UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE, ŞTIINŢE POLITICE

ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL RELAŢII INTERNAŢIONALE

BOGATIUC CAROLINA, ANDRUȘCA ADELINA, BÎTCĂ CRISTIAN,

LUPAN DIANA, FARMAGIU NICOLETA

Dezvoltarea istorică a confesiei budiste și importanța ei pe arena

internațională

Proiect de cercetare

Autorul: ______________
(semnătura)

Conducător ştiinţific: _____________ (semnătura)

ROTARU Veronica, dr., conf. univ.

CHIŞINĂU, 2018
CUPRINS:
INTRODUCERE
1. Istoricul apariției, etapele, izvoarele și particularitățile Budismului
2. Valorile religiei și semnificația acesteia la etapa actuală în societate. Modernizarea și
secularizarea religiei.
3. Corelația dintre religie și politică. Implicarea religiei în legislațiile statelor.
4. Libertatea religioasă. Toleranța religioasă. Imaginea femeiei în confesia budistă.
5. Răspândirea religiei budiste în viața contemporană a popoarelor din Europa și Sua și
consecințele politice asupra acestui proces.
6. CONCLUZII ȘI BIBLIOGRAFIE

2
INTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei.
Budismul este una dintre religiile principale ale lumii în ceea ce privește adepții,
distribuirea geografică și influența socio-culturală. Cu toate că în mare parte este o religie
„estică”, budismul devine din ce în ce mai popular și mai influent în lumea vestică. Este o religie
unică printre religiile lumii, deși are multe în comun cu hinduismul, prin faptul că ambele învață
karma (etica cauză-efect), maya (natura iluzorie a lumii) și samsara (ciclul de reîncarnări).
De-a lungul timpului, budismul a suferit numeroase schimbări, în prezent fiind o religie
foarte divizată, fără o limbă sacră comună și fără o dogmă strictă, clar formulată. Răspândit în
China, Japonia, Sri Lanka, Coreea, Mongolia, Uniunea Myanmar, Thailanda, Vietnam.
Reieșind din actualitatea temei, ne propunem drept scop analiza religiei budiste din
contextul dezvoltării sale istorice și importanța sa pe arena internațională.
Pentru realizarea scopului au fost determinate următoarele obiective:
 Analiza genezei și evoluția religiei;
 Determinarea izvoarelor și particularitățile religiei;
 Identificarea valorilor și semnificația acestora la etapa actuală;
 Identificarea corelației dintre religie și politică ;
 Analiza libertății și gradului de toleranță în cadrul religiei budiste ;
 Analiza influenței religiei budiste asupra relațiilor internaționale.

Cuvinte-cheie: religie, budism, izvor, valori, răspîndire, relații internaționale, legislație.

3
 1. ISTRORICUL APARIȚIEI, CAUZELE ȘI ETAPELE PRINCIPALE ALE
RĂSPÎNDIRII RELIGIEI. IZVOARELE ȘI PARTICULARITĂȚILE ACESTEIA.
Istoria budismului
Budismul este o religie și o filozofie orientală. Ea își are originea în India în secolul al
VI-lea î.Hr. și s-a răspândit într-o mare parte a Asiei Centrale și de Sud-Est. Se bazează pe
învățăturile lui Gautama Siddhartha (Buddha Shakyamuni), un gânditor indian care se crede că ar
fi trăit între 560 î.Hr. și 480 î.Hr.. De-a lungul timpului, budismul a suferit numeroase schimbări,
în prezent fiind o religie foarte divizată, fără o limbă sacră comună și fără o dogmă strictă, clar
formulată. Răspândit în China, Japonia, Sri Lanka, Coreea, Mongolia, Uniunea Myanmar,
Thailanda, Vietnam.
Budismul aparține grupului de religii dharmice alături de hinduism și de jainism, păstrând
o puternică influență a elementelor constituente ale acestor două religii. Mai este numit și
„Buddha Dharma”, ceea ce înseamnă în limbile sanscrită și pali (limbile textelor antice budiste)
„învățăturile Celui Luminat”.
Fondatorul budismului, Siddhartha Guatama, s-a născut în familia regală din India în anul
480 î.Cr. După cum se povestește, a trăit în lux, având puțin contact cu lumea exterioară. Părinții
săi au vrut ca el să fie ferit de influența religiei și protejat de durere și suferință. Totuși, nu după
multă vreme, adăpostul său a fost penetrat, și a avut viziuni cu un om în vârstă, un bolnav și un
cadavru. Cea de-a patra viziune a fost cu un călugăr ascetic liniștit (unul care respinge luxul și
confortul). Văzând liniștea călugărului, a decis să devină și el ascet. A abandonat viața de bogăție
și de prosperitate, pentru a urmări iluminarea, prin austeritate. Avea înclinație pentru
automortificare și meditare intensă. A fost lider între colegii săi. În cele din urmă, eforturile lui
au culminat cu un gest final. S-a „răsfățat” cu un bol de orez și apoi s-a așezat sub un smochin
(numit și copacul bodhi), pentru a medita până fie va dobândi „iluminarea”, fie va muri în
încercarea sa. În ciuda chinului și a tentațiilor, în dimineața următoare, dobândise iluminarea.
Astfel a ajuns cunoscut ca „cel luminat”, sau „Buddha”. În lumina noii lui realizări, a început să-i
învețe pe colegii lui călugări, între care dobândise deja o mare influență. Cinci dintre colegii săi
au devenit primii săi ucenici.
Cauzele apariției Religiei Budiste
În secolele al VI-lea şi al VII-lea î.Hr., cultura şi spiritualitatea ariană se impusese cu
desăvârşire, cuprinzând toate aspectele vieţii religioase, sociale, economice şi spirituale,

4
încorsetând până la sufocare grupările indigene şi nelăsându-le posibilitatea de a se manifesta.
Promovarea unor moduri de viaţă dominate de sacrificii interminabile, de legi sacerdotale şi
structuri sociale imuabile a produs mari deziluzii şi nemulţumiri. Mai ales supremaţia
indiscutabilă a castei sacerdotale (brahman) a fost primită cu mari reticenţe şi ezitări de
reprezentanţii castei princiare şi războinice (ksatriya). O primă reacţie din partea reprezentanţilor
acestei caste o întâlnim în cazul lui Mahavira, el fiind cel dintâi reprezentant al acestei caste care
va încerca o reformă a vechilor tradiţii hinduse, deşi această mişcare nu va fi suficientă pentru a
aduce cu adevărat un suflu nou în întreaga ambianţă hindusă.
Cu toate acestea, ideile sale vor avea un larg ecou, fiind preluate şi formulate într-o nouă
viziune despre lume, om şi societate, care îi va da omului, cel puţin la nivel psihologic, o nouă
speranţă de realizare a desăvârşirii personale şi de eliberare din sfera suferinţei existenţiale prin
efort individual. Această viziune este cunoscută în istoria spirituală a omenirii sub denumirea de
budism.
Răspândirea Budismului
 SUD-ESTUL Asiei : Sri Lanka , Birmania , Thailanda , Laos , Cambodgia
 NORDUL si ESTUL Asiei : Tibet , China , Mongolia , Coreea , Japonia , Vietnam
 VESTUL : Europa , America de Nord.
Izvoarele religiei budiste
În ceea ce priveşte istoria şi mai ales doctrina budistă, avem la îndemână o literatură deosebit
de bogată şi, în pofida faptului că datarea documentelor care ne-au parvenit este anevoioasă,
nimic nu minimalizează aportul substanţial pe care ele îl aduc la cunoaşterea acestui fenomen
religios.
Primele documente scrise datează abia din secolul al III-lea î.Hr, mai exact din timpul
domniei împăratului Asoka (275-232 î.Hr.). De la el a rămas o serie de inscripţii semnificative
despre organizarea şi învăţătura fundamentală a budismului. 1
Pentru a ne da seama de extensiunea literaturii budiste, este suficient să menţionăm că numai
canonul budist chinezesc cuprinde aproximativ între 3000-7000 de volume.
Literatura budistă este împărţită în două mari grupe: după conţinut şi după autori. După
conţinut, ea cuprinde trei mari secţiuni:

1
Izvoarele budismului. http://www.interculturel.org/documente/Curs_IR_pentru_master_UNESCO.pdf (vizitat:
0812.19)

5
 a) Dharma - scrierile cu caracter dogmatic;
b) Vinaya - scrieri privind disciplina monahală şi
c) Abhidharma - scrieri metafizice.
Cea de a doua secţiune, după origine sau autori, are două subdiviziuni: sutra, sau scrieri care,
potrivit tradiţiei cuprind învăţăturile rostite direct de Buddha, şi shastra, scrieri sistematice compuse
de autori diferiţi, în mare parte cunoscuţi după nume.
După scindarea budismului în cele două mari direcţii, hinayana şi mahayana, adică
vehicolul mic şi vehicolul mare, canon literar budist a suferit ajustările de rigoare.
Hinayana va adopta un canon închis, păstrând în mare împărţirea după conţinut a
scrierilor sale. Canonul hinayana este numit tripitaka (în sanscrită) sau tipitaka (în pali), ceea ce
înseamnă în traducere "cele trei coşuri". Este vorba de trei coşuri în care cele trei grupe de texte
erau păstrate, şi anume:
a) Vinaya-Pitaka - textele care expun normele de conduită monahală;
b) Sutra-Pitaka (în pali: Sitta-Pitaka) - textele care cuprind discursurile şi învăţăturile lui
Buddha şi anumite elemente de doctrină şi
a) Abhidharma- Pitaka (în pali: Abhidhamma-Pitaka) - scrierile metafizice, care tratează
problema cunoaşterii şi a conştiinţei.
Mahayana adoptă un canon scripturistic deschis, în sensul că a permis includerea de noi texte
care oglindeau dezvoltarea în timp şi în diverse spaţii culturale a învăţăturii budiste. Ideea care stă la
baza acestei atitudini a budismului mahayana porneşte de la credinţa în descoperirea continuă a
adevărurilor budiste privind eliberarea din suferinţa pământească şi realizarea nirvanei. Din această
pricină, canonul mahayana este deosebit de bogat. Cea mai completă colecţie a scrierilor mahayana
este cea chineză, care însumează câteva mii de tratate.

6
 2. VALORILE RELIGIEI ȘI SEMNIFICAȚIA ACESTEIA LA ETAPA ACTUALĂ
ÎN SOCIETATE. MODERNIZAREA ȘI SECULARIZAREA RELIGIEI.
Situaţia actuală a budismului
Budismul este considerat ca unul din marile sisteme religioase ale lumii de astăzi. Sfera sa
de influenţă este Asia, iar adepţii lui îl consideră a fi o religie universală. În virtutea acestei
consideraţii, au fost organizate misiuni budiste în Europa şi în America, fără a avea un impact
major.
În ţările budiste care garantează libertatea religioasă, se observă o puternică strădanie de
ancorare a budismului în noile realităţi ale lumii contemporane, prin angajarea în lupta pentru o
societate umană mai bună şi mai dreaptă.
Cu ritmul rapid și stresul ridicat al vieții moderne, mulți oameni devin interesați de
filosofia pașnică a budismului. În special, există un interes foarte important pentru a învăța cum
să meditezi, atât pentru a depăși stresul și anxietatea, cât și pentru a aprofunda experiența
spirituală.2
Numărul actual al budiștilor variază între 230 și 500 de milioane, cu toate că suma de 350
de milioane este în general acceptată ca fiind cea mai verosimilă. Această discrepanță de date
demografice se datorează faptului că în multe țări credincioșii își exprimă adeziunea atât
budismului cât și unor credințe populare (sau chiar altor religii), oscilând între practicile celor
două tipuri de sisteme religioase sau îmbinându-le. Astfel există "budism thailandez", "budism
sri-lankez", "budism singalez", etc., considerate de unii coruperi ale budismului primar. De
asemenea, unii credincioși fac greșeli de interpretare ale acestei religii fie pornind de la lucrările
sacre și neglijând punerea lor în aplicație, fie dezvoltându-se practic fără a avea o bază canonică.
Cu toate acestea, numărul aderenților este considerabil plasând budismul pe poziția a patra în
clasamentul celor mai însușite religii după creștinism, islam și hinduism.
Budismul nu are o limbă sacră comună pentru toate formele sale: theravadinii utilizează
texte din limba pali, budiștii est-asiatici folosesc chineza, iar budiștii tibetani tibetana. Odată
ajunse în Occident, învățăturile celor trei ramuri ale budismului și scrierile sacre sunt transpuse
în limbile locale.
Valorile budismului

2
Budismul. http://www.interculturel.org/documente/Curs_IR_pentru_master_UNESCO.pdf (vizitat
28.11.18)
7
Valoarea de bază a budismului este compasiunea pentru toate ființele simțitoare. După cum
spune Dalai Lama,Religia mea este bunătate.Toate celelalte rezultă din asta.
Budismul împarte valorile în 3 mari categorii :
1) Virtuți ale conștiinței (sinceritatea, onestitatea și corectitudinea);
2) Virtuți ale bunăvoinței (bunătatea, compasiunea, bucuria pentru binele altuia și calmul);
3) Virtuți ale înfrîngerii (stăpînirea de sine, abstinența, mulțumirea, răbdarea, celibatul,
castitatea, puritatea). 3

Se observă că budismul structurează aceste calități și pune în centrul preocupărilor

individului o serie de virtuți necesare formării caracterului uman, strîns legate de sentimentele
obișnuite față de semenii noștri, indispensabile dezvoltării spirituale și stăpînirii de sine, precum
și nevoii de organizare socială, de existența în cadrul unei colectivități.
Esența valorilor etice budiste se regăsește, de altfel, în cinci norme principale de conduită: a
nu ucide și a nu face rău vreunei ființe; a nu fura; a nu tolera în mod greșit plăcerea simțurilor; a
nu minți; a renunța la băutură. Ele sunt completate de respectul pentru proprietate, adoptarea
unui stil de viață care să respingă plăcerile exagerate anormale și dăaunătoare individului, cinstea
și evitarea alcoolismului, dependenței de droguri, care reprezintă principiile de bază ale societății
budiste.
Practica sau pregătirea triplă nu este succesivă, este integrată și interconectată. Toate cu
scopul de a vă arăta esența originală sau natura lui Buddha.După ce mintea se stabilizează
(Samadhi), ea își dă seama apoi de esența sa inițială (Prajna), apoi se actualizează, exprimând
această realizare ca o acțiune compasională, spontană și conștientă în viața de zi cu zi (Sila).
Sila: Virtute, bun comportament, moralitate. precepte, moralitate, etică / comportament de
îndemânare / înțeles (vorbire corectă, acțiune corectă, mijloace de trai corecte) Aceasta se
bazează pe două principii fundamentale:principiul egalității: că toate entitățile vii sunt egale.
Principiul reciprocității: Asta este "Regula de Aur" în creștinism - de a face cu ceilalți așa cum
ați dori ei să facă pentru a tu. Se găsește în toate religiile majore.
Samadhi: Concentrare, meditație, dezvoltare mentală. Dezvoltarea minții este calea către
înțelepciune care, la rândul său, duce la libertatea personală. Dezvoltarea mentală, de asemenea
întărește și controlează mintea noastră; acest lucru ne ajută să menținem un comportament bun.

3
Valorile budismului. https://www.unhcr.org/50be10cb9.pdf (vizitat 27.11.18)

8
 Prajna: discernământ, înțelegere, înțelepciune, iluminare. Aceasta este inima reală a
budismului.Înțelepciunea va apărea dacă mintea voastră este pură și calmă.
Valorile din budism sunt similare în multe privințe cu toate religiile majore. Miezul este
despre purificarea minții prin dorința tuturor ființelor de pace și fericire. Trebuie să aducă mânia,
ura și lăcomia la un nivel minim până la zero. Trebuie să cultivați bunătatea și compasiunea
iubitoare la o valoare maximă. Calea către toate acestea este de a trăi o viață morală neegoistă
care se abține de la ucidere, de furt, de a evita adulterul, de a evita minciuna și de a evita
consumul de alcool doar pentru a numi cele cinci elemente de bază. De asemenea, accentul
deosebit pe meditație menținând mintea în prezent. Scopul final al tuturor acestor lucruri este să
nu mai fim născuți din nou.
Valorile fundamentale ale budismului sunt:
 Realizarea și înțelegerea suferinței
 Știți ce este cauza suferinței
 Eliberați-vă (liberi) de cauza suferinței.

Modernizarea și secularizarea budismului

Astăzi, termenul preferat este "Modernismul Buddhist", iar recent acest fenomen a fost
subiectul discuțiilor în comunitățile practice. O mare parte din discuții au fost dedicate studiului
provocator "Crearea modernismului budist" al lui David McMahan. McMahan argumentează că
"elementele budistului, pe care mulți le consideră centrale pentru tradiție - meditație, experiență
interioară, putere individuală, sunt construite din cauza tragerii gravitaționale a modernității".
Noile tipuri de budism, care s-au format de la mijlocul secolului al XIX-lea, atât în Asia, cât și în
Occident, nu doar revitalizează și repetă dharma, ci întruchipează același număr de moduri de
gândire occidentale. Pe scurt, budismul modern înseamnă nu numai budismul în lumea modernă,
ci și tradițiile hibride noi, la fel de moderne ca și budiștii.
McMahan subliniază că atât budismul, cât și modernitatea sunt termeni ambiguți, discutați.
Filosoful Charles Taylor, se concentrează asupra celor trei curente de gândire pe care le
consideră necesare pentru lumea modernă: monoteismul occidental, în special transformat de
reforma protestantă; raționalismul și naturalismul științific, care include negarea mitologiilor
religioase premoderne; și expresionalismul romantic, care include transcendentalismul american,
tezauzia și elementele contraculturii anilor 1950 și 1960, toate fiind reacții la ceea ce sociologul

9
Max Weber numea "dezamăgirea lumii" și problema nihilismului în lumea în care Dumnezeu,
dacă nu destul de mort, grav bolnav.
Două teme pătrund în toate aceste trei tendințe: atitudini ideologice și prejudecăți față de
interior și auto-reflectivitate. În ciuda faptului că ambele teme au devenit importante pentru
modernismul budist, McMahan susține că în budismul asimetric pre-modern nu a fost subliniat
nimic, astfel încât obiectivul era să se scape de samsara și practicile contemplative erau doar unul
dintre elementele vieții spirituale comunale și care includ moralitate, ritual religios, roluri
instituționale etc.
Trei fluxuri de gândire modernă se împletesc, dar există și o tensiune serioasă între ele.
McMahan demonstrează cu pricepere modul în care modernismul budist negociază conflictul
dintre raționalismul științific și romantism. Spre deosebire de crestinism, budism este adesea
declarat ca „religie rațională“, dar spre deosebire de tendințele materialiste și reducționiste ale
științei moderne, budismul a atras de asemenea atenția asupra perspectivelor romantice și
psihologice care accentuează importanța spațiului interior. „Multe dintre elementele de bază ale
literaturii moderniste budiste - cota naturii, ideea unei experiențe spirituale ca identificarea cu
lumea naturală, sau spiritul universal, accentul pe spontaneitate și creativitate, prin îmbunătățirea
experienței interioare, transcenderea moralității obișnuite printr-o intuitivă și o sursă internă de
etică, onorând, simplu si rustic de complexitatea și tehnologie - este mult legată de legătura
dintre budism și fluxul de gândire al transcendentalismului romantic ". McMahan subliniază că
aceste produse de bază nu proveneau din budismul asiatic tradițional, dar astăzi ele au devenit
mult mai importante.
McMahan vede această detașare modernă de meditație din restul tradiției budiste, deoarece
continuă accentul occidental asupra individualismului, care minimizează valoarea relațiilor
sociale și a comunității. Astfel, meditația devine un instrument care poate fi folosit ca parte a
unei căi spirituale personale sau pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi, dar fără a fi nevoie să
realizați o întreprindere colectivă, o structură a puterii tradiționale sau a unei activități ritualice.
Nu este întâmplător că această practică de conștientizare se potrivește și cu atitudinea ideologică
a modernității, ca o modalitate de a aprecia viața de zi cu zi și de a nu încerca să o eviți. "Această
privatizare, dezinstituționalizare și de-inițierea meditației este un eveniment important în istoria
budismului".

10
 Narațiunea clasică a secularizării este paralel cu descrierea binecunoscută a budismului în
lumea modernă. În secolul al XIX-lea și al XX-lea, autorii din întreaga lume au început să creeze
o narațiune despre budism, notând descoperirea budismului "adevărat", parțial de către
cercetătorii occidentali: textele budiste, filozofia, psihologia, meditația și etica, care contrastează
brusc cu budismul "degenerat" care era găsit de coloniști pe pămînturile pe care le ocupau.
Majoritatea cercetătorilor de astăzi sunt sceptici față de această descriere și recunosc
imaginea nucleului pur rațional al budismului, îmbrățișat de diverse impurități culturale,
inadecvat pentru a explica complexitatea budismului în toate varietățile sale de astăzi și de-a
lungul istoriei. Cu toate acestea, imaginea persistă în multe contexte diferite ale salvării
budismului de la o tradiție muribundă și de la aspectul său adevărat antic, care se dovedește a fi
cel mai compatibil cu modernul
Ambele aceste narațiuni - secularizarea liniară și modernizarea liniară (și restaurarea) budistă
- sunt acum, cred, de neconceput. Cu toate acestea, există încă un sens de a fi secularismul,
modernismul budist și intersecțiile lor reciproce. După revoluția iraniană și apariția izbucnirii
islamului, prosperitatea creștinismului evanghelic și a penticostalismului în sudul lumii,
"întoarcerea" religiei în China și spațiul post-sovietic, nu trebuie să repetăm toate motivele
pentru care majoritatea gânditorilor sociali astăzi sunt sceptici față de testul secularizării
"clasice" Berger, 1999). Ceea ce a apărut este o imagine mai subtilă a interconectării complexe a
forțelor seculare cu cele religioase, precum și o înțelegere sporită a interdependenței și
constituției acestor categorii.

11
 3. CORELAȚIA DINTRE RELIGIE ȘI POLITICĂ. IMPLICAREA RELIGIEI ÎN
LEGISLAȚIILE STATELOR.
Reglementarea juridică a relațiilor dintre stat și asociațiile religioase din statele din Orientul
Îndepărtat și Asia depinde de factorul religios, în special de budism. În sttae precum Japonia, Sri
Lanka, Regatul Thailandei, Republica Populară Democrată Laos , budismul este religia de stat
conform legilor naționale, deși constituțiile acestor state prevăd separarea organizațiilor budiste
de stat. Acest lucru ne permite să concluzionăm că legislația este contradictorie și are un dublu
caracter.
Relația dintre religia budistă și Instituțiile de Stat din Japonia. Potrivit articolului 19 din
Constituția Japoniei adoptată la 3 mai 1947, ,,Libertatea religioasă este garantată pentru toți.
Niciuna dintre organizațiile religioase nu ar trebui să primească niciun fel de privilegii din partea
statului și nu ar putea să se bucure de puterea politică.’’ Art,20.,, Nimeni nu poate fi obligat să
participe la orice acte religioase, festivaluri, ceremonii sau rituri. Statul și autoritățile sale ar
trebui să se abțină de la formarea religioasă sau orice activitate religioasă.’’ Potrivit Legii
Fundamentale cu privire la finanțe, nu se pot aloca sau nu sunt controlate de autoritățile publice.
Totuși, Decretul privind entitățile juridice religioase din 1951, se permite înregistrarea
organizațiilor religioase. Pluralismul japonezde stat în reglementarea relațiilor dintre stat și
asociațiile religioase are caracteristici unice specifice numai societății japoneze. Unicitatea
constă în faptul că în Japonia a fost creată o singură lege privind migrația și valorile lor
religioase. Aparatul de stat controlează procese de migrare și nu permite numărul musulmanilor
din statele islamice să depășească un anumit procentaj.
Relația dintre religia budistă și instituțiile de stat din Sri Lanka. Republica Socialistă
Democrată din Sri Lanka acordă o deosebită importanță deosebită budistei, consolidând rolul său
în capitolul 2 al Constituției, impunând statului responsabilitatea de a proteja și studia
învățăturile lui Buddha.Proclamarea Sri Lankului ca republică, în același timp democratică și
socialistă, nu împiedică această țară să distingă budismul ca o religie specială pentru această țară
și să promoveze în mod public valorile budiste în societatea modernă.Tradițiile budismului și
învățăturile sale nu sunt doar consfințite în legislație, ci joacă un rol foarte clar în dezvoltarea și
formarea sistemului juridic și au, de asemenea, o anumită influență. Constituția prevede că
fiecare cetățean are dreptul la libertatea de conștiință și religie, inclusiv la libertatea de a avea sau

12
de a accepta o religie sau alte credințealese de el. Nici un cetățean nu poate fi limitat în drepturile
sale pe motive religioase.4
Relația dintre religia budistă și instituțiile de stat din Regatul Thailandei. Potrivit
Constituției din 24 august 2007, regele regatului Thailandei trebuie să fie de religie budistă și să
constituie un protector al religiei. Budismul din Thailanda este principala religie și influențează
formarea unui model juridic în această țară. Constituția prevede separarea organizațiilor budiste
de stat și limitează influența acestora asupra vieții publice a țării. Comisia Națională pentru
Drepturile Omului are competențe și responsabilități în ceea ce privește structurile religioase,
însă trebuie să țină seama de interesele țării și ale societății.
Relația dintre religia budistă și instituțiile de stat din Republica Populară Democrată
Laos. Constituția statului a proclamat budismul ca religie de stat. Statul respectă și protejează
toate activitățile legitime ale budiștilor, implementează integrarea socială și susține călugării și
novicii budiști, pentru a participa la activități în beneficiul statului.Ministerul Educației și
Cultelor este responsabil pentru reglementarea relațiilor dintre stat și asociațiile religioase din
Laos.5
Așadar, în general, pentru țările sistemului juridic budist, este caracteristic faptul că în
ultimele decenii aceste state au încercat să aplice modelul modern de transformare a societății în
parte în declarația de libertate a conștiinței și al pluralismului religios, precum și în respectarea
normelor general acceptate ale dreptului internațional.

Н.В.Володина. Оcобенности Буддийской Государственно Правой Модели в Современном мире. Москва.

4

Вестник РУДН. 2013. N.3 122 c.

5
ibidem

13
 4. LIBERTATEA RELIGIOASĂ. TOLERANȚA RELIGIOASĂ. IMAGINEA
FEMEIEI ÎN CONFESIA BUDISTĂ
Libertatea religioasă promovată de religia Budistă
Budismul nu împiedică pe nimeni să se aboneze la doctrina unei alte religii. Ei nu
subminează învățăturile sociabile ale religiilror lo, dar ele se consideră a fi în ordine.
Considerațiile de disponibilitate, care pot fi găsite în următoarele cazuri, trebuie tratate ca atare și
ar trebui monitorizate și controlate.6 Acesta este modul în care libertatea și începutul vieții sunt
necunoscute, dar predicarea stabilește volumul în care trăiește.
Buddha considera religia cel mai important lucru din lume. Religia nu este o lege, ci o
disciplină care o controlează, care trebuie urmată. Nu ne putem baza pe principiile adevărate ale
religiei, nici asupra legilor noastre, nici asupra poporului nostru. Ele sunt legea naturii.
Budiștii nu încearcă să influențeze pe credincioșii altor religii pentru a-și devora organizația
pentru câștiguri materiale. De asemenea, ei nu utilizează sărăcia, boala, analfabetismul și
ignoranța pentru a mări numărul de budiști. Cei care și-au declarat dorința de a-și urma
învățăturile au fost sfătuiți de Buddha să nu se grăbească să o accepte. El a sfătuit mai întâi să
analizeze cu atenție doctrina și să decidă în mod independent dacă vă convine.
Budismul ne învață că credința și ritualurile nu sunt suficiente pentru a atinge înțelepciunea și
perfecțiunea. Din acest punct de vedere, nu are nici un rost să realizăm o ceremonie formală de
adoptare a religiei.7 Promovarea budistă prin forță ar însemna răspândirea dragostei și a dreptății
prin constrângere și tratament nedrept al oamenilor.
Budismul a susținut întotdeauna libertatea și progresul omenirii. El a susținut în mod constant
dezvoltarea științei și a libertății umane în orice zonă a vieții. Nu există nicio prevedere în
învățătura lui Buddha care trebuie să fie aruncată în lumina descoperirilor și cunoștințelor
științifice moderne.8 Cu cât mai mulți oameni de știință devin conștienți, cu atât se apropie mai
mult de explicațiile despre natura și procesele din univers pe care Buddha le-a învățat.
Buddha a eliberat oamenii de sclavia religioasă. El a adus de asemenea libertatea de la
monopolul și tirania clerului. Buddha a susținut raționalismul, democrația și comportamentul
practic, etic în religie. El și-a predicat învățătura astfel încât oamenii să-l poată exercita cu
demnitate.

6
Религия свободы . https://www.theravada.su/node/693 (vizitat 09.12.2018)
7
Ibidem
8
Ibidem

14
Toleranța religioasă
Pentru urmașii lui Buddha, nu este nici o importanță cum să vă numiți. Budiștii știu că doar
prin propria înțelegere și eforturi se pot apropia de scopul pe care Buddha vorbea. În plus,
Buddha a încurajat urmărirea altor religii și le-a comparat cu propriile sale învățături. Buddha a
spus că în alte religii este logic și rațional, adică adepții îi pot respecta
Oamenii nici măcar nu au libertatea de a vorbi despre cât de fierbinți sunt. Ei știu că nu sunt
mult mai mulțumiți de religiile care le aparțin, iar biserica nu poate satisface poporul cu vocea
lor, dar ei nu vor să fie respinși de oameni și de alții. Motivul este că este un organ de religie,
membri ai conducerii politice și politice a stării de libertate. Doamna este binecuvântarea unui
comandant proeminent al unei religii, care este de asemenea o convingere. Un om nu are dreptul
să ierte pe nimeni decât pe el însuși. Evident, atunci când sunt îndrăgostiți de doi oameni care
aparțin unei alte religii. De aceea nu faceți religia. Ei nu urmează religia religioasă și sunt
mulțumiți de sentimentele și slăbiciunile oamenilor.9 Asigurați-vă că gândiți-vă înainte de a
comite acest act. Religia nu este subiect al Torei și nu urmează numele unei persoane, unei
persoane și materiale. Consecința unui savant religios este necesară pentru dezvoltarea spirituală
și mântuirea.
Femeia în cadrul religiei Budiste
Poziția femeilor în budism este unică. Buddha le-a dat femeii libertatea de a participa la viața
religioasă. El a fost primul profesor spiritual care a dat o asemenea libertate femeilor. În zilele
dinainte de Buddha, îndatoririle lor erau limitate la bucătărie, nu li sa permis chiar să meargă în
locurile sfinte sau să citească scripturile sfinte. Poziția femeilor în India în timpul lui Buddha era
foarte scăzută. Cercurile de guvernământ au criticat Buddha când le-a permis femeilor această
libertate. În acel moment, acordându-le dreptul de a se alătura comunității monastice a fost un act
extrem de radical. Cu toate acestea, Buddha le-a permis femeilor să se exprime și să demonstreze
că ei, ca și bărbații, au ocazia să ajungă la cel mai înalt nivel în practica spirituală - starea lui
Arhat. Fiecare femeie din lume ar trebui să fie recunoscătoare pentru Buddha pentru că le-a
arătat un mod religios real de viață și pentru că le-a dat această libertate pentru prima dată în
istorie.

9
РЕЛИГИОЗНАЯ ТОЛЕРАНТНОСТЬ В СОВРЕМЕННОМ ОБЩЕСТВЕ.
http://www.noravank.am/rus/issues/detail.php?ELEMENT_ID=5118 (vizitat 09.12.2018)

15
 O bună ilustrare a relației predominante cu femeile de atunci poate fi cuvintele lui Mara:
"Nici o femeie cu creierul ei de pui nu ar trebui să spună că va ajunge la înălțimile pe care
înțelepții le ating". Călugărița (bhikkuni), căreia Mara le-a adresat aceste cuvinte, a răspuns:
"Când mintea este bine concentrată și înțelepciunea nu reușește niciodată, înseamnă că ești o
femeie?
Buddha a confirmat că nu numai omul poate fi înțelept - și femeile sunt înțelepte. Regele
Pasenadi Kosala a fost foarte dezamăgit când a auzit că soția lui a dat naștere unei fete. Așteptat
un băiat. Fără îndoială, Buddha sa opus ferm acestor opinii. Pentru a consola regele trist, Buddha
a spus:O fată poate fi un copil mai bun decât un băiat. La urma urmei, ea poate deveni înțeleaptă
și morală, iar mama soțului ei o va onora ca o frumoasă soție a fiului ei. Un băiat născut de ea
poate face lucruri grozave și poate domni peste țări uriașe. Da, fiul unei astfel de femei nobile va
fi un exemplu pentru țara sa. "
Acum, adepții multor religii doresc să susțină că religia lor a dat femeilor drepturi egale cu
bărbații. Uită-te la lumea din jurul nostru pentru a înțelege situația femeilor din multe țări. Se
pare că nu au drepturi de proprietate, sunt supuse discriminării pe multe probleme și adesea
suferă de diverse insulte, uneori implicite.
Chiar și în țările occidentale, femeile trebuiau să lupte foarte mult pentru drepturile lor, așa
cum au făcut femeile sufragice. În conformitate cu învățăturile lui Buddha, nu există niciun
motiv pentru a pune femeile sub bărbați. În viețile trecute, Buddha sa renăscut în mod repetat ca
o femeie, și în această formă a dezvoltat chiar calități nobile și înțelepciune, până când a ajuns la
Iluminare în ultima sa viață.

16
 5. RĂSPÂNDIREA RELIGIEI BUDISTE ÎN VIAȚA CONTEMPORANĂ A
POPOARELOR DIN EUROPA ȘI SUA ȘI CONSECINȚELE POLITICE ASUPRA
ACESTUI PROCES
Vigoarea budismului modern, aflat pe locul al patrulea în ierarhia religiilor universale, e
confirmată de influenţa exercitată astăzi în lumea occidentală, cum ar fi în Franţa, Marea
Britanie, Germania şi Statele Unite. Răspândirea budismului în aceste ţări se explică prin
interesul unor intelectuali faţă de „oferta“ asiatică a mântuirii, dar şi prin critica acestora la
adresa creştinismului tradiţional. În Statele Unite şi, mai recent, în Europa Occidentală, budismul
s-a răspândit prin intermediul refugiaţilor budişti asiatici. Prin anii ‘70, Occidentul a manifestat
un interes deosebit faţă de budismul tradiţional din Asia de Sud-Est. Astăzi, lucrurile stau altfel.
Budismul tibetan şi practicile sale mistice, pe de o parte, dar şi practicile de meditaţie din Asia de
Est, pe de altă parte, reuşesc să convingă tot mai mulţi adepţi în ţările occidentale, mai ales în
rândul tinerilor.
Budismul a fost introdus în Statele Unite ale Americii de către imigranții asiatici însecolul al
XIX-lea10, atunci când un număr semnificativ de imigranți din Asia de Estau început să sosească
în Lumea Nouă. SUA este casa budiștilor chinezi, japonezi, coreeni, vietnamezi. Discuție despre
budism în America a fost uneori axatăpe problema decalajuluietnic vizibil care separă
congregațiile etnicebudiste de grupurile budiste deimport. Deși multe temple budiste au fost
fondate de către asiatici, acum ele atragmai puțini asiatici americani. Cu excepția Soka Gakkai,
aproape toate grupurilebudiste din America sunt fie etnice fie din import, bazate pe date
demografice alemembrilor săi. Există de multe ori contact limitat între budiștii din diferite
grupurietnice.unul periculos. Adeseaeste susținut că diferențele dintre grupurile budiste apar
benefic din nevoile șiinteresele diferite ale celor implicați.
Budiștii convertiți au tendința de a fi implicațiîn meditație și filosofie, în unele cazuri, să
evite întrutotul capcanele religioase. Pede altă parte, imigranțiiși descendențiiacestora, păstrând
tradiția și menținând uncadru social, eiasumă o importanțărelativămult mai mare, făcând
abordarea lor față de religie mai conservatoare. Americanii tind să fie mai puțini părtinitori față
de budiști în comparație cu altereligii, cum ar fi creștinismul, la care 18% dintre oameni sunt
părtinitori și doar 14% față de budiști. Budiștii americani nu sunt de multe ori crescuți ca

10
G. Rupert. Foundations of Buddhism. Oxford University Press. 1998. 352 p.

17
budiști,32% sunt crescuți în familiide protestanți și 22% în familii de catolici, ceea ceînseamnă
că peste jumătate dintre budiștii americani s-au convertit la un momentdat.
În ultima perioadă, Europa este din ce în ce mai receptivă spre budismul modern ca spre o
alternativă la perceptele tradiționale budiste. Rusia șiAustria sunt singurele state europene care
recunosc astăzi budismul oficial, deși nuneapărat ca religie de statîn țările respective. Mai mult
ca atât, Rusia recunoașteaceastă religie împreună cu islamul, iudaismul și creștinimsul ortodox ca
fiindreligii native pe pămîntul rusesc, acest fapt fiind stipulat în Costituția FederațieiRuse din
1993, toate celelalte grupuri religioase sunt nerecunoscute, ele trebuie săse înregistreze oficial și
să fie supuse respingerii de către stat. 11
Ca rezultat al abordării practice pe cale spirituală, budismul în Asia a văzutdezvoltarea a unei
mari varietățide tradiții, care de-a lungul secolelor s-auamestecat cu culturile locale. O astfel de
varietate este, de asemenea, întâlnităînEuropa, deoarece majoritatea organizațiilor budiste din
Europa au profesorispirituali originari din Est. Cu toate acestea, recent, numărul de cadre
didacticeoriginare dinvest a început să crească, și în mod similar multe organizații au văzutîn
aspectul de Estal lor o posibilitate de transformare într-o aparență de unbrandmai local, adică
european sau de Vest, arătând astfel că, în Europa, budismul esteotradiție vie.
Într-un continent deschis spre alternativespirituale, budismul este atractiv pentru mulți,
datorită accentului său pe efortul personal și disponibilitatea metodelor spirituale și profesorilor
capabili. Prinurmare, există un interes mare în practica diferitelor forme de meditație
budistăclasică, precum și modernă.În același timp, studiile despre budism continuă să reprezinte
un interes substanțial în domeniul academic. Budismul prin multiplele sale aspecte,fără îndoială,
aremulte de oferit Europeide astăzi.Unul din cele mai importante temple budiste din Europa este
cel aflat in PlumVillage, Franța. Această biserică budistă reprezintă un organ de conducere
recunoscut legal în Franța.

Е. С. Сафронова. Буддизм в России . Государство, религия, церковь в России и за рубежом. 2010 Nr. 1.С.
11

140—164.

18
Direcțiile de influență a religiei budiste în relațiile internaționale
În cadrul comunității budiste principiile fundamentale sunt nonviolente, chiar ascetice,
bazete pe moralitate și meditație. Protecția religioasă a budismului este formată pe spații
prospere, variantele lui regionale caracterizându-se pe nonviolență și behaviorism-societal și
statal pacifist. Din punct de vedere canonic, statul trebuie să aibă o pătrundere religioasă
pacifistă. Temele centrale ale teologiei budiste, legea Karma și reâncarnarea denotă că omul este
o succesiune de fenomene fizice și morale care se dezvoltă și se dezintegrează. 12 Fiecare viață
existentă este un impuls pentru o naștere viitoare, iar starea d eiluminare omologhează un șir de
drepturi umane din perspectiva ontologică, dreptul la cuvând sau dreptul la meditație și reflecție.
Cert este că ideea nemuririi sufletului proprie budismului contrastează cu ideea creștină de
glorificare. Cu tot pragmatismul sau radicalismul în cautarea absolutului, budismul are
ocontribuție importantă asupra comunităților religioase din sistemul internațional care practică
principiile și valorile acestei religii, precum și din considerentul că budismul promovează
relațiile pacifiste între indivizi, grupări, comunități și state.
Budismul ocupă un rol important în viața contemporană a statelor, iar dacă numărul
convertiților va crește, acesta va fi capabil să concurezenu numai cu islamul și iudaismul, dar și
cu creștinismul. Se poatespune că budismul a jucat acelaşi rol important în istoria popoarelor
Asiei, pe carel-a avut creştinismul în Europa sau islamismul în Orient şi Africa de
Nord.Budismul este considerat ca unul din marile sisteme religioase ale lumii de astăzi.Sfera sa
de influenţă este Asia, iar adepţii lui îl consideră a fi o religie universală.Misiuni budiste au fost
organizate în Europa, America, Rusia și alte state unde budismul a ocupat un rol important și pe
care il are și astăzi.

12
V. Beniuc. Factorul confesional în relațiile de securitate internațională. Institutul de Relații Internaționale. 2008.
p.14

19
CONCLUZII

Budismul a avut un impact puternic asupra popoarelor asiatice datorită faptului că se

proclama ca fiind în primul rȃnd o filozofie sau o formă de psihologie ce ajută oamenii să se
elibereze de suferință. Spre deosebire de alte religii,el nu susține existența unei ființe supreme și
încurajează să se pună la îndoiala sau chiar să se sfideze autoritatea.
Budismul și-a dezvoltat un stil accesibil tuturor claselor de oameni care i-a permis să se
extindă și să primească adepți.
Unul din motivele pentru care a rezistat atȃt de mult timp în culturi diferite este felul în
care a reușit să înglobeze diferitele elemente și să se modeleze după obiceiurile fiecărei zone în
care a pătruns.
Budismul a oferit popoarelor asiatice instrumente eficace care conduc spre
experimentarea directă a conștiinței după cum afirmă Lopon Ceciu Rinpoce unul dintre cei mai
experimentați maeștri budiști: ,,Învățătura lui Buddha este asemenea diamantului- deși esența îi
este aceeași, își schimbă culoarea în funcție de cea a ambianței.” Budismul se adaptează
tradițiilor culturale ale diferitelor țări, fără ca esența să-i fie alterată.
Viziunea budistă precum și metodele sale de o mare flexibilitate sunt astăzi mai ușor de
înțeles ca oricȃnd.
Atrași de idealurile budismului precum pacifismul, dăruirea și implicarea socială s-au
înființat diferite organizații care colectează și trimit bani unor grupuri naționale și internaționale
care militează pentru pace și drepturile omului. Se organizează și sesiuni ale unor secte centrate
pe problemele sociale cu care se confruntă societatea: divorțul, dependența de droguri, depresia
sau sinuciderea.
Așadar, impactul asupra popoarelor asiatice a fost atȃt de puternic încȃt oamenii s-au
schimbat și sunt dispuși să facă voluntariate, să doneze bani, să organizeze proteste, să se
sacrifice și totul pentru a urma cuvintele discipolului lor ,,Pentru binele multora, pentru fericirea
multora”.

20
BIBLIOGRAFIE
1. Крывелев Иосиф. История религий. модернизация буддизма и европейский
необуддизм. том 2. https://religion.wikireading.ru/72738 (vizitat 21.11.18)
2. Крывелев Иосиф. История религий. буддизм в xx в. том 2.
https://religion.wikireading.ru/72739 (vizitat 21.11.18)
3. Н.В.Володина. Оcобенности Буддийской Государственно Правой Модели в
Современном мире. Москва. Вестник РУДН. 2013. N.3 122 c.
4. Краткая история Буддизма.
https://pikabu.ru/story/kratkaya_istoriya_buddizma_4988570 (vizitat 21.11.2018)
5. Буддизм. http://www.grandars.ru/college/filosofiya/buddizm.html (vizitat 21.11.2018).
6. Izvoarele budismului.
http://www.interculturel.org/documente/Curs_IR_pentru_master_UNESCO.pdf (vizitat:
21.11.18)
7. G. Rupert. Foundations of Buddhism. Oxford University Press. 1998. 352 p.
8. Е. С. Сафронова. Буддизм в России . Государство, религия, церковь в России и за
рубежом. 2010 Nr. 1.С. 140—164.
9. V.Beniuc. Factorul confesional în relațiile de securitate internațională. Institutul de
Relații Internaționale. 2008. 344 p.
10. Религия свободы . https://www.theravada.su/node/693 (vizitat 09.12.2018)

21