prin bugetul general al Statului, dupe trebuiatele serviciului )>.

Prin legea din 20 Martie 1886, Depozitul General al Timbrelor, care forma o
sectiune speciala in Ministerul de Finante, este alipit la Monetaria Statului
deci la Fabrica de Timbre.
Dela 1884 si pana in anul 1901, cat timp Fabrica de Timbre a format o
directiune comuna. cu Monetaria Statului, utilajul fabricii a fost complectat cu
urmatoarele masini:
1 masilla de gumat actionata cu mana, dela L. Kaiser, Viena; 1 masinä
de taiat Urde, fabricat Ravasse, Paris ; 1 masilla simultanee pentru aplicarea
timbrului umed i uscat, fabricat Ravasse successeur de E. Lecoq, identica cu
primele 2 masini mentionate precedent ; 2 masini de perforat, din care una dela
Karl Krause ; 1 presa de satinat ; 1 masina pentru frecat cerneala ; diverse scule
pentru masini i pentru prelucrarea cliseelor.
Prima masina tipografica plana cu cilindru, este adusa in anul 1891, anume
o masilla de ilustratii, format 70x100 cm., actionata cu mana, de fabricatie 115

www.dacoromanica.ro
 L. Kaiser, Viena. Aceasea masina a fost utilizatii la Fabrica de Timbre Oda in anul
1928. In anul 1932 a fost donata tipografiei # Nklejdea » a Romanilor din Yugoslavia.
A doua masini plana, tot de ilustratii, este adusa in anul 1898 dela
fabrica König-Bauer, dar nu a fost pusa in functiune deck in anul 1901, deoarece
nu putea fi actionata cu mina. Aceastii masina este utilizata si astäzi pentru
imprimarea valorilor.
Tot dupa 1884 s'a infiintat si o mica sectie de culegere manualk având
circa 1200 kg. litera' de diferite corpuri, 3 regale de lucru si un culegkor.
In anul 1899 se instaleaza o bae galvanica simpla, pentru multiplicarea si
confectionarea cliseelor pe cale galvanica.
In localul Monetkiei, Fabrica de Timbre ocupa o parte din aripa stfinga
a clädirii. Fabrica avea un singur atelier cu depozitul de materiale 0 depozitul
de fabricate la o extremitate, iar la cealaltà
extremitate, spre soseaua Kisseleff, un depozit
de semifabricate. De-asupra acestui din urma
depozit, tot in fabrici, erau montate masina
pentru gumat si stelajele pentru uscatul coalelor
gumate.
Trecerea Fabricii de Timbre la R.M.S. La
1 Aprilie 1901, Fabrica de Timbre se desparte
de Monetkia Statului 0 este trecuta sub
aceiasi directiune cu Fabrica de Chibrituri
Filaret, depinzind direct de Directiunea Ge-
nerala R.M.S.
Atelierele si depozitele Fabricii de Timbre
au fost instalate intr'un corp de cladire al
Fabricii de Chibrituri.
Utilajul fabricii la 1901 era acel adus
dela Monetkie.
Emil Costinescu Toate masinile erau actionate Cu mina.
In toamna anului 1901, s'au introdus transmisiuni mecanice cu cablu pentru
masinile fabricilor de chibrituri si timbre. Dela transmisiunea comuni au fost
actionate prin curele si cele 2 masini tipografice plane ale Fabricii de Timbre.
Transmisiunea mecanici prin cabluri se desfiinteaza in 1906, inlocuindu-se
printr'o distributie electrici pentru forta. Pentru actionarea celor 2 masini de
imprimat se instaleaza un electromotor.
Tot in acel an, se aduce o instalatie noua de galvanoplastie, avind o bae
galvanica pentru cupru 0 o bae pentru otelit. Curentul necesar bailor era produs
de un grup convertizor.
Din anul 1907 Fabrica de Timbre ia o desvoltare continua', prin introducerea
de masini si procedee noui de imprimare.
Staruintele conducerii fabricii au gasit un sprijin deosebit in persoana mi-
116 nistrului finantelor Emil Costinescu, care in calitatea lui de filatelist, de cunoscator

www.dacoromanica.ro
 1'.
u
111 Mr . -
rr 1..-
ell IL
,
, ;
, ,
T2,
.;
,,
2
`74i IE
1111111111WE
w
g
cci
W
.. 0
z2 Á

www.dacoromanica.ro
4.
A
.3
V..
..
,.,
,..,
= g
icl
E.
.4
gcoa
w
.4
A
g
w
w
gr: A
.4
u u.4
Z 5
Á
w 4..
ad
A A
v.'
17TM
al meseriei tiparului, ca unul ce se ocupase de tipArirea ziarului o RomAnul» (al lui
C. A. Rosetti) si de fost director la Banca Nationalä insArcinat cu imprimarea
bancnotelor, a apreciat propunerile de modernizare si a dat fondurile necesare
pentru procurarea masinilor.
Dacfi Emil Costinescu a admis modernizarea utilajului, in schimb a cerut
imbunAtAtirea calitAtii imprimatelor, ocupfindu-se foarte de aproape de alegerea
desenelor. Rezultatele s'au vAzut in emisiunile frumoase de timbre postale si fiscale
din anii ce urmeazà.
In 1907, se aduce o masina pentru imprimarea in adâncime (taille-douce),
fabricat Marinoni, Paris.
In anul urnAtor, se instaleazA o masina tipograficA 'dada' cu 2 ture, tip
Windsbraut, din fabrica Schelter & Giesecke.
In anii 1909 si 1910, se mai aduc urmAtoarele masini: 1 masinA de gumat cu
usator cu gaz aerian, fabricat Jagenberg; 2 masini automate de perforat, fabricat
Hogenforst ; 1 masina de imprimat Tiegel-o Phoenix», dela Schelter & Giesecke.
In anul 1911, se instaleazA a doua masina de imprimat in taille-douce,
anume o maginà Hoe cu 4 placi si o masina tipografica planä, tot dela Hoe, Anglia.
Pentru a putea instala toate aceste masini, se amenajeazA in atelier spatiul liber
dintre clAdirea Fabricli de Timbre si un atelier paralel al Fabricii de Chibrituri.
Problema imprim5rii fiind rezolvatà pentru acele timpuri, conducgtorii fabricii
incep sA se ocupe de chestiunea tot atAt de importantà a confectionkii cliseelor
si anume a clirelor galvanice. Inceputul se face in anul 1912, prin aducerea
unei prese hidraulice
, pentru presatul matritelor si a unei masini universale
pentru prelucrarea cliseelor. Tot atunci bleep incercAri pentru nichelarea cliseelor
in afarà de otelire in bAi reci, care era procedeul curent de intgrire al cliseelor
de cupru.
RAzboiul pentru intregire opregte desvoltarea neintreruptà a utilajului fabricii,
cu exceptia achizitionArii unei masini Tiegel-# Phoenix >>, in antd 1917.
In timpul ocupatiei fabrica a avut o activitate cu totul redusà. Utilajul a
fost descomplectat prin luarea masinii Hoe pentru imprimarea in taille-douce, de
atre trupele bulgare de ocupatie. Astfel imprimarea in taille-douce, cel mai sigur
procedeu pentru tipArirea valorilor, a fost scoag din Fabrica de Timbre.
Dupà ràzboiu, cresterea rapida a comenzilor a impus inlocuirea preselor
tipografice de mânä" si a masindor simultanee pentru imprimarea timbrului sec si
umed cu masini tipografice rapide. De asemenea a fost mAritA capacitatea tuturor
atelierelor prin achizitionarea de masini noui.
In anul 1919 s'au cump5rat:
2 masini automate de perforat, fabricat Fischer-Berlin ; 6 masini pedale de
perforat timbre ; 2 masini pedale de perforat cArti postale ; 5 masini tipografice
plane, fabricat Johannisberg; 2 masini de tgiat hfirtie, fabricat Hunters ; 1 masinA
mecanicA de gumat, fabricat Jagenberg.
Cresterea rapidà a productiei si mai ales faptul cA dupà fäzboiu fabrica
isi pierduse din caracterul sitt de imprimerie de valori, imprimând in aceleasi 117

www.dacoromanica.ro
 ateliere si o parte din imprimatele curente necesare Regiei Monopolurilor Statului,
a facut ca executarea cliseelor, care este partea cea mai importanta a unei
imprimerii de valori, &A fie neglijata. Astfel s'a pierdut traditia vechii fabrici
a inceput sa se imprime timbre de once valoare, cu clisee zincografice, facute la
diverse ateliere din Bucuresti.
In anul 1921, utilajul se completeaza cu o pedala pentru timbru umed si un
balansier pentru incrustarea timbrului sec, fabricat K. Krause.
Marirea neincetata a cererilor a pus problema introducerii procedeelor noui
de imprimare, care pe langa siguranta, sä dea o productie continua' mare si sà permita
confectionarea rapida a cliseelor.
Astfel s'a ajuns in anul 1922 la adoptarea imprimarii in heliogravura (Tief-
druck), sistem care desi nu prezenta siguranta imprimarii in taille-douce sau in
tipografie, are marele avantaj ca permite ca in cateva zile sa se obtinä cliseele
necesare imprimarii. La acea data, heliogravura neavand raspAndirea de astazi,
prezenta suficienta siguranta pentru impiedecarea falsurilor. In acel an, au fost aduse
2 masini pentru imprimarea in heliogravura, precum i toata instalatia necesara
pentru confectionarea cliseelor. Instalarea acestor masini s'a facut abia in anul 1926,
in noul local, iar functionarea lor, a inceput in anul 1927, prin imprimarea
timbrelor fiscale cu efigia Regelui Ferdinand.
"'Ina in anul 1924, localul fabricii nu suferise mari transformari, afara de
marirea facuta la 1911.
In anul 1924, s'a darâmat o aril:4 din vechea fabrica, in care fusese instalat
atelierul de imprimare si in locul ei s'a construit o cladire moderna cu parter
doua etaje.
In 1926, s'au instalat in localul nou toate atelierele, in vechiul local ramânând
numai depozitele de fabricate si birourile.
In anul 1927, se aduc 3 masini tipografice Tiegek Victoria )), dela Rockstroh-
Werke i o masina automata de perforat Nietschke.
In toamna, fabrica este inzestrata cu un atelier propriu de zincografie. Astfel
toate cliseele zincografice, galvanice si cele pentru heliogravura sunt confectionate
in interiorul fabricii, cu paza tuturor masurilor de siguranta care se cer inteo
imprimerie de valori.
Acest an este important in evolutia Fabricii de Timbre, deoarece conducerea ei
pune pentru prima data problema fabricatiei valorilor in tot ansamblul i traseaza
programul de lucru pentru modernizarea i transformarea ei intr'o imprimerie
de valori a Statului.
Trecerea fabricii la Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului ». La 1 Ianuarie
1928, Fabrica de Timbre trece sub directiunea Monitorului Oficial si Imprimeriilor
Statului trecuta si ea pe aceeasi data in Regia Monopolurilor Statului.
Noua directiune Ii da o importanta deosebita. Studiile incepute sunt con-
tinuate cu toata seriozitatea, prin cercetarea amanuntita a produselor imprimeriilor
din strainatate i printeo ampla documentare asupra masinilor i procedeelor
118 intrebuintate pentru imprimarea valorilor.

www.dacoromanica.ro
 Prima masura luata in anul 1928 a fost infiintarea unui atelier de gravura
manuala, pentru a forma specialistii necesari gravarii cliseelor in atelierele fabricii.
Dupa epoca de studii, privind asigurarea imprimatelor prin tipar si Mina
calitate, in anul 1930 se paseste la realizari. Astfel, in acel an se aduc masini-
unelte pentru atelierul de galvanoplastie.
In anul 1931, se aduce o instalatie complecta pentru gumatul hartiei in
bobine, asa ca imprimarea timbrelor &A se faca pe hartie gumata in prealabil.
Tot in acest an, se pune in functiune o instalatie noua de galvanoplastie,
cu bai pentru depunerea rapida a cuprului, nichelului si pentru nichelatul cliseelor.

LUCRARILE EXECUTATE 1 EVOLUTIA LOR

Primele lucrar executate la Fabrica de Timbre au fost coalele incrustate si
politele, in anul 1872. Cu incepere dela 1875 s'au imprimat si timbrele fiscale,
iar in anul urmator timbrele postale. Dupa trecerea fabricii la Monetaria Statului,
infiintandu-se si o mica zetarie, s'au imprimat brosuri si registre necesare admi-
nistratiei interne.
Timbrele fiscale. Timbrele fiscale au fost introduse prin legea dela 29 Februarie
1872, push' in aplicare la data de 1 Septemvrie 1872, care intre altele stabileste si
formatul valorilor fiscale :
Art. 2. Taxele de timbru se percep prin mijlocul de marce ce se aplica asupra
chartiei pe care se scrie actele supuse taxei timbrului. Aceste marce sunt mobili sau in-
crustate ; marcele mobili sunt facute in forma de a putea fi lipite pe actele supuse la plata
taxei. Era marcele incrustate sunt sapate chiar in chartiele asupra carora vor trebui
sa fie inscrise actele supuse taxei timbrului.
Art. 3. Atat marcele mobili cat 0 cele incrustate coprind in partea lor de sus
cuvêntul timbru, érä in partea de jos cuvêntul Romania, §i la mijloc armele terei d'im-
preuna cu insemnarea valorii timbrului.
Legiuitorul a prevazut ca timbrele fiscale ar putea fi reintrebuintate si
chiar falsificate s'i prin articolele 34, 36 si 60 ja masuri impotriva reintrebuintarii,
iar art. 67 si 68 prevad sanctiuni impotriva falsificatorilor.
Prin regulamentul legii, publicat in M.O. Nr. 190 din 26 August/7 Septemvrie
1872, se revine asupra modului cum trebue anulat timbrul, pentru a impiedeca
reintrebuintarea. Astfel art. 32 prevede:
Art. 32. « Indata ce un act ce p6rta timbrul mobil se va presinta inaintea unei
autoritati publice, representantul acelei autoriati va ingriji a se aplica asupra'i sigiliul
oficiului, ast-fel in cat parte de sigiliu sa se puna pe chârtie 0 parte pe timbru, 0 va
inscrie tot ua-data data opositiunii 0 semnatura sa )>.
Acest articol ar trebui EA' fie pus din nou in aplicare, deoarece principala frauda
ce se face astazi cu timbrele fiscale, este reintrebuintarea timbrelor insuficient
anulate sau chiar neanulate.
In regulamentul legli, se prevedea si dimensiunile coalelor timbrate si acelea
ale politelor. 119

www.dacoromanica.ro
 Art. 10. -- Dimensiunile chfirtielor prevezute la art. 10 aliniatul 3 din lege vor
fi de 35 centimetre inältime si 42 centimetre largime c6la desdoitä, adicA uà suprafacià
de 1470 centimetre. Chârtia pentru efecte de comerciu, fesiä simplä, inaltimea 12 1/2 centi-
metre si lärgimea 30 centimetre, adica uà suprafacia de 375 centimetre.
Ori ce fractiune de cólä se considera ca uà cad intreaga )).

Aceste dimensiuni s'au pästrat, cu mici variatiuni, pânä in anul 1932, and
formatul coalei incrustate a fost normalizat (A3=297 x420 mm.). Polita are si
astAzi formatul prescris prin regulamentul din 1872.
Prima emisiune de timbre fiscale mobile nu a fost imprimatä la Ministerul
Finantelor. Emisiunea a doua, pusä in circulatie la 1875, a fost impriraatá la Fabrica de
Timbre cu presele de infinä. L. Kaiser. Timbrele aveau formatul 32 x45 mm. si
eran imprimate in douà culori: chenarul, textul si stema tärii in negru, iar fondul
de sigurantä in culori diferite caracteristice fiearei valori.
Cliseele pentru tiparul in negru erau galvanice de cupru, reproduse dupà un
original gravat cu mâna. Pentru imprimarea fondului de sigurantä se utilizau clisee
de alamä, cu 25 timbre, reproduse zincografic. Desenul este fin ái gravura originalului
ingrijit fAcutä. Acest desen se pästreazA pânä in anul 1911, schimbändu-se numai
culorile fondului de sigurantä.
Aceastä emisiune a avut valorile: 5, 10, 15, 20 si 25 bani. In anul 1898
s'a introdus si valoarea 30 bani.
Efecte straine. In anul 1875, pe lângA timbrele fiscale amintite, se introduc
timbre speciale pentru efecte de comert emise in sträinkate si puse in circulatie
sau plátibile in tarà, precum si pentru a fi aplicate pe acte de operatiuni vamale.
Aceste timbre erau cunoscute sub denumirea de efecte sträine.
Prima emisiune, in circulatie dela 1875 la 1886, avea valorile: 5, 10, 15, 20,
25, 30, 35, 40, 45, 50 bani; 1 leu, 1,5 lei, etc., din 50 in 50 bani, pänä la 10 lei.
Ca si celelalte timbre fiscale, efectele strAine erau imprimate in negru cu un
fond de sigurantä colorat, de data aceasta aceea§ culoare servind pentru 4 valori
consecutive. Dimensiunile acestor timbre erau: 32x45 mm. Pe lângA valoirea
timbrului, in cifre si litere, desenul continea §i valoarea actului pe care trebuia
aplicat timbrul. Felul de executie era acelas ca la timbrele precedente. Cliseele galva-
nice pentru tipartil in negru i zincografice pentru fond, erau aduse din sträinAtate.
In anul 1886 apare a doua emisiune de timbre pentru efecte sträine, care a
circulat pârtà la 1911, deosebindu-se de prima numai prin suprimarea valorii actului
pe care trebuia aplicat timbrul. Pentru imprimarea acestei emisiuni s'au utilizat
tot vechile clisee, din care s'a täiat cu dalia valoarea actului. Cum consumul acestor
timbre era foarte redus, imprimarea lor se fácea numai cu presele de mânä.
In anul 1911 apare frumoasa emisiune de timbre fiscale si efecte sträine, cu
efigia Regelui Carol I. Aceste timbre au circulat pAnäi la sfär§itul anului 1919 si
aveau urmAtoarele valori i dimensiuni:
(c Timbre fiscale »; 10 bani, format 31 x34 mm ; 30 bani, format 27 x50 mm. ;
50 bani, format 27 x50 mm. Toate aceste trei valori erau imprimate in tipografie.
120 1 leu, format 27 X50 mm.; 5 lei, format 27 x50 mm. imprimate in taille-douce.

www.dacoromanica.ro
 let
A,.

.9kee/itpral-

(Senitedierad
95, a fa/

tz

4f,

a Br -

2:44,1/?iNeVeit.tit_ /G1////%4,.._ .1;12,/erree/41,074,,#';11.0d1//f/W1,1/44

(W1/ _

POLITE IMPRIMATE LA FABRICA DE TIMBRE, DELA 1872-1932

www.dacoromanica.ro
 Fiecare valoare avea o culoare deosebitk
#Efecte strAine»: 10, 30 si 50 bani imprimate in tipografie In aceeas culoare
(verde deschis) i avand toate formatul 27 x50 mm.; 1, 2, 3, 4, 5, 10, 20 si 30 lei,
imprimate in taille-douce, n culoarea oliv, de format 27 x50 mm.
Timbrele emise in anul 1911 sunt cele mai reusite timbre românesti, atAt ca
desen cât i ca executie. Imprimarea lor se fAcea cu masinile aduse dela 1907-1911,
utilizfind clisee confectionate in strAinAtate.
In timpul ràzboiului, timbrele utilizate in teritoriul ocupat au fost sursarjate,
din ordinul ocupantilor, cu M.V.i.R. sau Giiltig 9 Armée
In 1919 s'au imprimat timbre pentru Bucovina, de 10 si 30 bani in tipografie,
Cu cliseele emisiunii 1911, avand ca sursarj << M. F. Bucovina )). De asemenea
s'au confectionat, tot pentru Bucovina, timbre de 2 bani, cu efigia Regelui
Ferdinand, in tipografie cu clisee zincografice.
In anul 1919 apar timbrele fiscale cu efigia Regelui Ferdinand, având
urmätoarele valori: 10, 30 si 50 bani; 1, 2, 3, 4, 5, 10, 30, 40 si 50 lei. Valorile 20
si 50 lei, fiind falsificate, au fost scoase repede din circulatie. Dm cauza cresterii
comenzilor, a lipsei de instalatiuni si materiale si a unui personal specializat, aceste
timbre au fost imprimate in tipografie cu clisee zincografice, fAcute in ateliere
particulare, din tark Calitatea lor este cu totul inferioara fatà de emisiunile
precedente, a-Cat ca desen, at i ca executie.
Aceastà stare dAinueste Oda' in prinAvara anului 1927, and apare emi-
siunea de timbre fiscale imprimate in heliogravurk cu efigia Regelui Ferdinand.
Timbrele puse in circulatie la 1927, aveau urmAtoarele valori: 1, 2, 2,5, 5, 8, 10,
20, 50 si 100 lei. Pentru 10, 30 si 50 bani s'au pAstrat vechile timbre, emisiunea
anului 1919, imprimate in tipografie. Ca executie emisiunea anului 1927 este
mult superioarà celei precedente si prezintà mult mai multe garantii impotriva
falsifiarii.
Totusi, imprimarea in heliogravurà nesatisfAand pe specialisti, cu incepere
din anul 1928 s'a studiat introducerea unui nou timbru fiscal.
La 1 Martie 1932 apare timbrul fiscal cu efigia M. S. Regelui Carol II. Dei, ca
executie i desen acest timbru nu este satisfäator, el reprezintA o datà importantà
In evolutia fabricii, deoarece este primul timbru fiscal ale arui clisee au fost
executate in interiorul fabricii, inclusiv gravura originalului.
Experienta apAtatà cu ocazia imprimArii acestui timbru si introducerea unor
metode noi pentru confectionarea cliseelor, au avut ca rezultat aparitia unei noui
emisiuni de timbre fiscale cu efigia M. S. Regelui Carol II, puse in circulatie la
15 Octomvrie 1932, care sub toate raporturile sunt superioare celor dintaiu si se
apropie de frumoasele timbre din perioada 1911-1916. SI la acest timbru, cliseele
au fost confectionate in fabrick prin mijloace proprii. In plus, desenul original a
fost fAcut de specialistul fabricii.
Coale incrustate, citatii, polite. Inainte de 1872, s'a incercat in Moldova sà se
perceapä un impozit fiscal prin coale incrustate. Aceste coale au fost emise in anul
1856 si aveau un timbru umed, cu inscriptia aimbru Domnesc» si un timbru 121

www.dacoromanica.ro
 uscat Cu stema Moldovei. Deoarece contabilizarea lor a fost defectuos fäcuta, nu
au dat rezultatul dorit si au fost desfiintate.
Coalele incrustate introduse prin legea din 1872 au fost imprimate dela
inceput la Fabrica de Timbre, avand un timbru sec si unul umed. Imprimarea s'a
facut intotdeauna pe hartie filigranata.
Dupa cum am aratat, primele coale au avut formatul 35 x 42 cm., coala
desfacuta. Acest format a fost putin modificat in cursul timpului, fiind redus
la 34 x42 cm. In anul 1932 formatul coalelor a fost normalizat la dimensiunile
297x420 mm.
Stampilele pentru imprimarea timbrului sec si umed au fost modificate de
mai multe ori, precum si culoarea timbrului umed care a trecut prin toate nuantele
posibile. Stampilele primelor emisiuni au fost gravate de gravorul Stern dela Paris,
care a lucrat si originale pentru timbre postale si fiscale.
Imprimarea propriu zisa se facea cu masinile denumite simultanee, fabricat
Lecoq sau Ravasse, care imprimau in acelas timp atat timbrul umed cat si timbrul
uscat. Incepand din anul 1929, impriraarea se face cu masini tipografice verticale,
denumite Tiegel.
Pe langa coalele incrustate, citatiile si politele au si ele timbru sec si umed.
Imprimarea lor s'a fäcut s'i se face in general in 2 operatiuni, imprimarea propriu
zisa in tipografie si apoi timbrarea.
Deoarece politele pot fi falsificate, imprimarea lor se face cu aceleasi masuri
de siguranta ca si a timbrelor. Dela infiintarea lor, s'au intrebuintat clisee reproduse
identic dupa o gravura facuta cu Diana.
Ca si coalele, citatiile si politele sunt imprimate pe o hartie filigranata speciala,
foarte rezistenta.
Fabrica de Timbre aplica timbrul sec s'i umed pe acte, actiuni, etc., in
conformitate cu legile in vigoare.
Foi de expedifie postalei. Pentru expedierea coletelor prin posta se utilizeaza
un formular, denumit foae de expeditie potala sau pe scurt foae de expeditie.
Cum expedierea coletelor e supusa la o taxa fiscala, aceste foi au imprimat
un timbru fiscal.
Bilete de vite. In anii dela 1921 pana la 1929, Fabrica de Timbre a imprimat
biletele de vite pentru Transilvania si Bucovina, avand un timbru fiscal umed ca
acela al coalelor timbrate.
Timbre postale. Primele timbre postale au fost puse in circulatie la 1 Iulie
1858, in Moldova, a-valid urmatoarele valori: 27, 54, 81 si 108 parale. Tot in acest
an au mai aparut: un timbru de 5 parale pentru gazete si valorile 40 si 80 parale
pentru scrisori, avand un format deosebit de al emisiunii pusa in circulatie la
1 Iulie 1858. Toate aceste timbre cu stema Moldovei, capul de zimbru, sunt foarte
pretuite de filatelisti.
Primele timbre postale pentru Principatele-Unite au aparut la 1862. Emisiunile
precedente si o parte din aceea a anului 1862 au fost fame cu stampile de mana.
199 Restul ernisiunii s'a facut cu presa de mana, utilizand clisee galvanice.

www.dacoromanica.ro
 infla la 1876, au mai apArut urmatoarele emisiuni:
In 1865, timbre cu efigia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
In 1866, primele timbre cu efigia Domnitorului Carol I.
In 1868, a apArut prima emisiune cu valoarea in bani; pana la aceasta datä
valoarea era in parale.
Emisiunile din 1869 si 1871, cu efigia Domnitorului Carol I.
In anul 1872 sunt puse in circulatie primele timbre dintate, imprimate la
tipografia Socec, avand acelas desen ca si emisiunea preceden-CA.
Tot in acest an, au fost puse in circulatie, timbre confectionate la Paris,
imprimate in tipografie cu clisee galvanice.
Imprimarea mArcilor postale la Fabrica de Timbre, incepe in anul 1876, con-
tinuAndu-se emisiunea din 1872 cu aceleasi clisee, aduse dela Paris. Aceasta emisiune
avea valorile: 1,5 ; 5 ; 10 ; 15 si 30 bani. Dei timbrele sunt lucrate cu ingrijire,
executia lor este inferioarà aceleea din sträinkate. Pentru a remedia acest lucru,
se aduce la 1878 o garnitura nouà de clisee cu acelas desen. In anul urmAtor se
schimba culorile, pentru a le pune in concordanta cu conventia postalà internationalà
si se introduc valorile 3, 25 si 50 bani, suprimându-se 30 bani. La 1880 uzura
pronuntatà a cliseelor de 15 si 25 bani, primele atacate de mercurul din culoarea
rosie iar cele de 25 bani fiind din anul 1872, impune inlocuirea cliseelor acestor
valori prin clisee noui, având un desen nou.
A doua serie de timbre postale apare la 1885, imprimate in tipografie
cu clisee galvanice Lurte in strAinkate. Aceastà serie este mentinutà pAná*
in anul 1890, schimbAndu-se filtre timp numai hârtia si introducându-se va-
lori noui.
In anul 1890 apare a 3-a serie de timbre postale, care a fost in circulatie pansá
in anul 1894.
In anul 1891, cu ocazia jubileului de 25 de ani de domnie a Regelui Carol I,
se scoate o serie jubiliarä.
Ambele serii, ca si cele precedente, au fost imprimate in tipografie cu clisee
galvanice aduse din strAinkate
In anul 1893 apare seria care, cu mici variatiuni in desen si cu dese variatiuni
de culoare si hârtie, a circulat pana in anul 1907. Cliseele acestei serii au fost
gravate in anul 1892 la MonetArie, de gravorul A. Fessler si multiplicate de el
galvanic, bucatà cu bucata. Se pare a instalatia pentru reproducerea galvanicA
apartinea lui Fessler, deoarece in inventarele Monetáriei si ale Fabricii de Timbre
nu gAsim prese si b5i galvanice, dar gAsim o masinA pentru turnatul picioarelor
la márcile postale, adusA in anul 1892.
Vor trebui s'A treacA 39 de ani Oda' când aceasta operatiune se va repeta la
Fabrica de Timbre, anume pentru confectionarea cliseelor galvanice a seriei de timbre
fiscale cu efigia M. S. Regelui Carol II, apsärutà la 1 Martie 1932.
Seria timbrelor postale apArute la 1893 avea urmAtoarele valori: 1; 1,5; 3;
5; 10; 15; 25; 40 si 50 bani; 1 leu si 2 lei. Ultimile 2 valori erau imprimate in dona
culori. 123

www.dacoromanica.ro
 A-rat gravura cat si imprimarea acestor timbre este ingrijit executata. Cliseele
uzate erau inlocuite Cu altele, confectionate galvanic, bucatA cu bucatg, in atelierele
fabricii. Imprimarea se fAcea fie cu presele de mânä, fie cu masinile plane, cate
300 sau 150 de timbre pe coalä.
In anul 1906, cu ocazia Expozitiei Generale, s'au scos diferite timbre come-
morative in tipografie, imprimate cu clisee zincografice.
In anul 1907 se introduce, pentru timbrele postale, sistemul de imprimare
In taille-douce. Imprimarea se facea cu o masina Marinoni-Paris, cu clisee dela
MacDonald-Londra. Seria acestor mArci postale, de altfel singurele imprimate in
taille-douce in lard', a circulat Oda' in anul 1909, cand s'a revenit la sistemul
tipografic, pAstrandu-se insA acelas desen.
Cliseele emisiunii din anul 1909, de cupru otelite, in pla'ci de 25 bucAti,
erau confectionate in sträinkate (Viena). In timpul ocupatiei aceste timbre au
primit diferite sursarjuri.
Cu ocazia räzboiului din 1913 au fost imprimate timbre comemorative, cu
clisee zincografice.
In anul 1919 apar timbrele cu efigia Regelui Ferdinand. Ca si timbrele
fiscale, erau imprimate in tipografie cu clisee zincografice executate in tara.
Calitatea lor e mult inferioarà emisiunilor precedente. Desi aceste timbre au fost
falsificate, cAci nu erau greu de falsificat, ele au circulat paná in ultimii ani.
Primele mArci postale imprimate la Fabrica de Timbre in heliogravurä, apar
In anul 1928, avand efigia Marelui Voevod Mihai. In anul 1930 ele au primit
sursarjul (<8 Iunie 1930*. Seria nArcilor postale cu efigia M. S. Regelui Carol II,
a inceput a fi imprimatà in anul 1930.
Pe ranga mArcile curente, s'au imprimat in heliogravura sau in tipografie
mai multe serii de timbre comemorative, din care unele sunt foarte reusite.
In anul 1929 s'au introdus ctimbrele postale oficiale » pentru francarea
corespondentei oficiale, imprimate in douà serii: prima la 1929 in heliogravura' ;
a doua in 1931, imprimatà in tipografie.
Ca o anexA a mArcilor postale avem <( taxele de platà», care s'au imprimat
neintrerupt la Fabrica de Timbre, incepand din anul 1881, anul introducerii lor.
In tot acest timp s'au utilizat numai 3 desene: dela 1881 la 1911 un desen imprimat
pe diferite feluri de hartie si dela 1911 desenul utilizat panä in anul 1932. In anul
acesta s'a inceput imprimarea taxelor de platà cu un desen nou.
De asemenea Fabrica de Timbre a imprimat # timbrele pentru colete postale »,
(taxA de factaj), care dela 1895 si pana la 1928 au avut acelas desen.
CcIrti pogale. Prima emisiune de carti postale deschise, pentru interiorul OM,
a apArut in anul 1873. In anul 1879 au aparut càrtile postale exteme, simple sau
cu räspuns plätit.
Imprimarea cArtilor postale la Fabrica de Timbre incepe in anul 1883,
confectionându-se ca'rti postale interne si externe, simple s'i Cu fáspuns plAtit.
La 1891 apar cktile postale inchise pentru interiorul oraselor, iar in anul
124 1893 pentru interiorul Orii.

www.dacoromanica.ro
 Pana in anul 1928 formatul cartilor pogtale a variat des intre dimensiunile
extreme de 120 x 82 mm. gi 165 X100 mm. Din acest an formatul carpi pogtale
a fost normalizat gi fixat la dimensiunile internationale de 105 x148 mm.
Mandate pogale. Primele mandate pogtale s'au tiparit in anul 1890, numai
pentru interiorul tarii. In anul 1892 au fost introduse gi mandatele externe. Astazi
se imprima anual circa 5.000.000 mandate pogtale.
Tichete de francare. Pentru maginile de francat corespondenta, Fabrica
de Timbre imprimä' cartoanele denumite tichete de francare, ce se introduc in
aceste magini. Deoarece tichetele au in general valori nominale mari, 5.000 pana la
50.000 lei, imprimarea lor se face cu o deosebita ingrijire pentru a impiedeca
falsificarea.
Pe langa timbrele pogtale gi fiscale, Fabrica de Timbre confectioneaza diverse
timbre pentru autoritati de Stat gi pentru particulari:
Timbre pentru camerele de comer!. Primele timbre pentru camerele de comert
au aparut la 1882, anume pentru camerele de comert dela Braila, Bucuregti gi Galati.
Pentru imprimarea lor s'au intrebuintat cligeele timbrelor pentru efecte straine
emisiunea 1875, surgarjate cu numele camerei de comert. In anii 1886-1888 s'au
utilizat cligee fara valoarea efectelor pe care se aplica timbrul.
In anul 1888, apar timbre imprimate cu cligee speciale, avand acela§ desen
pentru toate camerele de comert. Imprimarea se facea in negru pe hartii colorate
diferit, dupa valoare gi destinatie. Cligeele utilizate la aceasta emisiune eran
reproduse galvanic.
Acest desen este pastrat 'Ana in anul 1921, and apare emisiunea cu palatul
camerei de comert din Bucuregti, tipärita dupa cligee zincografice. Timbrele sunt
imprimate pe hfirtie alba, in diferite culori, dupa valoare. Un surgarj india numele
camerei de comert.
In anul 1931, apare o noua emisiune de timbre, cu desenul schimbat.
Timbrele statistice au aparut in 1919, avAnd valoarea 25 bani. In anul 1929
s'a schirabat desenul, pastrindu-se aceeag valoare.
Timbre de monopol. In epoca de imediat dupa razboiul de intregire gi pfina
la extinderea legii monopolurilor pe tot cuprinsul OHL fabricatele monopolizate
gi in special tutunul, primeau un timbru denumit de monopol.
Timbrele consulare au apärut in anul 1921, avand valorile 1, 2, 5, 20 gi 100 lei.
Imprimarea lor se face cu cligee galvanice confectionate in strainatate.
Timbre de ajutor fi asistenta socialä. Primele timbre de ajutor apar in anul
1915, prin surgarjarea timbrelor pogtale gi fiscale aflate in circulatie.
In anul urmator imprimarea lor se face cu cligee proprii, cu un desen. ad-hoc.
Acest desen se pastreaza 'Ana in anul 1921, and timbrele sunt desfiintate §i
inlocuite prin timbrul de asistenta' sociala.
Timbrele de asistentä, imprimate in 2 valori, au fost confectionate 'Ana in
anul 1929. Imprimarea lor se facea in tipografie, cu cligee zincografice acute in Tara.
Timbrul aviatiei a fost introdus in anul 1931, avAnd valorile: 0,50; 1 gi 2 lei.
Imprimarea lor se face in heliogravura. 125

www.dacoromanica.ro
 Timbrul pentru grau. Acest timbru, care se aplicA pe paine, a inceput s'A se
imprime in anul 1931, in can-ti-CA-ti foarte mari, cererile zilnice fiind in medie 3.000.000
timbre. Imprimarea lor se face in heliogravura, pe hArtie negumat'A.
Pentru a impiedeca fraudele care se fac prin reintrebuintarea acestui timbru,
fabrica a studiat si pus la punct dona procedee cari impiedecA reintrebuintarea,
dar care nu au fost puse in aplicare pAn'A la data cfind apar aceste rAnduri. Cel
mai interesant mijloc a fost imprimarea pe o hârtie comestibilk aa cA acest
timbru poate fi mAncat fArA nici un perico!.
AfarA de aceste timbre, fabrica a mai imprimat diverse timbre de binefacere,
pentru tuberculo§i, timbrele jubileului SocietAtii de Geografie, timbrele cerceta§ilor, .
timbrele Casei Centrale a AsigurArilor Sociale, timbrele Directiunii Generale a
Drumurilor de Stat, timbrele Casei Generale de Economie, timbrele camerelor de
agriculturg, timbrele pentru culturA, timbrele pentru pledoarii ale Uniunii Avocatilor,
timbre pentru §omeri, etc.
Lucreiri diverse. Pe l'AngA valori po§tale O fiscale §i timbre diverse, Fabrica de
Timbre a imprimat 'Ana in anul 1928 bro§uri §i registre, etichete pentru cutiile de
chibrituri, banderole pentru pachete de sare, etc., necesare Directiunii Generale
R. M. S. O lucrare imp ortant a a fost imprimarea titlurilor de improprietArire, in
anul 1927.
DupA anul 1928, executarea imprimatelor curente este scoasA din fabricA, dar
In schimb, se d'A o mare importantA confectionArfi clirelor §i gravurilor necesare
imprimatelor de valoare.
AstAzi Fabrica de Timbre confectioneazA clire zincografice in zinc, aramA,
alamA i otel ; clire galvanice §i stampile metalice pentru toate imprimeriile
Directiunii Generale M. O., precum §i pentru alte institutiuni de Stat.
De asemenea Fabrica de Timbre face desene i gravuri manuale i imprima
lucrAri de arfa' in heliogravurA §i tipografie.

PER S ONALUL
Dela 1872 §i p'AnA la 1885, clt timp Fabrica de Timbre a tinut de serviciul
timbrului li inregistrArii din Ministerul Finantelor, personalul s'Al' se reducea la 4
functionari, un ef de atelier §i la lucrAtorii §i oamenii de serviciu angajati cu ziva
sau cu luna.
Prin o legea din 22 Martie 1885, pentru organizarea MonetAriei Statului,
Fabricii de Timbre li Depozitului General al Timbrelor », personalul administrativ
al fabricii este redus, având personal comun cu MonetAria. In statul personalului
gAsim numai un controlor, ceca ce numim astAzi §eful fabricatiei, un tiitor de
registre §i. un numArAtor.
In anul urmAtor, prin legea din 20 Martie 1886, depozitul general al timbrelor
este alipit directiunii MonetAriei §i. Fabricii de Timbre, t'Ara un spor de functionari,
atributiunile personalului depozitului din Ministerul Finantelor fAcAn.du-se de atre
126 functionarii MonetAriei.

www.dacoromanica.ro
 P ript
14-.14'

TIMBRE FISCALE IMP RIMATE LA FABRICA DE TIMBRE, DELA 1875-1932

www.dacoromanica.ro
 La 1901, in momentul trecerii sub directiunea Fabricii de Chibrituri, personalul
se compunea din 5 functionari si 24 lucrAtori. Fiecare lucrAtor era obligat s'A aiba
o garantie de minimum 100 lei.
NumArul personalului fabricii s'a pastrat apro]dmativ acelas pAna in anul 1906,
când a inceput sä creasca in continu panA in 1928, când a ajuns la 16 functionari
140 lucrAtori.
In anul 1907, au fost angajate primele lucratoare ; pAnä atunci fabrica avea
numai barbati.
La 1930, prin organizarea Regiei Publice Comerciale Monitorul Oficial
Imprimeriile Statului i prin organizarea fabricatiei, personalul a fost treptat
redus, ajungând in anul 1932, la 6 functionari si 114 lucrAtori si personal tehnic
de exploatare.

II. ORGANIZAREA ACTUALÀ.

DE SCRIEREA ATELIERELOR I UTILAJULUI
Fabrica de Timbre are o organizare similarà cu celelalte imprimerii ale
Directiunii Generale M.O., arAtatà in schema alAturatà.
Obiectul special al acestei fabrici a adus unele modificAri fatA de organizarea
celorlalte imprimerii. In adevAr, dupà cum s'a amintit in cele precedente, inteo
imprimerie de valori suntem preocupati s'A impiedecAm falsificarea produselor, dar
si s'A evitAm neregulele in interiorul fabricii. Din aceastà cauzà, coalele de hartie sunt
riguros numArate inainte de a fi predate in fabricatie, precum i dupl fiecare
operatie din interiorul
Pentru a m'AH controlul, fiecare masinà de imprimare are un numgrAtor
automat sigilat, care indicA numArul coalelor ce au fost imprimate.
Dura' terminarea tuturor operatiilor, coalele sunt num5rate pentru o ultima'
oarà in fabricA i sunt predate depozitului de fabricate, care le mai numArà inainte
de depozitare.
Toate maculaturile de valoare, rezultate din fabricatie, sunt predate unei
comisiuni formatä din procurorul general al Inaltei Curti de Conturi, directorul
general al Timbrului i Succesiunilor i directorul fabricii, care dupà ce le numArà
le confruntà cu comenzile emise in fabric5, le distruge prin ardere.
Acelas control riguros se aplicA i la fabricatia cliseelor. C1ieele, originalele
cliseele intermediare sunt pastrate in tezaure sau case de fier, cu trei chei, la
trei persoane deosebite. La toate operatiunile importante in fabricarea cliseelor
asista, pentru control, directorul sau delegatul sau, seful fabricatiei si un functionar
care nu depinde de sectia fabricatiei. Toate aceste operatiuni sunt consemnate
In registre speciale, care permit atiit un control al fabricatiei, at si un control al
duratei cliseelor.
Fabrica de Timbre ocupa astAzi o clAdire modern5 cu parter i dona etaje,
In care sunt instalate atelierele pentru confectionarea valorilor. Suprafata atelie-
relor acestei clädiri este de 1320 mp. 127

www.dacoromanica.ro
 DIRECTIUNEA FABRICII

BIROUL DE STUDII 1
SERVICIUL EXPLOATAR II BIROUL ADMINISTRATI V
LABORATORUL

DEPOZITUL DE BIROUL ATELIER DE GUMAT SECTIA FABRI CATIEI DEPOZITUL DE FA-

MATERIALE COMENZILOR HARTIA IN BOBINE BRICATE 1 EXPED.

Atelierul de dire
Atelierul de imprimate
Atelierul de gumat ti perforat
Atelierul de Intretinere

www.dacoromanica.ro
 In continuarea acestei cladiri, in localul vechii fabrici, se gasesc depozitele de
fabricate, numaratorii depozitului, expeditia si un atelier pentru gumarea hârtiei in
bobine. Intr'o cladire paralela' cu fabrica se &ese depozitele de materiale si birourile.
Suprafata totala a depozitelor si birourilor este de 410 mp., iar suprafata
terenului apartinând fabricii de 10.925 mp.
Fabrica are astazi urmatoarele ateliere si depozite :
Desenul si gravura. Aici se fac desenele originale pentru valori s'i se refac
acelea executate in afara, se executa gravuri originale, se retuseaza cliseele nece-
sare atelierului de imprimare si se confectioneaza stampilele pentru imprimarea
timbrului sec s'i umed.
Pe länga lucrarile proprii, atelierul executa desenuri, gravuri si stampile pentru
celelalte imprimerii ale Directiunii Generale M.O., sau pentru alte autoritati de Stat.
Atelierul fotografic cu anexele sale. Poseda instalatia necesara pentru multi-
plicarea cliseelor si executarea autotipiilor si tricromiilor.
Atelierul de zincografie Si heliogravurci, poseda instalatiunile pentru confectio-
narea cliseelor zincografice de cupru, zinc, alama si otel si a cliseelor de cupru
pentru imprimarea in heliogravura.
Atelierul de galvanoplastie, modern instalat, confectioneaza cliseele pentru
imprimarea prin procedeul tipografic.
Atelierul de imprimare, situat la parter, dotat cu masinile necesare.
Atelierul de gumat qi perforat ocupa ultimul etaj al clfidirii.
Atelierul de gumat l'Arda in bobine este instalat in fabrica veche, in continuarea
atelierului de imprimare. El a fost creat in 1932.
Cele 3 etaje ale cladirii sunt deservite de un ascensor de marfuri.
Actionarea tuturor masinilor se face prin moto.are electrice individuale.
Pana in anul 1931, energia electrica era furnizata de centrala Fabricii de Chi-
brituri sub forma de curent continu 110 v. Pela aceasta data energia electrica este
procurata de reteaua orasului, prin intermediul unui redresor cu vapori de mercur.
Lurninatul intregii fabrici se face cu lämpi electrice cu incandescentä, iar
incalzirea este centrará.
Depozitul de materiale este situat bite() cladire veche paralela cu fabrica nouà
si cuprinde magaziile de hârtie, materiale diverse si birourile.
Depozitul de fabricate §i expedifia sunt situate intr'un imobil vechi, in prelungi-
rea fabricii noui. Fabricatele primite din ateliere sunt numarate aici o ultima data
inainte de a fi depuse in bolta de fabricate (tezaur), de unde se ridica pentru expe-
ditie. Depozitul are in acest scop o sala pentru numaratorii sai, precum si una pentru
ambalarea coletelor care trebuesc expediate la depozitele de vänzare din tara.

III. PERSONALUL SI ASISTENTA SOCIAL&

Personalul fabricii se compune din personal de conducere si exploatare,
personal administrativ si intendenta si din lucratori calificati si necalificati. In
anul 1932 repartitia este urmatoarea : 129

www.dacoromanica.ro
 Personal de conducere §i exploatare 10
Personal administrativ i intendenta' 6
bärbati 22
LucrAtori calificati . .
femei 14
bArbati 39
Lucrgtori necalificati . femei 29
Total . . . 120

In personalul precedent pe ranga' lucratorii curenti oricarei imprimerii, Fabrica

de Timbre are cativa special4ti: un pictor, gravori, un fotograf, zincografi, heliografi
§i lucrAtori pentru galvanoplastie.
Intreg personalul este de nationalitate romfinA, cu exceptia a doi special4ti
straini.
Regimul de muncä, salarizarea §i regulamentele administrative privind per-
sonalul sunt la fe! ca §i la celelalte imprimerii care depind de Directiunea Gene-
ral' M.O.
Dei repartitia comenzilor fabricii suferà variatiuni foarte importante in
cursul aceluia an, se cauta s'a' se facA fata tuturor cererilor cu acela9 personal, pentru
a impiedeca introducerea in fabria a unui personal flotant. In acest scop se practica'
la Fabrica de Timbre mäsura luatà i de alte imprimerii de valori, ca o parte din
personal sa cunoasca mai multe operatiuni, pentru a fi utilizat in diferitele ateliere
ale fabricii.
Având in vedere specializarea lucrAtorilor Fabricii de Timbre §i nevoia de
a avea un personal de incredere, salariile sunt in general ceva mai ridicate deat
acelea similare dela celelalte imprimerii ale Directiunii Generale M.O.
Asistenta mediada. Fabrica de Timbre are o mica infirmerie de prim ajutor
§i un serviciu medical cu trei medici, cari dau personalului consultatii gratuite de
trei ori pe säpfämana.
Locuinte pentru personal. Incä' din anul 1914 s'a construit pentru nevoile lucrà-
torilor i functionarilor fabricilor de chibrituri i timbre un cartier de locuinte
sAnAtoase, unde personalul poate obtine locuinte bune cu chirie mult mai reclusa
deat in afara. Acest cartier a fost treptat marit 'Ana in anul 1924.
Dupà trecerea Fabricii de Timbre la Directiunea General' M.O., un numAr
de apartamente a fost repartizat nouei directiuni. Astäzi 8 persoane din personalul
de conducere i exploatare §i 19 lucrAtori locuiesc in cartierul fabricii.

IV. DATE STATISTICE ASUPRA EXPLOATARII

In cele ce urmeazii vom da o serie de date privitoare la exploatarea Fabricii
de Timbre, dupà alipirea ei la Directiunea General' M.O., precum i la productia
fabricii in ultimii 10 ani.
Rezultatele exploateirii in anii 1929, 1930, 1931 §i primele fase luni din anul
130 1932 sunt ara-tate in diagrama din fig. 1.

www.dacoromanica.ro
 600."'v0.4t, O.
LEI
;, ROMANIA POSTA 1 LEU
ref

rAir
'AI
IA

air
At

t
04(1.4
i
10," "s"
#
ROMANIA

''' -:"---.:,;,!v j I f-

;:i;(13firli.ail-fikil4:12falliiiggilii
NI tRRAYIONAL DE 'STOMA MEDICINE'. 11=1:101:1/M7,11.11.11214MILMOM
sum, +6 LEI

FB1RU
ROMANIA

V
) el
-

19kir
1.0P21.9011Ir
vcsi tASA
DIRAIV

,APARATI INTERESEIE PUIGARIEI

LEI
ROMANIA

DIREITIUNEd &ENEMA DRUMURILOA

A
RecEnsArIANTuL
po PU LCV 1 L

M111153ERUL I

t.. r.f.1

Riira

,t

c5,..0 try

TIMBRE DIVERSE IMPRIMATE LA FABRICA DE TIMBRE

www.dacoromanica.ro
 Din examinarea acestei diagrame se vede scaderea continua a salariilor, in
special la personalul administrativ, precum i proportia relativ redusa a acestora
fata de costul materialelor prime, a cheltuielilor generale gi de exploatare. Daca
raportam salariile platite la totalul cheltuielilor exploatarii, obtinem urmkoarele
rezultate procentice:
Anul 1929 . . . 25,3%
1930 . . . . 23, %
1931 . . 19,7%
Scaderea procentica se explica
prin reducerea succesiva a personalului
salariilor, fata de tendinta ferma a
materialelor prime, care pang in anul
1931 gi-au pastrat aceleagi preturi.
Rezultatele financiare pe anii
1929-1932 sunt trecute in diagrama
din fig. 2, in care s'au reprezentat
grafic veniturile i cheltuielile, fara a
tine seama de partea din bilanturi
privitoare la fondurile alocate pentru
amortismente, rulment, reinoiri, etc.
Productia Fabricii de Timbre de-
pinde de cererile de efecte pogtale, it?

fiscale gi de timbrele diverse ale auto- '

ritkilor Statului, acestea reprezentand
majoritatea fabricatelor. Consumul pri-
melor doua categorii de timbre variaza
dupa legile gi tarifele in vigoare gi mai
ales dupa starea economica a tari.i.
In tablourile i diagramele urma- 1929 1930 1931 1932 (6Iuno) 1929 1930 1931
,
1932 (6 'um)

toare s'au trecut livrârile fabricii rn Fig. 1. Rezultatele Fig. 2. Rezultatele

ultimii 10 ani, in cantitki si valori exploatruii pe 1929-1932 financiare pe 1929-1932
nominale. Pentru a avea o comparatie in lei tirade
In Salarii de adiie
cu epoca antebelica, s'au aratat i cifrele
Cheltuieli
corespunzatoare anului 1914, pe care-1 L Materii prime
putem considera mai putin influentat Salario de exploatare
Venituri
de urmarile razboiului mondial.
S'au figurat in diagrame cantitkile de fabricate efectiv expediate depozitelor
de vanzare, care de altfel nu difera prea mult de productia totala a fabricii,
deoarece valoarea nominala a livrarilor se apropie mai mult de sumele incasate
de Stat deck aceea a fabricatiei anuale.
Intreaga productie a fabricii a fost impartita in trei categorii: efecte fiscale,
efecte postale gi efecte gi fabricate diverse. 131

www.dacoromanica.ro
 Livrarile efectelor fiscale in ultimii 10 ani, in cantitati qi valori nominale,
sunt arkate in tabloul ce urmeaza:

Scrisori
Timbre Coale Foi de C.FR.,
. Bilete de Total efecte
Anul Polite Citatii
mobile timbrate expeditie actiuni, site fiscale
etc.

1914
CantitAti, buc. 26.392.000 4.270.000 4.157.000 214.000 1.238.000 3.368.000 39.639.000
Valori, lei aur 6.159.000 8.617.000 3.720.000 428.000 124.000 1.067.000 20.115.000
1923
CantitAt1, buc. 75.362.000 897.000 3.147.000 458.000 2.181.000 4.092.000 2.159.000 88.295.000
Valori lei hitrtie 161.832.000 24.808.000 94.580.000 2.288.000 654.000 15.530.000 2.513.000 309.205.000
1924
CantitAti, buc. 90.612.000 1.240.000 5.369.000 678.000 2.880.000 5.434.000 3.289.000 109.502.000
Valori . . . 187.578.000 37.034.000 172.286.000 3.391.000 864.000 39.453.000 3.795.000 444.401.000
1925
CautitAti, buc. 97.738.000 1.492.000 7.464.000 777.000 4.104.000 5.443.000 2.903.000 119.922.000
Valori . . . 197.654.000 44.270.000 234.222.000 6.189.000 1.231.000 29.818.000 3.196.000 516.580.000
1926
Cantitfiti, buc. 100.122.000 1.785.000 9.227.000 618.000 3.856.000 8.493.000 2.944.000 127.045.000
Valori . . . 236.545.000 50.955.000 300.070.000 7.131.000 1.567.000 42.136.000 3.232.000 641.641.000
1927
CantitAti, buc. 170.943.000 2.052.000 11.129.000 671.000 3.962.000 7.362.000 2.672.000 198.791.000
Valori . . . 936.190.000 68.344.000 455.571.000 7.793.000 5.843.000 76.937.000 6.201.000 1.556.879.000
1928
CantitAti, buc. 168.532.000 1.832.000 13.469 000 823.000 4.447.000 8.862.000 2.497.000 200.462.000
Valori . . . 904.222.000 55.168.000 473.326.000 9.500.000 8.095.000 93.415.000 7.652.000 1.552.196.000
1929
CantitAti, buc. 301.603.000 1.631.000 12.892.000 737.000 3.870.000 8.246.000 653.000 329.632.000
Valori . . . 1.225.823.000 56.653.000 576.316.000 10.143.000 9.572.000 90.311.000 2.236.000 1.971.064.000
1930
CantitAti, buc. 226.819.000 1.135.000 9.634.000 605.000 3.555.000 4.788.000 246.536.000
Valori . . . 881.329.000 42.017.000 171.979.000 8.611.000 10.665.000 76.513.000 1.191.114.000
1931
Cantititi, buc. 211.724.000 1.019.000 7.344.000 348.000 2.955.000 5.382.000 228.772.000
Valori . . . 947.113.000 37.869.000 280 .997.000 10.985.000 8.867.000 75.155.000 1.360.986.000
1932, 30 Sept.
CantitAti, buc. 129.893.000 452.000 1.486.000 196.000 1.750.000 3.511.000 137.288.000
Valori . . . 657.964.000 23.836.000 117.682.000 3.065.000 5.282.000 43.703.000 851.532.000

Pentru a putea urmari si grafic variatiunea valorii nominale pe feluri de efecte

fiscale livrate, timbre mobile, polite, coale incrustate iti aplicarea timbrului sec,
figuram livrarile pe ultimii zece ani in diagrama din fig. 3 la care in abscise
sunt trecuti anii, iar in ordonate valoarea nominala a efectelor livrate, pe diferite
categorii.
In aceasta diagrama se vede ciar efectul stärii economice generale asupra
132 valorii fabricatelor expediate. Variatiunile brusce ale curbei sunt provocate de

www.dacoromanica.ro
punerea in aplicare a diverselor legi financiare, care au avut ca efect ridicArile tre-
cAtoare din ultimii ani.
In tabloul urmätor s'au trecut livrArile de efecte po§tale, in cantitäti i valori
nominale:

Mini Ciirti Mandate Total efecto

AN U L
pogtale pottale poqtale po§tale

1914
Cantititi, bur. 93.424.000 34.788.000 2.442.000 130.654.000
Valori, lei aur 8.268.000 1.864.000 122.000 10.254.000
1923
Cantitäti, buc. 135.146.000 14.794.000 2.237.000 152.177.000
Valori, lei hartie 134.965.000 8.244.000 2.237.000 145.446.000
1924
Cantitiiti, buc. ......
Valori .
. . ...... 205.094.000
196.750.000
20.219.000
11.343.000
3.275.000
3.604.000
228.587.000
211.697.000
1925
Cantitati, buc.
Valori . . . ........
1926
. . . . .
210.076.000
241.808.000
22.441.000
12.052.000
4.226.000
4.226.000
236.743.000
258.086.000

Cantitiiti, bite. 270.929.000 28.798.000 3.978.000 303.705.000

Valori 473.847.000 29.129.000 11.575.000 514.551.000
1927
Cantitäti, buc. 241.410.000 31.412.000 3.903.000 276.725.000
Valori 647.163.000 62.855.000 11.709.000 721.628.000
1928
Cantitäti, buc
Valori . . .
..... . . . . 234.601.000
727.554.000
39.950.000
79.865.000
5.242.000
15.727.000
279.793.000
823.145.000
1929
Cantititi, buc. 245.987.000 40.670.000 4.915.000 291.572.000
Valori . . 773.919.000 79.261.000 14.745.000 867.925.000
1930
Cantititi, buc. 336.472.000 56.920.000 4.772.000 398.164.000
Valori . 1 122 665 000 111.371.000 14.319.000 1.248.355.000
1931
Cantitäti, buc. 143.347.000 53.839.000 4.463.000 201.649.000
Valori 448.494.000 106.718.000 13.390.000 568.602.000
1932, 30 Sept.
Cantitäti, buc
Valori . . . . . . ......... . . . .
98.055.000
242.340.000
32.070.000
72.126.000
3.610.000
10.831.000
133.735.000
325.297.000

Pentru a vedea ordinea de mArime a valorli nominale a fabricatelor curente,

am indicat in diagrama din fig. 4, prin douA curbe totalizatoare, valorile nominale
ale efectelor pwale i fiscale expediate in ultimii 10 ani. Aspectul curbei totaliza-
toare a efectelor fiscale este acelal cu al curbei timbrelor mobile din diagrama prece-
dentà. Curba totalizatoare a efectelor pwale trece printr'un maximum in anul 133

www.dacoromanica.ro
 1930, odatà cu introducerea timbrelor postale oficiale, care au fost comandate
fabricii in cantitati foarte mari.
Pentru a ne da seama de productia globala a fabricii, am reprezentat grafic
livràrile de fabricate grupate pe ani, in diagrama din fig. 5.
Dei aceastà reprezentare nu este cea mai riguroasa credem cA este expresivA,
fiecare suprafatà reprezentând cantitatile, in buati, expediate anual, pe categorii de
fabricate. Pe lângA variatia productiei, se poate urmAri in aceastà diagraml cum
au variat cantitativ fiecare fel de efecte, dupà cum in diagramele precedente
am urmArit variatiunile valorilor nominale respective.
Efectele i fabricatele diverse, expediate in ultimii 10 ani, au fost concentrate
In tabloul urnator:
Timbre Diverse Div. timbre Timbre Timbre Clisee
Anul asistentii timbre
particulare aviati e pentru grim si stampile
socialA de Stat

1914
CantitAti, buc. . 1.142.000 20.410.000
Valori, lei aur . 235.000 436.000
1923
Cantitiiti, buc. . 126.097.000 16.211.000
Valori, lei hartie 21.412.000 32.624.000
1924
CantitAti, buc. . 204.418.000 19.982.000 _
Valori . . . 82.558.000 47.670.000 _
1925
Cantititi, buc. . 167.802.000 18.973.000
Valori . . . . 58.149.000 13.929.000
1926
Cantititi, buc. . 183.190.000 24.463.000
Valori . . . . 79.781.000 37.661.000
1927
Cantititi, buc. . 136.000.000 24.735.000 350.000
Valori . . . . 49.352.000 28.053.000 1.190.000
1928
Cantiati, buc. . 99.940.000 34.844.000 _
Valori . . ,, . 24.985.000 66.992.000
1929
Cantitfiti, buc. . 115.224.000 42.425.000 45.250.000
Valori . . . . 28.806.000 99.270.000 393.051.000
1930
CantitAti, buc. . 9.373.000 86.300.000 5.816.000
Valori . . . . 4.686.000 573.105.000 11.500.000
1931
Cantitilti, buc. . 46.378.000 37.223.000 233.138.000 362.322.000 108.390
Valori 322.721.000 151.658.000 269.159.000 251.644.000 587.388
1932, 30 Sept.
CantitAti, buc. . 55.114.000 9.880.000 140.191.000 366.109.000 56.600
Valori 382.121.000 66.063.000 165.035.000 240.647.000 486.922
134

www.dacoromanica.ro
 LiViAT(A DE FM TA GIU ril

! °
,...97:.

TIMBRE POSTALE IMPRIMATE LA FABRICA DE TIMBRE, DELA 1876-1932

www.dacoromanica.ro
 Cercetänd datele tabloului constatam ca in ultimii doi ani productia fabricii
a fost mutt manta prin introducerea timbrului aviatiei i a timbrului pentru grâu.
De asemenea vedem marea importanta ce a capatat atelierul de c14ee. In tablou
sunt indicate numai cNeele executate pentru celelalte imprimerii ale Directiunii
Generale M.O. i pentru diver0 clienti, nu i clieele confectionate pentru nevoile
fabricii.

V. PROGRESELE REALIZATE IN ULTIMI1 ANI

Dupa aparitia primelor timbre imprimate in heliogravurä, care din punct
de vedere al calitatii si al sigurantei impotriva falsificarilor constitue un progres
fata de emisiunile de
Le i
imediat dupa razboiu, 1200.000.000 1. 225 823000

conducatorii fabricii
au fost in permanentl 1.100.000000

preocupati de intreita 4000.000 000

problema: impiedeca- 947.113.000
936 190.000
rea falsificarii §i rein- 900.000.000
904.222.000
trebuintärii timbrelor, 881.329.00
800.000.000
imbunatätirea calitätii
produselor i reducerea 700.000000
Mobile FIScale
pretului de confectio- 65i 964.000
600.000000
nare. 576316.000
Dup a studii amfi- C00400.000

nuntite se stabilqte /55.571.000

400.000.000
un program pentru
imprimarea diferitelor 300.000.000
A280.997.000
produse ale Fabricii de
Timbre, program ce 200.000.000
236.545.000
\
171.979.000
satisface condititmile so Pollte

enumarate mai sus.

100.000.000
94.580.000 ----
o --.....T 117.682.000
ruclomableisrieccru5ta

Pentru timbrele
1923 1924 1925 1926 1927 1928 1929 1930 1931 1932 (30 Sept)
fiscale s'a ales impri-
Fig. 3. Valoarea nominalii a efectelor fiscale livrate in ultimii 10 ani
marea in tipografie
ceeace necesita formarea unui desenator specializat in desen liniar, a unui gravor
pentru gravura in relief, aducerea unei instalatiuni moderne de galvanoplastie
apropierea metodelor de lucru ale imprimeriilor similare. Inceputul realizarilor s'a
fäcut in August 1928 &And s'a infiintat un atelier de gravura manualä, care pe länga
lucrarile curente avea de scop sa formeze personalul pentru gravarea originalelor.
Primul timbru imprimat in tipografie, cu cNee facute in fabrica' dupa un
original fIcut in Tara', a fost realizat in anul 1931 i pus in circulatie in anul 1932.
Ca orice inceput acest timbru are scaderile lui; are insa meritul ca a grabit punerea
la punct la o serie de procedee neutilizate pana atunci la Fabrica de Timbre. 135

www.dacoromanica.ro
 In 1932 au fost puse la punct bAile galvanice i s'au adoptat pentru multipli-
carea §i confectionarea cli§eelor galvanice procedeele utilizate de imprimeriile de
valori din apus.
S'a specializat un pictor al Fabricii de Timbre, ale &Ami lucrar i in special
timbrele poltale de 1 §i 3
2 000 000000 lei executate in tipografie
1.971.064.000
(la cArtile po§tale) i efigia
1900 000 000
M. S. Regelui Carol II
1 800 000 000 de pe noul timbru fiscal
1700 000 000
sunt demne de toatà
lauda.
1 600.000 000
O alta realizare im-
1556879000
1 500 000.000 1.552.196000 portantä a fost introdu-
cerca gumArii hartiei in
1400 000 000
bobine, inainte de impri-
1.360.986 000
1 300 000 000 mare. PAna in anul 1932,
1.200 000.000
1.248 355.000 gumarea coalelor de tim-
1.191.114.000/ bre se fácea dupà impri-
1 100 000 000 mare, in maOni Jagen-
1 000 000000
berg, incàlzite cu gaz
aerian. Din cauza tempe-
000000.000
EFecte Fiscaie
raturii inalte la care erau
867.925.000.g
800.000 000 P%23.145.000 51.532 000 supuse coalele dupà gu-
mare, cerneala îi pierdea
700.000000 f621.628 000
nuanta vie, iar coalele
641.641 000
600 000000 de hârtie se scorojeau
500.000 000 516.580003 g1
k 568 602000
aa ca se produceau foarte
p 514.551000
multe maculaturi. Prin
444.401000
400 000000 noua instalatie pusä* in
300 000000 Erute posiale functiune in toamna anu-
.d258 088000
25 297 000
lui 1932 se inatura toate
200 000 000
4r211 697 000 aceste neajunsuri. In felul
100 000.000
145446.000 acesta se realizeazA o ve-
che dorintA de a imbunA-
1923
fáti calitatea imprimate-
1924 1925 1926 1927 1526 1529 1930 1531 1932 (30 Set)
Fig. 4. Valorile nominale ale efectelor fiscale si postale livrate
lor, reducând in acela
In ultimii 10 ani timp costul confectionArii.
In afarA de progre-
sele realizate in domeniul cl4eelor galvanice, a gumArii, etc. s'au adaptat mAsurile
de sigurantA intrebuintate de imprimeriile de valori din strAingtate.
De asemenea s'au realizat progrese importante la confectionarea c14ee1or
zincografice, autotipiilor, tricromiilor i cNeelor de otel i in domeniul imprimArii
136 in heliogravurà, dovadà frumoasele emisiuni de timbre ce s'au scos.

www.dacoromanica.ro
TH. AMAN: DAMA IN NEGRI]

www.dacoromanica.ro
 VI. PRO GRAMUL PENTRU VI1TOR

Dei realizgrile din ultimii ani aratg un vgdit progres fatg de epoca de imediat
dupg rgzboiu, calitatea imprimatelor actuale nu a ajuns sg egaleze pe acelea din
epoca 1911-1916, cand cliseele erau aduse din strgingtate.
De asemenea Fabrica de Timbre nu si-a ajuns incg menirea de a fi imprimeria
de valori a Statului, unde pe lângg valorile fiscale si postale sg imprime actiuni,
cecuri si rente de Stat, cu paza tuturor mgsurilor de control si sigurantg impotriva
falsificgrilor pe care le poate asigura o imprimerie de Stat.
Pentru realizarea celor de mai sus si pentru a asigura o calitate superioarg
imprimatelor actuale, mgrindu-le in acelas timp siguranta impotriva falsificgrilor
si a reintrebuintgrii, reducând totus pretul de cost, a fost intocmit un program de
activitate si de investitiuni, care prevede urmgtoarele:
Meirirealocalului ElErig Vede (mete
fabricii. Din cauza des- INNEI . postale
in219 T:rnore J. as steno
5t5:
voltarii neincetate a Emizi Erecte partoculare
TImore *ay atie
atelierelor de clisee, a L 1

nouilor ateliere si a §8
laboratoriilor ce tre- f:

buesc neapgrat insta-

late, actualul local a L.3 °
ajuns Cu totul neincg- E

pgtor.
Pe baza datelor
culese si a experientii
1932( ki,)
cgpgtate in ultimii ani, 1914 1923 ,112. 1923 ,92.6 re 77 ,928 15129 1930 1931

Fig. 5. Cantitiitile de fabricate livrate in ultimii 10 ani

s'a intocinit un proiect
detaliat pentru mgrirea localului fabricii. Acest proiect este pus la punct, atk
din punct de vedere al organizgrii fabricatiei cgt si al detaliilor de constructie
nu e nevoie decgt de aprobarea fondurilor pentru a fi pus in executie.
Introducerea masinilor rotative automate pentru imprimarea timbrelor postale
si fiscale, a cgrtilor postale, politelor, etc. Masinile automate pentru imprimarea
timbrelor sunt in realitate mici masini rotative special construite, astfel cg pornind
dela un sul de hiirtie gumatg, masina produce coale de timbre impecabil impri-
mate, perforate, prevgzute cu un numgr de control, numgrate si debitate sub
formg de topuri de numgrul dorit de coale.
Introducerea imprimcIrii in taille-douce. Siguranta impotriva falsificgrilor si
frumoasele efecte artistice ce se pot obtine prin acest fel de tipar au fgcut ca sä" fie
adoptat in multe tAri pentru imprimarea timbrelor postale. Utilajul pentru impri-
marea timbrelor in taille-douce a fgcut si el progrese mari, reusindu-se sg se
construiascg masini automate care fac toate operatiunile in mod mecanic.
Introducerea utilajului si metodelor moderne pentru prelucrarea cliseelor. Dacg
astgzi Fabrica de Timbre produce galvanouri rapide si de bung calitate, 137

www.dacoromanica.ro
 prelucrarea cl4eelor lasa de dorit, ceea ce are ca urmare o potrivealä destul de
laborioasa la ma0nile de imprimare. Pentru a remedia acest lucru, intentionam sa
introducem aparatajul i metodele de lucru moderne.
Controlul ,stiintific al tuturor fazelor fabricaliei. Controlul §tiiatific al opera-
tiunilor ce se fac in special pentru confectionarea cl4eelor, aduce economie de timp
0 de materiale 0 upreaza fabricatia prevenind desele insuccese din trecut, produse
de cauze ce nu puteau fi gasite prin simpla observatie. Rezultatele de 'Ana acum
ne indreptatesc &A extindem acest procedeu la toate fazele fabricatiei.
Crearea unui laborator de studii privitor la imprimarea valorilor. Pana acum,
la Fabrica de Timbre nu s'a facut cleat sa se adapteze metode de lucru intrebuintate
in alte parti, in masura in care au putut fi aflate.
Pentru a da fabricii caracterul unei adevarate imprimerii de valori, toate
aceste metode insusite eu foarte multa greutate, de cele mai multe ori sub forma
de indicatiuni vagi, trebuesc studiate i perfectionate. Mai mult inca, trebuesc
introduse metode proprii, care sa constitue secretele fabricii. In scopul de a face
aceste lucrari, precum i toate incercarile preliminare ale nouilor emisiuni, la ada-
postul oricarei indiscreili §i fara a stanjeni fabricatia, este in curs de creare un
laborator care sa aiba posibilitatea de a face in mic toate operatiunile din fabrica.
Astfel de laboratorii se intalnesc curent in industria similara straina.
Inginer G. A. IOACHIMESCU
Directorul Fabricii de Timbre

138

www.dacoromanica.ro
 SPALAT CAMERA CAMERA
CL1SEE OBSCURA NUANTE
ATELIERUL
ATELIERUL FOTOGRAFIC APUC"AT PE AT ELIERUL DE PERFORAT
CILINDRO
SENZIBILIZAT COPI AT
CHIMICALE

ZINCOGRAFIA

"LTA

ATELI ERUL DE GUMAT

_J BAIA
GALVANIZARE
GLEFU IT
CILINDRI
ATELIERUL DE ATELIER
E T "U IT
BIROU GALVANOPLASTIE
ASCENSOR

-41P- UP' 'Or 00.-

PLANUL ETAJULUI 1 PLANUL ETAJULUI 2
DIRECTIUNEA GENERALA M. O.

FABRICA DE TIMBRE
=.=-
VESTIARE

ATELIERUL DE GUMAT

ATELIERUL DE IMPRIMARE
BOLT A
BOLTA
DEPOZIT BOL T A

SCAPA GRAFICA BI ROU-

10 3 5 10 15 20 25 EXPEDITIA TIMBRELOR
MECAN IC ASCENSOR I-1

7.=

PLANUL PARTERULUI

www.dacoromanica.ro
IMPRIMERIA NATIONALA
cumpara in anul 1930 atelierele grafice (( Cultura Nationala » din Calea
Stand
erban-Voda 133-135 si le trece in exploatarea si administrarea regiei publice
comerciale (( Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului », pe data de 1 August 1930.
Sub administratia noua, tipografia primeste numele de (( Imprimeria Nationala ».
Intrucat fosta administratie concediase pe data de 31 Iulie 1930 tot personalul
lucrator si de conducere al atelierelor, administratia de Stat procedeaza la reanga-
jarea imediata a vechilor sefi de ateliere si a lucratorilor mai buni, la un nivel de
salariu mai scazut deck in trecut, potrivit de altfel normelor de salarizare de
atunci din industria grafica.
In felul acesta activitatea Imprimeriei Nationale incepe imediat, cautand sa
satisfaca la timp clientela preluatä. dela Cultura Nationalä, precum si pe cea noua.
Din activitatea trecuta a acestei imprimerii, credem nimerit sa amintim
tipariturile numeroase executate pentru Academia Roma)* Institutul Social Roman,
Editura Cultura Nationala, Muzeul de Antichitati din Bucuresti, coala Romana din
Roma, Institutul Roman pentru Amenajarea si Folosirea Isvoarelor de Energie
(I.R.E.), precum si douà lucrari de Stat mai importante la care Imprimeria Na-
tionalA a colaborat inteo masura foarte larga imediat dupa punerea ei in functiune
de catre Regia M.O.:
Aici s'au executat in buna parte imprimatele recensiamantului general al
populatiei din 1930 si tot la Imprimeria Nationala a functionat marele depozit al
acestor imprimate, de unde se faceau expeditiile necesare pe tot cuprinsul tarii.
Peste douasprezece vagoane de imprimate variate care trebuiau tiparite si expediate
inteun interval riguros fixat, au cerut din partea intregului personal al fabricii
un efort deosebit.
Tot la Imprimeria Nationala a inceput, catre sfarsitul anului 1930, tiparirea
formularelor necesare contabilitatii in partida' dubla a Ministerului Finantelor si 139

www.dacoromanica.ro
o-
4-

DIRECTIUNEA IMPRIMERIEI
1 Director (Inginer)

SERVICIUL EXPLOATARII BIROUL ADMINISTRATIV

1 Sef de serviciu (Inginer) 1 Sef de birou

2 Impiegati
1 Dactilografil
9 Personal de intendenta

DEPOZITUL DE BIROUL SECTIA ATELI E- DEPOZ. DE FABRIC. SECTIA DE

MATERIALE COMENZILOR RELOR GRAFICE SI EXPEDITIE INTRETINERE

1 Sef al Depozitului 1 Calculator-oef 1 Sef de sectie 1 Sef al expeditiei 1 Sef de sectie

1 Contabil I Calculator (pentru sta-Atelier de claviat Mo-2 Expeditori Atelier electro-mecanic
2 Magazioneri tistica comenzilor) notype 1 Sofeur (la camionetii) Atelier de tamplärie
1 Numaeator Atelier de turnat Mo-Atelier de turnat valuri
2 Oameni de serviciu notype
A telier de culegerc ma-
nualä i stereotipie
Atelier de desen i gra-
Yuri'
Atelier de imprimare
tipografica
Atelier de imprimare
litograficA 0 offset
Atel. de legatorie, gumat
liniatura mecanica
Atelier de cartonage si
plicuri

www.dacoromanica.ro
 IMPRIMERIA NATIONALA, DEPOZIT DE HARTIE

IMPRIMERIA NATIONALA, INSTALATIA DE TURNAT VALURI

www.dacoromanica.ro
tot aici s'a infiintat si functioneaza si in prezent depozitul general al acestor
imprimate.
In cei aproape doi ani si jumAtate de existenta Imprimeria Nationala a func-
tionat faril nici o intrerupere, nu a avut nici un conflict de munca si a cautat sa se
adapteze conditiunilor economice tot mai grele prin ajustarea rationala a salariilor
si prin economii simtitoare la toate materialele de exploatare si intretinere.
In cele ce urmeazA vom face o descriere a acestei imprimerii, sub raportul
organizarii, utilajului de care dispune si al rezultatelor obtinute in exploatarea ei.

I. ORGANIZAREA IMPRIMERIEI, DE SCRIEREA ATELIERELOR

1 UTILAJULUI
Imprimeria NationalA functioneaza ca o directiune depinzand de directiunea
generalA a Monitorului Oficial si Imprimeriilor Statului.
Organizarea interna a imprimeriei se vede din schema alaturata.
Imprimeria este instalata in doua imobile principale separate, din care cauza
exploatarea prezinta neajunsuri numeroase.
Corpul cu fatada in Calea Serban -Vodci, compus din parter, doul etaje si
mansardA, este o constructie veche de zidarie cu planee de lemn
In acest corp sunt instalate douà depozite de hartie, depozitul de materiale
diverse, atelierul de cartonage si plicuri si depozitul central de imprimate al Mini-
sterului de Finante.
Cel de al doilea corp, avand parter si doua etaje, este o constructie moderna
de zidArie si beton armat, la care se grupeaza adiacent cateva anexe mai putin
importante, numai cu parter. In acest corp principal sunt instalate mai toate
atelierele grafice si de intretinere.
Un al treilea corp de mica importanta cuprinde birourile fabricii, iar in
fundul curtii exista o magazie vasta si complect deteriorata, din care un compar-
timent a fost amenajat ca depozit de hartie si de materiale vechi, restul fiind
destinat sa fie desfiintat.
Suprafata terenului apartinAnd Imprimeriei Nationale este de 10.075 mp.
Suprafata atelierelor este de 3.648 mp., a depozitelor de 2.322 mp., a birourilor de
156 mp. si a locuintelor din curtea fabricii de 266 mp., sau in total 6.392 mp.
UrmArind schema de organizare a imprimeriei, vom face in cele urmatoare o
descriere sumara a depozitelor, atelierelor si a utilajului fabricatiei.
Depozitul de materiale prime cuprinde trei magazii de hArtie cu o suprafata
totala de 1.553 mp., un depozit de materiale diverse de 120 mp. si un depozit sub-
teran pentru esente inflamabile de 20 mp.
Atelierul de claviat monotype are o suprafata de 53 mp. si dispune de utilajul
urmAtor:

141

www.dacoromanica.ro
 N r. magi-
Puterea
nilor de CARACTERISTICILE MASINILOR motoarelor
acclag tip

6 Masini de claviat Monotype, tip C 1908, cu o producTie de circa I 2 compre-

4000 litere/orä soare, ac-
Tionate Cu
3 Idem, tip D 1908, cu o productie de circa 5000 litere/ora . . . i motoare
6 Idem, tip D 1921, cu o producIie de circa 5000 litere/orä . . . J de 8 C.P.

Atelierul lucreaza cu matrite din 19 familii diferite de litera.

Personalul atelierului se compune din 11 claviatori, lucrand o singura echipa
zilnica de 7 ore fara intrerupere. Productia maxima in 7 ore lucratoare este de 350.000
litere, ceea ce corespunde la circa 140 pagini corp 10, format 16 x 24 cm.
Atelierul de turnat monotype are o suprafata de 78 mp. si dispune de utilajul
urmator:

Nr. magi-
Puterea
nilor de CARACTERISTICILE MASINILOR motoarelor
acelag tip

6 Masini de turnat Monotype, cu o productie de circa 10.000 litere pe

ora de fiecare masina, incalzite cu gaz aerian 6 x 1,2 C.P.
3 Idem, cu o producIie de circa 8000 litere pe ora de fiecare masina,
incalzite cu gaz aerian 3 x 1,6 C.P.
1 Idem, pentru turnat linii si albitura dela 2-12 puncte, Cu o pro-
ductie de circa 12 kg./ora, cu dispozitiv de regulat vitezele pentru
corpuri mari, incalzita cu gaz aerian 1,5 C.P.

Atelierul lucreaza cu 26 instrumente de turnat litera pe diferite corpuri si

6 instrumente de turnat linii i albitura.
Personalul atelierului se compune din 4 turnatori, facand fata productiei
atelierului de claviat si nevoilor de defecte si albitura cu o singura echipa de 7 ore
!Ira intrerupere. Metalul de turnat aflator actualmente in lucru este circa 46.000 kg.
In diagrama din fig. 1, in care s'au pus in abscisa lunile Aprilie-August 1932,
iar in ordonate numarul literelor turnate, se observa variatiunea productiei ate-
lierului de turnat monotype. Cifrele inscrise in dreptul fiecarei ordonate lunare
reprezinta liniile i albitura turnate la acelas atelier.
Atelierul de culegere manucilei are o suprafata de 577 mp., permitand sá lucreze
cel mult 100 lucratori. In mod normal atelierul lucreaza cu circa 80 lucrätori, in
care se cuprind si ucenicii.
Cu toate ea tendintele noi in tehnica grafica sunt pentru inlocuirea cat mai
radicala a culegerii manuale prin masini, sperandu-se pe buna dreptate cá in felul
acesta se usureaza controlul productiei i deci se mareste rentabilitatea asa de
redusa a culegerii in general, tipografiile nu se pot dispensa 'inch' de balastul putin
142 rentabil al atelierelor de culegere manuala. Scoaterea erorilor dela masinile de

www.dacoromanica.ro
cules, lucrArile de mercantilaj cu variatiunile lor nesfargite gi cele de accidentà
In general, par a rimfine incà pe multà vreme rezervate culegatorului manual.
Trebuegte amintit cg atelierele grafice Cultura Nationalà au fost or-
ganiz ate mai mult ca
o tipografie de broguri
gi din aceasta pricinA -
nu s'a dat atelierului two
de culegere manuall o
mum 630 Kg.
extindere prea mare
sub raportul literii de 9509000

fabria. Este drept ca

7 035 Kg.
atelierul are familii nu-
7500000
meroase de literä, dar
In cantitäti destul de 2000.

mici, neajuns care s'a 6500030

1 479 Kg.

constatat atunci &And 2 040 Kg

tipografia a trecut la 6000000

Apnlie Mai lunie ulie August.
Stat gilucrarile de mer- Fig. 1. Productja atelierului de turnat monotype pe 5 luni 1932
cantilaj au sporit mult.
Am autat sa inlgturAm acest neajuns, pe de o parte cumpArându-se
terà de fabrica in 1931 gi pe de alta' parte procurAndu-se minimale, cu care EA
se poatà turna litera
necesara in turnAtoria
Imprimeriei Centrale.
O solutie mai radicala
era aceea de a se pro-
cura matrite originale
pentru magina de tur-
nat linii i corpuri mari
monotype ; a trebuit
insa sá renuntam la
aceastà cale din cauza
investitiilor prea mari
pe care le cerea gi tot
odatà pentru a pune
In valoare turnatoria
Atelierul de culegere manuali Imprimeriei Centralc,
la caré se fficusera inca
inainte de cump5rarea Culturii Nationale investitii importante.
Atelierul dispune in prezent de 30 familii diferite de litera", in greutate de
17.500 kg., la care se adao0 18.000 kg. albiturà (regleti, quadrati, etc). Atclierul
mai are un cilindru i trei prese de corecturk precum i aparatele necesare de
faiat 143

www.dacoromanica.ro
 Stereotipia, inclusiv topitoria de metal, are o suprafata de 220 mp.
MaOnile-unelte i aparatele de care disimile atelierul sunt :

Nr. mili-
Puterea
nilor de CARACTERISTICILE MASINILOR motoarelor
aua
l§ tip

1 Presä de uscat matrite, ca gaz aerian, dela firma Gutenberg-Haus,

format maxim 65 x55 cm
1 Presa de uscat matrite, ca gaz aerian, dela firma Hugo Carmine,
format maxim 70 x55 cm
3 Prese diferite de turnat plAci
1 Aparat de perforat, dela firma Hugo Carmine
1 Fierästräu circular combinat cu aparat de gäurit 0,66 C.P.
1 Fierästräu circular combinat cu maOna de frezat 1,00 C.P.
1 Malinii de rabotat dela firma Hugo Carmine 1,50 C.P.

Aceastä sectie este servità numai de un singur lucrAtor, ajutat de un om de

serviciu la topitoria de metal.
Atelierul de desen fi gravurä are o suprafatä de 33 mp. gi dispune ca utilaj
special de o ma§inä de gravat pe piatiä, dela firma Klimsch.
In acest atelier lucreazg normal un gravor-cartograf, un gravor-litograf §i
doi ucenici.
Atelierul de imprimare tipograficä are o suprafatä de 787 mp. li dispune de
urmätoarele maOni:
Nr. maqi-
nilor de Puterea
CARACTERISTICILE MASINILOR motoarelor
acelaq tip

3 MaOni de imprimat plane, fabricat Miehle, format 130 x 96 cm., cu

douä tare, cu aparate Rotary de pus coale, 2000 ture/ori . . . 3 x5 C.P.
3 Idem, cu aparate Kleim & Ungerer de pus coale, 2000 ture/orä . 3 x 8 C.P.
1 Idem, fabricat Kaiser, format 92x123 cm, cu dota' ture, cu apa-
rat Kleim & Ungerer de pus coale, 1500 ture/orä 5 C.P.
1 Idem, fabricat Schelter & Giesecke (Windsbraut), format 79 x 119
cm., Cu douà ture, cu aparat Kleim & Ungerer de pus coale,
1700 ture/orä 5 C.P.
1 Idem, fabricat Rockstroh-Werke, format 90 x 139 cm., Cu cilindra
opritor, cu aparat Kleim & Ungerer de pus coale, 1200 tare/oil 5 C.P.
3 Idem, fabricat Kaiser, format 93 x105 cm., Cu cilindre opritoare,
färä aparate de pus coale, 1200 ture/orä' 3 x5 C.P.
1 Idem, fabricat Augsburg, format 63 X 95 cm., ca cilindra opritor,
färä aparat de pus coale, 1200 tare/ora 4 C.P.
1 Idem, fabricat Frankenthal, format 58 x86 cm., cu cilindra opritor,
färä aparat de pus coale, 1200 ture/ori 3 C.P.
2 Ma§ini de imprimat Tiegel automate, fabricat Heidelberg, format
26 x 34 cm., 2500 ture/orä 2 x 1 C.P.
144

www.dacoromanica.ro
 r- iY"

1 11 'N'Ails.:40
6

gm
.1 e; t 14, . ,
. u V u...."
.
I
9 7:.±.]
1

.1 4'

www.dacoromanica.ro
li
- 4
,
s===r-
_
I,

I- 004.1
I *el- af' IL.
-

,
-
7 7-Irr,
I.
Ak,

.Ì
 Nr. maqi-
nilor de Puterea
CARACTERISTICILE MASINILOR motoarelor
L'edil§ tip

1 Maqini de imprimat Tiegel, fabricat Schelter & Giesecke (Phönix),

format 36 x52 cm., 1000 ture/ora 1 C.P.
2 Idem, idem, format 60 x40 cm., 1000 ture/ora 2 X2 C.P.
1 Idem, fabricat Hogenforst (Brilliant), format 36 x56 cm., 1000
ture/orä . 1 C.P.
1 Idem, idem, format 30 x45 cm., 1000 ture/ora 2 C.P.
1 Idem, fabricat Rockstroh-Werke (Victoria), format 35 x50 cm.,
1000 ture/ora 5 C.P.
2 Idem, Reform, format 36 x46 cm., 1000 ture/orä 2 x2,5 C.P.
1 Ma§ina automata de taiat hartie, fabricat Mansfeld, M'Orne 130 cm. 10 C.P.
1 Ma§ina de täiat hartie, fabricat Josef Anger, lfitime 105 cm. . . 1 C.P.

Atelierul lucreazA normal cu 55 lucrätori, in care se cuprind i ucenicii.

Fata de puterea de productie a atelierelor de culegere mecanicA i manualä,
atelierul de imprimare are prea putine masini plane si de aceea va trebui ajutat
In viitor de desvoltarea offsetului.
Ca procedeu mai deosebit de lucru, amintim ca potrivitul cliseelor-autotipii se
face prin metoda cartonului cretat.
2.800000 Mainr piano
verllcale
26000.000

2400.000

2.200000

2.000003

1 BOO 000

1.600000

1.400.000

1.200.000

1.000.000

800.000

600.000
(!... so
400.000 (..ce6

,o',0111114300)
200.000
fos toal

SON D FMAMI I AS
Total 193, iplane 14.6.56.000
N M A

41" 19'°11.4.7.: "611.tm000i legele 6.335.000

L6 luni l932 legele
f' 4.725.000
8 8 "'CM

Fig. 2. Tirajele atelierului de imprimare tipograficii pe 22 luni

In diagrama din fig. 2, in care s'au pus in abscisä lunile iar in ordonate
numarul tirajelor, se observfi variatiunea productiei atelierului de imprimare 145

www.dacoromanica.ro
 tipografica. Diagrama plin'á reprezinta productia masinilor plane, iar cea punc-
tatA productia masinilor Tiegel, din sectia de mercantilaj.
Atelierul de litografie 0 offset are o suprafatà de 298 mp. i dispune de utilajul
urmAtor:

Nr. magi.
nilor de Puterea
CARACTERISTICILE MA5INILOR motoarelor
acelag tip

1 Presil de transport, format 70x100 cm., fabricat Krause . . . .

1 Idem, idem, fabricat Hugo Carmine
1 Idem, format 50 x 70 cm., fabricat Hiitter
1 Idem, format 70x100 cm., fabricat Krause 1,90 C.P.
1 Malinä de qlefuit pietre litografice, format 70 x100 cm., fabricat
Hansa 5,44 C.P.
1 Ma§ing de granulat pliici de zinc, format 70 x 100 cm., fabricat
Frankentha/ 2,00 C.P.
1 Maiting de frecat cerneala, fabricat Mansfeld 2,00 C.P.
2 Ma§ini litografice plane, format 70 x100 cm., fabricat Johannisberg,
500 ture/ori 2 x6,3 C.P.
1 Ma§inä offset, format 70 x 100 cm., pentru o singurà cu1oare, fa-
bricat A. Frankenthal, cu aparat de pus coale, 2000 ture/orä . . 6,12 C.P.
1 Ma§inä de bronzat, fabricat Kohma, l'aIime 100 cm .. 2,00 C.P.
1 Presä pentru tipar in relief (Stahlstich), fabricat Krause . . .

Atelierul lucreazA normal ca 13 lucraori, in care se cuprind si ucenicii.

Atelierul de legeitorie, gumat i liniatuth mecanicei are o suprafatà de 715 mp.
dispune de urmatoarele

Nr. magi.
Puterea
nilor de CARACTERISTICILE MA5INILOR motoarelor
acelag tip

1 Maqinä automata' de täiat, 14ime 104 cm., fabricat Krause . . . 5,44 C.P.
1 Ma0nä de taiat, lAIinte 120 cm., fabricat Krause 5,44 C.P.
1 Idem, latime 70 cm., fabricat Krause 2,00 C.P.
1 Idem, 15time 100 cm., fabricat Krause 2,00 C.P.
1 MaOna de tAiat pe trei pärti, format maxim 50 x 50 cm., fabricat
Krause 4,50 C.P.
1 MaOng automatfi de f4uit, fabricat Gutberlet 2,00 C.P.
1 Ma§inri semiautomata de fätuit, fabricat Brehmer 2,00 C.P.
4 Malini de cusut cioc de barzi, fabricat Preusse 2 x0,5 C.P.
3 Ma§ini de cusut bloc, fabricat Preusse 3 x1,0 C.P.
3 Ma§ini de cusut registre, cu 7 capete, fabricat Brehmer 3 x1,1 C.P.
1 Idem, fabricat Preusse 2,0 C.P.
1 Idem cu 4 capete, fabricat Preusse 1,00 C.P.
1 Maqini de cusut cu afä, fabricat Brehmer 0,2 C.P.
146

www.dacoromanica.ro
 rt. Ir. ,..,

4
-

1,, 1
- -II
.1
'', , ,. t.. ,, .-14, .4-..: . A-L----
. ------As...----
,
'I
:-:.. .2.4,1::*,,,...
. 4" - . 4-rtt-- ...1i,.
,,,4,- ri
':./ (....,° .-: ,-- -
A.N.A. 0111
1.

r .- 1

r' eS9d7-'-

. o --- if r. r

c=1' e.°
._i _ii!til...z1 - ,
.,,.. - 1 ter
_. ,..
0,...4 dre
.

.2. - - 0101._____
_ ,. . Je ..., g I Pr J-, --..-
',
-- ..
........

;40
6 I

' If_....4-\.....;-_.-;.......-----,-.;.,.
-...
: if,t......__.
,
-___, .. _......................0.-------
.,
-----_--__._ -

*,? I, -
. .

. _.P., ,.. V/ , -Alifil

IM PRIM ERI A NATIONALA, ATELI ERUL MA§INELOR PLANE

ILJILC./
MAW
'110MIMME MOUINVAN.-
,1

,Afif
.4

aa.
,
)1: '- .

Bra :

l'IM1
.4
j

,-;.7

-.. "

°
-a

a.
-- k.

IMPRIMERIA NATION ALA, ATELIERUL DE LEGATORIE

www.dacoromanica.ro
 Nr. magi-
nilor de Puterea
CARACTERISTICILE MAINILOR m otoarelor
acelag tip

2 Ma§ini de cusut cu ata, fabricat Gutberlet 1,45 C.P.

1 Ma§inii de holenderat, fabricat Preusse 0,50 C.P.
1 Magina de rotunjit cotoarele registrelor, fabricat Krause . . . . . 1,50 C.P.
1 Matting de repertorat, fabricat Krause 1,00 C.P.
1 Ma§ina automata de perforat, fabricat Kahle . 1,30 C.P.
2 Ma§ini de gaurit registre, fabricat Krause 0,75 C.P.
1 Ma§ina de biguit Cu 15 cutite, fabricat Walter-Werke 3,00 C.P.
1 Foarfeca circulará (Kreisschere), fabricat Krause 1,20 C.P.
1 Foarfeca de carton, fabricat Krause
13 Prese de registre de diferite formate (6 mari tli 7 de masii) . . .
1 Maling de numerotat pentru picior, fabricat Zimmermann . . . .
4 Prese de poleit, fabricat Josef Anger
1 Ma§inii de liniat in 2 culori pe doua pärti, format 70 x100 cm.,
fabricat Róna-Pusztafi, cu aparat, 2000 ture/ori 3,00 C.P.
1 Ma§ini de liniat in 3 culori pe o fall, format 70 x 100 cm., fail
aparat 0,50 C.P.
1 Idem, idem 1,00 C.P.
1 Malinä de gumat, format 70 x100 cm., incalzire cu gaz aerian,
fabricat Jagenberg, 600 tureiora 4,50 C.P.

Atelierul are o capacitate de lucru pentru ce! mult 100 lucrAtori i lucreaza
In mod normal cu 70-80 lucrAtori, in care se cuprind §i
Färà sa ail3A un utilaj prea modern §i mai ales ma0ni pentru operatiuni
speciale de legatorie, atelierul este totu0 suficient inzestrat ca sfi faca fatà ne-
voilor imprimeriei.
Atelierul de cartonage i plicuri are o suprafat5 de 660 mp. i dispune de ma-
Onile urmAtoare:
Nr. magi-
nilor de Puterea
CARACTERISTICILE MANILOR motoarelor
acelag tip

1 Malinä de taiat, latime 60 cm., fabricat R.T. & Co

3 Foarfece de carton diferite
5 Foarfece circulare diferite 4,00 C.P.
1 Maqina de rituit, fabricat Preusse 1,40 C.P.
3 Stante mecanice diferite 3,54 C.P.
2 Stante de picior diferite
3 Stante de mânit' diferite
2 Malini de biguit, actionate cu piciorul
8 Ma§ini diferite de cusut, actionate cu piciorul
2 Prese cu §urub pentru bombat cutii, actionate Cu ma'na, fabricat
Laube
147

www.dacoromanica.ro
 Nr. mavi-
ndor de Puterea
CARACTERISTICILE MA$INILOR motoarelor
acelav tip

1 Presa de bombat cu frictiune, fabricat S CMA G 3,00 C.P.

1 Presa semiautomata de bombat cutii, fabricat S.C.M.A.G. . . . . 1,50 C.P.
1 Masina pentru executat capsule gofrate, fabricat A. Schmidt . . 1,50 C.P.
1 Presa de poleit, fabricat Josef Anger
1 Masina de gumat actionata cu mana, fabricat Jagenberg . . .
.

1 Stanta universala, fabricat Worne 4,75 C.P.

2 Masini automate de confectionat plicuri, fabricat Oscar Schubert,
productie de fiecare masilla cca. 3000 buciora 2 x 1 C.P.
1 Masina de lacuit plicurile cu geam, productie circa 500 buc./orii .

Atelierul are o capacitate maximä de lucru pentru 80 lucritori i lucreaza

obisnuit cu 50 lucrgtori.
Productia zilnicA a atelierului este de circa 10.000 cutii diferite i 50.000
plicuri la cele douà masini, in afarà de confectia cu m'Ana.
Atelierul electro-mecanic are o suprafatA de 93 mp. i dispune de urmatoarele
masini-unelte:

Nr. maqi-
nilor de Puterea
CARACTERISTICILE MA$INILOR motoarelor
acelav tip

1 Strung orizontal prismatic greu, 1,80 m. lungime de lucru, fabricat

Max Sadowski 2 C.P.
1 Idem, 2 m. lungime de lucru, fabricat Ariston
1 Masina de frezat, cu cursa mesei de 300 mm. si cu deschiderea
de 250 mm. 3,5 C.P.
1 Masina de rabotat, cu cursa de 300 mm., fabricat Schuschart Schutt Transmisie
1 Masinfi verticala de gaurit pana' la 20 mm.
1 Fierestrau mecanic pentru metale
1 Aparat pentru sudura
1 Forja' mecanica
1 Masilla' de ascutit cutite la masinile de täiat hartie, lungime maxima
140 cm., fabricat Meick 2 C.P.

Atelierul lucreazA normal cu 7 lucrätori si 2 ucenici, executând lucrArile mai

importante de intretinerea si reparatia masinilor i instalatiilor la toate cele trei
imprimerii din Capitalà: Imprimeria Centrara', Imprimeria Nationall si Fabrica
de Timbre.
Atelierul de tampleirie are o suprafatà de 52 mp. i dispune de urmatoarele
148 masini-unelte:

www.dacoromanica.ro
 togI
AUTONOMARO
1111
CASSA
REGAT11

NOPOL
A MOCIRAOR

e
s..

AMBALAJE C. A M. ECUTATE IN ATELIERELE IMPRI R1EI N ONALE

(Cromolitografie in 17 culori)

www.dacoromanica.ro
 Nr. magi-
nilor de Puterea
CARACTERISTICILE MASINILOR motoarelor
acelag tip

1 Magina de grosime (randea), M'Orne maxima 32 cm. 3 C.P.

1 Fieriistrau cu panglica, deschidere 35 cm., latime max. 70 cm. . 3 C.P.
1 Fierästrau circular La transmisie
1 Tocila Idem

Atelierul lucreazA normal cu 3 lucrAtori, executând lucrArile de intretinere §i

reparatii la toate cele trei imprimerii din Capitalà.
Atelierul de turnat valuri are o suprafatà de 53 mp. i lucreaza cu o instalatie
moderna procura-CA in 1932, alcAtuità din urmätoarele elemente principale:

Nr. magi-
nilor de Puterea
CARACTERISTICILE MASINILOR m otoarelor
acelag tip

1 Cazan topitor cu peretii dubli, cu glicerina ca baie de incalzire,

cu agitator mecanic, incalzire Cu gaz aerian, capacitate 120 kg.,
fabricat M. Sadowski
1 Cazan de filtrat gi de decantat masa topita, idem, idem, cu dota 1,67 C.P.
site de filtrare, idem, idem Transmisie
1 Rezervor de aer comprimat, cu manometru gi ventile
1 Compresor de aer, avand piston cu dubla actiune
1 Pompa de vid pentru vaporii de apa
1 Strung orizontal drept, 2,25 m. lungime de lucru, fabricat R
Hartmann 1,25 C.P.
1 Dulap preincalzitor pentru fusuri gi matriTe, inalzit Cu gaz aerian,
capacitate 10 fusuri gi 10 matriIe

Instalatia este deservità de doi lucrAtori, are o capacitate de turnat in 8 ore

de 100-120 kg. dei i toarnA toate valurile necesare celor trei imprimerii din Capital:1.
Instalatia electricei Curentul electric pentru luminatul i forta necesarà Impri-
meriei Nationale este luat dela reteaua Uzinelor Comunale Bucurwi, prin inter-
mediul unui transformator reducând tensiunea dela 5500 V la 220 V, instalat in& o
cabinA din imobilul din Calea erban -Vodä.
Folla totala instalatà este de 265 C.P., repartizatä la cele 107 motoare de
curent trifazic, pe 220 V. q..1 50 per./sec.
Variatiunea consumului de curent electric, incepand dela 1 August 1930
pAn5 la 30 Iunie 1932, este datà in diagrama din fig. 3, in care s'au trecut in
abscise lunile i in ordonate valorile respective in lei.
Curba superioara reprezintà variatia curentului pentru fortà, care este
in functiune de intensitatea lucrului in fabricA. Curba inferioara reprezintà va-
riatia curentului de luminat i din alura ei se observA economiile realizate in 149

www.dacoromanica.ro
 cursul celor 22 luni de exploatare, prin reducerea treptata la strictul necesar a
luminii atelierelor.
Instalatia de gaz aerian. Gazul aerian necesar atelierelor este luat dela Uzi-
120 000 119.252
nele de Gaz i Electri-
LEGENDI
citate, prin intermediul
ForA
11Q 000 8
LuminA loa.mo unui contor de 40 becuri
100000
care deservegte atelierul
97668
95.021 de cartonage-plicuri gi a
90 000 unui al doilea contor de
86.108

80000
80.946 100 becuri, care deser-
75.860
76.500
73.656 74.684
71000
vete restul atelierelor.
71.868
70.000 9.080 Variatiunea consu-
65.277
61.653
mului de gaz, dela 1 Au-
60000
gust 1930 panA la 30
52.414
50000
7.888
Iunie 1932, este datä de
40000
42.006 diagrama din fig. 4, in
care s'au trecut in abs-
30000 cise lunile i in ordonate
20000
valorile respective.
Instalatia de apcl,
10000
care a fost aproape com-
plect renovatà in cursul
S 0 ND I FMA MI I A 8 0
anului trecut, este alimen-
Fig. 3. Consumul curentului electric pe 22 luni
tatà din conducta U. C. B.
printr'un brangament principal de font5 de 100 mm. diametru, alimentfind toatà
fabrica i cartierul de locuinte. Ca rezervfi, fabrica dispune de un rezervor metalic
de 9,5 mc., situat in po-
40 000
dul corpului principal al .
T % s,
atelierelor. 30.000
3
Instalatia de apà gr9 -
20.000 2 e ;
deservegte nevoile de apà - -3
de Mitt, fabricatia, in- 10.000

stalatia de calorifer, in-

stalatiile higienice gi de AsoNDIFIA A M I I A 5 ON D I FMAMI limp in km:

Fig. 4. Consumul gazului aerian pe 23 luni

incendiu. In acest din
urm5 scop fabrica dispune de 10 hidranti exteriori, precum gi de ate douà guri
interioare de incendiu la fiecare atelier.
Variatiunea consumului apei, dela 1 August 1930 pAna la 30 Iunie 1932, este
data in diagrama din fig. 5, in care s'au trecut in abscise lunile i in ordonate
valorile respective.
Instalafia pentru incendia. In afarA de gurile de incendiu alimentate cu
gi care au fost enumArate in cele precedente, imprimeria mai dispune de 37
150 extinctoare speciale, instalate la toate atelierele, depozitele i scArile de acces.

www.dacoromanica.ro
 ftr--
11 --1
o .+

' 11 ::'
f, -r-..1- i
-.., -
-..4.'
J ri I 4
...
''..: , -
i Ji '
I

il a .1

A....__
. 1

4 ..-.
- ,..Ti.-.:-. -4 11
,
, ,,,....."! 1 .-,
.
Aff l' / .1. I'
E

il
- 'N. ^'

t !]
E
'
E
'
1,4--'.' .g., $' 14.
". .- I
r
,
7 7-
"."---`,... 7.
''' .17 --,

. .-C) .1r.-_,7,. )
'
.. 1 I. _:1 ... ,
- ,. thc-_,:-.7,-,.--- -I
,-. I .- -- -. 4.
.
t
!

. V._ . ILIt -

1 14.4 ) 1I
l's:,,,_..
:
0,z.
A

6.7 r

IMPRIMERIA NATIONALA, ATELIERUL DE CARTONAGE

'=:--- - -,.----
'-- - ----..-
-....,,,:-,---*---
.- ,
i
.F.,---
_

Írn tIPI!
IF;

1I,4 ,4
.,*

.
.101.1

A.2
ky&
-
=

J" -

IMPRIMERIA NATIONALA, ATELIERUL DE PLICURI

www.dacoromanica.ro
 Pentru asigurarea exterioara a localurilor s'au construit 6 scari de fier pentru
pompieri, care perrait accesul usor pe acoperisuri in caz de incendiu.
Instalatia de inccilzire centrald. Corpul de cladire cu fatada in Calea erban -Voda
este in.calzit, acolo unde este nevoie, numai cu sobe de zidarie.
Corpul principal
al atelierelor este in- .E

calzit central cu aju- 5o.000

torul unui cazan tu- 20.000

bular de aburi, de 40 - - E T,
mp. suprafata de incal- mow z^ z.2

zire si 4 Atm. presiune

maxima. AS0MDIFMAMI IASONDIFM MI Timpin

Fig. 5. Consumid apei pe 23 luni

Gratie imbunata-
tirilor aduse acestui cazan in cursul anului 1931, prin reutilizarea apei de conden-
satie care inainte se elimina la canal, costul total al combustibilului consumat
(lemne si motorina) a scazut cu circa 15%.
Instalatia telefonicd. Imprimeria Nationala este deservita de o centrala tele-
fonica locala cu baterie centrala, constructie Thomson-Houston, legata la centrala
postei i un fir de legatura directa cu directiunea generala a Monitorului Oficial
Imprimeriilor Statului.
Centrala telefonica deserveste 14 posturi interioare, care leaga birourile
atelierele intre ele.
Instalatia ceasurilor de control. Controlul prezentei functionarilor i lucratorilor
imprimeriei se face cu doua ceasuri mecanice de control, situate 'hate° cabina spe-
ciala la intrarea principala in fabrica.

II. PERSONAL I ASISTENTA SOCIALA.

Personalul imprimeriei variaza, evident, cu activitatea atelierelor, avfind ca medie

lunara pe anii 1930, 1931 si 1932 cifrele inscrise in tabloul urmator :

Lucriitori direct Personal de conducere, exploatare,

Anul productivi adlie o intendentii Total medie lunarà

1930 180 19 199

1931 293 26 319
1932 355 28 383

In diagrama din fig. 6 se arata detaliat cum variaza lunar numarul total
al salariatilor imprimeriei i trebueste mentionat ca desi pentru lunile de vara 151

www.dacoromanica.ro
 numArld lucraorilor a fost cu mult prea mare fatä de activitatea atelierelor,
am preferat sà lucrAm prin rotatie cu personal mai numeros. Cu chipul acesta
s'a asigurat un cä§tig
ceva mai modest dar
ASO
s)

spa (SS SO)

SW
(WI )
Is) 4)
la un numär mai mare
se) (M MS 11011
102
de meseria§i §i in acela§
750

200
as)
timp s'a dat posibi-
litatea imprimeriei
I 0 N PI 11
AA o echipà nume-
Fig. 6. Variatiunea numrului
6
MO.

de salariati pe 23 luni
roasä de lucratori fa-
miliarizati bine cu uti-
lajul atelierelor, ceeace permite un lucru mai spornic in perioadele de comenzi
numeroase §i Cu caracter urgent.
Intre lucrätorii direct productivi sunt trecuti i cei circa 40 ucenici cari invatA
meseria in atelierele imprimeriei, iar in coloana a 2-a figureazA pe längä cei 10 func-
tionari §i personalul de intendentà (portad, curen, paznici, oameni de serviciu, etc.).
Plata lucrAtorilor se face sgptämänal, in fiecare sâmbätä la amiaz.
In afarä de avantagiile care decurg pentru tot personalul fabricii din coti-
zatiile obligatorii la Casa Centralà a AsigurArilor Sociale, administratia de Stat a
Imprimeriei Nationale
a eäutat sa asigure per-
sonalului §i alte cateva
mijloace de asistentä
107
sociala:
Sala de mese, in
curs de transformare,
permite personalului sà
ia masa in conditiuni
higienice. Suprafata a-
cesteia este de 62 mp.
Sala de consultatii
medicale dà lucraorilor
posibilitatea consulta- j
Noot, IlAwy
tiilor gratuite de douà
ori pe sAptämänä, scu-
tindu-i deci de depla- Locuint6 de lucrätori

sari la dispensarele Casei Centrale a AsigurArilor Sociale.

Aceste consultatii se dau in fiecare miercuri de un medic pentru boli interne
§i in fiecare joi de un medic chirurg §i boll de femei. Consultatiile gratuite
acordate personalului imprimeriei dela 1 August 1930 pänä la 30 Iunie 1932 au fost:
In anul 1930 ( 5 luni) 370 consultatii
1931 (12 luni) 820
15 9 1932 ( 6 luni) 580

www.dacoromanica.ro
 Locuinte pentru personal. Imprimeria Nationalà poseda in Str. Biserica Alexe,
In imediata vecinatate a fabricii, un cartier compus din 23 apartamente, care se
inchiriazA aproape exclusiv lucratorilor (21 apartamente ocupate de lucrAtori §i
2 de functionari).
Chiria plititg de locatari este foarte modestk 3% din salariul brut pentru
fiecare camerà §i 1% pentru antreuri i bucAtärii, fiind calculatä astfel ca sà acopere
doar cheltuelile de bunä intretinere a cartierului §i plata taxelor comunale.
In afarà de chirie, fiecare locatar este obligat sä-§i plAteascA consumid de
curent electric i apà.

III. DATE STATISTICE ASUPRA EXPLOATARII

In cele urmatoare vom aräta ateva date statistice, care sa rezume rezultatele
exploatArii Imprimeriei Nationale dela 1 August 1930, când a trecut sub admi-
nistratia de Stat, pAnA la 30 Iunie 1932, adica pe o perioadà de 23 luni.
(9.317.476)
19.030 000

18.000. (13.072352)

17.000.000

16.000.

15.000.000
14.000.000

15.000.0 3.022-979)

12 000.000

11.003.000

10.000.

9.000.0
8.000.
7.000.
6786680

6 000.000 334477) (5626768)

(5973. 33) 5 682 4(17)

5.000.0:0 (5085555)

4.000.000
p752.300)
75903)
5.000.003 8

2.000.0

A MA MI I N D I F M AM ,limp in luni

911.1611930 36 139.15116i Total 1931 : 78.000.000 Lei L 6 luni 1032 : 32.636.0001.v

Fig. 7. Valoarea lunarfi a comenzilor intrate, pe 23 luni

Valoarea comenzilor intrate. In diagrama din fig. 7, in care s'au notat in

abscise lunile i in ordonate valorile respective ale comenzilor intrate, se vede
variatiunea cifrei de afaceri in cursul celor 23 de luni de exploatare a impiimeriei. 153

www.dacoromanica.ro
 Valorile maxime corespund lunilor Decemvrie 1930, Februarie §i Aprilie 1931
§i provin din comenzile de imprimate pentru contabilitatea in partidá dublá a
Ministerului Finantelor.
Din cercetarea aspectului acestei diagrame se desprinde o neregularitate izbi-
toare in privinta repartitiei comenzilor intrate, neregularitate pricinuità mai ales
de chipul defectuos de aprovizionare cu imprimate a mai tuturor autoritátilor
de Stat.
Materiile prime. Din August 1930 piná in prezent preturile materiilor prime
au scázut foarte putin.
Pretul hârtiei, care reprezintá circa 40% din valoarea de cost a imprimatelor, a
rámas in tot acest timp invariabil. De asemenea curentul electric, gazul aerian,
apa, combustibilii lichizi, unsorile, tarifele de transport §i o sumg de alti factori
determinanti in stabilirea pretului de cost tot neschimbati au rámas.
Celelalte articole de importantä secundará, care nu intervin insá impreuná
in stabilirea pretului de cost cu mai mult deat 10%, au suferit intre timp scáderi
variind 'filtre 15-20%, de0 de multe ori aceste scäderi se fac in dauna calitätii
materialelor.
Sub raportul materiilor prime deci, scoborirea tarifelor de lucru din industria
graficá la nivelul la care au fost comprimate in ultimul timp, nu are nici o acoperire
s erioasä.
Fatá de aceastá tendintá fermá in preturile materialelor grafice, la care econo-
miile cele mai severe fácute in fabricatie nu pot fi decAt un corectiv slab, mentinerea
tipáriturilor la un nivel civilizat de executie este legatá de sacrificii nebánuite.
Salariile au rámas in cursul anilor 1930 §i 1931 la un nivel destul de
ridicat in ce prive§te pe lucratori. In 1932, urmánd tendintei generale din toate
ramurile de industrie, influentatá futre altele 0 de aplicarea celor douà curbe la
salariile functionarilor Statului, s'au redus §i salariile lucrátorilor cu un procent
de circa 15%.
Variatiunea astigurilor lunare medii pe cap de salariat rezultá din tabloul
numeric urmátor :
CASTIG MEDIU LUNAR SALARIILE RAPORTATE LA 1930
Anul Lucriitori direct Pers. de conducere, Lucratori direct Pers. de conducere,
exploatare, ad-tie si exploatare, ad-tie
productivi intendenta productivi si intendenta

1930 5654 Lei 7530 Lei 100% 100%

1931 5025 » 6750 o 89 » 90 »
1932 3465 » 5200 » 61 » 69 »

Reducerile procentice a§a de mari la astigul lunar mediu al lucrátorilor

sunt numai aparente §i provin mai ales din numárul mare de lucrátoare i practicante
angajate in cursul anilor 1931-32 la atelierele de legátorie i cartonage, al cáror
nivel de salarizare fiind mult mai redus atrage mic§orarea apreciabilá a cá§tigului
154 mediu in general.

www.dacoromanica.ro
BROURI EXE,CUTATE IN ATELIERELE.IMPRIMERIEL NATIONALE

www.dacoromanica.ro
 Fata de comprimarile succesive operate in bugetele tuturor ministerelor
tinand seama cà pentru o imprimerie de Stat tarifele imprimatelor trebuiau fatal
sä sufere o reducere analoaga, fail de care bunul mers al servicillor nu ar fi fost
posibil, scaderea salarillor a aparut ca una din putinele posibilitái in acest sens,
cu atat mai mult cu cat acestea figureaza cu circa 40% in compozitia pretului
de cost al imprimatelor i ca la materiale reducen i apreciabile nu erau posibile.
In diagrama din fig. 8, la care s'au trecut in abscise lunile i in ordonate
valorile in lei, se poate
vedea variatiunea sa- MO=
lariilor totale platite
7000000 INN pm
ONI
rim(Aiop, OLL/

in intervalul 1 August 500000

1930 'Ana la 30 Iunie N AN I I I 0 N OIF NA 111 I

.TImp tunl

. 1930 L1244001.1 Tot I ION .17.0011100 Lei I-66v FM :slums

1932. In dreptul fieca- Fig. 8. Salariile lunare plAtite pe 23 luni
rei luni s'a notat gi
numarul respectiv de salariati aflatori in serviciu.
Rezultatele exploatdrii. Servindu-ne de cifrele bilanturilor incheiate pe 5 luni din
1930, 12 luni din 1931 gi de rezultatele contabile pentru primele 6 luni din 1932, vom
arata in tabloul urmator rezultatele brute ale exploatarii Imprimeriei Nationale:
1 Anul 1930 1 Anul 1931 Anul 1932
FELUL VENITURILOR SI CHELTUIELILOR (5 luni) (12 luni) (6 luni)

VENITURI
Valoarea total a comenzilor intrate . . . . 36.159.151 78.900.000 32.636.000

CHELTUIELI
I. Materiale
Materiale prime de fabricatie 10.865.281 23.571.440 10.479.718
Combustibili, curent, gaz aerian, apa . . . 367.543 1.417.485 863.919
Expeditia fabricatelor 153.905 1.759.147 294.724
Intretinerea imobilelor 268.176 824.513 25.857
» ma0nilor 0 instalatiilor . . . . 558.221 1.494.720 1.276.830
» mobilierului 5.101 6.431 9.010

II. Salarii # diverse

Salarii direct productive 5.088.762 17.890.283 7.440.400
Salarii de conducere, administratie 0 inten-
denta' 753.000 1.782.000 676.050
Cota din cheltuielile Directiunii Generale M.O
0 diverse cheltuieli generale 018.877 4.236.974 920.000
Totalul cheltuielilor de exploatare . . . 18.978.866 52.982.993 21.986.508

In ceea ce privegte valoarea comenzilor intrate, vom remarca ca cifrele pe

1931 gi 1932 nu sunt definitive, intrucat exista hied' in curs de executare comenzi
de broguri, a caror valoare s'a stabilit deci aproximativ, ca semifabricate. 155

www.dacoromanica.ro
 De asemenea si unele din cifrele privitoare la cheltuielile pe 1932 sunt tot
provizorii, din cauza lucrarilor in curs care nu sunt deci lichidate si nici
contabilizate.
Daca extindem pentru intreaga imprimerie normele de calculatie utilizate la
stabilirea pretului de cost al orei de lucru la diferitele masini, adica daca luam ca
baza (( salariile direct productive » si le raportam acestora toate celelalte 4 cheltuieli
de exploatare » (curent electric, gaz aerian, combustibil, etc.), q cheltuieli de intre-
tinere » (intretinerea imobilelor, masinilor si mobilierului) 0 # cheltuieli de admi-
nistratie » (administratia si intendenta imprimeriei, cota cheltuielilor directiunii
generale si diversele cheltuieli generale), cu exceptia materiilor prime si a tran-
sportului care la fiecare comanda se socotesc separat, vom obtine un # coeficient
mediu brut de regie anuala *. Denumirea de coeficient brut de regie se potriveste,
pentru motivul cä in calculul precedent nu s'a tinut seama de partea din bilanturi
privitoare la amortismente, fond de reinoiri 0 fond de rulment, ci ne-am limitat
la cifrele date de exploatarea propriu zisa a imprimeriei.

1930 1931 1932

SPECIFICAREA CHELTUIELILOR (5 luni) (12 luni) (6 luni)

Salarii direct productive 5.088.762 17.890.283 7.440.400

Cheltuieli brute de regie 2.870.918 9.762.123 3.771.666
Coeficient mediu brut de regie 56,4% 54,6% 50,7%

Din tabloid precedent se observä cum coeficientul mediu brut de regie pe 1932
a scazut cu 10% fata de ce! din 1930 si cu 7% fata de 1931.
Pentru a vedea rezultatul pozitiv pe care scaderea coeficientului mediu de
regie 1-a avut asupra exploatarii imprimeriei, vom calcula in cele urmatoare
<( randamentul brut al exploatarii », adica raportul d'intre cheltuielile brute ale exploa-
tarii si valoarea comenzilor intrate. i de data aceasta vom face abstractie de
cheltuielile de amortisment, fond de reinoiri, etc., iar rezultatele vor fi date numai
pentru anul 1931 intreg si sase luni din 1932, deoarece anul 1930 cuprinzand
numeroase comenzi incepute sub trecuta administratie nu da rezultate concludente.

Anul 1931 (12 luni) Anul 1932 (6 luni)

SPECIFICAREA CHELTUIELILOR Valori in lei Re.zultate Valori in lei Rezultate
procentice procentice

Materiale prime, cheltuieli de exploatare, intre-

Iinere si exped4ie 29 073.736 36,9% 12.950.058 39,7%
Salarii de exploatare si administraTie, cota
cheltuielilor directiunii generale si diverse
cheltuieli generale 23 909 257 30,3% 9.036.450 27,7%
Randarnentul brut al exploatiirii 67,2% 67,4%
156

www.dacoromanica.ro
 Cu toate ca anul 1932 a inceput in conditiuni cu mult mai grele cleat 1931,
pe de o parte fiindcA materialele prime si de exploatare au rämas aproape la
preturile ridicate din trecut §i pe de altà parte fiindcA comprimarile insemnate
operate in bugetele de imprimate ale ministerelor ne-au obligat sä reducem paralel
tarifele de calculatie ale comenzilor cu circa 25%, rezultatele exploatArii pe 1932 au
rAmas satisfAcAtor invariabile, gratie mAsmilor luate la timp prin reducerea ratio-
nalà a salariilor i economisirea materialelor de tot felul.

IV. PROGRESELE REALIZATE

Imprimeria Nationalä inceput activitatea in vremmi deosebit de grele si

de aceea i progresele tehnice realizate in cei aproape doi ani i jumAtate n'au putut
fi prea insemnate. DificultAtile economice au impus ca normA generalà de exploatare,
economii sub once formA i deseori am fost siliti sä" renuntäm la unele investitii
menite sà amelioreze factorul de productie numai pentru a nu contribui la spo-
rirea exportului de capital.
Putinele investitii au urmärit in primul loe realizarea at mai stansa a acestui
program de economii si sub acest raport realizarile pot fi grupate astfel:
Investitii menite sei pund In sigurantei avutul imprimeriei: 1. Renovarea
complectarea intregei instalatii de apà i incendiu executatà in vara anului 1931,
in valoare de 500.648 lei.
Inlocuirea aproape complectà a instalatiei de luminat din corpul cu fatada
In Calea Serban-Vodà.
Inlocuirea cablelor vechi de fortà.
Construirea unei cabine de zidarie pentru contoarele generale de curent
electric.
Construirea unei cabine de zidarie pentru tabloul general de distributie
electricA.
Complectarea cu zidArie a unui compartiment din magazia de hârtie din
fundul curtii.
Repararea celor douà ascensoare de mArfuri §i construirea cabinelor de
zidArie pentru izolarea mecanismelor acestora.
Investiçii pentru rationalizarea exploatdrii: 1. Mutarea depozitului engros de
hartie din magazine deteriorate din fundul curtiii in corpul cu fatada in Calea
Serban -Voda, ceeace a permis suprimarea a doi oameni de serviciu dela depozit,
adica o economie anualà de circa 60.000 lei.
Modificarea instalatiei centrale de incAlzke cu aburi, asa fel ca sà poatà
reutiliza la cazan apa de condensatie care inainte se evacua la canal. Lucrarea
a costat 86.642 lei 0 a adus o economie anualà de combustibil de circa 15%,
sau 30.000 lei.
Concentrarea in atelierul de cartonage a atelierului de plicuri. Prin aceastà
operatiune s'a suprimat inalzirea i luminatul general al unui atelier si a dus la 157

www.dacoromanica.ro
 inlocuirea gefului atelierului de plicuri cu un lucrator mult mai eftin, adica in plus
o economie de salarii de circa 50.000 lei anual.
Concentrarea atelierului mecanic al Imprimeriei Centrale impreuna cu ce!
al Imprimeriei Nationale. Amenajarea acestui atelier central de reparatii mecanice
In incaperea ocupata inainte de atelierul de plicuri a costat circa 100.000 lei.
Acest atelier este destinat &A execute reparatiile mai importante la toate cele trei
imprimerii din Bucuregti ; prin aceasta concentrare s'au suprimat 2 lucratori mecanici,
realizandu-se o economie anuala de 100.000 lei.
Concentrarea atelierului de tamplarie al Imprimeriei Centrale cu ce! al
Imprimeriei Nationale. Amenajarea atelierului nou a costat circa 100.000 lei gi a
condus la suprimarea a 2 tamplari, realizandu-se o economie anuala de 110.000 lei.
Concentrarea la Imprimeria Nationala a turnatoriilor de valuri care
functionau inainte pe langa Imprimeria Centrala gi Fabrica de Timbre gi inlocuirea
instalatiilor vechi gi arhaice cu o instalatie moderna, incalziti cu gaz aerian gi
deservita cu aer comprimat.
Cu aceasta instalatie se economisegte combustibil gi luminatul atelierelor
desfiintate gi se suprima 2 lucratori turnatori, realizandu-se in felul acesta o
economie anuala de 70.000 lei, in afara de faptul ca valurile turnate sunt de o
calitate mult superioara celor din trecut.
Aranj area maginilor atelierului de legatorie dupa un plan nou de situatie,
care permite utilizarea lor mai rationala deck in trecut.
S'au procurat carucioare sistematice pentru transportul hartiei intre ate-
liere gi s'au amenajat etajere metalice speciale pentru depozitarea hartiei tipärite
in atelierele de imprimare.
Investilii direct productive in ma#ni .,si literii. Pentru a mentine tipariturile la
un nivel demn de o imprimerie de Stat gi totodata pentru a retuga desechilibrul
de productie din unele ateliere, s'au facut urmatoarele investitii in magini de
fabricatie gi accesorii:
S'au trimis la timp pentru reparatii instrumentele de turnat monotype uzate
de prea multä intrebuintare, pentru a asigura calitatea superioara a literii.
S'au cumparat in 1931 matrite noi monotype, in numar de 3952 bucati
costand 348.542 lei, tot pentru acelag scop.
S'au cumparat in acelag an 2739 kg. litera noua de fabrica pentru titluri
gi lucrari de accidenta, in valoare de 447.542 lei.
Totodata s'au procurat dela firmele originale minimale dupa toate celelalte
familii de litera de fabrica, pentru a se copia matrite galvanice gi intretine astfel
atelierul de culegere cu litera mereu proaspata, turnata in atelierul Imprimeriei
Centrale.
Cu personalul atelierelor proprii de intretinere gi cu piesele de schimb
comandate din strainatate, s'au facut reparatii radicale gi renovari la trei din
maginile tipografice de imprimat, in valoare de circa 250.000 lei.
S'a cumpfirat in 1931 dela firma K. Krause, Leipzig, o magina automata
158 de ultimul model de taiat hartia, in valoare de 270.000 lei.

www.dacoromanica.ro
 S'a procurat dela firma Zimmermann, Berlin, o ma§ina de picior pentru
numerotat rapid, ajtmgandu-se la 40.000 numere neincolonate in 8 ore lucratoare.
S'a procurat dela firma Sachsische Cartonagen-Maschinenfabrik Dresden
o ma§ina semiautomata de bombat cutii, cu masa turnanta §i patru posturi de
presat, echilibrandu-se astfel productia acestui atelier. Costul investitiei este de
lei 160.000, iar economia anuala realizata de circa 60.000 lei, in afara de faptul
ea putem satisface clientela mult mai prompt.

V. PRO GRAMUL PENTRU VIITOR

In general, programul imbunatatirilor viitoare care sunt de facut la Impri-
meria Nationala nu prevede nici un spor de utilaj fata de cel actual, care ar
putea conduce la o marire a capacitatii de productie.
Pentru desavar§irea unei exploatari mai rationale §i economice se va cauta
ca toate atelierele §i depozitele sa fie grupate in corpul principal din curtea
fabricii, caruia i se vor face treptat adaogirile socotite necesare pentru acest scop.
In privinta ma§inilor de fabricatie, investitiile se vor margini la inlocuirea
sau renovarea celor ajunse la limita de uzura, a§a ca productia imprimeriei sa
fie mentinuta §i sub raportul calitativ §i sub cel cantitativ. In aceasta categorie
intra unele din ma§inile de turnat monotype, offsetul care este de tip vechiu §.1
cu productie mica §i o parte din ma§inile Tiegel prea uzate.
Inginer C. H. NICOLAU
Directorul Imprimeriei Nationale

159

www.dacoromanica.ro
 GA zrE
0 zIT

174,4PC,xt,ve
(don..?

CraD/RE Krnfir 1'AV/1.10N

LOCUINTE LOCI HITE
liererotre r41

GAME
RALOnkf /ADM

45-
PnvinoN LOCUINTE
IL , ATELJERE

SPALATORO

GARA)

a
j1

DIRECTIUNEA GENERALA M. O.
srok
Fan 1
IMPRIMERIA NATIONALA C:71

111
Ñ
IMsa
II
(

o a
C,
PLANUL PARTERULUI
n (

LOCUINTE
_
SALA
DE
MESE

A111111111

Pr.

=-{
5. I
CEPS

DE.POZrfUL DE 1"1-°"aE. PORTAR

-1
SCAPA GRAFICA
at
5 0 5 10 20 30 40
1-1
Ca:14'1 ".1)

www.dacoromanica.ro
 1111110.
&NOM PAVILION IJINTE

PAVIUON
"" LOTE

fl

Manua
mmo
DIRECTIUNEA GENERALA M. O.

IMPIRIMERIA NATIONALA

PLANUL ETAJULUI 1

1)51,0
nts
-am iaselc"--=-1 zj 511151À
a CI
jRjkoU
vssyse.
00 a flJRKThR
110NoTip'h
C313 CIO
DEPOZIT
cusEE

alt°
DE p 0 ZIT" Dtvitt
SCAPA GRAFICA DE klITIE 135

Y50.°1'
rocla,
5 10 50 30 40

cat.ai. e-b`tiv

www.dacoromanica.ro
 Aim
a!',» ALIAL
SPALATOR
NM/ anal;
Eon Wagi I
Wag ERR
)1

DIRECTUNEA GENERALA M. O. o GAR262i

r'RARRATE

IMPRIMERIA NATIONALA LI
rLI
IZI

1131111,

PLANUL ETAJULUI 2

weft

DEPOZIT
PP NTRU
IM PRIMATE

SCAPA GRAFICA

5 10 20 30 40m

NANSARM
CA

rr " °
e .9 Ei5b
9S
c )
I .
ATELIERUL as CART 014141
2.4. tam 1krual
s
8 oak 133 135

.1 I 1_1 .11 I 223 rg°

°ago erba'm

www.dacoromanica.ro
ACEST VOLUM COMEMORATIV S'A TIPARIT
IN ATELIERELE IMPRIMERIEI NATIONALE

PLAN§ELE IN HELIOGRAVURA §I CLI§EELE

TIPOGRAFICE AU FOST EXECUTATE IN
ATELIERELE FABRICII DE TIMBRE

BUCURE§TI
DECEMVRIE 1932

www.dacoromanica.ro