Motto:” Daca imi spui , o sa uit.

Daca ma inveti, o sa-mi amintesc.

Daca ma implici, o sa invat.”( Benjamin Franklin)

Scoala in perceptia adolescentilor

1. Introducere- Caracteristicile adolescentei

2. Datele statistice cu privire la esantion
3. Aplicarea chestionarului” Scoala in perceptia elevilor”
4. Comentariu privind raspunsurilela chestionar
5. Incheiere- concluzii, opinii personale

Bibliografie:

 A.Cosmovici, L. Iacob” Psihologie scolara “ , editura Polirom, Iasi, 1999

 Emil Verza, Florin Emil Verza” Psihologia varstelor”. Editura Pro Humanitatate,
Bucuresti, 2000
 A Baban( coord) Consiliere educationala, Edit. ASCR, Cluj-Napoca,2009
 Nathalie de Boisgrollier” Fericiti la scoala totul incepe acasa”, Editura Niculescu,
Bucuresti, 2018
 Scoala in perceptia adolescentilor

1. Introducere- Caracteristicile adolescentei

Perceptia multora despre adolescenta este ca fiind o perioada critica,
dificila, greu de gestionat de catre parinti, “varsta crizelor”,” varsta marilor
elanuri”. Nu de putine ori adolescentii sunt priviti ca niste “ ciudati”,
“straini”,” singuratici”, “rebeli”.
Indiferent de cat de critica este trecerea la pragul acestei varste, ea
presupune cu necesitate rezolvarea unor aspecte legate de dezvoltare, care
fac posibila aparitia din punct de vedere biologic cat si psihic a viitorului
adult:dobandirea independentei fata de parinti; adaptarea la propria
maturizare sexuala; stabilirea unor relatii de cooperare si de lucru cu alte
persoane, fara insa a fi dominat de acestea; decizia si pregatirea pentru o
anumita vocatie; dezvoltarea unei filosofii de viata- credinte si standard
morale; dobandirea identitatii
In planul dezvoltarii biologice adolescentul tinde spre un echilibru si
spre adoptarea unei conformatii apropiate de cea a adultului. In plan
psihologic transformarile sunt insa extrem de rapide, cu salturi la nivelul
unor functii si evolutii lente la nivelul altora.
Adolescentul este un nonconformist, un idealist, un luptator activ
pentru indeplinirea dorintelor sale, un original in adaptarea solutiilor
urmarite, in modul de a privi si a se adapta la lumea inconjuratoare.
In ceea ce priveste dezvoltarea psihica, se dezvolta constiinta de
sine, propria identitate, indeosebi identitatea vocationala. Adolescenta este
un timp al convingerilor in propria istorie personala, in propria unicitate
care pot distorsiona realitatea:” Sunt singura care a trait asa ceva”.
Perceptia de sine a adolescentului poate fi negativa sau pozitiva.
Acorda atentie imaginii corporale si pun accent pe unele caracteristici fizice,
aceste perceptii fiind supraestimate ducand la narcisism dar si subestimate,
ceea ce poate genera complexe, frustrare.
Cand intervin esecuri in adaptarea scolara sau cand stima de sine este
joasa, tanarul nu manifesta initiativa si perseverenta in activitate. Pe
fondul unor succese si expectante de sine inalte, manifesta incredere,
putere de actiune, dorinta de a invinge dificultatile.
Dependenta materiala, emotionala fata de parinti poate genera
conflicte , frustrari, teama. Adolescentul se straduieste tot mai mult sa iasa
de sub tutela parintilor. Grupul de prieteni este extrem de important.
Dezvoltarea intelectuala a adolescentului reflecta aviditatea pentru
achizitii de cunostinte si disponibilitatea pentru confruntarea de idei cand
se apeleaza la forme verbale precise si elevate. Se evidentiaza gandirea,
formala, discursiva si se constituie perceptia despre lume si viata. Adopta
un stil propriu de invatare bazata pe memorarea logica. La 16-18 ani atinge
un nivel maxim de operativitate a gandirii, apar rationamentele ipotetico-
deductive. Examinarea multiplelor fatete ale unei probleme si luarea in
calcul a tuturor posibilitatilor determina adesea amanarea pana la blocarea
deciziei.
Doreste sa fie unic, sa se diferentieze net de ceilalti si aspira la
admiratia si respectul celor din jur.
Limbajul contine concept abstracte, adolescentii sunt avizi de
cunoastere, sunt creativi, dorind ca prin elaborarea unor produse sa se
defineasca si sa-si diferentieze personalitatea unica.
Jean Rousselet remarca trei conduite: conduita revoltei cand refuza
ceea ce a invatat si I s-a impus sa invete, adopta atitudini negativiste,
contrazice pe altii fara temei, ironizeaza; conduita inchiderii in sine cand se
autoanalizeaza, isi cenzureaza exprimarea sentimentelor, actiunilor, analiza
comportamnetelor altora, reverie; conduita exaltarii si afirmarii prin care se
cauta confruntarea cu altii pentru a-si verifica propriile capacitate
intelectuale, fizice. Unii autori identifica strategii de autoaparare fata de
temeri, anxietati: “ negarea realitatii”- retragerea din competitii,
imbolnavirea inainte de examene; rationalizare- de tipul” strugurii sunt
prea acri”, somatizari, regresii etc. Incarcatura emotionala a varstei poate
duce la stari anxioase si depresive concretizate intr-o incidenta crescuta a
tuburarilor de comportament alimentar, a consumului de droguri, a
tentativlor suicidare.
In adolescenta se stabilizeaza componentele personalitatii.
Interesele se diversifica, se formeaza trasaturi de caracter( responsabilitate,
respect, perseverenta, corectitudine, etc) Adolescentii dobandesc o
atitudine critica( criticism impotriva “ sistemului”, “ scolii”, “parintilor”), se
autoanalizeaza, au capacitatea de autoreglare a stimei de sine mai mare.
Fixarea unor scopuri si urmarirea acestora se realizeaza tot mai mult in
adolescenta tarzie.
2. Date statistice cu privire la esantion
Numar subiecti chestionati: 30
Varsta: 15ani 4 elevi; 16 ani 18 elevi ,17ani 6 elevi; 18 ani 2 elevi
Clasa: a- X-a si a XI-a
Sexul: 3 din total fete, 27 din total baieti
Zona de provenienta: 21 din total urban, 9 din total rural
Etnia : 27 romana, 2 macedoneana, 1 lipoveana
Numar total de frati/ surori: niciunul …7 elevi, 1…15 elevi, 2…2 elevi, 3…6
elevi
3. Aplicarea chestionarului
S- a aplicat Chestionarul” Scoala in perceptia elevilor”( anexa 1).
S-a respectat masura confidentialitatii. S-a insistat asupra sinceritatii
raspunsurilor. Instructajul si conditiile aplicarii au fost acelasi pentru toti
elevii.
4. Comentariu privind raspunsurile la chestionar
Analizand raspunsurile obtinute la chestionar subiectii cuprinsi in
studio au raspuns dupa cum urmeaza:
La itemul 1 subiectii au raspuns astfel: “ Consider ca ceea ce invat la
scoala imi este util” “ la examenele viitoare” 11 din 30 elevi, “pentru o
viitoare profesie “7 din 30 elevi,” doar la lucrarile de control” 6 din 30 elevi,
“ pentru viata in general” 5 din 30 elevi. Unul dintre elevi nu a ales nici o
varianta, ci a adaugat o varianta proprie considerand ca ceea ce invata la
scoala nu ii va fi util” niciodata”.
 La itemul 2 s-a raspuns astfel: Cunostintele transmise la orele de curs,
presupun din partea noastra un efort de intelegere “ Mediu la majoritatea
materiilor” 19 din 30 elevi;” mare la majoritatea materiilor” 8 din 30, “ mic
la majoritatea materiilor” 3 din 30.
Itemul 3 a dezvaluit urmatoarele raspunsuri: Profesorii manifesta
disponibilitatea de a furniza informatii suplimentare, la solicitare”cativa
dintre profesori” 19 din 30 elevi, “ majoritatea profesorilor”9 din 30 elevi,
“niciunul dintre profesori” 2 din 30 elevi.
La itemul 4, Pretentiile profesorilor la testari, evaluari sunt “ corecte
in raport cu ceea ce ne predau” 14 din 30 elevi, “ prea mari in raport cu
ceea ce ne predau” 10 din 30 elevi, “mici in raport cu ce ne predau” 6 din
30 elevi.
Itemul 5, Merg la scoala ” pentru ca este obligatoriu” 16 din 30
elevi, “pentru a invata” 13 din 30 elevi, “pentru a ma intalni cu colegii” 8 din
30 elevi
Itemul 6 a dezvaluit faptul ca evaluarea scrisa este forma de
evaluare cel mai des utilizata de catre profesori (73 puncte), urmata de
examinarea orala(52 punte), referatele si portofoliile 36 puncte, pe ultimul
loc, cu 21 puncte fiind utilizate proiectele in echipa.
Itemul 7 arata ca formele de evaluare agreate de majoritatea
elevilor sunt referatele si portofoliile( 50 puncte), urmate de proiectele in
echipa( 47 puncte), evaluarea scrisa( 45 puncte) si examinarea orala(
32puncte).
Itemul 8, Profesorii manifesta disponibilitate de a comunica pe
probleme personale ” cativa” 21 din 30 elevi,” niciunul “5 din 30 elevi,
“majoritatea” 4 din 30 elevi.
Itemul 9,Profesorii isi adapteaza modul de predare, la capacitatea de
intelegere a elevilor: “cativa” au raspuns 18 din 30 elevi, “majoritatea” 11
din 30, un elev considerand ca nu isi adapteaza niciun profesor modul de
predare.
Itemul 10, Profesorii ajuta cand observa unele dificultati de
intelegere ale elevilor” cativa” 16 din 30, majoritatea 11 din 30, niciunul 3
din 30.
 Itemul 11, Profesorii evalueaza in mod obiectiv la teze/ teste
“majoritatea” 15 din 30 elevi, “cativa”11 din 30, “niciunul “4 din 30.
Itemul 12- O evaluare drastica la unele discipline este un semn ca
profesorul “ incearca sa stimuleze elevii” pentru 13 din 30 elevi, “ isi face
datoria” pentru 9 din 30, in timp ce pentru restul elevilor evaluarea drastica
este o dovada de rautate din parte profesorilor.
Itemul 13- Atunci cand unii elevi sunt indiscilinati 20 din 30 elevi
apreciaza ca profesorii ii evalueaza doar pe cei indisciplinati ca pedeapsa,
8 din 30 considera ca profesorii evalueaza toti elevii iar restul considera ca
profesorii nu folosesc evaluarea pentru a pedepsi.
Itemul 14, Discut cu parintii mei despre ce am invatat la scoala
“ rareori” 10 din 30, “deseori “10 din 30,” foarte rar” 7 din 30, “foarte des”
3 din 30.
Itemul 15 - Din 30 elevi 13 apreciaza ca parintii tin legatura rareori
cu profesorii de clasa, 8 considera ca parintii tin legatura deseori, 6
apreciaza ca parintii tin legatura foarte rar , in timp ce doar 3 considera ca
parintii tin legatura foarte des.
Itemul 16 - Elevii chestionati apreciza ca profesorul ideal ar trebui
sa fie: intelegator( 9 elevi din 30), sa explice bine, pe inteles( 5 elevi)
prieten cu elevii( 3), corect, sa dea note pe merit( 3), sa se implice(2) ,sa
comunice cu elevii pentru a-I atrage materia (2), sa ajute elevii(2) sa rada,
sa binedispuna elevii (2) sa evalueze prin referate si proiecte(2), sa-si faca
datoria(2), sa fie bun la suflet(2), inspire (1elev), sa fie dur(1) , sa fie
calm(1), sa se adapteze dupa ritmul elevilor(1), sa permita elevilor sa nu
scrie si sa stea pe telefon(1), sa dea note mari(1), sa asculte muzica(1), sa
nu lase corigenti(1).
Itemul 17 Daca scoala ar fi o floare, 7 elevi apreciaza ca aceasta ar
fi trandafir, 3- lalea, 2- cactus, 2- liliac,2- floare ofilita,1- floare carnivora, 1-
Rafflessia arnoldii , zambila( 1), crin( 1), urzica (1),tufa(1), crizantema(1),
ciumafaie(1), ghimpe(1)” un ghiocel stand sub omat”(1), “ o floare
neinflorita pentru ca sigur nu-si atinge scopul”(1), buchet(1)
 5. Incheiere- concluzii, opinii personale
Raspunsurile elevilor la itemul 1 arata ca sunt orientati mai mult spre
realizarea unor scopuri pe termen scurt- a lua examenul, la lucrari de
control si mai putin pe scopuri indepartate, “ pentru viata in general”. De
asemenea, raspunsurile arata ca sunt motivati si de cunostintele utile
pentru o viitoare profesie, fiind un liceu vocational, tehnic.
Majoritatea apreciaza ca depun efort mediu de intelegere a
cunostintelor.
Cei mai multi elevi apreciaza ca doar unii profesori manifesta
disponibilitate pentru furnizarea unor informatii suplimentare.
Majoritatea adolescentilor chestionati apreciaza ca profesorii au
pretentii corecte in raport cu ceea ce predau.
Raspunsurile la itemul 5 releva spiritual critic si independent al
adolescentilor. Majoritatea considera ca vin la scoala din obligatie. Celelalte
raspunsuri arata alegerea unor preocupari specifice- invatarea care le
satisface setea de cunoastere cat si intalnirea cu colegii ce are ca scop
nevoia de a socializa, comunica.
Rezultatele la itemii 6 si 7 arata ca majoritatea profesorilor folosesc
frecvent metode de evaluare nepreferate de elevi, evaluari scrise,
examinare orala. Folosirea preponderenta a metodelor de evaluare clasice
si mai putin a celor moderne( bazate pe colaborare, dezvoltarea
creativitatii) arata rigiditatea in evaluare a unor cadre didactice, lipsa de
flexibilitate, rezistenta la schimbare, orientarea pe evaluarea cunostintelor,
a continutului lectiei si mai putin pe evaluarea competentelor.
Adolescentii apreciaza corectitudinea profesorului, concluzie ce reiese
din raspunsurile la intrebarea 11 dar si din rapunsurile libere privind
calitatile profesorului ideal. De asemenea posibil ca aceasta valoare sa fie
interiorizata si de ei , devenind trasatura de caracter. Sinceritatea si
aprecierea corecta a unor situatii din partea elevilor demonstreaza acest
lucru(“ in adolescenta se stabilizeaza structurile personalitatii” E Verza).
Rapunsurile la itemul 13 arata ca multi dintre profesori folosesc
evaluarea cunostintelor in scopul sanctionarii comportamentelor disruptive
la clasa.
 17 din cei chestionati discuta foarte rar si rareori cu parintii despre
scoala si doar 13 des si foarte des. 19 apreciaza ca parintii tin legatura cu
profesorii foarte rar si rar iar 11 deseori si foarte des. Raspunsurile la
aceste intrebari sugereaza independenta tot mai mare a adolescentilor fata
de parinti cat si lipsa de comunicare ceea ce poate genera conflicte,
insingurare a adolescentului, predipozitie spre situatii de risc in cauza unor
dificultati scolare( abandon, consum de droguri, depresie).
Importanta parteneriatului scoala familie, legatura parinti-profesori
este relevanta in atingerea scopului comun- educatia elevilor.
Raspunsurile libere la itemul 16 privind descrierea profesorului ideal
arata spiritul idealist, critic , analitic , dar si corectitudinea, sinceritatea,
creativitatea adolescentilor, dar si nevoia ca profesorii sa fie intelegatori,
buni, sa explice, sa comunice, sa fie corecti.
Sarcasmul in limbaj specific varstei este evidentiat in multe raspunsuri
libere la intrebarea 17:” o floare neinflorita pentru ca nu-si atinge
scopul””tufa”, ” ciumafaie”, analiza aspectelor positive si negative ale scolii(
scoala este un “trandafir”, “ cactus frumos”- flori frumoase dar si cu tepi).
Folosirea neologismelor, preocuparea spre cunoasterea stiintifica,
sarcasmul sunt evidente in raspunsul “Daca scoala ar fi o floare ar fi
Rafflessia arnoldii”( floarea cea mai mare individuala, cu miros de cadavru
in descompunere).
Antagonismul in aprecierea scolii, a profesorilor este evident. Desi
scoala inteapa, urzica, miroase a cadavru, este obligatorie , totusi
majoritatea profesorilor sunt obiectivi, majoritatea incearca sa stimuleze
prin evaluare, cativa ajuta cand observa dificultati de intelegere a
informatiilor
Inchei printr-un citat extras din raspunsul liber al unuia dintre elevi :
“ Un profesor obisnuit preda
Un profesor bun explica
Un profesor ideal te inspira”.