STDDII ŞI DOCUMENTE

CU PRIVIRE LA

ISTORIA ROMÎNILOR
i.
SOCOTELILE BISTRIŢEI (Ardeal)
II.

ACTE RELATIVE LA ISTORIA CULTULUI CATOLIC IN PRINCIPATE

ADUNATE ŞI I I I ' A R I T E

CU O PREFAŢA D E S P R E PROPAGANDA CATOLICA PANA LA 1500

N. IORGA
PROFESOR L A U N I V E R S I T A T E A DIN B U C U R E Ş T I

EDITTIUA M I N I S T B F t l U L T J I T)TC I N ' S ' l T t T T O T T E

BUCUREŞTI

Stabilimentul grafic I. V. SOCECÛ, Strada Berzei, 59

1901
 STUDII ŞI DOCUMENTE
CU PRIVIRE LA

ISTORIA ROMÎNIIiOR
i.
SOCOTELILE BISTRIŢEI (Ardeal)
II.

ACTE RELATIVE LA ISTORIA COLTULUI CATOLIC IN PRINCIPATE

CU O PREFAţA D E S P R E PROPAGANDA CATOLICA PANA LA 1500

ST. IORGA
PROFESOR L A U N I V E R S I T A T E A D I S BUC O R E S T I

M J I J I riiiJA A I I M ' S r i : u n i . T i ut: I N S Iliijt.".ţ-ii-a

BUCUREŞTI

Stabilimentul grafic I. V. S0CECÌ7, Strada Berzei, 59

1901

BCU Cluj-Napoca

RBCFG201300227
18693

62174- Vol. ].
 STUDII ŞI DOCUMENTE

m PRIVIRE LA ISTORIA R0MÎNIL0R

in
 PREFAŢA

C ì n d , în S e p t e m b r e , M i n i s t r u l d e I n s t r u c ţ i e P u b l i c ă , d . C.
C. Arion, a încuviinţat tipărirea p e socoteala Ministeriuluï a
culegerii mele de documente, eram d e p a r t e de a mă aştepta
la o atît d e fericită h o t ă r î r e . Material pregătit pentru tipar,
a d n o t a t a d e c ă şi r e v ă z u t , n ' a v e a m . P e n t r u a î n c e p e a trebuit,
în a s e m e n e a î m p r e j u r ă r i , s ă d a t i la l u m i n ă î n t ă i u u n material
maî uşor d e preparat, chiar dacă era d e o însemnătate mai
mică.
D i n t r ' o publicaţie a n t e r i o a r ă a mea, ale cărei proporţii n u
le maî puteam creşte — pentru a nu păgubi şi m a î mult
nişte editori cu b u n ă v o i n ţ ă — d e l a Documentele din Bistriţa
îmî rămăsese socotelile latine ale oraşuluî, partea c e n e in­
t e r e s e a z ă p e n o î d i n ele. Cu dînsele a m î n c e p u t volumul în­
t ă i u a l « S t u d i e l o r şi documentelor».
M a î a v e a m î n s ă şi a l t e s o c o t e l i , şi m ' a m g î n d i t u n m o m e n t
s ă d a u la î n c e p u t u l p u b l i c a ţ i e i mele numai materiale de a-
c e s t e a , c a r e a r fi f o s t î n l e g ă t u r ă , d e o s e b i n d u - s e n u m a i prin
p r o v e n i e n ţ a lor, cu a c e l e p e c a r e le t i p ă r i a m , şi l e tipăresc
î n c ă , în r e v i s t a « E c o n o m i a N a ţ i o n a l ă » . D e c i , în u r m a s o c o t e l i l o r
latine din Bistriţa am dat, d u p ă preţioasele condici păstrate
în A r c h i v e l e bisericii catolice din Iaşi, e x t r a s e d i n socotelile
Iesuiţilor şi F r a n c i s c a n i l o r statorniciţi în capitala Moldovei.
P e c î n d l u a m la Iaşi, m u l ţ ă m i t ă b i n e v o i t o a r e i p e r m i s i u n i a
Monseniorului episcop Jaquet, extrasele mele d e socoteli, a-
d u n a s e m î n s ă şi u n m a r e n u m ă r d e d o c u m e n t e , p r i v i t o a r e l a
v i a ţ a şi d e s v o l t a r e a catolicismului în M o l d o v a . D i n ele, în-
ş e l î n d u - m ă a s u p r a î n t i n d e r i i lor reale, v o i a m s ă fac u n s i m p l u
VI

a p e n d i c e la s o c o t e l i l e m i s i o n a r i l o r . C u m s e v e d e î n s ă , e l e a u
c u p r i n s m a i m u l t e p a g i n î d e c î t a m b e l e feluri d e s o c o t e l i , îm­
preună.
D i n Bucureşti nu a ş t e p t a m să g ă s e s c materiale mai vechi.
Dorind însă a lumina unele l e g ă t u r i cu M i s i u n e a din Mol­
d o v a , ale F r a n c i s c a n i l o r Provinciei bulgaro-valache, am cerut
Monseniorului archiepiscop Hornstein voia d e a face cerce­
t ă r i şi aicî. Permisiunea mi s ' a a c o r d a t , şi a m aflat în Ar-
chivele archiepiscopicî un n u m ă r destul d e mare d e d o c u m e n t e
care privesc, sau comunitatea catolică din Bucureşti sau cele,
maî vecht şi m u l t ă vreme maî însemnate, din Tîrgovişte şi
Rîmnicul-Vîlceî. D a c ă ele nu d a u multe lămuriri asupra or­
ganisant propagandei şi persoanei celor ce se găsiau în
f r u n t e a s a u în s e r v i c i u l eî, ele c u p r i n d , pentru administraţia
a v e r i l o r t e r i t o r i a l e a l e b i s e r i c i l o r l a t i n e , ş t i r i c a r e p o t f o l o s i şi
la a l t c e v a d e c î t la i s t o r i a c a t o l i c i s m u l u i în Ţara-Romănească.
T o t în B u c u r e ş t i a m aflat, la b i s e r i c a B ă r ă ţ i e î , u n exemplar
din obituariul Misiunii, pe care l-am tipărit la u r m a docu­
mentelor d e altă n a t u r ă din această despărţire.
D e la S e m i n a r m i catolic a m c ă p ă t a t , din partea reveren­
d u l u i d i r e c t o r , p ă r i n t e l e C. A u n e r , c ă r u i a îî s î n t s u p t multe
raporturi îndatorit, scrisori de recomandaţie pentru parochiî
c a t o l i c i d i n T î r g o v i ş t e şi C î m p u l u n g . I n cel d ' i n t ă i u l o c n ' a m
aflat n i m i c , d e c î t , în c u r t e a c a s e i p a r o c h i a l e , u n f r a g m e n t d e
piatră sepulcrală din secolul al XVIl-lea. Documentele tre­
c u s e , în a l t e t i m p u r i , la B u c u r e ş t i , şi s e şi p ă s t r e a z ă acolo,
î m p r e u n ă cu c r o n i c a d i n c a r e la 1 8 6 5 , d . H a s d e û a d a t t o a t ă
p a r t e a n a r a t i v ă , î n Archiva istorică.
D i n potrivă, la C î m p u l u n g , în v e c h i a m ă n ă s t i r e d e acolo,
ale cărei î n c e p u t u r i sînt m a î vechi, fără îndoială, decît înce­
puturile Voevodatuluî muntean, am găsit o întreagă archiva,
foarte bine păstrată şi p u s ă într'o excelentă ordine de pă-,
rintele Auner, care a c o n d u s altă d a t ă mica şcoală de acolo.
D e acolo am cules un bogat mănunchiti de acte, asămănă-
t o a r e cu cele d i n B u c u r e ş t î , d a r , în g e n e r e , m u l t m a l însem­
nate decît acelea. Cum şi e r a firesc pentru această veche
c o l o n i e d e S a ş i şi U n g u r i c a t o l i c i , în j u r u l c ă r o r a , emigrînd
 VII

d i n s a t e , s ' a û a d u n a t în c u r s u l v e a c u r i l o r R o m î n i î ortodox!,
c e li-au d e v e n i t concetăţeni.
R e l a ţ i i l e d e p r o t e c ţ i e şi a t î r n a r e în c a r e s e g ă s i a u A g e n ţ i i
a u s t r i a c ! d i n p r i n c i p a t e şi c a t o l i c i i d e la n o i , m ' a u îndemnat
să studiez, din punctul mieû de vedere, corespondenţa con­
sulară austriacă, păstrată în c o p i e l a A c a d e m i a R o m i n a , în
volume prea numeroase pentru a se putea spera o publicare
a p r o p i a t ă a lor. C e a m g ă s i t acolo, f o r m e a z ă cel maî îmbiel-
ş u g a t şi m a l p r e ţ i o s m a t e r i a l p e n t r u i s t o r i a politică, d a c ă se
p o a t e z i c e ast-fel, a c a t o l i c i s m u l u i , în Ţ a r a - R o m ă n e a s c ă mal
a l e s , d a r şi în Moldova
D i n multele copil de documente ce am strîns în cursul
c ă l ă t o r i i l o r m e l e ş t i i n ţ i f i c e , d i n c o r e s p o n d e n ţ a c o n s u l a r ă fran-
cesă copiată tot pentru Academie, din documentele romane
a d u n a t e d e d. A l . E m . L a h o v a r y şi d i n a c t e l e d e la Propa­
g a n d ă s t r ì n s e d e d. I ^ B i a n u şi p u b l i c a t e n u m a i în p a r t e în
« C o l u m n a lui T r a i a n » , a m format o n o u ă despărţire a cărţii.
D e un c a r a c t e r m a l a m e s t e c a t , ea p r e s i n t ă î n s ă un interes
m a l viu şi m a l î n t i n s pentru cine s t u d i a z ă istoria poporului
nostru însuşi.
In s f î r ş i t , c î n d c r e d e a m c a r t e a m e a î n c h e i a t ă , p ă r i n t e l e A u n e r
m'a înştiinţat de sosirea la a r c h i e p i s c o p i e a documentelor
r ă m a s e î n c ă la R î m n i c . D i n ele a m m a l s c o s c î t e v a a c t e , c a r e
l ă m u r e s c mal bine p e cele c e le c u n o ş t e a m d e î n n a i n t e sau
c u p r i n d c h i a r i n f o r m a ţ i i în a d e v ă r nouă.
A s t - f e l , d e la o c u l e g e r e d e s o c o t e l i , pe care o plănuiam,
a m a j u n s la o a d u n a r e a documentelor privitoare Ia i s t o r i a
catolicismului în R o m a n i a şi ast-fel p e î n c e t u l am ajuns a
p u n e î m p r e u n ă , n u t o t c e s e p o a t e şti în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă —
căci sînt atîtea lucruri inedite, care n u mi-aû f o s t accesibile
şi n u v o r ieşi d e c î t p e î n c e t u l la l u m i n ă ! — , d a r cel puţin
t o a t e m a t e r i a l e l e c e s e aflaû la n o i şi care p a n ă acum erau
aproape ignorate.
 INTRODUCERE

P e b a s a l u c r u r i l o r c e s e ş t i a u şi p a n ă a c u m şi a c e l o r ce
s e p o t şti d e a c u m î n a i n t e , prin colecţia d e faţă, se poate
scrie destul de complect o istorie a catolicismului în ţerile
r o m î n e . A c e a s t a o v o i u şi f a c e - o , d a r m a i t â r z i u n u m a i , după
c e s t u d i i l e m e l e v o r fi t e r m i n a t e . P o v e s t i r e a v a a p ă r e a a t u n c i
în « R e v u e d e l ' O r i e n t c h r é t i e n » , u n d e m ă p o t a ş t e p t a la c e t i ­
t o r i m a î n u m e r o ş i d e c î t aici.
P a n ă la a c e a p u b l i c a ţ i e însă, î m p ă r t ă ş e s c d e o c a m d a t ă u n e l e
r e s u l t a t e , p r i v i t o a r e la t i m p u r i l e m a î v e c h i . E l e s î n t n o u ă şi
mi s e p a r puţin contestabile.

I.

P e la î n c e p u t u l s e c o l u l u i a l X I I I - l e a , tot ş e s u l cît se în­

tinde de la V o l g a p a n ă la Carpati! ungureşti era acoperit
1
d e v a l u r i l e t o t d e a u n a în m i ş c a r e a l e C u m a n i l o r p ă g î n î . Supt
s t ă p î n i r e a l o r , t r i b u t a r i şi h r ă n i t o r i aï h o r d e ï r ă z b o i n i c e , t r ă i a u ,
d u c î n d viaţa p a t r i a r c h a l ă a a l t o r t i m p u r i , p o p u l a ţ i i ruseşti în
Răsărit, iar în A p u s cîţî dintre Romînî se maî găsiau la
N o r d u l s ă l b a t e c al D u n ă r i î . D i n c o l o d e m u n ţ î p u t e r e a nomi­
nală a regelui Ungarieî se întindea a s u p r a întregeî cetăţuî a
Ardealului, dar în a p r o p i e r e a cingătoriî apărătoare a Car-

1
V . a s u p r a l o r b r o ş u r a d-luî G h e r g h e l (Zur Geschichte Siebenbiirgens) şi ar­
t i c o l e l e a c e l u i a ş i în r e v i s t a « T i n e r i m e a r o m î n â » , s e r i e nouă, I şi II.
X

p a ţ i l o r n u e r a u o r a ş e , s a t e , n u e r a c i v i l i s a ţ i e , şi n u m a i p u ţ i n e
elemente omeneşti răzleţite se întîmpinau în ţ a r a p u s t i e a
Bîrseî, ducîndu-şî zilele în s ă r ă c i e şi frică, cu ochii la pă­
surile neapărate.
1
P e n t r u a î m p o p o r a ţ a r a p u s t i e «din A r d e a l , c ă t r e C u m a n i » ,
pentru a o apăra, întemeind dincolo de munţî un p o s t de
observaţie, regele Andrei al I l - l e a c h e m ă p e cavalerii teu­
toni, gata să părăsească Pămîntul Sfînt, unde nu se maî
putea nădăjdui nhnîc.
E î v e n i r ă , s e i n s t a l a r ă î n c ă d i n 1 2 1 1 , a n u l c î n d li s e făcu
d o n a ţ i a s o l e m n ă a B î r s e î şi a ţ e r i î , fără h o t a r e , pe care ar
2
fi p u t u t - o d o b î n d i « d i n c o l o d e m u n ţ î » . , Şi în c u r i n d , supt
p r o t e c ţ i a Kreuzburgurilor, cetăţilor d e lemn ale călugărilor
fratelui Dietrich se aduna, aducînd cu d î n s a m u n c a şi în­
f l o r i r e a , o p o p u l a ţ i e a m e s t e c a t ă d e c o l o n i , — U n g u r i şi S e c u î , —
d i n p ă r ţ i l e v e c i n e . E a e r a a t î t a d e n u m e r o a s ă în 1 2 2 2 , z e c e
ani d u p ă colonisarea pustiei, după deschiderea acestei slo­
bozii creştine, încît se d ă d u voie Marelui Maestru a înnălţa
a c u m a d e v ă r a t e c e t ă ţ i şi oraşe, din piatră. In acelaşi timp
li s e î n g ă d u i a a-şi m a î c e r c a n o r o c u l , c r e d i n c i o s p a n ă a c u m ,
in p o t r i v a C u m a n i l o r , a m e r g e în ţ i n u t u l păgîn, cu armele
în m î n ă , p a n ă l a D u n ă r e şi Ş i r e t , p a n ă la B u l g a r i a d e c ă şi
3
la «Ruşii» din «ţara B r o d n i c i l o r » .

Politica Teutonilor în B î r s a şi C u m a n i a v e c i n ă e aceiaşî

c a şi a c e a pe care m a î târziii o urmară în P r u s i a litvană.
S ă i e i e ţ a r a î n s t ă p î n i r e , s ă s c o a t ă b o g ă ţ i i l e a s c u n s e în pă-
mînt, s'o s t ă p î n e a s c ă prin turnurile d e p î n d ă ale Burgurilor.
Ş i , fiind-că acestì soldati erau nişte călugări, nişte cavaleri
al Crucii, să aducă, fie şi c u sila, pe păgîni la cristelniţa
b o t e z u l u i . F ă r ă a j3rimi_jnsă în s ă m ă n ă t u r a l o r s e c e r e a s t r ă i n ă ,
f ă r ă a i n t r o d u c e e p i s c o p ! l a c o m i d e v e n i t u r i şi d e d o m i n a ţ i e ,
fără a stabili o p r i m e j d i o a s ă ierarhie d e clerici.

1
«Ultra s i l v a s v e r s u s Cumanos» ; privilegiul Teutonilor, din 121 ! (Zim-
mermann-Wenier, Urkl>., I, p. 1 6 ) .
2
« S i c u t m o n t e s n i v i u m coDiplectuntur eanclem terram» (il>id.).
3
Unii., p. 1 4 , n° 27 ; p. 1 8 şi urm., n° 3 1 .
 XI

Deci', eï a d u s e r ă în c o l o n i a l o r d e s t u l d e m u l ţ î c l e r i c i , c e -
rură d e la P a p ă un archipreot s a u d e c a n , j - e n t r u a-î o r d i n a
şi c o n d u c e , dar nu uitară în acelaşi timp să se asigure la
R o m a faţă d e orî-ce încălcare posibilă d i n p a r t e a episcopului
ardelean (1224). îndrăznind a p o ï m a ï m u l t d e c î t atît, dorind
s ă fie şi la a d ă p o s t u l unei întimplătoare intervenirî sau ne-
m u l ţ ă m i r î r e g a l e , eï f ă c u r ă ca Papa să iea s u p t a sa pro­
tecţie «pămintul întins» pe care l aveau în B î r s a î n s ă ş i şi
p e s t e m u n ţ i i d e la h o t a r
Temerea Teutonilor era îndreptăţită, dar garanţia pe care
o cîştigase era prea slabă jînnainte d e 1 2 2 2 , eï a v u s e să
s u f e r e p r i g o n i r i şi p a g u b e d i n p a r t e a regeluî care-şî dădea
s a m ă c e fel d e o a s p e ţ i adusese. I n 1 2 2 5 , li s e c e r u iarăşi
să plece, supt cuvînt căintrecuse margenile vechii donaţiî,
d e «treï-zecï d e p l u g u r i » . I E I refusară, şi a t u n c i o o a s t e u n ­
gurească li s t r ă b ă t u p à r m r i t u l , g o n i p e fraţî, culese dări de
la l o c u i t o r i şi trecu cliiar munţii, luînd acolo în stăpînire
ţinutul locuit d e Cumanii convertiţi şi «cetatea foarte întă­
2
rită» — , u n u l d i n c e l e c i n c i Burgiirl — , c a r e li s u p r a v e g h i a
a s c u l t a r e a p o l i t i c ă şi r e l i g i o a s ă . T o a t e stăruinţile Papei fură
z a d a r n i c e : r e g e l e , b u c u r o s c ă şî-a a t i n s scopul, nu se lăsă
înduplecat a primi înnapoî p e acei ce i se păreau ca «şer-
3
p e l e în s i n , ş o a r e c e l e ' n şi focul în t r u p » . T e u t o n i i îşi
f ă c u s e d a t o r i a , şi a l ţ i i r e c o l t a r ă p e c î m p u l d e s c h i s p r i n o s t e ­
n e a l a lor d e viteji.

C î t s t ă t u s e eï î n B î r s a , a m v ă z u t c ă , n u n u m a i c r e a ţ i u n e a
unuî nou episcopat pentru teritoriile cîştigate d e dînşiî e r a
i m p o s i b i l ă , d a r c h i a r şi a u t o r i t a t e a episcopiei «ultrasilvane»
s e o p r i a la h o t a r e l e ţeriî din noii -descălecate». Episcopul

1
/ / W , p p . 2 2 - 4 , n ° 3 4 ; p . 2 4 , n ° 3 5 ; p p . 2 4 - 6 ; p. 2 8 , n ° 3 g .
2
" «Ca-trurn munitissimum» (iòi<L,\>. 5 1 ) . Cf. p. 37: «quam ultra mon-
tes nivium multi» construxerant laboribus et exportais». E r a Cìmpulungul,
u n d e se a j u n g e n a t u r a l p r i n p ă s u r i l e L a r p a ţ i l o r . V . şi s t u d i u l l u i J u n g asupra
l o r (rom. in Couv. lit., 1895).
* « T a n q u a m ignis in siuu, m u s in pera et s e r p e n s in g r e m i o » (ibid., p.
39). Cf. şi p p . urm.
XII

C u m a n i l o r (episcopus Cumanorum) d i n 1 2 1 7 , în c a r e s ' a c r e z u t

prea multă vreme, e u n e p i s c o p d e C o m o (cumanensis), în
I t a l i a . Ş i t o t a ş a e şi c u « c a p i t u l u m cumanum» (greşit Cu­
1
manorum) din 1218 . A f a r ă d e f a p t u l Că e x i s t e n ţ a episcopiei
n u s e p o a t e c o n c i l i a c u p o l i t i c a T e u t o n i l o r , la C a r p a t i , c a şi
în P r u s i a , c u m se p o a t e a d m i t e în 1217-8 un episcopat al
C u m a n i l o r c a r e s ă a i b ă d i j m e şi p o s e s i u n i acordate ca fetide
unora sau a l t o r a , u n c a p i t o l al C u m a n i l o r c a r e s ă vorbească
de «obiceiul bisericii lor», d e «capitolele bisericilor catedrale
d i n v e c i n ă t a t e » ; u n e p i s c o p în fine, c a r e s ă fi a v u t «prede­
cesori» ? încă în 1 2 2 4 c a şef al clerului din regiunea stă-
pînită de cavaleri întîlnim n u m a i tot pe vechiul «archipreot
2
a l ţ e r i î B î r s e l şi al c e l e i d e d i n c o l o d e munţi» .
Situaţia religioasă se schimba cu totul după înlăturarea
violentă a cavalerilor. Regele însuşi trecuse munţii p e n t r u a
s u p u n e şi burgul transalpin al T e u t o n i l o r , c a r e n u p o a t e fi
altul decît a c e l din C î m p u l u n g , lîngâ care, d u p ă obiceiul lor,
e l î n t e m e i a r ă şi u n Kloster, a cărui amintire se păstră pană
foarte târziu. Ungurii r ă m a s e r ă acolo pentru a păstra cele
c î ş t i g a t e şi a a p ă r a d e C u m a n i p e c o l o n i i s a ş i şi u n g u r i ai
micului oraş d e munte. _
A r c h i e p i s c o p u l d e E s z t e r g o m f u s e s e n u m i t l e g a t în părţile
necredincioşilor. L a acest prelat, un F l a m a n d d e naştere, se
p r e s i n t â î n 1 2 2 7 , p e n t r u a-I c e r e b o t e z u l , un fiii de «prin­
cipe» cuman, moştenitorul stăpîniriî a s u p r a uneia din «gene­
raţiile» acestui p o p o r . întovărăşit d e cîţîva D o m i n i c a n i . carl-I
3
d ă d u s e fâră î n d o i a l ă şi s f a t u r i l e t r e b u i t o a r e , el v e n i în A r d e a l
şi v o r b i , s p u n e o c r o n i c ă d i n F i a n d r a , ast-fel: «Botează-mă
c u a c e ş t i d o î - s p r e - z e c e t o v a r ă ş i a l m e i , şi t a t ă l m i e u v a veni

1 l e
Actele s'au tipSrit în H u r m u z a k i , I , p p . 65-6, n 48-9, după Fejér. E-
p i s c o p u l de K a l o c s a , căruia i se adresează, era î n s ă un p a t n a r c h — ales de
Aquileia.
0
* Cf. Z i m m e r m a n n - W e r n e r , 1 , p . 2 8 , » 3 9 şi p . 3 2 , n» 42.
3
O scrisoare papală numeşte la 1 2 2 7 pe doi din eî : Paul Ungurul şi
I a c i n t d e O d r o w a z ( P r a y , Specimen kierarchiae hungaricae, Pressburg-Caşovia,
1776; p. 4 1 7 ) .
 XIII

l a t i n e în A r d e a l , în c e l o c v r e a i , cu d o u ă mii de oamenT,
1
c a r i t o ţ i d o r e s c s ă fie b o t e z a ţ i cu m î n i l e tale ».
Archiepiscopul Robert s e a d r e s a P a p e i p e n t r u a şti c e s ă
r ă s p u n d ă la p r o p u n e r e a C u m a n u l u i , şi el c ă p ă t ă încuviinţarea
d e a t r e c e m u n ţ i i , u n d e i s e a c o r d a şi m i s i u n e a d e a aduce
la d r e a p t a c r e d i n ţ ă p e locuitorii, p ă g î n î sau eretici, aï «Cu-
manieî, terii B r o d n i c şi r e g i u n i l o r c e s e m a î află p e acolo».
Pentru maî multă siguranţă, prelatul ceru principelui ungur
B e l a să-1 î n t o v ă r ă ş e a s c ă , şi b o t e z ă t o r u l a p ă r u în f r u n t e a u n e î
armate ungureşti. In asemenea împrejurări, Hanul «Bortz»
t r e b u i s ă - ş î ţ i e c u v î n t u l şi el t r e c u la c r e ş t i n i s m cu u n f o a r t e
m a r e n u m ă r d i n t r e aï s ă î .
I a r , p e n t r u a-î d a s f a t u r i şi a l ţinea în a s c u l t a r e , Robert
n u m i c a e p i s c o p al n o u e î d i o c è s e c u m a n e pe călugărul pre­
dicator T e o d o r i c , c a r e fusese v r e o c i n c ï a n î d e zile p r i o r al
2
O r d i n u l u i în U n g a r i a .

Episcopatul îşî datoria c r e a ţ i u n e a T e u t o n i l o r întăifi, cari

întinsese dincolo d e munţî autoritatea regelui; Dominicanilor,
c a r i , d e c u r î n d î n t e m e i a ţ i , e r a u î n s u f l e ţ i ţ i î n c ă d e u n zel fier­
b i n t e p e n t r u b i r u i n ţ a legiî c a t o l i c e şi, în sfirşit, sprijinului
acordat de Ungaria p r o p a g a n d e i religioase, care mergea mînă
în m i n ă c u î n t i n d e r e a p r o p r i e i s a l e puteri.
H o t a r e l e d i o c e s e î fură s t a b i l i t e d e a r c h i e p i s c o p u l - l e g a t . Nu
le c u n o a ş t e m d o c u m e n t a r , d a r ele s e p o t p r e s u p u n e . Diocesa
cumană începea acolo unde se termina episcopia veche a
Ardealului. Cuprindea, d e fapt, S e c u i m e a , ai cărei locuitori
n u p r e a e r a u m u l ţ ă m i ţ i c ă s î n t s u p u ş i asl-fel u n u î p r e l a t c e - ş î
l u a n u m e l e d e la b a r b a r i i v e c i n i ; S u d u l , populat destul de
3
r ă u î n c ă , a b A r d e a l u l u i , i a r în t e o r i e C u m a n i a t o a t ă , c a r e s e
p i e r d e a în şesurile r ă s ă r i t e n e . î n t e m e i e t o r i i noului c e n t r u de
p r o p a g a n d ă sperau să cîştige în a c e a s t ă î m p ă r ă ţ i e a c ă l ă r e -

1
C r o n i c a e r e p r o d u s ă şi î n K u a u z , Monum. tcclaiae strigonienslf ; Jî!_J£a-
l o n a , Hist. critica.
s" H u r m u z a k i , I , p- 1 0 2 ; p. 1 0 7 , no 8 2 ; p. 1 0 8 , 11 o S 3 ; p . 1 1 1 .
3
Cf. si P r a y , Hier., pp 426-3, u n d e e lista d e c a n a t e l o r a r d e l e n e a l e epis-
 XIV

ţ i l o r clin s t e p ă şi p e R o m î n i î ce ascultau de poruncile Ha­

n u l u i , şi p e « a c e l e p o p o a r e ce se zic V a l a c h î » , cari pană
a t u n c i , creştini d e m u l t e v e a c u r i , îşi a v e a u Vlădicii lor, atîr-
nînd de S c a u n e metropolitane bulgăreşti sau rutene. Astfel
s ' a r fi c u c e r i t n o u ă s u f l e t e catolicismului şi s ' a r fi o p r i t şi
lăţirea schismei greceşti, d e care erau infectaţi Romîniî, între
U n g u r i i şi S a ş i î c a r i s e a ş e z a u «în m i j l o c u l l o r » , la Cîmpu-
l u n g , şi p o a t e şi aiurea'.
S p e r a n ţ e l e p u s e în Teodoric şi a u x i l i a r i i săî Dominicanii
erau mari. Se credea în 1 2 2 9 că neofiţii archiepiscopuluî
R o b e r t v o r p ă r ă s i v e c h i u l l o r fel d e v i a ţ ă s ă l b a t e c şi-şî v o r
face « c e t ă ţ i , s a t e şi b i s e r i c i » ; s e c ă u t a u mijloace p e n t r u a-î
a p ă r a de conaţionalii lor ce se închinau încă zeilor Asiei.
In s c h i m b p e n t r u s u p u n e r e a lor, « d u c i i şi p o p o r u l Cumani­
l o r » e r a u a s i g u r a ţ i , t o t l a 1 2 2 9 , d e P a p ă c ă ţ a r a şi l i b e r t a t e a
l o r n u v o r fi î n c ă l c a t e d e n i m e n î şi c ă eî s e v o r b u c u r a şi
d e a c u m înnainte d e privilegiul c e li s e a c o r d a s e odinioară
2
d e r e g e l e A n d r e i cu voia fiului său, Bela . In 1 2 3 1 , se afla
c u b u c u r i e la R o m a c ă alte c ă p e t e n i i c u m a n e , cu s u p u ş i i lor,
8
au t r e c u t la c a t o l i c i s m . î n 1 2 3 4 , se p e r m i t e a e p i s c o p u l u i cu­
m a n , al c ă r u i n u m e nu-1 ş t i m , s ă n u m e a s c ă un sufragant al
s ă u , d i n t r e R o m î n î şi p e n t r u a c e s t p o p o r al R o m î n i l o r , şi r e -
4
gele-î a s i g u r a u n venit .
în 1238, vedem încă pe episcopul Cumanilor consacrînd
p e unul din Bosnia''. D a r , trei anî d u p ă a c e a s t a , p o t o p u l furios
al Tătarilor smulgea pe Cumanii păgînî din ţ a r a lor răsări­
t e a n ă , ÎI m î n à î n n a i n t e s a u îl l u a c u s i n e , îl a d u c e a în ţerile
n o a s t r e la fraţii l o r c o n v e r t i ţ i în p a r t e l a c r e ş t i n i s m şi civili­
z a ţ i e , şi t o a t ă a c e a s t ă mulţime imensă înneca, răpezindu-se
1
p r i n păsurile Carpaţilor, ţara ungurească de peste munţi '.

1
Zimmermann-Werner, 1 , p p . 6 0 - 1 , no 6 9 : «quidam populi q'ii Walaci
-yocantur».
"- H u r m u z a k i , I , p . I I I ; p . 1 1 2 , ii» S ; ; p p . 112-3, n» 8 S .
3
/on/., p p . 1 1 3 - 4 , n ° 8 9 .
4
V . nota i. Cf. K n a u z , o. t . , I , p p . 3 0 3 - 4 , 1 1 0 3 6 2 ; Zimmermann-Werner,
l 6
, PP- 3 - 4 -
•' H u r m u z a k i , I , p p . 1 7 ^ - 3 , n° 1 3 0 .
c
Pentru năvălirea tătară v. m o n o g r a f i a lut Strakosch-Grassmami.
 U r m ă r i l e fură n u m e r o a s e şi d e c e a m a i m a r e î n s e m n ă t a t e .
E l e h o t ă r î r ă şi s o a r t a p r o p a g a n d e i catolice în regiunile ce
trebuiau să formeze p e s t e cîtva timp cele două principate
romîne.
0 parte dintre Tatari, trecînd Şiretul, d ă d u s e de «pămîn-
turile episcopului c u m a n » , b ă t u s e pe «oamenii» acestuia şi
distrusese «cetatea Milcov», în c a r e r é s i d a prelatul, precum
1
ni s e s p u n e e x p l i c i t î n t r ' u n d o c u m e n t d i n s e c o l u l a l X I V - l e a .
In ruinele ce r ă m a s e r ă p e locul unde se ridicau odată bise­
rica, locuinţile, cetăţuia d e strajă a Ungurilor nu se maî pu­
tea adăposti nimenî d u p ă retragerea năvălitorilor din 1 2 4 1 .
D a r nu n u m a î că se sfârîmase c e n t r u l religios al regiunii :
c r e d i n c i o ş i i d i s p ă r u s e şi eî. C e a m a i m a r e p a r t e d i n Cumani
râmaseră, d e sigur, supt autoritatea fraţilor lor T a t a r i , cu
cari se confundară îndată. Aceştia erau însă păgînî, pe cînd
aceî ce se c r e ş t i n a s e t r e c u s e în U n g a r i a , unde timp de maî
b i n e d e u n s e c o l îî v e d e m d u c î n d o v i a ţ ă , v e c h i a l o r viaţă
d e r ă t ă c i r e şi d e p r a d ă , incapabili d e a ş î f a c e s a t e şi d e a
respecta p e ale altora, g a t a orî-cînd d e v i o l e n ţ e şi d e răs­
coală, chiar şi c o n t r a u n u î r e g e c a r e p u r t a şi n u m e l e C u m a -
n i e î î n t r e a l e t e r i l o r c e s e c h e m a c ă s t ă p î n e ş t e . î n c ă la 1 3 9 7
m a î a u z i m v o r b i n d u - s e d e d î n ş i i , şi v o r fi a v u t a t u n c i v e ş n i ­
2
c e l e l o r c o r t u r i d e p î s l ă , în c a r e - ş î d u c e a u v i a ţ a .
S ă se maî a d a u g e că Ungaria rămase stoarsă de puteri
d u p ă m a r i l e s u f e r i n ţ î şi s i l i n ţ i l e u r i a ş e d e la 1 2 4 1 , c ă în c u -
r î n d d i n a s t i a eî î n t r ă în d e c a d e n ţ ă . In locul regilor conver­
t i t o r i d e n e a m u r i , s p r i j i n i t o r i d e m i s i o n a r i , a p ă r u r ă c ă t r e sfir-
ş i t u l s e c o l u l u i al X l I I - l e a pe tronul Ungariei principi opor­
tunişti supt raportul religios, rude şi p a t r o n i a ï Cumanilor
p ă g î n î s a u î n t o r ş i la p ă g î n i s t n şi c ă n u o d a t ă S c a u n u l r o m a n
t r e b u i s ă li a d u c ă a m i n t e c ă o u n i r e cu T ă t a r i i sau alţî n e -

1
Roger, Miserabile carmen, ed. Klorianus, Pontes, I V , p. 59. Documentul
, e a
din s e c o l u l al x i v , vezi-1 m a î d e p a r t e . S f ă r m a r e a c a s t e l u l u i s e c u i e s c d e l î n g ă
h o t a r e , S z e u t - L é l J k , H u n n u z a k i , I , p . 2 5 5 , n» 1 9 5 .
2
H a à n şi Z s i l i n s k y , Monumenta diplomatica comitatns bekcsiensis, 1877,
2
p. 1 5 . Cf. H u r m u z a k i , l , p p . 6-7, no 6.
XVI

credincioşi e făcută pentru a acoperi d e ruşine numele unuî

l
suveran creştin .
Totuşi din cînd în cînd, mulţămită nevoii d e bani a re­
gilor unguri s a u zelului Dominicanilor, se mai a u d e d e ac­
ţiunea catolică în regiunile u n d e fusese o d i n i o a r ă Milcovia.
In 1 2 5 3 a f l ă m d e s i l i n ţ i l e p e c a r e le f ă c e a u pentru creştina­
rea « C u m a n i l o r » — T ă t a r i l o r probabil — Dominicanii ce pre­
2
dicau în ţ a r a c e fusese a l o r . î n 1 2 5 4 , r e g e l e Bela s e face
a se pregăti contra «Cumanilor, Brodnicilor, Ruşilor», c a şi
c o n t r a s h i s m a t i c i l o r d i n B u l g a r i a şi B o s n i a şi p o m e n e ş t e o s t e ­
neala sa pentru convertirea celor d'intăiu dintre aceste nea­
muri. In 1 2 7 8 s e trimit misionari «la C u m a n i » , cari p a r ar
3
fi î n s ă c e i d i n A r d e a l . I n 1 3 0 7 , d u p ă v r e u n v e c h i l i f o r m u l a r ,
4
s e n u m e ş t e u n l e g a t p e n t r u G a l i ţ i a şi C u m a n i a . D e b i s e r i c i
care să s e facă în C u m a n i a vorbeşte şi r e g e l e L u d o v i c l a
1351'. D a r aceste erau numai reminiscenţe, dorinţî, confusii,
şi —• v o r b ă d e clacă.
E p i s c o p a t u l C u m a n i l o r n u m a i a v e a n i c i o r a ţ i u n e d e a fi
şi nici u n s p r i j i n . P e n t r u g j j r i o s i t a t e n u m a i , m e r i t ă a fi a m i n ­
tiţi cîţi-va p r e l a ţ i cari d i n c î n d în c î n d p o a r t ă titluri c u m a n e .
6
In 1 2 7 9 , u n c a n o n i c c u m a n l a B u d a . I n 1 2 8 3 a r fi p o m e n i t
un «Th., C o m a n o r u m humilis minister», c a r e n u p a r e s ă fie
decît cunoscutul episcop Teodoric, căci documentul n'are
7
data ce i s'a atribuit . Episcopia « c u m a n ă » r e s e r v a t ă d e Sf.
Scaun după moartea episcopului Leon şi a d m i n i s t r a t ă u n
timp d e Minoritul Luca d e Castello, n u e, f ă r ă î n d o i a l ă , a
8
n o a s t r ă . M a i î n s e m n în s u r s i t u n prelat cuman, acesta au­
tentic: archidiaconul «cumanensis» I a c o b în 1399".

1
Hurmuzaki, I, pp. 3 1 4 - 5 , n" 2 2 7 şi la a n u l 1 2 9 0 .
2
Ibid., I, p. 2 5 5 , 11" 1 9 5 .
1
Hurmuzaki, I, pp. 4 1 7 - 8 , n° 3 3 7 .
4
Mon. filili^. V atici na, seria I , 11, p p . 3 - 6 , l o , 3 6 6 .
5 2
H u r m u z a k i , I" , p . 1 6 .
6
Kiiauz. I I , p , 9 8 .
7
Cf. H u r m u z a k i , I , p . 4 4 5 ( 3 5 8 ) şi l v n a u z , 1 1 , p . 4 7 ' . " ° 4 8 3 .
B
Hurmuzaki, 1, p. 6 0 2 , n° 4 7 8 .
0
Mon. Muni;. Val., I , I V , p . S 4 , no 1 1 6 ; p . 1 4 I , no 1 S 5 .
 XVII

II.

Innaj,nte d e a u r m ă r i in a l t e t i m p u r i i s t o r i a c a t o l i c i s m u l u i in
Moldova, să vedem mal de aproape începuturile propagandei
în C u m a n i a m u n t e a n ă şi in O l t e n i a bulgară.
Ceia ce s'a numit m a i târziii Ţara-Romănească a făcut
p a r t e din diocesa episcopului catolic d e l a M i l c o v , şi d e s p r e
a c e a s t a s ' a v o r b i t şi m a î s u s . D a r au m a î fost şi a l t e centre
c a t o l i c e aicî, a l t e î n c e r c ă r i d e a s e p o r n i o mare mişcare d e
convertire. După împrejurări, acestelalte centre s e i v e s c şi
d i s p a r , fără s ă li p u t e m d a b i n e d e u r m ă .
Un act regal din 1 2 3 5 pomeneşte luptele petrecute între
U n g u r i şi B u l g a r i p e a c e a v r e m e . C a s t e l u l V i d i n fu a s e d i a t ,
r e g i u n e a vecină p r ă d a t ă ; fratele « ţ a r u l u i >, A l e x a n d r u , prinse
pe căpetenia Secuilor, Bogomir, şi n u m a i p e u r m ă Ungurii
1
p u t u r ă să-şî r ă z b u n e p r i n t r ' o b i r u i n ţ ă .
A c e a s t ă b i r u i n ţ ă t r e b u i e s ă fi a v u t u r m ă r i p e n t r u întinde­
rea şi întărirea puteriî u n g u r e ş t i în B a n a t u l b u l g a r . D e a-
ceia v e d e m in 1 2 3 7 p e D o m i n i c a n i «predicind pentru con­
vertirea terii Severinului», p e acelaşi t i m p cînd s e înfiinţa,
v a s ă zică, e p i s c o p i a C u m a n i l o r la M i l c o v . P r o p a g a n d a i z b u t i
«în S e v e r i n şi l o c u r i l e v e c i n e » , şi, t o t p e a t u n c i , P a p a t r i m i t e a
u n l e g a t l a « ţ a r u l » I o a n A s a n , r e c o m a n d î n d u - 1 , în a c e l a ş i t i m p
2
c l e r u l u i « d i n B u l g a r i a şi V a l a c h i a » .
S t ă r u i n ţ i l e p e l î n g ă ţ a r u l e r e t i c n u p r i n s e r ă î n s ă , şi în 1 2 3 8
regele Bela al I V lea era îndemnat să atace ţara îndărătni­
cului shismatic. D u p ă cerere i s e d ă d e a voie a întemeia dio­
cèse latine şi a n u m i episcopi d u p ă plac, «atît în ţ a r a lui
A s a n a c e l u i a , c î t şi p e s t e ţ a r a c e i s e z i c e S e v e r i n , în care
ţară, care mult t i m p a fost p u s t i e , s'aii înmulţit locuitorii,
cari n ' a u încă nicî u n e p i s c o p al lor». C e r î n d a i s e d a atri­
buţiile obişnuite ale unuî L e g a t , p e n t r u a n u se face sgomot

1
Uurmuzaki, I, p. 1 3 4 '
2 1 1 1 6 n 1 1
H u r m u z a k i , I, p . 1 5 3 , i>° " 5 1 PP- S3-i, "" ; PP- '54-Si ° 7 '<
2
pp. 164-5, «° ' 3 -

6 2 1 7 4 . V o l . I. II
XVIII

în j u r u l i n t e n ţ i i l o r s a l e r e l i g i o a s e , Bela a r ă t a s e că t o t ce va
cuceri nu-î v a a p a r ţ i n e a n u m a i lui, ci şi S c a u n u l u i apostolic
T o t u ş i n u - m î v i n e a c r e d e c ă a r fi f o s t u n e p i s c o p d e S e -
verin, în a d e v ă r , acel G r i g o r e c a r e s e m e n ţ i o n e a z ă în 1 2 4 6 ,
2
d u p ă un a c t c o p i a t în secolul al X V - l e a t o c m a i . .
S e ştie că, în 1 2 5 1 , r e g e l e U n g a r i e i voi să facă p e n t r u I o a -
n i ţ î î n O l t e n i a c e i a c e A n d r e i f ă c u s e p e n t r u T e u t o n i în B î r s a .
D u p ă d e s p o p o r a r e a r e g a t u l u i şi p ă r ţ i l o r v e c i n e p r i n s t r a ş n i c a
pradă tătărească, era nevoie de colonisatorî. Şi se oferia
acestora «-toată ţ a r a S e v e r i n u l u î , c u m u n ţ i i s à i şi o r î - c e a n e x e ? ,
p a n ă la O l t , a f a r ă d e u n s i n g u r v o e v o d a t c e t r e b u i a s ă r ă m î i e
R o m î n i l o r . Şi, iar afară d e u n s i n g u r V o e v o d a t , s e făgăduia
c a v a l e r i l o r « t o a t ă C u m a n i a , d e l a O l t şi m u n ţ i » , p e n t r u a f a c e
castele aci.
In ţ a r a Oltului s e p o m e n e s c jazuri, mori, b i s e r i c i şi d r e p ­
turi p e care le-ar a v e a acolo, d u p ă ştiinţa t u t u r o r a , dioce­
sani! unguri, drepturi care rămîn reservate. Dar episcopat
c a t o l i c n u e r a în S e v e r i n l a 1 2 5 1 şi, c u c a v a l e r i s a u fără, el
n u e r a s ă s e î n t e m e i e z e a i c i , «la h o t a r u l C u m a n i l o r d e p e s t e
3
D u n ă r e şi B u l g a r i l o r » .

III.
0 n o u ă d i n a s t i e , d i n a s t i a m î n d r ă şi e n e r g i c ă a A n g e v i n i l o r ,
dădu, la începutul secolului al XIV-lea, o n o u ă v i a ţ ă Unga­
riei. Trezindu-se din amorţeala ultimelor decenii, ea căpătă
iarăşi conştiinţă d e s p r e m i s i u n e a sa. Incercînd să reunească
ţerile d e p e s t e m u n ţ i şi D u n ă r e c u r e g a t u l l o r p r i n legături
d e vasalitate politică, noii suverani nu uitară însemnătatea,
p e n t r u a a t i n g e acelaşi s c o p , a legăturilor d e c o m u n i t a t e re­
ligioasă. I a r ă ş i d o m n i r ă la B u d a p a t r o n i ai catolicismului.
Se mai adăugară două motive pentru reînceperea unei
propagande neîntrerupte şi a c t i v e peste Carpati. In aceste
regiuni, populaţia deveni d i n c e în c e m a i d e a s ă , de sigur

1
Hurmuzaki, I, pp. 1 6 7 , 1 7 5 si urm.
2
P r o b a b i l trebuie a se ceti tot : « i a u r i n e n s i s » ( d e R a a b ) , şi nu czeurinen-
sisj. Hurmuzaki, I, p. 2 4 0 , 1 1 ° 1 8 1 .
3
ll'id.. pp, 249-53, 261.
 XIX

şi p r i n n e c o n t e n i t a sosire d e fugari înnaintea oştirilor tur­

ceşti. State se formau, voevodatele se reuniau supt scep­
trul principilor; era a c u m o ordine politică u n d e înnainte nu
f u s e s e d e c î t lanterna magică a b a r b a r i l o r şi s u c c e s i u n e a ob­
scură a capilor de păstori. Data aceasta, catolicismul se
putea adresa direct Romînilor, ca p o p o r şi c a p o p o r liber.
I n fine, l o c u l D o m i n i c a n i l o r o b o s i ţ i fu l u a t d e M i n o r i t i , d e
fraţii.Sf.-Eraaeisc-.—La 1 3 2 4 , P a p a I o a n al X X I I - l e a întemeia
p e n t r u r ă s p î n d i r e a c r e d i n ţ i ! în O r i e n t « f r ă ţ i a c e l o r c e c ă l ă t o ­
resc între păgîn! pentru Hristos» şi a c e ş t i n o ! m i s i o n a r ! s e
s e m n a l a u în c u r î n d p r i n succese.
Episcopia Cumanilor, din Milcov, căzuse de mult timp în
uitare. In 1 2 7 9 , p e c î n d Minoriti! u n g u r ! î n c e r c a u în M o l d o v a
creştinarea Tătarilor şi a d u c e r e a la catolicism a Romînilor
şi R u ş i l o r s u p u ş i a c e s t o r a — , Sfîntul S c a u n cerea informaţii
în U n g a r i a a s u p r a episcopiei distruse şi v e n i t u r i l o r c e a r fi
rămas d e la dînsa, d e s i g u r cu s c o p u l de a numi episcop
cleMilcov d e C u m a n i n u m a l p u t e a s ă fie v o r b a a c u m a —
2
p e v r e u n u l d i n t r e F r a n c i s c a n i , c a r e v a fi şi c e r u t locul .
încă supt C a r o l - R o b e r t însă, Ungurii se gîndiră a r e s t a u r a
a c e a s t ă e p i s c o p i e , c a r e li e r a f o l o s i t o a r e p e n t r u p l a n u r i l e lor
de dominaţie transcarpatină. î n 1 3 3 2 , d i n p a r t e a lui, Papa
fu f ă c u t a t e n t a s u p r a diocèse! milcoviene nimicite odinioară
d e T ă t a r ! şi c a r e n u s e m a l r i d i c a s e d e a t u n c i , R e g e l e cerea
a s e f a c e u n n o u e p i s c o p în p e r s o a n a c a p e l a n u l u i s ă u « V i t u s
8
d e M o n t e f e r r e o ». C e i a c e s e şi a d m i s e .

1
Schmidt, p. 1 4 , nota 5.
s
C ă e p i s c o p i a din Milcov e a c e i a ş i cu a C u m a n i l o r se v e d e limpede din
a c e a s t ă s c r i s o a r e a p a p e i N i c o l a e al I I I - l e a către l e g a t u l din 1 2 7 9 : « C u m a u t e m
n u l l u s sit ibi . . . et c i v i t a s d e M y l c o (nu milito !), p o s i t a in n n i b u s Tartarorum,
iamdudum per d i c t o s T a r t a r o s d e s t r u c t a fuerit, n e c i n i b ì e p i s c o p u s et alii ca-
tholici habitatores extiterint q u a d r a g i n t a annis et a m p l i u s i a m elapsis» (Hur-
m u z a k i , I, p p 4 2 9 - 3 0 , 11 o 3 4 5 ) . I a r actul din 1 0 S 9 , p e c a r e s'a p r o p u s a-1 s t r ă m u t e
la 1 3 S 9 (ibid., I, p p . 3 7 5 - 6 , no 3 1 7 ) e e v i d e n t f a l ş : pasagiile «distruse» sînt
n u m a i c e l e fără i m p o r t a n ţ ă şi se « c o n s e r v ă » toate p a r t e a in c a r e se v o r b e ş t e
d e c r u c i a t a p r e d i c a t ă d e î n s u ş i P a p a , a d e c ă prima cruciată. Pe atunci o epis­
copie de M i l c o v !
3 1 1 0 Q
Hurmuzaki. I . pp. 622-3, 4 6-
 XX

Probabil însă că Vitus n u fu m ă c a r c o n s a c r a t , necum se

v i e în r e g i u n e a t ă t ă r e a s c ă d e l a M i l c o v . C ă c i , în 1347, noul
rege Ludovic şi m a m a luî, E l i s a b e t a , c e r e a u , c a şi c u m a r
fi f o s t pentru întăia oară, dînd şi e x p l i c a ţ i i l e din 1 3 4 7 , ca
lectorul augustin T o m a d e N y m p t i s ă fie n u m i t l a M i l c o v . '
D e şi l a R o m a se ştia aşa d e puţin cum stau l u c r u r i l e in
aceste regiuni încît s e l u a u în s e r i o s , t o c m a i în 1 3 4 8 , c o n ­
versiunile n o u ă c e s ' a r fi f ă c u t «în p ă r ţ i l e Cumanieï», Papa 1
n u s t ă t u p e g î n d u r î s ă a p r o b e şi a c e a s t ă p r o p u n e r e . L a 1 3 4 8 , .'
Toma, episcop ales d e M i l c o v , e r a î n s ă t o c m a i la V e n e ţ i a , i
l
ca a m b a s a d o r al regelui s ă u . D e p a r t e p e n t r u un episcop de
Milcov !
N u ş t i m p r i n c e i n f l u e n ţ ă fu n u m i t a p o î l a M i l c o v , proba­
bil p e n t r u a s t a a i u r e a , u n B e r n a r d , t r a n s f u g p o l o n , fiul u n u î
t r ă d ă t o r faţă cu regatul. El făcu s ă fie s t r ă m u t a t la P l o c k
în 1 3 5 7 , d a r n u i z b u t i a fi p u s în posesiune p a n ă în 1 3 6 0 ,
cînd P a p a , căruia i s e d e s c h i s e s e ochii a s u p r a personagiului,
orîndui o anchetă. Pierzînd noul său S c a u n , B e r n a r d nu re­
c a p ă t ă însă p e cel vechiû, şi el e r a la 1 3 6 3 n u m a i «episco-
2
p u s olim milcoviensis» .
Urmaşul s ă u fu A l b e r t , şi n u c u n o a ş t e m a s u p r a lui decît
atîta că pe vremea lui Scaunul său fu r é s e r v â t la R o m a .
Aflîndu-se m o a r t e a l u i A l b e r t în 1 3 7 1 , s e n u m i Augustinul
N i c o l a e d e B u d a , şi a d r e s î n d u - s e c a p i t o l u l u i , c l e r u l u i , oraşului
şi d i o c e s e i d e M i l c o v î n 1 3 7 1 , p a p a c r e d e a f ă r ă î n d o i a l ă că
toate acestea erau lucruri reale, c a şi « v a s a l i i » episcopului.
Nicolae-şi p r o p u n e a î n s ă s ă v i e să-şî o c u p e l o c u l , şi el t r e ­
buie să fi fost acela care dădu papei ştirea că veniturile
M i l c o v u l u i s î n t o c u p a t e « d e u n i i p r e l a ţ i şi a l ţ i i » . A d e c ă ve­
niturile a d e v ă r a t e , cele din Secuime.
Intre usurpatori Nicolae denunţase pe archiepiscopul de
Strigonia şi p e episcopul din Ardeal, şi p a p a s e g r ă b i să

1 2
Ibid,, I , p p . 4 - 5 , no 4 ; p p . 7-8, n ° 8 ; p p . 8 - 9 , n» 9.
2
Ibid., p p . 4 5 - 6 , no 3 6 ; p p . 6 4 - 5 , i i ° 4 7 ; p p . 6 5 - 7 , n» 4 8 ; p p . S o - i ,
n° 58.
 XXI

presinte acestora reclamatele noului numit, care şi fusese

1
c o n s a c r a t , în S e p t e m b r e 1371 .
Nicolae era încă, se pare, episcop d e Milcov, residînd în
2
A r d e a l , la 1 3 7 5 . Cît a p ă s t r a t s i t u a ţ i a s a n o m i n a l ă şi c i n e
i-a u r m a t , n u p u t e m spune. D a r , p a n ă şi în A r d e a l u l sudic,
rolul e p i s c o p i l o r d e Milcov e r a r e d u s la nimic, p e n t r u că în
1395 se acordau drepturi episcopale decanilor d i n Sibiiù şi
Braşov, supuşi odată Scaunului cuman^:
4
în 1438, Grigore episcopul d e Milcov stătea la Raab ;el
s'ar m a l întîlni la 1444, 1 4 5 3 , c î n d c e r u să-î fie s t r ă m u t a t ă l a
B r a ş o v r e ş e d i n ţ a , l a 1 4 6 2 . L a 1 4 6 9 t r ă i a c a p r e p o s i t în Ungaria
u r m a ş u l lui G r i g o r e , L a d i s l a s d e O n d o l a . U r m a ş u l său Mihaî
( 1 4 7 1 - 8 4 ) fu v i c a r i û - g e n e r a l al a r c l i i e p i s c o p u l u î d e Esztergom.
V e n i r ă a p o i , în s e r i a d e iu partions, P a u l de Ilsva, Ladislao,
5
D i m i t r i e ( i 5 0 4 - 1 1 ; t o ţ i treî) . î n 1 5 1 9 - 2 0 c o n s t a t a m p e Mihaî
care, acesta, se p r e o c u p a de l i p s ă d e p r e o ţ i şi s c r i e Papei
G
c ă e silit a s e s e r v i numai de F r a n c i s c a n i . T o t u ş i îl a f l ă m
7
în 1 5 2 6 1 a R o m a , u n d e i n t r ă în Confrăţia Sf. Spirit .
Apoî nu mai ştim nimic : această episcopie, d e şi i s e
schimbase numele, era condamnată. U n episcop de propa­
gandă fără reşedinţă, fără venituri, fără credincioşi, fără
s p r i j i n , n u s e p o a t e ; şi a ş a f u s e s e d e la î n c e p u t a c e ş t i e p i s ­
c o p i d e Milcov. Seria lor z a d a r n i c ă venise d e la o amintire
i s t o r i c ă şi d e la u n i d e a l d e c u c e r i r e . D u p ă Carol-Robert şi
L u d o v i c , c u t o a t ă c a m p a n i a l u i S i g i s m u n d în M o l d o v a ( 1 3 9 4 ) ,
î n d o s u l l o r n u m a i e r a n i m e n i . E i l î n c e z i r ă , şi p e u r m ă nu­
mele lor chiar dispăru.
în 1 5 1 3 Papa Leon al X - l e a a p r o b a m ă s u r a l u a t ă d e p r e ­
decesorul său Iuliu, de a supune, pentru uşurinţa adminis-

5
Ibid., p. 1 7 5 , 11 o 1 3 4 ; p . 1 7 6 , no 1 3 5 .
'- E r a sufragant de E r l a n ( P r a v , Ilierarchia, p. 4 2 1 ) .
3 2
H u r m u z a k i , l , l a a c e a s t ă dată.
4
Ibid., p. 644, no 545.
0
P r a y , /. o.
J 0
P e n k O , Milhovia, I, p. 227 şi urm. ; K e m é n y . Vber das Bistlntm von
2
Bal;o,i\\ Kurz, Magazin, I I , pp. 3 2 - 4 ; Hurmuzaki, I I , p. 1 6 .
7
Mon, HiiHg. Vai., Liber Confraternitaiis S. Sf>iri/us, Budapesta, 1 S 8 9 ,
P- 3 2 -
XXII

traţiei p e credincioşii dioceseî Milcovului, prelaţilor din Alba-

I u l i a şi E s z t e r g o t n . Dar, în u r m a protestărilor episcopului
Mihail, s e p e r m i s e celor ce voiau s ă o facă să-î r e c u n o a s c ă
1
şi d e a c u m î n n a i n t e a u t o r i t a t e a . D a r u r m a ş n u s e d ă d u p r é .
latului r e s t a b i l i t astfel în d r e p t u r i l e sale.

\/ I V
-

U n m o m e n t fu v o r b a d e o e p i s c o p i e n a ţ i o n a l ă r o m a n e a s c ă
în ţara ce era să se cheme peste puţin, pană la Milcov,
Moldova.
In 1 3 7 4 , un Minorit, Anton de Spoleto, s e î n f ă ţ i ş ă la
Curie, aducînd ştirea că regele Ludovic a r fi c o n v e r t i t «o
p a r t e din n e a m u l cel m a r e al Vlahilor, ce trăiesc p e la h o ­
t a r e l e d e s p r e T a t a r i ale U n g a r i e i » . S u c c e s u l faţa d e cei r ă m a ş i
shismatici, pretindea el, a r fi a s i g u r a t dacă, în locul p r e o ­
ţilor unguri ce veniau pană acum din cînd în cînd, s'ar
numi cineva care să ştie «limba acelui p o p o r simplu», cum
o ştie el, p e t i ţ i o n a r u l . P a p a c e r u cu s t ă r u i n ţ ă informaţii din
U n g a r i a . D e a i c i i s e v a fi r ă s p u n s c ă este e p i s c o p , cel d e
Milcov ; şi n u se făcu nimic în s e n s u l arătat de Minoritu
2
italian .
U n n o u e p i s c o p , efectiv, p e n t r u M o l d o v a t r e b u i a s ă fie s t a ­
bilit a i u r e a şi s u p t altă influenţă. S u d u l ţeriî n u e r a al ni-
mărui, al U n g u r i l o r de mult nu, şi n u încă a l Voevozilor
coborîţi din Maramureş. Moldova era încă în sus numai,
l î n g ă r î u l e p o n i m , şi t o t î n N o r d e r a o a l t ă P u t e r e catolică,
sprijinitoare a proselitismului franciscan, Polonia : regele Ca­
simir l u a s e d e p u ţ i n în stăpînire Galiţia, u n d e făgăduise de­
ocamdată, supt zidurile Lembergului, să păstreze c u sfin­
ţenie ritul Ruşilor ce i se supusese.

Dar, înnainte de a urmări formarea nouelor centre cato­

lice î n M o l d o v a , s ă v e d e m c e s e f ă c u s e s u p t i n f l u e n ţ a ungu­
r e a s c ă în M u n t e n i a .

1
l ' r a y , /. c, p . 4 2 6 şi u r m .
2 2 u l < i
Hurmuzaki, I , pp. 2 1 6 - 7 , 1G4-5 ; pp. 2 2 0 - 1 , 11 u 1 0 9 .
 D e la m e n ţ i u n i l e d i n s e c o l u l a l X l I I - l e a n u m a ï a f l ă m m u l t ă
vreme nimic d e s p r e c a t o l i c i s m u l in M u n t e n i a . Ştiri n o u ă s e
p o t c ă p ă t a n u m a i d u p ă c e u n S t a t s e î n t e m e i a z ă în a c e a s t ă
ţară şi r e g i i u n g u r i , din dinastia Angevinilor, c a u t ă s ă şi-1
supuie.
înnainte de lupta dintre Carol-Robert şi B a s a r a b , la 1 3 2 7
P a p a s e a d r e s e a z ă lui « B a s a r a b V o e v o d Munteanul* şi-i r e ­
c o m a n d ă p e P r e d i c a t o r i i d i n p r o v i n c i a U n g a r i e i , cari vin î n
B î r s a şi în ţ a r a d e p e s t e m u n ţ i p e n t r u a d e s r ă d ă c i n a eresii
v e n i t e d i n G e r m a n i a şi P o l o n i a . P o a t e l a p r o g r e s e l e c a t o l i c i s ­
mului în a c e a s t ă r e g i u n e s e r a p o r t ă menţiunea convertirilor
f ă c u t e d e r e g e l e u n g u r î n t r e « C u m a n i , V a l a c h î şi S l a v i » p r i n
1328 1.

în 1 3 3 7 , P a p a f ă c e a a p e l la A l e x a n d r u , « r e g e l e B u l g a r i e i » ,
2
ca să p ă r ă s e a s c ă s c h i s m a . în [345, Minoriţii lucrau pentru
B i s e r i c ă î n Ţ a r a - R o m ă n e a s c ă , şi î n t r e c ă p e t e n i i l e p e c a r e r e u -
sïsë"~sa Tè cTştige î n t r u c î t v a , se cunosc Alexandru Voevod,
ïïuT T ù T B a s à r a b , N i c o l a e d i n R î t n n i c , L a d i s l a ù d i n Y i d i n (15i-
vinis'j, " " S ï à n i s l a v , « A p r o z y a » şi u n N i c o l a e , de"Argeş" poate
(Auginas).In a c e s t a n 1 3 4 5 , P a p a li s e a d r e s e a z ă p r i n s c r i s o r i ,
pë~"care l e a d u s e r ă , n u fără a î n t î m p i n a p i e d e c î , d o i fraţi d i n
3
O r d i n u l Sf. F r a n c i s e .
Alexandru rămase totdeauna credincios ortodoxiei. A doua
s o ţ i e a lui î n s ă , C l a r a , trecu la c a t o l i c i s m şi a d u s e şi c o n ­
vertirea uneia din fucile ei, care ocupa tronul bulgăresc.
Prin 1 3 7 0 ea trimise daruri la R o m a : un potir d e a u r p e n t r u 1
B a s i l i c a A p o s t o l i l o r şi o d ă j d i i p e n t r u P a p a şi, r ă s p u n z î n d u - i ,
acesta o îndemnă să caute a îndupleca pentru b i n e l e sufle­
t u l u i e i şi p e a d o u a f a t ă , A n c a , m ă r i t a t ă în S e r b i a . C i t d e s ­
pre fiul ei v i t r e g , Vlad-Vodă, ce domnia atunci, el fu în­
demnat în deosebi într'o scrisoare, în care i se amintiau
meritele în l u p t a cu T u r c i i . D e altmintrelea, încă din 1 3 6 9
l a c e s t a p r i m i s e , p r o b a b i l în r e ş e d i n ţ a s a , A r g e ş , p e un epis-
I 1
1 lurmuzaki, I, pp. 600-1, no 4 7 6 (/.immermann-Werner, I , pp. 40S-0,
no 4 5 2 ; p . 4 1 0 , no 4 5 4 ) ; ibid., p . 6 0 9 , no 4 S 3 .
• Iliid., pp. 647-8, n« 5 1 6 .
3
Ibid., p p . 6 9 7 - 8 , no 5 5 1 . <
XXIV

c o p c a t o l i c , s u f r a g a n t al c e l u i d i n A r d e a l , c ă r u i a recunoştea
c ă d i n t i m p u l p r e d e c e s o r i l o r s ă i , şi m a l a l e s al l u i A l e x a n d r u . , i
1
îl f u s e s e s u p u s ă Muntenia .
Titlul acestui episcop catolic îl c u n o a ş t e m după o con­
s a c r a r e p e c a r e o f a c e la 1 3 8 2 în Klosterul Sf. F e c i o a r e , d i n
Cîmpulung, vechia fundaţie a Teutonilor. Grigore — acesta-I
e numele — se întitulează «episcop al Severinulul, precum
2
şi al p ă r ţ i l o r d e d i n c o a c e d e m u n ţ i » .
Urmaşul său, F r a n c i s e d e S. L e o n a r d o , — căci nu se pot
a d m i t e dot e p i s c o p i l a t i n i în ţ a r ă — , n u m i t în 1 3 9 0 , e califi­
c a t î n s ă d e e p i s c o p d e A r g e ş , şi r e c u n o a ş t e a u t o r i t a t e a a r c h i -
3
episcopulul de K a l o c s a . Insă, cum se vede, dintr'un act
pontifical din 1 3 9 0 , — publicat supt data falşă d e 1295—,
4 :
c a şi d i n r e î n n o i r e a lui la 1 4 0 0 , a n u m i t e p a r o d i l i f u s e s e d e s -
lipite de această diocesă şi r e u n i t e la d i o c e s a A r d e a l u l u i . E
vorba, probabil, de posesiunile ardelene pe care Vladislav-
V o d ă l e a v e a în 1 3 6 9 , d a r p e c a r e s u c c e s o r i i s ă i , în duşmă­
n i e cu U n g a r i a , l e p i e r d u s e . N e a p a r ţ i n î n d D o m n u l u i m u n t e a n ,
ele nu m a l p u t e a u fi nici ale e p i s c o p u l u i latin al acestuia.
;)
Şi M i r c e a , şi V l a d - V o d ă u s u r p a t o r u l , şi M i h a i l - V o d ă locuiră
în v e c h i a c a p i t a l ă a A r g e ş u l u i , d a r n u s e ş t i e d a c ă şi e p i s ­
copul catolic r ă m a s e mal mult timp acolo. Seria episcopilor
d e A r g e ş ni e însă c u n o s c u t ă , şi P r a y e n u m e r a p e I o a n de
Antiqua Villa, în 1 4 1 8 şi pe Paul de Hunyad la anul
6
1421 . P o a t e în 1432 — şi n u . 1 3 3 2 — a funcţionat Vitus,

1 3 !l
Hurmuzaki, l , pp. 1 5 8 - 9 , no 1 1 2 ; pp. 158-9, n ' 122-3. Cf. studiul n o s ­
tru a s u p r a luî V l a d i s l a v în Conv. lit. pe 1 9 0 0 . Pentru voia acordată de Papă
Minorilor de a se face mănăstiri catolice în «Basarabia», ibid., pp. 268-9,
n° 207.
2
« E p i s c o p u s S e v e r i n j , n e e n o n p a r t i u m t r a n s a l p i n a r u m . » Ibid., p. 1 7 6 , 1 1 0 2 1 6 .
3
«Argiensis in Valachia.» Ibid., p . 3 3 0 , no 269.
4 2
Cf. H u r m u z a k i , I, p p . 5 2 6 - 7 , 110 4 2 6 şi I , p . 4 1 0 . F r a s e o l o g i a identică
a r a t ă că şi in c a ş u l d ' i n t ă i u n ' a v e m a face cu un act d e la B o n i f a c i u al V I H - î e a ,
ci d e l a al IX-lea.
2 2
' P e n t r u a c e s t a , v. H u r m u z a k i , l , p . 5° '
e
L i s t a din Mirarchia. O b s e r v cu a c e s t p r i l e j c ă nu m'am p u t u t folosi de
l u c r a r e a lui T e o d o r O r t v a y , Geograpkia ecclesiastica Ilungariae ineunte saeculo
XIV e tabulis rationes collectoruiu ponti/lciorum a. 1281-1S7S referentilnis
eruta, digesta, illustrata Iîn Mon. Vatic. Mungi]; Budapesta, 1S91-2.
 X X V

p o m e n i t t o t d e P r a y ' . în 1 5 0 5 întîlnim pe un episcop de

Argeş, Andrei, care stă la Alba-Iulia, trăind din veniturile
c a n o n i c i l o r locali, i a r în 1 6 4 4 t o c m a i , u n e p i s c o p d e A r g e ş ,
2
Nicolae, sufragan de Luck .

V.

La 1 3 1 0 încă, înnainte de întemeiarea unui V o e v o d a t în

colţul nord-vestic, ţara Tătarilor de la Răsăritul Ardealului
avea p e teritoriul eî u n e p i s c o p c a t o l i c . D i n a c t e l e unei le-
gaţiuni c o n s t a t ă m în a d e v ă r c ă la a c e a s t ă d a t ă episcopul d e
a
C a m e n i ţ a r e s i d a la H o t i n .
Treï-zecï d e a n i m a î târziu, la 1 3 2 2 , cînd s e întemeiè epis­
c o p i a d e Caffa, hotarele eî s e s t a t o r n i c i r ă ast-fel, mergînd
p a n ă la V a r n a , în A p u s , încît cuprindeau şi viitoarea stă-
4
pînire a Muşăteştilor .
La 1 3 7 0 însă, t r e c u s e m a î multe deceniî d e cînd «descă­
l e c a r e a » m a r a m u r e ş e a n ă s e î n d e p l i n i s e , şi p u n c t u l d e observaţie
u n g u r e s c d e la R ă s ă r i t s e p r e f ă c u s e într'un Stat cu viitor.
D i n valea Moldovei, d e la Baia, provincia restrînsă a lui
B o g d a n întemeietorul cîştigase tot maî mult din pămîntul
rusesc d e la Răsărit, p e care-1 l ă s a s e l i b e r pentru cucerire
desfiinţarea regatului rutean d e la obîrşia Nistrului, Prutului
şi S i r e t u l u î . L a a c e a d a t ă , L a ţ c o , fiul l u i B o g d a n , — p u r t ă ­
t o r u l unui n u m e u n g u r e s c î n c ă — , a v e a Şiretul, în c a r e locuiau
Armeni catolici—afară d e c e î s u p u ş î c a t o l i c o s u l u î , c a r i - ş î şi
s
d o b î n d i r ă u n e p i s c o p , s u p t A l e x a n d r u - c e l - B u n . . E r a u şi m u l ţ i
N e m ţ i în a c e s t o r a ş , g a l i ţ i a n î n c e i a c e p r i v e ş t e şi o r i g i n e a
şi î n f ă ţ i ş a r e a sx: socotelile L e m b e r g u l u l ni vorbesc p e la
1 3 8 0 d e Moldoveni, unii arătaţi ca fiind anume din Şiret,
cari p o a r t ă n u m e ca Bertold, F r i e d m a n n , Ioan Z i m m e r m a n n ,

1
L. c ; Mon. Slav. Mer., XVIII, pp. 148-9.
- I o r g a , Doc. din Bistriţa, I, p. X I .
3
« L o vescovo di C h o c i n a » ; Mon. Hung. Vaticana, seria I , 1 1 , p . 4 5 C
4
R i n a l d i , Annales ecclesiastici, an. 1 3 2 2 , § 4 5 .
5
V. Czolowski, Sprazuy woloskie w polsce do r. 1412, Lemberg, 1 8 9 1 , p.
2 3 , n o t a 3 . A r m e n i c a t o l i c i î n B r a ş o v , Mon. Hung. Val., I , IV, p . 1 6 3 (n° c o v i l i ; . '
XXVI

H e n r i c , A n s e l m , l o a n Leffel, Schonebeck. La î n c e p u t u l se­

colului u r m ă t o r figurează în a c e l e a ş i s o c o t e l i S i r e t e n ï c a r i se
1
c h i a m a K e m p e şi K o n r a d . I a r , î n t r ' u n p r o c e s - v e r b a l d e m i ­
n u n i făcute la Şiret, se dau la 1402 numele luî Laurenţiu
a
S p r i n g e r şi l u î P e t r u C o n r a d . O r a ş u l e r a o r g a n i s â t , cu p î r -
g a r i î şi b ă t r î n i î s ă î , c a şi aşezările orăşeneşti ale provinciei
de care mult timp se ţinuse.
In 1 3 7 0 s o s i r ă la C u r t e a pontificală d o î Minoriti, Nicolae
de Mehlsack şi P a v e l d e Schweidnitz, cari arătară că sînt
trimişi d e un principe nou, L a ţ c o , « V o e v o d m o l d o v e a n , din­
tre Romîni», luptător contra Tătarilor, care, d e şi shismatic
şi c o b o r î n d u - s e d i n « p r e d e c e s o r i » shismaticî, a r d o r i să treacă
l a a d e v ă r a t a c r e d i n ţ ă şi s ă s t a b i l e a s c ă în o r a ş u l s ă u Şiretul,
c e s e află î n d i o c e s a o r t o d o x ă a H a i i c i u l u î , un episcop ca­
tolic.
Conversiunea o a d u s e s e M i n o r i t i ! , şi m a i a l e s N i c o l a e de
M e h l s a c k , c a r e s t ă t e a d e m u l t în M o l d o v a . T o t u ş î d e m n i t a t e a
e p i s c o p a l ă fu c e r u t ă , î n d a t ă d u p ă a c e a s t a , de Laţco pentru
un alt Minorit, A n d r e i d e Cracovia.
P e r s o a n a , ţ a r a şi î m p r e j u r ă r i l e fiind cu t o t u l necunoscute
S c a u n u l u i r o m a n , se cerură informaţii prin părţile ce se cre­
deau vecine cu acea necunoscută «Moldovă» : Boemia, Si-
l e s i a , P o l o n i a . R ă s p u n s u l fu f a v o r a b i l şi, f o l o s i n d u - s e d e a u -
torisaţia papală, unul d i n t r e p r e l a ţ i i la c a r i s e s c r i s e s e , sta­
tornici noua episcopie. .La 1 3 7 1 încă vedem pe Papă adre-
sîndu-se pentru o c e r c e t a r e la L e m b e r g e p i s c o p i l o r d e G n e s e n ,
Cracovia şi Ş i r e t , fără a se numi acesta din u r m ă cu nu­
3
mele săii .
D a r îl c u n o a ş t e m n u m e l e d i n a c t e l e relative la c o n s a c r a r e a
luì. E r a r e c o m a n d a t u l lui L a ţ c o , C r a c o v i a n u l A n d r e i , c a p e l a n
4
pontifical p o a t e , A n d r e i W a s i l o «de s t e m a t e Jastrzebicius» . El

1
Czolowski, Pomuîkî dviejowe Liooiva s arcjùwum mìasta, I-II, Lembc-r^.
1S92, 1896.
2
A c e l a s ï , Sprazvy wotoskie, pp. 2S-32.
3 2
Hurniuzaki, l , pp. 1 6 0 şi urm., 1 6 S şi urm., 171-2, 1 7 6 si urm.
4
V . şi în v o l u m u l d e faţă, p p . 1 5 9 - 6 0 , n ° i i 5 . Cf. o b s e r v a ţ i i l e l u î Schmîdt,
o, c.
 X X V I I

fu consacrat în catedrala din Cracovia de archiepiscopul

l o c a l , a j u t a t d e e p i s c o p i i d e C h i o s şi Elatensis, în presenta
M i n o r i t u l u i L u d o v i c d e V i c i n a , u n u i b a s i l i t d i n C h i e v şi a l t o r
c l e r i c i , — l a 9 M a r t . T o t d i n C r a c o v i a , e p i s c o p u l îşi t r i m i t e a
l a R o m a j u r ă m î n t u l , în z i u a d e 9 M a i u . I a r , la 3 A u g u s t , îl
g ă s i m Ia M i n o r i t i ! d i n L e m b e r g , f ă c î n d să i se autentifice ac­
t e l e î n n a i n t e d e a-şî l u a în s t ă p î n i r e Scaunul.
A c e a s t ă l u a r e în s t ă p î n i r e s ' a e f e c t u a t fără îndoială, căcî
L a ţ c o p ă s t r ă şi m a î d e p a r t e b u n e l e s a l e s e n t i m e n t e faţă de
r i t u l c a t o l i c , p e care-1 p r i m i s e m a î m u l t s a u m a î p u ţ i n . Dar
în 1 3 7 2 P a p a t r e b u i a să-1 î n d e m n e a c o n v e r t i şi p e s o ţ i a l u i ,
care nu părăsise shisma
Probabil nu trebuie să se a d m i t ă ca episcop d e Şiret un
2
Ştefan « R u t h e n i » la 1 3 8 0 . « R u t h e n i » n ' a r e n i c î u n s e n s , şi
avem a face probabil cu o s t r ă m u t a r e g r e ş i t ă la a c e s t an
a episcopului Ştefan «Martini» d e m a i târziu. Pe urmă, în
acest timp Minoriţiî, cari c r e a s e e p i s c o p a t u l , n u fusese în­
l o c u i ţ i în c o n d u c e r e a luî p r i n Dominicani.

După reacţiunea ortodoxă, care a d u s e pe tronul m o l d o v e a n

p e L i t v a n u l I u r g K o r y a t o w i c z , u r m a c a V o e v o d a l terii Petru
M u ş a t , u n p r o t e c t o r al c a t o l i c i s m u l u i , fiul u n e i catolice,_jVlar-
g a r e t a , şi b u n u l p r i e t e n al Polonilor. E l însuşi nu îmbrăţişa
n i c î o d a t ă r i t u l r o m a n , c ă c i îl v e d e m , î n 1 3 8 7 , c î n d s e duse
pentru închinare la L e m b e r g , sărutînd crucea în m î n a Mi­
3
t r o p o l i t u l u i p r a v o s l a v n i c d e C h i e v , d a r s u p t o c r o t i r e a lui t r ă i r ă
în p a c e P r e d i c a t o r i i , n o i i c ă l u g ă r i d o m i n i c a n i , p e c a r i îî a d u ­
s e s e în Ş i r e t M a r g a r e t a . E a î n s ă ş i v o i à s ă s e o d i h n e a s c ă în
mănăstirea, zidită d e dînsa, a Sfîntuluî I o a n Botezătorul, pe
lingă care catolicii maî a v e a u şi biserica episcopală, paro-
4
chială, a Sfintei F e c i o a r e , s e r v i t ă d e Minorit! .

1 2
Scrisoarea e cunoscută numai după resumate. V . Hurmuzaki, I . p. 197,
n° 1 4 6 ; Şincaî, I, pp. 5 4 1 - 2 (după Guerra). Cf. S c h m i d t ( d u p ă Bullariuiu
Praedicatorum), şi R i n a l d i , an. 1 3 7 2 , § 32. (unde în întregime). Papa nu
îndemnă însă pe V o e v o d la despărţenie.
2
S c h m i d t , p . 2 6 , d u p ă Bullarium Praedicatorum.
2
" Hurmuzaki, I , pp. 295-6, n° 2 3 5 .
4
După « I s t . P r e d i c a t o r i l o r în P o l o n i a » de S a d o k B a r a c z , I I , p. 4 9 9 : parte
XXVIII

Cînd s'a p u t u t întemeia d e M a r g a r e t a , care trăia încă la;

l
1384 , mănăstirea Dominicanilor din Şiret? !
î n n a i n t e d e I u r g nu, p e n t r u că o a s e m e n e a mănăstire nu",
s e p o m e n e ş t e , d e şi a r fi f o s t ocasie. Supt Iurg ortodoxul,
î n c ă m a î p u ţ i n . S u p t « C o s t e a M u ş a t » , « t a t ă l » luì P e t r u , iarăşi
n u , p e n t r u c ă n i m i c n u n i d o v e d e ş t e şi d i n n i m i c n u s e p o a t e
d e d u c e cu o a r e c a r e p r o b a b i l i t a t e că a c e s t C o s t e a a domnit
şi c ă a f o s t t a t ă l luì P e t r u .
Petru singur putea să acorde sprijinul necesar pentru a-
ceastă fundaţie. De unde venia acest «fiu al l u ì M u ş a t » şi
c î n d şi-a l u a t el S c a u n u l d i n S u c e a v a , u n d e n u s e p a r a fi
2
résidât D o m n î înnainte d e d î n s u l ? In 1 3 7 0 muri Casimir-cel-
M a r e al P o l o n i e î , p r i n i n f l u e n ţ a c ă r u i a t r e b u i e s ă s e explice
s u c c e s e l e M i n o r i ţ i l o r în M o l d o v a şi soliile l u ì L a ţ c o la P a p a .
D u p ă m o a r t e a m a r e l u i r e g e , L i t v a n i î l u a r ă în s t ă p î n i r e R u s i a
R o ş i e d e la N o r d u l Moldovei, u n d e d o m i n a ţ i a p o l o n ă era cu
totul recentă. A t u n c i M o l d o v a avu pe un Koryatowicz. în­
dată însă regele ungur Ludovic, nepotul suveranului mort,
veni să p r i m e a s c ă sceptrul polon. El izbuti să recîştige ţara
h r ă p i t ă d e s h i s m a t i c î şi, î n d r ă z n i n d m a i m u l t d e c î t predece­
s o r u l s ă u , el făcu p e P a p ă să r e s t a t o r n i c e a s c ă în c a l i t a t e d e
3
M i t r o p o l i e c a t o l i c ă v e c h i u l S c a u n t i t u l a r al H a l i c i u l u i , l a 1 3 7 5 .
S u c c e s e l e luì L u d o v i c a d u s e r ă î n l ă t u r a r e a luì I u r g d e boieriî
moldoveni. Ei primiră, î n l o c u l luì, de la suzeranul ungur,
pe Voevodul Petru fiul lui M u ş a t . Pentru a se asigura de
c r e d i n ţ a lui, r e g e l e U n g a r i e i şi P o l o n i e î , s t ă p î n u l R u s i e i R o ş i i ,
îi v a fi i m p u s şi t r e c e r e a la c a t o l i c i s m s a u p a t r o n a r e a r i t u l u i
latin. A c e a s t a p u t e a s ă o facă cu atîta mai uşor, c u c i t el

d i n p r i v i l e g i u l a c o r d a t d e F e t r u a c e s t o r m i s i o n a r i în Schmidt, p. 2 1 , nota 4.
Cf. C z o l o w s k i , Spraivy, p . 8 şi A p e n d i c e l e l a a c e a s t ă Prefaţă, n ° in.
1
E c u r i o s c ă în 1389 Papa acordă un privilegiu de confesor particular
«nobili mulieri Margaritae, relictae quondam Petri Vajvodae milids, viduac,
v a c i e n s i s d i o c e s i s » {Mon. Vat,, I , i v , p . 4 4 , 11 o 6 0 ) . Dar aceasta e văduva,
nu mama unui Petru Voevod.
2
O b s e r v a ţ i a o g ă s e s c şi l a d. O n c i u l , Bukowina, p. 1 6 .
3
V . i s t o r i i l e G a l i ţ i e î şi L o d o m i r i e î de Hoppe (1792), p. 206 şi urm., şi
Engel.
 X X I X

e r a fiul c a t o l i c e i Margareta, o rudă, aceasta, a familiei r e ­

gale ungureşti.
In 1 3 8 4 , P e t r u — • L u d o v i c m u r i s e a c u m şi î m p r e j u r ă r i l e nu
s e l ă m u r i s e b i n e — întăria privilegiile D o m i n i c a n i l o r din Şiret,
1
în 1 3 8 6 , c o n s t a t ă m pe acelaşi D o m n ca avînd p u t e r e a . în
1 3 8 7 el m e r g e l a r e g e l e V l a d i s l a v , r u d a s a , c a u n u l c e ţ i n e a
pe Hedviga lui Ludovic, şi i s e î n c h i n ă la L e m b e r g . La
1391, Petru e r a î n c ă p e t r o n , şi, m u l ţ ă m i t ă u n u i « p r o c u r a t o r » ,
unui o m de c a s ă al său, se descoperiră la Ş i r e t însuşirile
m i n u n a t e ale unei odăjdii d i n t r ' o p î n z ă a d u s ă d e la I e r u s a l i m
de Ioan Ianitor, Dominican, şi dăruită in parte mănăstirii
Botezătorului. Cînd petele sîngeluî dumnezeesc apărură întăiu
pe odajdia t ă m ă d u i t o a r e , a c e a s t ă m ă n ă s t i r e îşi a v e a vicariul,
vice-vicariul şi r i v a l i s a cu b i s e r i c a p a r o h i a l ă , p e care o cu­
noaştem. Se menţionează tot atunci şi inchisitorul Nicolae
2
Goldberg .
E p i s c o p u l n u a p a r e î n s ă c u a c e s t p r i l e j . C a p e l a n al r e g i n e i
Hedviga, Wasilo stătea m a i m u l t în Polonia, şi el fu stră­
3
m u t a t la V i l n a la 1 7 F e b r u a r 1387 .
S e ştie că la sfîrşitul a n u l u i 1394 regele u n g u r Sigismund
î n t r e p r i n s e o e x p e d i ţ i e în M o l d o v a , c o n t r a V o e v o d u l u î Ş t e f a n ,
înnainte d e a s c o a t e din M u n t e n i a p e u n a l t p r i e t e n al P o ­
l o n i l o r , V l a d , d u ş m a n al U n g u r i l o r , Ş t e f a n t r e b u i e s ă fi t r ă i t
d e )a î n c e p u t în bune relaţii cu Polonii, cari scosese clin
Scaun pe predecesorul său R o m a n si-1 ţ i n e a u l a închisoare.
E l primi cu p l ă c e r e deci p e un nou e p i s c o p d e Şiret, Ştefan
M a r t i n i , i a r ă ş i u n D o m i n i c a n , şi p r o b a b i l u n P o l o n . Numindu-I,
la 8 Iunie 1394, P a p a refusa să-i d e a şi actele doveditoare
ale n u m i r i i , p e c a r e le v a c ă p ă t a numai « d a c ă t e vei duce
la B i s e r i c a ta, vei s t a a c o l o şi nu v e i sluji a i u r e a decît în
o r a ş u l şi e p a r h i a Şiretului». Ceia ce î n s e a m n ă că episcopul
intermediar, Ioan, care murise, — procedase alt-fel.
î n c u r î n d Ş t e f a n m u r i s a u fu s t r ă m u t a t a i u r e a . Succesorul
s ă u fu I o a n , zis S a r t o r i u s . într'uu act nedatat, dar anterior

1
Czolowski, Pomniki, I , n<> 3 5 0 .
3
Procesul-verbai publicat de-Czolowski, V. mai sus, p . x x v , n o t a 5.
3
S c h m i d t , p . 2 6 şi E u b e l , î n Romische Quartalschrift, 1898 (xil), p. 1 0 S ,
X X X

anului 1 4 0 2 , el s e intitulează «Ioan, episcop d e Şiret, su- (

f r a g a n a l C r a c o v i e i şi v i c a r i o al î n t r e g u l u i Ierusalim şi văii
Iosafat, penitenciariu al P a p e i şi c o n f e s o r al r e g e l u i şi re-,
gineî Poloniei». Un personagiu de această importanţă nui
p u t e a s ă r e s i d e z e î n d i o c e s a s a u m i l ă . D e şi o visita d i n c î n d
în c î n d , el s t a în P o l o n i a şi-1 v e d e m s c r i i n d scrisoarea po­
1
menită din teritoriul Sandomiruluî .
E p i s c o p u l d e Şiret se maî m e n ţ i n u cîtăva v r e m e . Ba încă,
î n a p a r e n ţ ă , s i t u a ţ i a s a fu r e g u l a r i s a t ă şi a s i g u r a t ă . In 1421,;
Ş i r e t u l fu c e d a t d e A l e x a n d r u cel B u n «suroriî Mărieî Sale
r e g e l u i P o l o n i e i şi a M a r e l u î - C n e a z al Litvanieî, Alexandru,
2
zis şi V i t o l d , d u m n e a e i D o a m n a R i n g a l a , c e ni-a f o s t s o ţ i e » .
C u v r e - o z e c e a n i î n n a i n t e , s t r ă m u t î n d u - s e la L e m b e r g M i t r o ­
polia d e la Haliciû, i se subordonară toate episcopiile din
«părţile ce trăiesc d u p ă ritul grecesc», între care episcopii
3
şi a Siretuluî .
f
E p i s c o p i i s e s c h i m b ă , f ă r ă c a v r e u n u l s ă r e s i d e z e în ţ a r ă -
L a 5 Mart 1 4 1 3 , Nicolae Venatoris, din Ordinul Sf. P a v e l E r e ­
m i t u l , f a c e s ă fie n u m i t , a r ă t î n d c ă a m u r i t episcopul Ştefan
4
( Z a j a c z e k ) , şi l a R o m a n i c î n u - ş î m a î a d u s e r ă a m i n t e d e Ioan,
care fusese la mijloc. A p o i , cînd se s e m n a l ă l u c r u l , în a c e l a ş i
a n , l a 3 1 I u l i e , l o c u l l u ì I o a n e r a a c o r d a t , în c h i p l e g a l a c u m ,
l u ì T o m a E r n e b o r n , D o m i n i c a n , f ă c î n d u - s e d r e p t a t e şi acestui
O r d i n ; c î t d e s p r e N i c o l a e , el c ă p ă t ă c a d e s p ă g u b i r e în 1 4 1 8
episcopia Scardoneî, în Dalmaţia. Se p a r e chiar că, după
m o a r t e a luî Nicolae, c a r e nu găsi liberă e p i s c o p i a d e a d o u a
şi t r e b u i s ă s e î n t o a r c ă la c e a d ' i n t ă i u , u n u l t i m e p i s c o p de
Ş i r e t fu n u m i t , l a 2 9 I u l i e 1 4 3 4 , î n p e r s o a n a u n u î al doilea
Ioan ! y

D a r , în a c e a s t ă v r e m e , a u t o r i t a t e a r e a l ă o avea în M o l ­
d o v a a l t e p i s c o p , şi l a c r e a ţ î u n e a a c e s t u i a v e n i m acuma.

1
O r e p r o d u c e m l a sfirşitul Preferii.
2 2
Hunnuzaki, I , pp, 514-5, n° 424.
3
I6id., p p . 4 0 2 - 4 , no 3 3 7 .
4
Schmidt, p. 39.
5
E u b e l , /. c.
 XXXI

Saşii, cari întemeiase oraşul Bistriţa pe cursul rîuluî cu

acelaşi nume, trecînd munţii în t i m p u r i , îndepărtate, înte-
jmeiară o « S t a d t Molda» p e a p a Moldovei. Voevozil cel d'in-
jtăiu o g ă s i r ă p o a t e , şi n ' a r fi cu n e p u t i n ţ ă c ă e a s ă li fi s e r ­
1
vit d e c a p i t a l ă . C e t a t e a s'a numit, c u m se ştie, mal târziii
B a i a , p e n t r u c ă şi aici c ă u t a s e m e t a l e baiasi! d i n R o d n a M a ­
ramureşului.
2
înnainte de 1 4 0 1 , c î n d el e r a s o ţ u l D o a m n e i A n a , Alexan-
d r u - V o d ă , fiul l u i R o m a n , f u s e s e î n s u r a t cu o s t r ă i n ă , o ca­
tolică, p e care v a fi l u a t - o d e nevastă atunci cînd era, îm­
preună cu tatăl său R o m a n , un prins de S t a t în P o l o n i a .
Margareta muri după ce bărbatul el l u ă m o ş t e n i r e a părin­
t e a s c ă a M o l d o v e i , şi el îl g ă s i l o c u l d e o d i h n ă în n o u a bi­
serică latină din Baia.
A c e a s t ă b i s e r i c ă , a Sf. F e c i o a r e , şi m ă n ă s t i r e a a n e x ă fură
înnălţate de Alexandru, şi ele s e terminară de clădit în
1 4 1 0 , cînd se s t r ă m u t a r ă s u p t baptisteriu rămăşiţele D o a m n e i ,
în c a r e c a t o l i c i i v ă z u r ă m a î t â r z i u î n t e m e i e t o a r e a c u l t u l u i l o r
în M o l d o v a , figura legendară care stătea la î n c e p u t u l pro­
3
g r e s e l o r c a t o l i c i s m u l u i în a c e a s t ă ţ a r ă .
Cîtva timp maî târziu, A l e x a n d r u , ajungînd din nou v ă d u v ,
se c ă s ă t o r i s e cu o altă catolică, o p r i n c i p e s ă din sînge r e g a l ,
«sora» regelui, Ringala, care-I era r u d ă «în a l t r e i l e a grad»,
4
d i n c a u s a c ă s ă t o r i e i lui M u ş a t cu î n t â i a M a r g a r e t ă . Ringala

1
Cf. W i c k e n h a u s e r , Moldatoitza, p. 1 4 .
2
V . M a r i a n , Sf. Ioan cel Nou, Bucureşti, 1895, p. 2 1 . Ea nu mai era
în v i a ţ ă l a 1 4 1 7 (v. W i c k e n h a u s e r , /. c, p . 5 9 şi M e l h i s e d e c , Notiţe, p. 62).
3
I n s c r i p ţ i a în B a n d i n i , ed. Urechiă, p. 2 4 4 : «Anno 1 4 1 0 , hoc templum,
in h o n o r e m B . M . V . d e d i c a t u m , ab illustrissimo principe Alexandro Voyda
a e d i f i c a t u m est, u n a cum monasterio moldavi(c)ensi, cuius p i a e m e m o r i a e co-
n i u x , M a r g a r e t a , sub fonte b a p t i s m a t i s s e p u l t a e s t . R e q u i e s c a t in vitae a e t e r n a e
resurrectionem, amen.» F u n d a ţ i a catolică e în legatura cu î n t e m e i a r e a î n veci­
n ă t a t e a alteî m ă n ă s t i r i , a M o l d o v e i s a u M o Ida v i ţ e i , î n n a i n t e d e 1 4 0 1 ( W i c k e n ­
h a u s e r , /. c, p. 5 5 ) .
4
P e t i ţ i a d e d i v o r ţ ( E u b e l , Apendice) spune că nunta s ' a făcut ditdum. Cf.
a c t u l n e d a t a t din P r o c h a s k a , Codex Witoldi, 1 8 8 2 , p . 6 4 , no 2 1 4 , în care se
s c r i e ]uî W i t o l d d e s p r e solia «an den H e r r e n in W a l a c h i e u n d sine fruntliche
Antwort und detnutige D i r b i t u n g e u n d ouch E w e r H o c h w i r d i k e i t lieber S w e s t e r
gelugseligen Vorgang».
X X X I I

s p e r a s ă - ş î a d u c ă b ă r b a t u l l a c a t o l i c i s m , şi î n d e m n u r i l e e l îl
făcură m ă c a r să ajute şi m a l d e p a r t e opera Dominicanilor
şi M i n o r i ţ i l o r d i n « s o c i e t a s P e r e g r i n a n t i u m » . I n 1 4 2 0 s e m e n ­
ţionează acum m a l multe biserici, iar cea episcopală, poate
a l t a d e c î t c e a d i n 1 4 1 0 , e r a î n c h i n a t ă S f i n ţ i l o r P e t r u şi P a v e l
şi Sf. E c a t e r i n a . Era, deci, la această d a t ă u n e p i s c o p în
1
B a t a , şi ş t i m c ă el s e n u m i a I o a n şi e r a D o m i n i c a n .
D a r i n t e r v e n i r ă c a u s e c a r e s l ă b i r ă s i t u a ţ i a c a t o l i c i s m u l u i în
Moldova, care aduseră d e c ă d e r e a acestei de-a d o u a episcopii
î n t e m e i a t ă cu atîta liberalitate d e u n D o m n a ş a d e favorabil
propagandei prin legăturile sale d e familie şi o r i e n t a r e a sa
politică.
Intăiu, R i n g a l a p i e r d u d e la o v r e m e s p e r a n ţ a d e a-şl în­
dupleca soţul l a s c h i m b a r e a d e r e l i g i e , şi, fiind-că pretindea
c ă d e a c e i a 1-a l u a t , e a p r e s i n t à , p r i n e p i s c o p u l d e M o l d o v a
s a u B a i a , c e r e r e a d e d i v o r ţ , l a i-iu I u l i e 1 4 2 1 . L a 1 5 D e c e m ­
bre Papa-şî d ă d u s e a c u m încuviinţarea, şi a m v ă z u t p e A l e ­
2
x a n d r u creînd venituri foastel sale s o ţ i i . Apoi neînţelegeri
s e i v i r ă î n t r e e p i s c o p şi a u x i l i a r i i s ă i , F r a ţ i i m i n o r i t i , c a r i n u
uitau osteneala ce cheltuise. Şi unul şi c e i l a l ţ i s e p l î n g l a
R o m a î n 1 4 2 0 - 1 . I o a n e x p u s e , c e r î n d p r i v i l e g i i şi i n d u l g e n ţ e ,
că nu s'ar cuveni să se administreze tainele de către călu­
gări, i a r a c e ş t i a p î r i r ă p e s u p e r i o r u l l o r c ă - î califică d e e r e ­
t i c i , c ă n u - î l a s ă s a b o t e z e , că-î f a c e d e r î s î n n a i n t e a «acelor
3
p r i n c i p î n e c r e d i n c i o ş i , cari î n c e p a sprijini p e Minorit!» . Plîn-
gerea misionarilor, înfăţişată în n u m e l e I u ! M a r c S c i a v o , vi-
cariul p e n t r u Rusia, M o l d o v a şi P o l o n i a , fu p r i m i t ă c u sim­
p a t i e l a R o m a , şi p r i v i l e g i i l e c e r u t e şi d i n a c e a s t ă p a r t e s e
acordară.
Ioan era p r o b a b i l U n g u r , şi d e a c e i a califică el M o l d o v a
4
de ţară a regelui S i g i s m u n d . Succesorul său, numit la 30

1
E u b e l , / . c.
5
Pentru soarta R i n g a l e î pe urmă, v. P r o c h a s k a , p. 5 4 7 , n ° 9 4 7 .
3
«llli principes infidèles qui i p s o r u m Ordinum incipiunt esse zelatores» ;
E u b e l , /. c.
4
« I n p a r t i b u s W a l a c h i a e , q u a e t e m p o r a l i ditioni d e v o t i s s i m i filii S a n c t i t a t i s
Vestrae S i g i s m u n d i . . . existunt.»
 XXXIII

April 1438, Petru Cipser, v e n i s e şi el, s e p a r e , d e dincolo

d e munţi. In cursul aceluiaşi an Papa, ţ i i n d în s a m ă c ă tot
venitul lui s e ridica la şepte-zecî d e florini pe an, îi a c o r d a
o s c u t i r e , cu c o n d i ţ i e însă să r e s i d e z e în e p a r c h i a sa.
Ceia ce t r e b u i să facă. D a r certele cu călugării începură
i a r ă ş i . V e d e m , în a d e v ă r , p e P e t r u şi « t o t o r a ş u l M o l d o v e i ' »
î n c o n d e i n d c î t s e p o a t e m a l r ă u p e fraţii D o m i n i c a n i şi M i ­
n o r i t i , c a r i a u , în B a i a şi în r e s t u l M o l d o v e i , « b i s e r i c i p a r o -
chiale». M e r g cu femei la c r î ş m ă , ţ i n p u b l i c c o n c u b i n e , aii
copil, d e s p a r t fără a u t o r i s a ţ i e , interzic v e n i r e a la biserică cui
vreau. D e nu se vor lua măsuri, în sfîrşit, «biserica aceia
catedrală, care a a v u t p a n ă a c u m n u m a i doi episcopi, se va
d i s t r u g e , căci a ajuns la a ş a lipsă, încît a b i a au d e u n d e t r ă i
2
d i n zi în zi e p i s c o p u l şi u n s i n g u r p r e o t » .

3
M o l d o v a fusese r e p r e s i n t a t ă la s i n o d u l din C o n s t a n ţ a . L a
acel d i n F l o r e n ţ a v e n i r ă , în n u m e l e c e l o r d o i fil a ï lui Ale­
x a n d r u c e l B u n , N e a g o e , c u u n t o v a r ă ş , şi M i t r o p o l i t u l Da-
4
mian, un G r e c . î n n a i n t e d e s i n o d însă, Grigore, «archiepis-
c o p u l M o l d o v l a c h i e l » , t r e c u s e la catolicism, şi el c ă p ă t ă de
la P a p ă , în a c e s t a n , un p a s p e n t r u a m e r g e , cu suita sa,
«în o a r e c a r e părţi ale lumii», tot pentru scopurile Unirii.
E r a vorba, d e sigur, ca acest mitropolit Grigore să meargă
3
la s i n o d u l d e U n i r e , u n d e - 1 î n l o c u i r ă , cum am văzut, alţii .

D a r nu numai că nici un profit real n u ieşi d i n t o a t e a-

c e s t e n e g o c i e r i şi c ă în c u r î n d M o l d o v a l e g ă r e l a ţ i i n o u ă cu
Orientul schismatic. Pe lîngă schisma veche a Grecilor se

1
« E p i s c o p u s et e c c l e s i a m o l d a v i e n s i s , n o v i t e r i n t e r s c i s m a t i c o s de ri tu Gre-
coruni in M i n o r i W a l a c h i a p e r o l i m A l e x a n d r u m W o j e w o d a m f u n d a t a e ac t o t a
communitas civitatis moldaviensis» (ibid.). Se separă în e x p u n e r e civitas şi
dioecesis.
2
«Dicta ecclesia catholicalis, quae solum duos episcopos habuit, destruatur,
nam ad tantam inopiam devenit, quod episcopus v i x cum uno sacerdote ali­
menta cotidiane potest habere.»
3 5
«Kiryla (Kiliaì) Moldaviae». Hurmuzaki, I , p . 4 9 7 , no 409.
4
I o r g a , iVotcs et extraits, seria a 2 - a , p p . 1 3 , 599.
6
. H u r m u z a k i , l-, pp. 5 9 9 - 6 0 0 , n» 502.

6 2 1 7 4 . V o l . I. III
XXXIV

a d a u s e p e acest timp n o u a eresie a Husiţilor. Din conside- '

raţii politice, Alexandru cel Bun aduse în ultimii anï aï
1
Domniei sale un Predicator h u s i t . Ideia reformei religioase
pătrunse, d e sigur, şi p e a l t e c ă î . L a 1438, episcopul mol­
dovean din Baia denunţă p e preotul roman C o n s t a n t i n ce,
dîndu-se drept canonic al Lateranuluî, predică d o c t r i n a luî
Huss şi e i m i t a t d e alţi p r e o ţ î d e m i r aï e p a r c h i e ï , «eretici
2
şi s c h i s m a t i c i » , c a r i fac a d e p ţ i î n t r e c a t o l i c i . R ă t ă c i r e a n o u e !
secte ameninţa să s e î n t i n d ă şi î n S c a u n e l e s e c u i e ş t i ; p r e ­
dicatori t r e c u s e î n c ă d i n 1 4 3 6 în p r o v i n c i a v e c i n ă . Episcopul
din A r d e a l trebui s ă trimeată p e rînd p e Iacob d e Marchia,
Minorit, şi a p o i p e alt frate, D i o n i s i e d e U j l a È , şi l a u r m ă
însuşi P a p a se preocupa d e primejdie şi d ă d u m i s i u n e a de
3
a d e z r ă d ă c i n a eresia, Minoriţilor din Bosnia, în 1444 .

In ultimele decenii ale stăpîniriî sale, Sigismund, împărat

şi r e g e a l U n g a r i e i , d ă d u o a t e n ţ i e d e o s e b i t ă a f a c e r i l o r m u n ­
tene. El luă apărarea lui D a n al II-lea contra T u r c i l o r şi
protegiatuluî acestora, Radu-Vodă. Sigismund veni în per­
s o a n ă în Ţ a r a - R o m ă n e a s c ă . E l s e o p r i l a C î m p u l u n g în A p r i l
1 4 2 7 şi s e o c u p â a i c î d e s i t u a ţ i a v e c h i l c o m u n i t ă ţ i i catolice.
D o m i n i c a n i i d i n KZoster fusese î m p r ă ş t i a ţ i d e T u r c i i lui R a d u
şi-şî r i s i p i s e d o c u m e n t e l e , a c ă r o r r e î n n o i r e o c e r e î m p ă r a t u l
4
d e la legatul pontifical .
în aceiaşi vreme, tot pentru a-şî î n d e p l i n i la Dunăre mi­
siunea d e suveran creştin, Sigismund chemă p e T e u t o n i , laţ
5
1 4 2 6 , şi-î a ş e z ă pe m a î m u l t t i m p în B a n a t u l SeverinuluiJ
U n a d i n u r m ă r i fu şi a c e i a c ă u n e p i s c o p c a t o l i c , Benedict,
fu n u m i t p e n t r u d i o c e s a n o u ă sau restaurată a Severinulul.
C î n d V l a d D r a c u l l u ă , d u p ă m o a r t e a lui D a n , t r o n u l m u n -

1
Iorga, Chilia şi Cetatea-Alia, p . 90.
2
Eubel, /. c.
3 2 n
H u r m u z a k i , I , p . 604, no 5 0 7 ; p p . 604-5, ° 5 ° 8 ; P- 6 0 8 , no 5 1 3 ; p .
700 şi u r m . ; p . 711 şi u r m .
r a
Lî_ï2. Jï >.•4.^ÌL4Ì-JnH'X'lWléx, I I I , p p - 8 0 - 2 .
5 2
Cf. H u r m u z a k i , I , p p . 539-40, no 4 5 1 , şi I o r g a , Chilia şi Cetatea-Albă,
pp. 86-7.
 XXXV

: t e n e s c , el a l e r g ă t o c m a i la N i i r n b e r g , unde regele Ungariei

présida ca împărat o dietă germană, pentru a-î c e r e s p r i ­
j i n u l . Ş i , d i n N i i r n b e r g , el d ă , la 8 F e b r u a r 1 4 3 1 (6939), or­
d i n e l e t r e b u i t o a r e p e n t r u c a « o a m e n i i , c ă l u g ă r i i şi d r e g ă t o r i i »
să primească bine, cu c i n s t e a cuvenită «popilor», pe fraţii
m i n o r i t ! ce-I t r i m i t e S i g i s m u n d p e n t r u c a t e c h i s a r e a ţ e r i î lip-
jsite d e «orî-ce mîngîiere sufletească a Sfintei Biserici R o m a n e »
E p i s c o p u l B e n e d i c t d i n S e v e r i n f u n c ţ i o n a î n s ă , şi el îşi o-
c u p a l o c u l şi în 1 4 3 9 . L a a c e a s t ă d a t ă , îî v e n i g u s t u l d e a
cuprinde şi M o l d o v a în e p a r c h i a s a . şi s e şi a d r e s a pentru
, a c e a s t a P a p e i , p e a t u n c i E u g e n i u al I V - l e a , u n z e l o s restau­
rator al B i s e r i c i i r o m a n e în vechile eî d r e p t u r i . îî expuse
c ă în M o l d o v a de mai mult timp nu e ocupat Scaunul de
Ş i r e t , nici acel, maî nou, al Bacăului, pe care l-ar fi î n t e ­
m e i a t B o n i f a c i u a l I X - l e a şi l-ar fi î n t ă r i t I o a n al XXIII-lea.
D e oare-ce în a s e m e n e a î m p r e j u r ă r i schisma grecească, nu
numaî că se menţine, dar se poate şi î n t i n d e în Secuime,
B e n e d i c t c e r e a s ă i s e d e a luì a d m i n i s t r a ţ i a a s u p r a M o l d o v e i
2
lipsită d e p ă s t o r . Ceia ce s e încuviinţă .
Scrisoarea de încuviinţare cuprinde însă o s u m ă de gre­
ş e l i şi c o n f u s i ! . D a c ă în al p a t r u l e a a n a l g u v e r n u l u i luì I o a n
al X X I I I - l e a se numiră doi episcop! d e Şiret, nu e vorbă
încă de episcopul de «Moldova». A c e s t episcop apare pentru
întăia oară supt Alexandru-cel-Bun. L a 1 4 2 0 p e t i ţ i a lui I o a n ,
cel d'intăiu p r e l a t din Baia, n u m e ş t e diocesa o «nova plan-
t a t i o » , i a r în 1 4 3 8 , a r ă t î n d u - s e că au fost n u m a i d o i d i o c e ­
sani, se s p u n e lămurit că Biserica a fost întemeiată de «ră­
posatul Alexandru Voevod». D e c ! n u în al t r e i l e a a n al I u !
Bonifaciu al I X - l e a a p u t u t să-î fie î n c e p u t u l .
A s e r ţ i u n e a că în M o l d o v a nu e r a n i e ! un e p i s c o p catolic

1 2
F o r m a l a t i n ă , foarte i n t e r e s a n t ă , a a c t u l u i , î n H u r m u z a k i , I , pp. 749-50
( d u p ă un v i d i m u s din 1 4 4 8 ) . Cf. C r o n i c a l u i W i n d e c k e , în GescJiichtsschreiber
der deutschen Vorzeit, Lief. 79 (cf. Acte sì fragni., I I I , p. 8 1 , nota 2). Vlad
era întors în T î r g o v i ş t e în Ianuar 1 4 3 2 şi în c u r î n d ajută p e T u r c i în A r d e a l
2
(cf. H u r m u z a k i , I , pp. 574-4, n" 4 7 9 şi Chilia şi Cetatea-Albă, pp. 91-2).
Cf. Bis. ort., X V I I , pp. 846-8.
2 2
Hurmuzaki, l , pp. 6 6 0 - 1 , ii» 560.
XXXVI

p a r e falşă: a m găsit p e Czipser cu un a n înnainte şi, c h i a r

d a c ă e l a r fi m u r i t d e a t u n c i , n u s e p u t e a v o r b i d e o «re­
s t a u r a ţ i e » a e p i s c o p a t u l u i , c a şi c u m e l n ' a r m a i fi f u n c ţ i o n a t
d e cine ştie cît timp. D o u ă c a t e d r e episcopale e r a u în Mol­
d o v a , d a r n u l a Ş i r e t ş i B a c ă u , c i l a Ş i r e t şi B a i a .
Greşeala din urmă a lui Benedict, informatorul Papei, se
explică ast-fel.
Din timpurile bune ale propagandei venite din Ungaria,
F r a n c i s c a n i i d e la C s i k - S o m l y ó , în S e c u i m e , t r e c u s e în Mol­
d o v a , şi p r o b a b i l t o t A l e x a n d r u - c e l - B u n îi v a fi a j u t a t a-şî
face l î n g ă a p a N e g e l u l u i , d i n s u s d e B a c ă u , mănăstirea lor,
a «Baraţilor» s a u fraţilor unguri, p e care o î n z e s t r a şi c u
pămînturî în vecinătate, la T r e b e ş u l Baraţilor. Franciscanii
aveau t o t atîta r o s t aici, între U n g u r i i catolici, c î t şi V l ă ­
1
dica, «biscupul» , la Baia, între Saşii d e aceiaşi lege. Şi acesta
d i n u r m ă v a fi v e n i t a d e s e a să primească ospitalitatea Mi-
8
noriţilor la Bacău, care deveni a d o u a reşedinţă a s a ,

Să urmărim m a i d e p a r t e soarta catolicismului în Moldova.

Cel d'intăiu episcop « moldaviensis» după Czipser s e în-
tîmpină la 3 0 O c t o m b r e 1447, cînd, în calitate d e s u f r a g a n t
s
al L e m b e r g u l u î , c o n s a c r ă u n a l t a r la C u l m . D u p ă a c e s t N i ­
colae a v e m p e Ioan (Rosa), la 2 6 Ianuar 1 4 5 5 şi a l t ă dată,
4
d a r îl g ă s i m l a L e m b e r g , î n s u i t a s u p e r i o r u l u i s ă u i e r a r c h i c .
Cîtva timp poate, episcopia r ă m a s e vacantă.
5
î n s ă la 1466, cînd r e a p a r e u n Ioan episcop d i n M o l d o v a ,
d e sigur altul decît cel d i n 1455, în orientarea episcopiei s e
petrecuse o schimbare. Domn e r a acum Ştefan-cel-Mare, şi
Polonii n u m a i p u t e a u sprijini efectiv p e u n e p i s c o p d e Mol­
dova. Episcopia se întoarse deci la U n g u r i , cu cari n u în-

' Hurmuzaki, X I , p . l x i i , nota 5.

* V. m a i a l e s , î n a c e s t v o l u m , p p . 1 5 0 - 3 , no 1 1 2 .
3
I n a c e s t v o l u m , p . 4 1 5 , no 1 .
4
Akta Grodzkìe i Ziemskie, V, p p . i S o - l , n ° 3 9 ; S c h m i d t , p . 4 3 şi n o t a 4 .
5 1
Hurmuzaki, I I , p. 4, no 6. E Ioan Simon (Dawidicz) ; Kemény, pp.
30-1.
 XXXVII

c e p u s e î n c ă l u p t a . I o a n r e s i d a l a « H e g e n » şi s e i n t i t u l a «su-
fragan a l lui N i c o l a e e p i s c o p d e A l b a ( A r d e a l ) » .
în 1 4 6 7 î n s ă , M a t e i C o r v i n p ă t r u n s e î n M o l d o v a şi fu bă­
tut, după ce B a i a fu arsă, şi prelaţii veniţi din Ungaria
n u m a i p u t u r ă a v e a d e aici î n n a i n t e nici un rol, mal ales
1
cel din Moldova, a căror reşedinţă fusese şi distrusă .
D e la 1466 înnainte nu mal întîlnim pe «episcopul mol­
dovean Ioan, sufragant al e p i s c o p u l u i d e A l b a » , c a r e résida
şi l a a c e a s t ă d a t ă p e s t e m u n ţ i . A c e s t I o a n , zis N e m u l e m , u n
M i n o r i t , f u s e s e n u m i t la R o m a , în z i u a d e 8 I u l i e 1 4 5 7 , şi u r ­
m a s e , în p u r t a r e a titlului, d a c ă nu în folosirea venitului de
«o s u t ă d e florini p e an», lui Ioan R o s a , P r e d i c a t o r acesta,
2
care se întîmpină după 1452 .

L u p t e l e l u i c u T u r c i i şi c o m u n i t a t e a d e i n t e r e s e c u creştină­
tatea apuseană ameninţata de o nouă năvălire de barbari puseră
p e Ş t e f a n în r e l a ţ i e c u V e n e ţ i a şi cu S f î n t u l S c a u n . U n u l din
a m b a s a d o r i i î n O c c i d e n t aï V o e v o d u l u ï l a 1 4 7 6 e r a u n c l e r i c
catolic, un bacalaureat în d e c r e t e , P e t r u , al c ă r u i nume de
f a m i l i e îl c u n o a ş t e m a c u m : P e t r u de Insula.
P e t r u e r a l a R o m a la 2 0 M a r t , c î n d P a p a a n u n ţ a lui Ş t e ­
fan că-î v a n u m i t r i m i s u l c a « e p i s c o p d e M o l d o v a » , precum
i s'a manifestat, din p a r t e a Domnului, dorinţa. La 3 April
se d ă d e a d e ştire Voevoduluï m o l d o v e a n c ă P e t r u a şi f o s t
f ă c u t e p i s c o p c a t o l i c , fiind s c u t i t , c u m n u s e f a c e a d e s e a , d e
p l a t a a n a t e l o r . L a 9 ale lunii, se a c o r d a u indulgenţe de ju­
b i l e u p e n t r u c e l c e s e v o r r u g a , în a n u m i t e c o n d i ţ i i , în «bi­
s e r i c a c e a m a r e d i n B a i a » , — d i n « o r a ş u l B a i a » (civitas molda-
viensis), se a d a u g e îndată.
R e ş e d i n ţ a oficială a episcopului e r a d e c i l a B a i a î n c ă , şi
el p u r t a î n c ă t i t l u l v e c h i u d e « M o l d a v i e n s i s » , Vechia cetate
săsească era însă cu totul decăzută, şi u n I t a l i a n c a Petru
j n ' a r fi f o s t p r i m i t b u c u r o s c a o a s p e t e l a F r a n c i s c a n i i u n g u r i

1
V . f a b u l a , m e n ţ i o n a t ă şi d e S c h m i d t , a găzduirii regelui la episcopul ca­
tolic din B a i a . W o l f , Beschr. von Siebenbilrgen, I, p. 7 0 ; în Schmidt, p. 44.
2
Eubel, /. c.
XXXVIII

din Bacău. însă Moldova avea încă un port d e mare, foastă

colonie genovesă, care a d ă p o s t i a un mare n u m ă r d e catolici,
m a î a l e s G e n o v e s i şi V e n e ţ i e n î . S e e x p l i c ă u ş o r d e c î pentru
ce, la 1 3 I a n u a r 1477, acordînd luî Ş t e f a n n o u ă indulgenţe
în f o l o s u l l u p t e î c u T u r c i i , s e v o r b e ş t e d e « e p i s c o p u l d e Ce-
tatea-Albă» şi d e « c e l e d o u ă b i s e r i c i c a t e d r a l e » şi «celelalte
biserici însemnate» din c e t a t e a aceasta.
Petru, care fusese numit formal la 29 Mart 1476 şi
c o n s a c r a t la 3 1 din aceiaşî lună \ v a fi r é s i d â t d e f a p t în
2
C e t a t e a - A l b ă , d a r e p i s c o p i a lui t r e b u i e s ă fi l u a t sfîrşit, cel
maî tîrziu, o d a t ă cu c ă d e r e a oraşuluî în mîna Turcilor, la
1484.
A c e s t a e r a e p i s c o p u l m o l d o v e n e s c al M o l d o v e i . D a r , afară
de dînsul, într'un t i m p c î n d m a î e r a u î n c ă e p i s c o p i d e Mil­
c o v , P a p a r e c u n o ş t e a î n c ă o a r e e p i s c o p i «aï M o l d o v e i » cari
r e s i d a ù în A r d e a l ? V e d e m în a d e v ă r p e S i x t a l I V - l e a dînd,
în 1 4 7 9 , o m i s i u n e d e a b s o l v i r e în p r o v i n c i a v e c i n ă «episco­
pului m o l d o v e a n » , al căruî n u m e nu se î n s e a m n ă , d a r nu tre­
buie să u i t ă m c ă titlul d e «sufragant al e p i s c o p u l u i d e A l b a »
3
îl p o a r t ă şi P e t r u d e C e t a t e a - A l b ă . încă în 1 5 0 2 se men­
ţionează într'o scrisoare d e la u n p r e l a t ungur un «episcop
4
m o l d o v e a n » ca acel din 1 4 7 9 . Iar la 1 5 1 0 s e n u m i a ultimul
a
p r e l a t cu a c e s t titlu, Mihai Marinowski .
T r e b u i e s ă n o t ă m în sfîrşit, c ă î n c ă l a 1 4 8 0 P a u l d e V â c z
(Wacia) p o a r t ă t i t l u l d e e p i s c o p d e A r g e ş , s u f r a g a n t al A r ­
6
dealului, — închizînd, se pare, seria a c e s t o r episcopi .
Astfel a j u n g e m la 1 5 0 0 . t

1
E u b e l , /. c.
2
in Archiv f. siebenb. Landesk., JV. -F., X I I I , p . 1 7 7 , n . I se dă o s c r i s o a r e a
lui Petru d i a « W a l d h u d i a » ( V a s l u i ?) c ă t r e d o u ă p e r s o a n e c a r e , geografic, nu
se identifică ; ea p o a r t ă d a t a d e 3 D e c e m b r e 1 4 7 7 . Cf. S c h m i d t , p . 45.
3
V. nota precedentă.
4
|j P r a v . Herarchia, p. 434, nota a.
5
'' E u b e l , / . c7~ "
6
P r a y , Specimen /lis/, hitng., p. 4 3 + ; tienko, I, p. 40.
 X X X I X

VI.

D e aicï î n n a i n t e m ă v o i ù m u l t a m i a a r ă t a n u m a i f o a r t e p e
s c u r t c o n d i ţ i i l e în c a r e t r ă i e ş t e — l î n c e z e ş t e m a i m u l t ă v r e m e ,
u i t a t d e t o a t ă l u m e a , fără c r e d i n c i o ş i şi f ă r ă s p r i j i n , — c a t o ­
l i c i s m u l în c e l e d o u ă principate.
In cea d'intăiu jumătate a secolului al X V I - l e a , cu toate
relaţiile ce Moldova le a r e , atît de strìnse, cu Polonia, cu
t o a t ă D o m n i a în ţ a r a v e c i n ă a i u b i t o r u l u i d e c a t o l i c i M i h n e a
c e l R ă u — şi Ţ e p e ş ş t i m c ă l u a s e o c a t o l i c ă , r u d ă a luî M a t e i
Corvin—, catolicismul pierde necontenit teren. T r a d i ţ i a lo­
c a l ă ş t i e c h i a r s ă v o r b e a s c ă d e p e r s e c u ţ i i şi n u m e ş t e ca d u ş ­
mani aï legii l a t i n e p e Ş t e f a n R a r e ş (?), zis şi B e l i c î n e , pe
I o a n - V o d ă cel C u m p l i t , c a r e a r fi d ă r î m a t b i s e r i c a d e lemn
1
din Iaşî a c a t o l i c i l o r . D e la 1 5 7 2 s e î n t r e r u p e şi s e r i a gar-
2
dianilor d e Bacati, c u n o s c u t ă î n c e p î n d d e la a n u l 1 5 3 1 . S u p t
Despot, şi p o a t e s u p t I a n c u Sasul, cari a m î n d o î aparţineau
«eresiei» luterane, se înstrăinară noî credincioşi d e la B i s e ­
r i c a r o m a n ă , p r i m i n d î n t r e eï, d e frica D o m n u l u i , predicatori
saşî sau unguri. Iar alţii, c h i a r şi d e aceï catolici cari se
b u c u r a u d e o a r e c a r e a v e r e şi p r i m i s e o c r e ş t e r e mai deose­
bită, a d o p t a s e , nefiind cine s ă se îngrijească d e sufletele lor,
religia d o m i n a n t ă grecească.
I n t e r v e n i r ă î n s ă în a d o u a j u m ă t a t e a s e c o l u l u i î m p r e j u r ă r i
care d ă d u r ă catolicismului înnapoi, pentru scurt timp, ceia
ce pierduse înnainte. Iată aceste împrejurări.
I n t ă i u , în M o l d o v a , s i l i n ţ i l e M i n o r i ţ i l o r din A r d e a l pentru
a c o n v e r t i p e H u s i ţ i i d e la m u n ţ i i s b u t i r ă . S u p t B o g d a n L ă -
puşneanu, un preot catolic d i n T r o t u ş p u t u s ă d e i e în P o ­
l o n i a ş t i r e a c ă U n g u r i i « c e e r a u în o r a ş u l H u ş i şi în a l t o r a ş ,
ce-i zic R o m a n , şi în s a t e l e v e c i n e , l a 2 . 0 0 0 d e o a m e n i » , au
3
t r e c u t la ritul r o m a n . In a c e l a ş i timp v e d e m p e u n p r e d i c a t o r
lin M u n t e n i a l ă u d î n d u - s e că a smuls ; eresie!» Reformei un

1
V . B a n d i r l i , p . 2 5 0 şi, î n a c e a s t ă carte, p p . 1 1 3 - 4 , 1 5 5 .
2
in a c e a s t ă carte, p . 1 5 4 .
3 5
Hurmuzaki, I I , pp. 698-9.
 mare număr de credincioşi, ce alunecase către dînsa în vremile
1
trecute .
A p o i relaţiile noastre cu A p u s u l se făcură maî dese şi irjaî
însemnate. L ă s î n d în fine la o parte rătăcirile tragi-cornice ale
2
pretendenţilor naivi sau şarlatani — ori şi una şi alta — , fa­
milia Lăpuşnenilor — şi maî ales polonisatul cocon B o g d a n —
nu putea decît să fie bine dispusă pentru religia «Craiului»
1 de peste Nistru. Şi maî mult decît Lăpuşneniî se manifestară
! prieteni aî catolicilor Mirceştii.
S e spune că Mircea şi-ar fi măritat o fată cu un magnat
3
din A r d e a l . C e a d'intăiu soţie a lui Petru Şchiopul fu o ca­
tolică. Soţia luì A l e x a n d r u , alt fiu al luì Mircea, era fiica
unei Perote catolice. Aflăm despre dînsul că poruncise să i
4
» se lucreze un aier la R o m a . în fine, Mihnea, fiul luì A l e x a n ­
dru, primi bine la dînsul pe Trimisul pontifical Alessandro
Comuleo, precum în Moldova fusese bine primit, de Petru
5
Şchiopul, cunoscutul Iesuit Mancinelli .
i Despre Mihnea se mai ştie că a dat un privilegiu Bărăţieî
din Tîrgovişte — biserica Sf. Francise adecă, pe lîngă care
se cunoaşte şi biserica Maiceî Domnului a catolicilor din acel
6
oraş . M a i mare e partea lui Petru, unchiul lui Mihnea, în
sprijinirea catolicismului. A m avut prilejul să arăt aiurea,
cum, sfătuit de consilierul său ascultat, Bartolomeiu Bruti,
Domnul Moldovei a chemat pe Iesuiţî şi Franciscani în ţara
sa, li-a dat pe mînă credincioşi, biserici şi moşiî, a trimis la
Roma, din partea sa şi a Mitropolitului Gheorghe Movilă,
asigurări de devotament şi a stăruit pentru întemeiarea unei
nouă episcopii moldovene, după ce restaurase mănăstirea
7
veche din Bacău .

1
In a c e a s t ă c a r t e , p p . 4 1 5 - 7 , no 2 .
s
V . studiul mieii, din 1 8 9 8 , asupra lor.
3
V . Bis. ort., X I I I , p. 3 2 .
4
Cf. P r e f a ţ a l a vol. X I din Colecţia Hurmuzaki ; Contribuţii la istoria
Munteniei şi Documente geografice, I, pp. 1 4 - 5 .
5
B ă r b u l e ş c u , Cercetări istorico-filologice, p. 8 1 ; Hurmuzaki, X I , pp. 115-8.
6
Cf. î n a c e s t v o l u m , p . 2 3 6 , p . 2 3 7 n o t a 2 ; Contribuţii, p. 3 t .
7
Hurmuzaki, X I , pp. LXII-VI.
 XLI

P e l a 1 5 8 0 s t ă t e a a i c î , în B a c ă u , u n a n u m e I e r o n i m A r s e n g o ,
şi el M i n o r i t , c a r e l u a t i t l u l d e «vicariti a p o s t o l i c şi e p i s c o p
a l e s a l M o l d o v e i » , l o c u i n d în n i ş t e c a m e r e d e l e m n l î n g ă b i ­
1
s e r i c a Sf. N i c o l a e . î n n e g o c i e r i l e cu R o m a nu-1 v e d e m însă
intervenind mult, s i t u a ţ i a sa fiind p r o b a b i l nu t o c m a i clară.
î n l o c u l lui, p e t i m p u l cînd se credea că Moldovenii fac
promisiuni serioase, fu n u m i t în 1 5 9 0 c a episcop Cretanul
Bernardin Querini. Cancelaria romană nu ştia c e titlu s ă - î
d e a , şi el ş t i a t o t a ş a d e p u ţ i n p e a c e l a c e s ' a r c u v e n i să-1
ceară. F u intitulat deci «episcop de Argeş, peste Moldova
şi Ţ a r a - R o m ă n e a s c ă » , ceia ce era un nume oare-care. în
Moldova, la C u r t e a lui I e r e m i a - V o d ă , el s e î n f ă ţ i ş ă a b i a în
1 5 9 7 , făcu a p o i v i s i t a s a a p o s t o l i c ă , m e r s e la R o m a î n 1 5 9 9
şi s e î n t o a r s e în a n u l u r m ă t o r , a d u c î n d c u el b r e v e aposto­
l i c e , şi c ă t r e M i h a î V i t e a z u l . î l aflăm l a B a c ă u în 1 6 0 1 , s t î n d
2
la F r a n c i s c a n i , cu v o i a l o r .
D a r el d i s p ă r u , n u ştim în ce î m p r e j u r ă r i . î n l o c u l lui fu
n u m i t vicariul din 1 5 8 0 , A r s e n g o , la d a t a d e 17 Septembre
a
1 6 0 7 . î n c ă în M a i u , a c e s t G r e c c a t o l i c , d i n C h i o s , e r a e p i s ­
c o p . M u r i n d el în I u n i e , — v i c a r i u l s ă u , V a l e r i a n Lubieniecki,
c e r u S c a u n u l şi, d u p ă o î n d e l u n g a t ă l u p t ă , i z b u t i să-1 c a p e t e ,
m u l ţ ă m i t ă regelui Poloniei, care-sî p u t e a uşor lua d r e p t u l de
a n u m i e p i s c o p i d e l e g e a s a î n t r ' o ţ a r ă in c a r e f ă c e a D o m n i
d u p ă plac, sau m ă c a r p r e t i n d e a c ă a r e d r e p t u l s ă - î facă. Lu­
bieniecki căpătă scrisorile sale de numire abia la l-iu Fe­
4
bruar 1611 .

D e aicî î n n a i n t e - v o m d a n u m a i şirul a c e s t o r episcopi ve­

niţi din Polonia',' C ă c î Sfîntul S c a u n p r i m i această pretenţie
a r e g i l o r c a t o l i c i d e p e s t e N i s t r u , şi n u m a i p e l a 1 6 3 0 s e ivi

1
' Arc/i. ist., I I , pp. 2 1 - 2 ; Hurmuzaki, I I I , p. 547 : «nelle quali s t a v a il
v i c a r i o a p o s t o l i c o » . M a i a l e s , v . p e n t r u el si Q u e r i n i , H a s d e u , Doc. din BUI.
Doria-patifdiană, în Col. 1. Traian, V I I ; Mon. Slav. Met:, X V I I I , p . 3 şi urm.
2 1
Cf. r a p o r t u l l u i c ă t r e P a p ă , Hurmuzaki, I I I , p. 545 şi u r m . ; raportul
2
yeneţian din III , p. 3 6 0 , no 436 ; s c r i s o a r e a P a p e i din V I I I , p p . 202-3, no
296; v o l u m u l d e faţa, p p . 156,422.
8
E u b e l , l. c.
* Cf., î n a c e s t v o l u m , p . 4 1 7 şi urm., .şi E u b e l , /. c.
XLII

în m i n t e a c r e d i n c i o ş i l o r d i n ţ a r ă şi a r e p r e s i n t a n t u l u î f r a n c e s
de pe lingă P o a r t ă ideia d e a se numi, în l o c u l lupilor, ce
m î n c a u v e n i t u r i l e fără a p ă s t o r i turma, h a r n i c i şi zeloşi Ita­
lieni d i n t r e M i n o r i t i ! C o n v e n t u a l i aï v i c a r i u l u ï p a t r i a r c h a l d i n
1
Constantinopol .
L a 26 Novembre 1618 e numit episcopul Goski. L a 19
I u l i e 1 6 2 7 îl î n l o c u i e ş t e G a v r i l F r e d r o , c o n s a c r a t l a 2 0 A u g u s t -
Fredro muri în 1 6 3 1 , pe timpul cînd se presintaû plîngerî
c o n t r a lui, şi r e g e l e r e c o m a n d a pe Predicatorul Baptist Za-
m o y s k i . L u p t a cu Conventuali!, cari voiau p e misionari! della
F r a t t a s a u P a u l B o n n i c i o , z ă b o v i n u m i r e a Iu! B a p t i s t p a n ă l a
2
8/18 Iulie 1 6 3 3 .
In 1647, Vasile Lupu cerea pe cunoscutul Iacint Makry-
p o d a r i c a e p i s c o p . D a r P a p a s e h o t ă r î altfel, c u t o a t e c ă c e ­
A
r e r e a e r a s p r i j i n i t ă şi d e î m p ă r a t . Z a m o y s k i , c a r e t r ă i a încă,
t r e c u Ia P r z e m y s l , i a r l a B a c ă u s e n u m i M a t e ! M a r i a n K u r s k i , '
4
în 1 6 5 1 . î n a c e l a ş i a n s e t r i m i t e a c a P r e f e c t a l B ă r ă ţ i e ! d i n
Tîrgovişte Conventualul Bonaventura de Campo Franco, în
urma une! scrisori a lui Matei-Vodă, care reclama oameni
3
destoinici .
în 1660 funcţiona c a vicariû în M o l d o v a Gavril Thomasii,
, ;
i a r , în 1 6 6 1 , K u r s k i e s t r ă m u t a t , l a 2 1 F e b r u a r , la E n o s . Pe
atunci Domnii munteni Mihnea al I l I - l e a şi G r i g o r e Ghica
a r ă t a u u n zei fierbinte pentru catolicism, înnainte de mazi­
7
lie, şi, m a i a l e s , d u p ă . C e l d i n u r m ă n e g o c i a c u A r d e a l u l şi
8
printr'un misionar .

1
Cf. Acte şi fragni., I , p. 6 5 si urm.
2
Cf. ibid. ; în a c e s t v o l u m , pp. 4 2 3 - 4 , n x i - n ; E u b e l , / . c. A n d r e i B o -
guslavich de înnaintea lui Fredro (Bandini, pp. 220-1) a fost n u m a i un vi-
cariii, fâră ştirea P a p e i şi a r e g e l u i . V . Mon. Slav. Mer, X V . I I , p. 23
3
In a c e s t v o l u m , pp. 4 2 4 - 5 , no XIII.
4
E u b e l , /. c.
" în a c e s t v o l u m , p p . 4 2 5 - 6 , n° X I V .
6
E u b e l , /. c.
7
In a c e s t v o l u m , p. 4 2 6 si urm.
8
Copii d e d o c u m e n t e a r d e l e n e , f ă c u t e d e d. N . D e n s u s i a n u , în Bibi. A c .
Rom, m s . 3 9 6 , p. 1 şi urc?.; A r d e l e a n u , Ist. dieceseì' Oradeï-Marï,- I . p. 1 3 0 ;
Mon. Slav. Mer., XVIII, p. 2 6 6 şi urm.
 XLIII

în 1664 provincia m u n t e a n ă e dată pe mina Observanţilor,

I u î n d u - s e d e la C o n v e n t u a l i ! , c a r i li-o d i s p u t a u . C ă l u g ă r i ! a t î r -
n a r ă în s e c o l u l al X V I I I - l e a d e M i s i u n e a b u l g a r o - v a l a c h ă din
Deva, şi a s u p r a Muntenie! se întinde influenţa episcopului
latin din Sofia şi apoî autoritatea aceluï ce resida la Ni-
copol
în Moldova, Ştefan A t a n a s i e R u d z i n s k i e n u m i t la 3 1 I u l i e
1 6 6 5 ( c o n s a c r a t la 1 3 A u g u s t ) . L a 3 1 I a n u a r 1678 Predicatorul
2
Iacob Goracki-Î u r m e a z ă . Mal mult timp vicar! administrase
d i o c e s a , şi la 1 6 6 8 s e r e c o m a n d a D o m n u l u i în a c e a s t ă cali­
t a t e P e t r u P a r c e v i c h , a c ă r u î a c t i v i t a t e şi a i c i ( — r 6 7 3 ^ ni este
b i n e c u n o s c u t ă . Şi el c a şi p r e d e c e s o r u l s ă u B a n d i n i repre-
sintau pe Franciscanii de peste Dunăre, t o t d e a u n a în r i v a ­
3
l i t a t e cu e p i s c o p i a p o l o n ă .
4
I n sfîrşit, d u p ă o l u n g ă î n t r e r u p e r e a şirului episcopilor ,
a v e m , la 2 2 D e c e m b r e 1 6 8 1 , d u p ă m o a r t e a , t o t în Polonia,
a luî G o r a c k i , p e F r a n c i s e D l u s k r ' . I n u r m a luî f u n c ţ i o n e a z ă
ca vicarii! V i t o Piluzio, c a r e a îmbogăţit vechia n o a s t r ă li­
t e r a t u r a cu c u n o s c u t u l catechism.
Amand Victorin Czeszejko ajunge episcop de Bacău la
1693, pe timpul războiului turco-polon, in c a r e p u t e a g ă s i o
s c u s ă p e n t r u t o t a l a - î a b s e n ţ ă . L a 24 N o v e m b r e 1 6 9 8 , î n n a i n t e
d e a se încheia p a c e a , e n u m i t S t a n i s l a s F r a n c i s e B i e g a n s k i .
L a 23 Februar 1 7 1 1 , Ioan Damaschili Lubieniecki, Predica­
t o r , îï s u c c e d e

1
Cf. C r o n i c a F r a n c i s c a n i l o r ^ din Tîrgovişte, î n Ardi, ist., I-, p. 46 ^i u r m .
si Mon. Slavoriuii Meridionalium, XVII (culegerea luì Ferraendzin asupra
Bulgarilor catolici). Cf. şi Sbornioni b u l g a r p e 1 9 0 0 şi P a u l K O n i g , Colonisarca
bulgarilor Li Deva şt înfiinţarea inanăstiriT Franciscanilor bulgari, în Programul
şcoalei reale din Deva pe 1 S S 2 (ungureşte).
2
Enbel, /. c.
3
Cf. Enbel, / . e. şi Pejacsevich, Peter, Fr. von Parchci'ich, in Archiv
f. bslerr. Gesckichte, L I X ( 1 S S 0 ) , p. 3 3 7 şi urm.
4
Pentru vicariatul lui Ştefan T a p l o c s a y , v. S c h m i d t , ivemény şi aceasta
carte.
Eubel, /. c. V . i i i a n u , în Col. luî 7'roiau pe 1 S S 3 .
0
Eubel, /. c. P e n t r u a c t i v i t a t e a l o r trimitem l a S c h m i d t . T o t acolo p e n t r u
c o n t r a - e p i s c o p u l T o m a H a n u s z e w i c z , al luî Stanislas Leszezynski (pp. 103-4).
XLIV

A v e m , în r e s t u l secolului al XVIII-lea, pe Adrian Skrze-

t u c k i (n. 23 S e p t e m b r e 1716), pe Iosafat Parysiewicz (15
I u n i e 1 7 1 7 sau 25 I a n u a r 1 7 1 8 ) , pe T o m a Zaleski (13 April
1733), care m o a r e însă înnainte de a primi consacrarea, pe
Stanislas R a i m u n d Jezierski (cons. 20 D e c e m b r e 1737).
Acesta moare abia la 28 A p r i l 1782. Coadjutorul său,
D o m i n i c P e t r u K a r w o s i e c k i ( d e la 1 7 7 4 ) , îî u r m e a z ă şi p o a r t ă
titlul d e B a c ă u p a n ă la m o a r t e , 1 1 Mart 1789. Episcop! de
1
Bacău nu se maî numesc o bucată de timp d u p ă aceasta .

VII.

La 1 7 7 3 se suprimase Ordinul Iesuiţilor, cari precedase

la Iaşî p e F r a n c i s c a n i . Instalaţi, d e sigur, încă d e p e v r e m e a
l u i P e t r u Ş c h i o p u l , eï a j u n s e s e î n s t ă p î n i r e a m a î m u l t o r pro­
prietăţi : la D u m e ş t î sau Toxobenî, la H o r l e ş t î , la Cotnari,
şi d i s p u t a u o c a s ă f r a ţ i l o r Sf. Francise.
A c e s t e proprietăţi r ă m a s e r ă d e a c u m înnainte ale Francis­
c a n i l o r , p r e d i c a t o r i i şi p ă s t o r i i s u f l e t e ş t i ai v r e m u r i l o r vechi.
D e la o v r e m e , d e p e la_i_6jo, U n g u r i i s e d u s e s e , cu toate
c ă nici o d a t ă C a s a m a m ă din Secuime nu-şi p ă r ă s i dreptu­
r i l e , în p o s e s i u n e a cărora intră din c î n d în c î n d . In locul
lor veniră maî mult Bulgari şi I t a l i e n i , iar de la u n timp,
a p r o a p e exclusiv, Italienii. E i formau cadrele parochilor, de
la m u n t e , d i n H u ş î , din Galaţi.
In fruntea lor se găsia Prefectul Misiunilor, care se s c h i m b a
a d e s e a şi î n l o c u i în t i m p u l v a c a n ţ e i î n d e l u n g a t e p e episcop.
L i s t e l e d e P r e f e c ţ i s e p o t f o r m a l e s n e d i n c a r t e a luî S c h m i d t
2
şi d i n p u b l i c a ţ i a d i n f a ţ ă .
Iată-î :
F e l i x - A n t o n S a u l i , c. 1 6 9 7 — c. 1 7 1 4 .
Alexandru F i s c h e r , c. 1 7 1 4 — c. 1 7 1 8 .
S i l v e s t r u d e A m e l i a , d i n F o g g i a , c. 1 7 1 8 — c. 1 7 2 4 .

1
E u b e l , /. c, şi v o l u m u l d e faţă.
2
Cf. şi U r e c h i ă , î n e d . lui B a n d i n i , . p . 169.
 X L V

I o a n - F r a n c i s c B o s s i a , c. 1 7 2 4 — ...
I a c i n t L y s s a , c. 1 7 4 0 — ...
R o m u a l d C a r d i D a m i o n i , c. 1 7 4 4 .
Ioan-Maria Ausilia, 1744 — ...
Francisc-Anton Mansi, 1746 — ...
C l e m e n t L a y d e t , c. 1752 — ...
Claudiu Gavet, 1766.
Ioan Crisostom di Giovanni, 1768.
H u i l i e r , c. 1 7 6 0 — ...
Iosif M a r t i n o t t i , c. 1 7 7 7 — c. 1 7 8 0 .
A n t o n - M a r i a M a u r o , c. 1 7 7 0 — c. 1 7 8 4 .
F e d e l e R o c c h i , c. 1 7 8 5 — 19 Septembre 1795.
Mihaî S a s s a n o , A u g u s t 1796 — c. 1 7 9 8 .
Vincenţiu Gatti, 1 7 9 8 — c. 1 8 0 3 .
D o m i n i o B r o c a n i , c. 1 8 0 3 — c. 1 8 0 5 .
A l o i s i u L a n d i , c. 1 8 0 5 — 1 8 1 2 .
l
Iosif-Bonaventura Berardi, 1812 .

Puind temeiû pe protecţia austriacă — c e s u c c e d a s e celeï

polone — , Curia r o m a n ă voi s ă facă din Prefectul Berardi,
« p ă r i n t e l e V a s i l e » al M o l d o v e n i l o r , un e p i s c o p d e B a c ă u (4
2
Novembre 1 8 1 4 ) . D i n m o t i v e n u m e r o a s e şi d e s t u l d e i n t e l i ­
gibile, clerul moldovean protesta c o n t r a numirii şi, după
m u l t e s t ă r u i n ţ î , în t o a t e părţile, se r e n u n ţ a la i d e i a episco­
patului catolic, atît la V i e n a , cît şi l a R o m a . Murind Be­
r a r d i , e p i s c o p u l n e r e c u n o s c u t în a c e a s t ă calitate, la 13 April
1818, succesorul său Filip P a r o n i fu numai un episcop in
partibus, un titular d e Iloan, «biscup» în M o l d o v a , şi n u d e
Moldova (1818-25). Bonaventura Zabberoni (—1827) e episcop
d e H e l e n o p o l i s ; A r d o i n i , c a r e v i n e în 1 8 3 8 , d u p ă P r e f e c t u r i l e
luî L a n d i , Pamfili şi I o a n - C a r o l M a g n i , e e p i s c o p d e C a r r a e .
Strămutat la A l g h e r o , el f a c e l o c t i t u l a r u l u i Verensis, Paul
S a r d i (1843-8). A n t o n d e S t e f a n o e e p i s c o p Bendensis (1848-

1
V . şi a r t i c o l u l mieii Străini oaspeţi aï principatelor in secai XVlII-lca,
m Lit. si artă romînă pe 1900-1.
5
Pentru încercarea F r a n c i e ï de a se substitui P o l o n i e î , c a p a t r o n ă , v . şi
2
H u r m u z a k i , Supl. I , p. 4S6, n° 638.
XLVI

59), I o s i f S a l a n d a r i (1864-73), de Marcianopol, Anton-Maria

Grasselli de Trapezopolis (1874-5), L u d o v i c Maranzoni de
G o r t y n a (1875-8), Fideli s D e h m , d e C o l o p h o n (1878-80), Ca-
1
milli d e M o s y n o p o l i s ( 1 8 8 1 - 9 4 ) . E p i s c o p i a d e I a ş i a v e n i t in
t i m p u r i cu t o t u l r e c e n t e , înlocuind vechiul S c a u n d e Bacati.
D a c ă e însă o episcopie străină, nu e îndreptată către străi­
n ă t a t e şi n u u r m ă r e ş t e n i c i s c o p u r i l e nimărul.

In Bucureşti, muri Dovanlia de Nicopol, la 6 Iulie 1804.

S u c c e s o r u l s ă u r e s i d â şi el l a B â r ă ţ i a b u c u r e ş t e a n ă s a u în s a t u l
b u l g a r C i o p l e a : el fu F r a n c i s e F e r r e r i , u n o m în v r î s t ă . I n 1 8 1 4 ,
urmaşul acestuia, Fortunato Ercolani, un om energic, ambi­
ţ i o s , c a r e voi s ă i n t r o d u c ă Unirea dincoace de munţi şi s ă
g o n e a s c ă p e Franciscanii u n g u r i cari, în c a ş u l c e l m a l bun,
e r a u numai ignoranţi, — Ercolani ridica în p o t r i v a lui pe
toţi : pe D o m n , p e M i t r o p o l i t , p e F r a n c i s c a n i , p e A g e n t , şi
trebui să plece. D u p ă o perioda de vicariat, îl u r m a Iosif-
M a r i a M o l a j o n i , s o s i t la B u c u r e ş t i la 2 D e c e m b r e 1 8 2 5 ,
îmi lipsesc mijloacele t r e b u i t o a r e p e n t r u a a r ă t a cum s'a
a j u n s d e l a e p i s c o p i a n i c o p o l i t a n ă , cu d r e p t d e v i s i t a în V a l a -
chia, a lui M o l a j o n i , la a r c h i e p i s c o p i a c a t o l i c ă clin capitala
2
regatului romîn de astăzi .
*
* *
Se desface din aceste lucruri o conclusie? Nu e locul să
o exprim într'o carte care priveşte trecutul. Atît d o a r trebuie
s ă se s p u i e p e n t r u a lumina pe cel mulţi, cari judecă fără
c o m p e t e n ţ ă a c e s t e lucruri d e l i c a t e . In alte t i m p u r i , a d o p t a r e a
c a t o l i c i s m u l u i a r fi f o s t p e n t r u noi o mare b i n e f a c e r e şi a r
fi d a t p o p o r u l u i n o s t r u b i n e î n z e s t r a t o civilisaţie cel p u ţ i n
e g a l ă c u a P o l o n i e i şi U n g a r i e i . A s t ă z i , — a r fi f o s t a b s u r d şi
înnapoiat a refusa locuitorilor catolici al p ă m î n t u l u î t e r i i u n

1
Pentru opunerea clerului moldovean, v. s t u d i u l luî Melhisedec asupra
Papismului şi E r b i c e a n u , Mitropolia Moldovei, pp. 88 şi u r m . , 483 şi urm.
2
D a t e l e s î n t l u a t e din d o c u m e n t e l e c u p r i n s e înj v o l u m . O b r o ş u r ă g e r m a n ă
asupra episcopiei de N i c o p o l i s'a t i p ă r i t î n V i e n a \ p e l a 1 8 7 0 , şi a m avut-o
în m î n î c î n d v a , mulţămită M o n s . e p i s c o p latin de Nifeopol.
 XLVII

c u l t b i n e s t a t o r n i c i t şi o n o r a t de Statul nostru. Pentru noî,

— patriotismul nu e o chestie d e rit. Şi, i n sfîrşit, clerul
nostru, dacă e capabil de emulaţie, nu p o a t e decît să cîştige
d i n v e c i n ă t a t e a c r e a t ă p r i n i n t e m e i a r e a la n o i a i e r a r c h i e î c a t o l i c e .

In nomine Domini A m e n . A n n o nativitatis e i u s d e m millesimo quadiin-

g e n t e s i m o tertio, in die s a n c l o r u m G e r v a s i i et P r o t h a s i i , hora quasi prima v e l
c y t r a , in d o m o h a b i t a c i o n i s seu t o n v e n t u s fratrum claustri s a n c t i Nycolai Ca-
menecensis civitatis P o d o l i e q u e p r o v i n c i e . I n m e i p u b b l i c i n o t a r i i ac testium
infrascriptorum presencia honorabilis ac devotus pater Iohannes Ianiior Ordinis
P r e d i c a t o r u m , v i c a r i u s g e n e r a l i s P o d o l i e a c V a l a c h i e M i n o r i s , s a l v o , s a n o et d e ­
liberato animo coram se in m e n s a h a b u i t Vili Hteras p a p i r e a s s i g i l l a t a s . n o n
v i c i a t a s , nec r a s a s , q u a » mihi p r e n o m i n a t o notario resignando presentavi^ con­
cordantes de miraculorum in s i g n ì s p e r t e r m i n a n t e s . Inter q u a s u n a erat felicis
recordacionis domini Iohannis episcopi c z e r e t e n s i s . Q u a m ut s i b i in p u b l i c a m
formam per m e redigi instanter, instancius ac instantissime petivit. E t ego v e r o ,
ut t a m q u a m p e r s o n a a u t e n t i c a , suis p r e c i b u s humilibus inclinâtes, assensum et
consensum diclis factisque prout potui ut d e c u i t a d h i b u i atque eandem li-
terara m e m o r a t i e p i s c o p i c u m d e b i t a , prout d e c u i t , reverenda assumpsi ac de
v e r b o a d v e r b u m , s a n e p r i u s i n t e l i g e n d o , p e r l e g i et p e r l e g e n d o c o n s c r i p s i . C u i u s
tenor per omnia talis e s t : Iohannes divina providencia episcopus ceretensis
n e c n o n s u f f r a g a n e u s c r a c o v i e n s i s et v i c a r i u s s u p e r t o t a m I h e r u s a l e r a et in v a l l e
I o z a p h a t , p e n i t e n c i a n ' u s d o m i n i p a p e et c o n f e s s o r d o m i n i r e g i s e t r e g i n e P o l o n i e .
P r e m i s s a s a l u t a c i o n e a m i c a b i l i in eo qui est s u p e r o m n i a d o m i n u s . A m i c i be-
n i g n i et fidèles s a n c t e fidei, r e g r a c i a m u r v o b i s q u i a n o s b e n e h o n o r a s t i s et h o -
nore quantum potuistis i n p e n d i s t i s d u m aput v o s e r a m u s ; n u n c v e r o n o b i s s c r i -
b i t i s d e m i r a c u l i s v o b i s a D e o d a t i s et a v o b i s d e m o n s t r a t i s p r o salute v e s t r a
et fideiium conversione et sancte fidei suscepcione. Nunc v e r o de s a n o Con-
s i l i o et d e b o n a d e l i b e r a c i o n e s c r i b o v o b i s in h e c verba : quod plus debetis
e t i a m m o d o D e u m p r o o c u l i s h a b e r e et sibi fideliter s e r v i r e et M a y e s t a t i s u e
r e g r a c i a r i ui p e r h e c deifica m i r a c u l a o m n e s i n f i d è l e s a d C h r i s t u m se p o s s e n t
c o n v e r t e r e et fidem sanctam suscipere. Idcirca universis visitantibus ecclesiam
v e s t r a m c e r e t e n s e m et S a n c t i I o h a n n i s B a p t i s t e , ubi D e u s v o l u i t hec miracula
v o b i s o s t e n d e r e et m a n i f e s t a r e , de v e r i s i n d u l g e n c i i s d a m u s X L d i e s , d o n e c n o s
p l e n i u s et m a g i s , y m m o m e l i u s i n f o r m a b i t i s , v e l o r e t e n u s v e l in scriptis. T u n c ,
a u x i l i a n t e D e o , C u r i e R o m a n e et s a n c i s s i m o d o m i n o et p a t r i s u m m o pontifici
vel per nos vel per nunccios notificabimus, et t u n c maiores indulgencias o b -
t i n e b i m u s . D a t u m in t e r r a S a n d o m i r i e r e g i s P o l o n i e , in M o n t e C a l v o aput s a n c t a m
C r u c e m , in v i g i l i a v i g i l i e g l o r i o s i m a r t y r i s S a n c t i S t a n i s l a i . A c t a sunt h e c a n n o ,
d i e , h o r a , l o c o , q u i b u s s u p r a ; p r e s e n t i b u s h u m i l i b u s a c d e v o t i s fratribus, fratre
XLVIII

Dominico, necnon fratre Petro ac fratre K a s c h a , Ianuscha dicto, ad premissa

vocatis pariter et rogatis.

(S. N . ) E g o Conradus Ottonis de Weysmem Babenpergensis dyocesis

universis et singulis dum sic agerentur presens fui, audivi, vidi et
in hanc formam publicam redegi signoque meo solito et nomine
proprio consignavi in fidem uberiorem omnium premissorum, ad hec
tamquam p u b l i a i s auctoritate imperiali notarius vocatuS et rogatus.

(Copie de d. A l e x . Czolowski. la B i b i . A c . R o m . )

II

Inscripţii şi epitafe ale bisericii catolice din Husï.

A.

A. R. S.

D . O. M .
B. M. semper virginis Nativitati | templum hoc | exterorum mu . . . que
Christi fidelium | stipe | quatuor annorum intervallo | administrator r. p. ma-
gister Antonius de Castris Cicciani in C a m p a n i a | natus | O r d . M i n . S . F r a n -
cisci C o n v . , missioriarius apostolicus | in | M o l d a v i a | a fundamentis extrait et
dicavit I 1 8 4 0 .

B.

Çi git I A n d r é Pisani | conseiller d ' É t a t actuet (sic) de S a Majesté | l'em-

pereur de toutes les Russies | chevalier de l'Ordre de S-te A n n e de la seconde
classe, I a v e c les insignes de lSTcônTonne~iSpeiîar'('s7c) | et~dë~'çelui de S t .
Vladimir de la quatriemme, | né le 1 6 juin 1 7 8 5 , | décédé le 2 9 juin 1 8 5 6 .

Priez le S e i g n e u r pour le repos de son ame.

L e fils désolé, venant pleurer
Sur le tombeau de son père
L u i a fait ériger cet monument.

C.

Ç i git I Caroline Pisani, née Milasziewicz en 1 7 9 | , décedée le 2 9 no-

vembre 1 8 4 8 . I Prie I ame le fils désolé à sa | bonne mère 1 8 5 7 .
 XLIX

III.

X. Sadoh BaracZj Rys dziejów Zakonu /•Caznodziejskiego io Polsce.

Lwîno, /Soi. I I , p. 499.

Acta extraneos conventns concernenza fase. 17, N. 1 zawieraja kopie

przywileju z. r. 1384:
N o s P e t r u s W a i w o d a , dei g r a t i a d u x t e r r a e M o l d a v i a e . A d t e n d e n t e s . . . q u a l i t e r
domina Margarita mater nostra dilecta et h o n o r a b i l i s , in civitate Cerethensi,
ob r e v e r e n t i a m D e i et b e a t a e M a r i a e , m a t r i s ejus, a c b e a t i J o a n n i s B a p t i s t a e , e c -
c l e s i a m et l o c u m r e l i g i o s o r u m fratrum P r a e d i c a t u r u m c o n s t r u i et aedificari fecit,
p r o s a l u t e a n i m a u s u a e , et n o s t r a e , ac parentum nostrorum ; iu qua ecclesia
praedicta domina mater nostra suam sepulturam c l e g i t . . ., c u p i e n s foto c o r d e
. . . ut servitore.-; d i c t a e e c c l e s i a e ut c a p e l l a n i seu fratres Prâedicatores magis
ferventer et d e v o t e c o n t e m p l a t i m i ! v a l e a n t v a c a r e . . ., c o r d i a l i t e r r o g a v i t , q u a -
tenus l i b r a m seu p e n s a t o r i u m , quod est in civitate nostra Cerethensi, prae-
dictis fratribus d a r e et c o n c e d e r e d i g n a r e m u r . N o s i g i t u r . . ., d o m i n a m m a t r e m
nostram honorare c u p i e n t e s , . . . libram seu pensatorium . . . nune et in per-
1
petuum concedimus», etc.

IV,

Notă bibliografică.

î n R o m a n i a s'ati p u b l i c a t d o c u m e n t e p r i v i t o a r e l a istoria c a t o l i c i s m u l u i :
a) în Uricaritil, V , o p a r t e din a c t e l e de p r o p r i e t a t e r o m a n e ş t i ale bisericii
din I a ş i ;
b) î n Col, lut Traian, V I I , de d. H a s d e i i , supt titlul de « D o c u m e n t e ine­
d i t e d i n B i b l i o t e c a D o r i a - p a n f i l i a u ă d i n R o m a , r e l a t i v e l a istoria c a t o l i c i s m u l u i
în R o m a n i a , i 6 o r - 6 » , acte foarte î n s e m n a t e d e s p r e A r s e n g o şi Queruli;
c) î n Col. lut Traian pe 1 8 8 3 , m a i multe documente însemnate din A r -
e h i v e l e P r o p a g a n d e i ( s e c o l u l al X V I I I - l e a ) ;
dj î n I o a n A r d e l e a n u , Istoria dieceset ramine greco-catolice a Oradeï-Mart,
I, G h e r l a , 1 8 8 3 , u n m a r e n u m ă r de d o c u m e n t e foarte importante din diferite
timpuri, scoase din A r c h i v e l e Propagandei.
î n fine d o c u m e n t e l e d e p e p p . 7 9 - 8 2 ( I I I - 1 V ) şi 1 5 5 - 8 din c a r t e a noastră
se găsesc, după altă versiune, în s t u d i u l lui K e m é n y despre episcopii de
B a c ă î i , p u b l i c a t î n Magazinul lui K u r z , I I .
C a r t e a lui S c h m i d t , Romano-catholici per Moldaviam episcopatus et rei ro-
mano-calholicae res gestae (Budapesta, 18S7), nu c u p r i n d e d o c u m e n t e , dar s e
r a z i m ă i n parte p e inedite.

1
D a t o r e s c c o p i a d-luî dr. Biskupski, bibliotecariul Museuiuï Czartoryski.

6 2 1 7 4 . Voi. 1. IV
 I.

EXTRASE DIN SOCOTELILE ORAŞULUI BISTRIŢA IN A R D E A L

[ 1 5 2 4 — 1692.]

[1524-]
.... I t e m V a l a c h i s q u i in l e g a c i o n e a d M o l d a v i a m i n t r a r u n t ,
p r o pellicibus . . . I t e m m i s s o M a t h e o c o m i t e c u m n o m i n e vice-
waywodisaccunctis aliisad Moldaviam, pro expensis . . . — Item
Sabato post Circuiiicisionis D o m i n i [2 i a n u a r i i ] cuidam Va
lacho M o l d a v i a m intranti, p r o pellicea v e s t e . . .
D e contribucione d e n a r i o r u m viginti s e x que ad districtum
exposita sunt: A d superiores expensas ad Moldaviam factas
i p s o M a t h i a Greff d a t i s u n t . . . I t e m , e o d e m die, p u t o feria
sexta ante Angnetis [15], Stephano de Y a a d et c u i d a m alio
nunctio, racione sue rese ad terram moldaviensem factam .. .
Jtem, eo die, boyeronibus acomodavimus sub spe restitucio-
nis . . . — I p s o d i e S a n c t e D o r o t h é e v i r g i n i s [6 f e b r u a r i i ] nunctio
m o l d a v i e n s i p r o v i n o e t p a n e i n t u i t u h o n o r i s . . . — I t e m feria
secunda in p r o f e s t o Apolonie [8 f e b r u a r i i ] similiter nunctio
moldaviensi pro avena. [19. «Boierilor». — 2 1 . ] Uni b o y e r o et
cuidam nuncio maromorsiensi .. .
Exposita prime partis taxe quo ad districtum. [28 Maiti.
i u
«Ipsis b o y e r o n i b u s » . — i Iunie. «Cuidam exploratori mol­
d a v i e n s i » . — 2 7 I u l i e . « F e m i n e s e n i o r i s b o y e r o n i s » . — 24 Au­
gust. <Domino Martino ex Moldavia, intuitu honoris». — 2 1
April. «Boyeronibus». — 1 4 Iunie. «Cuidam nunctio molda­
viensi».]
Sequitur exposita pecunie s t i p e n d i a n e civitatis ad districtum.

62174. V o 1
- I- 1
2 R E G I S T R E D E SOCOTELI

[21 A p r i l . « I p s o boyero». — 8 Maiû. «Boyeronibus q u o s fe-

mine ceperunt.» — 1 7 . « P y t h a y r a Ivancko, intuitu h o n o r i s » . —
21. « B o y e r o » . — 24 Iunie. Sol la c a s t e l a n u l d e C i c e û . — 1 >ft
I u l i e . S o l la cel d e Cetatea-de-Baltâ.]
Secunde partis t a x e exposita, et primo quo ad districtum.
[14 A u g u s t . «De conductu boyeronis» şi «aliis boyeronibus
de S a s w a r o s s intuitu honoris». « E o d e m die F l a d i c k o terre mol-
daviensis intuitu honoris». — 23 A u g u s t . «Iheremie Visternick
intuitu honoris» şi «boyeronibus».]
E x p o s i t a contribucionis Valachorum Vallerodnensis, primo
que ad districtum . . . Feria tercia p o s t Divisionis A p o s t o l o r u m
[16 a u g u s t i ] S i m o n i Greff, q u e e x p o s u i t in silva p o s t fugam
M o l d a v i e n s i u m . [24 I u l i e . « B o y e r o » . — iiû A u g u s t . «Uxoribus.
1
boyeronum» .}

[IS25-]
[20 d e c e m b r i s 1524.] Item homini de Iaad, qui fuit cum
c o r n i t i M a t h i a d e I a a d in M o l d a v i a . I t e m V a l a c h o q u i eciam
in M o l d a v i a c u m e o d e m c o m i t e t u i t . . .
R e s t a n t i a c e n s u s S. Martini anni v i g e s i m i q u a r t i . . . E o d e m
d i e h o m i n i d e I o d q u i fuit c u m M a t h i a c o m i t e in M o l d a v i a . . .
I t e m in d i e Ioanis Crisostomi [27 i a n u a r i i ] V a l a c h o q u i fuit
cum eodem Mathia in Moldavia... — Item Dominica feria
ante Dominicam L e t a r e [19 marţii] nuncio misso a Wayvoda
moldaviensi p r o p a n e ad victiim . . .
Exposita de pecunia decenturionali provenienti. 1 5 2 5 . Primo,
die sexta ante Oculi [17 marţii], intuitu honoris nunccio
m i s s o d e W a y d a m o l d a v i e n s i p r o p i s c i b u s ; false h i c s c r i p s i . . .
— A n n o domini 1524 boyerones G a s c h u l l , C o s t i in iudicatu
2
T h o m e de L a t i n a superiori mutuo a consulatu acceperunt.
[24 m a r d i . ] I t e m e o d e m d i e d e I a a d corniti M a t h e o , nunccio
v a l a c h o , in M o l d a v i a q u i fuit. [ 1 9 aprilis.] P r o p i s c i b u s h o n o r i s
intuitu nuncciis moldaviensibus a V a y v o d a missis . . . .

1
Cf. Doc. rom. din Ar ch. Bistr., I, pp. X I V — V . Vom prescurta titlul
supt f o r m a Doc.
3
T h o m a s W e r n e r ( B e r g e r , in Festgabe der Stadt Bistriţa, 1 8 9 7 , p. 86).
 SOCOTELILE B I S T R I Ţ E I 3

[1526.]
[14 Mart. «Exploratori» în M o l d o v a . ] Item Sabatho Pal-
marum [24] n u n c c i o W a y v o d e moldaviensis, Dragus, honoris
intuiţii. [23 A p r i l . Sol în Moldova.] Item feria t e r t i a ante
Z o p h i e [ 3 1 iulii] V a l a c h o q u i c u m P h i l i p p o in M o l d a v i a fuit.
Item eodem die Valacho qui c u m D e m i a n o f u i t . . . — Item
eodem [29 iunii] misso d o m i n o Vincencio ad B u d a m ; expen.
n u m o (sic) accepit a legato Voivode moldaviensis... — Eo­
d e m d i e [ 1 3 aprilis] h o n o r i s i n t u i t u M o l d a v i e n s i b u s e t ceteris
nobilibus. . . Item eodem die Gregorio Scherer racione sue
rese a d Moldaviam cum d o m i n o W o l f . . . — I t e m die Crucis [ 1 4
1
septembris] p r o arcu W a y v o d e moldaviensi m u n e r a t o ....

[1527 ]
Feria quarta ante Purificacionem M a r i e [30 i a n u a r i i ] misso
Philippo ad Moldaviam in c i v i t a t i s n e g o c i i s . . . — Item sexta
a
feria post Mathie Apostoli [i marcii] Philippo Valacho,
r a t i o n e u n i u s r e s e a d M o l d a v i a m . . . — I t e m feria s e c u n d a p o s t
Conductus Pasche [29 aprilis] solvimus expensas factas ad
Moldaviam per dominum Wolfgangum . . . — Item feria se­
2
c u n d a p o s t Z o p h i e [5 a u g u s t i ] G r e g o r i o , l e g a t o m o l d a v i e n s i ,
e t c e t e r i s . . . — I t e m q u i n t a feria p o s t V i s i t a t i o n i s M a r i e [4 iulii]
m i s s o W a l a c h o a d M o l d a v i a m . . . — I t e m in p r o f e s t o Nativitatis
D o m i n i [24 d e c e m b r i s ] H e r S a l m o n d e M o l d a v i a , h o n o r i s in­
t u i t u . . . — I t e m feria q u i n t a p o s t C i r c u m c i s i o n i s D o m i n i [2 ia­
nuarii] G e r g e l nunccio m o l d a v i e n s i h o n o r i s intuitu . . . — Item
s e c u n d a feria a n t e N i c o l a i [2 d e c e m b r i s ] n u n c c i o c i b i n e n s i ex
Moldavia redienti expensas dedimus....

[1528.]
Item S a b a t h o Conversionis Pauli [25 i a n u a r i i ] h o n o r i s in­
tuitu G e r g e l m o l d a v i e n s i . . . — I t e m in d i e Blasii [3 februarii]
honoris intuitu nunccio moldaviensi....

1
V . Doc., I, p. XV.
2
V . Doc, t a b l a şi Relaţiile comerciale cu Lembergul, I, 1 9 0 0 , p . 3 4 .
4 EEGISTRE DE SOCOTELI

[I529-]
Item Dominica Letare [7 marţii] pro piscibus honoris
intuitu moldaviensibus legatis. [Menţionaţi şi la 1 4 . ] In die
Steffani regis [20 augusti] pro cuppa W a y v o d e moldaviensi
donata domino Volf solvimus . . . — Item Sabatho post
Nativitatis Marie [ 1 1 septembris] equitibus stipendiariis con­
tra moldavos hostes solvimus stipendium, magnifico Laslo
Balint, Schwertfeger, Mates Reyttermacher, Palcko Ianus, Bia­
sio Engeter, per f. 1 ad hebdomadam, fl. 6 . . . Item Gergel
Diack, stipendiarlo contra Moldavos . . . Item Stancho Isthvan,
stipendiano contra M o l d a v o s . . . Item misso Martino B e m c h ê
ad Cibinium . . . — I t e m feria quarta post Crucis [ 1 5 ] pro
argentea cupa W a y v o d e moldaviensi solvimus f. 3 . . . — Item
in profesto Mathei [20] . . . A n d r e a Scholari soit, (sic) contra
Moldavos . . . — Item feria quarta ante Simonis et Iude [27 oc-
tobris] misso Soldina A m b r o s ad Petrum W a y v o d a m nunc-
cium (sic) . . . — Item feria secunda post Omnium Sanctorum
[ 8 n o v e m b r i s ] detti Boy cren Zerung . . .—Item secunda die post
Martini [ 1 5 novembris] boyeronibus expense. [Pănâ la 2 9 N o ­
vembre.] Item feria secunda post Pentecostes [ 1 7 maii] misso
domino Petro Rener ad Cibinium ratione V a y v o d e moldavi-
ensis . . . .

[I547-J
.... In die Michaelis Archangeli [29 septembris] pro pel-
liceo walacho misso in Moldawiam . . . E o d e m die misso Gre­
gorio T h o r o z k y in Moldaviam . . . E o d e m die pro cultellis ac
pileis dono dandis in Moldavia . . . E o d e m die pro uno pi-
1
cario argenteo et duobus cocleariis in Moldaviam dono mis-
sis. [Pe marg. : coclearia reportata.] Dominico in die Galli
[16 octobris] W a l a c h o s qui cum porkolabiem in Moldavia
f u e r a n t . . . - F e r i a sexta ante Letare [ 1 8 martii] misimus G r e -
gorium T h o r o z k y porkolabionem in Moldaviam ad W a y w o d a m
cum muneribus, nempe cum duabus cuppis utrisque W a y -

1
Pahar.
 SOCOTELILE BISTRIŢEI 5

wodis dandis. Item boyeronibus duo coclearia] argentea, pu-

gionem argento decoratum [şters : et pileos] ac cultellos dono
dandos.. . Eidem expensas, veterem pecuniam et novam
monetam [pe marg.: duo ruppe]. Feria tercia Pascne [ 1 2 a-
prilis] solvimus pruna damascena in Moldaviam missa . . . — F e r i a
quarta post Michaelis [5 octobris] pro pugione in Moldaviam
1
Hauptman dono d a t o . . . .

[1548.] _
. . . . F e r i a secunda ante Assumpcionis Marie [ 1 3 augusti]
dedimus egregio Andree Barchay, in Moldaviam misso, in
sortem census istius turciei, f. 5 0 0 . Item feria tercia ante
Assumpcionis Marie [ 1 4 ] misso Georgio B o c h g a y in Molda­
viam cum legatis thesaurarii [pe marg, : Georgius non ivit.
Ideo non est computandum]. Feria sexta post Assumpcionis
Marie [27] pro pisciculis, vino et panibus boyeronibus mol-
daviensibus hic existentibus solvimus . . . E o d e m die pro pe-
tasonibus et vino nobilibus in Moldaviam missis per dominum
thesaurarium . . . — Feria quarta ante Michaelis [26 septembris]
legatis imperatoris Thurcarum honoris intuitu missa carne et
vino . . . — Feria quarta post Michaelis [3 octobris] pro vino
et pisciculis boyeronibus transalpinensibus dono missis . . . —
Sabbatho post A n d r e e Apostoli [1 decembris] missis duobus
exploratoribus ad inquirendum illos latrones qui in via mol­
daviensi quinque homines moldavienses expoliarunt et occi-
d e r u n t . . . — S a b b a t h o post T h o m e [22] misso exploratore ad
perquirendum homicidas moldavienses . . . — In die Conver-
sionis Pauli [25 ianuarii] solvimus Georgio Litterato molda­
viensi pecuniam mutuo datam nunccio n o s t r o . . . — Dicto die
post Dorothée Virginis [7 februarii] dedimus Petro Husserwl,
familiari magnifici domini W a y w o d e moldaviensis, in sortem
don:us Iohannis lapicide ab eodem coempte, et solvimus piene
f. 2 5 0 . . . — Feria sexta ante Pentechosten [ 1 8 maii] pro vino
et pisciculis ac panibus semellis nobilibus et Moldavis dono
2
missis. [ 1 6 Iulie. S o l în Moldova cu scrisori .]

1
V . Doc., I , p. X L I I I .
2
V . i/M., p. XLIV.
6 R E G I S T R E D E SOCOTELI

[I549-]
[ 1 7 A u g u s t . S o l turc spre A l b a - I u l i a . — 2 8 . Menţionat « V a -
lentinus bibliopola brassowiensis».] In vigilia Mathei A p o s ­
toli [20 septembris] pro cultellisin Moldaviam dono missis. [ 1 8
Decembre. Sol turc. — 4 Ianuar. Cumpărată: «tabulaalmanac».]
Dicto die post E p i p h a n i a r u m . . . veterem monetam ad ex­
pensas nunccii in Moldaviam . . . — Feria secunda Carnisprivii [5
marţii] misso W a l a c h o in regnum Moldavie ratione explora-
cionis . . . — F e r i a quarta post Pentechosten [ 1 2 iunii] misso
Michaele knezione de Mokodt cum nunccio turcico in Molda­
viam [prin Rodna]. In die Visitacionis Marie [2 iulii] missis
duobus Walachis in Moldaviam cum c e r a s i s . . . — Dominico
die, videlicet Magdalene [21 ?], misso W a l a c h o in Moldaviam
cum litteris domini thesaurarii. [6 A u g u s t . Romîn trimes în
Moldova.] Feria secunda nundinarum . . . W a l a c h o W o n i c z a
de duabus itineracionibus in M o l d a v i a m . . . — Feria quarta
post Egidii [4 septembris] reliete Valentini K u g l a r pro cerasis
W a y w o d e moldaviensi dono missis. [ 2 3 . Romîn în Moldova.]
Sabbatho ante Galii [ 1 2 octobris]. Solvimus equos sex ad corn-
missionem Reverendissimi domini emptos et Moldav[i]e W a y ­
wode dono m i s s i s . . . — Dominica die ante Galii [ 1 3 ] misso
W a l a c h o cum equis in Moldaviam . . . .

[I5SO.]
[29 Octombre. Romîn venit din Moldova.] Dominico die
post Omnium Sanctorum [2 novembris] pro babacione (sic)
equorum in Moldaviam missorum ex iussione domini thesau­
rarii. [ 1 0 . Doi Romînî în Moldova.] F e r i a sexta post Martini
[14] fasciculum cultellorurn,vulgo ein Tech Messer, in Moldaviam
missum . . . — F e r i a sexta ante L u c i e [ 1 2 decembris]. Iacobo
fabro ratione laborum civitati factorum ac babacione certorum
equorum in Moldaviam missorum . . . — Feria sexta ante T h o m e
pro pisciculis et vino ac panibus nuneciis W a y w o d e moldavi­
ensis missis. [31 Romîn în Moldova. — 2 Februar. Altul. - 2 7
1
April. A l treilea .]

1
V . Boc, I , p . X L V I I . Cf. Hurmuzaki, 11*, p p . 5 0 9 — 1 0 , n ° CCCXV.
 SOCOTELILE B I S T R I Ţ E I 7

[I5SI-]
[22 Septembre. «Wonicze» trimes în Moldova.] Feria se­
c u n d a a n t e C a t h e r i n e [23 n o v e m b r i s ] m i s s o W a l a c h o in M o l ­
d a v i a m . . . E o d e m s o l v i m u s s e c u r e s e t c u l t e l l o s in Moldaviam
dono missos . . . — Feria quarta ante Thome Apostoli [16
decembris] solvimus pro babacione equorum quos cuidam
1
e g r e g i o D o b a k a y in M o l d a v i a m m i s s o s u b d i d i m u s . [Şele p e n t r u
acelaşi. — 20 I a n u a r 1552? Menţiune de «exploraţii» făcute
în c u r s u l a n u l u i în Moldova.]

[1552.]
.... Feria quarta ante Natìvitatis Domini [1551; 30 de-
cembris]. Solvimus e q u o s d u o s et d u a s sellas, e g r e g i o Fran-
c i s c o D o b [ o k ] a y p r o f ì c i s c e n t i in M o l d a v i a m d a t a s . [2 I a n u a r . M e n -
ţionat, ca t o v a r ă ş de cale, Ioniţă.] Sabbatho post Vincenti
[23] m i s s o M a t h i a G r e b a n i in M o l d a v i a m . [Pe marg.: Cuppa
una missa cum eodem.] E o d e m die p r o pare sotularium do­
mino Georgio, scribe moldaviensi, dono missum . . . E o d e m die
p r o vino et piscibus h o n o r i s intuitu missis . . . E o d e m die P a u l o
Pistori pro panibus semellis. [Unui «ludimagister» p e n t r u «pre­
torii c o m e d i a » saû « l u d u ş s c e n i c u s » . — C a l o p r i t în M o l d o v a .
— 1 5 Maiìi. R o m î n u l u ï C o z m a , p e n t r u d o u ă d r u m u r i în M o l ­
dova.] F e r i a quarta a n t e Pentechosten [ i a iunii] p r o d u o b u s p a -
ribus chyrothecarum Wayvode moldaviensi dono datis . . . —
Feria sexta ante Pentechosten [3] misso Matheo Jòckler in
Moldaviam . . . Pro panibus e i d e m . . . P r o cerasis e t cultellis
dono missis in Moldaviam. [17 Iunie. Spion în Moldova.]
F e r i a s e c u n d a a n t e P e t r i e t P a u l i [27] p r o d u o b u s p i l e i s W a y ­
v o d e moldaviensi d o n o missis . . . E o d e m die A d a m o aurifabro
r a t i o n e c u p p e a b i p s o e m p t e . . . — F e r i a s e x t a p o s t A n n e [29
iulii] p r o c e r a in M o l d a v i a m m i s s a , q u o e o c o m m o d i u s explo­
r a t o r m i t t e r e t u r . [2 A u g u s t . D o i R o m î n i în M o l d o v a , pentru
ştiri.] F e r i a q u i n t a p o s t V i n c u l a P e t r i [4 a u g u s t i ] dono dedi-
mus Iohanni litterato et W a y w o d e A l e x a n d r o in Moldaviam

1
Pentru F r a n c i s e D o b o k a y , trimes de tesaurariul Martinuzzi în Moldova,
v. Doc, I, p. XLVIII.
8 R E G I S T R E D E SOCOTELI

d e p u t a t o . . . — Feria quarta ante Exaltacionis Crucis [7 sep-

tembris] V a l a c h o nunccium adferenti de morte W a y v o d e mol-
daviensis pellicium honoris intuitu datum, d. 6 0 . . . — Feria
sexta post Crucis [16] misso nunccio in Moldaviam, expense
d. 5 0 . . . — Feria secunda ante Michaelis [26] duobus Wala-
chis qui in Moldavia fuerant, bibalia. . . E o d e m die misso Ni-
colao Wermosyensi cum litteris W a y w o d e moldaviensis ad do-
minum generalem . . . — F e r i a secunda ante Simonis et Iudç
[24 octobris] misso Nicolao Wermesiensi cum nunccio mol­
daviensis W a y w o d e ad dominum generalem . . . — Feria quarta
ante Elizabeth [16 novembris] misso domino Gregorio D a w m
in Moldaviam ; e x p e n s e . . . — S a b b a t h o in die Elizabeth [19] pro
cultellis in Moldaviam dono dandis . . . — Feria quarta ante
Catherine [25] pro panibus mellitis in Moldaviam acceptis sol-
vimus . . . — Feria sexta post A n d r e e [2 decembris] misso Gre­
gorio litterato cum camerario condam rodnensi, ad peticiones
W a y v o d e moldaviensis, ad dominum generalem. [7. Romînî în­
1
torşi din M o l d o v a . ]

[1569]
.... 2 4 m a i i . . . Quidam Wallachus missus in Moldaviam
3
indicatum de captivo W a y w o d a , sumptus ....

[I57I-]
[ 1 2 Mart. D o ï spioni în Moldova. — 9 April. Cheltuieli în
Moldova. — Ş i la 5 Maifl.]

[1572.J
.... O c t a v a die m a i i . . . Pro lignis cremabilibus, pro can-
delis, pro honorarioet vino adusto in Moldaviam misso s i m u l . . . .

[iS 74-]
[29 April. Spion în Moldova.] Secunda die m a i i . . Pro

1
V . Doc,, I, p. X L I X .
5
V . H u r m u z a k i , X I , p . X C I I si n o t a I .
 SOCOTELILE B I S T R I Ţ E I 9

sumptibus Albam I u l i a m in c a u s a M o l d a v i . [ 1 2 I u l i e . P r i n s u l
turc Gh. Palaticzy.]

[1576.]
[ 1 1 A p r i l . S o l r o m î n în M o l d o v a , — î n t o r s . ] 3 d i e [ s e p t e m -
bris] c u i d a m W a l a c h o c u m l i t t e r i s p r i n c i p i s W a y w o d ç in M o l ­
1
daviam misso s u m p t u s et h o n o r e s . . . — 1 6 die eiusdem . . .
In legatos p r i n c i p i s . . . — 2 1 die eiusdem. Valacho cum lit­
t e r i s d o m i n i p r i n c i p i s in M o l d a v i a m m i s s o , d o m u m r e d e u n t i . . .
Annus 1 5 7 6 v e r g e n s in a n n u m d o m i n i 1577...
1 9 die s e p t e m b r i s circumspectus d o m i n u s Georgius Scharser
ad Vaivodam moldaviensem cum munere missus ; e x p e n s e . . •
I d e m vero, necessitate urgente, ibidem passim hinc inde mu-
neribus distribuendis adhuc exposuit . . . — 5 d i e e i u s d e m [sep­
tembris] sumptus in legatum Wayvodç moldaviensis et ser­
2
vitori s u m p t u s ad Nagyfalw, et honores simul ....

[IS78.]
[6 I a n u a r . S o l t u r e d e la r e g e l e P o l o n i e i . ] 1 0 die eiusdem
[ianuarii] e x p l o r a t o r i e x M o l d a v i a r e v e r s o d o n o d a t i . . . — 26
die eiusdem [februarii] p r o v e c t u r a a d S a y o e t p e l l i c e a veste
exploratori in M o l d a v i a m misso . . . — 1 0 die eiusdem [maii]
Petro Karoly, ad suum stipendium, e t e x p l o r a t o r i in Molda­
viam . . . — Feria secunda Pentecostes [19] e x p l o r a t o r i ex
M o l d a v i a r e d e u n t i . [20 I u n i e . S p i o n în M o l d o v a . ] 1 4 d i e [iulii]
d u o b u s l e g a t i s i n M o ' d a v i a m e x p e d i t i s . . . — 28 d i e e i u s d e m . . .
legato nostro e x Moldavia reverso . . . .

[1579]
.... 4 die [iulii] nuncio ex Moldavia reverso sumptus
et h o n o r e s . . . E a d e m die . . . servitori in Moldaviam misso
sumptus....

[1S80.]
[15 April. Spion în Moldova. — 29 Maiû. întors altul.—

1
L a Petru Şchiopul.
5
V . Doc, I, p. LXXIII.
10 R E G I S T R E D E SOCOTELI

1 7 Iunie. D o ï spioni trimeşi în M o l d o v a . — 1 7 Septembre.

Un Romin trimes acolo.] 1 4 die eiusdem [octobris] pro subli­
mato vino V a i v o d e Moldaviensi misso. [ 2 5 . Servitor trimes
în Moldova.] 8 die eiusdem [novembris] cuidam Moldaviensi
de Compalung, hospiti. . . — E o d e m die T h o m e [ 2 1 decem-
bris] pro ocreis cuidam legato moldaviensi....

[1581.]
. . . .' 1 7 die eiusdem [marţii] expense in Moldaviam etsump-
tus in pedites nostrorum. [4 April. Spion în Moldova.] 1 3 die
eiusdem [octobris] pro vino sublimato et dulciariis V a i v o d e
moldaviensi misso . . . — 1 5 die eiusdem [novembris] legato in
Moldaviam m i s s o . . . — 2 5 die e i u s d e m . . . pro freno in Mol­
daviam dono misso....

[1S82.]
[25 Februar. Spion în Moldova.] 7 die eiusdem [septem-
bris] peditibus pixidariis ex iussu principis in A l p e s causa V a i -
vodç Moldaviensis perfugç e x p e d i t i s . . . — 1 0 die eiusdem
peditibus eisdem secundo dati. [ 1 7 . Cheltuieli cu un Ceauş.]
2 0 die eiusdem pro expensis et sumptibus in Chauzium ac co­
mités ipsius, hac in Moldaviam causa principis moldaviensis
profectos, factos . . . — Ultima die eiusdem . . . peditibus pixi­
1
dariis e x Moldavia reversis, pro salario ipsorum . . . .

[1583.]
.... 8 die eiusdem [octobris] legato ex Moldavia reverso dati
et honorati . . . .

[1584.]
[30 D e c e m b r e 1 5 8 3 . Spion întors din Moldova. — 4 lanuar.
Altul trimes în Moldova.] Prima die septembris . . . pro mu-
nerehonorandocapitaneo moldaviensi misso . . . — 2 2 die eius­
dem pro sublimato vino capitaneo moldaviensi misso . . . .

1 2 n
Pentru acestea (fuga lui lancu S a s u l ) , v. Hurmuzaki, X I , p. S , ° t a 6.
 SOCOTELILE B I S T R I Ţ E I 11

[1585.]
... 28 d i e e i u s d e m [octobris] p r o m u n e r e h o n o r a n d o , vino
videlicet s u b l i m a t o et dulciariis, V a i v o d ç moldaviensi ....

[1586.]
[io Novembre. S o l i a ï p r i n c i p e l u i în Polonia.]

[1587.]
.... Eodem die [ 1 0 die novembris] libertino in M o l d a v i a m
ad Vaivodam expedito . . . .

[1588.]
[10 Mart. Ştefan Lazar, întors din Polonia. — April. Sol
polon.]

[IS89.]
.... 25 [augusti] e x p l o r a t o r i n o s t r o a l t e r a vice in M o l d a v i a m
misso . . . 20 [septembris] pro equo e m p t o exploratori nostro
in M o l d a v i a m . . . — 1 2 n o v e m b r i s . . . l i b e r t i n o v a l a c h o Georgio
pro comitiva hominis Vaivode moldaviensis....

[1590.]
[20 f e b r u a r i i . ] I t e m p r o i n d u c t i o n e d o m u m a c i v i t a t e c l a u -
1
diopolitana r h e d ç civitatis, q u ç doctori I o h a n n i M u r a l t o supe­
r i o r e a n n o s u b m i n i s t r a t a f u e r a t . [ C i t a t şi în Octombre.]

[I59I-]

[Iulie. N u n t a luî L a d i s l a s Giulaffi.]

[1592.]
[4 m a r ţ i i . ] I t e m p r o v e c t u r a in D y p s a pictoris armeni ad
l i t t e r a s salvi c o m m e a t u s . . . .
[I593M
[19 februarii.] I t e m cziganiis lictoribus qui V a l a c h u m Keful,

') V. Documente relative la Petru Şchiopul şi Mihăî Viteazul, pp. 32—3.

2
) D e aict cf., pe l i n g i Prefaţa din Doc, I , şi Scurta istorie a lui Mihai
Viteazul, Socec, 1 9 0 0 . — P e n t r u fratele luî A r o n - V o d n , Pretendenţi domneşti,
P. 53-
12 R E G I S T R E D E SOCOTELI

quem, ad scriptionem et accusationem V a i v o d e Moldavie, quod

spoliare inivisset monasteria aliqua caloergorum in Moldavia,
comprehendi fecimus, palo infixerunt. . . Item domino Stock-
lohn proisto V a l a c h o Redellioni. . . Item pro vectura in Rodna,
qua idem V a l a c h u s latro eodem devectus est, quo ostenderet loca
in quibus deposuissetet abscondisset pecuniara et b o n a p r ç d a t a . . .
— Quinta septembris . . . Item Valachis nostris, ad investigandum
limites versus Moldaviam, sumptus . . . Item sumptus in Molda-
viam ad V a i v o d a m regni illius . . . — 8 septembris . . . Item explo-
ratori misso in Moldaviam; sumptus. . . — 3 novembris. D a t a
sunt domino A n d r e a e A h m e n d porkolabio, legato nostro ad
Vaivodam Moldaviç, misso honorandum et salutandum civi-
tatis causa Aaronem V a i v o d a m : clenodium M. 4 1 , piset. 9,
f. 5 8 , d. 60. Item clenodium M . 1 , piset. 3 2 fratri germano
V a i v o d ç ; 2 4 f. Item prçterea duo frena proceribus honoranda,
f. 3 , d. 4 0 . . . — 1 5 novembris . . . Item pro panibus piperatis
in Moldavia honoratis per nostros exploratores eo missos. [De-
cembre. Nunta unuï Mihail W a y d a , fiul Judelui de Sibiiû.]

[I594-]
E^peditiones senatoriae in publicis negotiis reipublicae factç :
earundem expensae . . .
3 0 iulii. Missus est A l b a m Iuliam pro informatione acci-
pienda a domino cancellano et Illustrissimo principe tempore
adventus Turcorum in Moldaviam . . . . — 2 2 februarii. E x p l o -
ratori misso in Moldaviam . . . — 2 1 februarii. . . Item explora-
tori in Moldavia, sumptus . . . — 2 1 martii. . . Exploratori in
Moldaviam. [Altul la 1 1 April. — 2 0 . Altul întors din Mol-
dova. — 2 Maiu. U n al treilea trimes acolo.] 2 6 iunii. Item
pauperi homini de M a g n o Demetrio pro expeditis duobus
equis ab homine Illustrissimi principis in Moldaviam, missi
in refusionem aliquam d a m n i . . . Exploratori in Moldaviam . . .
— Tertia iulii. Misimus pedites nostros nigros pjxidarios in
Rodna et A l p e s ad aditus regni e x Moldavia, ibi custodiendi,
propter Tartarorum in Moldaviam adventum, quibus tum in
stipendii ratione dedimus . . . f. 4 6 . . . — 8 iulii. . . Item sumptus
in Moldaviam, ad explorandum misso Gregorio per Stephanum
 SOCOTELILE B I S T R I Ţ E I 13

Boër. f u . Spion în Moldova.] 1 3 iulii. Decumanis civitatis et

personis cum Stephano Boër et domino Georgio Bayerdorffer,
senatore, capitaneo post Tartaros misso; stipendia d a t a . . . —
2 septembris. Exploratori in Moldaviam gladium emimus . . .
— 1 4 septembris . . . Sumptus Claudiopolim Petro K y s cum le­
gato Moldavie V a i v o d ç , misso ad Serenissimum principem . . .,
f. 4 0 . . . — 7 novembris. . . Item expensç factç in legatos
moldavi Waivode. [20 Octombre. «Explorator» în Moldova.
— 5 Decembre. Altul.]

[1595-]
[20 Decembre 1 5 9 4 . «Explorator» în Moldova. — 3 0 . Altul
în ţară. — 2 4 Ianuar 1 5 9 5 . S e trimetealtul. — 2 2 F e b r u a r ş i 3 0
Maiu. Alţii.] Exploratoribus in Moldaviam . . . Item domino
Caspari K o r n y s in Moldaviam misimus ad ipsius peticionem
acetum, quod cum vasculis emptum. [20 April. «Explorator»
în Moldova. — 2 5 Iulie. Cupa de argint la nunta luî Sigis-
mund Bâthory. — 3 1 . Spioni în Moldova.] 4 septembris. Misi­
mus cum decumanis civitatis et districtus dominum Simonem
Rodelt in castra et bellum turcicum in Valachiam, stipendio
dato nostris decumanis, aurigis ipsorum . . . Capitaneo domino
Simoni in sumptus dati sunt f. 4 0 , sed expedit 2 9 . [24 S e p ­
tembre. Spion în Moldova.] 3 0 octobris. Misimus in Tran-
salpinam in alterum mensem stipendium decumanis nostris et
aurigis ipsorum. Capitanei, domini Simonis Radelt, sumptus,
f. 2 5 , una c o m p u t a t i . . . — 3 novembris... E o d e m tempore
etiam in tertium mensem misimus genti nostrç decumanç în
castris in Valachia Transalpina habitis per dominum A n d r e a m
Nimerkuer ( ? ) stipendia, quod illis dimidium Corronç ibi­
dem obviam habuimus in revertendo e Valachia, fame prope
consumtos, reliquum domum reversis dedimus . . . Item aurigis
decumanorum tribus et aurigç opificum . . . — 7 novembris.
Exploratoribus in Moldaviam missis . . . Item Gregorio Gaal,
seorsim in Moldaviam pro exploratore misso, sed, ibidem
captus, redire est coactus . . . — 9 novembris . . . Item Ioanne
Prelagii sumptus, misso a domino iudice in Coronam, in
Transalpinam, ad Serenissimum principem, in c a s t r a . . . — 1 9
14 R E G I S T R E D E SOCOTELI

novembris. Bibale datum decurionibus et hominibus nostris

p e r q u a r t a l i a c i v i t a t i s , q u i in A l p e s m i s s i e r a n t a d custodiam
ad mandatum Serenissimi principis, propter m e t u m T u r c a r u m ,
q u i in Moldaviam venisse perhibebantur . . . Item bibale his
hominibus q u i f u n i b u s t o r m e n t a b e l l i c a e x t r a x e r u n t in cano-
pum displodenda in s i g n u m leticiae fugati Sinan Basse e
T r a n s a l p i n a . [27 N o v e m b r e . S p i o n in Moldova.]

[1596.I
. . . . E x p e d i t i o n e s d o m i n o r u m s e n a t o r u m in r e i p u b l i c e n e g o t i i s
farte e o r u m d e m q u e expensc et sumptus . . .
30 martii. E x p e d i t u s est A i b s m a d l o c u m t e n e n t e m regni,
magnificum dominum Stephanum Boczkai, cum captivo mol-
davo Niztor, nuncio ad nos Vaivodç Moldavie, dominus
Andreas Ahmend; sumptus fecit f. 5, d. 33 . . . — 21
ianuarii. . . Item honorati sunt capitanei exercitus profugj
e Moldavia, qui in nostro saxonicali districtu inhçrebant
miseris colonis, q u o aversi sunt, t a l i . 7. [8 Maiû. Spioni în
M o l d o v a menţionaţi".] 2 9 d i e i u n i i . . . I t e m d o m i n o cancellano
in M o l d a v i a h o n o r a r i m i s s u m a d u s t u m vinum et piper lubeta
pro f. 2 . [Pe marg. : belli e x p e n s ç . — 22 Iulie. N u n t a fiului
lui P e t r u « H u z a r » . ] 2 2 iulii . . . I t e m v a s c u l u m p r o v i n o s u b l i ­
m a t o in M o l d a v i a m d e p o r t a t o a d W a y v o d a m . [ A u g u s t . S o l i în
M o l d o v a . — S e p t e m b r e . A l ţ i s o l i . — O c t o m b r e şi D e c e m b r e . A l ţ i i . ]

[1597-]
[11 Iunie. Spion în Moldova. — 2 1 . L u i Moise Szekély,
c a r e înrolează t r u p e p e n t r u principesă. — 20 Iulie. Spion în
M o l d o v a . — 3 O c t o m b r e . A l t u l . — 1 0 şi 2 1 N o v e m b r e . Alţii.]

[1598.]
[16 April, 1 4 I u n i e , 3 I u l i e . S p i o n i în M o l d o v a . — 1 9 A u ­
gust. Cheltuieli p e s o c o t e a l a luî Ştefan S z u h a i . — 4 S e p t e m b r e .
S p i o n în M o l d o v a . — O c t o m b r e , 25 O c t o m b r e . A l ţ i i . ] [28 o c ­
tobris.] Evangelium datum servitori iudicis claudiopolitani
p r o p t e r n u n c i u m o c u p a t e B u d e a christianis et G e r m a n i s , Turcis
deletis....
 SOCOTELILE B I S T R I Ţ E I 15

[IS99-]
Expeditiones dominorum senatorum. [12 Februar. Nunta luî
Ş t e f a n C s â k y . — 4 M a r t . N u n t a fetei' lui B a l t a z a r B o r n e m i s s a . ]
25 iulii. I n S a y o , a d m a g n i f i c u m Stephanum Bodony missus
est dominus A n d r e a s A h m e n d . ..
Expense . . . 2 iunii . . . I t e m e x p e n s e h o s p i t a l i t a t i s in m o l ­
d a v i e n s i W o r n i k e C o m p o l o n g , f. 1 , d. 5 0 . [4. D u s la Poartă
N i c o l a e G a w a y . — 9 I u n i e . M e n ţ i u n e a lui S i g i s m u n d B â t h o r y
în S a y o . — 2 8 . A c e l a ş i «in K y m l y n e m e t h » . ] 4 iulii. S u m p t u s
servitoribus Claudiopolim. . . Sumptus V a l a c h o Triffan, ad
Moldavie V a i v o d a m cum litteris misso . . . — 4 octobris . . .
V e c t u r a in Z e p n y r d o m i n i I a c o b i V i s c h e r e t D a n i e l i s Cesser
(sic) n o t a r i i , c u m s c r i b a c a n c e l l a r l i , m i s s o a S e r e n i s s i m o p r i n c i p e
ad connumeracionem gentium faciendam... — 21 octobris. S u m p ­
tus S a l o m o n i , cum litteris Serenissimi principis ad Moidaviç V a i ­
v o d a m m i s s o . . . S u m p t u s e x p l o r a t o r f i s ] in N a g y B a n y a . [ S o ţ i a
lui N i c . G a w a y . — D o i s p i o n i în M o l d o v a . ] 2 3 o c t o b r i s . C a -
pitaneo Georgio L y n c z i g primi exercitus nostri, quod ad bellum
misimus contra Michaelem Vajvodam Transalpinensem mens-
t r u u m s t i p e n d i u m , f. 1 0 . V i c e c a p i t a n e o G e o r g i o S c h i n c k e r f . 5.
Martino Torneatori f. 2. Vexilliferis s e x et totidem tym­
panistis, p e r f. 1 , f. 1 2 . Georgio Kifner et Martino Garbely,
u t e x e r c i t u i p r ç i r e n t , s u m p t u s f. 4. Aurigis quatuor euntibus
m i l i t i b u s d a t i s , p r o f. 6 in s i n g u l u m c u r r u m , d a t i f. 24. Aurigç
Valachorum f. 6. V a l a c h o r u m t y m p a n i s t i s e t vexilliferis f. 3.
C a p i t a n e o e o r u m , M i c h a e l i T e u s c h , f. 6. [24 O c t o b r e . P r o v i s i ! . ]
27 o c t o b r i s . A l t e r u m exercitum expedivimus in castra man­
d a t o Serenissimi principis, et capitaneo eorum, Valentino G a b t
(?), in menstruum stipendium, f. 10. Vicecapitaneo lohane
K i r c h n e r f. 5. Q u a t u o r vexilliferis et quatuor tympanistis et
2 1 a u r i g i s a d q u a t u o r c u r r u s f. 2 3 . V a l a c h o r u m s e c u n d i e x e r ­
c i t u s c a p i t a n e o , P o p a T h o d e r d e Z e n t h g e o r g y , d a t i in s u m p t u s ,
e t o c r e a s t y m p a n i s t i s e t v e x i l l i f e r i s i p s o r u m , f. 1. — 2 9 o c t o b r i s . . .
V e c t u r a d o m i n i S t e p h a n i I h m in D i p s a , eodem cum exercitu
m e l i u s o r d i n a n d o e m i s s o , f. — d. 5 0 . [ T r i m e s la S i b i i û . Pentru
« t i m p a n e » n o u ă şi a l t e u n e l t e . ] 29 n o v e m b r i s . . . E x p e n s ç in d u o s
veredarios Michaelis W a y v o d e , f. 1 , d . 4 4 . [Curier.] Duobus
16 R E G I S T R E D E SOCOTELI

nigris peditibus e Ieneo domum missis et in itinere spoliatis

omnibus vestibus ab exercitu Stephani B o c h k a y . . . — 8 novem-
bris . . . E x p e n s e in captos K o z a k k o s suspectos in carcere .
Item mandato Illustrissimi principis A l b a m missi sunt quatuor
currifices et quatuor fabri fornarii . . . — 1 5 novembris . . . L i g n a
in domum reliete Simonis E r d e o g h pro boyeronibus . . . — 2 1
novembris. E x p e n s e hospitalitatis facte sunt în magnificos
Casparum K o m i s et Pancratium Z y n y e y f. 1 7 , d. 4 2 . Item in
boyerones apud relictam S y m o n i s E r d e o g h , semela . . . — 2 2
novembris . . . Exploratori, sumptus in Moldaviam . . . — 2 6
novembris. . . Sumptus Georgio Schinkcr cum duobus curri-
bus panni misso in F o g a r a s , mandato Michaelis V a i v o d ç , prin­
cipis regni, f. 5 . . . Sumptus exploratori in Moldaviam . . . —
6 decembris . . . Item saisi pisces empti sunt in rationem
culine Illustrissimi Michaelis V a j v o d ç , cum ad nos venturus
esse audiretur. . . , pro f. 34, d. 6 5 . Item apud Valentinum
sartorem in milites, équités, servitores capitaneorum equestrifsj
exercitus ungariei, Michael Sertoris, f. 2 , d. 6 9 . — 1 3 decem­
bris. E x p e n s e hospitalitatis facte sunt in Armas Z a w a et
Stephanum Bodony, commissarios Illustrissimi principis Mi­
chaelis V a i v o d ç in civitate fidem scribentes, exigende . . . Item
Armas Zawa honoratum clenodium, M . 2 , piset. 4 2 , f. 4 2 .
Item simul etiam honoratum tali., f. 50. Item servitoribus ipsius
intimis honoratum tali., f. 6. . . — 1 5 decembris. V e c t u r a cen-
sus f. 5.000 A l b a m , f. 5. Item aurigis, qui pannum in F o g a r a s
avexerunt, f. 6. . . — 2 0 decembris. . . Vectura in merces
boyarorum satellitum d. 50. Servitori Illustrissimi principis,
qui pro lignis ad tormenta belhea hue missus, honorati f. 2 .

Nigrorum peditumanno 1 5 9 9 expeditio. Stipendium. 2 8 sep-

tembris . . . E x eo tempore nihil potuit mitti missis propter vie
et itinerum in bello isto Michaelis V a i v o d e , quo transsumpta
preda fuit latronibus et prede eidem (?), summa discrimina. . .

Annus Domini millesimus sexcentesimus.

Censuum annuorum séries.
Posteriorem partem census regni fi. 6, quem anno prece­
denti circa 2 0 novembris Michael V a i v o d a A l b ç Iulie in co-
 SOCÛTELILK BISTRIŢEI 17

mitiis i n f l i x e n i t s a x o n i c ç u n i v e r s i t ă ţ i , f a c i e n t e m , c u m e x e m p t i o n e
c o m b u s t o r u m , 1 2 4 . 0 0 0 f. P r o p o r t i o n e c i v i t a t i s d u a b u s v i c i b u s ,
1 9 f e b r u a r i i e t 2-a m a r c i i , a d m i n i s t r ă r i fecimus magistro ci-
v i u m c i b i n i e n s i , v i d e l i c e t f. 2 . 5 6 0 . I t e m d e s u m p t i b u s univer-
s i t a t i s s a x o n i c ç a n n i s u p e r i o r i s . . ., f. 50, d. 4 4 . C e n s u m regni
f. 4 d e p o r t a , in c o m i t i i s p a r t i c u l a r i b u s r e g n i C o r o n ç i n d i c t u m
circa festum Gregorii Papç, facientem universităţi saxonicç, cum
exemptione combustorum: f. 8.000; f. 7 2 . 0 0 0 ; quibus etiam
a d d i t i s u n t a b u n i v e r s i t a t e s a x o n i c a f. 4 4 . 0 0 0 . Q u ç s u m m a anno
s u p e r i o r e c o m i t i o (?) d e c r e v e r a t a b u n i v e r s i t a t e M i c h a e l i V a i v o d ç
(sic), et eidem d o n a t a , ut census huius t o t a s u m m a universitas
i n s t i t u e r a i , f. 116.000; ad depensionem huius census duobus
a
v i c i b u s , c c d i e 2 4 a p r i l i s e t 2 2 (bis) d i e iunii, a d m i n i s t r a v i m u s
m a g i s t r o civium cibiniensi n o s t r e civitatis p o r t i o n e m , videlicet
f. 3 . 3 9 0 . D e f a l c a t a a t o t a p e c u n i a f. 5.000, a n o b i s d a t i a n n o
s u p e r i o r i . M e n s e i u n i o in M o l d a v i a M i c h a e l V a i v o d a r e g n o i n d i -
x i t c e n s u m d e p o r t i s f. 3 s a x o n i c e u n i v e r s i t ă ţ i , c u m e x e m p t i o n e
c o m b u s t o r u m : f. 8.000, f a c i e n t e m f. 5 6 . 0 0 0 . D e q u o c i v i t a t i s
p o r t i o n e m 3 0 iunii a d m i n i s t r a v i m u s c i b i n i e n s i m a g i s t r o c i v i u m ,
f. 2 . 2 4 0 . — 2 0 iuli. M i c h a e l V a i v o d a A l b e in c o m i c i i s indixit
censum de singulis portis per f. 6 universităţi saxonicç,
facientem, cum e x e m p t i o n e c o m b u s t o r u m : f. 15.000, videlicet
f. i n . 0 0 0 . D e q u o c i v i t a t i s p o r t i o n e m tribus vicibus misimus
Cibinium magistro civium, facientem f. 4 . 4 4 0 . 25 o c t o b r i s . A
p r o c e r i b u s n o b i l i u m e t r e g n i in S i c u l i a , in L e c z f a l w a , c o m i t i a
s u n t h a b i t a , in q u a indictu-i c e n s u s e s t d e p o r t i s p e r f. 3 u n i ­
versităţi s a x o n i c ç , faciens 50 0 0 0 . D e q u o c i v i t a t i s portionem
duobus vicibus administravimus magistro civium cibiniensi,
semel magnifico domino S t e p h a n o , v i d e l i c e t f. 2 . 0 0 0 . Aren­
dam vigesime misimus domino Vajvodç Michaeli per domi­
num Andream Ahm E n d m e n s e i a n u a r i o , f. 158 . . .

C e n s u s e t e x p e n s a e in c o m i t a t u m f a c t a e . 1 6 ianuarii. Alte­
r a m p a r t e m c e n s u s r e g n i d e f. 6, a n n o precedenti A l b ç Iulie
i n d i c t u m , h i c B i s t r i ţ i i n o t a n o s e d i s c o m i t a t u s d e p e n d i m u s , vi­
delicet p r o F e y e r e g y h a z 3 2 p . , f. 96. Pro utroque Borgo:
h u n c i p s i m e t s o l v e r u n t f. 5 4 . I t e m in s u m p t u s comitatus per
d. 9 d e s i n g u l i s p o r t i s , f. 4, d. 50. I t e m , 1 7 aprilis, solvimus

6 2 1 7 4 . Vol. I. 2
18 R E G I S T R E D E SOCOTELI

in c o m i t a t u m c e n s u m r e g n i p e r f. 4 d e s i n g u l i s p o r t i s C o r o n e
m e n s e m a r ţ i i in c o m i t i i s p r [ i n c i p ] a l i b u s i n d i c t i , v i d e l i c e t f. 200.
I t e m e o d e m t e m p o r e e x p e d i v i m u s in c a s t r a c o m i t a t u s in e x p e -
d i t i o n e m b e l l i c a m in M o l d a v i a m t r è s é q u i t é s , m e n s t r u a salaria
s i n g u l i s p e r f. 5, f. 1 5 . I t e m t r è s v i r i d e s p e d i t e s , f. 9. I t e m eis-
d e m p e d i t i b u s u n u m v e s t i t u m , f. 1 6 . — 2 6 m a i i . I n a l t e r u m sti-
pendium menstruum tribus equitibus, stipendium f. 15. — 9
iunii m i s i m u s in c o m i t a t u m c e n s u m regni de singulis portis,
p e r f. 3 i n d i c t u m in M o l d a v i a , f a c i e n t e m f. 1 5 0 . — 1 5 augusti
m i s i m u s in c o m i t a t u m censum r e g n i p e r f. 6 d e s i n g u l i s p o r t i s ,
i n d i c t u m A l b e I u l i ç d i e 20 iulii, f. 300 . . . — I t e m 2 0 augusti
e x p e d i v i m u s in c a s t r a c o m i t a t u s t r è s équités, stipendio dato
f. 1 5 . I t e m p e d i t e s t r è s , q u i b u s d a t u m s t i p e n d i u m , f. 9. I t e m
p r o h a s t a r u m l a b o g o e t v e s t i t u p e d i t u m v i r i d u m , f. 5, d. 1 5 .
— 2 9 s e p t e m b r i s in a l t e r u m m e n s e m T h o r d e in c a s t n s d a t u m
s t i p e n d i u m t r i b u s e q u i t i b u s , f. 1 5 . I t e m t r i b u s p e d i t i b u s , f. 9 . . .
— 26 n o v e m b r i s in c o m i t a t u m m i s i m u s c e n s u m r e g n i p e r fi. 3
s i n g u l i s p o r t i s , in L e c z f a l w a i n d i c t u m , f. 150...
Expeditiones dominorum s e n a t o r u m in reipublice negotiis
factae e o r u n d e m q u e expensae.
26 d e c e m b r i s a n n o 99 p r e c e d e n t i , P . c i r c u m s p e c t u s d o m i n u s
A h m E n d A l b a m ad Illustrissimum d o m i n u m Michaelem Vai-
vodam est missus cum boyeronibus bona egregii domini Ni­
colai G a w a y d e f e r e n t i b u s illuc, s u m p t u s , f. 1 3 ; v e c t u r a , f. 3. —
3 februarii missus rursus A l b a m ad dominum Vaivodam est
m i s s u s ) p r e f a t u s d o m i n u s A n d r e a s A h m E n d c a u s a a r e n d ç te-
lonii e t v i g e s i m e n o s t r e a l i o r u m q u e n e g o t i o r u m , ut decimarum
Petreffalwiensium e t d o m u s n o s t r ç A l b e - ; s u m p t u s fecit f. 1 2 ,
d. 7 7 ; vectura, f. 4 . . . — 4 f e b r u a r i i . Missi s u n t Cibinium
cum censu domini Simon Bodeker et Stephanus Ihm, sump­
t u s , f. 1 3 , d. 7 7 . — 13 februarii. P . C. d. (sic) Ioannes Bu-
d a k y i u d e x A l b a m ad d o m i n u m V a i v o d a m , cum v o c a t u s est,
profectus, assumpto secum d o m i n o A n d r e a A h m E n d , s u m p t u m ,
f. 1 9 , d. 3 3 . . . — 25 f e b r u a r i i . M i s s u s e s t C o r o n a m p o s t d o m i n u m
Vajvodam dominus Georgius B u d a k y causa panni quod a nobis
Vaivoda per Michaelem K a l m a n d y tum accipiebat, sumptus
fecit f. 1 0 , d. 80. [28 F e b r u a r . S o l i la S a ş î , în S i b i i û : şi R o -
 SOCOTELILE B I S T R I Ţ E I 19

delti 3 marţii. D o m i n u s A n d r e a s Ephipparius c u m c e r t i s lit-

teris Sigismundi B a t h o r y missus est Cibinium, inde C o r o n a m ,
p o s t V a i v o d a m ; s u m p t u s , f. 1 2 , d. 68 ; fecit v e c t u r a f. 1 0 , d.
50 . . . — 9 m a r ţ i i . Missi s u n t in p a r t i a l i a r e g n i c o m i t i a C o r o ­
nam domini Simon Rodelt et Georgius Franck, sumptus, f.
29, d. 1 5 . — 29 marţii. D o m i n i G e o r g i u s F r a n c k et Georgius
B u d a k y m i s s i s u n t in G e n s d o r f f ad Magnificum Moisem Ze-
k e l y , c a p i t a n e u m r e g n i ; s u m p t u s , f.—, d. 94 ; v e c t u r a , f. 1 . —
1 0 aprilis. Dominus Andreas Ahm End missus est Albam
a d d o m i n u m V a j v o d a m ; s u m p t u s , f. 1 1 , d. 3 0 ; v e c t u r f a ] , f. 4. —
22 aprilis. M i t t e b a t u r A l b a m [dominus Michael Ephipparius;
sus] c a u s a d e t e n t i d o m i n i A n d r e a e A h m E n d , s e d in K y c h y d
[şters : Myhes] obviam habuit d o m i n u m A n d r e a m ; reversus
e s t c u m ilio ; s u m p t u s , f. 1 , d. 75 ; v e c t u r a . , . (sic.) — 2 7 a p r i l i s . P .
C. d. I o a n n e s B u d a k y i u d e x , S i m o n R o d e l t , G e o r g i u s F r a n c k e t
G e o r g i u s B u d a k y in F o g a r a s , a d d o m i n u m M i c h a e l e m V a j v o d a m
vocati, profecti s u n t ; sumptus f. 48, d. 6 6 ; v e c t u r a , f. 6.—
26 a p r i l i s . D o m i n u s A n d r e a s A h m E n d p r o f e c t u s est in S e -
a
g e s w a r u s q u e ; s u m p t u s , v e c t u r a , f. 1 0 , d. 3 1 . — i iunii. M i s s i
sunt Cibinium c u m censu domini Iacobus Vrischer et S t e p h a n u s
Hun, simul etiam. [Nunta fiului Judelui.] 1 9 iunii. Missi sunt
i t i d e m C i b i n i u m d o m i n i M i c h a e l K r a u s e t S t e p h a n u s I h m , f. 1 3 , d.
8 ; [ v e c t u r a ] , f. 4. — 3a iulii. M i s s u s e s t C o r o n a m d o m i n u s G e o r ­
g i u s B u d a k y c u m c e n s u r e g n i , f. 9.000, q u e m m a g i s t e r c i v i u m
cibiniensis nobis miserat m i t t e n d u m in M o l d a v i a m in s t i p e n -
dium exercitus Michaelis Vajvodç,sed, c u m exercitus C o r o n a m
e g r e s s u s e s s e t , e o d e m p e c u n i a illa, m a n d a n t e d o m i n o V a i v o d ç ,
mittenda f u i t ; s u m p t u s , f. 2 0 , d. 8 5 ; v e c t u r a , f. 6 . — 9 iulii.
Missi s u n t A l b a m a d d o m i n u m Vaivodam domini Georgius
F r a n c k et A n d r e a s E p h i p p a r i u s causa Cozakkorum et satel-
l i t u m F r a n c i s c i L u g a s s y ; s u m p t u s , f. 1 4 , d. 8 9 ; v e c t u r a , f. 5.
— 2 0 iuiii. A d c o m i t i a r e g n i g e n e r a l i a A l b a m missi sunt d o ­
minus Urbanus Weidner, Georgius Alopeus, Andreas Ahm
E n d e t S t e p h a n u s I h m ; s u m p t u s , f. 3 1 , d. 7 8 . [30 I u l i e . S o l i l a
Sibiiu. — 1 4 A u g u s t . C e n s l a Sibiiû.] 1 6 a u g u s t i . Missi A l b a m
Iuliam ad d o m i n u m V a j v o d a m domini S i m o n R o d e l t et A n d r e a s
A h m E n d t , s c i l i c e t f. 8, d. 80 ; v e c t u r a , f. 3 . — 2 2 a u g u s t i . P r o -
20 R E G I S T R E D E SOCOTELI

fectus e s t d o m i n u s I o a n n e s i u d e x c u m d o m i n o G e o r g i o Franck
et d o m i n o G e o r g i o B u d a k y c u m c e n s u , p r i m u m C i b i n i u m , i n d e
A l b a m , e o v o c a t u s a d o m i n o V a i v o d a ; s u m p t u s , f. 58, d. 7 0 ;
v e c t u r a , f. 4 . . . — 5 s e p t e m b r i s . Dominus Andreas Ephippa-
rius m i t t e b a t u r Cibinium, s e d , p r o p t e r discrimen itineris, Si-
culis t u m u l t u a n t i b u s , l o n g i u s Z é k e l y V a s a r h e l i n o n p o t u i t pro-
g r e d ì ; s u m p t u s , f. 3 , d. 1 7 ; v e c t u r a , f. I, d. 50. — 9 septembris.
Missi s u n t T h o r d a m in c a s t r a a d d o m i n o s p r o c e r e s r e g n i d o -
mini Georgius F r a n c k et S t e p h a n u s I h m ; s u m p t u s , f. 2 , d.
6 6 ; v e c t u r a , f. 4. — 1 4 s e p t e m b r i s . I t i d e m d o m i n u s Georgius
F r a n c k m i s s u s e s t c u m p e c u n i a f. 3.000 T h o r d a m , ad Magni-
ficum d o m i n u m C h y a k y et proceres regni, s u m p t u s , f. 4, d.
31. — 19 septembris. Dominus Andreas Ephipparius missus
e s t in c a s t r a a d p r o c e r e s r e g n i c i r c a C i b i n i u m , c u m l i t t e r i s et
nuncio de adventu in M o l d a v i a m cum exercitu Sigismundi
B a t h o r i ; s u m p t u s , v e c t u r a , f. 1 3 , d. 94. — 2 6 s e p t e m b r i s . D o -
minus G e o r g i u s B u d a k e r missus est c u m c e n t u m curribus colo-
n o r u m , qui v e h e b a n t pedites exercitus Moisis Z e k e l y usque
in S i c u l i a m ; s u m p t u s fecit f. 2, d. 4 3 . [3 O c t o m b r e . Censul
a
la Sibiiû. — 1 2 . Soli la dieta s ă s e a s c ă d e acolo.] i decembris.
Missi s u n t o b v i a m c a p i t a n e i s G e r m a n o r u m , e q u i t u m s i l e s i o r u n i ,
a d n o s t u m v e n i e n t i u m . [ 1 6 D e c e m b r e . C e n s u l la S i b i i û . ]
Minores e x p e n s a e anni MDC.
D i e i o v i s a n t e ferias N a t i v i t a t i s d o m i n i s e t b o i e r o n i b u s , qui
egregi! Nicolai G a w a y bona, a p u d nos inventa, acceperunt man­
d a t o Michaelis Vajvode, e m i m u s quatuor vina, q u ç prçfuerant
N i c o l a i G a w a y , in c i v i t a t e m i n t r o d u c t a p r o u s u s u e f a m i l i e , p r o
f. 1 0 s i n g u l a , — n e c o g e r e m u r ea A l b a m d e v e h e r e p e r n o s t r o s
m i s e r o s h o m i n e s ; f a c i u n t f. 40. I t e m i n e o s d e m b o y e r o n e s e t
in u n g a r i c o s équités Michaelis V a y v o d e besliak vocatis ex-
p e n d i m u s f. 1 8 , d. 4 9 . . . I t e m L a z a r o V a l a c h o , l i b e r t i n o de
Uwa, anno praecedente post d o m i n u m iudicem Cibinium misso,
in s u m m a difficultate et discrimine itinerationis, a d vestem q u ç
p r o m i s s a f u e r a t , d a t i f. 6 . . . — 2 6 d e c e m b r i s . . . E x p e n s ç in
Z e n t h e y Balint, capitaneum ungaricorum satellitum, Lechnitii
degentiutn . . . — Item domino Moisy Zekely aegrotanti in
T e k , a c c e p t u m i n e i u s m u n u s , c a m p h o r e s e t m o s c u m , p r o f. 1 ,
 SOCOTELILE BISTRIŢEI 21

d. i o . . . — I t e m p r o v e c t u r a d o m i n o r u m s e n a t o r u m in Theka
e t M a g n u m D e m e t r i u m . . . — - 2 8 d e c e m b r i s . S u m p t u s in T e k e
fecerunt, eodem missi ad dominum Moisem Zekeli, domini
Stephanus Ihm et A n d r e a s E p h i p p a r i u s . . . Pro vecturis in
Wermes, Lekencze equitibus ungaricis b e s l i a k factis et loca-
t i o n e e q u o r u m v e r e d a r i o r u m in L e k e n z . . . E x p l o r a t o r i in M o l ­
d a v i a m . . . — 3 i a n u a r i i . E x p e n s ç factç s u n t in commissarios
domini Michaelis Vaivodç. D r a g u s W o r n i k et S t e p h a n u m Bo-
d o n y ; item c a p i t a n e o s U n g a r o r u m et R a s c i a n o r u m , f. 34, d.
34. I t e m p r o v i s o r i x e n o d o c h i i , G a l l o s u t o r i , r e f u s u m expense
in c u r s o r e s d o m i n i V a j v o d ç et satellites ungaricos factç . . .
Item bibale 33 p e d i t i b u s nostris opificibus, qui reduxerunt
r a s c i a n a m f a m i l i a m i n u t i l e m e n o s t r o f u n d o in R e g e n . . . V e c t u r a
A r m a s Herizan i n D e e s . . . Item C z i g a n i s q u i p a t i b u l u m in f o r o
c i v i t a t i s m a n d a t o A r m a s H e r i z a n e r e x e r u n t e t in e o d u o s p r o f u g o s
s u s p e n d e r u n t , s u s t o l l e r u n t v i c i s s i m e t s e p e l i e r u n t , f. 1 . [ D e - a s u p r a
lui patibulum s c r i s Gericht.] Item servitori A r m a s . . . Vectura
D r a g u s W o r n i k in S a y o . . . V e c t u r a d o m i n i A n d r e a e Sattler
in T h e k a . . . — 7a i a n u a r i i . M i s s i s A l b a m m a n d a t o d o m i n i V a i ­
v o d ç M i c h a e l i s fabris l i g n a r i i s d u o b u s . . . I t e m e o d e m missis
q u a t u o r currificibus . . . I t e m e o d e m missis q u a t u o r fabris ferrariis
...Exploratori in M o l d a v i a m . . . — 1 0 i a n u a r i i . H o n o r a t a est
boyeroni Dragus Wornik cuppa argentea p r o fi. 33. Item
equum accepit a domino Simone Kraus, porkalabio, quem
oportuit solvere.. . Item capitaneo Rascianorum, Michaeli
Racz, honoratum argenteum poculum p r o f. 16 .. . Pro filio
ipsius scribç R a s c i a n o r u m e q u i t u m h o n o r a t i d u o aurei, faciunt
f. 3, d. 6 0 . . . •— 1 2 i a n u a r i i . P i s c e s e m p t i s u n t , p r o b o y e r o n i b u s
e M o l d a v i a a l i a t i , q u i b u s c i b a t i t e m p o r e e o r u m i e i u n i i , p r o f. 5 6 .
I t e m s ì m i l i a a c c e p t a a b a r t r o p o e i s , f. 1 4 , d. 7 5 . Item a do-
mini iudicis c o n i u g e a r o m a t a e t aliç r e s , f. 8, d. 79. Item
Taffet a d v e s t e s m i l i t a r e s é q u e s t r e s , f. 1 5 , d. 6 0 . . . — 1 6 ia-
n u a r i i . . . E x p e n s ç in b o y e r o n e m . . . I a c o b o m u r a t o r i p r o t r i b u s
diariis a p u d d o m i n u m S t e p h a n u m B o d o n y . . . V e c t u r a domini
B o d o n y in S a y o . . . — 1 8 i a n u a r i i . E x p e n s e f a c t ç in Armas
Herizan apud Paulum corrigiarium et in Stephanum Bo-
dony . . . Item pro quinque ocreis Armas Herizan... Item
22 R E G I S T R E DIS SOCOTELI

p r o q u a d r a g e n a r i o vase de Zenthgeorgi pro boyeronibus...

— 19 ianuarii. F a b r i s ferrariis p r o h a s t a r u m e q u e s t r i u t n acie-
b u s 460, f. 3 7 , d. 60. I t e m p r o T a f e t t domino Vaivode Mi-
chaeli A l b a m misso, f. 4 3 , d. 21. Item pro s i m i l i s . . . — 21
i a n u a r i i . . . E x p l o r a t o r i b u s in M o l d a v i a m . [ 2 3 . S o l i e la A l b a -
Iulia: Ioan E b e l şi I o a n S c h u l t z . ] Item expensç factç sunt
in h o s p i t e s a p u d I o a n n e m E b e l , i t e m in d o m i n u m Stephanum
Bodony et b o y e r o n e m qui pro bonis nobilis Francisci Bu-
d a y h u c missus fuerat. [26. «Casparus satelles», cu provisi!
la A l b a - I u l i a . ] Item Armas Zawç. Par gulden und sìlberen
Schuer, f. 2, d. 50. I t e m in c a p i t a n e u m Racz Mihaly . . . —
3 1 ianuarii. F a b r i s ferrariis, qui l a b o r a r u n t b o y e r o n i b u s man­
d a t o d o m i n i iudicis . . . I t e m C a s p a r i f e r r a n o p r o refectione t y m -
p a n o r u m m i l i t a r i u t n e q u e s t r i u m e q u i t i b u s b e s l i a k , f. 5 . . . Item
a h e n a r i o p r o o p e r e in e i s d e m t y m p a n i s , f. 3. [ i ' û F e b r u a r . «Bar-
t h o l o m ç u s l a n i o » t r i m e s la A l b a - I u l i a . ] P r o v a s c u l o a d b u t y r u m
Albam misso . . . H o n o r a r i a varia . . . P r o vino Z o t h y a n M o y s i
Z e k e l y . . . I t e m e x p e n s ç in c a p i t a n e u m M i c h a e l e m - R a c z . . . —
4 februarii. V e c t u r ç h o n o r u m nobilium cum tribus currubus in
E n y e d u s q u e . . . — 8 februarii. V e c t u r a victualium A l b a m . . .
O p e r a r i i s d i v e r s i s q u i i u v e r u n t in c u l i n a a p u d b o y e r o n e s e t d o -
m e s t i c o s . . . I t e m d u o b u s fabris ferrariis A l b a m missis . . . — 10
f e b r u a r i i . M a g n i f i c o L e k a A g a , c a p i t a n e o in N o v a A r c e , h o n o r a -
t u m c l e n o d i u m M. 2 , p i s e t a 3 ; f. 29. I t e m e x p e n s ç h o s p i t a l i t a t i s
in i l l u m f a c t ç , f. 2 2 , d. 4 5 . I t e m c o c o i p s i u s e t t a l i . , f. 2 . . . —
14 februarii. Mensatoribus, p r o hastis equestribus, soluti . . .
Item quatuor currificibus et duobus fabris ferrariis Alba
d o m u m reversis, qui ibi d o m i n o V a i v o d ç l a b o r a r u n t , s e d nihil
s o l u t u m f u i t : s i n g u l i s p e r f. 2 . . . — - 16 februarii. Pisces e m p -
p t i s u n t salsi p r o b o y e r o n i b u s . . . I t e m e x p e n s ç f a c t ç s u n t in
capitaneum Racz Mihaly. . . Mensatoribus pro opere facto
L e c a A g a . . . V e c t u r a in D i p s a h a s t a r u m e q u e s t r i u m . . . O p e ­
rariis diversis, qui in hospitiis boyeronum fecerunt opéras
serviles e t a d i u t a r u n t . . . I t e m h o n o r a t u m est per dominum
iudicem Illustrissimo V a i v o d ç M i c h a e l i in s t r e n u m novi anni
c u p a d e a u r a t a , f. 4 6 , d. 50 . . . , I t e m capitaneo in Georgyn,
boyeroni Constandjn Stolnyk, c l e n o d i u m M. 2, p i s e t . 9; f. 2 9 ,
 SOCOTELILE B I S T E I Ţ E I 23

d. 5 2 . I t e m nobili Mattine F i c h o r , p e r k o l a b i o in Georgyn,

tali. 3 , f- 3 • • • I t e m c u b i c u l a r i o domini Michaelis Vajvode,
A n d r e e L i v i d a r i o , t a l i . 2 , f. 2 , d. 5 0 . I t e m egregio Michaeli
1
Kalmandy, capitaneo peditum prçtorianorum Vajvode , cleno-
d i u m h o n o r a t u m , f. 1 3 , d. 7 5 . . . I t e m Z a w a e A r m a s c u r a t u m
confici s t a n n e o s d i s c o s c u m t h e c a , f. 1 1 , d. 5 0 . V e c t u r a c a -
pitanei Michaelis Racz Albam... — 21 februarii. Vectura
Magnifici A g a L e k ç in W y w a r . . . E x p l o r a t o r i b u s in M o l d a ­
viam . . . E x p e n s ç f a c t ç in boyerones tempore magne ferie
t e r t i e . [Plată «keneziis nostris valachicis».] 25 februarii. Ex-
p e n s ç f a c t ç s u n t in c a p i t a n e u m M i c h a e l e m R a c z . . . I t e m d u o -
bus aurigis qui p a n n u m Albam devexerunt Michaeli Vaj-
vodç . . . — 27 februarii. E x p e n s ç factç sunt in capitaneum
p e d i t u m p r e t o r i a n o r u m , M i c h a e l e m K a h n a n d y , et b o y e r o n e s . . .
V e c t u r a b o y e r o n i s in B o r g o . . . — ia marţii. Missi sunt Al­
bam mandato domini Vajvodç Michaelis très fabri lignarii :
s i n g u l i s d a t i p r e s [ e n t a n d u m j 2 , f. 6 . . . Expensç in boyero­
n e s . . . — 3 t n a r t i i . . . E x p e n s ç factç in Rascianos. . . Vec­
tura in N o v a m Arcem servitori A g a Leka . . . — 1 0 martii.
A l t e r a vice p r o hastis equestribus . . . Mensatoribus dati, et
ex his hastis dati Ungans equitibus 82, Rascianis 560 . . .
I t e m e m p t a c l e n o d i a zu cinem Vorràtt... — 1 4 martii . . . E x ­
p e n s ç in m o l d a v u m h o m i n e m , cjui c a p t i v u s m i t t e b a t u r l l l u s t r i s s i m o
d o m i n o M i c h a e l y V a j v o d e . . . — 24 m a r t i i . B a l t h a z a r i servitori
s u m p t u s in G e n t z d o r f f , a d m a g n i f i c u m M o i s e m Z e k e l y . . . I t e m
e i d e m B a l t h a z a r i s u m p t u s in M o l d a v i a m . . . I t e m honoratum
c l e n o d i u m d o m i n o Moisi Z e k e l y . . . I t e m servitori Theodosii
a
L o g o f f e t t , v a l a c h i c i c a n c e l l a r i i , d o n a t i tali., f. 2 . . . — 5 apri-
lis . . . I t e m v e c t u r a c a p i t a n e i M i c h a e l i s Racz Albam, Thor-
dam,' C o l o s , D e e s e t l a d e n s e s , f. 8. — 1 0 a p r i l i s . Theodosio
L o g o f f e t , v a l a c h i c o c a n c e l l a n o , h o n o r a n d u s e q u u s , f. 3 8 . I t e m
d u o b u s b o y e r o n i b u s h o n o r a t e v e s t e s d u c K a p e n e k , f. 8 . . . —
1 4 aprilis. E x p e n s ç factç sunt ;n c o m n i i s s a r i o s domini Vai
vodç, Mattheum P e r e s s i t h , A r m a s M i h a l , c a p i t a n e u m in C o l o s ,

1
Acesta şi restul sînt identificaţi în Documente relative la Petru Şchiopul
Mikaî Viteazul.
 24 R E G I S T R E D B SOCOTELI

e t p e d i t e s p i x i d a r i o s . . . — 16 aprilis. E x p e n s ç f a c t ç s u n t in
capitaneum Racz Mihaly apud dominum Georgium Bastam(f),
f. 8, d. 8 5 . I t e m c u r a v i m u s m a n d a t o d o m i n i V a j v o d e Albam
d e v e h i p a n n u m in d u o b u s c u r r i b u s ; v e c t u r a . . . S e r v i t o r i b u s u n a
m i s s i s . . . E x p l o r a t o r i b u s in M o l d a v i a m . . . — 2 0 a p r i l i s . E x p e n s ç
f a c t ç s u n t in A r m a s M i h a l , p e d i t e s s c l o p e t a r i o s V a i v o d ç e t Mi­
c h a e l i s R a z , f. 2 1 , d. 7 2 . I t e m e x p e n d i t in s é r v i t o r e s d o m i n i
V a i v o d e in x e n o d o c h y o G a l l u s s a r t o r m a n d a t o d o m i n i i u d i c i s . . .
S u m p t u s servitori ad Benedictum M i n d z e n t h y . . . — 23 aprilis . . .
V e c t u r a c u r s o r u m et p r o e p h i p p i o q u e m n o s t r o h o m i n i rascia-
n u s s a t e l l e s vi a c c e p i t . . . — 7 m a y e x p e d i v i m u s in Moldaviam
cum b o y e r o n e D r a g u s W o r n y k m a n d a t o domini Vajvodç exerci-
turn; capitaneo delecto, Georgio Schincker, dedimus m e n s t r u u m
s t i p e n d i u m , f. 1 0 . V i c e - c a p i t a n e o A n d r e a T e u s c h , f. 5. Item
t y m p a n i s t i s et vexilliferis e t r e l i q u i s , f. 2 8 . I t e m p r o t e l a ad
v e x i l l a . f . 1 3 , d. 2 4 . . . — 9 m a y . E x p e n s ç s u n t in capitaneum
Siculorum Ioannem Tamasfalwy, f. 3 , d. 09. I t e m in domo
x e n o d o c h i i m a n d a t o d o m i n i i u d i c i s in h o s p i t e s p e r Matthiam
olmucensem ; expense . . . Item expensç f a c t ç s u n t in Dragus
W o r n y k , f. 44, d. 1 2 . . . — 1 7 . E x p l o r a t o r i b u s in M o l d a v i a m . . .
P r o s e x v e c t u r i s in R o d n a factis t e m p o r e e x p e d i t i o n i s in M o l d a ­
viam f a c t ç . . . — 1 8 m a y . . . Cerevisia hospitibus accepta et boye­
r o n i b u s m a r s u p i u m a r o m a t i c u m . . . — 25 m a y . A l b a m missi a d l a -
b o r a n d u m in a r m a m e n t a r i o p r i n c i p i s d u o currifices e t f a b r i d u o . . .
I t e m fabris fornariis qui l a b o r a r u n t et o c t o r o t a ş D r a g u s W o r n y k
fecerunt. . . Item corium pro ephipii theca D r a g u s W o r n y k . . .
I t e m serariis et sartoribus qui eidem l a b o r a r u n t . . . Candelç . . .
— 29 m a y . R e v e r s i s m i l i t i b u s in n o s t r i s e M o l d a v i a , b i b a l e , f.
10. Item evangelium datum nuntio Michaelis Vaivode de
Moldavia s u b i e c t a , t a l . , f. 12. Item boyeroni primario, Ka-
1
m a r a s M i h a l y , similiter e v a n g e l i u m d a t u m , c l e n o d i u m faciens
c u m e x p e n s i s in i l l u m f. 3 5 , d . 9 . . . — i a iunii. Currificibus
pro octo rotis D r a g u s W o r n i k . . I t e m p r o fero in o c t o r o t a ş

1
Otmăraşul Mihaî, pe care partida militară voià să-1 facă Domn supt Radu
Mihnea in 1 6 1 2 şi care fu ucis pentru aceasta (Matei al Mirelor, in Papiu,
Tesaur, I, p. 336; Iorga, Manuscripte din Biblioteci străine, II, p. 1 5 ) .
 SOCOTELILE B I S T R I Ţ E I 25

D r a g u s W o r n i k . . . I t e m e x p e n s e in b o i e r o n e s e t c u r s o r e s V a j -
a
vodç . . . — 3 iunii . . . M a r t i n o f a b r o p r o o p e r i b u s factis D r a g u s
Wornick . . . Item domino Georgio artopoeo pro e x p e n s i s in
a
Dragus Wornik apud se in hospitio factis . . . — 7 iunii
. .. Item Luce vinctori pro curatione equorum Dragus Wor­
nick et c u s t o d i a e q u o r u m veredariorum . . . — 16 iunii...
E x p l o r a t o r i in M o l d a v i a m . . . — 1 9 iunii. E x p e n s ç f a c t ç sunt
in h o s p i t e s , M a g n i f i c u m B a l t h a z a r u m B o r n e m i z z a m , R a s c i a n o s ,
boyerones . . . Vectura Lechnitium dominorum Andree Ephip-
parii et Georgii Budaky in o c c u r s u m mille R a s c i a n o r u m de
Dees adventantium, et s u m p t u s . . . — 29 iunii. Clenodia Ci­
bimi empta . . . Item honoratum clenodium capitaneo Rascia
n o r u m miile, P e t k o O d a - B a s s a , f. 2 , d. 86. I t e m h o n o r a t i t a l i
v i c e - c a p i t a n e i s , f. 4. I t e m e x p e n s e f a c t e s u n t in R a s c i a n o s ca-
pitaneos, Ioannem Pan, I o a n n e m N e m e ş , ductores illorum, f.
a
44, d. 2 0 . . . — 7 i u l i i . . . V a l e n t i n o funifici p r o f u n i b u s D r a ­
g u s W o r n i k e t aliis s e r v i t o r i b u s W a j v o d e . . . V e c t u r a in L e -
k e n c z e M a g n i f i c i B a l t h a z a r i s B o r n e m i z z ç . . . — 9 iulii. C a p i t a n e o -
Siculorum Maros sedis, Ioanni Tamasfalwy, honoratum po-
culum p r o f. 1 2 , d. 5 0 . E x p e n s e factç s u n t in d o m o xeno-
d o c h i i in C o z a k k o s , in c a p i t a n e o s S i c u l o r u m , c u r s o r e s V a j v o d ç
... Vectura cursorum . . . — 12 i u l i i . . . Cozakkis Lechnitium
iaridum datum, f. 4 . . . I t e m d i m i s s o in captivitate Albam
Valacho p o p a de Teolcz, qui p r o p t e r litteras contra Michaelem
Vejvodam c a p t u s f u e r a t , d o n a t i f. 1 . .. — 2 1 iulii. Expensç
f a c t ç s u n t in I o a n n e m F i o t t a , in M a g n i f i c u m M o i s e m Zekely,
Gasparum Sibrik, Georgium Farkas et cursores Vajvodç, f.
1 5 , d. 3 7 . I t e m fabris f e r r a r i i s q u i R a s c i a n i s e t M o i s i Zekely
l a b o r a r u n t . . . Item provasculis D r a g u s W o r n y k datis, Victori,
f- 1 6 , d. 66 . . . —• 2 augusti. Boieroni, qui e Moldavia ad
3000 boum M i c h a e l i V a i v o d ç a d d u x e r u n t (sic) et in teritorio
c i v i t a t i s p a s c e b a n t c u m m a g n o d a m n o , d a t i t a l i . , f. 1 6 , q u o im-
p e t r a t u m ut citius hinc a b d u c e r e t . . . V e c t u r a c u r r u s Baltha-
zaris Bornemizza in Dipsa . . . Expensç in pastores boum
M i c h a e l i s V a j v o d ç . . . I t e m in i p s o s b o y e r o n e s e t s e r v i t o r e s . . .
— 7 a u g u s t i . . . I t e m e x p e n s e in v a r i o s cursores et boyero­
n e s in d o m o xenodochii . . . — 1 0 augusti .. . Item Francisco
26 R E G I S T R E D E SOCOTELI

Z a b o , ienensi c a p i t a n e o u n o , qui p r o nigris p e d i t i b u s nostris

v e n e r a t , m i s s u s ; d o n a t i tali., f. 5 12 augusti . . . Pastori-
bus conductis a d boves V a i v o d ç hic relictos et claudicantes .. .
— 14 augusti . . . Item pro vasculo ad adipes A l b a m missas.. .
E x p e n s ç in c u r s o r e s . V a i v o d ç . . . — 1 5 a u g u s t i . Missi s u n t ni-
g r i p e d i t e s , in m i l i t i a m e t in p r ç s i d i u m ienensis arcis collo­
c a t i ; d a t u m illis s t i p e n d i u m d u o r u m m e n s i u m , f. 3 , d. 7 2 . . .
Item pro 18 vexillorum confectione s a r t o r i . . . — 24 augusti.
Petro Bayerdorff pro equo veredario in Zent Gergii et pro
l a b o r e R a s c i a n i s f a c t o in FeLseoderff.. . Item Michaeli Pop,
expedito cum octo curribus colonorum ad victualium vectu-
ram in c a s t r a . . . — 30 augusti. Petro Eormyn, cubiculario
Michaelis V a i v o d e , honoratum c l e n o d i u m , f. 44, d. 39. I t e m
e x p e n s ç h o s p i t a l i t a t i s in e u n d e m P e t r u m E o r m y n , Stephanum
B o d o n y e t b o y e r o n e s . . . I t e m e x p e n s ç in g e n e r o s u m Ioannem
Zelestey . . . Item expensç in capitaneum K y s Gergely et
M o l d a v o s . . . — 1 0 s e p t e m b r i s . . . E x p e n s ç in b o y e r o n e s b o n a
nobilium profugorum arrestantium . . . Item curatoribus equo­
rum arrestatorum nobilium Ioannis N y a k a z o et S t e p h a n i W k o i -
thyewisch . . . — 4 septembris. E x a c t o r i b u s v i c t u a l i u m a Mi-
chaele V a i v o d a missis h o n o r a t i tali., f. 12. Item e x p e n s ç in
illos . . . — 6 s e p t e m b r i s [soli la Cluj]. I t e m s e r v i t o r i s u m p t u s
in c a s t r a n o b i l i u m . . . I t e m v e c t u r a b o i e r o n u m e t h o m i n u m Mi­
c h a e l i s V a i v o d ç q u i [ad] b o n a n o b i l i u m o c c u p a t u r a m i s s i e r a n t . . .
E x p l o r a t o r i in M o l d a v i a m . . . — 1 8 s e p t e m b r i s . E x p l o r a t o r i in
Moldaviam ablegato . . . — 21 septembris. Evangelium dedi-
mus homini de Zenth Georgii bonum nuncium p r i m u m vehenti
de victoria n o s t r o r u m contra Michaelem V a i v o d a m tyrannum,
tali., f. 2. R o d n e n s i b u s e x p l o r a t o r i b u s in Moldaviam versus,
b i b a l e . [ O a m e n i in A l b a şi la G h e r l a . ] E x p e n s ç f a c t ç s u n t in
homines Magnifici domini Stephani Chaky, bona Grçcorum
e t R a s c i a n o r u m o c c u p a n t e s , f. 3 , d. 5 2 . . . E x p e n s ç d o m i n o r u m
Georgii F r a n c k et Stephani I h m in occursum missorum do­
m i n o Moisi Z e k e l y e Moldavia cum exercitu venienti...—
25 s e p t e m b r i s . S e r v i t o r i b u s a d c a s t r a c u m litteris ad proce-
r e s r e g n i m i s s o s , s u m p t u m . [29. S e r v i în l a g ă r . ] Item sump­
tus Nicolao, iadensi homini, cum litteris ad Moldaviam .. .
 SOCOTELILE BISTRIŢEI 27

Servitori cum litteris p o s t Moisem Zekely . . . Item expensç

factç s u n t in c a p t o s h o m i n e s M i c h a e l i s V a i v o d ç , I o a n n e m Ka-
polnay, Ioannem Kazas, duodecim G r e c o s et boyerones. . .
Item s u m p t u s peditibus pixidariis missis cum captis Claudio-
polim . . . I t e m aurigç p r o vectione illorum Claudiopolim . . .
I t e m s u m p t u s s e r v i t o r i m i s s o in c a s t r o c u m uno captivorum,
Ioanne K a z a s . . . — 2» octobris. Exploratori, sumptus in
Moldaviam . . . — 12 octobris . . . Campanatoribus . . . Item
lanionibus tria q u a r t a l i a carnis soluta, que honorata fuerant
in c a s t r i s a n t e c i v i t a t e m Moisi Zekelj, capitaneo, et magnati-
b u s p o l o n i s . . . S u m p t u s s e r v i t o n b u s in c a s t r a . [26. P r o v i s i ! «in
c a s t r a » . ] I t e m r e v e r s i s d o m i n i (sic) nostris militibus, quos p e n e
o m n e s s c l o p e t a r i o s m i s e r a m u s in c a s t r a r e g n i e t nobilium et
in conflictu bene se gesserant contra Michaelem V;ijvodam,
stipendium unius mensis cìatum et relaxatus census; abfue-
runt sex h e b d o m a d d s . Stipendium in illos e r o g a t u m c o n s t i t u i t
a
f. 2 3 5 . [Şi c e l o r trimesï la Inàti.] i novembris... Georgius
Radelt expendit in homines Michaelis Vaivode pro occu­
p a t o n e honorum nobilium hic missis circa nundinas . . . Si-
mila. . . Item d u o vascula S o m l e g e l , in q u o v i c i n o W o r n y k in
C a m p o l o n g , in M o l d a v i a , vinum dono missum, d. 3 6 . . . —
1 0 n o v e m b r i s . . . J t e m e x p e n s e in c a p t i v o s m o l d a v o s . . . I t e m
d u o q u a d r a g e n a r i a v a s a vini h o n o r a t a s u n t M o i s i Z e k e l y , c u m
exerciţii ante civitatem constituto. [17 Novembre. Lui Ioan
Gyereoffy, «commissarius regni».] 30 n o v e m b r i s . . . Item P a u l o
Smigmatopeo pro duabus expeditionibus : una Coronam
aestivo t e m p o r e cum d o m i n o Georgio Budaky, item altera
cum eodem domino Georgio Budaky, cum domino Moyse
Z e k e l y e t eius e x e r c i t u u s q u e a d fluvium Kys Kykelleu. [3
Decembre. Comandantului «peditum germanorum, qui in sa-
xonicis pagis civitatis hçrebant».] 1 2 decembris. Tome Krau-
z e n e r ( K r e t z e n e r ?) e x p e d i t i o C l a u d i o p o l i m c u m captivis facta
et e x p e n s e s o l u t e . . . Item in pedites p r e t o r i a n o s , qui Mol­
davos huc deduxerunt, d o m u m d i m i s s o s in M o l d a v i a m . . . —
13 decembris. D o m i n o Georgio Franck quadragenarium vas
vini solutum, quod honoratum fuit Moisi Zekly . . . — 15
28 R E G I S T R E DE SOCOTELI

1
decembris . . . I t e m q u a t u o r u l n e braun Londes Aga Leke,
c a p i t a n e o W y w a r i e n s i . . . — 1 6 d e c e m b r i s . P r o c o r r i g i a r i i s re­
b u s gemein Weerk D r a g u s W o r n i k . . . I t e m G r e g o r i u s Schiltz
expensas fecit in alpibus et in exploratores in Moldavia
missos....

[1601.]
E x p e d i t i o n e s d o m i n o r u m s e n a t o r u m in r e i p u b l i c e n e g o t i i s ,
horundemque expensae . . .
1 8 d i e m e n s i s f e b r u a r i i m i s s u s e s t in Moldaviam dominus
Andreas A h m e n d cum Simone Kraus perkolabio cum legatis
regni, S t e p h a n o T h o l d y , Nicolao Wytes, Ioanne Zentpali et
cçteris, p r o a d d u c e n d o inde Serenissimo principe Sigismundo
Bathori, e l e c t o in r e g n i p r i n c i p e m ; s u m p t u s fecit f. 33, d.
67 . . . — 2 6 m a r ţ i i d o m i n i A n d r e a s A h m e n d e t S i m o n Kraus
porkslabius c u m dictis regni legatis d e d u c e r e (sic), advenit
Claudiopolim usque Serenissimum principem . . .
Minorum e x p e n s a r u m séries . . .
3 1 d e c e m b r i s [1600] t r i g i n t a v a s c u l a a d p u l v e r e i n tormen-
tarium A l b a m , Michaeli V a i v o d e , a n n o superiore missam . . .
— 8 ianuarii. L a t e r e s 1700 soluti laterariis . . . Item pannum
p e r s o l u t u m q u o d s u p e r i o r e a n n o h o n o r a t u m s e r v i c t o r i b u s Mi­
chaelis V a i v o d ç . [15 Ianuar. S p i o n în M o l d o v a . ] 26 ianuarii
in M a g n i f i c u m Damianum Wyssternik, legatum Vaivodç Ie-
remiç Moldaviç, expensç factç s u n t h o s p i t a l i t a t i s . . . — 7 fe­
bruarii. Magnifico domino Damiano Wyzternick, legato mol­
d a v i Vfijvodç, h o n o r a t u m c l e n o d i a , f. 1 4 , d. 66. I t e m expensç
h o s p i t a l i t a t i s in i l l u m e t c o m i t a t e n s e s u n g a r o s , n o b i l e s e t c u r -
sores . . . — 1 2 februarii. Nicolao Moldner, Iadensi, p r o laboje
e t p r o f e c t i o n e in M o l d a v i a m , r e d u c e n d o inde urbanorum ho-
m i n u m e q u o s v e r e d a r i o s e o locatos . . . — 18 februarii. Sump­
t u s in M o l d a v i a m I o a n n e Tepolt, item Georgio Galaczy et
Stephano, servitoribus publicis . . . — 26 f e b r u a r i i , . . Nobiles
reconducendi e Moldavia Serenissimo principe Sigismundo . . .
a
— i m a r t i i . S e r v i t o r i b u s e t I o a n n e T e p e l t . . . (?), s u m p t u s in

1
Postav de Lund.
 SOCOTELILE B I S T R I Ţ E I 29

M o l d a v i a m u s q u e in I a s m a r t h . . . — 4 m a r ţ i i . S u m p t u s tubicini
in M o l d a v i a m c u m l e g a t i s d o m i n i p r i n c i p i s m i s s o . . . — 9 m a r ţ i i .
Sumptus in M o l d a v i a m s e r v i t o r i b u s . . . V e c t u r a in S a y o nos-
trorum fabrorum ad e q u o s Illustrissimi principis i b i d e m ferreis
soleis m u u i e n d o s . . . S u m p t u s in B a l a s f a l w a d o m i n o Andreae
E p h i p p a r i o e t d o m i n o M i c h a e l i K r a u s ; s u m p t u s in a l p e s , ubi
viam purgarunt, per q u a m Serenissimus princeps Sigismundus
a d v e n t a r e t . . . L o c a t i o e q u o r u m c u r s o r u m in D e è s , R o d n a , e t
p o t i s s i m u m iri M o l d a v i a m . . . — 1 4 m a r ţ i i . Fur Somlegel vas-
culis, in q u i b u s l e g a t i s e t S e r e n i s s i m o p r i n c i p i in a l p e s m i s s u m
vinum . . . — 22 marţii, loanni Savo, exploratori in Molda­
viam . . . Equi veredarii in M o l d a v i a m . . . — 23 marţii venit
Serenissimus princeps Sigismundus Bathory e Moldavia, re-
d u c t u s in c i v i t a t e m , cui m u n u s h o n o r a t u m duc c u p p ç M. 10,
piset. 42, constituendo f. 1 5 0 , d. 66... Magnifico Moisy
Zekely poculum.. . Pro egregio Ioanne Bowrkay similiter
poculum . . . Martino Kobory, capitaneo peditum rubeorum . . .
Magistro culine, den Kuya Meşter...— 26 marţii... Vi­
num . .. Vinum malvaticum .. . Item e Moldavia curavimus
salsos pisces per d o m i n u m Andream Ahm End et Simonem
K r a u s p o r k o l a b i u m a d d u c i p r o h o s p i t i b u s , p r o f. 59, d. 42...
Item ad mandatimi Serenissimi principis aurigç egregii Nico­
lai G a w a y , q u i s u p e r i o r i b u s a n n i s i l l u m C o n s t a n t i n o p o l i m de-
vexerat, solvimus f. 1 0 . . . — 30 martii . . . Exploratoribus
in Moldaviam, s u m p t u s . . . — 2» a p r i l i s . . . Aurigis duobus,
qui Illustrissimi principis g e n t e m C l a u d i o p o l i m devexerunt. . .
Lazaro, libertino Valacho, cum in Moldaviam cum domino
Andrea A h m Endt porkolabio missus, p r o o c r e a e d a t e p r o . . .
— 1 3 a p r i l i s . . . V e c t u r a h o n o r u m S t e p h a n i B o d o n y in C o l o s -
war, sumptus servitori C l a u d i o p o l i m . . . E x p e n s ç in Blasium
K a m u t h y , in M o l d a v i a m m i s s u m a S e r e n i s s i m o p r i n c i p e . . . —
1 4 a p r i l i s . . . E x p e n s ç f a c t ç in I o a n n e m Racoczy apud Ioa-
n e m s t a n n a r i u m e t in b o y e r o n e s , M o l d a v o r u m c a p i t a n e o s . . . —
16 aprilis. Ioanni Iacobino, s e c r e t a n o Serenissimi principis Can-
cellariç, m u n u s , h o n o r a t u m c J e n o d i u m . i n nuptiis e i u s , p r o f . 14 . . .
I n N i c o l a u m G a w a y e x p e n s ç , c u m p a r a r e t e x p e d i t i o n e m in T u r -
c h i a m . . . — 20 aprilis. E x p l o r a t o r i in M o l d a v i a m , s u m p t u s . . .
30 R E G I S T R E D E SOCOTELI

I t e m p r o e p h i p p i o cursori i n P o l o n i a m . . . — 27 aprilis. E x p e n s ç
h o s p i t a l i t a t i s f a c t ç s u n t in I o a n n e m Rakoczy...In boyerones
m o l d a v i o s . . . — 2 9 a p r i l i s . . . I t e m L a u r e n t i o c u n f i c i in pretio
a
r h e d ç m o l d a v o c a p i t a n e o B o z i o k , f. 2, d. 50 . . . — 2 maii. E x ­
p e n s ç f a c t ç s u n t h o s p i t a l i t a t i s in I o a n n e m R a k o c z y e t m o l d a v o s
b o y e r o n e s , f. 5, d. 68 . . . — 1 3 m a y . . . M a t t h e o P e r e s s i t . . . G r e ­
g o r i o G a a l , e x p e d i t o c u m v i c t u a l i b u s in c a s t r a . . . — 1 6 m a y . . .
E x p e n s ç in h o s p i t e s e t b o y e r o n e s . . . — 18 m a y . M a r t i n o S t e n -
k e l n e r r e f u s ç e x p e n s ç in m i l i t e s f a c t ç s u p e r i o r e a n n o , m i s s o s a d
b e l l u m c o n t r a M i c h a e l e m V a j v o d a m a d M y r i z l o , f. 8. V a l e n t i n o
Gruba restans stipendium militum eius t e m p o r i s solutum et
e x p e n s ç f a c t ç in miliţia, a d f. 5. . . — 1 9 m a y . I o a n n i Saur,
in M o l d a v i a m m i s s o c u m S e r e n i s s i m i p r i n c i p i s n o m i n e , s u m p t u s
et m e r c e s . . . — 22 m a y . . . V e c t u r a egregii Ioannis Gyereoffy
C l a u d i o p o l i m e t e x p e n s ç in illuni r e v e r s u m Praga per Polo-
niam et Moldaviam . . . V e c t u r a Claudiopolim b o y e r o n i s Da-
m i a n y W i z t e r n i k . . . V e c t u r a in R o d n a a n t e a n n u m d o m i n o r u r n
G e o r g i i F r a n c k e t S t e p h a n i I h m in o c c u r s u m M o i s i s Z e k e l y . . .
— 29 m a y . E x p e n s ç factç s u n t in exactorem victualium, in
castra Moldavorum ad Colos mittendorum . . Expensç factç
in g e n e r a l e m capitaneum Moldavorum Orris Hattman, dum
a d h u c e s s e t in V a l l e V a l a c h a l i , a d fluvium Zamos, incastris,
f. 8, d. 60. Item in m o l d a v o s boyerones expensç. . . Can-
d e l ç . . . V e c t u r a v i n o r u m in C o l o s M o l d a v i s . . — 30 m a y ho-
noratum clenodium generali capitaneo Orris, H a t t m a n Molda­
v o r u m , M . 2, p i s e t . 4 ; f. 29. I t e m p r o m u l s a , a c e t o et aro­
m a t e m o l d a v i s p r o c e r i b u s , f. 6, d. 2 0 . . . — 5 i u n i i . V e n i t in
civitatem Orris Hattman, in quem et reliquos capitaneos
M o l d a v o r u m e t e x e r c i t u m eius e x p e n s ç factç sunt, p r ê t e r vinum,
p a n e s , c a r n e m , f. 4 3 , d. 64. I n e g r e g i u m T h o m a m Chomortany
e x p e n s ç factç sunt, a Serenissimo principe hue missum . . .
E i d e m h o n o r a t u m c l e n o d i u m , f. 1 5 . I t e m c a p i t a n e o M o l d a v o r u m
B o z i o k c l e n o d i u m , f. 1 4 . I t e m I o a n n i Rakoczy pocultum pro
f. 13 . . . — 10 i u n i i . . . I t e m e x p e n s ç factç sunt in s e r v i t o r e s
Magnifici Balthazaris B o r n e m i z z a et cursores in Moldaviam,
f. 1 , d. 5 4 . E q u i v e r e d a r i i in R o d n a . . . V a l e n t i n o G r e n d l e r p r o
e q u i l o c a t i o n e c u r s o r i in P o l o n i a m . . . S u m p t u s in M o l d a v i a m
 SOCOTELILE BISTRIŢEI 31

.ad V a j v o d a m Ioanni Tipelt et Ioanni s e r v i t o r i . . . — 13 i u n i i . . .

Item domino Andreae Ahm E n d , cui e x p e n s ç in V a l l e Va-
îachali, e v e n e n d o b o v e s , in c a s t r a M o l d a v o r u m mittendos . . .
I t e m in V a l a c h o s e x p e n s u m , q u i b o v i u m i l l o r u m c u r a m ege-
r u n t e t in c a s t r a a b e g e r u n t . . . — 1 5 i u n i i . . . I n c a s t r a M o l ­
davorum capitaneis albuş panis, mulsă, vinum c r e m a t u m , sal
m i s s a , f. 7, d. 3 9 . I t e m in b o i e r o n e s in d o r m i t o r i o x e n o d o c h i i
et egregios Blasium Kamuthy et Balthazarem Zilwasii . . .
V e c t u r a in R o d n a B a l t h a z a r i s Z i l w a s s i i . . . — 1 7 iunii . . . I t e m
pro capitaneo Orris H a t t m a n et aliis prefectis Moldavorum,
zum Gezeltgnet, Schneyr, Kuczy, Streng, f. 1 0 , d. 5 0 . V e c t u r a
p a n u m M o l d a v i s in c a s t r a . . . S u m p t u s in c a s t r a M o l d a v o r u m
s e r v i t o r u m n o s t r o r u m . . . — 2 1 iunii . . . H a t t m a n O r r i s v i t r e a
poetila und Seid, f. 1 , d. 7 7 . B o z e o k c a p i t a n e o u n u m p a n u m
s z a k , d. 45 . . • I t e m l i g n e a e l e g e n e c u r s o r i b u s in Moldaviam
d u c . . . — 27 iunii . . . M o l d a v i s in c a s t r a albi panes, vinum
sublimatum e t aliç r e s m i s s ç p r o f. 2 0 , d. 11. Item Andreae
Litterato, scribe Moldavorum commendantis, currus quem is
r e t i n u i t , s o l u t u m p r o e o , f. 1 2 . I t e m e x p e n s e in illuni f a c t ç , f.
2, d. 9 0 . . . — 2 " iulii. V e c t u r a b o y e r o n i s m o l d a v i in castra
a d K e n t e l k e e t L e c h n i t z ; i t e m e x p e n s ç in illum . . . — 1 2 iulii
domino Andreae Ahm Endt, obviam missis Kozackkis in
Vallem Valachalem, e x p e n d i t . . . Panes et vinum K o z a k k i s .. .
Item victualia comparata fuerunt per dominum iudicem . . .
Ioanni Iacobino, secretarlo Serenissimi domini principis, pro
rosmarino . . . Item e x p e n s ç f a c t ç s u n t in s e r v i t o r e s M a g n i f i c i
domini Stephani Chaky et m o l d a v o s c u r s o r e s . . . — 2 0 iulii.
V i c t u a l i a in c a s t r a n o s t r i m i l i t i s p e n e s V i l l e m V a l a c h a l e m d o m i n o
A n d r e a e Sattler et egregio Ioanni G y e r e o f f y . . . A r o m a t a . . . E x ­
p e n s e in c u r s o r e m S e r e n i s s i m i p r i n c i p i s in M o l d a v i a m , A n d r e a m
Lividarium . . . Item aurigç vehenti quinque centenaria pul-
v e r i s p y r y in c a s t r a . . . I a c o b o R e d i e t p i x i d a r i o u n a m i s s o . . .
— 2 6 iulii. V e c t u r a Claudiopolim usque capti l a n e grçci et
Walachi Teolczyensis, exploratores a MichaeleVajvoda emissi...
P e d i t i b u s p i x i d a r i i s u n a m i s s i s in i l l o r u m c u s t o d i a m ; s u m p t u s . . .
Michaeli Chek solvimus e q u u m ad vecturam t o r m e n t o r u m bel-
licorum; ab eo a c c e p t u m . . . — 29 iulii. Sumptus servitori
32 R E G I S T R E D E SOCOTELI

Claudiopolim . . . E x p e n s e in c u r s o r e s m o l d a v o s . . . I t e m ex­
p e n s ç f a c t ç s u n t in c a s t r i s a d Z a l o a p o s i t i s n o s t r o r u m m i l i t u m ,
in I o a n n e m Gyereffy et d o m i n u m Andream. Ephipparium . . .
E x p e n s a e bellicae et stipendia n i g r o r u m militum huius anni.
— i o die m e n s i s februarii c u m c a p i t a n e o G e o r g i o Schincker
expedivimus in militiam ad oppidum Dees, ad mandatum
Spectabilis et Magnifici d o m i n i S t e p h a n i C h a k y , generalis capi-
tanei regni, quibus in unum mensem stipendia data, f. 134
. . . — x i d i e m a r t i i in a l t e r u m m e n s e m e i s d e m e o d e m . . . —
9 a p r i l i s in t e r t i u m m e n s e m eodem . . . —-24 aprilis novos
nostros nigros pedites, cum regnicolç saxonicç universităţi
in hune annum duplicassent numerum peditum nigrorum,
missimus in castra Claudiopolim . . . Item caoitaneo Geor­
gio Schucker... — 8 die may in quartum mensem ni-
gris peditibus a D e e s Claudiopolim translatis, per dominum
Gregorium Schultz et A n d r e a m E p h i p p a r i u m . . . — 23 may.
A d secundum mensem alteris nigris peditibus Claudiopolim
in c a s t r a . . . I t e m e o d e m t e m p o r e p r i m i s n i g r i s p e d i t i b u s d i -
midii mensis stipendium datum est, quo utrinque, cum in
iisdem castris essent sub uno capitaneo, Georgio Schincker,
deinceps a e q u a r e n t t e m p o r e menstrui stipendii simul accipiendi
. . . Item, cum plurimi profugissent e castris, eoacti sumus
m a n d a t o severo Serenissimi p r i n c i p i s , in eorum locum alios
m i t t e r e , n e m p e q u a t u o r d e c i m p e r s o n a s . . . — 22 iunii. Misimus
. . . n i g r i s p e d i t i b u s u t r i s q u e s i m u l s t i p e n d i u m in c a s t r a clau-
d i o p o l i t a n a . . . I t e m p r o p r o f u g i s alii m i s s i s u n t in c a s t r a , ut-
p u t a viginti s e x p e r s o n a s . . . — 21 iulii misimus . . . stipen­
d i u m n i g r i s p e d i t i b u s in c a s t r a c i r c a S o m l y o e x i s t e n t i b u s . . .
S u m m a s t i p e n d i o r u m e o iu b e l l o infeliciter a d m i n i s t r a t o , c u m
a Germanis nostri profligarentur, tertia augusti, f. 1352/50.
Item ad tormentorum vecturam misimus in castra . . . Item
a g a z o n i b u s e o r u m . . . I t e m o p i f i c e s m i s i m u s in c a s t r a . . . —30
iunii. Conscripsimus quinum hominem, sexaginta persone,
qui p r i m u m ad o p p i d u m D e e s , inde ad valachalem nostram
p o s s e s s i o n e m Z a l w a in c a s t r a l o c a v i m u s s u b c a p i t a n e i s P a u l o
S a p p o n a r i o et d o m i n o A n d r e a K p h i p p a r i o et c o m m i s s a r i o Se­
r e n i s s i m i p r i n c i p i s , e g r e g i o I o a n n e G y e r e w f f y . [Şi « V a l a c h o r u m
 SOCOTELILE B I S T R I Ţ E I 33

a
duces».] 2 a u g u s t i m i s i m u s . . . in c a s t r a a d Z a l w a . . . m u l t i s
p r o f u g i s . . . — 24 s e p t e m b r i s . . . M i s i m u s in castra Illustris­
simi d o m i n i G e o r g i i B a s t e n o s t r o r u m p e d i t u m d i m i d i a m par-
a
tem, videlicet viginti p e r s o n a s . . . — Augustus mensis . . . i
a u g u s t i . . . I t e m p r o e q u i s v e r e d a r i i s in M o l d a v i a m u s q u e a d
Jasmarck... — 4 augusti. Missus est in excubias alpium
Rodnam versus Martinus Dresler; sumptus dati... Ex­
pensç in Ioannem Gyereoffy . . . — 18 augusti sumptus
Michaeli litterato Claudiopolim ad Illustrissimum domi­
num Bastam .. . — 21 a u g u s t i . In Magnificum Pancratium
Sennyey expensç . . . Exploratori in M o l d a v i a m . . . — 2 4 a u ­
g u s t i . E x p e n s e f a c t ç s u n t in c a p i t a n e u m d o m i n u m Ioachimum
Flans cum 500 germanis equitibus, a b Illustrissimo domino
G e o r g i o B a s t a p r o d e d i t i o n e n o s t r i in fidem huc misso . . . —
28 a u g u s t i . Sumptus s e r v i t o r i b u s in c a s t r a a d Illustrissimum
d o m i n u m B a s t a m e t alia l o c a . [ M e n ţ i o n a ţ i G e r m a n i şi S e n y e y . ]
25 septembris. Ioanni Tepilt solute aliquot expeditiones in
Moldaviam, Rettek, Claudiopolim . . . — 5 septembris. Domino
Urbano Weidner pro vino veteri moldavis capitaneis circa
1
Penthecostes ferias . . . Item domino Andreae A h m E n d , si-
militer p r o vino e i s d e m . . . — 7 s e p t e m b r i s . . . E x p l o r a t o r i b u s
in M o l d a v i a m . [Şi la 10.] 16 septembris . . . F a b r o Terrario
fur Zysma beschlagen boieroni . . . -— 2 4 s e p t e m b r i s . Vecture
panum creweldinis et aurigis factç M o l d a v i s ad R o d n a . . .
Matthiç Zaindner pro vectura Claudiopolim capti l a n e Grçci.

O c t o m b r e . S p i o n în M o l d o v a . — 1 0 . M e n ţ i o n a t F r é d é r i c ,
fiul lui M i h a ï S z é k e l y . ] 16 octobris. Expense factç s u n t in
Magnificos S t e p h a n u m B o d o n y , Stephanum Prepostwary et
g e n t e m i l l o r u m . [Şi lui F r é d é r i c S z é k e l y . — 2 4 . S p i o n în M o l ­
dova.] 28 o c t o b r i s . E x p e n s ç h o s p i t a l i t a t i s in G e n e r o s u m do­
minum Carolum Magnum, commissarium Caesareae Maiestatis,
e t g e r m a n o s é q u i t é s . [4 N o v e m b r e . S p i o n în M o l d o v a . —• 1 4 .
V a l o n i l o r d i n G h e r l a şi lui L u d o v i c R â k o c z y . ] 19 novembris
...Item p a n e s et fructus dati Illustrissimo principi Lecze....

1
Dumineca Mare a căzut în 1 6 0 1 la 1 0 Iunie.

6 2 1 7 4 . Vol. I. 3
 34 R E G I S T R E D E SOCOTELI

[l602.]
Proventus minores . . .
[20 decembris.] Item Nicolao Moldner, Iadensi, q u i a , in
Moldaviam missus c u m litteris Illustrissimi d o m i n i Baste ad
I e r e m i a m V a i v o d a m , ibi p e r aliquot m e n s e s e s t d e t e n t u s ; dati
in d a m n i r e l i q u a m r e f u s i o n e m . [ 2 3 . C h e l t u i e l i c u u n c u r i e r in
Moldova.] 1602. Pacifìcatione a u t e m inter Illustrissimum domi-
1
num Georgium Bastam et Sigismundum Bathory mediante ,
Spectabili et Magnifico d o m i n o N i c o l a o B o g a t h y , D e o sic vo-
l e n t e , i n o p t a t u m finem t r a d u c t a , p r o r e d e m p t i o n e u r b i s b i s t r i -
c i e n s i s . . . A d m i n i s t r a v i t fisco n o s t r o 3 2 . 0 0 0 / 0 0 . . . .

[1607.]
.... 1 9 J u n i i . . . E a d e m e i n e m B o e r a v o r Z e r u n g , auff F u r s t -
lichen G n a d e B e f e h l . . . — 3 1 A u g u s t i . D e m B o ë r n vor Zeh-
rung ins Stadthauss . . . — 16 die Septembris . . . Item S t e p h a n o
Erdely vor E h r u n g und vor Z e h r u n g ins S t a d t h a u s auff Si-
m e o n W a y d a seine P o s t e n . [31 S e p t e m b r e . P e n t r u treï Poloni,
«cum ursibus».] 17 Novembris... Boeroni principis molda-
viensis . . . — 1 9 N o v e m b r i s . . . D e m Posten aus Moldaw, vor
C z e h r u n g ins Stadthaus....

[1609.]
.... 18 Augusti. D e m S p e y ihn die M o l d a . . . — 12 Oc-
tobris einem Diener Zehrung ihn die Molda . . . — 19 Octo-
bris . . . E o d e m d e m J a n o s D e a k aus der Rodna, d a s er des
F u r s t e n Brief ihn die M o l d a g e f u h r t . . . — 1 7 D e c e m b r i s . . .
A n einen M ò n c h e n auss der Moldau fur zwey Ross, so er
dem Fursten hatt geben mùssen . . . .

[1610.]
.... 3 F e b r u a r i i . D e m H a n s F l e s c h e r , alss er m i t d e s Fur-
sten Dienern ihn die Moldau gereiset, Z e h r u n g . . . Eodem,
E h r u n g d e s s F u r s t e n D i e n e r n , f. — , d. 2 4 . E o d e m a u f d i e -
selben . . . — 4 Februarii. E h r u n g . . . — 15 M a y . E i n e m Spey

1
V. Doc, I, pp. LXXXVIII—IX.
 SOCOTELILE B I S T R I Ţ E I 35

ihn die Moldau, Z e h r u n g . . . — 22 May . . . Dem Spey ihn

d i e M o l d a . [Şi l a 5 J u n i e . ] 2 5 J u n y . . . F u r E h r u n g d e n n M o l d -
nern... — 4 Julii. .. Fur ein Post-Ross in d i e Molda . . .
E h r u n g dess Fursten Dienern undt den moldner Legaten. [7,
10, 2 3 A u g u s t , 8 N o v e m b r e . S p i o n i în M o l d o v a . ] 16 D e c e m -
bris. A u f dess F u r s t e n P o h t e n , Z e r u n g . . . F u r ein Par Hand-
s c h u g d e m P o h t e n . [ S p i o n în M o l d o v a . Ş i la 2 0 Decembre.]

[1611.]
[3, 2 2 I a n u a r . S p i o n i în M o l d o v a . ] 2 2 J a n u a r i i . . . D e m M i c h e l
E n g e t l u n d S t a d d i e n e r Z e h r u n g i h n d i e V a l a c h e y , f. 8. [Şters:
Dem H. H. Meşter Zehrung, nachgeschenckt ihn die V a l a ­
chey. Tot aşa: 15 Februarii. Dray Staddienern, welche den
Soit ihn die V a l a c h e y gefuhrett. — 24 Februar. Doi spioni
în M o l d o v a . ] 25 F e b r u a r i i . . . Dem Hans Flescher fur Zoii
u n d ein M o l d n e r R e i s s . [Maiû-April. Spioni.] 21 May... Ist
1
a u f d e m D e z p o t V e y d a , f. — , d. 74. [ I u n i e , I u l i e , Septembre.
Spioni.] 29 O c t o b r i s . D e m J a n o s D e a k i h n die M o l d a u . [ S p i o n :
şi în Novembre.]

[1612.]
[ F ă r ă d a t ă d e lună.] Zehrungk auf Fursten Diener undt
die M o l d n e r B o i e r e n . . . E i n e m S p e y ihn die M o l d a . . . Dem
Bleschen H a u p t m a n ....

[1613O
.... Fur den Brief dess Moldner Weyvoden halben . . .
Zehrungk auf dem Moldner Botten . . . Ehrungk . .. Des
Fursten Diener ihn die Molda, Z e h r u n g k . . . Zehrungk auf
die H e r m a n s t e d e r Diener, welche ihn d i e Molda v e r s c h i c k t . . .
Einem Spey ihn die Moldaw . . . Einem Moldner . . . Zeh­
r u n g k auf die M o l d n e r ihn Stadthaus . . . Dem Moldner Ca­
pitan verehrett 12 Takaten, f. 2 4 . . . Dem Hauptman Zeh­
r u n g k . . . Ist auf Moldner....

1 1
Pentru acest Iacob Despot, v , Hurmuzaki, IV , p. 2 4 2 , n ° C C I . între
copiile mele se afla şi aceia a u n u i document inedit care-1 priveşte.
36 R E G I S T R E D E SOCOTELI

[I6l .]
4

Expeditiones dominorum senatorum. Domino Andree A-

m e n d t in M o l d a v i a m . . .
Censuum ordinariorum administratio. [9 A p r i i . D a r «turci-
cis legatis».] E x p e n s e . . . April. D e m Moldner Hauptman.—
[Mai.] D e m Z e i g l e r , der ihn die Molda gereiset. [Spioni in
această ţară.] Auff d e n V o r n i k auss der M o l d a . . . Ahn des
Vornik seinem Siln (sic) e i n g e b u s t . [Spion.] Zebrungk auf
Moldner . . . D e m Cardinal fur Arbeitt. . . Dem Hauptman
ein S t u c k A b b a gegeben . . . D e m Zeigler, das er ihn der
Moldaw gewesen....

[1615.]
[Spioni în Moldova.] Augusti 17. Auf die Moldner ver-
gangen. [13 N o v e m b r e . Spion.] Auf das 1616 Jhar gegeben
d e m C y o n k a nach C l a u s e m b u r c h mit d e m Bleschen P o s t e r n . ..

[1616.]
[Januario.] Ihn dem Stadthaus dem Moldner Posten.. .
— J a n u a r i i 5. G e g e b e n i h n d a s S t a d t h a u s s auff d e n Boér...
—Januarii 30 . . . E o d e m die mitt Fiirstliger G e n a d e n Posten
sein g e s c h i c k e t w o r d e n i h n d i e M o l d a u d r e y u n s e r e D i e n e r . . .
Eadem die einen Wolachen auch auf die Rewse...—Fe-
bruarius mensis. A u f Cornis J a n o s , ihn die Moldau von ge-
n e d i g e m H e r r e n g e s i c k t , v e r g a n g e n f. 6 1 . . . — F e b r u a r i i 6. D e m
Czyoncka, mitt d e m Moldner B o d e n versicket, C z e r u n g . . . —
Februarii 20. I h n d i e M o l d a u e i n e m W o l a c h e n auff Czerung
gegeben . . . — Marţii 3 . . . D e n Moldner W o l a c h e n h a t h t der
H e r R i c h t e r g e b e n d. 2 4 . . . — Marcii 30. D e m Keichler ge­
geben, ihn die Moldau verschiket.. .—Aprilis 14. Einem
Wolachen, aus der Moldau k o m m e n ...—-Aprilis 26... Cze­
rung ihn die Moldau, d e m M e r t e n . . . D e m R o d n e r Richter
i h n d i e M o l d a u , h e r a u s u n d h i n e i n , f. 5 . . . — A p r i l i s 28 . . .
A u f f d i e M o l n e r C z e r u n g v e r g a n g e n . . . — D e c e m b r i s 9. Ihn
die Moldau fort g e s c h i k t . . . Mit den Calugeren fort ge-
schiket....
 SOCOTELILE B I S T R I Ţ E I 37

[i6i .]
7

.... May 26. E i n e m P o s t e t i g e g e b e n , als ia die Moldau

v e r r e y s e t w n d in d e n . . . ( ? ) —-Junii 9 . . . D e m S a b a d a s s e r in d i e
Moldau . . . —Julii 2 . . . Eadem die ihn die Moldau d e m Ja-
n o s D e a k g e g e b e n . . . E o d e m d e m P o s t e n . . . — J u l i i 4. Dem
Szabadosi so gefangen w a r in der M o l d a u . . . — J u l i i 1 7 . . .
Dem O l a z M i h a l y e n g e g e b e n in d i e M o l d a u . [24. C h e l t u i e l i cu
dînsul.] A u g u s t i 14. R o d n e r Richteren gegeben, welche ehr
v e r t h o n auff B o d e n i h n d i e M o l d a u . . . — A u g u s t i 1 6 . . . E y -
n e m i h n d i e M o l d a u v e r s c h i k t . [29. S p i o n . «Thamas» întors
de acolo.] S e p t e m b r i s 9 . . . D e m T h y l m a n ihn die Moldau.
[ S p i o n : şi în A u g u s t . ] _

[1618.]
[10 F e b r u a r , 16 August. Trimeşî în M o l d o v a . — 28 Au­
g u s t . S p i o n . — 2 S e p t e m b r e . C h e l t u i e l i în a c e a s t ă ţară.]

[1619.]
[25 M a r t , 18 Maiu, 29 Iunie, 23 S e p t e m b r e . Spioni.] Item
auff e y n M o l d n e r n h e r g a n g e n . [29 O c t o m b r e , 2 6 Novembre,
2, 9 D e c e m b r e . Spioni.]

[1620.]
[18 D e c e m b r e 1 6 1 9 , 3, 8 Ianuar, 1 9 , 24 M a i u , 4, 26 Iu­
lie, 1 7 August. Spioni.] 20 Augusti . . . N a g y Janosen auss
d e r M o l d a u . [24 şi u r m . , S e p t e m b r e . S p i o n i . — 2 1 S e p t e m b r i s . ]
Eodem dem Moldner P o s t e n . . . Auff den Posten auss der
Moldau . . . — Septembris 26 . . . I t t e m den Knechten, als sie
m i t t d e m M o l d n e r P o s t e n a n k h o m m e n . . . Aufif d e n Legathen,
welcher in die Moldau fierschiketh. [3 Octombre şi urm.
Spioni.]

[1621.]
[Februar, Mart. Spion.] Marţii 5 . . . Als Herr Gubernator
in d i e M h o l d a u schiket. [April, Maiu, Iulie, August, Octom­
bre. Spioni. — O c t o m b r e . Solie tătară.]
38 R E G I S T R E D E SOCOTELI

[IÓ22.]

[April, Iunie. Spioni.] 20 July. Dess Moldner Weden

Abgesantem, einem Boeren verehrett f. 1 5 . . . — 2 2 Julii. A u f
den Boieren und sein Gesindel aufgangen f. 2 , d. 5. [Oc-
tombre. Spion.] 25 Octobris... Dem Janos Deak, so in
der Molda g e w e s t . . . Item dem Janos, in die Molda expe-
dirt

[1623.]
[Fără lună.] E i n L e g a t t auss der Molda, auf dem ist auf­
gangen f. 3 . . . . Item fur Seef so verehrett ist, f. 3 , d. 5 0 . . .
— M a y . . . Her Gubernators Diener, der in die M o l d a . . . —
1 1 M a y . . . Her Gubernators Diener, in die Molda verrei-
setten, gaben ihr Gelt, f. 1 2 . [ Ş i l a 1 3 , 2 2 . — 3 Iunie. Trimes
în Moldova.] 2 1 Juni. Simon Reimer in die Molda geschiket
mitt dess Gubernators Diener . . . — 2 7 Junii . . . Simon
Reimer fur 1 Pahr Zismen, so er in die Molda geschikett.
[August. Spioni.] 1 6 Septembris. Dem Stephan Feurtage
in die Moldaw mitt dess Hern Gubernators Briffen und mitt
2 Personen . . . .

[1623.]

[Cheltuelî cu Feurtage.]

[1624.]
.... 2 4 A p r i l i s . . . A n d r e a s D e a k auf furstlich Befehl bis
in die Moldaw und wider zuruk. [Maiu. Spioni.] 21 May.
Dem A n d r a s D e a k in die Molda, Zerunk . . . Item eben dem
Andras Deak fir seine Mihe geben, dass er zweimal in die
Moldaw v e r r e i s e t t . . . — 3 Juny. Dem Hans Sadler fir R o s
beschlagen, do sie in die Molda sollen . . . — 2 5 Julii. Simon
Reimer geben, w e y l er draymall in die Moldaw verreiset. [ 1 5
A u g u s t . Trimes Feurtage.] 5 Octobris. A u f dess Fiirsten Da-
rabanten, so in die Moldaw zogen, aufgangen f. 2 0 , d. 7 0 . . .
Item dem Hauptleutten . . . Item dem Rimer Mihaly und den
Thrabanten, eben mitt diesen Darabanten in die Molda ge­
schikett . . . .
 SOCOTELILE B I S T R I Ţ E I 39

[1625.]
[19 F e b r u a r . L u i J â n o s D e â k în M o l d o v a . — 9 April, 24
Iunie. Spioni.] 24 N o v e m b r i s . S t e p h a n F e u r t a g e in die M o l d a ,
z u m W e d e n g e s c h i k e t t , Z e r u n g , f. 2 2 . I t e m d e s s M o l d n e r W e d e n
1
S o h n fur H o c h z e i t t , e i n B e c h e r , 2 M a r k , 2 4 P . , d i e M a r k f.
50, f. 1 2 5 . A u f E h r u n g a u s g e b e n , f. — , d. 5 0 . . . — 23 Oc­
tobris . . . I m S t a d h a u s s auf d e m W o r n i k auss d e r C o m p u l o n k
a u f g a n g e n f. 6, d. 54. [30 O c t o t n b r e , 1 1 , 13 Novembre, 6
Decembre. Spioni.]

[1626.]
.... 23 Februarii . . . I t e m d e m Sultan Georgi, salbtander
in d i e Moldavv, f. 6 . . . — 9 M a r t i i . I t e m M e r t e n Porkalaben
in d i e M o l d a w , Z e r u n g f. 5. S u l t a n G e o r g i e b e n d a h i n , f. 2.
[15 M a r t , 3 0 August, 12 S e p t e m b r e . Spioni.] 15 Septembris
. . . A u f d e n B o i e r e n ist a u f g a n g e n f. 1 , d. 20 . . . — 1 2 O c ­
tobris . . . A u f den Bassa T h a m a s , auf die Moldner Kriegsleut,
f. 1 5 , d. 9 3 . . . — 1 7 A u g u s t i . Dem Gerig Steinkelner, das
er d e s H a u p t m a n s G e z e l t g e b e s s e r t . . . — U l t i m a A u g u s t i . H a t
d e r H e r r R i c h t e r d e m B a s s a T h a m a s , als er v o n d a n n e n ge-
s c h e i d e n , v e r e h e r e t e i n P a r feine k a r m a s i n C z i s m a n , f. 3 . . . .

[1627.]
.... 1 9 D e c e m b r i s [1626]. Dem P o r c u l a b Z e r g e l t in M o l ­
2
d a v i a m , auff d e s V a i d e n H o c h z e i t , f. 8, d. 50 . . . — I t e m 23
S e p t e m b r i s z w e n S p e y e n , in M o l d a v i a m g e s c h i k t , in J a s s v a s a r ;
Z e r u n g , f. 6 . . . .

[1629.]
.... [22 J u n i . ] Auff den moldner Bojeren expense ; in
s e c h s T a g e n ist a u f g a n g e n . . . — 2 3 . A u f m a n c h e r l e i auf d e n
m o l d a u e r L e g a t i s . [2 A u g u s t . T r i m e s în M o l d o v a , «ney Zei-
tung halben».] 14 [Octobris.] Denen Spayen in die Puttna
M o l d a v i a e n a c h n e y e r M e h r . [6 N o v e m b r e . Spion.]

1
v. Doc, I, p. xeni.
2
V. Doc, I, p. xciv.
40 R E G I S T R E D E SOCOTELI

[163O.]
.... i [Aprilis.] Auff die erste F o r s c h u n g in Moldaviam
de Tartaris, Bognero . . . Ad apparatimi decollationis Galli
d o n a r i i s in M o l d a v i a m . [Şi la C l u j , p e n t r u T a t a r i . — 4 Iunie.
I a r B o g n e r în M o l d o v a . — 6 I u l i e . S p i o n i d i n R o d n a . — Oc-
tombre. Spioni.]

[1631.]

[Mart. Spioni.]

[1632.]

[Maiu-Iunie. Spioni.]

[1633.]
.... Majus . . . Auff die Tatteren, Zerungen, f. 3 , d. 65.
[Iulie. S p i o n i . D a r «nebuloni monacho». — August. Spioni.]
25 [September.] Dem Bogeer in die Moldaw, Tătar und
Turken, meher einem armen Betler. [Octombre şi N o v e m ­
bre. Spioni.]
[1634-]
[ I a n u a r . S p i o n i . ] 3 0 . D e m S i m o n R i m e r , m i t in d i e M o l d a w ,
mit des F u r s t e n comite . . . Auff den B e t t l e m J a n o s , d a e r in
die Moldaw r e i s e t . . . — Martius . . . — Zwei W a l a c h e n mit d e m
P o s t e n in M o l d a v i a . . . — 5 [Julii] . . . D e n Vallachen, so mit
Simoni Rimer in M o l d a v i a . . . — 7. Auff den Metropoliten
s e i n e m L e g a t e n , a u s s d e r M o l d a w . [2, 2 1 O c t o m b r e . Spioni.]
1 6 . L e g a t i s in Moldaviam....

[I635-]
.... 3 J u l i i . . . D e m B o g n e r , a u f f M o l d a u zu. [ î n t r e 1 3 şi
17.] D e m Mechel B o g n e r i n s K l o s t e r auff die Podna. [Oc­
tombre. Spioni.]

[1636.]
[Februar, Iunie, Iulie, Octombre. Spioni.] Den 15 Octo­
bris h a n wir Fiirstlichen Durchleiicht M a n d a t entfangen, dass
 SOCOTELILE BISTRIŢEI 41

wir mit z w e y e n seiner P o s t e n auss der Stadt Geferten und

Gesellschafft in d i e M o l d a w , zu W e d e n , schicken und geben
s o l t e n ; d e n e n z u r Z e h r u n g g e b e n f. 15 . . . I t e m z w e e n P o s t e n ,
so aus der Moldaw k o m m e n . [23, 29. Spioni.] D e n 3 Novem­
bris mit einem moldner Posten verreiset Hannes Rud auff
W e i s s e m b u r g . . . — D e n 6 N o v e m b r i s . . . D e m P o s t e n so a u s
der Moldaw k o m m e n , fur R o s s b e s c h l a g e n . . . Dem Kamner
und des Popa A n d r e k a seinem Sohn, so mit der Furstlichen
D u r c h l e i i c h t P o s t e n in d i e M o l d a w v e r r e i s e t , in i h r e r Z u r i i c k -
kunfft... Dem Gergeli mit einem moldner Posten auff En-
y e t e n . [Spion.] D e n 25 N o v e m b r i s . . . I t e m einem Posten aus
der Moldaw k o m m e n . [Decembre. Spion.]

[1637-]
[Decembre 1636.] D e n e n Stadtlewtten, welche mit Furst­
l i c h e n D u r c h l e u c h t P o s t e n in d e r M o l d a w g e r e i s e t . I t e m wel­
c h e zu d e r G e b i r g H u e t g e b r a u c h e t w o r d e n . [ F e b r u a r , Iunie.
Spioni.] Den 3 Julii den Putnaker Kallugeren Gebrent ve-
rehrt, welcher Zeugnis unserer Gebiirg halben eingenomen,
f. 1. I t e m e b e n denselben Kallugeren zwo Zinnen Flaschen,
f. 4. [ A u g u s t , S e p t e m b r e , O c t o m b r e . Spioni'.]

[1638.]
P r o f e c t i o n e s d o m i n o r u m s e n a t o r u m . . . 2 0 Julii, als H e r r P o r c o ,
l a b in d i e M o l d a w v e r r e i s e t . . . — I t e m 3 0 J u l i i ist H e r r G e o r g i u s
Franck mit dem Herrn Porcolaben auch auff Weissemburg
zue Seiner Durchlaucht expediret worden, der Moldner Reis
wegen . . .
Q u o t t i d i a n a e erogatiunculae : [Februar, Iunie, A u g u s t , Oc­
tombre. Spioni.]

[1639-]
[Ianuar. Spioni.] 26 Februarii. Dem Lòrintz Kanngiesser
for z w o F l a s c h e n , s o d e n K l o s t e r B r i i d e r n v e r e h r e t w o r d e n in
d e r M o l d a w , f. 4. [ M a i u . S p i o n i . ] 16 O c t o b r i s . Dem Mechel
B o g y e r b i s s in d i e K o m p o l o n g , Zerung ....
42 R E G I S T R E D E SOCOTELÏ

[164O.]
[Decembre 163g. Spioni.] 1 Augusti. Hat ein Fùrweise
R a t h den Mechel Bogyer, Gerig Kamner undt sonst zwëen
andere Knecht mit ihm mit des Molner W e d e n Leganten in
die Moldaw geschickt. .. Hat ein Fùrweise Rath 20 Paăr
C z i s m a n fur die Stadt kaufft zu verehren. [8 O c t o m b r e şi
N o v e m b r e . T r i m e ş T în Moldova.]

[1641.]
[Ianuar. Spion.] 27 Junii. D e m M e c h e l B o g y e r in d i e M o l ­
d a u , Z e r u n g m i t d e n Z i e g l e r n . [Iulie. S p i o n i . ] 3 J u l i i . . . Item
fur d i e z w e e n F a l c k e n , s o e i n F i i r w e i s e R a t h d e m m o l n e r W ă -
den hat verehren l a s s e n , f. 2 . . . — 1 2 D e c e m b r i s . . . Zwen
S p e y n in d i e M o l d a u , s o b e i u n s e r H e r r n g e s c h i c k e t worden,
Z e h r u n g . . . I t e m for z w e i w e i s s e B r o d t , w e l c h e d e n H e r r e n in
d ie M o l d a w g e s c h i c k e t w o r d e n . . .
Profectiones dominorum senatorum . . .
D o m i n i P h i l i p p i M e l a n d i l e g a t i o m o l d a v i e n s i s milliar. —(sic).

[1642.]
Profectiones dominorum senatorum . . . Die tertia iunii ist
H e r r A n d r e a s Zadler mit d e m Mathia Aschman mit Schrei-
ben legatweis z u m Molner Wăden expedieret worden undt
g a n t z b i s s auff d e n G e s s m a r c k h i n n a b v e r r e i s e t , u n d t s a l b et-
lichen P e r s o n e n , expense, f. 9 2 , d. 30. [Se m e n ţ i o n e a z ă în
acest a n execuţia hoţului Pascul.]
[Decembris 1641.] Minora expensa . . . D e m Mechel Seidel
f i i r s e i n m o l d a w i s c h e R e i s v e r e h r e t . . . — D i e 20 M a r ţ i i . . . D e m
Parthel undt Gerig Czimmerman Zehrung in die Moldaw
g e b e n f. 5. [Iulie, S e p t e m b r e , O c t o b r e . Spioni.]

[1643.]
.... Die 6 Marţii. . . Zwën Stadt Knechten, so das Mol­
dner Ross auff I h r F ù r s t l i c h e n D u r c h l a u c h t M a n d a t b i s s in
F o g a r a s c h gefùhret h a n , Z e r u n g . [Iunie. Spioni.] D i e 16 [Au-
gusti] h a t ein E w . R a t h d e n Michael B o g y e r mit Ihr Fùrstli-
chen Gnaden P o s t e n in d i e M o l d a w g e s c h i c k e t a u f f I h r F ù r s t -

i
3
 SOCOTELILE B I S T R I Ţ E I 43

lichen G n a d e n Befehl . . . — Die quinta Septembris. D e m Ste­

phen Borbély Zehrung geben, weil e r p o s t w e i s d e m Barczai
A c k o s c h n a c h in d i e M o l d a w m i t I h r F i i r s t l i c h e n G n a d e n [Briefen?]
t a
g e s c h i c k e t w o r d e n , f. 6. — D i e 6 S e p t e m b r i s h a t ein Fùrwei-
s e r R a t h d e m C a n c e l l a n o in d i e M o l d a w e i n ubergiiltes Kop
zu v e r e h r e n g e s c h i c k e t , v o n M . 3, c o n s t a n t e m f. 3 2 . [Şters în
margine: M.] D i e septima Septembris den Trabandten so
d i e g e f a n g n e M o l d n e r g e g n N e w S c h l o s s g e f ù h r e t , Z e h r u n g , f.
1. [Spioni.] Die 16 Septembris . . . Dem Szakacz Istvan
Z e h r u n g auff K o m l o d e n z u m H e r r n B a r c z a j , d. 6 0 . . . — D i e
23 S e p t e m b r i s . . . D e m Szakacz Istvan Zehrung auff Weis-
semburg, undt daher dem H e r r n B a r c z a i auff F o g a r a s c h hat
er w i d r u m b nachreisen m i i s s e n . . . — D i e i l Decembris. D e m
Partheyer, dass er ein walachischen Brieff geschrieben, d.
SO - - - -

[IÔ43-]
.... D e n 20 F e b r u a r i i . D e m v a l a c h i s c h e n j u n g e n Czorban
V a i d a e i n F l a s c h f f e l aqua vite auff S z e n t G y e ò r g y e n g e s c h i c ­
ket . . . — D i e 1 Martii. D e m Posten, so der j u n g e Fùrst dess
N a c h t s h i e d u r c h in d i e M o l d a w g e s c h i c k e t , g e b e n f. 2, d. 10
. . . — Die 3 M a r t i i . . . A n d e r n zweën Dienern mit einer Fischeh-
r u n g z u m H e r r n Barczai, als er die m o l n e r i s c h e C a p i t a n t r a c -
t i e r e t , Z e h r u n g g e b e n d. 5 0 . . . —- D i e q u i n t a M a r t i i . . . D e n
Phuerleùtten, so den Kaptalan forth g e f ù h r e t auff Klausem-
b u r g , zu Z e h r u n g . . . — D i e 1 0 M a r t i i i s t auff d i e tatarische
Légation, so Ihr Fùrstliche Gnade hieher zu nach Hause
dirigiert, ahn W e i n . . . , V i c t u a l e n . [Şi la 12. Spion.] Die 26
M a r t i i . . . A l s s d e r K a p t a l a n v o n K l a u s e m b u r g in der Stadt
g e w e s e n . [Maiû. S p i o n i . ] D i e 14 Junii. H a t m a n n den 6 M ă n -
nern, welche mit Ihrer Fiirstlichen G n a d e n L o v a s Mester in
d i e M o l d a w v e r r e i s e t , R o s s z u keiiffen, Zehrung geben . . . —
D i e 2 J u l i i . D e m W i e g e r m i t e i n e s F u r s t e n Brieff z u m M o l n e r
W ă d e n , Z e h r u n g . . . — D i e 3 Julii. D e m Michaëli Bogner in
die Moldaw postweise, Z e h r u n g . . . — Die 14 Julii. Denen
Personis so mit d e m Boros Janosch, I h r Furstlichen Gnaden
D i e n e r , in d e r M o l d a w g e w e s e n , for Huffeisen bezalt... —
44 R E G I S T R E D E SOCOTELÏ

D i e 2 4 d e m B o r r o s J a n o s , s o u n s e r n L e ù t t e n in d e r Moldaw
etwa Geldt gelonen. [ A u g u s t . S p i o n i . ] D i e 29 A u g u s t i . E i n e m
M o l d n e r , K i r u c z a g e n a n d t , fùr d i e a r m Gebiets-Leùtte, dass
s i e h i n n f ù r o u n g e h i n d e r t in d i e M o l d a w verreisen mògen. . .
•— D i e 3 Septembris hat ein Fùrweise Rath dem Doczul,
M o l n e r B o i e r , ein P a r P i s t o l n v e r e h r e t , dass er hinfùro mit
seinem Herrn Bruder, welcher iiber etliche Varmegye zu
g e b i e t t e n h a t , m i t u n s e r n a r m e n G e b i e t h s L e i i t t e n , s o auff d e n
G e b ù r g e n S c h a d e n e m p h à e n w i i r d e n , a i l e s G u t t s zu t h u e n v e r -
helffen mòge ; welche Pistolln gekostet h a b e n f. 2 3 , d. 40.
[Spion. N o v e m b r e . T r i m e s in Moldova.] Die 25 Novembris
haben Ihr Fùrstliche Gnade den Boiris Janos, Ihren Lovas-
m e s t e r , in d i e Moldaw geschicket undt mandieret dass wir
von dannen auch fiinff Mănner mit ihnen dahinn schicken
solten. [ D e c e m b r e . Spion.] D i e 16 D e c e m b r i s . . . E i n e m Pos­
t e n s o in d i e M o l d a w verreiset....

[1645.]
.... D i e 2 1 Januarii ist z u r Z e h r u n g k expendiert wordem
als H e r r e n L e o n a r d u s Henrici undt Johannes Vallendorffius
auff d i e H o c h z e i t in die Moldaw f e r r e i s e t , f. 135. Ittem 2
B e c h e r z u r F e r e h r u n g k , d e r e i n e fon M . 4, der andere von
M. 3 . . . — 8 M a y . I s t F f e r r Vallendorffius n a c h W e i s s e n b u r g
geschickt von E . E . W . R a t h , wegen des Fihes d e r M o l d n e r . . .
E x p e n s a minora. [Ianuar. Spioni.] [Decembris.] E i n e m jun-
g e n W a l l a c h e n , s o in d e r M o l d a w g e w e s e n m i t I h r e r F u r s t l i -
chen G n a d e n Hoffdiener einem . . . — 1 1 Januarii. D e m W o g -
ner mit dem B o r o s J a n o s in die Moldaw, auss Befehl Ihr
Furstlichen Gnaden nachgeschikt, f. 5 .. . — 13 [Februarii.]
E i n e m S c h n i d t g e b e n viir E i s e n auff s c h l a n dem Karasstasi
u n d t B a r o s in d i e M o l d a u . [ 1 6 M a r t . P e n t r u B o g n e r , in M o l ­
dova.] 1 8 M a r t i i . H a n s s F l e i s c h e r , weil er mitt H e r r n Leon-
h a r d o in d e r Moldaw gewesen, geben. [17 Maiu. «Post» a
p r i n ţ u l u i in M o l d o v a . — I u n i e . Spion.] 6 Junii. D e m Steffen
m i t e i n e m P o s t e n in d i e M o l d a w g e w e s e n . . . I t t e m d e m Mi­
cheli T e l m a n mit einem Brieff bey die Bettlen Ferencen.
[ 1 4 . M e n ţ i u n e a lui «Karastassi».] 27 Junii. Ist dem Steffen
 SOCOTELILE BISTRIŢEI 45

D o r k t i e c h t , als er die Meerhasen, so a u s s der Moldaw ge-

b r a c h t , n a c h W e i s s e n b u r g h a t gefiihrt. [Septembre. Spion in
Cîmpulung.] 29 O c t o b r i s . Ist d e r B o g n e r auf die j u n g e r n H e r r n
Fiirsten Befeh! m i t t d e m B o r o s J a n o s in die Moldaw abge-
fertiget....

[1646.]
[26 Maiiï. B o g n e r , d i n o r d i n u l p r i n ţ u l u i , in M o l d o v a . — 26
I u n i e . T r i m e s în M o l d o v a . ! 7 Julii . . . D e m P o r k o l a b e n in d i e
Moldaw, Zergelt. [Novembre. Spioni.]

[1647.I
.... 1 A p r i l i s . I s t d e m P o r k o l a b e n , d a in d e r j u n g e Fiirst
n a c h R o s s in d i e M o l d a u s c h i k t . [ A p r i l . C ă l ă t o r i e in M o l d o v a . ]

[1648.]
[3, 6 M a r t , 1 9 Maiu. Spioni. — 1 3 Iunie. Doi preoţi romînî
s p i o n i . — 1 0 , 1 3 I u l i e . S p i o n i . ] 28 Novembris... Dem Ma-
uerer, so in die Moldau verreiset, aus Ferhengniis unsers
G n ă d i g e n F i i r s t e n . [ S p i o n i la 29.]

[1649.]

[28 M a r t . « P o s t » în M o l d o v a . — A u g u s t . O c t o m b r e . S p i o n i . ]

[1650.]
[ S e p t e m b r e . Spioni'.] D i e 5 O c t o b r i s . Hat ein Ew. Rath
d e s H ă d v v M a r t o n m i t e i n e m Brieff, d a r i n n d i e g u t t e Bothschafft
geschrieben, des Molners Zustanden wegen, kegn Weissemburg
geschicket ; ihme Zehrung geben f. 2. [28. Spioni.] Die 20
N o v e m b r i s . V o r funffzig tausent Schindelnegel bezalt, welche
d e m M o l n e r W ă d e n v e r e h r t w o r d e n , f. 2 5 . . . — D i e 18 De­
cembris .. . Auff den kozackischen L e g a t e n expensieret wor­
d e n , f. 80, d. 89 . . . .

[1651.]
[Mart-Maiu. Spioni.] D i e 1 6 Junii hat ein E. W . Rath den
I l l i e s c h S z a b b a d o s c h s p e j w e i s s in d i e M o l d a w g e s c h i c k e t biss
auff d e n J e s s m a r c k . . . —• D i e 2 1 J u n i i . H a t ein W . R a t h a u c h
46 R E G I S T R E D E SOCOTELÏ

d e m K o s s t a n t i n , w e l c h e r in R u s s i e n b e i d e r K o z a c h e n H a u p t -
man expedieret worden, Zehrgelt geben f. 17 . . . — Die 5
J u l i i . . . E i n e m Spei, so von der P r u t t k o m m e n . [16. Spion.]
Die 17 J u l i i . . . V o r zwo Pokroczen aussgeben, welche auff
ein k o z a k i s c h e Bothschafift e x h i b i e r e t , f. 2, d. 4 0 . [Iulie. S p i -
oni.] D i e 6 Septembris. Einem rusnackischen Bischoff ein
v i a t i c u m g e b e n , a l s e r a u s s d e r M o l d a w k o m m e n , f. 3 . — D i e
7 Septembris. D e m G r i g a s c h , s o d e r U l w e r Schafif wegen in
die M o l d a w zu T o t u l v e r r e i s e t . . . — D i e 9 S e p t e m b r i s . Auff
Ihr Fùrstliche G u a d e Bejaro ainen, so h i e h e r in die Moldaw
v e r r e i s e t , s i n d t e r o g i e r e t d. 4 5 . [ S e p t e m b r e . Spioni.]

[1652.]
.... D i e 2 3 J a n u a r i i d e m H e r r n P o r k o l a b e n , a l s s e r auff I h r
Furstlichen Gnaden Mandat in d i e Moldaw verreiset. [Mart,
M a i u . S p i o n i . ] D i e 1 4 Julii. H a t manti ein Majerhòffer aufs
Moldner W ă d e n s T o c h t e r Hochzeit speiweis geschicket, Zeh­
r u n g g e b e n f. 8. E o d e m fur e i n P a a r C z i s m e n g e m e l t e m M e n -
s c h e n , f. 1 , d. 20 . . . M i t o b e n g e m e l t e m S p e i h a t ein E . W .
R a t h etlichen bekandten Bojeren Pfeffer Kuchen geschicket,
f. 1 , d. 16. [August, Octobre, Novembre. Spioni.] Die 23
Novembris. Zwen Menschen, so mit Ihr Furstlichen Gnaden
Diener in die M o l d a w geschicket worden, f. 15, Zehrung.
[Decembre. Spioni.]

[1653O
[12, 25 I a n u a r , 3 Februar, 7 Mart. Spioni.] D i e 10 Marţii.
I s t e i n G e s c h e n c k in d i e M o l d a w g e s c h i c k e t w o r d e n p e r f. 3.
[ 1 8 . S p i o n i . — Ş i la 4, 2 5 A p r i l . ] D i e 2 6 A p r i l i s . S i n d t Me­
diai Wermescher undt Tuader S z a b a d o s c h auff Ihr Fiirstli-
che Gnaden Mandat undt Befehl speiweiss in d i e Moldaw
g e s c h i c k e t w o r d e n k e g n H u t t i n , fur w e l c h e n Z e h r g e l t g e g e b e n f.
[rupt], [il M a i û . S p i o n i . — 5 I u n i e . C u r i e r i . ] D i e 6Junii. Z w e e n
S p e i e n , w e l c h e auff I h r F u r s t l i c h e n G n a d e n M a n d a t k e g n Huttin
i t t
u n d t K a m i e n i t z g e s c h i c k t s i n d , Z e h r u n g f. 9. [ 1 8 , 2 3 , 2 6 , i Iulie.
Spioni.] D i e 15 Augusti. Ist d e r K ô n i g i n von A q u a v i t t a bezalt
w o r d e n , w e l c h e r I h r F u r s t l i c h e n G n a d e n C a p i t a n e o in die Mol-
 SOCOTELILE BISTRIŢEI 47

daw bei S z o c z a w g e s c h i c k e t u n d t v e r e h r e t w o r d e n , f. 2., d.

95. . . — D i e 17 d e n S c h m i d e n etliche Huffeisen bezalt, welche
Ihr Fiirstliche G n a d e n F e l d t H a u p t t n a n n in den moldawischen
T a b o r s i n d t v e r e h r e t w o r d e n . [ 1 8 . S p i o n . ] D i e 25 A u g u s t i . H a t
E. F . W . Rath mit d e m D a r a b a n t e n Mihâli die Pulwer undt
K u g e l n in d i e M o l d a w b i s s auff d i e S z o c z a v a g e s c h i c k e t . . . —
D i e 27 A u g u s t i . E i n E w . R a t h auff I h r F ù r s t l i c h e n Gnaden
M a n d a t 268 G e b u n (rupt) Patron in die M o l d a w geschikt;
ein G e b u n d t p r o d e n a r i i s 1 0 , facit, f, 2 6 f., 80 d . . . — D i e 28
Augusti. . . Einem Posten, s o m i t d e n K u g e l n u n d t P u l w e r in
die Molda, f. 1 . .. — D i e 30 Augusti . . . Ist einem Diener
mit einem moldner Bojern in G e ô r g é n i bei Ihr Fùrstlichen
G n a d e n Z e h r g e l t , f. — , d. 50 . . . — D i e 3 S e p t e m b r i s . . . E b e n
d e n J a h r m a r c k ù b e r h a t ein F . W . R a t h Pullwer u n d t P a t r o n e n
auff ein Forrath dieser Kriegeszeitt Gelegenheit nach ein-
k e ù f f e n l a s s e n p r o f. . . . (?) 2 7 9 , d. 26. — D i e 4 Septembris.
Den zwëen Knechten, welche abermal mit den W a r m e g j e in
T h a b o r v e r r e i s e t s i n d t , auff e i n P a r C z i s m a n g e b e n . . . — D i e
6 Septembris . . . Vor andere Expensen, b e j d in d i e M o l d a w
u n d t G e ô r g é n i . [7. S e r v în M o l d o v a . — 1 6 . « P o s t » din această
ţară.] Die 24 Septembris. Dem Mechel Wermescher mit
fùnffzig R ù n d t M e h l in d i e M o l d a . [10 O c t o m b r e . Trimes în
Moldova, «mit Hirsch u n d t Saltz».—20. «Seft» căpitanilor în
Moldova. Rachiu.—21. Pulbere.—30. Potcoave, «als d e r Tha­
b o r in d e r M o l d a w g e w e s e n » . — - N o v e m b r e - D é c e m b r e , Spion.]
Die 18 D e c e m b r i s . . . Endtlich sindt d e m S t e p h a n Weissbeck
v o r C z i p o , w e l c h e , als d e r T h a b o r a u s s d e r M o l d a w k o m m e n ,
abgerechnet, f. 2, d. 60. . . .

[1654.]
Senatores: [ 1 0 A u g u s t . D r u m la « H . Keméni».—-Decembre
1653. Spion.] Die 18 F e b r u a r i i . D e n K i r s c h n e r - H e r r n ahn die
P e l t z e n , w e l c h e s i e in d i e M o l d a w g e s c h i c k e t , etv.'a e i n B e y -
s t e w e r g e b e n , f. 5 2 . [8 M a r t . S p i o n . — 16. Menţionat Petru
Kemény.] D e n 20 M a r t i i . D e m Munkatscher Bischoff, als er
a u s s d e r M o l d a w k o m m e n , ein v i a t i c u m , f. 1. [Iunie. Spion.]
D i e 2 6 S e p t e m b r i s . I s t d e r Illjes S z a b b a d o s s mit Ihr Fiirstli-
 48 R E G I S T R E D E SOCOTELI

chen G n a d e n Hoffdiener D e ë s i J a n o s in die M o l d a w g e s c h i c k e t

w o r d e n . . . —• D i e 4 O c t o b r i s . D e m K i s M i h à l i b i s s in Foga-
ras Zehrung nach d e m Pulwer, welchen w i r fùrm J a h r zu l e z t
in d i e M o l d a w g e s c h i c k e t h a t t e n , f. 2, d. 5 0 . . . — D i e 1 4 O c -
tobris , . . V o r ein W e k a Kòsten zu V e r e h r u n g in die Mol-
daw...—Die 20 O c t o b r i s . D e m Mechel Wermescher in die
M o l d a w b i s s auff S z o c z a v a [27. L a K e m é n y J a n o s , l a E ò l v ò s . ]
Die 10 Novembris . . . D e m Purscha L u k a mit den Katnern,
den W e g b i s s in die Molda zu w e i s e n , Zehrgelt... — Die
20 N o v e m b r i s . Den Schmiden for zwei hundert Negel und
zwenzig Huff-Eysen bezalt, welche den K a t n e r n g e g e b e n wor-
d e n , s o i n d i e M o l d a g e s c h i c k e t w u r d e n , f. 2 . . . E b e n damais
vor Eisen, welche auss der Katner ihrem Eisen gemacht
worden ....

[I655-]
[Decembris 1654.] D e n zween Sabadoschen, welche mit d e m
D e ë s i J a n o s c h in d i e M o l d a w v e r r e i s e t e n . . . i t e m d e m H a y d w
Martton mit den Taters Legaten in die Moldaw . . . Der
S c h m i d t C i e c h e n , v o r 46 Huff E i s e n u n d t N e g e l bezalt, welche
auff ein m o l d a w i s c h e R e i s e m i t g e n o m m e n worden .. .—Die 10
Martii. E i n e m Posten ein Geschenckiein, welcher eillendt in
die Moldaw v e r r e i s e t e , d. 7 5 . . . E i n e m Szabadosch, so mit
diesem hinnein geschicket worden. [31 M a r t . S p i o n . ] Die 1
Aprilis z w e n Szoczawitzer Betler, Molner K a l u g e r n , ein Almo-
sen geben, Nachbarschaft w e g e n , f. 2 . . . — D i e 2 8 J u n i . Vor
ein e x e q u i r t e n m o l d n e r D i e b e n , d e r d i e j a a d e r R o s s h a t helffen
verstellen . . . — D i e 4 A u g u s t . H a t der H e r r Richter undt ein
F. W. Rath den Gengkroner selb a n i e r auff I h r Fùrstlichen
Gnaden Mandat, bejde auff die Moldaw undt Polandt, spei-
weise g e s c h i c k e t . . . — D e m Mechel W e r m e s c h e r in d i e M o l -
d a w . . . D e m R u s s K o s t a n t i n b i s s auff K a m n i t z . [Septembre.
S p i o n . ] D i e 6 S e p t e m b r i s . H a t m a n n auff I h r F ù r s t l i c h e G n a -
d e n e r n s t l i g M a n n d e n R u s s K o s s t a n t i n a b e r m a l in d i e M o l d a w
auff H u t t h i n z u g e s c h i c k t t , den kosachischen undt muhskowi-
t i s c h e n T a b o r u n d t i h r e A h n s c h l ă g zu e r f o r s c h e n . . . — Die
15 S e p t e m b r i s . S i n d t d e n H e r r n M a r c k Richtern die expensa
 SOCOTELILE B I S T R I Ţ E I 49

bezalt worden, welche den Jahrmarck Uber auff d i e Passe,

undt auch tùrckisclie, tatiische u n d t pollakische L é g a t i o n sindt
erogieret worden . . . — Die 16 Septembris . . . Kosstantin
kegn W e i s s e m b u r g . . ..

[1656.]
[Decembris 1 6 5 5 . ] D e m S z a b a d o s , so m i t d e m L u t s c h Ist­
van in d i e Moldaw uncl Kozaciam verreiset, Z e h r u n g , f. 3 .
[Doi T r i m e s ! la C i m p u l u n g . ] D i e 6 J a n u a r i i . . . D e m Kovacz
Peter, einem hayducheschin Hauptman, so mit der tater-
s c h e n L é g a t i o n h i e r z u k o m m e n . . . — D i e 2 5 J u n i i . . . D e n Mol-
dauern auff W e i n , f. 1 . . . — P r i m a die [Augusti] d e m Herr
R i c h t e r auff W e i n , als d i e B o j e r n auss der Moldaw hie ge­
w e s e n , f. 3 , d. 60. [31 A u g u s t şi 7 S e p t e m b r e . Spioni.] Die
15 N o v e m b r i s . . . D e m S z a b a d o s , so mit d e m D e c s i J a n o s in
die M o l d a w verreiset. [Novembre. Spion.]

[I6S7-]
[28 I a n u a r . Solie t u r c e a s c ă . — 28 F e b r u a r . T r i m e s în Mol­
d o v a cu «eines C z e m e r e s P o s t e n » . — Mart, April, Iulie. Spion.
I t e m d i e 8 Julii. D e m R u s s K o s s t a n t i n bis in K o z a c i a m auff
Spey Weise verreiset . . . — Die 10 S e p t e m b r i s . . . A l s der
Moldauers Bojér hier g e w e s e n

[1658.]
[31 I a n u a r . S o l d a t venit, despoiat, «auss d e m polnischen
Thabor.» — 1 1 F e b r u a r . S p i o n . — 18 A p r i l . P a t r u «Posten»
în M o l d o v a . — 2 2 . P r é s e n t P r i n c i p e l u i la G h e r l a . — A p r i l - M a i u .
S p i o n i . ] I t t e m 2 3 M a i i . D e m S t a d t k n e c h t b i s auff W e i s s e m b u r g ,
mit moldauischen Brieffen bey Ihr Fiirstlichen G n a d e n ver­
reiset . . . — 3 July. E i n e E h r u n g in d i e M o l d a u geschickt,
f 1, d. 3 5 . [Spioni: şi la C ì m p u l u n g . l Ittem die 13 Au-
gusti, d e m als a b e r m a l s b o s s Bottschafft kommen von Kro.
nen, d a s s d e r F e i n d t s e y herein g e b r o c h e n , vor Hundertman
ruffen u n d t L e u t e n . . . — D i e 3 O c t o b r i s . . . E i n e m moldauer
Bojern, welcher auss der F e y n d t Thabor gekommen u n d in
die M o l d a w verreiset, zwen schòn Păar Messer verehret, der

6 2 1 7 4 . Voi. 1. 4
50 R E G I S T R E D E SOCOTELI

Stadt zum Besten, welche gekostet f. 4. [ 1 2 . S p i o n . ] D i e 2

Novembris. Vor zwey Par Messer, der Vădein in d i e M o l ­
1
daw v e r e h r e t , f. 7. [ 1 0 . U n h u s a r î n Moldova.]

[1659.]
.... 8 Februarii. Einem moldauer Szerdaira zur Versôh.
n u n g vor die Metteschdòrffer, weiln sie einen m o l d n é r Posten
geschlagen h a t t e n , dass er die S a c h nicht ahn Ihr Fùrstliche
Gnade bringe, Duckaten n° 1 0 , w e l c h e k o s t e n f. 36 . . . —
Den 26 Marţii . . . Fiir ein klein Becherlein, so d e m Kumpu-
l u n g e r V o r n i k v e r e h r e t , k o s t e t f. 1 0 . [Şters, imediat innainte :
F i i r 600 W ó k a H a b e r , d e m m o l d a u e r S z e r d a r u l b e z a l t , f. 3 6 .
Ittem dem gehauenen moldauer Posten, s o zu Metlersdorff
r 0
verwundet, geben leones n 1 6 , w e l c h e k o s t e n f. 2 5 , d 6 0 . . . —
m
Die i a Maii. S e i n d t d e m S z a b a d a s c h , so mit d e m Deësi Ja-
n o s in d e r M o l d a w g e w e s e n . [21 N o v e m b r e . I n f o r m a ţ i i ' a s u p r a
c i u m e i l a B r a ş o v . — S p i o n în M o l d o v a . ]

[1660.]
[3 Iunie. Solie în tabăra turcească.] Quotidiana. [Iunie
Spioni.] D i e 5 A u g u s t i . . . V o r zwei P a ă r Messer, eines e i n e m
Turcken, das ander einem moldauer Bojârn verehret ; kosten
f. 4. [10. S p i o n . ] D i e 4 S e p t e m b r i s . . . V o r zwei Par Messer,
s o in d i e M o l d a w v e r e h r e t w o r d e n . [Octombre. Spion.]

[1661.]
[Maiii, I u n i e . S p i o n i . ] D i e 28 J u n i i . . . E i n e m m o l d a u i s c h e n .
L e g a t e n ein Paăr Mutter Perl Messer verehret, k o s t e t f. 2.
[16 Iulie. D r u m în t a b ă r a d e la M i r i s l ă u . ] D i e 2 6 Julii . . .
D e m K i s M i h a l y u n d t S z a k a c s e n , w e i l n sie e i n z i m l i g e W e i l e
im Neùschloss mit dem moldauer Bojern sich s ă u m e n mus-
sen . . . — D i e 23 Augusti. Seindt einem moldauer Briefffuhrer
auff ein H u e f e y s e n v e r e h r e t ....

1
Probabil Doamna Safla, a învinsului Gheorghe Ştefan (Socotelile Braşo­
vului, p. 102).
 SOCOTELILE B I S T K I Ţ E Î 51

[1663.]
[9 A u g u s t , 24 N o v e m b r e . Informaţii despre T a t a r i luate
la Gherla.]

[1664.]
. . . . Die 14 Marţii . . . D e m Kosstin biss in d i e M o l d a w
mit S c h r e i b e n

[1667.]
.... D i e 27 Junii seindt dem S z o l g h e Biro zue einer In­
q u i s i t i o n i i b e r d e r M o l d a u e r auff S t . G y e ô r g y e r H a t t e r t ver-
lohrener Ochsen expensiert zur G e r e c h t i g k e i t . . . .

[i668.h
. . . . 28 ^ F e b r u a r i i . D e m S i m o n b i s s in F o g a r a s c h , I h r F i i r s t -
lichen G n a d e n ahnzuzeùgen dass ein moldavische Légation
k e m e . . . I t e m auff g e m a l t e (sic) L é g a t i o n e x p e n s i e r t f. 1 , d .
60. [19 I u l i e . S p i o n . ]

[1672.]
.... 1 5 d i e Julii. H a t m a n n a u s s der sechzehnjăhrign Pé­
régrination angelautn Johann Ferdinando Nâkull, auss d e r
M o l d a w herbiirtig, ein v i a t i c u m g e b e n , f. 1 '. [ 1 7 S e p t e m b r e .
«Posten» din t a b ă r a turcească.]

[1677.]
.... 5 A p r i l i s . . . S a m u e l i M a u t n e r n Z e h r g e l d t b i s s in d i e
C o m p i l u n g a , als d e r V o r n i c k N a k u l h i e g e w e s e n , f. 3 . . .—
2 Julii . . . E i n e r n D i e n e r m i t d e m f r a n t z o s c h i s c h e n L e g a t e n biss
auff R a d n o t h e n , auff d e n K o s s i zu s o r g e n . . . — 8 Julii . . .
Zweyen Sabadoschen biss in M a r a m a r u s m i t t d e m franzôsi-
schen L e g a t e n . . — 16 S e p t e m b r i s . . . A l s diess verlauffenen
J a h r e s d i e e d l e H e r Graffin, H e r n T ô k l l y i I m r é h u n d B a i a s s i
Imréh und Matskăssi Boldisar, sampt deren unterschiedlichen
dreyen franczòsischen L e g a t e n , zu u n t e r s c h i e d l i c h e n Mahlen

1
V. Doc, II, p. X X I I I şi nota.
52 R E G I S T R E D E SOCOTELI

auff- u n d n i e d e r r e i s e t e n , s i n d t expensa verursachet, vino ex-

cepto, f. 1 1 4 , d . 1 3 . . . .

[1678.]
.... 9 Aprilis . . . V o r z w o hôltzerne F l a s c h e n , in d i e Mol­
d a w m i t t aquavita verehrt, zahlet d. 54 . . . — 1 4 Aprilis. D e r
S t a d b à c k i n v o r etliche Pfefferkuchen in d i e M o l d a w verehrt;
zalt f. 1 , d. 84 . . . .

[1680.]
.... 5 Septembris. Seindt unterschiedliche Tùrcken oder
Seilltrătter angelanget undt zu spielen begehret, aber, wegen
vieller I n c o m m o d i t ă t e n , ihnen solches gewehret, undt m i t f.
1 2 a b g e w e h r e t u n d t p a s s i e r e n l a s s e n , f. 12....

[1681.]
1
.... 7 Februarii. D e m walachischen Bischoff , in d e m er
a l s s e i n n e w e r officialis d a s s w a l a c h i s c h e D i s t r i c t h a t v i s i t i e r e n
wollen ; i h m e verehret imper. 4, f. 8 . . . — 2 8 Julii. Zwen
Rodnern Post zu erkiindigen wegen d e r Moldauer Volcker....

[1683.]
.... 1 6 May. Einem walachischen Suplicanten, so Willens
eine Bibel a u f ihre S p r a c h zu compingieren, zugesteùret A l -
m o s e n , f. 1 . [27 N o v e m b r e . I n f o r m a ţ i i în Moldova.]

[1684.]
16 Iunie. Unui serv al o r a ş u l u i : rest «von seiner mosk-
i a
witischer Reise». — i S e p t e m b r e . S o l e m n i t a t e «zur E r h e b u n g
3
des jungen Princzen ». — 18. Menţiune «des j u n g e n Prinzen
Mih. Apaffi iunioris a n o r u m et aetatis existentis o c t o [an-
norum».]

[1688.]
[Misiuni a l e l u i F r a n c i s e Schobelius.]

1
Din Ardeal, I o s i f al IT-lea. Cf. Doc, II, pp. 3 0 — 1 , n° CCXV.
2
Pentru alegerea lui Mihail Apaffy al II-lea, trăind încă tatăl luî, v. Şin-
cai, III, pp. 217—8.
 SOCOTELILE BISTRIŢEI 53

[1689.]

[Maiu, I u l i e . S p i o n i . ]

[1691.]
.... 9 F e b r u a r i i . . . F u r des Herren Graffen Marsilie Pa-
g a g e . . . D e n e n K n e c h t e n , so d e n Graffen Marsilie b e g l e i t e t . .
— 15 F e b r u a r i i . F u r einen F l i e g e n w e d e l , w e l c h e r d e m e Graffen
1
Marsilie verehrt worden , a u s s g e z a h l t f. 3 || 60 . . . — 4 [Sep­
t e m b r i s ] . E i n e m M e n s c h e n , w e l c h e r Brieff nacher Moldau ge-
fiihret. [ D e c e m b r e . Spioni.]
[1692.]
a
[i Ianuar. Plata «arendeî» lui Apafti. — M i s i u n i a l e luî
Schobelius.] 27 [Januarii]. E i n e m Wallachen biss Ssotsava.
[MaiCi. C u r i e r i în şi d i n Moldova. — Septembre. «Die wal-
lachische Karussen».]

V. lorga, Manuscripte din biblioteci străine, II, p. 65.

 II.

EXTRASE DIN SOCOTELILE BISERICII CATOLICE DIN IAŞI.

Registrul I.

«Reiestr. Rzeczy residentij w Jassiech Soc. Iesu». [Lista

cărţilor: Cazanii, Lucan, Bielski, «Additamenta ad divinum
Officium, Constitutiones synodales, Sermones Nisseni, Biblia
Sacra, Concordantia bibliorum, Lux evangelica Engelgrene,
accepta a R. P. Sucholdolski, Caelum empyreum eiusdem,
accepta a R. P. Suchodolski, Recollectionum duo exemplaria P.
Mlodzian et Exercitia spiritualia P. Diersius, Observationes
a
liturgicae P. Druzbicki, E i u s d e m meditationes, Apriorismi 5
(sic), T a m b u r i n u s d e C o n f e s s i o n e , Z o d i a c u s P . D r e x é l i i , R o m a n a
Ecclesia P . Morawski, T h e s a u r u s orationum, a P. S. O b s . col-
lectus, A n n o n a Spiritualis seu Meditationes Cveller, Defensio
orthodoxae fidei P. Ruska, Meditationes P. Lancicii, Christus
rediens P. Staius a Iesu Maria, Pian, resol., C o n c e p t u s italici
Calama et Dominicale Petri Rossi Casertini, P. Ardechia
Theologia tigranica, Apparatus concionum Cabarri, tomus
secundus, Thesaurus sacrorum rituum Savanţi, Theologia mo-
ralis S . E u s e b i i , A l i a t h e o l o g i a F e r d . O c h n i d a n . , R i t u a l e sa-
c r a m e n t o r u m T h e o l o g i a e universae T h e r e s . Fuliensis, Privilegia
omnium religiosorum, Libellus compendiosus casuum, Vita
P. Ioannis Caulini Soc. Iesu, D e malo et causis mali P. T y l -
kowski, Vocabularium tuscanum, Index Enapii, Elogia Inglani,
P r a e d i c a t i o n e s variae P. V i e i r a e , V i r o r u m c o m p a r a t i o n e s Plu-
tarchi, Senecae libellus, Gemmulae quatuor linguarum.» De
t o a t e , p a t r u - z e c ï şi d o u ă d e bucăţî.]
 SOCOTEMUS B I S E R I C I I CATOLICE DIN IAŞI 55

Rationes missionis iassiensis non amplius scribantur in

chartis volantibus, seri in libro ; saltem vero semel intra
biennium exhibeantur R e v e r e n d o patri provinciali ad recog-
noscendum, eo m o d o quo exhiberi soient in visitatione nos-
trorum domiciliorum ; exhibeantur autem ea occasione quo
m i t t e t u r p r o c e n s i b u s in Poloniam, vel alia simili. Scribere
has rationes immediate debebit pater procurator, qui pecu-
niam i m m e d i a t e p r o m o r e e x p e n d e t et u n a m clavem, distinc-
tam a clave superioris, si notabilior summa fuerit, ab ea
habebit, e x a m i n a r e singulis mensibus et subscribere reveren-
dus pater superior iuxta ordinationes de rebus temporalibus.
Iaroslaviae, 6 Martii 1678. Stanislaus Branickj.
R a t i o n e s R e s i d e n t i a e iassiensis Societatis Iesu. In a n n o 1 6 7 8 .
Februarius. Percepta. A reverendo patre Stanislao Bra-
nicki, Societatis Iesu, provinciali, ex censibus a b Illustrissimo
p r o c a n c e l l a r i o r e g n i , d o m i n o W i e l o p o l s k i , 2 . 1 9 6 fl. E x e i u s d e m
assignatione residuum eorundem censuum, a patre Stanislao
Iosepho Karnicki recipiendi, recepti 750. E x hac percepta a n t e
o m n i a e m a t u r i n s t i t u t u m n o s t r a e S o c i e t a t i s . —• S t a n i s l a u s Bra­
n i c k j . — E x p e n s a . In supellectilem p r o equis duobus, f. 2 0 5 .
P r o c u r r u f. 3 0 || 2 0 . I n v e s t i a r i a m , pro duabus vestibus su-
p e r i o r i b u s s e u a l a m o d i s , f. 7 6 || 2 7 . P r o p a n n o n i g r o p r o s o -
t a n n i s f. 1 2 5 || 1 8 . Pro velo viridi ad l e c t u m f. 1 5 || g". Pro
t e l a f. 8 y 1 5 . I n bibliothecam. Pro Elementariis decem et
Synonimis f. 6 || 1 2 . P r o a g e n d a f. 1 || 1 5 . P r o A l v a r i s cum
E p i s t o l i s C i c e r o n i s f. 1 2 . P r o M a s s e n i R h e t o r i c a f. 6. P r o c o m ­
p e n d i o B e c a n i f. 1. P o e t i c u s l i b e r P . D o n d i n i f. 1 || 2 9 . Pro
P a e d a g o g o C h r i s t i a n o f. 2 || 4 . P r o V i t i s S a n c t o r u m f. 2. P r o
libro r a t i o n u m f. 1 [| 1 5 . P r o h a g i o p h . B a t t i f. 1 . P r o quarta
p a r t e a e s t i v a B r e v i a r i i f. 1 || 1 5 . I n v a r i a : pro papyro f. 4.
Pro libra ad ponderandos aureos f. 3. In commutationem
a u r e o r u m f. 7 || 1 8 . P r o c i s t u l a c u m l a g e n i s f. 3 || 10.—[Mar-
tius ] P e r c e p t a nulla p r a e t e r r e s t a n t i a . [Expensa.] V i a t i c u s in
Moldaviam;... l o r a e f. 1 5 ; fraena et alia coriacea supellec-
tilia f. 5 II 1 8 . [ O p i n c i vizitiului.] — [Aprilis. Percepta.] Per­
cepta extraordinaria. Ratione domus cauponaris conductae
4 0 I I 1 0 . . . [ E x p e n s a . ] I n v i n e a s . [Grifi şi orz d e s ă m ă n a t . ] —
56 R E G I S T R E D E SOCOTELÏ

[Maius. P e r c e p t a e a d e m . E x p e n s a . ] T r i b u t u m p r i n c i p i , f. 5. —
[Iunius. P e r c e p t a e a d e m . ] — [Iulius.] Percepta extraordinaria
in r e b u s . A b I l l u s t r i s s i m o c a n c e l l a n o M o l d a v i a e , m a g n i f i c o d o -
mino Miron Kosten, vini k u t n a r i e n s i s dolium. [Jos semnat:
Paulus K o s t a n e c k i . ] — [September.] Extraordinaria ratione
cauponae conductae, f. 10. In v a r i a : Exactori decimarum
ab agris f. 3. In redemptionem boum a v e c t u r a , f. 22.—
[October.] P e r c e p t a o r d i n a r i a . E x p o m a r i o , p r o p r u n i s f. i o |)
2 7 . In v a r i a . F f o n o r a r i u m exactoribus decimarum a vineis f.
6. —- [Tanuarius.] E x t a b e r n a f. 80 || 6. [ ì n D e c e m b r e se l u a s e
p e n t r u e a s t i c l ă şi v i n . ] P r o v a s e s a l i t a e b r a s s i c a e f. 5. I n va­
ria : P r o a l e n d a familia L e o p o l i f. 3 || 6 . . . I t e m c h i r u r g o ab
incisione venae aurigae i n f i r m o [| 6. Eidem in medicinalia
a l i a f. 2 . . . .
Rationes universales residentiae iassiensis Societatis Jesu
in M o l d a v i a a b a n n o 1 6 7 8 , m e n s e F e b r u a r i o i n c l u s i v e , a d a n n i
1679 mensem Februarium exclusive. Percepta ordinaria, in
p e c u n i a . E x c e n s i b u s r e t e n t i s f. 2 . 9 4 6 . E x t a b e r n a f. 8 || 6. Ex
f r u c t i b u s p o m a r i i f. i o || 2 7 . S u m m a p e r c e p t o r u m ordinariorum
3 . 0 3 7 , 3. P e r c e p t a extraordinaria in p e c u n i a . E x domo con­
d u c t a f. 50 II i o . S u m m a p e r c e p t o r u m e x t r a o r d i n a r i o r u m 50, 1 0 .
Summa utriusque p e r c e p t e 3.087, 1 3 . Percepta o r d i n a r i a in
r e b u s : nulla. P e r c e p t a e x t r a o r d i n a r i a in r e b u s : Ab Illustris­
s i m o c a n c e l l a n o m o l d a v o vini d o l i u m f. 7 5 . S u m m a t o t i u s per­
c e p t e p e c u n i a r u m 3.087, 1 3 . — E x p e n s a : In v i c t u m 1 9 3 || 2 9 .
In v e s t i a r i a m 2 8 7 || 5. I n s u p e l l e c t i l e m o e c o n o m i c a m 583 || 1 5 .
In familiam 1 1 2 || 3 . In v i n e a s 508. In artifices 5 0 || 2 7 . In
rem familiarem, videlicet seminationem, falcationem, messem
265. In viatica n o n restituenda 104, 14. In varia 2 5 4 || 6. In
b i b l i o t h e c a 3 7 . In s a r t a t e c t a 30, 24. S u m m a u n i v e r s a e x p e n -
s a r u m 2 . 4 2 7 , 3 . R e s t a n t 660, 10.

[1679.]
[Februarius.] E x censibus s u m m a e i n bonis K o c k 1.000 . . .
E x p e n s a . I n t a b e r n a m : P r o v i n o fi. 1 5 9 . P r o m e l l e f. 7 5 . P r o
candelis fi. 3. Pro v i n i s fi. 4. P r o d o l i i s fl. 1 8 . P r o congiis
fi. 1 . P r o c o c t u r a m u l s i fl. 1 2 . V e x a t o r i b u s fl. 1. Cauponario
 SOCOTELILE B I S E B I C I I CATOLICE DIN IAŞI 57

fi. 8. [ C ă l ă t o r i e la Lemberg, L u b l i n , J a r o s l a w . ] In v ^ r i a . . .
P r o v i n o in p r o f e s s i o n e R . P a t r i s M a l e c h o s k i . . . — Martius.
E x t a b e r n a fi. 1 0 0 . P r o c e r a A. 30.-—• P e r c e p t a extraordinaria
. . . In rebus ; ab Illustrissimo cancellano boves 2 . . . — E x -
pensa. In t a b e r n a m . Pro vino fi. 1 3 0 . P r o m e l l e 200. Pro
c a n d e l i s fi. 2 |[ 1 5 . P r o v i t r o fi. 3 . V i g i l i b u s fi. 2. A sigillatione
m e n s u r a r u m fl. 2. P r o c o c t u r a m u l s i fi. 1 0 . C a u p o n a r i o fi. io_
In artifices. A reparatione bombardae fi. 3.. . — [Aprilis.]
E x t a b e r n a fl. 3 0 0 . . . — I n t a b e r n a m . . . C a u p o n a r i o . . . P r o
alvearibus ad apes . . . Pro viatico e x P o l o n i a in Vallachiam
fl. 4 0 . . . — [Maiìis.] E x t a b e r n a fi. 2 0 0 . [ î m p r u m u t : 200.] —
P e r c e p t a e x t r a o r d i n a r i a in r e b u s . E x e l e e m o s y n a a Magnifico
domino Stanislao Kinarski, secretano Illustrissimi principis
Moldaviae, apum alvearia 1 0 0 . . . — [Iunius.] E x taberna fl.
500. [ î m p r u m u t : 50.] I n tabernam... Viaticum Bajam fl. 6.
V i a t i c u m H u s s i o s fl. 5. I n v a r i a . . . P r o a d v e c t o melle Iassios
. . . —[Julius.] Ex t a b e r n a fl. 3 0 0 . P r o c e r a fl. 4 5 . In falca-
t i o n e m faeni in H o r l e s z t e fl. 1 5 0 |[ 1 3 . . . I n v a r i a . . . P r o solu-
tione insequentibus profugum cauponarium . . . — : [Auguslus ]
Ex t a b e r n a fl. 3 0 0 . . . P r o p r u n i s fl. 1 5 . . . I n f a l c a t i o n e m faen-
K u t i n a r i fl. 2 0 . . . In v a r i a : p r o c o n t e n t a t i o n e famuli Illustris-
simi cancellarii M o l d a v i a e ratione libertacionis a decimis a p u m
fl. 1 y 1 5 . . . — [ S e p t e m b e r . ] E x t a b e r n a fl. 1 6 0 . P r o c e r a fi-
l o . . . Pro duobus bobus fl. 52. [împrumut: 300.] I n taber.
nani . . . P r o saccis tribus ad e x p r i m e n d u m vinum . . . — [Octo.
ber.) Ex taberna fl. 200. Pro cera fi. 8 5 . P r o m e l l e fl. 7 5 -
[împrumut: 250.1 In t a b e r n a m . . . P r o c u r r u r y d w a n fl. 1 4 0
. . . Pro veste praefecto apisterii fl. 1 0 . E i d e m s a l a r i i fl. 2 0 .
Uxori eiusdem pro cura circa lacticinia et rem familiarem
in p r a e d i o l o s a l a r i i fl. 1 5 . P a t r i f a t n i l i a s in Horlesste salarii
A- 3 5 - — [ N o v e m b e r . ] E x t a b e r n a fl. 1 5 0 . P r o c e r a fl. 1 2 . . .
Pro equo vendito fl. 215. [împrumut: 100.] — [Decem-
ber.J Ex taberna fl. 288. Pro cera fl. 75... In tabernam
. . . — [Ianuarìus.] Taberna 3 5 8 fl. C e r a fl. 1 3 6 . . . P r o vino
hungarico antiquo patri Wierzchowski infirmo fl. 30 . . .
In varia. Pro tractandis vexatoribus || 2 7 . . . Pro tribus
c a l e n d a r i i s fl. 3 . . . — [Februarius.] Ex t a b e r n a 58, 1 2 . . . I n
58 R E G I S T R E D E SOCOTELI

t a b e r n a m : T r i b u t u m a b e a d e m , fl. 2 5 . A r e v i s i o n e m e n s u r a r u m
f. 1 II 1 2 . . . P r a e f e c t o vinearum kutinariensium . . . — [Mar-
tius.] I n viatica . . . Iassios e t H e r l o v u m . . . Debitum So-
c z a v i a e c o n t r a c t u m . . . — [Aprilis.] Invineas. P r o cultura Ias-
s e n s i u m f l . 1 8 || 5. K u t i n a r i e n s i u m fl. 4 6 . . . V i a t i c u m B a c o v i a m a d
a p i s t e r i a i b i d e m h a b i t a e t s u p r a v e n d i t a . . . — [Maius] Praefecto
apisterii a d B a c o v i a m . . .Viatica. . . B a c o v i a m e t Iassios . . . T r i b u
t u m a b a p i s t e r i o fl. 2 . . . D e b i t u m I u d a e o s o l u t u m fl.' 3 || 1 0 . . .
Praefecto gregis e q u o r u m . . . — [lunius.] Viaticum reverendo
patri superiori Soczaviam . . . E i d e m Iassios . . . Patri W i e r z c h o w -
s k i v i a t i c u m in P o l o n i a m . . . — [Julius.] P r o tractandis revisori-
bus limitum u l t r a P r u t u m fl. 7 || 1 3 . — [ S e p t e m b t r . ] E x t r a o r d i ­
1
naria in r e b u s . A magnificis d o m i n i s Koscyniis ex eleemosyna
v a s m e l l i s fl. 40. A m a g n i f i c a d o m i n a W i e r z c h o w s k a v a s d i s -
tillatorium, vulgo alembik, fl. 1 5 . . . A traiectione fluminis
P r u t II 3 . . . — [October.] H o r d e o in d o n a r i u m M a g n o Pehar-
nik 2
fl. I II 1 5 . T r a c t a n d i s f a m u l i s e i u s d e m || 1 5 . — [November.]
P e r c e p t a in r e b u s . E x e l e e m o s y n a . A Magnifico d o m i n o I o a n n e
3
K o s t y n cancellarida Moldaviae tritici m e n s u r a s 8, fl. 8. A d o ­
minis I o a n n e et G r e g o r i o Alcineriis brassicae capita 1 0 0 , fl. 3.
A domino Andrea Wolff, secretarlo principis, porcus sagi-
n a n d u s , fl. 8 . . . P r o e x s o l v e n d o d e b i t o admodum reverendo
domino Ioanni Baptistae Berlincio, parocho kutinariensi, ra­
tione equorum contracto . . . P r o tributo ratione a p i s t e r i i fl.
3...—[December.] P e r c e p t a in r e b u s e x e l e e m o s y n a . A d o ­
mino Georgio Wolff porcellus a d m a n d u c a n d u m || 1 2 . T r i b u ­
tum a taberna fl. 1 0 . . . Iassios et in Horlesste expeditis
aliquoties f a m u l i s . . . — [ I a n u a r i u s ] Percepta in rebus. Ex
eleemosyna. A dominis Ioanne e t Gregorio Alcineris p r o ani-
mabus parentum, fratris et nepotum ipsorum donata pecora
varia n u m e r o 18. A b iisdem d o n a t a d e c e m alvearia apum. A b
iisdem c o n d o n a t u m debitum supra contractum p r o m e l l e , fl.
200. [Fin adus din Horleşti.] — [Februarius.] Pro papyro

1
Miron Costin şi familia lui.
2
Ion Racoviţă, cred (Nicolae Coslin, p. 1 9 ) .
3
Fiul cel maî mare al lui Miron. Era treti Postelnic la 1 6 8 1 (V. A. U-
rechiă, Operili lut Miron Costiti, I, p. 7 1 0 ) . Cf. N. Costin, p. 2 7 .
 SOCOTELILE B I S E R I C I I CATOLICE DIN IAŞI 59

turcica ad privilegii confirmationem p r o fundo d o m u s iassensis

I) 1 2 . A s i g i l l a t i o n e p r a e d i c t a e c o n f i r m a t i o n i s fl. I || 1 5 . — [ A p r i ­
lis.] P e r c e p t a e x t r a o r d i n a r i a in r e b u s . A b I l l u s t r i s s i m o d o m i n o
Miron K o s t y n , cancellano terrarum Moldaviae, boves duos.
A magnifico d o m i n o — (sic) Nenul bovem unum. A domino
Gregorio Alciner hordei mensuras 10. A domino Georgio Wolff
porcellum. A d o m i n o V i n c e n t i o p o r c e l l u m . . . I a s s i o s et t r a n s
Prutum. Pro argilla alba ad d e a l b a n d u m d o m u m . —[Maius.]
1
Iassios et R h e t i t e n u m p r o a l v e a r i b u s fi. 3 [| 2 6 . . . R e s i d e n t i a
kutinariensis . . . Defendentibus domum iassensem s u b incen-
dium . . . Pro iractandis revisoribus vinearum fi. 1 || 7Va- —
[Iunius.] A p o s t o l o custodi trans P r u t u m . . . Iassios, Retitenum,
S o c z a v i a m , t r a n s P r u t u m , in H o r l e s s t e . . . — [Augustus.] Pro
h o n o r a r i o r a t i o n e d e c i m a r u m fl. 2 || 1 5 . . . — [September.] In
honorarium e x a c t o r i b u s bini et cerae. — [Oclober.] In h o n o -
r a r i a e x a c t o r i b u s bini fl. 4 || 2 1 . . . .

[1682.]
[Martius.] Extraordinaria iu pecunia. Ex eleemosyna ab
Illustrissimo procancellario regni Ioanne Gninski 15 . . . C o n ­
tentato militibus e x t r a limites regni d e d u c e n t i b u s fl. 6. —
[Aprilis.] Pro mulso ex m e l l e e m p t o fl. 1 0 . — [Iunius.] Pro
eleemosyna ex captivitate r e d e u n t i b u s e t aliis p a u p e r i b u s . —
[September.] Kalendaria quatuor pro donariis, fi. 3 , g. 18.
Crematum pro militibus deducentibus per v i a m fl. 4 . . . I n
vectigalia p e r vias, traiectiones, t r a c t a t i o n e s , a b hospiciis con-
t e n t a t i o n e s fl. 1 0 , g. 2 7 . — [Oclober.] In telonio ratione vini
ducti in P o l o n i a m fi. 1 2 , g . 26. Praedonibus in B u k o v i n a fl.
1, g. 15. Fenum in via p r o b o b u s e t e q u i s in P o l o n i a m eun-
t i b u s a c p r o a v e n a e t h o r d e o fl. 70. V e c t o r i b u s c u r r u u r n pro
t u n e fl. 20. T r a i e c t i o fluminum fi. 5, g . 20. — [November,]
In t a b e r n a m . T r i b u t i fl. 5 2 , g . 22....

[1683.]
[Iunius.] Extraordinaria debiti recepti a Magnifico domino
G u l c z e w s k ì fl. 3 7 , g . 2 0 . . . Famulo Apostol... — [September.]

1
Răchitenî?
60 R E G I S T R E D E SOCOTELI

E x t r a o r d i n a r i a in r e b u s a d o m i n o D i a m a n d i S o l d z i e r o , G r a e c o ,
e q u a a l b a s e n e x . — [December.] K a l e n d a r i u m fio. i . . . .

[ 1 6 8 4 '.]

[Febmarius.] Extraordinaria. L e g a t i a Magnifico domino

Blessessynski, commilitone Magnifici domini Bykovvski, fl.
20. A vexillo praefati Magnifici domini Bykowski eleemo-
syna fl. 25. Item eleemosyna a variis militibus, fl. 12. —
[Martius.] E x e l e e m o s y n a p r o a n i m a Magnifici d o m i n i W o l s k i .
commilitonis Magnifici domini Bykowski, fl. io... P r o inci­
tamento d i l i g e n t i a e in itinere diversis vicibus, d u m migrare-
m u s e x M o l d a v i a , fl. 5 || 1 2 . . . P e c o r a c o n s t i t u t a p r o p e limites
P o c u t i a e in K o c z o r o w . . . E x M o l d a v i a S n i a t i n u m e t Colomyiam
pro loco providendo ad nostri receptum. Tum r e t r o in Mol­
d a v i a m ; t u m S o c z a v a C o t i n o n . — [Aprilis.] Ex eleemosyna
a v a r i i s m i l i t i b u s fl. 1 1 . . . S n i a t i n o , in K o c z o r o w , i n d e S n i a t i ­
n u m , S t a n i s l a v o v i a m . . . In pecora. A traiectione eorum per
fluvios Prut et Czeremusz, d u m introducerentur intra limites
Pocutiae, ad villam R u d n i k . . . Contentatio conventui sniati-
n e n s i p r o r e c e p t i o n e n o s t r i p e r s e p t i m a n a s fere q u a t u o r fl. 1 0 .
Eleemosyna v a r i i s fl. 1 || 1 1 . V a r i i s ad obsequia adhibitis fl.
1 II 1 3 . — [Maius.] Percepta extraordinaria. A reverendo
patre Stanislao Branicki, praeposito Societatis Iesu, per Polo-
niam provinciali, e l e e m o s y n a e fl. 60... In pecora, cum ad
literas reverendi patris rectoris leopoliensis, interpretantis men-
t e m r e v e r e n d i p a t r i s p r o v i n c i a l i s , d u c e r e m e a in K u n g u r y . Pos­
tea, dum, ob i r r u p t i o n e m S c y t h a r u m in m o n t a n a , reducerem
eadem retro, duceremque Leopolim, tam pro pascuis quam
pro traiectione variorum fluminum ad Nadwornam, Chudkow,
S t a n i s l a v o v i a m , H a l i c i a m fl. 1 5 || 2 1 . . . H o m i n i c o n d u c t o (cum
aufugisset pastor moldavus) ad pellenda pecora Nadworna
Leopolim fl. 10. Pascenti p u e r o vitulos Jolsczowiae || 1 2 .
Viatica conducto ad devehendum patrem Limamvics Leopolim

1
La începutul anului Polonii sînt în Moldova. Pelriceicu, Domnul lor,
pleacă în Mart din Suceava (N. Costin, p. 3 1 ) . Apoï veniră Tătarii.
 SOCOTELILE B I S E B I C I Ï CATOLICE DIN IAŞI oi

fl. 6. Eundo Tysinienica Nadvornam, in R u n g u m et usque

L e o p o l i m fl. 1 5 . V a r i a . . . C o n t e n t a n o teloneariis fl. 1. ...

Rationes residentiae iassensis Societatis Iesu in Moldavia

1
post a n n o s hostilitatis , c u m sua residenti;!, a n n o D o m i n i 1 7 0 0 ,
cum Dei gratia reassumptae.
Anno immediate praesenti 1699, in Iulio et Octobre, a
reverendo p a t r e provinciali Valentino Q u e c h accepţi Crasno-
staviae per manus reverendi patris Ioannis Reuth, eiusdem
residentiae s u p e r i o r i s . fl. 1 0 0 . . . — I t e m I a s s i i s in D e c e m b r i a
m e r c a t o r e leopoliensi accepţi m u t u o fl. 7 2 . I t e m Leopoli anno
i a m 1 7 0 0 , in F e b r u a r i o , a c c e p ţ i e x m a n u reverendi patris pro-
vincialis e i u s d e m , u t s u p r a , i m p é r i a l e s in s p e c i e 3 3 5 , t y m f i 3
currentes, monetae gr. 1 7 . . . — I n primo aditu residentiae per
m e n s e s O c t o b r e m , N o v e m b r e m , D e c e m b r e m 1699 et I a n u a r i u m
1700. Calix residentiae cum patena ex argento, oppignorati^
olim a p u d t e m p l u m Collegii leopoliensis a pie m e m o r i e patre
F r a n c i s c o M a l e c h o s k i , m i s s i o n a r i o in M o l d a v i a , e x e m p t u s flo-
renis 1 0 0 . D o n a r i a varia, in literis et aliis lata et data in
Moldavia, 30, 1 8 . . . Iura cancellariae pro privilegiis confìr-
m a t i o n i s i u r i s n o s t r i in d o m u m e t c e l l a r i u m n o s t r u m iassense
iure vindicativi et pro instrumento libertatìonis a contribu-
t i o n i b u s p u b l i c i s e i u s d e m d o m u s e t c e l l a r i i , fl. 3 6 . . .
V i c t u s p e r d i c t o s m e n s e s in v i a , C a m e n e c i , I a s s i i s , C o t i n a r i . . •
Februarius 1 7 0 0 et Martius, Aprilis et Maius. Expensa in
Polonia... Iassiis vero in M o l d a v i a a u r e i 44, commutati in
l e o n i n o s , r e d d i d e r u n t illos l e o n . (?) 1 0 2 , k o n s t a n t e s 8, banos
8; i m p é r i a l e s 49 c o m u t a ţ i r e d d i d e r u n t l e o n i n o s 5 1 , k o n . 1 2 , b a n .
8, q u i , s i m u l i u n c t i , efficiunt leoninos 1 5 4 , k o n s t a n t e s 8, ban.
l
4. Et hi faciunt hic in Moldavia florenos 773, 6 /2. —
[August. S e c u m p ă r ă Pliniu, Istoria N a t u r a l ă , « R h e t o r i c a Soarii»
şi «libelli p o l o n i c i » . —• October.] Notario publico pro duobus
2
i n s t r u m e n t s libertationis ad a d v e n t u m p r i n c i p i s . . . N a u l u m in
P r u t e t Z y z y a . — [November.] Percepta in r e b u s . A b I l l u s t r i s -

1
După încheierea păciî turco-polone, în 1 6 9 9 ( 2 6 Ianuar).
2
Noul Domn, Constantin Duca.
62 R E G I S T R E D E SOCOTELI

1
sima thesauraria Moldaviae aries, konstantes 7 ; dolum vini,
leonini 5 ... Domino notario u n g a r i c o . — [December.] Pa-
p u s z o y , alias triticus turcicus, e x Horlesste....

[1701.]
[Ianuarius.] Percepta in r e b u s . Ab Illustrissimo domino
Nicolao K o s t y n , generali exercitus, vervex. A d o m i n o A n d r e a
2
Pawlowski, secretano principis , gallus indicus. — [Februarius.]
Eleemosyna ab Illustrissima thesauraria regni Zamoyska, fl.
100; faciunt leoninos 15, konst. 2 . . . P e r c e p t a in r e b u s . Ab
Illustrissima thesauraria regni, Anna Zamoyska, panni boni
nigri ulnae s e p t e m , telae lineae crassioris volumina d u o , vulgo
puttsethi... Horologium parietinum leones 5, k o n s t a n t e s 8,
ban. 8 . . . In Poloniam et r e t r o . . . Hussios et B e r l a d u m . —
[Martius.] Pro v i n o h u s s e n s i . . . E l e e m o s y n a m c a p t i v i s e t aliis
pauperibus... Lopata ban. 6 . . . Cingulus konst. 2, b a n . 4.
[Aprilis.] Pro b u t a vini b e r l a d e n s i s a d r a t i o n e m leo. 1 5 . . .
Hussios et Berladum p r o missione paschali. — [ I u n i u s . ] Per­
c e p t a in r e b u s . E x eleemosyna a b Illustrissimo Georgio R o s -
3
set, thesaurario Moldaviae , porci duo ad saginandum. —
[Iulius.] P r o vino futuro H u s s i o s . . . C o n t e n t a c i o T u r c a e k o n s t .
3, b. 3 . . . Calcei leon. 1, ban. 4 . . . Tractacio in festo S.
4
Patris k o n s t . 8, b a n . 8. — [Augusti.] Messoribus trans Pru-
tum, victualia . . . C a n c e l l a n t e a privilegio p r o apisterio konst.
3, b a n . 3 . . . In restituendo Camenecum pro profess. patre
Zielowschi e u n t i . — [November] E x legato pie defuncţi do­
mini Iosephi Wargalowski, apum alvearia 8 . . . Tabernam :
S a p o n a r i o s a l a r i i l e o n . 1. M e n s u r a e v i t r e a e e t a r g i l l a c e a e . —
[December,]; Ex eleemosyna a b Illustrissimo Stanislao Iablo-
nowski, castellano cracoviensi, s u p r e m o exercituum duce, leon.
6 2 , k o s . 4, b . 7 . . . .

1
Soţia luï Iordachi Ruset biv vel Vistier, atunci' fugar în Polonia (N. Cos-
tin, p. 4 5 ; Neculce, pp. 2 6 8 - 7 0 ; Mustea, p. 2 8 ; versiunea Bălcescu, p. 9 2 ;
A miras, p. 1 1 3 ) .
2
Atunci Constantin Duca.
s
întors acum în ţară, dar încă fără dregătorie (v. N. Costin, p. 4 5 ) .
4
Atunci Clement al XHea-
 SOCOTELILE B I S E R I C I I CATOLICE DJN ÎAŞi 63

[I 7O2.J
[/anuar. Legatele Kock şi W a r g a l o w s k i . — Februarius.]
1
Sclopeta duo in d o n a r i u m principis . — [Martius.] Pro pa-
tribus nostris Ioanne Reuss et tribus e x litwana provincia,
m i s s i o n a r i i s in A s i a n i e t u l t r a , h o s p i t a l i t a s . — [Aprilis.] Ex
2
e l e e m o s y n a a b I l l u s t r i s s i m o M a w r o d i t h e s a u r a r i o , vini o c a e 6,
p l a c e n t a e 5, c a s e i p a t e n a , a g n e l l u s ; a v a r i i s c a t h o l i c i s p l a c e n t a e
sex, ova picta 24. — [Maius.] Commissariis revisoribus li-
m i t u m in f u n d o n o s t r o trans P r u t u m l e o n . 2, tractamentum
eorundem konst 9, ban. 6 . . . Smailum ad Danubium, pro
m i s s i o n e , k o n . 0, b a . 6. — [Iunius] Ex e l e e m o s y n a a b Illu­
strissimo Rosset thesaurario carpiones 3, lucii 2, panes tri-
t i c e i 2, c a s e i o v i n i p a t e n a . . . C o m m i s s a r i i s , e t c . I n s t r u m e n t u m
authenticum dislimitationis leon. 1, k o n s t . 6, b a n . 6. — [Au-
gustus] Ex e l e e m o s y n a ab Illustrissimo Mawrodi, thesaurario,
panis triticei conditi buccellae 9. — [September.] Ex elee­
mosyna ab Illustrissimo domino Rosset, thesaurario, vervex
1, b r y n d z a e v a s c u l u m , b u t y r i o l l a e 2. — [October.] Ex elee­
3
m o s y n a a Magnifico d o m i n o H o r m u z a k i , praefecto telonii , leo­
nini 5 • . • Domino Andreae, secretarlo ungarico, pro duobus
v a s i s vini m i n o r i b u s , l e o n . 1 2 . — [November] Ex fundo seu
praediolo trans Prutum . . . Ex eleemosyna ab Illustrissimo
4
Ioanne Kostyn, generali Moldaviae , carpiones 2, tincae 3,
lucius 1 ; a b Illustrissimo R o s s e t , t h e s a u r a r i o , carpio 1 , lucii
très ; a b u n o p a u p e r e catholico p a n e s triticei 3, strophia duo
simplicia... T a b e r n a m . T r i b u t u m adzae seu gubernatoricivitatis
iassensis leon. 1, a l t e r u m et medium condonavit . . . Ioannni
ex Odobeszte pro vase maiore vini leon. 2 3 , k o n . 4, b . 4.
Domino Andreae, secretarlo ungarico, additamenta pro vini
d u o b u s v a s i s m i n o r i b u s , k o n s t . 6, b a n . 6 . . . .

' încă tot Constantin Duca.

a
Nu Mam-Vistier.
3
Vameşul Manolachi Hurmuzaki ajunse în Domnia a doua a luï Nicolae
Mavrocordat Mare-Comis (Neculce, p. 3 4 1 ) .
4
Ioan Costin era biv Serdar.
 64 R E G I S T R E D E SOCOTELI

[I703-]
[Ianuarius.] Eleemosyna a b Illustrissimo Iordaki Rosset,
thesaurario supremo, v a s vini 1. 7, p o r c u s 1. 1 . A b Illustris­
simo Ioanne Kostyn, g e n e r a l i e x e r c i t u s , p u r a n (sic) 1. 1 . —
[Februarius.] Percepta rerum. Eleemosyna ab Illustrissimo
Nicolae K o s t y n , generali, soli drob k. 3, grochu pulmiachi
k . 2, b . 5 . . . C o t i n u m p r o f e s t o P u r i f i c a t i o n i s B e a t e V i r g i n i s
Marie. — [Marlius.] Eleemosyna ab Illustrissimo Nicolao
Kostyn, generali exercitus, bos 1. 3 ; a Magnifico domino
H o r m u z a k i a g n e l l u s e t olla v i n i , k. 3, b . 3 . — [Aprilis.] Elee­
m o s y n a a b Illustrissimo Iordaki Rosset, vervex k . 6, b . 6,
p a n e s 9, k. 1 , o v a 2 0 ; a c a t h o l i c i s p l a c e n t a e 4, o v a 15; a
Magnifico d o m i n o H o r m u z a k i cremati q u a r t a assatura.—[fu-
nius] Eleemosyna ab Illustrissima Palatina Russiae, casula
duplicata a l t r i x : e x u n a p a r t e viridis, e x altera nigra. A n t e -
pendium vetus, alba vetus, c o r p o r a l i a 3, p u r i f i c a t o r i a 6. —
[Augustus.] M u t u o d e d i d o m i n o D o m i n i c o O l e c h o w i c z in p a n n o
subtili gallico... 1702... — [September] Eleemosyna ab
1
Illustrissima R o s s e t t o v a , iudicissa generali , vasculum bryndzy
olla b u t y r i e t d u o c a s e o l i . — [October.] E l e e m o s y n a a peril-
2
lustri C o n s t a n t i n o G a w r y l i c a , A g a , v e r v e x . . . F e r r u m d e p l u g a
1
k o n . 5, b a n . 4. —- [November] P r o donario Celsissimo princip
Michaeli leon. 1 . . . .

[1704.]
[Ianuarius] Eleemosyna ab Illustrissimo Georgio Rosset,
iudice m a g n o M o l d a v i a e inferioris, p o r c u s , 1. 1 . — [Februa­
rius] F l . 1 0 0 0 p o l o n i c a l i s m o n e t a e , q u a e , c o m m u t a t a in m o -
n e t a m c u r r e n t e m in M o l d a v i a , effecit l e o n . 1 6 1 , k o n s . 4, b a n o s
4. — [Aprilis.] Eleefnosyna a b Illustrissimo Georgio Rosset,
s u p r e m o iudice, agnellus konst. 2 ; ab eodem panis triticei
buccellae 1 2 , ova picta 24; a variis catholicis placentae 9,

1
lordachi fusese făcut Vornic de Ţara-de-jos (N. Costin, p. 45).
2
Constantin Costachi, Aga, fiul, nu al luï Gavriliţă Vornicul, ci al lut Va-
sile, fiul luî Gavriliţă (v. Neculce, p. 2 8 9 ) .
 SOCOTELILE B I S E R I C I I CATOLICE D I N IAŞI 65

ova picta 36; a Magnifico domino Hormuzaki, camerario

1
m a g n o , a g n e l l u s k . 2. — [Maius.] Eleemosyna ab Illustris­
2
s i m o N i c o l a o K o s t y n , drob solik.ş.-—[Iunius.] Eleemosyna
ab Illustrissimo Georgio Rosset, supremo iudice Moldaviae
i n f e r i o r i s , c a s e i p a t e n a , b u t y r i olla. —• [Iulius.J Eleemosyna
a b I l l u s t r i s s i m o G e o r g i o R o s s e t , s u p r e m o i u d i c e , drob soli. —
[September.] E l e e m o s y n a a b I l l u s t r i s s i m o G e o r g i o R o s s e t , su­
p r e m o iudice inferioris Moldaviae, salis frustum 11. — [Oc-
3
tober.] Tabernam. Domino Ioanni Rosset pro v a s e vini ur-
narum 100, leonini 2 3 , k o n s t . 3, b a n . 3 . . . .

[I705 •]
[lanuarius.] Eleemosyna a b Illustrissimo d o m i n o Rosset,
p o r c u s ; a Magnifico domino Klitynski Polono pultium milii
metreta, 1 c a p r a silvestris ; a d o m i n o G e o r g i o Alciner farinae
t r i t i c e a e m e t r e t a e t s e m i s . — • [Februarius.] E l e e m o s y n a a b Il­
l u s t r i s s i m o R o s s e t , 1. 1 , k. 8, b . 8. — [Aprilis.] Eleemosyna
a n o b i l i p o l o n o l e o n . 1 . . . P e r c e p t a in r e b u s . E l e e m o s y n a a b
Illustrissimo R o s s e t vini u r n a e 30 ; a Magnifico d o m i n o Stud-
zinski f a r i n a e t r i t i c e a e metreta et s e m i s ; minutiora a variis
c a t h o l i c i s in p l a c e n t i s e t p a n e t r i t i c e o . — [Maius.] Ex elee­
m o s y n a a d o m i n o C o n s t a n t i no R o s s e t , a g n e l l u s . . . T a b e r n a m
. . . In k a m e n a seu vectigal t a b e r n a e , leon. 1, k o n s t . 8, b a n .
8 . . . Naulum in P r u t e t Z y z a k o n s . 1 , b a n . 2. — [Iunius.]
C a n c e l l a r n e pro d u o b u s instrumentis e x e m p t i o n i s seu liberta-
t i o n i s , l e o n . 2, k o n s . 4. — [Augustus.J E x e l e e m o s y n a a b Il­
l u s t r i s s i m o P a l l a d i , t h e s a u r a r i o , vini u r n a e 3 0 . — [September.]
Tabernam... k a m e n a l e o n . 1, k o n s t a n . 8, b a n . 8 . — [Novem-
ber.] Prunorum siccorum . . . e x p o m a r i o a d J a s s i o s in monte
Urszula . . . .

[1706.]
[lanuarius.] E x e l e e m o s y n a . . . A b I l l u s t r i s s i m a R o s s e t t o v a fa-

1
Supt noul Domn, Mihaî Racoviţâ.
2
Acum mazil.
3
Fiul lui Iordachi, probabil.

62174. Vol. I
66 R E G I S T R E D E SOCOTELI

r i n a e t r i t i c e a e m e t r e t a u n a e t s e m i . B u t y r i o l l a . — [Martius.] Ex
mutuo. E x p e c u n i a R. P . rectoris Collegii Camenecensis pro
p a n n o c o l l e c t o a c c e p i in s u m m a 1 0 . . . E l e e m o s y n a a b Illus­
trissima Rossettova i u d i c i s s a p l a c e n t a e m i n o r e s 8, ova picta
30, c a s e i r e c e n t i s p a t e n a ; a v a r i i s c a t h o l i c i s p l a c e n t a e s i m p l i c i o -
res 6, o v a picta 2 0 . — [April. împrumut «a R . P . Ioanne
R e u t h » . — Julius.] P r o t u n n a mellis ex anno preterito leon.
1 4 , k o n s t . 9, b a n . 9 . . . E x elocatione domus pro mensibus
6; in summa 2 . . . Ex eleemosyna ab Illustrissimo domino
Georgio Rosset, vervex p r o m e s s o r i b u s t r i t i c i , k o n s t . 8. —
[Augusius.] Ex venditis. Pro urnis q u i n q u e e t ocis septem
m e l l i s e x a n n o p r a e s e n t i l e o n . 5, k o n s t . 4, b . 4 . — [ S e p t e m b e r . ]
E x e l e e m o s y n a a Magnifico d o m i n o R o t t a r i o , colonello Suae
Regiae Maiestatis, f a r i n a e s a c c i 5. A domino Martino catho-
lico v i n i n o v i u r n a e 4 . . . R e p a r a t i o h o r o l o g i i r e s i d e n t i a e konst.
3, b a n 3. — [December.] Ex mutuo apud dominum secreta-
rium accepto 1 0 . . . E x eleemosyna a b Illustrissimo Georgio
R o s s e t t o lucii 2, c a r p i o 1 ; a b e o d e m p o r c u s 1 . .. .

[1707.]
[Ianuarius] Ex e l e e m o s y n a ab Illustrissimo Nicolao Kos-
1
tyn, iudice s u p r e m o , vini urna 1, carnis porcinae frustum,
botuli 2. Ab Illustrissimo mareschalco magno cygnus, an-
ser, gallina indica, c a r n i s p o r c i n a e f r u s t u m . — [Aprilis] Ex
2
eleemosyna ab Illustrissimo Rosset i u d i c e a g n e l l i 2, p l a c e n -
3
tulae 12, ova picta 30; a Illustrissimo mareschalco magno
vervex 1, p l a c e n t u l a e 6, ova picta 15; a variis catholicis
placentulae 1 2 , o v a 40. — [Iunius.] Ex eleemosyna a Mag­
nifico domino Studzinski farinae siligneae saccus . . . Baiam
e t S o c z a v i a m p r o m i s s i o n e in f e s t o P e n t e c o s t e s k o n s t . 2, b a n .
6. — [ S e p t e m b e r . ] Eleemosyna ab Illustrissimo G e o r g i o Ros-
s e t t siliginis a d s e m i n a n d u m m o d i i 8, v e r v e x 1. A b Illustris­
4
simo Elia Katardzien boves 2 iuvenes, aratro apti. — [Orto-

1
Făcut Mare-Vornic de Ţara-dejos de Antioh Canteniir.
2
Biv Vornic.
3
Maxut era Postelnic (Neculce, p. 2 8 4 ) .
* Ilie Catargiu, alt mazil.
 SOCOTELILE B I S E R I C I I CATOLICE DIN IAŞI 67

ber.] F l . 200. Q u a e s u m m a , c o m m u t a t a in p e c u n i a m in p r o ­
v i n c i a c u r r e n t e m , fecit l e o n i n o s 1 0 2 , k o n s t . 9, b a n . 1 . H i v e r o
1
leonini faciunt polonicales floren. 6 6 2 || 7 /a . . . E x e l e e m o s y n a
ab Illustrissimo Rosset vervex 1. Pro 30 u r n i s vini vete-
ris h u s s e n s i s l e o n . 1 0 . P r o u r n i s 2 1 2 vini novi Odobestensis
leon. 40, k o n s t . 8, b a n . 8. — [December] Ex eleemosyna
ab Illustrissimo R o s s e t vini u r n a e 40, p o r c u s s a g i n a t u s 1; a
1
p e r i l l u s t r i fi li o eius candelae duo ad altare....

[1708.]
[Ianuarius.] E x eleemosyna a b Illustrissimo Rakowica, ge­
2
neralissimo M o l d a v i a e , porcus unus.—[Februarius.] E x elee­
m o s y n a ab Illustrissimis Rosettiis pisces aliquot. — [Martius]
P r a e d i u m z a p r u t h e n s e . —• [Aprilis.] E x eleemosyna. Agnellus
3
ab Illustrissimo Rosset, alter a s o r o r e Celsissimi p r i n c i p i s . A
variis catholicis placentae et lacticinia paschalia. — [Iunius.]
Eleemosyna ab Illustrissimo castellano cracoviensi imp. 10;
f a c i u n t 1. 1 2 . . . E x e l e e m o s y n a a M a g n i f i c o d o m i n o Borschh
butyri vas, casei s e x a g e n a . — [Anguslus] Eleemosyna. Ab
Illustrissimo Nicolao Rosset, marschalco supremo Moldaviae,
aliquot o k a e olei olivorum et o r y z i p o n d . 2 ; a Magnifica do­
m i n a R u s s k o v v s k a , b u t y r i v a s . — [Octobcr.] E x eleemosyna a
C e l s i s s i m o p r i n c i p e M i c h a ë l e R a k o w i c a vini n i k o r e s t e n s i s u r n a e
IOO, s e d n o n r e d d i t a e a K l u c i e r o M a g n o nisi 8 0 ; a b Illustris­
simo Elia Katardzien, thesaurario magno, vini d e Floreszte
urnae 100; a d o m i n o secretarlo polonico Celsissimi principis,
d o m i n o G e o r g i o S t r a c h o c k i , in v i m m a n s i o n i s e t mensae vini
c o t n a r i e n s i s u r n a e 54. . . I n O d o b e s z t e s u b v i n d e m i a s e m i v i n i
urnas 3 1 1 , pro quibus d e d i l e o n i n o s 3 1 , k o n s t . 1, b a n . 3 . . .
P r o v e c t u r a vini donati d e d i l e o n . 1 6 , k o n s t . 6. Honorariurn
Kluciario Celsissimi principis leon. I , k o n s t . 2, b a n . 2 . — [ N o -
vember.] C a n c e l l a r n e p r i n c i p i s , k o n . 3. . . .

1
Probabil Nicolae, pe care în curînd Mihaî-Racoviţă-l făcu MarePostelnic
(Neculce, p. 2 8 9 ) .
2
Dumitraşco, fratele lui Mihaï-VodS.
3
Poate soţia lut Vasile Ceaurul.
68 R E G I S T R E D E SOCOTELI

[I709.]
[Februarius.] Lucii 8, percae il a Magnifico domino
Ruszkowsski, prunorum siccorum saccus, eorundem massae
v a s , s u c c i e x illis barylka, pultes e x h o r d e o et panico.—[Mar-
tius.] A q u o d a m g e n e r a l i m e d i e t a s p o r c e l l i . — [Aprilis.] Tri-
b u t u m a v a s i s , a l i a s kamena, 1. 1 , k. I, b. 8. — [Maius.] Ex
e l e e m o s y n a a b I l l u s t r i s s i m o C o n s t a n t i n o G a w r i l i c a , v e r v e x , vini
plus q u a m urna, p a n e s a l i q u o t . . . P r o scheda liberationis ban.
2. — [Augustus.] In e l e e m o s y n a m R. P. R e u t h proficiscenti
in P e r s i d e m . — [ S e p t e m b e r . ] P r o m e l l e T u r c i s v e n d i t o 1. 20.—
[October.] Ex e l e e m o s y n a : p o s t m o r t e m militis suetici Casi-
miri 1. 9, k. 1 , b. 2. — [November] E x eleemosynis : a Magni­
fico d o m i n o G r a s z c z y n s k i 1. 6, a M a g n i f i c o d o m i n o l a s t r z p o l s k i
1. 3 , k . 4, b. 4 ; a Magnifico d o m i n o Lomikowski, metafore
castrensi zaporoviensi, 1. 2, k . 8, b. 8. [Şi î n l u c r u r i : d e la
p r i m u l , d e la « B a r s c h » , d e la D o m n : un vas d e vin de Ni-
1
c o r e s t ï , 80 d e u r n e . ] A d o m i n o C o n s t a n t i n o K o m i s s v a s vini
urnarum 80. .. A domina Ursula Alcyneroja Cutinari empta
v i n e a c o n t r a c t u m o r e m o l d a v i c o , 1. 5 0 . [ P e n t r u v i n : la O d o -
bestï, N i c o r e ş t î ; c ă r ă u ş la Ş e r b ă n e ş t î . V a m a m u n t e a n ă şi c e l e
d e la T r o t u ş , R o m a n . ] — [December.] E x strenis seu e l e e m o ­
synis. A b Illustrissimo I o r d a k i p o r c u s et farinae triticeae sacci
2. A b I l l u s t r i s s i m o N i c o l a o Kostyn [slănină, vin, «worek».]
A Magnifico d o m i n o Georgio Strachocki, s e c r e t a n o polonico,
porcus; a domina Alcynoroja anser . . . S t r e n a m i l i t i b u s k. 2 .
S f r e n a s p i r i t u a l i b u s m o l d a v i c i s k. 4....

[1710.]
[Ianuarius.] Pro vino divendito Cutinari per Antiochum
1. 8. P r o v i n o C a m e n e c u m d e d u c t o , a d C o l l e g i u m v e n d i t o , 1.
35, k. 1 . .. P e l l e s in O d o b e s s t c o m p a r a t a e . . . P i s o r u m po-
l o n i c o r u m e m p t a m e n s u r a 1. 1 . — [ F e b r u a r i u s . ] E x vino ven­
dito Cutinari per Porphyrium advexit R. P . s o c i u s I. 1 2 . —
[Martius.] V e c t u r a a p u m in K u t n a r . . . In lites. N o t a r i o Ia-
2
xenthi dicto k. 6 . . . C a l c e a m e n t a p a t r i s u p e r i o r i , 1. 1 6 8 . —
1
Constantin Costachi. V. şi maï sus, p. 64.
1
Cronicarul Axintie Uricariul.
 SOCOTELILE B I S E R I C I I CATOLICE DIN I A Ş I 69

[Aprilis.] E x v i n o C u t i n a r i d i v e n d i t o p e r A n t i o c h u m . . ., p e r
Porphyrium .. . Ex eleemosynis. Ab Illustrissimo Palatino
K y o v i a e , t u n e I a s s i i s B e n d e r u m t e n d e n t e , 1. 7 ; a quodam qui
nomen celari voluit, 1. 2, k. 2 ; a iudicio castrensi ratione
occisi c a t h o l i c i s v e c i 1. 7, k. 6 ; ab Illustrissimo Grudzinski
1. 1 , k. 3 . . . I n v i n e a m c u t i n a r i e n s e m . C o s a c i s q u i circa i l l a m
f o s s a s f e c e r u n t 1. 2 7 , k . 8 . — [ M a i u s . ] Integro hoc mense ha-
buimus mensam cum filio Illustrissimi domini Mikiess comitis
d e Z a w o l a , q u i d i c t u m filium s u u m e r u d i e n d u m in p i e t a t e et
literis d e d e r a t ad residentiam.—[Iunius.] Mensa per totum
hune mensem habebatur ex gratia Illustrissimi Mikiess co­
m i t i s d e Z a w o l a , in r e s i d e n t i a m a n e n t i s e t s t u d i a t r a c t a n t i s . . .
In p r a e d i u m . O b incursiones h o s p i t u m a Poltaw et H u n g a r i a
e t p e r i c u l a furti, e q u i e t b o v e s alebantur d o m i . . . In p r o v i -
s i o n e m e t o p e r a r i o s faeni C o s a c o s 1. 3 , k. 5 ; m i l i t i b u s pro
v e c t u r a foeni 1. 1 , k. 2. b . 8 . — [ J u l i u s . ] Ex m u t u o restituto
a Wasilio skutelnicio, qui d e b e b a t residentiae iuxta chiro-
graphum m o l d a v i c u r n 1. 3 . E x eleemosynis. Ab Illustrissimo
Michaele Mikiesz, comite de Zawola, qui filium suum edu­
c ă r i v o l u i t in r e s i d e n t i a c u m aliis hungaris iuvenibus, oblati
in v i m e l e e m o s y n a e e t g r a t i t u d i n i s 1. 2 8 . P r o v e n d i t i s alvaris
d u o b u s 1. 1 , k. 1 0 , b . 8. E x mutuo restituendo. Accepţi ad
interim ad usum et nécessitâtes residentiae leonini 50, qui
dati sunt a q u o d a m transalpinensi, impendendi in restaura-
t i o n e m t e m p l i c u t i n a r e n s i s , 1. 50 . . . A d d i e m 28 Iulii a l e b a -
m u r m e n s a Illustrissimi Mikiesz benefactoris . . . Post abitum
Illustrissimi comitis . . . In missiones obitas, q u a e frequentissi-
m a e erant, a d c a s t r a et alio, k. 1 1 , b. 2 . . . In e l e e m o s y n a m .
M o r t u o P o l o n o militi, p r o s e p u l t u r a . . . In aedificatam novam
residentiam duorum cubiculorum. Instrumenta c o m p a r a t a 1. 2,
k . 3, b . 7. L a b o r c i r c a a r b o r e s e t c o n v e c t i o e x s y l v i s 1. I l , k .

3, b . 6. T e g u l a r u m s e x millia 1. 6. Gozdzi zelaznych tysiecy 18 ].,

1 2 . Deszczki napotape\. 2, k. 1 , b . 6. A r t i f i c i b u s aedificantibus
1. 9, b. 6... In restauratane tabernam nostrani, cuius su­
perior p a r s incendio publico die 5 Martii c o n s u m p t a est. La-
b o r a n t i b u s c i r c a a r b o r e s 1. 1 , k. 7, b . 8. V e c t o r i b u s 1. 2, k.
4, b . 4. A r t i f i c i b u s p r o l a b o r e 1. 2, k. 2 , b . 7. — [Augustus.]
70 R E G I S T R E D E SOCOTELI

E x eleemosynis. Post mortem domini Zaborowski militis 1.

2. Post m o r t e m Magnifici d o m i n i Iacobi Mierzeiewski aurei
d u o ; f a c i u n t 1. 5. P o s t m o r t e m d. Z i e l e z n i c k i , p r o e q u o illius,
J. 6. P o s t m o r t e m d o m i n i D z i u b i n s k i 1. 2 . Post mortem do­
mini Casimiri M i e s z k o w s k i 1. 3. P o s t mortes v a r i o r u m 1. 6.
A v a r i i s vivis infirmis, ut a Magnifico domino Owsiany ge­
n e r a l i , Illustri M a g n i f i c o domino Iosepho Soltyk et pluribus
aliis 1. 1 0 . — [September.] E x eleemosynis. Post mortem do­
m i n i K o s t e c k i 1. 2, k. 5, b . 6. — [October.] Ex eleemosynis.
A b I l l u s t r i s s i m o G r u d z i n s k i , c a p i t a n e o r a v e n s i , 1. 5 ; a M a g n i ­
fico d o m i n o S o l t y k p o s t m o r t e m s e r v i illius 1. 6 ; a v a r i i s 1. 3,
k . 2. — [November.] Ex eleemosynis. A Magnifico domino
Sieniawski transeunte a P o r t a 1. 2, k. 8, b . 8. A Magnifico
domino S o l t y k 1. 2 , a M a g n i f i c o O w i c n n y 1. 2 ; p o s t mortem
v a r i o r u m 1. 3 , k. 6 . . . Frequentissime adfuimus mensis Mag-
nificorum dominorum polonorum militum : c a r n e s in duabus
partibus bovis, oblatae a Magnifico d o m i n o Juskiewicz, iudice
castrensi.—[December.] A Magnifico d o m i n o Grudzinski aureus,
1. 2, o r t . 2 ; a M a g n i f i c o d o m i n o D u c z y m i n s k i 1. i , o r t . 1 ; a M a g n i ­
fico d o m i n o S o l t y k 1. 1 ; a v a r i i s k. 1 0 . E x e l e e m o s y n i s . Post
m o r t e m Magnifici d o m i n i Stanislai K a c z k o w s k i a u r e i 2 ; faciunt
L 5 . . . F e r m e toto hoc mense alebamur mensis Magnificorum do­
minorum polonorum hospitum. A Magnifico d o m i n o Szydlowski
castellanide oblata quarta pars bovis. . . Strene variis militi-
bus . . . C o z a c o M i s k o d i c t o , p r o labore circa currus, ort. 2....

[1711.]
[Aprilis] Cuidam nobili p o l o n o indigo k. 8, b . 10. —
[Maius.] Ex eleemosynis. Post mortem domini Alexandri
K o n c z e w i c z , a u r e i 2, i m p e r i a l i s 1, 1. 6, k. 5, a d o m i n i s polo-
nicis executoribus testamenti; post mortem domini Iacobi
Mirzeiewski aurei 1 5 ; f a c i u n t in m o l d a v i c o 1. 3 7 , k. 6, b . o . —
[Iunius.] E x eleemosynis. A variis d o m i n i s polonis cornino-
r a n t i b u s i n t r a M o l d a v i a m , L . S . (sic) a Magnifico d o m i n o Paulo
Banul, s e c r e t a n o Illustrissimi Palatini K y o v i a e , aurei 1 0 ; fa­
c i u n t 1. 24, o r t . 2 . . . Improvisissime, ultra o m n e m spem et
m e t u m , f a c t a e s t r e v o l u t i o belli m o s c o v i t i c i c u m T u r c i s . P r i m o
 SOCOTELILE B I S E R I C I I CATOLICE D7N IAŞI 71

per longius tempus clandestine, tandem aperte rebellisavit

Portae princeps Moldaviae, pro tune Demetrius Cantimir.
C o n s t e r n a t a i m p r o v i s o p r i n c i p i s sui f a c t o M o l d a v i a . P e r e x e r ­
citus moscoviticos repentina facta irruptio in M o l d a v i a m et
urbem iassensem. O m n e s miseri incolae in s y l v a s e t abdita
aufugere coacti sunt. Pericula ab exercitibus, moscoviticis,
calmucensibus, kozaticis et latronibus, ab ipsis insolescen-
tibus Moldavis, a grassantibus impune Scythis et cuiusvis
generis nequam h o m i n i b u s , in summum invaluerunt. Horum
t e m p o r e et quasi s u b p r i m o s i m p e t u s , qui e x contractis cum
exercitu polonico amicitiis a p u d a d v e r s a m p a r t e m erant mihi
periculosissimi, s i m i l i t e r c u m aliis in s y l v i s p e r d u a s s e p t i m a -
nas latere optime consultum erat. S u b istam fugam expensi
in m i s e r u m illud v i a t i c u m e t v i v e n d i m o d u m , c u m d u o b u s p u e -
ris, f a m u l o et b o b u s ac e q u i s , 1. i , k. 4, in f a m i l i a m . Quia
vero famulus erat ex gente cozatica, nec potuit amplius ob
p e r i c u l u m a M o s c h i s i n g r u e n s c o n s e r v ă r i , d a t a e s t ei merces
et per m o d u m e l e e m o s y n a e 1. 2. A d finem l u n i i f a c t u s e s t r e -
d i t u s in d o m i c i l i u m r e s i d e n t i a e e x s y l v i s , in q u a , c u m aliquot
diebus inter medios Moschos et nocturnos praecipue latrones
cum s u m m o vitae periculo mansio aegre peracta, gravissima
vero mala, t u m a Moldavis, t u m ab ipso rebelli p r i n c i p e co­
g i t a t a e t i a m a l i q u o t factis v i o l e n t i s m a n i f e s t a t i e r a j n l t , praevi-
d e r e n t u r e t a b o n i s a m i c i s p r a e c a v e r e n t u r , s u s c e p t u m est p e r
fugam iter in Poloniam. In h o c iter expensa sunt : Equus
emptus 1. 1 1 . V e s t i s moldavica 1. 4, k 6. Inferiora molda-
v i c a e x p a n n o e l e g a n t i I. 3, k. 2. C a l c e a m e n t a m o l d a v i c a I. 1 ,
k. 2 . P u e r o m a i o r i v e s t i s 1. 3, k. 1. Akeri puero 1. 1 , k . 2.
Nécessitâtes in v i a m 1. 3, k. 6. Currus duo conducti ad res
r e s i d e n t i a e a s p o r t a n d a s 1. 8. C a z a c i s q u i in via c o m i t a b a n t e t
a periculis defendebant 1. 4. In casus varios periculosos qui
in via e m e r s e r u n t 1. 3. T r a n s i t u s p e r fluvios 1. 2. V a r i a 1. 1 .

Anno 1 7 1 2 , in S e p t e m b r i . Percepta.
A Collegio camenecensi per c a m b i u m a provincia commu­
t a t i m i , i n c l u d e n d o e t i a m fl. 1 0 0 o b l a t o s p e r modum eleemo-
synae a Magnifico domino Kopenhaus. A c c e p ţ i a u r e i 24, f.
72 R E G I S T R E D E SOCOTELI

432. A Magnifico d o m i n o G e o r g i o Strachocki v e n i e n t e Came-

n e c u m a u r e i 1 6 , fl. 1 1 . E i u s d e m s u m m a e x p e n s a 4 0 . 5- M a g ­
nifico d o m i n o S t r a c h o c k i , a b e u n t i in M o l d a v i a m C a m e n e c o in
n é c e s s i t â t e s r e s i d e n t i a e , a u r e i 4, fl. 7 2 . E i d e m mutuo dati...
varia m o n e t a , aurei 7, fl. 5. I n v i a t i c u m in T u r k i a m c u m
Illustrissimo legato regni accepţi et per biennium expensi
aurei 29. . . .

Anno 1 7 1 4 . In Octobri... A Magnifico domino Stra­

chocki p r o a p i b u s aurei 1 8 , fl. 6. P r o v i n o v e n d i t o a u r e i 6,
fi. 6 — , 1 5 . A m a g n i f i c o d o m i n o A n d r e a P a w l o w s k i p r o m e l l e
et . reliquis, 6 fl., 9 . . . Per manus Magnifici domini Paw­
lowski, secretarii hungarici, aurei 6, fl. 2—,15. Restantes
reddo in m a n u s Reverendi patris Casimiri Twardochlebowich,
Societatis Iesu, superioris Residentiae Iassensis. [Semnat ace­
laşi şi, c a m a r t u r , M a r t i n Kiernozycki.]

Registrul II.
L i b r o d e l l ' e s i t o dell' o s p i z i o d i J a s s i in t e m p o del p a d r e
maestro Giuseppe Carisi, prefetto, l'anno mille settecento
sessanta nove, ai 26 giugno stilo v e c c h i o i n c o m i n c i a t o , in
cui si v e d o n o le spese, che cominciano il p r i m o dicembre
dello s t e s s o anno.
Pe o foaie adausă: « N o t a della spesa fatta della residenza
di J a s s i d a m e f r a F r a n c e s c o C h i a r o l a n z a , d e l i 8 de novem­
b r e 1 7 6 9 fino a l p r i m o di m a g g i 1770. Spesa per la nova
chiesa. P e r farla i m b i a n c a r e . . . P e r loccheti, ferri p e r l e fi­
n e s t r e , s m o c o l a t o j o , c h u c h i a r i n o , c a r t a p e r le finestre.» Pentru
a s c o a t e p e c e ï c e s e i n s t a l a s e in «la c a m e r a o v e si è fatta
la c h i e s a » , î n c a l i t a t e d e c r e d i t o r i . « P e r far l a v o r a r e le v i g n e
di M i r o s l a v a la p r i m a volta, acciò a l t r i n o n p r e n d e s s e r o il
p o s s e s s o d i e s s e . . . P e r p a g a r e il c a r c e r i e r d e l l ' arcivescovo,
dopo di essere stato t r e giorni nelle c a t e n e , q u i n d i c i para.»]
[Novembre ij68. Preţuri : 4 parale o c a d e vin, 3 d e carne, 1
p . «selleni», 3 p . a l ă m î i a , 4 p . o c a d e v i n , « p e r a q u a 1 para»,
« p e r c a v i a l e u n para», « t r e g a l l i n e para quindici», «2 o c h e
 SOCOTELILE B I S E R I C I I CATOLICE D I N I A Ş I 73

di c a r n e d ' a g n e l l o p a r a 6 » , «2 o c h e d i c a r n e d i v a c c a para
quattro», «2 c a r r a di l e g n a c i n q u a n t a para*, « u n ' a l t r o carro
di l e g n a v e n t i para», « u n ' o c c a d i c a n d e l a para n o v e » , « u n '
o c a d ' a c e t o 2 para», « u n c a r r o d i f i e n o » , 3 6 p . , d o u ă găini
i o p . , u n s a c d e o r z , 2 6 p . , « m e z z ' o c a d i o g l i o d o d i c i para»,
«una b o c c e t t a di v e t r o d u e p a r a » , «tre c a r r e di l e g n a s e s s a n t a
t r e p a r a » , « m e z z ' o c a di r i s o 5 para», « d u e p o l a s t r i s e i para»,
« u n a s a n i e o s i a s l i t t a d i f i e n o » , 2 3 p . ; « m e z z ' o c a di caffè
u n a p i a s t r a e dieci para», « u n b a r i l o t t o d i u v a 2 para e m e z z a » ,
« u n a m i s u r a d i g r a n o t u r c o p e r li c a v a l l i . . . 10 para», «un'
o c a d i c a r n e d i c a s t r a t o 3 para», « d u e o c h e d i v i n o 5 para»,
«sardelle 1 para», « u n ' o c a di aquavite para 1 5 » , « m e z z ' o c a
di r i s o p a r a c i n q u e » , o s c î n d u r ă d e s t e j a r 3 p . , «una lingua
di b o v e para d u e » , « p e r u n p o r c o c o m p r a t o a 4 p i a s t r e e m e z z a » .
— [8 d e c e m b r e ; n o v e m b r e ?.] P e r q u e s t o g i o r n o fù n o s t r o c o m ­
m e n s a l e il s i g n o r b a r o n e d e T o t t , inviato del r è di F r a n c i a
1
al g r a n C a n d e T a r t a r i . . . Per questo t e m p o nel convento
di lassi erano cinque religiosi, cioè il p a d r e prefetto, che
v e n n e p e r fare li c o n t i al p a d r e maestro [Buonaventura] Gio-
vanninetti, il p a d r e B . M a u r o , il p a d r e nostro Giovanninetti
s u d e t t o , il p a d r e b a c c e l l i e r e C a s o n i e d il p a d r e m a e s t r o Pir-
son, allora infermo. O g g i p a r t e il padre prefetto e padre
M a u r o , e r e s t a n o t r e r e l i g i o s i . . . P e r cafè al fratelo del prin­
2
c i p e , q u a l e ci o n o r ò in c o n v e n t o 5 para . . . — A d i 3 1 d e t t o
v e n n e a d a l l o g g i a r e n e l c o n v e n t o 1' I l l u s t r i s s i m o s i g n o r e conte
P o t o s c h i , g e n e r a l i s s i m o dell' a r m a t a polacca...

[lanuar - F e b r u a r 1769. «Due formaggi di p e c c o r a venti

para.» « P e r far la b u c c a a d u n p o v e r o m o r t o 1 0 para.» « A d
u n L u t e r a n o f a t t o c a t o l i c o , d a t i p e r c a r i t à . » « P e r far s c r i v e r e
u n a l e t t e r a in l i n g u a m o l d o v a 3 para.» « U n ' o c a d i p e s c e m o -
r o n a i 2 para.» « U n ' o c a di v i n o c o l i ' a b s i n t i o t r e p a r a » . ] « A d ì 2 7
[ g e n n a i o ] . .. C i r c a q u e s t o t e m p o p a r t e il p a d r e m a e s t r o Pirson
p e r la p a r o c h i a d e l l a T a l p a . . .
Adì 1 2 [febbraio]. Circa questo tempo il p a d r e maestro

1
' V. Hurmuzaki, Stipi. I , pp. 7 6 9 - 7 0 , No. 1 0 9 5 .
2
Domn era atunci Grigore Calimah, iar fratele Alexandru.
74 R E G I S T R E D E SOCOTELI

Chierolanza viene a Jassi, giacché i suoi parochiani fuggirono

alla s e l v a p e l t i m o r e d e T u r c h i . . . .
[Mart. « U n a lepra 6 para.» « U n quaterno di carta piastre
i.» C a j o n i a d m i n i s t r e a z ă î n l i p s a Prefectului.]
[April.] A d ì 2 7 d e t t o p e r p u l l i r e l a r e s i d e n z a , l a s c i a t a s u c -
c i d a dalli P o l a c c h i , p i a s t r e 6.»
[Maiu.] Alli 2 0 m a g g i o il p a d r e C a j o n i p a r t e senza o b e -
dienza c o n certi signori e signore polacchi d a Jassi fino alla
c o n t u m a c c i a di G y m e s , d o v e , t r o v a t o dal padre prefetto su-
1
d e t t o , g l i si c o n c e d e l ' o b e d i e n z a p e r fino a C a n t a , d a d o v e
gli v i e n e c o m m a n d a t o che dopo cinque o sei giorni ritorni
alla m i s s i o n e , l a s c i a t e c h e a v r à in d e p o s i t o nel c o n v e n t o d e
Minori Conventuali certe cose preziose delli stessi Polacchi.
[ L a 2 0 , C h i e r o l a n z a a d m i n i s t r e a z ă . —• C h e l t u i e l i c u viile de
la M i r o s l a v a şi C o p o i i . ]
[Iunie. U n Iesuit vine s ă visiteze p e Prefect : se iea o
ocă d e vin. — 25.] U n ' o c a di vino p e r onorare un signor
polacco 3 para. [Menţiunea drumului făcut d e Prefectul Ca­
risi la F a r a o a n ï , pentru a acoperi biserica.] P e r p a s s a r e il
fiume S i r e t o e d il fiume B i s t r i z z a , 8 para . . . U n p a j o d i s t i -
valli p e r s e s s a n t a p a r a , p i a s t r e 1.20 . . . N e l r i t o r n a r e d a C o t -
t i n o fino a T e r g o - F u r m o s , a d u n u ò m o c h e ci c o n d u s s e p e r
strade incognite p e r isfuggire l'incontro delle truppe otto­
2
m a n e , s e s s a n t a p a r a . . . A l u o m o c h e c o n p r o p r i i cavalli e
c a r r o z a c o n d u s s e il b a v u l l e , o v e si c o n t e n e a n o l e r o b b e pre­
ziose della chiesa di Jassi, oltre il d i l u i m a n t e n i m e n t o d a
Recchettino fino a Calughera. [Apoi la Grozeştf ş i la « c o n ­
tumaccia.»] E , q u a n t u n q u e n o n si d o v e s s e spendere tanto,
p u r e , p e r c h è s i d o v e t t e p a g a r d u e v o l t e la c o n d o t t a , s e n d o c h è
la p r i m a v o l t a fù r i m a n d a t o addietro, essendo proibito dal
p r i n c i p e il p o r t a r c o s a a l c u n a in U n g h e r i a , così l a s p e s a fù
m a g i o r e . P e r e s t r a e r e lo stesso bavulle dalla c o n t u m a c c i a . . .
Per mantenimento di d u e giorni del padre B. Mauro, Rossoli
e d e l d a s c a l o d i G r o s e s t , c h e c u s t o d i v a li c a v a l l i . . . P e r m a c -
eia alli servi del lazaretto 1 0 p a r a . . . P e r il n o s t r o condut-

1
Şanlaî Conac.
2
Războiul ruso-turc începuse.
 SOCOTELILE B1SEBIOIÏ CATOLICE D I N I A Ş I

tore da F u r m o s a a G y m e s p e r istrade ignote, per isfuggire

l'incontro d e Turchi e d e l a d r i . [ R e p a r a ţ i i la F a r a o a n ï . Men-
ţionaţii : «il fù p a d r e m a e s t r o C o d e b ò » , «il fù p a d r e maestro
Gavet». « U n o c a e m e z z a di buttiro fresco, 1 6 para.»]
[Iunie. «Il s a p o n e p e r l a v a r e le c o s e d e l l a c h i e s a p i a s t r e 2 . » ]
[Iulie. « U n ' o c a di c a n d e l a d i s e g o 1 4 p a r a . . . U n a f o r b i c e
n o v a d i c i a s e t t e para».] A d ì 1 7 , l a s e r a , vennero tre signori
polacchi a d a b i t a r e nel c o n v e n t o . . . — Adì 20 d e t t o per un
o c a di p e l l i n o , p e r o n o r a r e il s u p e r i o r e d e G i e s u i t i . [Cu c a r e
c h e l t u i e l i şi la 2 1 . — 2 4 . « U n s i g n o r e polacco.»]
[August. « P e r u n p e z z o g r o s s o d i s a l e , alias drogh, 4 6 para
. . . D u e libre di rosoglio u n a piastra.» — 6. «Signore p o ­
lacco.» — « U n p a i o di s c a r p e al s e r v o 1 9 para . . . P e r d u e
libre di u v a p e r tar o n o r e a certi signori g r a n d i , u n a p i a s t r a .
— 25. Per onorare certi signori.» Menţionat «Nicolai Cera-
j o l o , c h e a b i t a n e l l a b o t t e g a a n° 5 t > . — 2 7 . «Più p e r u n ' o c a d i
v i n o 3 para, a v e n d o c o n n o i il p r i n c i p e C e t v e r t i s k i a p r a n z o . » ]
[Septembre.] 2. Certi signori polacchi. — 1 5 . Oggi abb-
aino avuto commensale il s i g n o r d o t t o r e del G r a n Can de
1
Tartari, col suo console, Monsieur R u f f e n . . . — Adì 21
d e t t o si d i e d e r o allo s p e n d i t o r e 3 5 para, m a , s i c c o m e in q u e s t o
g i o r n o i C a s a c c i e d A r n a u u t i i n v a s e r o la c i t a e s p o g l i a r o n o n o i
missionarii, cioè padre prefetto Giuseppe Carisi, padre B.
Cajoni e baccelliere Martinotti, e spogliarono del tutto il
n o s t r o c o n v e n t o e chiesa, n o n lasciando n è pure le tavole d e i
letti, finestre, ecc., s p o g l i a r o n o a n c o r a lo s p e n d i t o r e , e gli le-
varono li detti para. A d ì 2 2 d e t t o si p r e n d o n o ad' i m p r e -
2
stito dell' Illustrissimo s i g n o r G i a n P i e t r o N a g n i c e n t o piastre
per sovvenire i bisogni del convento a d alla neccessità d e
missionari sudetti, rimasti spogliati e di abiti e di denari,
mercè l'incursione d e sudetti Casacci ed Arnautti, quali p e r
solo miracolo d i D i o lo r e l a s c i a r o n o la v i t a , dopo d'averli
condotti legati colle mani all' indietro fuori della città d i

1 !
Cf. Hurmuzaki Supl. 1 , pp. 7 7 3 et pass. — G. Bianchi, Notice historique
sur M. Ruffin, în Journal asiatique, 1 S 2 5 , t. VI, p, 2 8 3 sqq., 3 3 5 sqq.,
VII. p. 90 sqq.
- Asupra căruia v. Literatură si artă ramina pe Octombre 1 9 0 0 .
76 R E G I S T R E D E SOCOTELI

J a s s i p e r t a g l i a r l o r o la t e s t a . — A l i 2 2 d e t t o , il p a d r e superiore
de Gesuiti n o n avendo che mangiare, il c o n v e n t o lo s o -
stenta. A d ì 22 detto si d o n a n o di mancia al u o m o che
nascose in s u a c a s a li a n z i d e t t i padri e li v e s t ì c o ' p r o p r i i
abiti, acciò n o n fosse conosciuti dalli a s s a s s i n i , 6 0 para. —
A d ì 2 8 d e t t o si d o n a n o d i m a n c i a a l p o r t i n a r o d e l l ' arcives-
c o v o , q u a l e ci r i c e v e t t e n e l s u o p a l a z z o , p e r ò in p r i g i o n e , 6 0
para. P i ù a d ì d e t t o si d à u n a p i a s t r a alla s e r v a p e l s u o servi-
z i o . — D a l l i v e n t i u n o d e t t o s i n o alli v e n t ' o t t o i n c l u s i v e si
sono s p e s e o t t o piastre p e r la cibaria di t r e p a d r i , quale n o n
si è s c r i t t a a cosa p e r cosa, stante la m a n c a n z a d i c a r t a ,
c a l a m e r o , p e n n a , c o m o d o e, p i ù p e r l a c o n f u s i o n e d e t t o , p i a s t r e
8. — A d ì 2 9 d e t t o si c o m p r a n o diciotto para di rosoglio
p e r o n o r a r e il s i g n o r e c h e ci r i c e v e t t e in c a s a dopo d'essere
con poche belle m a n i e r e licenziati li p a d r i d a l p a l a z z o dell'
arcivescovo sudetto, c h e vuol dire dalla prigione, o v e mi
trovava ancor io, padre Martinotti, n o n contento dai pedocchi
ed altre miserie . . .
[Octombre.] 1. Oggi parte il p a d r e superiore d e Gesuiti
p e r P o l o n i a , e r e s t a n o t r e r e l i g i o s i . — 2 . P i ù si e r a n o com-
prate d u e libre di pepe pel convento, e, nell s p o g l i a r e la
residenza, l e h a n n o r u b b a t e li M o l d a v i , e q u e s t o c o s t a v a t r e
p i a s t r e . — 3 . P i ù si d a n n o 56 para alli s o l d a t i e u o m i n i c h e
per d u e giorni cercarono le r o b b e nostre r u b b a t e . — 4. P i ù
si d a n n o alli s o l d a t i m o s c o v i t i e d alli u o m i n i che cercarono
p e r l e c a s e l e c o s e n o s t r e e d e G e s u i t i , 3 0 p a r a . — 5. P i ù si
spendono quattro piastre p e r c o m p r a r e un v a s o di b a l s a m o
d e l l a Mecca d e r e g a l a r s i a d ' u n collonello m o s c o v i t a . — 6.
Adì detto si s p e n d o n o settanta cinque para per comprare
r o s o g l i o p e r fare r e g a l o a l c o l o n e l l o m o s c o v i t a , q u a l e si fece
molte polizzie. — 1 1 . Si d a n n o venti para alla d o n n a c h e
di n a s c o s t o si fece il m a n g i a r e p e r o t t o g i o r n i , q u a n d o era-
v a m o a p p r e s s o il m e t r o p o l i t a . — A d ì 1 2 si d a n n o v e n t i para
al s e r v o G i o v a n n i z z a , c h e p u l ì la c a n t i n a n o s t r a e c o n d u s s e il
p a d r e p r e f e t t o e p a d r e b a c c e l l i e r i M a r t i n o t t i fino a d u n c e r t o
l u o g o fuori d i J a s s i . O g g i p a r t e d a J a s s i il p a d r e p r e f e t t o e d
il padre Martinotti : questi p e r la s u a p a r o c h i a , q u e g l i a d
 SOCOTELILE B I S E R I C I I CATOLICE D I N I A Ş I 77

a l t r a p a r o c h i a , o v e s a r à b i s o g n o ; e c i ò p e r n o n a g g r a v a r e il
c o n v e n t o g i à d i l a p i d a t o e p e r altri m o t t i v i a lui n o t i , e r e s t a
s o l o il p a d r e b a c c e l l i e r e C a j o n i del c o n v e n t o ; d a l l e q u a l i d e v e
riscuottere a tutto s e t t e m b r e circa c e n t o n o v a n t a piastre. [ L a
16, se restituie, prin Mauro, «una p o l t i n a di p u t t i r o ed u n
formaggio d e p e c c o r a » , furat d e «predanti».]

III.
[1788.]
Rendimento de' conti dell' amministrazione dei beni del
v e s c o v a t o di B a k ò . V i n o v e d r e 6 5 , v e n d u t e a r a g i o n e di 3 8
p a r a la v e d r à . . ., 6 1 . 3 0 .
P a g a t o p e l v e d r a r i t p . 5, p a r a IO.
Resta 56.20.
x
L a terza parte per l'amministratore 18.33 /3.
2
R e s t a r à p e r l ' I l l u s t r i s s i m o e R e v e r e n d i s s i m o v e s c o v o 3 7 . 2 6 /'s.
P i a s t r e 3 p e r la c o m p r a d i u n v a s o p e r v e s c o v o .
P e r la d e c i m a d e l l e c a s e e c a m p i del luogo di Baratz si
sono esatte 16.28.
2
D a l l e q u a l i l e v a n d o il t e r z o p e r l ' e s a t t o r e , 5.22 ,%.
1
A s p e t t a n o al v e s c o v o 1 1 . 5 /a . . .
Frater Angelo Cantono, economo vescovile.
 III.

DOCUMENTE SCOASE DIN ARCHIVA BISERICII CATOLICE DIN IAŞI

§1 PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI IN MOLDOVA.

I.
Iaşî, 5 Ianuar 1 6 6 2 .

Istrati Dabija-Vodă către «toţî slujitorii, cari veţî umbla

c u t o a t e s l u j b e l e D o m n i i M e l e la ţ i n u t u l B a c ă u l u i » , p e n t r u s a t u l
Trebeş, «ce este a baratului den tîrgul Bacăului». «Eï păn'
a c u m n ' a û avut val nicï d e olacarï, nicï d e p o d v o z ï ; nicï de
lemni, n'aû adus, cum aducè ţara». Privilegiul se confirmă,
d î n d u - s e şi o r d i n c ă t r e «voi p î r c ă l a b i d e la ţ i n u t u l d e la a c e l
1
ţ i n u t şi b r ă n i ş t a r î » . — Iaşî, 5 Ianuar 7170 .

II.
Iaşî, 6 Iunie 1 6 6 9 .

Noi, Duca Voevoda, cu m i l a luì Dumnezeu Domn ţereî

Moldovei.
Dat-am cartea Domniei Mele rugătorului nostru archiepis-
c o p u l u ï d e la e p i s c o p i a cea ungurească din tîrg din Bacău,
c a să fie t a r e şi p u t e r n i c c u c a r t e a D o m n i e i M e l e a c ă u t a şi
a c e r c a în ţ a r a D o m n i e î M e l e după obiceiul lor pre la t o ţ i
U n g u r i i şi S a ş i î , c a r i i sînt papistaşî, de lege, d e c u s c r i e , şi
d e c u n u n i e , şi d e s î n g e a m e s t e c a t ; c a r i i s e v o r a d u n a bărbat
cu femeie ; şi d e ş u g u b i n ă , să n'aibă treabă şugubinariî cu

1
Cu greşeli, tipărit întreg în Codrescu, Uricariul, V, p. 2 3 0 , n° 2 . —
Pentru ortografie, v. nota următoare.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 79

U n g u r i ï , nicï e u S a ş i i , c e s ă a i b ă t r e a b ă n u m a ï a r c h i e p i s c o p u l
lor, c e m a î s u s s c r i e m , şi d e alte adeturî, după cum scrie
o b i c e i u l l o r d e v a c ; p r e unii c a a c e i a s ă a i b ă a-î g i u d i c a şi a-î
g l o b i şi a-î c e r t a , c a r e l e d u p ă d e c a (sic) s a , c u m e s t e obicina
l o r ; şi n i m e s ă n u c u t e z e . . . (sic) sau a opri preste cartea
1
Domniei Mele. — Iaşi, 7 1 7 7 , Iunie 6 .

III.

Csik-Somlyó. 1 4 Iulie 1 6 7 0 .

In conventu Czik, c u s t o d i a e Transylvaniae, die 14 Iulii

1670. [Generali Minorum.]
.... Illustrissimus et Reverendissimus dominus archiepis-
copus marci[an]opo!itanus, principatus Moldaviae vicarius apos-
tolicus et ministrator, bacoviense monasterium in M o l d a v i a ,
quae ad praesens sua residentia est, olim tamen, fiorente
provincia Ungariae Sancti Salvatoris, conventus nostrae reli-
gionis c u s t o d i a e T r a n s y l v a n i a e ( p r o u t t u n e c o n v e n t u s in e u s -
todias distribuebantur) subiectus fuit, nobis consignare resti-
t u e r e q u e i n t e n d i t si S a c r a e C o n g r e g a t i o n i s d e P r o p a g a n d a ( a p u d
q u a m res ista agitur) et R s s . S. P. c o n s e n s u s accesserit, ea
lege u t ipse nobis cohabitet et nos ipsi in cura animarum
assistamus et allaboremus. Q u a in c a u s a t a m salutari assen-
sum praebere Rss. S. P. et apud praefatam S a c r a m Con-
gregationem partes nostras agere promovereque uno voto

1
După o copie sau o traducere tărzie, a cărei ortografie, cu litere latine,
am schimbat-o. — în dată nu e nicï o greşală. Contrar afirmării lut Nicolae
Costin, Duca n'a fost numit în C1669 Noemvre», ci în 1 6 6 8 , ceia ce core­
spunde de alt-fel cu data de « 7 1 7 7 > pe care o dă Neculce şi chiar Nicolae
Costin, în acelaşi rlnd cu cealaltă. Acest din urmă cronicar pune din greşală
în legătură suirea luï Duca a doua oară şi întoarcerea Vizirulaî din Creta.
Creta fu luată, în adevăr, la 6 Septembre 1669 (Zinkeisen, IV, p. 995), dar
Vizirul nu plecă din insulă decît la 26 Maiu 1670 (M. Brosch, Geschichten aus
dem Leben dreier Grosswesire, Gotha, Perthes, 1899, p. 1 3 6 ) . — Un document
din 1 5 Iulie 1669 pomeneşte pe «fratele Măriet Sale Domnul nostru Ducăî-
1
Vodă» (Arch. ist., I , p, 1 8 2 , col. 2).—-Privilegiul e aproape identic cu cel
publicat de Codrescu, UricariiU, V, pp. 2 3 2 — 3 , la data de 7 Iulie 1 6 6 5 .
80 REGISTRE DE SOCOTELÏ

humillime obsecramus, non propter multiplicitatem conven-

tuum tantum habendorum, sed propter merum Dei servitium
e t a n i m a s afflictas in fide c a t h o l i c a c o n s e r v a n d a s e t , q u a n t u m
licet, p r o p a g a n d a s . I n c a t a l o g o c o n v e n t u u m Provinciae Unga-
riae Sancti Salvatoris ante haereses nominatim post hune
conventum Czik Somlio, q u e m nos inhabitamus, expresse po-
n i t u r : B a c o , in M o l d a v i a , etc., qui duorum tantum dierum
itinere distat a nobis et eiusdem nobiscum linguae populus
catholicus, nimirum ungaricae, non habentes ullum sacerdo-
t e m h u i u s i d i o m a t i s , cui c o n s c i e n t i a m s u a m a d v o t a e x p l i c a r e
et fidei dogmata edoceri possint ; ideo ex nostro conventu
suae nationis et linguae ministros idoneos pro satisfactione
spirituali e x p e t u n t ac profusis lacrimis continuo deprecantur.
A n t e a n n o s 76 f r a t r e s n o s t r i l a c h r i m i s p r a e f a t u m c o n v e n t u m
b a c o v i e n s e m (sic t e s t a n t u r a n n a l e s e t a d h u c h o m i n e s superstites
veruni), h a e r e s u m f u r o r e h a s r e g i o n e s p e n e t r a n t e , ubi o m n e s epi-
scopatus destructi, ecclesiae et m o n a s t e r i a , p a r t i m diruta, par-
tirti e x u s t a e t belloriim tumultibus partes illae o p p r e s s a e et
e x i n a n i t a e fuerint, fratribus nostris inde recedentibus et defi-
cientibus, successu t e m p o r i s episcopi vel vicarii apostolici oc-
cupaverunt, usque ad p r a e s e n t e m praefatum Illustrissimum do-
m i n u m , q u i e x p e c u l i a r i d e v o t i o n e a c z e l o q u o f e r t u r in reli-
g i o n e m s e r a p h i c a m a c a n i m a r u m s a l u t e m sibi commenditarum
nobis restituere intendit et offert.
Super quo negotio hac e a d e m occasione etiam Sacrae Con-
g r e g a t i o n i r e s c r i p s e r u n t , q u a m e x R s s . S. P a t e r n i t a t i s favore(m)
et paterna(m) cura(m) pro t o t a n i m a r u m s a l u t e e t r e l i g i o n i s in-
cremento interponi, humiliter sacratissimas manus deosculantes,
expetimus et o b s e c r a m u s , c o m m e n d a r e q u e hoc n e g o t i u m ad-
m o d u m R. P. procuratori episcopali, reformatori, peculiariter
sollicitandum, ubi Religio p r o informatone a Sacra Congre-
g a t o n e requisita fuerit . . . .

IV.
Csik-Somlyó, 1 8 Iulie 1 6 7 0 .
Pro Bacoviensi conventu ad Sacram Congregationem de
Propaganda.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 81

Eccellentissimi et r e v e r e n d i s s i m i d o m i n i p a t r o n i colendissimi,
His diebus, Illustrissimi et Reverendissimi domini archi­
e p i s c o p i m a r t i [ a n ] o p o l i t a n i , vicarii a p o s t o l i c i e t administratoris
in M o l d a v i a , t a n q u a m veri et zelantissimi pastoris g r e g i s chris-
tiani, per m u t u a m inter nos correspondentiam intentio talis
innotuit, e u m , o b c a u s a m ut saluti a n i m a r u m consuleret, fidem
d i l a t a r e t a t q u e o v i c u l a s sibi c o n c r e d i t a s c o n s e r v a r e t , u t in re-
s i d e n t i a m s u a m b a c o v i e n s e m in d i c t a M o l d a v i a ( q u à e o l i m n o s -
t r a e religionis c o n v e n t u s et huic c u s t o d i a e T r a n s y l v a n i a e , d u m
adhuc ex provincia Ungariae Sancti Salvatoris dependeret, su-
biectus exstitit, sed, o b bellorum varios tumultus a d tempus
inde fratribus recedentibus, in residentiam episcopalem quo
p a c t o t r a n s i e r i t n o b i s n o n c o n s t a t ) , si S e d i s A p o s t o l i c a e con­
sensus et dispositio accederet, religionem nostrani et nos
m a x i m e f r a t r e s sibi p r o x i m o s e a c o n d i t i o n e r e v o c a r e t , ut et
i p s e n o b i s c o h a b i t a r e t e t n o s ipsi c i r c a e a n d e m a n i m a r u m cu­
r a m a s s i s t e r e m u s et c o l l a b o r a r e m u s , quia alio m o d o s a c e r d o t e s
e t sibi c o o p e r a r i o s in patria illa penuriosissima non potest
providere. Prgterea, quia nos nationales sumus illi populo
c h r i s t i a n o c a t h o l i c o e t i t a vicini u t t e m p o r e a e s t i v o e q u i t a n d i
duorum tantum dierum itinere distat conventus noster hic
c z i k i e n s i s a p r ç d i c t a r e s i d e n t i a b a c o v i e n s i , — n o s , t a m p i o e t sa­
lutari desiderio p r ç f a t i I l l u s t r i s s i m i d o m i n i zelo a n i m a r u m et
s e r a p h i c a e religionis p r o p a g a t i o n e stimulaţi, unanimi v o t o liben-
t e r c o n t e n t i s u m u s , si S e d i s A p o s t o l i c a e e t s u p e r i o r u m m a i o -
r u m b e n e p l a c i t o res p r o b e t u r et c c n f i r m e t u r ac difficultatibus,
q u ç in h o c n e g o c i o o c c u r r u n t , consulatur.

P r i m o , n e a b i l l u s t r i s s i m i s d o m i n i s e p i s c o p i s vel v i c a r i i s p r o
futuro exturbemur.
S e c u n d o , in e a p a t r i a e x mendicatione ostiaria, ob maxi­
mam paupertatem continuasque exactiones principis, non est
p o s s i b i l e n o b i s v i v e r e , q u i a t o t u s ille p o p u l u s pane ex miliio
utitur, sed uno vel a l t e r o a r a t r o et b o b u s pro tritico semi­
n a n d o l i g n a q u e c o n v e h e n d o , vineis et m o l a necesse e s t ; h a b e t
e t i a m l o c u s ille e x a n t i q u a p r i n c i p u m c o n c e s s i o n e a l i q u o t p a u -
perculos colonos; quç omnia professioni nostrae alias repug­
nant, nisi Sedes Apostolica h a c in parte dispensare digna-

6 2 1 7 4 . Vol. I. 6
82 REGISTRE DE SOCOTELÏ

retur durante schismate et misera conditione patriae, prout

e t in aliis p r o v i n c i i s T u r c a r u m t y r a n n i d i s u b i e c t i s p r o p t e r emo-
lumentum animarum libéralissime religioni nostrae indulger,
u t in B o s n a , B u l g a r i a e t T r a n s a l p i n a . Q u a e q u i d e m , e t s i m a g ­
na sit t e m p o r a l i s a n n o n a e p e n u r i a , m u l t o m a i o r tamen fames
spiritualis, quia p a u p e r c u l o r u m catholicorum animae undique
dispersorum cinguntur, e x eo vel m a x i m e , quia nullus minis­
ter et sacerdos naturalis ungarus eis assistit, q u i lingua na­
tiva verbi Dei pabulum illis p o r r i g a t ; p o p u l u s vero assidue
instat, rogat obtestaturque operarios nativos sibi dari, qui-
bus conscientiam ad vota explicare doctrinamque christianam
edoceri possit, alias a d p r i n c i p e m se i t u r o s toties publice mi-
nantur. Quae omnia luculentius ex ipsius Illustrissimi do­
mini nominati literis intelligere Sacra Congregatio potuit.
Sancta mater Ecclesia, spiritu sancto directa et inspirata,
quicquid nobis faciendum probaverit, indignissimi servi, ad
sacratissimos pedes post oscula sacratissimarum vestium pro-
cumbentes, promptissimi e x e q u e r e m u r . Q u a s Deus, etc. (sic).
D a t u m in c o n v e n t u f r a t r u m M i n o r u m S t r i c t i o r i s O b s e r v a n t i a e
czikiensi, custodiae Transilvaniae, a n n o D o m i n i 1670, die 18
Iulii.
L i t t e r a r u m c o p i a e circa B a c o duplicatae.
E E . et R R . DD. VV.
humillimi servi et filii
Fr. Bonaventura Garefalvi, diffinitor actualis; frater
diffinitor a c t u a l i s ; D i d a c u s C o n i g a n u s , s a c r a e m i l i t i a e servitor;
fr. F r a n c i s c u s Ieghenej, custos provincialis et missionarius,
praefectus, m. p .
D i g n a petitio, q u o n i a m res se ita h a b e t . Frater Casimirus
D a m o k o s , vicarius apostolicus, m. p .
Duplicatum pro maiori securitate.

V.
Iaşi, 2 7 Februar st. v. 1 6 7 3 .

Ştefan-Vodă Petriceicu d ă « b o i a r u l u î n o s t r u lui D u m i t r a ş c o

Bohul, Logofăt al d o i l e a , sarcina de a delimita «Trebeşul
moldovenesc» de «Trebeşul unguresc».
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 83

VI.
Galaţi, 1 9 Ianuar st. v. 1 6 8 3 .

«Adecă noî toţ tîrgoveţiî deGălaţT, a n u m e Mihaî Coţofană,

Vasile Puşcă, Mihailă Zota, G h e o r g h i e Ghizarleu, Costin Mîrcuţ,
G h e o r g h i ţ ă Cerguţ, Mitria P o d r a g , Gheorghie Podrag, Nicula
bărbiiar, Istratie Gligorie Z m a r , Gavril brat Costin, Costantin
Cojoce, D u m i n e c ă » , scriu că un tîrgovăţ, M i h a î Cofariul, «aii
1
l u a t u h ă r t i e d e la C a n t i f m i j r şi, d u p ă c e aii l u a t h â r t i e , s'ati
s c u l a t u d e au f u g i t u , şi d a j d e b i r u l u i şi b a n i î s ă u l u î şi b a n i î
mczelgiului şi baniî năpaştilor ce-au venit asupra noastră».
P a r t e a lui e d e 3 0 d e leî. «Şi a u r ă m a s în spinaria noastră
d a r e luì.» I s e v i n d e d e c i u n loc de dugheană, permiţîndu-
i-se a p l ă t i b a n i î şi a şi-1 l u a i n n a p o î în t e r m e n d e o l u n ă .
Pecete cu d o i pestisi legenda: « I Q îIHTOH ROêKO^
1676.» Treï marturî grecî.

VII.
laşî, 7 Februar st. v. 1 6 8 5 .

A c t d e vînzare. «Şi, c ă n d s'au f ă c u t a c e s t z a p i s , s'aû prL

lejit d u m n i a l u î părintele p i s c o p u l d e la B a c a t i şi S o c o l pâr­
c ă l a b u l şi N i c o l a e I u r a ş c o » , e t c .
Semnat: « F . I a c o b Dluski, episcoptis Moldavie, m. p . —
Fateor ego infrascriptus hoc instrumentum v e r u m et legiti-
m u m esse. Franciscus A n t o n i u s de Rientiis, missionarius a p o s .
tolicus, m a n u propria.» [ A c e s t a s e m n e a z ă şi s u p t un act din
laşî, 25 Septembre 1686 şi supt altul, din l a ş î , 13 Mart
1687.]

VIII.

Galaţi, 2 4 Maiu st. v. 1 6 9 0 .

A c t d e v î n z a r e s u p t c a r e i s c ă l e ş t e şi, cu l i t e r e l a t i n e , «Petre
Mrto bacalu».

1
Ca Serdar ?
84 REGISTRE DE SOCOTELI

IX.
Ia?ï, 1 7 Mart st. v. 1 6 9 1 .

P r o ; e s înaintea Vornicilor d e Poartă. De notat: «cîte un

•ortu v a d r a . » « D z i a c e leî far doï potronicï». «Costin vâtavul
d e b o t n a r i » . P e c e t e cu n | P

r 1 n-
X.
Iaşi, 2 Septembre 1 6 9 7 .
M a r t i n U n g u r u l şi s o ţ i a sa A n a se înţeleg a se moşteni
1
între sine. Actul e scris de « A n d r e i pisariul u n g u r e s c » . — L a
urmă, ca înarturï: «Ita aftirmo e g o frater Felix Antonius
Zauoli, praefe.tus, m. pr.» şi « M a t y a s z Zozulinski pisarz
polski, m. p . j
XI.
laşî, 2 0 Decembre st. v. 1 7 0 0 .

C o n s t a n t i n - V o d ă D u c a iartă p e «[preotul] ungurescu Filics

A n t o n i e Z a u l i p r e f e c t u l , c e i a s t e la bisăreca ungurească aici
î n t ă r g u în l a ş , şi d o i d a s c ă l i , a n u m e A n d r i i a ş şi M a r t i n , şi
d o i ţ i r c o v n i c î , a n u m e A n d o n şi Iliaş, şi d o i a r g a ţ i » d e « d a j d e ,
d e z l o ţ i , d e lei, d e t a l e r i , d e g a l b e n i , d e iliş, de s u l g û, de
unt, d e miiare, d e ialoviţî, d e bou, d e saliste, şi d e c a î , şi
de boî împărăteşti, şi d e c a i d e h i c n z i l , şi de caî de olac,
şi de c a r e d e b r a n i ş t e , şi d e coiacf, d e p o d v o a d e şi d e alte
d ă r i şi a n g h e r i î , d e t o a t e c i t e v o r h i p r e alţi, în ţ a r a D o m n i i
2
Mele» .
XII.
laşî, 2 9 Mart st. v. 1 7 0 1 .

Acelaşi D o m n scuteşte de dări pe un emigrat muntean,

c e , v o i n d a t r e c e î n P o l o n i a , fusese o p r i t d e I e s u i ţ î .

1
Maî găsim la 2 6 Septembre 1 6 9 9 un act redactat de « Ursul protopopul
ot vraş ot las», în presenti luì < Andrei pisariul ungurescu».
2
La 1 6 Septembre precedent, Domnul acordase scutelnicî Iesuiţilor din
laşî. Dar în josul documentului se adauge: «însă sii fie oameni străini, iar nu
de ţară».
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 85

XIII.
Iaşi, 2 0 Iulie st. v. 1 7 0 1 .

Acelaşi D o m n scuteşte de desetină cincizeci de s t u p ì şi

d e g o ş t i n ă p e I e s u i ţ i î d e la «besearicì l e ş ă ş t î , la D u m e ş t i c e
s i n t u în ţ i n u t u l Iaşilor».

XIV.
laş", 1 3 Iunie st. v. 1 7 0 2 .

Bejan Hudicî, Vornic de Poartă, delimitează moşia de peste

1
Prut a «preauţilor Iazoviţilor leşeşti» .

XV.
1 9 Decembre 1 7 0 2 .

Scrisoare părintelui Adam Varălcovici, care s'aii aflat aice

multă vreme, încă înnainte luatului Cameniţiî, şi s'aù dus de
aice în anul 7210, iar ot H risto s 1J02, Dechemvrie iç ;
lăsat părintelui Hristofor Zbirhovschii, Ezovit, şi altor supe­
rior [f] ezoviţi pentru ca să ştie moşiile sale carele au în Mol­
dova, unde pe unde şi pan' unde, fiindu-că ţin dovezi ce-ail
avut li s'ali prăpădit în Cameneţă.
ţ F a c u ş t i r e cu a c e a s t ă a d e v ă r a t ă s c r i s o a r e a m è , e u m a i s u s
n u m i t u l , a n u m e A d a m V a r ă l c o v s c h i , c a r e ştiu cu sufletul naieu
p e u n d e şi c e m o ş i i a v e m şi cu ce n u m e să n u m ă s c u şi d e
unde, pe u n d e şi p ă n ' unde am stăpânit, facu această scri­
s o a r e c a [să] să ş t i e ca în u r m ă a ï n o s t r i p r e o ţ i s ă urmezea.
ţ Fiindu toată ţara înfricoşată şi t u l b u r a t ă la acè vreme
împotriva stăpînăriî şi v ă z î n d u c ă t o t s p r e rău să t r a g e , eu
a m sfătuit răzidenţii voastrea de aice den Moldova ca toate
d r e s e l e , la u n l o c u s t r â n s a şi l e g a t e , d e la E ş să-s t r e n v ' ţ ă la
C o t n a r , la e g u m e n u l d e a c o l o , c a r e e r a a t u n c e parităţile Fran-
ţiscul T o m m o v i c i ; c e şi el, a u z i n d u c ă vin Turcii, aii dus
acele dresuri la C a m e n i ţ ă , cu alte scrisori a mănăstirii de
1
î n 1 7 6 6 — 7, «!i padri gesuiti, umili oratori dell' Altezza Vostra», cer Dom-
nuluï, Ioan Calimah, o nouă hotărnicie, ultima fiind făcută în 1 7 5 7 — supt
Scarlat Ghica.
86 REGISTRE DE SOCOTELI

a c o l o , şi, l ă s ă n d u t o a t e a c e l e la C a m e n i ţ ă , el s i n g u r a u f u g i t
la V a l c e şi, c î n d u a u luat Turcii Cameniţa, toate hrisoavele
moldoveneşti a r ă z i d e n ţ i i E ş i l o r cît şi a m ă n ă s t i r i d e la Ca­
meniţă au perit.
înştiinţăzu, p e n t r u ctitori noştri, că noi ctitori n ' a m avut,
ce numai de bine voitori, iar den părţile moşiilor lor n'aû
a g i u t a t şi p e n o i ; p e n t r u c a r e î n t ă î a u fostu d u m n a l u î Ghe-
orghi Cotnarschi pisariul leaşăscu, care n'au dăruit p a r t e du-
misale de moşie peste apa Prutului; întru acelaş chipu şi
dum. Roşciţu, rotmistrul domnescu, parte de moşie a dumi-
sale, alături cu moşie pisariuluï m a î sus numit, ne-û dăruit ;
şi a m a v u t u a c o l o o d a e şi a m stăpînit ca pe moşie noastră,
l a c a r e d e p u r u r i a m î m b i a t , şi s ' a û fostu fâcutu o beserică
p e moşie noastră d e un boer, la c a r e am mărsu c a s[â] o
strice, fiindu c ă făr d e ş t i r e n o a s t r ă s ' a fostu f ă c u t p e moşie
n o a s t r ă , d u p e m a r t u r ï ; şi a m v r u t s ă stati cu dânsul la Di­
van, dar apoi m'am lăsat pentru calabalâcul turcescu, tre-
c ă n d u la C a m e n i ţ ă (de care locu ne rugăm ca să-1 arete
m e g i e ş i i u n d e s ă află); şi a c e a s t ă moşie a noastră de piste
P r u t să r ă s p u n d e c u 2 n u m e , ( a d e c ă ) T o c s o b e n i î şi D u m e ş t i î ,
f â c î n d u că d e n a m î n d o a o a v e m parte.
Altă moşie.
D e altă parte a Eşilor avem moşie a n u m e Orleşti, care
m o ş i e a r e c ă m p u şi c o d r u , şi s ă află în C ă r l i g â t u r ă : acestu
l o c l-au c u m p ă r a t p ă r i n t e l e S t a n i s l a v Ş c e t n i ţ c h i i , s u p e r i o r din
Eş, de la m o ş ă n î drepţî, cu ban[î] g a t a 600 leî, b a n i aduşi
d e n ţara leşască, din milostenie ; această moşie are destule
fănaţă, d e căţva zăcî de s t o g u r i , păzind-o ca să n u o strice
v i t e l e o m e n e ş t i ; a r e cămpurff] d e a r a t d e t o t feliul d e p â i n e ,
şi l o c u r i m u l t e de grădini, păn în ş ă s . Şi şâsul să întinde
p ă n la p ă r ă u c a r e vine d e la m o r ă ş c a Boteştilor, care este
p e H ă l e ş t e n i , şi, v i n d i n p ă d u r e d e l à c o a d a h ă l e ş t e u l u î , m e r g e
u n d r u m u s p r e c o d r u , c a r e d r u m u h o t ă r ă ş t e locul nostru de
c ă t r ă cel o m e n e s c u . P o m ă t u r î are 2 : unul este despre pă-
r ă u l u B o t e ş t i l o r , a l t u l e s t e la F â n t â n a M o i m a s c ă i , şi s â n t po"
d o b i t e c u p o a m e d e t o t feliul. A ş i j d e r e a c e l l o c u a û a v u t un
h a v u z , u n d e să ţin [è] p e ş t e pentru triaba casai"; acolo me-
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 87

gieşiî adăpa v i t e l e şi t o p i è i n u r î şi c ă n e p î , cu s c ă d e r e noas­

t r ă şi, cu p r e p u s c a s ă nu d z i c ă c i n e v a c ' a r fi l o c u l lui, s ă
p o p r è ; în o g r a d a c a s a i e r a f â n t â n f a ] , de la care şi vecinii
lua a p ă , n e a v ă n d u ei a p ă b u n ă ; aviam şi velniţă de făcut
b e r e , c u t o a t e t r e b u i n c i o a s j e ] ; a l ă t u r e cu o g r a d a a v e a m nişte
p o m î p . ' i d u r e ş t î , m i e r e şi p e r e , d e n c a r e s ' a u şi h o l t u i t c ă ţ î v a .
D e aceştie vă înştiinţăzu deschis, pecum megieşii noştri de
m u l t e o r i aii v r u t c a s ă să ia în p a r t e lor acè moşie Hor-
leşti ; c ă n d u s ' a u hotărât, s'ati hotărât cu mare cheltuială,
dupe cum am citit ia însămnările aï noştri, alţi superiori
d e n M o l d o v a ; şi h o t a r ă l e a u m â r s u , d u p e c u m s ' a u a r ă t a t m a î
sus; şi m a î g i o s hotărăşte moşie noastră den satul Boteşte-
nilor un parati, care vine de la M o r i ş c a , dupe cum am zis
m a î s u s , şi p e ş ă s u l d e la p a r a t i n ' a m l ă s a t nici v i ţ ă i B o t e ş -
t e n i l o r s ă p a s c ă , n e c u m a l t e v i t e ; iar, c â t p e n t r u u n o m , a n u m e
G a t e , p e c u m s ă r ă s p u n d e a că a r e m o ş i e , ( a d e c ă ) n e ş t e pomi
intre pomiî noştri den livada despre cămpu, de acestu om
nicî o d i n i o a r e n ' a m a u z i t , n i c i ştiţi, cum nici de a l ţ i . Şi cu
bună samă scriu şi mărturisăscu că, c a t ani t r ă i t în ţara
M o l d o v e î , in dzilele i n e l e n ' a m a u z i t sâ-s fi r ă s p u n s u vre-un
n e ş t i n e să fi a v u t p a r t e cu noi' la a c e a s t ă m o ş i e ; şi c u m s'ar
fi p u s h o t a r ă l e p e n p r e j u r d e a r fi fost c i n e v a cu moşie în
mijlocu ? C a r e a c e s t e toate mărturisăscu ca un p r i o t la bă­
trâneţile mele, şi d a t o r să fiu cu această driaptă mărturie
maî sus scrisă a sta înnainte straşnicului d u m n ă z ă e s c u giudeţu.

f Şi p ă r i n t e l e Mafteî Superioriul de ac[u]m g a t a sânt să

giur p e c u m aciastă scrisă sănt adevărate, dupe cum scrie
răposatul priot niaî sus numit.
Şi eti R â d u c a n Postelnicul mărturisăscu pecum aşa scrie
în s c r i s o a r e r ă p o s a t u l u i p r e o t m a î s u s n u m i t , şi a m scris eu
d u p e c u m a u s c r i s şi în c a r t e , d e n c u v ă n t u în cuvăntu.
Radul Postelnicul.
1
Informatio de Toxobeny et aliis .

1
In parte, modernisais, şi în Uricariul, V, pp. 4 1 5 - 8 . — La 6 Maiu 1 7 0 3 ,
Constantin Duca acordă o scutire pentru unii din catolicii din Horleştî (treî
oameni). — La rîndul său, în ! 7 0 3 - 4 , Mihaî Kacoviţă confirmă scutirea, — acor­
dată de Antioh-Vodă întăiu, — printr'un ordin către dregătorii Cîrligăturiî.—La
88 R E G I S T R E D E SOCOTELI

XVI.
1 4 Iulie st. v. (?) 1 7 0 3 .

«Compera fatta con le m i e elemosine d'una mezza falce

di livada con vigna, da m e infrascritto; e u n i c a c o n la p o s ­
s e s s i o n e d e l l a c h i e s a di IO l u g l i o 1703. — I o fra F e l i c e Za-
voli, M i n o r e C o n v e n t u a l e e p r e f e t t o d e l l e M i s s i o n e cattoliche
di Moldavia, Valachia e Transilvania.» în document vînzarea
se a r a t ă ca făcută «preutuluî p r t f e c t u s Ferici Zavul, frăţişcan»,
C a m a r t u r şi « A n d r e a s L u k a s , ecclesie c a t h o l i c a e cantor».

XVII.
Iaşî, 3 Novembre st. v. (?) 1 7 0 8 .

Juridica pretensio ecclesie cattolice iassensis ad domum

a Reverendis Patribus Societatis Tesu occupatam, e regione
ecclesie.
Cum, anno Domini 1 7 0 0 , m e n s e aprili, post initam pacem
inter R o m a n u m Imperium et O t t o m a n i c a m P o r t a m , R. S. P.
Christophorus Wierkinschi Societatis Iesu venisset Iassios ad
propria possidenda, iam a religiosis e i u s d e m Societatis lesu
a v i g i n t i e t p l u s a n n i s d e r e l i c t a , p r ç d i c t u s R . S. P a t e r insti­
tuerai me fratrem Fçlice Antonio Zaoli, Ordinis Minorum
S. F r a n c i s c i C o n v e n t u a l i u m , Missionum apostolicarum prae-
fectum, ut pro dilucidatone prçdicte prçtentionis populum
cattolicum congregarem. Die Dominico itaque proximo, post
divina absoluta, prçfatus populus sistit s e in r e s i d e n t i a mis­
sionum corani m e et prçdicto R e v e r e n d o Patre ac generoso
domino Iosepho Vargaloschi, Illustrissimi domini Georgii
R o s s e t , t e r r a r u m M o l d a v i ç t h e s a u r a r i i , s e c r e t a r l o , in h a c c a u s a
teste ordinato ab e o d e m Illustrissimo domino. S u b onere igitur

1 6 Iunie 1 7 0 5 , noii privilegiu de la Antioh-Vodă «pentru treï oameni ce vor

avia Iazoviţiî, popii leşeşti, la UrleştY; însă să fie oamiani streini şi fnr' cislă>
[ca n° x i ] . «Nicea bucatiale lor pentru alţii să nu li se tragă, numaï eï să
fie pentru triaba şi slujba acestor Iazoviţ".> La 1 7 0 7 , alt privilegiu, pentru tot
satul (26 Decembre).— Condica satuluT cpprinde şi privilegii din 3 Mart 1 7 0 4 ,
2 7 Novembre acelaşi an, 1 8 Iulie 1 7 0 7 , 1 0 April 1 7 1 0 şi un altul, întrerupt.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISML'LVÏ 89

conscientiç ego prçtactus prçfectus missionum apostolicarum

predictis populis imposui ut, nullo h a b i t o respectu, sed veri-
t a t e m pre oculis habentib-JS, dicerent et fateantur ad quos
vere pertineat dicta domus et a quo et cui legata fuerit.
Seniores ex populo, n e m p e Michael Celro^s, Uvarova, Mar-
tinus Miseryn, A n d o r Senior, Martinus T u t u k a , Michael Sar-
tor, Franciscus Claudus, Andreas Lanio, P e t r u s Misioz, Va-
lentinus, A n d r e a s L u k a s , c a n t o r ecclesie, I o a n n e s Buikulessa
e t reliqui o m n e s c a t t o l i c i u n o o r e d i x e r u n t : « N o s sine gra-
v a t a n e nostrarum conscientiarum dicimus et fatemur domum
hanc ad ecclesiam nostrani cattolicam spectare, et non ad
R . R. P. P. I e s u i t a s , n e c a d a l i o s r e l i g i o s o s , e t i a m a l i a s fuinius
p r o p t e r h o c in iudicio C e l s i s s i m i p r i n c i p i s Kantimiri senioris,
qui R R . PP. lesuitis, dicentibus se habere chirographuni in
Polonia, iussit ut a d f e r a t u r ; q u o d n u n q u a m fuit lactum ; et
p o s t hic decrevit u t e c c l e s i a in pacifica possessione esset et
imposterum h ç c his a m p l i u s n o n m o v e r e t u r . A t n o s p r o c e r t o
scimus E v a m dedisse h u n c locum ecclesie antea, et post eius
mortem Anzoia, requisita ut cederet R R . PP. lesuitis, respon-
dit: «Pridem d a t u s est ecclesie. R e v e r e n t i i s Vestris nolo d a r e
vineam et alvearia», etc. A d h ç c respondit Reverendus Pater
W i e i k o v s c h i : « E t , si o s t e n d i t u r c h i r o g r a p h u m in contrarimi',
q u i d e r i t ?» Respondit populus : «Ostendatur.» Sed non fuit
ostensum corani populo. Sed privatim Illustrissimo domino
Georgio thesaurario, q u i niihi i n f r a s c r i p t o non multum post,
r e l a t i o n e facta e i d e m d o m i n o I l l u s t r i s s i m o a prçfato domino
secretario, dixit: «Vidit Reverentia Vestra chirographum
quod est apud Reverendum P a t r e m I e s u i t a m ?» Respcndi :
«Non.» Subiunxit: «Videtur mihi subreptitium, n a m a qua-
tuor annis tantum est scriptum.» Reverendus Pater Wier-
k o v s k i i t a q u e , r e q u i s i t o C e l s i s s i m o p r i n c i p e A n t o n i o (sic), non
vocato populo contradicentc, obtinuit p r o se l i t t e r a s p r o t e c -
tionales Sue Celsitudinis ut e u n d e m locum possideret. Pro h a c
i g i t u r illata i n i u r i a p o p u l u s c a t t o l i c u s o b n i x e s u p p l i c a i i l l u s t r i s -
s i m o et R e v e r e n d i s s i m o d o m i n o d o m i n o S t a i r s l a o R i e g a n s c h i ,
episcopo bachoviensi, tanquam suo iudici ordinario ac c o m -
petenti. Pro qua gratia d o m i n u m D e u m ter O p t i m u m M a x i m u m
90 R E G I S T R E DB SOCOTELI

perpetuo exoraturus, Tenor vero chirographi Andreç Wolfi

in f a v o r e m P a t r u m S o c i e t a t i s I e s u e s t : « E g o A n d r e a s Wolfius,
secretarius Celsissimi principis Valachiç, testor quod domus
cum celario e r e g i o n e ecclesiç iassiensis ac monasterii Trium
Sanctorum non spectat ad ecclesiam, nec ad Patres Francis-
canos, nec ad alios religiosos, sed ad R R . PP. Iesuitas. Ita
propria manu subscribo.» E t h o c c h i r o g r a p h u m fuit f a c t u m sol-
lecitantibus R R . Patribus, s e x a g i n t a annis elapsis p o s t m o r t e m
dicte feminç p u r ç legatricis ; et hoc etiam additur quod ista
secunda femina, Anizoia Susanna, quç post mortem dictç
l e g a t r i c i s in hanc domum subintravit e x scitu populi, dum
illa v e r o domum voluit Patribus Societatis cedere, tanquam
propriam ecclesiç, multis minis et t e r r o r i b u s e t i a m in e c c l e ­
siam est affecta et persecuta, populo cattolico coram Pâtre
Merkovschi ac dicto pâtre I o s e p h o obiiciente. Ita attestor e g o
frater F ç l i x A n t o n i u s Z a o l i , q u i supra.
Visa hac informatione et auditis partibus, anno Domini
1706, die 20 Septembris, in nostra visitatone episcopali
huius dieceseos, Patribus Societatis Iesu iniunximus quatenus
domum hanc vel [ad] e c c l e s i a m r e s t i t u a n t vel m e l i o r a docu­
menta suç possessionis producant, quç quia hucusque non
produxerunt, ideo anno Domini 1 7 0 8 ^ , die 3 novembris, in
repetita nostra visitatione tale decretum fecimus : «Nos Sta-
nislaus, D e i g r a t i a et S a n c t ç S e d i s A p o s t o l i c ç e p i s c o p u s bac-
coviensis per utramque Moldaviam, solum D e u m prae oculis
habentes, de cuius vultu iuditium nostrum prodeat, pre-
dictam d o m u m e regione ecclesiç nostrç catolicç existentem,
in qua nunc Patres Societatis Iesu habent propinatorium
vini celarium cum omnibus attinentiis, nullo iure pertinere
ad Patres Societatis Iesu et male esse ab eisdem possessam
c u m evidenti prçiuditio et d a m n o huius miserç pauperis ec­
clesiç: i d e o a b eis esse r e s t i t u e n d a m s u b pçnis n o s t r o arbitrio
subiectis, i m m o et sub excommunicatione ipso facto incur­
renda. Ita decrevimus, promulgavimus, declaravimus, sicut
de facto d e c r e t a m u s , p r o m u l g a m u s et d e c l a r a m u s . In q u a r u m
fide, sigillo n o s t r o m a i o r i a p p o s i t o , m a n u p r o p r i a h ç c scripsi-
mus, et iterum subscribimus. Iassiis, 3 N o v e m b r i s 1708^0,
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 91

Stanislaus de Biegh Bieganski, episcopus baccoviensis, prç-

positus ostrogensis, broJ., gab. (sic).
F r a t e r Albertus Suchorzewski, vicarius generalis baccovien­
sis e t a d h o c n o t a r i u s , m a n u propria.»

XVIII.
Iaşi, 1 3 Mart st. v. 1 7 1 1 .

Dimitrie Cantemir da un privilegiu de scutelnicî pentru

«preutul unguresc Felicsi Antonie Z.mlu, prefectul, carile
iaste pitrop peste toate bisăricile ungureştî, ce sînt aicia
în ţ a r ă . »

XIX.

Constantinopol, Septembre 1 7 1 4 .

Interpretatici mandati Turcarum imperatoris ad protegen-

dos rcligiosos ritus romani.
E l e c t e inter m a g n a t e s christianos, p r i n c e p s M o l d a v i a e , Ni­
colae. C u m ad te pervenerit s i g n u m i m p e r a t o r i u m ac sublime
n o s t r u m , n o t i m i sit tibi quod electi c h r i s t i a n o r u m principimi,
nempe legatus magnus Poloniae, neenon ablegatus eorum
(quorum fines felicitate coronentur) hic in P r a e f u l g i d a Porta
mea morantes, libellum s u p p l i c e m sigillo m u n i t u m a d impe­
riale s o l i u m nostrum remiserunt petieruntque ut sacerdotes
christiani qui s u b s u n t P a p a e R o m a n o iuxta pacta c inventa, p e r
m a n d a t a i m p e r a t o r i a confirmata, quae continent eiusmodi sacer­
dotes, ubicunque habuerint e c c l e s i a s s u a s in d i t i o n i b u s n o s t r i s ,
e x e r c e r e r i t u s latini r e l i g i o n i s s u a e valeant nemoque obstare
p o s s i t , i m o s u a q u i e t e fruì d e b e a n t . P r o p t e r e a m a n d a t u m hoc
editum est ad confirmandas capitulationes impériales hac de
re c o n v e n i e n t e s ; e t m a n d a m u s tibi u t , n o n solum permittas
ut religiosi christiani P a p a e subditi Iassiis e x i s t e n t e s iuxta an-
t i q u a t i ! n o r m a m in e c c l e s i i s q u a s p o s s i d e n t r e l i g i o n i s s u a e r i t u s
exerceant, veruni etiam impedias, siqui velint ipsis impedi-
mentum a u t m o l e s t i a s afferre, eo quod dicti legati iterum man-
datum ad confirmationem capitulationum rogaverint. Quod,
 92 R E G I S T R E DE SOCOTELI

perquisjtis tabulis imperatoriis et re ita contineri cognita,

iterum m a n d a m u s ut iuxta m a n d a t u m nostrum facere dèbeas
t e nihil c o n t r a capitulationes et m a n d a t u m nostrum audeas,
ncque condescendas. Et hoc mandatum quidem, postquam
a s p e x e r i s , i t e r u m in m a n u s eorum reddere debeas. Dab^tur
Constantinopo'i, ultimis diebus lunae S a a b a n , a n n o Chidzerae
1126.
[ V ° :] I n t e r p r e t a t i o m a n d a t i turciei.

XX.
ifl
laşî, l August 1 7 1 5 .

«Georgius Franciscus Strachocki, notarius Celsissimi prin­

cipis M o l d a v i a e , d o m i n i m e i c l e m e n t i s s i m i » , cumpără o casă
1
d e la s o r a s a . A n a , v ă d u v a Iul M a r t i n T i u t i u s c a Ungurul .

XXI.
y
laş , 2 8 August st. v. 1 7 1 5 .

Interpretatio literanan quas fecerunt indices de porta. Ex

valachico-moldavico idtomatc, ad litera?/!.
Videlicet nos, iudices de porta, notum faci m u s literis h i s c e
n o s t n s n o s ivisse e x m a n d a t o C e l s i s s i m i p r i n c i p i s a d ce'.arium
q u o d d a m , q u o d e s t in m a g n a p l a t e a a n t e m o r a s t e r i u m T r i u m
Hierarcharum S a n c t o r u m , quod celarium acctperat presbyter
franciscanus sine ratione. Idcirco nos ex mandato Celsissimi
principis ivimus a d plăteam situerais dictam, congregavimus
h o m i n e s b o n o s , e t i t a t e s t a t i s u n t q u o d iliud c e l a r i u m datum

1
De la Strachocki a rămas bisericiî catolice posesiunea de la Cotnarï. V.
Uricaritil, V, pp. 4 0 3 şi mm. Un memorial ăl Franciscanilor, «memoria per
la mussia di Baklui del monastero cattolico di Jassi», fără dată, cuprinde ur­
mătoarele lămurirî asupra persoanei şi donaţieî luì: Strachocki, «pissaro e se-
cretano di molli principi regnanti di Moldavia», iea pe Barbara, fata unuì
Allinger, care fată moştenise, cu fratele eî losif, moşia Rădiul luì Petre, în
ţinutul Hîrlăuluî. Jumătate i se dă ca zestie; el iea şi restul, fncindu-se tutor
al luì Iosif, pe care «lo mandò 111 Polonia agii studj circa 1 7 1 4 » . înlors, el
cere moşia toată, ca una ce ï venin de la tată. In cursul procesului moare Bar­
bara şi Strachocki apoî, fără copii, lăsînd moşia pe care i-o dăruise Domnul
«alli gesuiti di Moldavia* (Uricariitl, V, pp. 4 0 3 - 5 , 4 0 5 - 6 , 4 0 6 - 9 ) . — La
1 2 April 1 7 IO, el cumpără o cast în Cotnarï.
 DOCUMENTE P R I V I I OARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 93

est cum donationalibus Iesuitis polonis ab Anna filia An-

drusii. E t n o s i t a reperimus non liabere ius Franciscanum,
quemadmodum scribunt Jiterae Antiochi! et Nicolai principum,
ut t e n e a n t lesuitae celarium, F r a n c i s c a n u s v e r o privetur, et ut
sit s e m p e r I e s u i t a r u m ; e t n o s f e c i m u s l i a n e a t t c s t a t i o n e m cum
sigillo P o r t a e . A condito tnundo septies millesimo ducente-
simo vigesimo tertio, A u g u s t i die vigesima octava.
f Wasili iudex. — f Gligoraszko Koran i u d e x . — f loannes
iudex.
f K o r b u l testis. f Theodorus Sewoor testis.
E g o Georgius Franciscus Xiverius Strachocki, secretarius
Altissimorum principum terrarum Moldaviae expeditionum pu-
blicarum, vera conscientia catholica testor q u o d haec de verbo
ad verbum fideliter e x moldavico idiomate in l a t i n u m inter-
pretatus sum ; manu propria.

XXII.
InsY, după 28 Avgust st. v. 1 7 1 5 .
E g o frater Alexander Fischer, Ordinis Minorimi Sancti
Francisci Conventualium, A. A. L L . et S s . T h e o l o g i a e b a c -
calaureus, Missionum aposlolicarum per Moldaviam praefectus
et ecclesiae iassensis r o m a n o catholicae destinatus parochus,
notum facio o m n i b u s e t s i n g u l s q u o d , c u m admodum Reve-
rendus pater Casimirus Twardochlebowicz ex provincia Po-
loniae contravenerit decreto episcopali, r a p i e n s sibi et usur-
pans contra iurisdictionem ecclesiae nostrae iassensis cellaria
e regione existentia et spcctantia, e^o (ne mea laedatur
conscientia et oneri m e o pastorali i m p o n a n t levitatis aut in-
curiae notam) robore ac virtute praesentis subducti et de
v e r b o ad v e r b u m r e d d i t i e t r e l a t i d e c r e t i p r a e n o m i n a t u m pa-
trem Casimirum Tvvardochleboviz S o c i e t a t i s Iesu promul»(e)o,
m a n i f e s t o , i n t i m o ' univer.sis e t s i n g u l i s e x e o m n i u n i c a t i o n i s sen-
tentia fulminatum et d e c l a r a t u m e s s e . I a s s i i s , in e c c l e s i a nos­
tra parochiali, anno 1 7 1 5 . — A m e , qui supra,
Frater Alexander Fischer, in. p.
Copia decreti. [N" xvi.j

Apud nos est originalis.

94 REGISTRE DE SOCOTELI

XXIII.
Iaşi, 2 1 April st. v. 1 7 1 7 .

î n t r ' u n p r o c e s d e familie j u d e c ă M i t r o p o l i t u l G h e d e o n , s e m -
nînd: «Ghedeon, Mitropolit Moldovlahiscoî».

XXIV.
Roma, 2 5 lanuar 1 7 1 8 .
l c a
Papa C l e m e n t al x i «dilecto filio I o s a p h a t Parysowicz,
electo b a c c h o v i e n s i » . « P o s t m o d u m v e r o ecclesia bacchoviensis,
cui a l i a s b o n e m e m o r i e I o a n n e s D a m a s c e n u s L u b i e n i e c k i , olim
episcopus bacchoviensis, dum viveret, praesidebat, e x eo quod
n o s in c o n s i s t o n o n o s t r o , i t e r a t o , d i e v i g e s i m a t e r t i a septem­
bris anni D o m i n i millesimi s e p t i n g e n t e s i m i quinti, habito ad
e a n d e m ecclesiam, ubi t u n c , per obitum dicti Ioannis Da
masceni episcopi, qui extra Romanam Curiam debitum na­
ture persolvit, vacantem, p e r s o n a m quondam Adriani Skrze-
tuski; tempore tamen quo post A d n a n u s de medio sublatus
fuerat, a b s q u e eo q u o d aliqua illius s e q u t i o b i t u s a d dictam
Curiam notitia pervenisset, apostolica auctoritate promovera-
m u s , a d h u c p e r o b i t u m dicti I o a n n i s D a m a s c e n i episcopi p a s -
toris solatio destituta, nos, vacatione huiusmodi fidedignis
relatibus intellecta, ad provisionem eiusdem ecclesiae bac­
c h o v i e n s i s c e l e r e m e t felicem, in q u a nullus p r a e t e r nos hac
vice se i n t r o m i t t e r e potuit sive potest», etc.,—1-a ales pe
el : «te, fratrem Ordinis Fratrum Minorum Conventualium
Sancti Francisci, Théologie d o c t o r e m l a u r e a t u m . . ., in d i s -
t r i c t u p i n s c e n s i , l u c e o r i e n s i s d i o c e s e o s o r t u m , in q u a d r a g e s i m o
septimo circiter tue etatis et a pluribus annis in presbitera-
tus ordine constitutum, qui muneribus commisarii generalis,
provincialis, g u a r d i a n i et c o n c i o n a t o r i s tui O r d i n i s , n e c n o n pa-
rochi, per plures annos functus fuisti . . . P r o q u o charissimus
in C h r i s t o filius n o s t e r A u g u s t u s , P o l o n i a e r e x i l l u s t r i s , n o b i s a d
hoc per suas litteras supplicavit quique fidem catholicam
iuxta articulos iam pridem a S e d e Apostolica propositos ex­
p r e s s e p r o f e s s u s fuisti», e t c . — î n t r ' o a doua scrisoare, i se
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 95

acordă o imunitate. — î n a treia se a n u n ţ ă lucrul archiepis-

copuluî de L e m b e r g : «Praedictam ecclesiam bacchoviensem,
suffraganeam tuam.»—Altele, cu data de 14 Iunie, către
rege, «capitulo ecclesie b a c c h o v i e n s i s » , «clero civitatis et d i o -
ceseos bacchoviensis», «universis vassallis ecclesie baccho­
viensis».

XXV.
laşî, 8 April st. v. 1 7 1 8 .

Testimentul Aneï Cartinas. Marturî : «Ita est, frater Syl­

vester de Amelia a F o g a (sic), Ordinis Minorum Conventua-
lium S a n c t i Francisci, M i s s i o n u m A p o s t o l i c a r u m . G. X . Stra­
chocki, notarius polonicarum expeditionum. Similiter et e g o
Mattheus Palocsay S. V . testor hoc chirographum factum
fuisse p r a e s e n t i b u s n o b i s , m . p r . »

XXVI.

Iaşi, 3 0 Iulie st. v. 1 7 1 8 ,

Mihaï Racoviţă dă ordine pentru a s e scuti d e dări piv­

n i ţ a I e s u i ţ i l o r d i n l a ş î , c ă t r e «ceî c e v o r fi cu s l u j b a cameniî,
b e z m e n u l , b o o r u l , b r a n i ş t e a , l o c u l a g e s c şi a l t e d ă r î c e s ă n t u
1
a s u p r a pivniţilor de aice din E ş î » .

XXVII.
Cotnari, 2 1 Maiìi st. v. 1 7 2 0 .

« D i s s i l i m i t a t i o fundi subkutnariensis a magnifico domino

G e o r g i o Strachocki, secretario aulae, residentiae iassensi P a t r u m
Societatis Iesu inscripti». E raportul delegaţilor d o m n e ş t i la
Cotnarï, « s ă h o t ă r î m d i n locul d o m n e s c u a targuluï Cotnaruluî
d o o d z ă c î d e p ă m î n t u r î în f r u n t e » , e t c . , d a t e [la 2 4 D e c e m b r e
2
1 7 1 8 ) ] luï S t r a c h o c k i .

1 1
La 1 4 Novembre 1 7 9 , Mihaî Racoviţă dă un privilegiu pentru preotul
din Huşî.
2
V. Uricaritil, V, pp. 4 0 5 - 6 . — Ordinul de delimitare se dă la 9 No­
vembre 1 7 1 9 . L'nul din delegaţî, Vornicul Gligoraşco Cucoranul, anunţă lucrul
96 E E G I S T E E DE SOCOTELI

XXVIII.
Hotin, 1 5 August 1 7 2 1 .

Traducerea unui firman sau ordin dat de către //înălţimea

Sa Abdul-Paşa de Hotin cu privire la Părinţii misionari
poloni.
Către « p r e a - i n ţ e l e p ţ i î j u d e c ă t o r i d e H o t i n şi T a t a r b u n a r şi
H a n - C î ş l a şi C h i l i a şi I s m a i l şi c e t a t e a B r ă i l a şi B e n d e r » şi
d r e g ă t o r i i lor, precum şi M i h a î R a c o v i ţ ă şi a ï lui. P o a r t a a
îngăduit misionarilor «să c e t e a s c ă e v a n g h e l i a L a t i n i l o r c e lo­
c u i e s c în p o m e n i t e l e r a i e l e şi în M o l d o v a » , n e l u î n d u - l i - s e dare
sau v a m ă , « n i c î s ă le d e s c h i d e ţ i lăzile l o r » . Se menţionează
şi b u n a p a c e c e d u r e a z ă î n t r e P o a r t a şi P o l o n i a . « S ' a d a t la
anul 1 1 3 3 al luï M o h a m m e d , l u n a Ş a v a l 2 1 »*.

XXIX.
laşî, 7 Maiu st. v. 1 7 2 1 .

J u d e c a t ă a lui Mihaî R a c o v i ţ ă . P r o c e s între «servus n o s t e r

Strachocki scriba polonus, et pater Sylvester, praefectus ec-
c l e s i a e u n g a r i c a e Iassiis, propter unam domum cum cellario,
in p l a t e a m a g n a in facie, d i c e n s s e r v u s n o s t e r G e o r g i u s Stra­
chocki qualiter illa d o m u s p e r t i n e t ad Iesuitas polonos, le-
s u i t a s . . . sibi c o n s i g n a s s e e a n d e m , u t ille a c c i p e r e t p r o v e n t u m
ex ea, scilicet locationem donec venirent ipsi ex Polonia.
Veruni pater Sylvester, praefectus, dixit qualiter ea domus
cum cellario pertinet ad s a n c t a m ecclesiam, et statim osten-

la 9 August (sic) către «cinstiţî şi aï noştri ca nişte părinţi sufleteştî Sfinţia

Lor Ezoviţiî de la biserica den Eşî».— La 2 4 Novembre 1 7 2 4 , contract pentru
a face o casă la Cotnarï între «Felten Dorcos* şi «părintele Ion Ezuviţul le­
şesc».— Maî avem un act prin care vînd pămînturî luï «dumnealuî Frlncul de
Cotnariul maî mulţî răzăşî, dintre cari semnează cu litere latine «Petre Kapre»,
l a
cMetiesz pivniçien, «Ioanes Alner», «lacolms Galambas». — La l Mart 1 7 3 4
se face o nouă delimitare, cu pămînturile egumenului de Sf. Spiridon. —
Posesia de la Cotnarï e confirmată de Ioan Nicolae Mavrocordat la 2 Maiû 1 7 4 6 .
1
După o traducere romanească contemporană. Există şi una latină, dn-
ter retatio fermarli, alias mandati, Celsissimi quondam Abdi Bnszae Chotinensis
t

RK. PP. Iesuitis polonis dati; ex turcico idiomate in laiinum, ad literam>.

 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 97

dit nobis dictus p a t e r i n s t r u m e n t u m defuncţi Barnoski Moile

W o i v o d e de millesimo ab orbe condito 7136, decima tertia
maii, huius tenoris, quod scilicet, misericordia ductus, gra-
t i a m fecerit e t d o n a v e r i t s a n c t a e ecclesiae u n g a r i c a e i l l a m d o m u m
c u m c e l l a r i o , q u a e d o m u s fuit M i c h a e l i s s c r i b a e ; eo quod re-
perierit e u n d e m rebellem principi et p a t r i a e . . . A l i a s litteras
principis Nicolai tempore principatus sui exaratae, de mil­
lesimo a b o r b e c o n d i t o 7 2 2 1 . In quibus scribitur qualiter a n t e
principalem conspectum eius comparuerint pater Antonius
Faelix, vicarius, et A l e x a n d e r , praefectus ecclesiae ungaricae
Iassiis, et ostenderunt ex u n o t e s t a m e n t o ecclesiae illorum
propter iuditium q u o d ipsi h a b u e r u n t cum Christophoro Ie-
s u i t a P o l o n o s u p e r h a n c d o m u m c u m c e l l a r i o in m a g n a p l a t e a
coram episcopo eorum baccoviensi, nomine Stanislao Bienigi,
1
anno millesimo a Christo nato 1708 . G r e g o r i u s , filius p r e s -
b y t e r i Basilii, secretarius.»

XXX.

Iasï, 4 Mart st. v. 1 7 2 3 .

Grigore Ghica-Vodă scuteşte p e I e s u i ţ i î din I a ş i şi «oa­

m e n i i lor c a r i i s â n t a d u ş i d i n ţ[a]ra l e ş a s c ă » d e v ă c ă r i t , hîrtiî
şi o l ă c ă r i t .

XXXI.
Iasï, 1 2 Octombre st. v. 1 7 2 4 .

G h e o r g h e şi E l e n a S t r a c h o c k i d a u m o ş i a d e la C o t n a r i şi
« m o ş i a cu v a d d e m o a r ă la D u m b r a v a - R o ş i e , care vad este
p e a p a B a h l u i u l u i , la r ă t u l l u i P e t ă r » , I e s u i ţ i l o r , «pentru neîn­
c e t a t ă a S v i n ţ i i l o r S a l e a p o s t o l i c i a s c ă t r u d ă , c a r e o fac p e s t e
2
t o t l o c u l p e n t r u î n v ă ţ ă t u r a l e g i i svinteT catoliceştî» .

1
V. n° X V I I , pp. 88—91.
2
Cu modernisărî şi greşelî, în întregime, la Codrescu, Uricariul, V, pp.
406-9.

62174. Vol. I. 7
98 R E G I S T R E DE SOCOTELI

XXXII.
Iaşi, 3 1 Octombre st. v. 1 7 2 4 .

« C o m p e r a di una vigna in C o p ò , fatta d a q u e s t o ospizio

di J a s s i c h » . Semnează şi « F r a t e r I o a n n e s Franciscus Bossia
Mediolano, Ordinis Minorum Conventualium S. Francisci, S.
Missionum Apostolicarum prçfectus et vicarius episcopalis
Illustrissimi ac R e v e r e n d i s s i m i episcopi baccoiensis, m. pr.»

XXXIII.
Iaşi, 2 7 April st. v. 1 7 2 5 .

Mihaï Racoviţă ordonă a se scuti de dărî preotul catolic

1
d i n G a l a ţ i şi u n p o s l u ş n i c al l u ï .

XXXIV.
1725-40.

Fasciculus scripturarum diversi idiomatis.

L'anno 1 7 2 5 , d i e 1 4 d e c e m b r i s , fra A n t o n i o S c h i m e r , cus­
t o d e della provincia di Transilvania, diede supplica a Roma
per potere applicare li u t e n s i l i d e l l a chiesa di M o l d a v i a a'
conventi delle provincie, per non sapersi a c h i si dovevano
ristituire. L a S a c r a Penitenziaria diede riscritto c h e si d i s t r i ­
buissero . . .
L'anno 1740, die 4 Aprilis, admodum R. P. Hyacinthus
Lyssa, Missionum Moldavicarum praefectus, Franciscus Maria
Madsellj, Ordinis M i n o r u m Conventualium, missionarius apos-

1
Scutirea o confirmă apoi, pentru «preuţil ungureşti de la biserica ungu-
riască din tîrgu din Galaţi», şi Grigore Ghica. în alt act al aceluiaşi Domn
se enumera ca scutiţi": douăzeci de stupi, douăzeci de mascuri,— de goşlină şi
desetină. — La 2 0 Mart 1 7 3 5 se cedează acestei biserici o dugheană (intre
raartun, unul semnează cu litere latine: «Gligoras Ber . . . » ) . Dedesuptul actu­
lui se ceteşte: «Ita est. Frater Romualdus Cardi, Missionum Apostolicarum
Moldavie et locorum adiacentium praefectus. Datum in nostra residemia ias-
siensi, die 2 0 Marţii 1 7 3 5 , et pro maiori cautela sigillo officii munivi». — La
4 Mart 1 7 3 6 , se face tocmeala cu «Stan, Ion, i Vasile, i Andrei, i Iftimi olar
ot Galaţi», pentru «biserica unguriască din Galaţi», ce se clădeşte.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 99

tolicus, deputati, frater Ludovicus Antonius Griffi, Ordinis

Minorum Conventualium, missionarius apostolicus Moldaviae,
Lodovici Antoni furono mandati in Claudiopoli dal vicario-
g e n e r a l e e, f a t t a la d e p u t a z i o n e e r i v e d u t e t u t t e le c o s e , e si
t r o v a fra le a l t r e m e m o r i e la s o p r a s c r i t t a . [Manca.]

XXXV.
Tasi, 3 Novembre st. v. 1 7 3 0 .

Carte de blestem a Mitropolitului Nichifor pentru mărturii

ce n ' a r s p u n e drept în diferendul «preoţilor ungureşti» cu
1
C o s t a c h i P o s t e l n i c u l la B a r a ţ i : o c e r u s e cei d'intăiu .

XXXVI.

Iaşi, 1 7 Ianuar st. v, 1 7 3 1 .

Grigore-Vodă G h i c a dă un privilegiu «onuî om viiar, az

M i h a ï , c a r i l u c r i a z ă viile c e a u fost a T o m i î S p i ţ e r i u l şi li-am
dat D o m n i i a Mè bisericeï ungureşti».

XXXVII.
Iaşî, 2 8 Ianuar st. v. 1 7 3 7 .

Grigore-Vodă Ghica declară că a tocmit nouă liuzî din

satul T r e b e ş , ţinutul Bacău, «cu r u p t a l a Vistierie, ca să dè
c î t e c i n c i s p r e z e c e lei î n t r ' u n a n . . ., p e t r e i s f e r t u r i : cinci lei
s ă d è la F e v r u a r , şi 1 5 la l u n i i , şi 1 5 la O c t o m v r e ; şi vor
d a şi r ă s u r i p e a c e ş t i b a n i , c î t e t r e î p a r a l e d e g a l b ă n , i a r c u
a l t a cu n i m i c a s ă n u fie s u p ă r a ţ i , nicï cu sferturi, nici cu
h î r t i e , nicï cu u n fel d e a n g a r i e , c e d e s p r e t o a t e să fie a p ă ­
r a ţ i şi s c u t i ţ î , şi e ï v o r fi în s a m a p o p i l o r u n g u r e ş t i , c e s î n t
la b i s e r i c a u n g u r e a s c ă d e a i c e d i n I e ş î , i a r altul n i m e s ă n u
s'atingă d e d i n ş i , şi, m ă c a r d e li-ar fi şi fost d a r e l o r cu a l t e
silişte, s ă n ' a i b ă t r e a b ă alte silişte cu d î n ş i î , că eï înşi vor

1
în alt loc data pare a fi 1 7 4 0 ( 7 2 4 9 ) . Un proces între Constantin Kuset
şi «părintele prefectus, preut unguresc», se menţionează la 1 7 3 7 -
100 B E 3 I S T K E D E SOCOTELI

d a sfertul lor a c o l ò p e i n o l i a u n d e ş e d , pe tocmala ce au.

Ş i , p e n t r u ca s ă fie c u n o s c u ţ i dintre alţi ţ ă r a n i , li s ' a u dat
şi r i c e d e r o p e (? !) p e feţele l o r . . . Şi c i n e ar fi z l o t a ş cu
b a n i î n o i , să a i b ă a li r ă d i c a cisla l o r di pin satele u n d e ar
fi fost.»

XXXVIII.
Constantinopol, Septembre 1741.

Traduzione d'un firmano diretto a Gregorio, prìncipe di

Moldavia, l'anno 174T.
P e r v e n u t o c h e vi s a r à il p r e s e n t e commandamento impe-
r i a l e , siavi n o t o q u a l m e n t e , essendo inscritto nelle sacre ca-
pitulazioni concesse alla n a z i o n e polacca, c h e , alor q u a n d o i
r e l i g i o s i a p p a r t e n e n t i al p a p a d i R o m a , in v i r t ù delli eccelsi
f e r m a n i a l o r o c o n c e s s i , e s e r c i t a n o il l o r o r i t o , s e c o n d o l'uso
c o n s a c r a t o , nei l u o g h i d o v e p o s s e d o n o delle chiese, nessuno
abbia da impedirgli, m a ch'abbian da goder la loro quiete
e tranquillità ; ed, essendo che S u a Maestà il r è d i Polonia
Augusto III (il di cui fine sia felice) vi h à scritto e notifi-
ficato d'aver mandato Stanislao Raimondi come vescovo in
Moldavia, acciò che tutti quelli ch'appartengono al papa
abbian da esercitar il l o r o r i t o nelle chiese che sono ab
antiquo nel l o r o p o s s e s s o , si fece r i c o r s o alle s a c r e capitula-
z i o n i c u s t o d i t e n e l l a s u a c a n c e l l e r i a p o n t i f i c a l e , d o v e si t r o v ò
il q u a n t o è e s p r e s s o di sopra.
A v e n d o a n c h e c o n s u l t a t o li r e g i s t r i dei fermani, si trovò
r e g i s t r a t o , q u a l m e n t e nell' a n n o 1 1 1 2 , a n n o t u r c o , u n f e r m a n o
e r a s t a t o e m a n a t o e d i d d i r i z z a t o a A n t i o c o , p r i n c i p e di M o l -
davia, ordinando che, q u a n d o il v e s c o v o , li r e l i g i o s i e d altri
a p p a r t e n e n t i al p a p a d i R o m a , e s e r c i t a s s e r o il l o r o r i t o n e l l e
c h i e s e ab antiquo d a loro p o s s e d u t e nella città di B a k o w , a
n e s s u n o fosse p e r m e s s o d ' a p p o r t a r l o r o d e l l ' i m p e d i m e n t o nè
r e c a r g l i m o l e s t i a a l c u n a c o n t r o le s a c r e capitulazioni.
C o s ì p u r e si t r o v ò i n s e r i t o d ' e s s e r stato dato un eccelso
f e r m a n o nel 1 1 2 6 , a n n o turco, indirizzato a Nicolao, principe
di Moldavia, accioè che a nessuno s'avesse d a permettere
d ' i m p e d i r e li r e l i g i o s i s u d e t t i da fare le loro funzioni nelle
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 101

c h i e s e di cui sono in possesso ab antiquo nella provincia

di M o l d a v i a e n e l l a c i t t à di Y a s s i ; d o p p o di c h e nell' anno
1145, sotto il m i o felice r e g n o , un fermano distinto fù in­
d i r i z z a t o p u r e a v o i , o r d i n a n d o c h e si d o v e s s e a g i r e in c o n ­
formità d e g l ' e d i t t i c h ' e r a n s t a t i concessi di prima.
P e r c o n s e g u e n z a il presente fermano è emanato, e vien
o r d i n a t o c h e si a b b i a da procedere secondo il tenor delle
sacre capitulazioni.
C o m m a n d o d u n q u e e h ' al a r r i v o s u o s ' a b b i a d a t e n e r una
condotta conforme a l s u o t e n o r e ed a q u e l l o d e l l e s a c r e ca-
p i t u l a z i o n i ; p r e s t a n d o fede al n o b i l s e g n o e n o n p e r m e t t e n d o
a l c u n a c o s a c o n t r a r i a al s e n s o del f e r m a n o stesso.
1
D a t o l'anno 1 t 54 .
A . C. 1 7 4 1 .

XXXIX.
2 August 1 7 4 1 .

Anno Domini 1 7 4 1 , die 2 augusti.

Status dioecesis Baccoviensis.

D i o e c e s i s b a c c o v i e n s i s in V a l a c c h i a h a b e t in se ecclesias
parochiales hinc inde dispersas decem.
P r i m a e s t e c c l e s i a b a c c o v i e n s i s , in o p p i d o B a c c o w s i t a : in
hoc loco fuit quondam ecclesia cathedralis; nunc vero est
t a n t u m e c c l e s i a p a r v a l i g n e a , s t r a m i n e t e c t a ; e x s t a n t t a m e n in
ibidem [ruinae] p a l a t i i e p i s c o p a l i s m u r a t i , u b i s o l e b a t r e s i d e r e
e p i s c o p u s baccoviensis, c o n s e r v a n d o p ê n e s se viginti quatuor
s a c e r d o t e s , d u o d e c i m scilicet ex religione S. D o m i n i c i , duo-
d e c i m v e r o e x religione S. Francise), et aliquot p r o opportu-
n i t a t e t e m p o r i s e t loci m i t t e b a t e p i s c o p u s ad praedicandum,
cathechisandum exercendamque c u r a m a n i m a r u m , s e d p r o ilio
tempore h a b e b a t episcopus plus q u a m sufficientes proventus.
S e d e x his modernus episcopus Stanislaus R a y m u n d u s Jezi-
erski, e x Ordine Praedicatorum, ad episcopatum assumptus

1
în altă traducere data e mal completă: «verso la fine della luna Gema-
ziul Achir, l'anno dell' Egira 1 1 5 4 , cioè l'anno di nostra salute 1 7 4 1 » .
102 REGISTRE DE SOCOTELI

anno Domini millesimo septingentesimo trigesimo quarto,

consecratus autem ab Eminentissimo cardinali L i p s k i , epis­
c o p o cracoviensi, die 4 maii anno millesimo septingentesimo
trigesimo octavo, nihil percepit ; assignati enim erant pro-
ventus pro episcopo ex telonio quod successu t e m p o r i s di-
m i n u t u m e s t , e t e x i n d e nihil i p s i d a t u r ; r e m a n s i t t a n t u m u n a
villula p a r v a , v o c i t a t a T r e b e s , m e d i o milliari p o l o n i c o distans
a b o p p i d o B a k o w , s e d e x h a c villula nihil p e r c i p i t e p i s c o p u s ,
sed percipiunt missionarii ex Sacra Congregatione deputati.
S e c u n d a ecclesia parochialis, cutnariensis, m u r a t a , sed nimis
d e s o l a t a , c i r c a q u a m e x s t a t r e s i d e n t i a p a r v a ; in e o d e m p a g o
reperiebatur quondam nvonasterium muratum patrum Ordinis
Praedicatorum, sed ad praesens videntur t a n t u m rudera.
Tertia ecclesia parochialis, iascensis, pariter lignea, circa
q u a m e x s t a t residentia p r o missionariis, satis honesta.
Quarta. Ecclesia socaviensis, murata, parochialis.
Quinta. Ecclesia parochialis faroanensis, lignea ; in qua
seu a d q u a m conveniunt catholici ad faciendas solitas devo-
t i o n e s ; in e o d e m l o c o e t p a g o i n v e n i t u r a l t e r a e c c l e s i a m u r a t a ,
d e s o l a t a t a m e n e t s i n e ullo t e c t o .
Sexta. Ecclesia calarugiensis, prope Baccoviam.
Septima. Ecclesia soboanensis, parochialis, lignea.
Octava. Ecclesia parochialis tomasiensis.
N o n a . Ecclesia galacensis, circa flumen Danubium sita.
1
D e c i m a . E c c l e s i a t y b e r c i n e n s i s in Tartaria .
O m n e s istae ecclesiae et singulae, u t c u n q u e p o s s e n t habere
p a r o c h u m , s e d in rei v e n t a t e plures s u n t ecclesiae q u a m sa-
c e r d o t e s a d illas r e g e n d a s .
In hac t o t a d i o e c e s i 8.000 c a t h o l i c o r u m p l u s m i n u s repe-
r i u n t u r , s e d o m n e s fere H u n g a r i e x T r a n s y l v a n i a egredientes
e t s u c c e s s i v e l o c a t i e t p r o c r e a t i ; p a u c i i n t e r illos i n v e n i u n t u r
Valachi; inveniuntur t a m e n ; totus autem iste pusillus grex
reperitur inter schismaticos.
I t a c o m p e r t u m e s t q u o d h i c d e s c r i b i t u r in v i s i t a t i o n e e p i s ­
copali facta p e r m o d e r n u m e p i s c o p u m s u p r a expressum.
Stanislaus R a y m u n d u s Iezierski, episcopus baccoviensis.
1
Din CiubSrcifl.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E L A ISTORIA CATOLICISMULUI 103

XL.

laşî, 1 8 Novembre st. v. 1 7 4 1 .

C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t s c u t e ş t e p i v n i ţ a Iesuiţilor din Iaşi

«de c a m ă n ă , d e bezmăn, de braneşte, de buor, de cupărit
1
şi d e t o a t e b e i l i c u r i l e , o r - c ă t e a r fi p r e a l t e pivniţî» .

XLI.
Iaşi, 9 Ianuar 1 7 4 4 (?).

Z a p i s . C a m a r t u r î şi s W e n c e s l a u s C a z i m i r u s S p i n a , tympa-
n i s t a » , şi «frater R o m u a l d u s C o r d i a b A n g l o n o , M i n o r u m S.
Francisci Conventualium apostolicarum Missionum Moldavis
prçfectus, necnon locorum adiacentium». în actul însuşi se
s p u n e c ă o v i e d e la C o p o i i s e v i n d e «Sfinţăi S a l e părintia-
luî R o m i i a l t o C a r d i D a m i o n i , din ţara frăncească, prefectu de
la b i s i a r i c a u n g u r e a s c ă d i n laş».

XLII.
i u
Iaşi, i Septembre st. v. 1 7 4 4 -

N i c o l a e B a c a l u l face u n c o n t r a c t p e n t r u un l o c cu «prio-
tul I o n F r a n ţ ă s c u l M a r i e Auxiliia, viţă-prefectul d e la sfânta
mănăstire unguriască den Eş». Acesta semnează: «Ego fra­
ter Ioannes Maria Ausilia, v i c e p r ç f e c t o (sic) Missionum sa-
crarum provincie Moldaviç, testor nos solenniter convenisse».
Alţi marturï: « F r a t e r Basilius Frenk, Minorità Conventualis;
Fridericus Christianus Stahl, secretarius»,

XLIII.
Iaşi, 2 5 Octombre 1 7 4 4 .

Contract între «Anton Voroavâ» ( s e m n e a z ă : S e r m o ) şi s o ­

ţ i a l u ì , d e o p a r t e , şi I o a n R e n g e r s k i şi F r a n c i s e F a r e c h o w s k i ,

1
Din acelaşi an sînt privilegiul pentru episcopul «Stanislav Ezîrschiia» şi
pentru via lut <Toma spiţăr>, publicate, ambele, cu modernisărî, în Uricariul,
V, pp. 418-21.
104 R E G I S T R E D E SOCOTELI

«superior răzedinţi den Eşî», de alta, pentru o casă făcută

p e locul I e s u i ţ i l o r : A n t o n v a d a u n leu pe a n ; cu urmaşii
1
l u ì s e v a face a l t ă învoială .

XLIV.
Frînceşfî, 1 2 Iunie 1 7 4 6 .

T e s t a m e n t al luì «Michael Lukâcs, incola in Moldavia,

h a b i t a n s in v i c i n i t a t e , a d P o n t e m Leloi dictum, n a t u s et edu-
catus in fide r o m a n a - c a t h o l i c a » . S ă fie îngropat «in c e m i t e -
rio catholico iassiensi». Lasă nişte vite nepotului Valentin,
altele nepotuluî Petru (şi «equam quam 14 leoninis emi»).
F a c e şi u n d a r « a d m o d u m Reverendis Patribus iassiensibus,
videlicet Reverendissimo patri praefecto Francisco Antonio
Manzi et patri Basilio F r e n k » . « L l a b u i t » , s c r i e el, « m e u s p a -
rens u n u m locum pro una d o m o : penes d o m u m Martini Un­
g a r i » . — « S i g n a t u m in p a g o F r i n e s e s t i , a d P o n t e m L e l o i , 1 7 4 6 ,
die 1 2 Iunii». M a r t u r : F r e n k .

XLV.

laşî, 1 2 Septembre st. v. 1 7 4 6 .

Ioan M a v r o c o r d a t . Află « p r e c u m că, a f a r ă d i n o b i c e i u l cel

v e a c h i û a ţ ă r ă î , s ' a û r ă n d u i t s ă v i e la ţ a r a n o a s t r ă a M o l d o v i ï
d e la ţ a r a unguriască încă doï paterï ezoviţî, piste ceï doï
care e s t e obiceiû veachiû d e să t r i m i t d e la ţ a r a l e ş a s c ă , şi,
văzindu D o m n i a Mia p r e c u m că acestu lucru pricinueşte tul­
b u r a r e şi n e t o c m i r e , s p r e s t r i c ă c i u n e o b i c e i u r i l o r v e a c h î » , or­
d o n ă P r e f e c t u l u i a nu-î p r i m i . P o r u n c i în a c e s t s e n s s ' a û dat
şi « s t r ă j e r i l o r c e s î n t la h o t a r ă l e ţ ă r ă î noastre».

1
în Iaşi, la I I Februar 1 7 4 6 , se vinde o vie către «părintele Franţiscul
Parehovschi, superiorul Ezoviţilor den Eş>. —-La 4 April 1 7 4 7 , <eîi Anton
Voroavă, împreună cu soţul mieu Anna», dă o scrisoare «Sfinţii Sale părinte­
l u i Franţăsco Manzi, prefectului besericilor ungureşti den Moldova», pentru
via de la Miroslava. Jos, se ceteşte: «Antonius Sermo kuuxure meo Ana
mana propria supskripsi» (sic!).
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 105

XLVI.
Iajï, 1 3 Octombre st v. 1 7 4 6 .

Nos Ioannes Mauro Cordatus de Scadati, Dei gratia ter-

rarum Moldaviae princeps.
U n i v e r s i s ac singulis t e n o r e p r a e s e n t i u m n o t u m facimus at-
que profitemur exhibitorem praesentium, admodum reveren
dum p a t r e m Basilium Frenk, Ordinis Minorimi Conventualium
S. F r a n c i s c i , S S . M i s s i o n u m a p o s t o l i c a r u m p e r M o l d a v i a m m i s -
s i o n a r i u m l i n g u a e q u e latinae hic Iassiis p r o f e s s o r e m , p r o neces-
sitatibus n o v a e ccclesiae, cuius aedificium c o n c e s s i m u s , infini-
tas provincias r e g n u m q u e Hungariae excurrere gestire supe-
r i o r u m q u e ipsius permissu d e c e n t e r n o s sollicitasse ut litteris
commeatus veritatisque testimonio quodam ipsum muniremus.
N o s , p e t i t i s i p s i u s l i b e n t e r a n n u e n t e s , p r a e s e n t e s ipsi c o n c e s ­
simus, o m n e s ac singulos, cuiuscumque Ordinis et status sint,
quia p a r est, humanitate rogantes atque obtestantes u t li-
b e r u m ipsi t r a n s u m a i et redituna b e n i g n e c o n c e d e r e velint ; n o s
g r a t a s vices quavis in occasione exlaibere non deerimus. In
quorum fidem p r a e s e n t e s s u b s c r i p s i m u s e t sigillo n o s t r o mu-
niri i u s s i m u s . D a t u m Iassiis, 1 3 O c t o b r i s st. v. 1 7 4 6 .

XLVII.

Iaşî, 3 0 Mart st. v. 1 7 4 7 .

Ioan M a v r o c o r d a t iartă de «camănă, de bejman, de său

d o m n e s c u , d e n a o r t ă s ă p i e şi d e t o a t e a n g ă r i e l e c ă t e v o r fă p e
a l t e t r u n c h i u r i , o r i d o m n e ş t i , o r i a z a p c i i l o r » , «un t r u n c h i u de
m e s e r n i ţ ă de tăiat carne, ce ar avè a i c i în t â r g u în E ş ; a-
g i u n g â n d u la scăpăciune biserica unguriască».
106 R E G I S T R E D E SOCOTELI

XLVIII.
Iasï, 1 3 Octombre st. v. 1 7 4 8 .

Constantin Mavrocordat d ă u n privilegiu «lui A n t o n pre­

fectul b i s e r i c i f r ă n c e ş t î d e aice din Iaşi», pentru o a m e n i i d i n
s a t e l e luT, c a r i , încă din întăia D o m n i e , «prin cărţi tipărite
cu p e c e t e D o m n i i M e l e , s ' a û h o t ă r i t » . S e o r d o n ă d i n noti s ă ­
tenilor din T r e b e ş s ă se ţie de acea orînduială. — «Canta
1
Hatman» .

XLIX.

Iaşi, 9 Novembre st. v. 1 7 4 8 .

3
D u p ă ordinul luî V o d ă p e n t r u cele d o u ă s p r e z e c e zile , oa­
menii din T r e b e ş vin, cu preuţif, înnaintea luî «beizadea» şi
se învoiesc cu «părintele A n t o n » «să d ă m , d e t o t c a s a r i u l ,
d e o m , c î t e ş e s e p o l t u r a c î (polck) şi s ă f a c e m şi o c l a c ă d e
c o a s ă , cioè 6 p o l t u r a c î , 2 0 b a n î per polck, cioè una piastra
per casa entru un zi pe an, şi, c î n d a r t r e b u i sfintei biserici
s ă s ' a c o p e r e , s ă o c o p e r i m , şi t o a t e s ă d r e g e m a l e b i s e r i c i i ' » ,
î n a c e s t c h i p s e v o r i e r t a c e l e d o u ă s p r e z e c e zile. — Ungurii
s e m n e a z ă , în c a p c u V o r n i c u l ; c u e i şi « I v o n V e l L o g o f e t şi
3
besedè» .

L.

Iaşî, 3 1 Decembre st. v. 1 7 4 8 .

«Anton Niamţul, trămbaciul domnesc», dă un zapis «du-

misale Stefan Papadopulu, vtori A r m a ş » , pentru vînzarea a

1
După o copie cu litere latine şi ortografie fantasista. — La o dată necu­
noscută (ortografia copiei e aceiaşi), «vechilul mănăstirii» [catolice din Iaşî]
arată Domnului că la Sf. Gheorghe Ungurii din Mărgineni şi posluşniciî mă­
năstirii din Baraţi capătă de la Vistierie carte <ca cu acel treizeci posluşnicl
a mănăstiri să plătească birul capete 1 9 0 lei, şi de la cinstita isprăvnicie s'aû
dat o carte Vornicului către căpitan pre acè somă». Dar se fac abusurî : căpi­
tanii cer pe nedrept a li se căra vin, mîncare şi altele: «şi pentru ciubote el
cer zece lei la Bă'răţenî».
2
V. ordinul tipărit în Noua revistă rornină de la i-i* Novembre 1 9 0 0 .
3
După o copie cu litere latine, în ortografia ştiută,
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 107

p a t r u p o g o a n e d e v i e Ia M i r o s l a v a , «unde să n u m e a ş t e V a l e a
luî Ş t e f a n - V o d ă , p e moşiia râpăosatuluî Costandin Rusetu, ce
au fost Vornic-Mare». Ca martur, şi «Anton Ungurul cel
ş c h i o p , ce-î zic V o r o a v ă » . « F r a t e r Basilius F r e n k , testis». An­
1
ton Neamţul semnează «Antonj Schmidt, Trompeter» .

LI.
Iaşî, io April st. v. 1 7 5 0 .

Constantin Racoviţă acorda, pe basa unui raport al luî

Moise Cocoranul, din 18 I u l i e 1 7 4 9 , u n p r i v i l e g i u p e n t r u Ho-
rileştî luî «Mateî Ţi...norovicî, supe[ri]or d e la b i s e r i c a pa-
pistăşască din t ă r g u din l a ş » . Boieri': Iordachi Cantacuzino
Vel Logofăt, Costachi Razul Vel Vornic de Ţara-de-jos, Ioan
Bogdan Vel Vornic d e Ţ a r a de-sus, T o a d e r F a l a d i Hatman,
Iordachi Vel Postelnic, Aristarho Hrisosculeo, Vel Spătar,
Mihalachi Sturdza Vel Paharnic, Radu Racoviţă Vel Vistiernic,
Dumitrachi Calmăşul Vel Ban, Constantin S t u r d z a Vel Stolnic,
L a s c a r a c h i Vel Comis.

LII.
Iaşî, 1 0 Decembre st. v. 1 7 5 2 .

C o n s t a n t i n R a c o v i ţ ă a r a t ă că «cinstitul prefecţii Clementu

Laidetu» se plînge de «Adalbert Sşimanovscbi şi G r i g o r i e
Bogudanovicî, Ezoviţiî leşeşti», pentru c ă au î n c ă l c a t u n loc
de la F r a n c i s c a n i . Cercetarea o face I o r d a c h i Cantacuzino,
Vel Logofăt. «S'au g ă s i t şi o î m b l ă t o a r e , făcută t o c m a supt
pariî gardului Prefectului, p a n ă unde şi morţiî lor pe lăngă
g a r d u d e c ă t r ă ţ i n t e r i n u l bisericii' să află î n g r o p a ţ i ; c a r e p r i ­
c i n u i a d i n u e r a cu p u t i n ţ ă s ă p o a t ă s u f e r i c ă n d îşî face s l u j b a
morţilor.»

LIII.
Iaşî, 1 8 Septembre st. v. 1 7 5 3 .

M a t e î Ghica dă un privilegiu p e n t r u biserica d e piatră, ce

cereau «Franţiscaniî». « Ş t i m că, d e c ă n d n e - a m p o m e n i t , am

1
La 6 April 1 7 6 8 , «Chepacî şi cu femeaia mea Ileana» vînd o vie la Mi­
roslava, <în Valea luî Ştefan-Vod», cu «patrndzSé de leî bătuţî, banî gata».
108 R E G I S T R E D E SOCOTELI

a p u c a t a v ă n d eî b i s e r i c ă a i c ï în I a ş i , şi a u t o t a v u t p a n ă c e ,
d i n m u l ţ i m e a a n i l o r , s a u s u r p a t » . C e r u s e şi c ă p ă t a s e v o i a d e
r e c l ă d i r e d e la G r i g o r e - V o d ă , c a r e e î n s ă s t r ă m u t a t a t u n c i în
Ţara-Romănească. Anaforaua relevează că «încă den descăli-
câtoarea ţării, din zilele a l t o r l u m i n a ţ i răposaţi D o m n i , aû
a v u t eî b i s e r i c ă aicï în I a ş î , şi n u n u m a î aici în Iaşî, ci în
t o a t ă ţ a r a M o l d o v e i , î n c ă p r e a l o c u r e a au m ă n ă s t i r i m a r i de
p i a t r ă , cu î n n a l t e zidi[u]rî, fiind-că s ă n t u c ă t e v a s a t e m a r î î n t r e g i
tot de Unguri papistaşî de acestea, care toţ dau b i r u la
V i s t i r i e , şi ţ a r a n o a s t r ă a r e m u l t folos şi a j u t o r i t i d e la d î n ş i î » .
O semnează Vistierul, Mitropolitul, H a t m a n u l , Vornicul, Lo­
gofătul.

LIV.
Iaşi, 1 5 Novembre st. v. 1 7 5 4 .

«Răducanul pisar, î m p r e u n ă cu s o ţ u l mieii V a r v a r a » , dau

1
z a p i s «la m ă n a d u m i s a l e D i c ă i t i p o g r a f » p e n t r u via d e la C o p o u ,
l î n g ă a luî « N e c u l a l sin A n d r e i p i s a r u n g u r e s c u » . C a m a r t u r :
«frater B a s i l i u s F r e n k , O r d i n i s M i n o r u m C o n v e n t u a l i u m , m i s -
s i o n a r i u s a p o s t o l i c u s , in a b s e n t i a R e v e r e n d i s s i m i patris Prae-
fetti, m a n u propria».

LV.

Iaşi, tiu Februar 1 7 5 6 .

« A d e c ă t e eu Ş t a l u p i s a r i u l û » f a c e u n z a p i s «părintelui Ia-
zuvitulul Sfinţii Sale Adalbertu, superior», pentru vînzarea
u n e i viî la M i r o s l a v a . S e m n e a z ă « F r i d e r i c u s C h r i s t i a n u s S t a h l »
şi « I o s e p h u s M i c h a u d , secretarius».

LVI.
Iaşi, 6 Maiii st. v. 1 7 5 6 .

Constantin Racoviţă ordonă luî «Vel V a m e ş î » a face să

se observe privilegiul, pe care-1 aii «preuţiî d e la bisearica

1
Ceteşte Duca. E un cunoscut tipograf, de origine Grec.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 10

u n g u r i a s c ă d e a i c e d i n I a ş i » , «ca s ă i à c i t e u n a o c ă d e u n t u
1
de lemnu pe lună, din v a m a domniască» .

LVII.
176...

«Decreti della S a c r a Congregazione contro de' padri ge­

suiti, c h e p r e t e n d o n o far c h i e s a . Q u e s t i o n i p e r r i s p o n d e r e a l l a
Sacra Congregazione per informarla delle missioni. Queste
risposte furono spedite neh' A g o s t o del 1 7 6 (sic) col padre
M. S p e r c o , c h e a n d ò in R o m a . » [Numai titlul.]

LVIII.
Horleştî, 2 3 Mart st. v. 1 7 6 1 .

P r o c e s al s ă t e n i l o r cu preotul iesuit de acolo. Cu prede­

cesorul său, care a murit de ciumă, eï aveau învoială «de-ï
aducè pe an de t o a t ă casa cate 2 cară de lemni şi c ă t e 2
g ă i n i , şi-î d a şi d e j m a pe obiceiu din toate». Cel nou cere
u n leu şi « d e j m a d i n s ă m ă n ă t u r î » , a r ă t î n d că altfel îî va g o n i .
Domnul judecă «că el n u p o a t e ca s ă s t r ă m u t e oamenii tur­
n i c i d e p e m o ş i e s a , fiind t r ă i t o r i a c o l o şi a ş e d z a ţ î d e multă
v r e m e » , şi a p r o b ă p l a t a u n u i s i n g u r l e u p e a n .

LIX.

Talpa, 9 Maiu 1 7 6 4 .

Atestat, «nomine vadamanorum et a l i o r u m d e p a g o T a l p a e

p r a e c i p u o r u m » , d e l à « e g o d a s c h a l u s illius e c c l e s i a e , S t e p h a n u s
Bartok», care iea la dînsul clopotul d e la G a l a ţ i , «quç in
d o m o patris de F a r o a n o stat», pană ce « e c c l e s i a in Galacsz
edificaretur».

1
Un asemenea privilegiu-1 dase întăiii Grigore Ghica la 5 Maiu 1 7 2 7 . —
In 1 7 5 9 proces al preotului «Iazoviţilor» cu un salahor, etc. din moşia Hor­
lestï: acesta e condamnat a-şt «ridica casa» din sat, unde preotul nu voià sà-1
rabde, oferindu-se a-î scoate lucrurile pe sama sa.
110 R E G I S T R E D E SOCOTELI

LX.
laşî, 3 August st. v. 1 7 6 7 .

G r i g o r e G h i c a a r a t a că «IazoviţiT» s ' a û p l î n s că u n chiriaş

al d u g h e n i l o r lor a dispărut de maî m u l t e lunî, lâsîndu-şî
marfa încuiată. «Poruncim Domniia Mea dumitale Vel Agă
c a să m e r g ï la a c è d u g h e a n ă şi s ă a d u c î 2, 3 n e g u s t o r î t u r c î
şi c ă ţ v a d i n r u f e t u l b ă c a l i l o r , s ă d e s c u i a ţ i d u g h e a n a a c e a i a , şi,
ce marfă să va găsi într'însa, să o daţî toată în m ă n a luì
B a c a l b a ş a , c a s ă fie s u p t p ă s t r a r e a l u ì p ă n c e v a v e n i s t â p ă n i
aceï marfe ; d e care marfă s ă s ă facă i z v o d a n u m e , în care
să t e i s c â l e ş t î a t ă t d u m n e a t a V e l A g ă , c u m şi n e g u ţ ă t o r i t u r c î ,
p u i n d u - ş î p e c e ţ i l e lor, şi s ă s ă i s c ă l e a s c ă şi b ă c a l i î c e i c e s ă
vor î n t â m p l a faţă; care izvod împreună cu marfa să va da
la m ă n a l u ì Bacalbaşa, apoi dugheana, deşărtănduo, să o
dai supt stăpânirea maî sus numiţilor Iazoviţî.»

LXI.
Roma, 1 8 August 1 7 6 7 .

Dispensă pentru căsătorie, a c o r d a t ă după raportul luì «pater

F r a n c i s c u s R o t t i g l i o , O r d i n i s M i n o r u m C o n v e n t u a l i u m , in p r o -
vincia M o l d a v i e apostolicus missionarius»

LXII.
După 1 7 7 3 .

[Nota.] E s s e n d o e n t r a t e le t r u p p e m o s c o v i t e in Moldavia
l'anno 1 7 6 9 , in s e t t e m b r e , p e r o r d i n e di quel commandante,
d o v e t t e r o di là p a r t i r e p e r la l o r o p a t r i a li d u e p a d r i , o r a d e '
Gesuiti, missionarii apostolici, pel sospetto che avvessero
eglino qualche corrispondenza, perchè Polachi, colli confede­
r a t i . C i ò e s e g u i t o , il P a d r e P r e f e t t o d ' a l l o r a di q u e l l e m i s s i o n i ,
c o n s i d e r a n d o la g r a n d e n e c e s s i t à d i là a v v e r e due padri po-

1
La 9 Novembre 1 7 7 2 , permisie acordată de «frater Emmanuil Pam.gioia,
parochus de Hus>.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 111

lacchi, d e quali u n o a l m e n o s a p e s s e a n c h e la l i n g u a tedesca,

s c r i s s e col c o n s e n t i m e n t o della S a c r a C o n g r e g a z i o n e di P r o ­
p a g a n d a al p a d r e p r o v i n c i a l e d i R u s s i a , c h e li m a n d a s s e due
r e l i g i o s i m i n o r i c o n v e n t u a l i ; q u a l i a r r i v a t i , li p r e s e n t ò a S . E .
il f e l d m a r e s c i a l R o m a n z o w , di già informato che erano per
ordine d i R o m a là v e n u t i , p e r c h è n e c e s s a r i i ; e benignamente
p e r m i s e loro di là r e s t a r e ed esercitare 1' a p o s t o l i c o minis­
t e r o , e, d o p p o pochi anni, ricevendo detto padre Prefetto la
b o l l a di s o p p r e s s i o n e dei padri gesuiti, scrisse a Monsignor
Iezzerski, allora v e s c o v o di B a c c o w , pregandolo s'addoperasse,
sì p r e s s o S u a R e a l M a j e s t à , c h e la S e r e n i s s i m a R e p u b b l i c a , g o ­
dendo avventurose delle m i s s i o n i la l o r o p r o t t e z i o n e , c h e il
censo della s o m m a capitale di 20 mille fiorini, f o n d a t o nei
beni di c h i a n n u a l m e n t e p a g a v a s s i alli n o t i d u e p a d r i g e s u i t i
d e l l a s o m m a c a p i t a l e di 20 m i l l e fiorini p o l a c h i , a t a l ' effetto
fondata (sic).

LXIII.
1775-

Col v e n e r a t o c o m m a n d o del Serenissimo nostro principe

Alessandro Ghika, dimostratoci dai signori senatori ordinati
p e r q u e s t i affari, che d o b b i a m o a n d a r e a s t i m a r e la c a s a d i
un Zingaro, che è fabbricata sul l u o g o d e ' G e s u i t i , s i a m o stati,
e d il p r e z z o che abbiamo trovato conveniente si dimostra
q u i b a s s o , e s s e n d o c e n e è di l e g n o , e d il l e g n o v e c c h i o , tolto
d a a l t r a c a s a , la q u a l e , r i d o t t a in s o m m a , f o r m a p i a s t r e t u r c h e
25, e più piastre 23 per le l e g a t u r e e lavori da muratore,
e s s e n d o fatti d a C r i s t o d o r o Ciuma. Questa stima hò sotto­
1
s c r i t t o io A p o s t o l o , c a p o d e ' f a l e g n a m i , n e l 1775 .

LXIV.
, laşi, 8 Decembre st. v. 1 7 7 6 .

Grigore Ghica dă privilegiu pentru zidirea noueï biserici

c a t o l i c e . « C a s e să facă zidiri d e p i a t r ă p r i n o r a ş e , cunoscut

1
în 1 7 7 4 găsim caşuri supuse Propagandei de Anton Mauro, vice-prefect
al Misiunii din Moldova.
 112 REGISTRE DE SOCOTELI

i a s t e , n u n u m a ï c ă a d u c e a c e a s t a p o d o a b ă o r a ş i l o r , c e şi o b ş t i i
folosinţe şi a p a r a r e , mai ales la o v r e m e cănd se întâmplă
foc. D e v r e m e d a r că d e c â t v a a n i m a î î n n a i n t e rămleniasca
a c a t o l i c i l o r b i s e r i c ă , c e aii fost a i c e în o r a ş u l I a ş i î , s ' a û t î m p l a t
d e s ' a u a p r i n s u , fiind d e l e m n u , d i n t r u c a r e s ' a û p r i c i n u i t n u
puţină p a g u b ă şi s t r i c ă c i u n e caselor orăşanilor», se dă per­
m i s i a , « m ă c a r c ă şi p â n ' a c e r e a c e a s t ă v o e n ' a û fost oprire
de cătră noi p e n t r u un lucru ca acesta, care iaste de apă­
r a r e foculuî, p r e c u m şi m a î s u s s ' a u arătat.»

LXV.
Roma, io August 1 7 7 7 .

Se permite de Congregaţie luì «fra Giuseppe Martinotti,

Minore Conventuale e vice-prefetto delle apostoliche missioni
d i M o l d a v i a » , a v i n d e «al s i g n o r C a t a r g i ù , g e n e r o d e l s i g n o r
principe Gregorio Ghika, attuale regnante di Moldavia, un
p i c c o l o p e z z o di terreno vicino alla r e s i d e n z a del Prefetto,
inculto per altro ed infecondo, quale di più già a p o c o a
1
poco và perdendosi» .

LXVI.
Iaşî, după 1 1 Octombre 1 7 7 7 .
Altezza Serenissima,
Il p r e f e t t o d e p a d r i e c a t t o l i c i l a t i n i a b i t a n t i n e l l a M o l d a v i a
s o t t o il felice g o v e r n o p l e n i p o t e n z i a r i o di V o s t r a A l t e z z a , u m i l ­
m e n t e p r o s t r a t o al di lei t r o n o , l e r a p p r e s e n t a e s u p p l i c a come
segue.
D o p o la c a t t i v i t à d e l l a M o l d a v i a s o n o p e r s e v e r a t i a d e s s e r v i
s e m p r e li v e s c o v i latini di B a c c o v i a p e r m o l t i l u s t r i , s i n c h é la P o ­
l o n i a a v e v a q u a l c h e g i u r i s d i z i o n e m i s t a s o p r a la s t e s s a M o l d a v i a .
P r e s o p o i c h e n e e b b e il t o t a l e d o m i n i o la P o r t a , il v e s c o v o

1 0
Mai avem, cu data de 4 Novembre 1 7 7 7 , listă de casurï reservate,
trimeasă de Congregaţie lui «Reverendo patri magistro Antonio Marie Mauro,
Ordinis Minorum S. Francisci Conventualuim et in convento Locami domino».
Pe V° , o cerere de divorţ din partea unui locuitor, care şi-a prins nevasta,
«cu nisti Turci curvind» şi «en aşternut se piscia».
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 113

l a t i n o si r i t i r ò nelio S t a t o di P o l o n i a , g o v e r n a n d o il s u o po-
polo latino per mezzo de' nostri padri italiani; benché alle
volte h a n n o t e n t a t o di g o v e r n a r l i p e r m e z z o d e n o s t r i padri
germani o p o l a c c h i , m a , n o n r i u s c e n d o g l i , d i n o v o si avvalse
d e ' soli I t a l i a n i .
M o l t o h à p r o c u r a t o R o m a a s s i e m e c o ' p r i n c i p i di M o l d a v i a
p e r i n d u r l o a d a b i t a r e t r a la s u a g r e g e , e l a v e r e b b e seguito
se n o n vi fosse s t a t o t i m o r e di q u a l c h e t u r b o l e n z a c o n la P o -
lonia. F i n a l m e n t e R o m a , a d i n s i n u a z i o n e delli s t e s s i principi,
stabilì in lassi un prefetto independente dall' vescovo di
B a c c o v i a , r e s i d e n t e in P o l o n i a , p e r g o v e r n a r e il p o p o l o l a t i n o
d i v i s o in t r e n t a e p i ù villaggi, con c h i a m a r s o l o p e r lo c r e -
s i m o o a l t r o q u e l v e s c o v o , c h e più gli p i a c e , o d a l l a P o l o n i a ,
o dal d o m i n i o della Turchia.
Q u e s t o prefetto, n o n solo d a R o m a è arricchito di molti
p r i v i l e g g i s p i r i t u a l i , q u a s i al p a r i d ' u n v e s c o v o , m a a n c h e da-
gli s t e s s i p r i n c i p i , c o m e c o s t a d a q u a r a n t a e p i ù g r i s o v o l i , o
s i a n o e d i t t i , c o n t u t t i i suoi r e l i g i o s i , e d i c h i a r a t o immune ed
e s e n t e d a o g n i d a z i o e p e s o , c i o è d a vacarito, da vatrarito,
d a fumarito, d a giutorinza, e lo s t e s s o p r i v i l e g i o e d i m m u n i t à
fù c o n c e s s o a n c h e alla s e r v i t ù d e ' m e d e s i m i p a d r i , anzi a s e i
a l t r i s c u t e l n i c i , o s i a n p r i v i l e g i a t i . E q u e s t i p r i v i l e g g i gli h a n n o
g o d u t i e gli g o d o n o s i n o all' u l t i m a m e n t e scaduto principe ;
siccome h a n n o s e m p r e a v u t o i prefetti e p a d r i d a principi la
p o t e s t à di c a r c e r a r e e c a s t i g a r e i s u d d i t i latini deliquenti.
L a residenza del p r e f e t t o è sempre stata in quella città
d o v e il p r i n c i p e risedeva, et ivi avevano publica chiesa e
o s p i z i o , s i c c o m e al p r e s e n t e r i s i e d o n o in Jassi, perchè resi-
denza attuale de' principi.
P e r r a g i o n e d e l l a p o v e r t à d e latini, n o n h a n n o mai potuto
e d i f i c a r e c h i e s a di p i e t r a , s i c c o m e p e r l o s t e s s o m o t i v o i G r e c i
moldavi non l'hanno inalzata di p i e t r a , toltine certi luoghi,
dove, non d a p o p o l i , m a d a p r i n c i p i , c i ò si è e s e g u i t o .
T r e v o l t e n e l l a c i t t à di J a s s i a n c h e n o i h a b b i a m o p r e p a r a t o
il m a t e r i a l e p e r fabbricare la n o s t r a antichissima chiesa di
p i e t r a , m a la p r i m a v o l t a I o a n V o d a , p o s t i li f o n d a m e n t i , la
r o v i n ò , f a c e n d o g l i e n e p e r ò I d d i o p a g a r il fio, c o m e m i p a r e ,

62174. Voi. 1. 8
114 REGISTRE DE SOCOTELI

1
da quel m o m e n t o . La seconda volta il principe Racovizza
m a n d ò il s u o L i n c i a p r e n d e r c i d e l nostro terreno il mate-
r i a l e , d e l v a l o r e d i 1 5 0 0 p i a s t r e , c h e a n c o r ci d e v e ; e q u e s t i
2
p u r e n e h à p a g a t o a D i o il fio . Raccoltone poi sett' altre
c e n t o p i a s t r e , c e le t o l s e l ' i s t e s s o Linci per fabbricare con
e s s e la d o g a n a , c h e d o p o d u e m e s i la divina vendetta con-
sunse da fondamenti. O n d e , astretti dalla povertà, l'abbiamo
f a t t a di l e g n o , sin c h e nel p a s s a t o o t t o b r e fù c o n s u n t a dalle
fiamme; il c h e n o n sarebbe avvenuto, con tanto danno, e
n o s t r o e d e c i t t a d i n i d i l a s s i , s e f a b b r i c a t a si fosse d i p i e t r a .
E q u e s t a n o s t r a c h i e s a d e J a s s i q u e s t a s o l v o l t a si è b r u c i a t a ,
come potiam provare con molti d o c u m e n t i de predecessori
di V o s t r a A l t e z z a ed altri, n o n g i à p i ù v o l t e , c o m e s e n z ' al-
cun f o n d a m e n t o v a n dicendo alcuni nostri disfavorevoli.
In q u e s t a i n a s p e t t a t a calamitosa disgrazia ritrovandosi l'attu-
ai p r e f e t t o , u m i l i s s i m o o r a t o r e di Vostra Altezza, di essere
s e n z a c h i e s a , c o n le l a g r i m e a g l i o c c h i , p r o s t r a t o al t r o n o di
e i , la s u p p l i c a a v o l e r e c o n d i s c e n d e r e c h e d e t t a c h i e s a i n c e n -
d i a t a si rialzi, se le p a r e c o n v e n i e n t e , u t i l e e g i u s t o , c o m e è
a p p a r s o al s u o p r e d e c e s s o r e , a c c i ò il n o s t r o commune Iddio
e Gesù Cristo anche da latini sia lodato in J a s s i . E, se
q u e s t a c h i e s a si p e r m e t t e r à farsi di pietra, benché ci sarà
p i ù d i s p e n d i o s a , s a r à di m a g g i o r s i c u r e z z a d e l l a s t e s s a A l t e z z a
Serenissima, c h e tra latini ancora a c q u i s t e r à p e r ciò nome
immortale.
Altezza ! A m e p a r e c h e li p a d r i i t a l i a n i n o n sieno tanto
indegni di q u e s t a g r a z i a e n o n si m e r i t i n o t a n t o rammarico,
p e r c h è t u t t i li p r i n c i p i vostri antecessori gli hanno sempre
sperimentati e trovati tutti fedeli ; non mai avidi de' beni
t e m p o r a l i , m a d e l l a s o l a g l o r i a di Gesù Cristo, nemici sem-
p r e d e l l ' a v i d i t à e r i c h e z z e . S e m p r e s o n o s t a t i z e l a n t i in p r o -
movere anche i vantaggi temporali de' Serenissimi principi
con predicare a loro parrocchiani la d i p e n d e n z a , ubbidienza,

1
Pentru prigonirea catolicilor supt Ioan-Vodă cel Cumplit, v. şi maî
departe, la data de 1 3 Ianuar 1 8 0 6 .
2
Domnul e Constantin Racoviţă, iar ministrul Linchoult ì'atné, tăiat la
Constantinopol în 1 7 6 0 .
 DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 115

fedeltà e t r i b u t o al loro principe, richiamandoli e ricondu-

c e n d o l i n e l di lui S t a t o , q u a n d o fuggivano per li t r o p p i ag.
g r a v j ; facendo a g a r a i p a d r i p e r più multiplicare e rendere
f r u t t u o s o al p r i n c i p e il s u o v i l l a g g i o , c o n c o n d u r v i novi abi-
tatori da Stati vicini, talvolta anche con disgusto dell' I m -
peratore e de' Polacchi. E questo si è il motivo per cui i
n o s t r i p a d r i italiani n o n possono passare per la Polonia e
G e r m a n i a n e l r i t o r n a r e in I t a l i a .
Moltissimi Greci Moldavi passano a populare la Transil-
v a n i a , m a n o n m a i c i ò si è p e r m e s s o a latini da nostri pa-
dri, ma bensì anzi moltissimi, e Transilvani, ed O n g a r i , h a n n o
essi stabilito nella Moldavia con vantaggio de' Serenissimi
p r i n c i p i . E simili p a d r i , c h e p e r ciò dovrebbero essere gra-
z i a t i e a c a r e z z a t i d a p r i n c i p i , a v r a n n o a soffrire il rammarico
di s t a r s e n z a c h i e s a n e l l a c i t t à di residenza d e ' stessi prin-
cipi ? S i m i l i b e n e f a t t o r i d e ' M o l d a v i , a n z i d e ' p r i n c i p i , si m e -
r i t a n o c h e gli si d i c a d a m i n i s t r i di sua Corte che lascino
e o s s a d e l o r o m o r t i e il s a c r o l u o g o d e l l a c h i e s a e v a d i n o
a fabbricarla a l t r o v e , c o m e i n d e g n i di c o a b i t a r e vicino a chi
s e m p r e hà rispettato, a m a t o e servito con fideltà e profitto ?
Un animo grande, un cuor pietoso, g r a t o e benefico, come
q u e l l o di V o s t r a A l t e z z a S e r e n i s s i m a , n o n soffrirà m a i tal c o s a .
Altezza! Rifletta non solo a questo p o c o c h e io h o ac-
cennato, m a a d altri m a g i o r i utiii a n c o r a ed onori che ne
d e r i v a n o a principi dall' avere nella sua capitale una chiesa
p e r c o m m o d o di quelli c h e v e n g o n o e s t a n n o n e l l o S t a t o , n o n
per utile p r o p r i o m a sol p e r far d a p a s t o r e alle p e c o r e frut-
tifere del Gran Signore e del principe, contentandosi essi
del solo s o s t e n t a m e n t o diurno. Tutto il frutto delle pecore
' a ţ i n e è del p r i n c i p e , e n o n a v r a n n o n e p p u r e , come per ca.
p a n n a , una chiesa quei Dastori tedeli t h e le custodiscono e
fan fruttare? Altezza! L a giustizia u m a n a , civile, ecclesias-
tica, divina e n a t u r a l e , n o n lo c o m p o r t a . L'indole benefica,
onestissima di V o s t r a Altezza, veramente d e g n a di un prin.
c i p e , n o n lo p e r m e t t e . S i a m o t u t t i c r i s t i a n i ; t u t t i s e r v i a m o il
medesimo Gesù Cristo. Ci basti il danno che ci fanno, il
b ; n che impediscono a noi c r i s t i a n i i n c n i : i di Cristo. La
116 REGISTRE DE SOCOTELI

grazia dipende unicamente da Vostra Altezza, perchè pleni-

n i p o t e n z i a r i a . M a , s e m a i ella a p p r o v a e g i u d i c a s p e d i e n t e e
n e c e s s a r i o , si facci u s o d i q u a l c h e a l t r o mezzo, non pregiu­
d i z i e v o l e alla di lei g i u r i s d i z i o n e assoluta e al d i lei g e n i o ,
a b b i la b o n t à di s u g g e r i r m e l o , a c c i ò la g r a z i a le possiamo
sempre riconoscere d a Vostra Altezza, p a d r o n e e benefattore
n o s t r o e d e ' n o s t r i latini. L a g r a z i a c h e c h i e g g o è g i u s t a , d i
g l o r i a di G e s ù C r i s t o , d e l l a s u a s a n t i s s i m a madre assunta al
c i e l o , d i cui la c h i e s a n o s t r a p o r t a v a il nome, di onore di
Vostra A l t e z z a , e il c o n c e d e r l a d a lei s o l a d i p e n d e . Laonde
s p e r o di ottenerla.

LXVII.

•778.

iModus agendi apostolicum minìslerium in Moldavia pa-

tribus missionariis per epiştolam instructivatn exhibitus ab
eorum patre praefecto anno ijyS.»
C u m s ă c e a r ă serviciile ţ e r a n i l o r . S a facă a v e n i fetele la
b i s e r i c ă « v e l a t o c a p i t e » , să o p r e a s c ă s c r î n c i o b u l : « c o n s i d é r a n t e s
q u o d sit perniciosa animae et corpori m a c h i n a illa, vulgo
skinciu, e l e v a r i s o l i t a t e m p o r e p a s q u a l i p r o lusu p u b l i c o i u v e n -
t u t i s u t r i u s q u e s e x u s » . S ă n u m e a r g ă a face s l u j b a la bîlciurl,
s ă nu facă n e g o ţ şi s ă n u p o a r t e a r m e , m a i a l e s o f e n s i v e ; s ă
nu fumeze «tabacum»: «quia t a m e n piaculum est g r a n d e a p u d
omnes hic iu Moldavia, nedum Moldovanos, sed etiam ca-
tholicos nostros, fumigatio a n t e s a c r a m c o m m u n i o n e m ». Or­
dine pentru « d a s c ă l i » . S â s e o b s e r v e la l u c r u s e r b ă t o r i l e , «nec
vulgo claca fieri permittant praedictis diebus, tanto minus
prose i p s i s s . O p r i t e l ă p t u r i l e în p o s t , d e c a r e s e scandalisau
1
« M o l d o v e n i i » . D u m i n e c a şi s e r b ă t o r i l e s ă s e ţ i e p r e d i c i . Să
deie instrucţie de catechism. S ă o p r e a s c ă s u p e r s t i ţ i i l e cu lu-

1
S'ati păstrat, din asemenea predicT, toate scrise cu litere latine : o «kasanie
pentru snffîetele din Purgator]', kari se spune en zioa den morzi sci la Dume-
neka al patrele dupe postul cel mare», un «cuventu despre inalliare sventei
Cruci la 1 4 Seplemvre rostita laScheja». într'un caiet de copie, tot în sec. al
XVIIIIea, «Alfavita cè sufieteaske», o cunoscută tipăritură din acel timp.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E ISTORIA CATOLICISMULUI 117

m i n ă r i l e d e n u n t ă şi d e b o t e z . « A d d e c l i n a n J o s a b u s u s buius
patriae, quos emendare videtur impossibile, se choreas fieri
solitas n o c t e p r a e c e d e n t i ad copulationem.» Măsuri pentru co-
m î n d : « c o m m e n d a r » . S ă n u m a î fie c ă l u g ă r i r ă t ă c i t o r i . Fiece
familie s ă d e a p a r o c h u l u î , ca « s e m b r i a » , «duas metretas tur­
ciei tritici s e u d u o pătrar popuscioi et alterius speciei; sin
minus, pretiutn equivalens, et hoc ad arbitrium p a r o c h i a n o r u m » .
L a n u n t ă s e va d a p r e o t u l u î 4 0 d e p a r a l e şi u n c a r d e l e m n e
sau alte 10 p a r a l e ; dascălului n u m a i 10, iar « c o m e s t i b i h a » , d a c ă
vrea mirele. La botez, 7 parale pentru preot, 3 pentru
1
dascăl .

LXVIII.
laş", 6 August 1 7 7 8 .

«Cu bună sănătate m ă 'nchin Domnielor Voastre, tuturor

H u ş e n i l o r c i n s t i ţ i . » î î m u s t r ă p e n t r u că p r e o t u l lor vrea să-î
părăsească « d e r â u t â l h a r i l o r şi d e p u ţ i n a o m i n i e a voastră».
N ' a r e b i s e r i c a p e a l t u l la î n d â m î n ă , şi n i c î n ' a r v e n i altul la
eî, c a r i aii f a i m a d e « n i a s c u l t ă t o r î , şi u n i i p r è î n d r ă z n i ţ i din
c a l e a f a r ă cu p r e u ţ i : c ă c î cbiceile v o a s t r e cele rele, p o p r i t e
d e B i s e r i c ă , n u le v e ţ î lăsa, c ă c î copiii v o ş t r i nu-î stăpîniţî,
c ă c i d e b i s e r i c ă nu p r è c ă u t a ţ î şi a g i u t o r i n ţ a c ă z u t ă p r e u t u l u l
v o s t r u , c a c u m s ă s e o d i h n e a s c ă , nu o daţi. N'am a t î t a su­
p ă r a r e p e n t r u satile t o a t e a Moldoviî, c u m a m de satul vostru
singur». Considere urmările plecării preutuluî. « D e la Iaşî, 6
l u n i a luî A u g u s t (sic) 1 7 7 8 [confirmat în 1785]. Slugă ple­
c a t ă : P r e f e c t u : P ă r i n t e I o s e p M a r t i n o t t i M . C. [ p ă r i n t e l e F e d e l
R o c c h i , M. C , Prefect].»

LXIX.
Rusciuc. 3 1 August 1 7 7 9 .

«Paulus Dovanlia, D e i e t S a n c t e S e d i s g r a t i a e p i s c o p u s ni-

copolitanus», către F e d e l e R o c c h i , « O r d i n i s S. P . Francisci,
Minorum Conventualium et missionarius apostolicus dioceseos

1
La urmă se adauge o soluţie dată la Roma, 1 0 Februar 1 7 8 8 , cu titlul :
«Din vorba avuta de la Presfinzit Papa».
118 REGISTRE DE SOCOTELI

nostrae nicopolitanae.» îl trimete la C o n s t a n t i n o p o l pentru

afaceri. « D a t u m Ruscichini, et nostra residentia, die 31 Au­
gusti 1779.»

LXX.

Iaşî, după 1 1 Octombre 1 7 7 9 .

[Scrisoare, p r o b a b i l ă către nunciul din V i e n a , a Prefectului',

c a r e m e n ţ i o n e a z ă p e «il v e s c o v o di B a c c o w , Monsignor Iez-
z e r s k i » , şi s c r i s o r i l e l u i d i n A p r i i 1775-]

.... In secondo luogo le significo c h e la protezione te­

desca è persi necessaria, m e n t r e , se fui fino ad ora, come
anche spero in a d v e n i r e , riguardato da questo Serenissimo
p r i n c i p e , C o s t a n t i n o M o r u z i , c o n o c h i o p i e t o s o , coli' a v e r m i e g l i
p e r d o n a t o nei d u e passati anni il t r i b u t o del v i n o c h e si ri-
c a v a d a l l e n o s t r e d u e v i g n e , c h e fù per ciaschedun anno di
circa 100 piastrç, quali d o v e v o infalantemente pagare, come
p a g a i e d io e i m i e i a n t e c e s s o r i nel t e m p o p a s s a t o , s e in o l t r e
con particolar cura mi hà fatta s e m p r e a m m i n i s t r a r e la g i u s -
tizia d a q u e s t o D i v a n o , p e r li affari sì s p i r i t u a l i , c h e t e m p o r a l i ,
p e r li q u a l i h ò a lui r i c o r s o , e finalmente ora mi graziò della
l i c e n z a di q u i p o t e r e d i f i c a r e la n o s t r a c h i e s a di p i e t r a a n o s t r o
b e n e p l a c i t o , t a m e n c r e d e r i o , in g r a z i a d ' u n a l e t t e r a di r a c c o -
mandazione benignamente a c c o r d a t a m i d a S. E . il generale
c o m m a n d a n t e d i T r a n s i l v a n i a ; e, s e li v e n i s s e u n a l e t t e r a di
ringraziamento per li suditti benefizii da persona in m a g -
gior d i g n i t à constituita, vie più si animarebbe a beneficarci
anche suppongo io, perchè è di natura liberale, q u a n d o è
stimolato, con qualche limosina per l'edificazione di detta
chiesa, quale nella futura e s t a t e i n c o m i n c i a r ò , a v v e n d o piastre
mille e d u c e n t o a tal' effetto, l a s c i a t e c i d a un nostro catto-
lico, e d a l t r e p i a s t r e 1 8 3 3 , quali, b e n c h é s i a n o f o n d o p e r la
manutenzione della residenza, non ostante, p e r c h è qui non
trovasi persona sicura per d a r l e col p r ò , si s p e n d e r a n o per
la d e t t a c h i e s a . . . .
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 119

LXXI.
Iaşî, după I I Octombre 1 7 7 9 .

[ R ă s p u n s u l u n u i P r e f e c t la o s c r i s o a r e p e n t r u <i b e n i q u i ri­
m a s t i d a l l ' e s t i n t a s o c i e t à » . ] I n t e n d o la p a r t i c o l a r p r o p e n s i o n e
c h e m o s t r a 1' E . V . a questi poveri cristiani, confirmatami
1
[şters ca şi : s i g n i f i c a t a m i anche a voce dal Signor Nagni,
q u a l d a q u i p a r t ì p e r B o c c o r e s t . [ A r a t ă că] li p a d r i e x - g e s u i t i ,
o l t r e ai p o c h i b e n i i m m o b i l i essistenti in questo principato,
e s i g e v a n o a n c h e il p r ò d ' u n a s o m m a c a p i t a l e f o n d a t a nei b e n i ,
o r a d i s t e n t i nel c o r d o n e t e d e s c o , d'un certo nobile Didinski,
q u a l a b i t a a t r e o r e c i r c a l o n t a n o d a C a m e n i c z e, p e r q u a n t o
siami addoperato nel tempo dell' a l t r a m i a prefettura, non
m i è r i u s c i t o di p o t e r a v v e r e il s u d e t t o , p e r ò p e r e s s e r sì f a t t a
d e t t a s o m a i n c o r p o r a t a all' i m p e r i a i c a s s a . E c c o l e , E . , q u a n t o
mi scrisse s p e t t a n t e al s u d e t t o affate il v e s c o v o di Baccow
Monsignor Iezzerski in una sua lettera dal 8'> A p r i i del
1775. «Bullam suppressions Societatis Iesu iam transmisi,
e t c . B o n a p o s t p a t r e s S o c i e t a t i s r e l i e t a in s u a m r e c i p i a t pos-
s e s s i o n e m ; i n v e n i e t u r u l t r a e t s u m m a i n s c r i p t a in P o l o n i a ( q u a l
mi a s s i c u r a n o li A r m e n i c a t t o l i c i p o l a c h i qui mercanti esser
di quaranta mille fiorini polachi) pro missionariis Societatis,
q u a e s u o t e m p o r e p o t u i t r e c u p e r ă r i . » P a r l a n d o a d u n q u e di q u e s t o
affare col s u d e t t o s i g n o r N a g n i , mi disse che, e s s e n d o l'È. V .
a m i c i s s i m o col m i n i s t r o p l e n i p o t e n t i a r i o i m p e r i a l e , E c c e l e n t i s s i -
m o s i g n o r T h u g u t i , e q u e s t o p a r i m e n t i a m i c o coli' E c c e l l e n t i s ­
simo signor conte Brigido, g o v e r n a t o r e g e n e r a l e dei regni di
L o d o m i r i a e Galizia, umilmente le s u p p l i c o ad i m p i e g a r e il
s u o p o t e r e . . . Q u e s t a residenza, r i m a s t a assai p o v e r a per la
passata guera e sapendo benissimo questo Serenissimo prin­
cipe Costantino Morusi le n o s t r e m o l e s t i e (?), in virtù d'una
lettera di r a c c o m a n d a z i o n e b e n i g n a m e n t e a c c o r d a t a m i d a S. E .
il g e n e r a l e c o m m a n d a n t e d e l l a T r a n s i l v a n i a , mi h à s e m p r e c o n
benigno ochio r i g u a r d a t o , coli' a v v e n n i p e r d o n a t o le c i r c a 65
p i a s t r e t r i b u t o del v i n o , c h e si r i c a v a d e l l e d u e n o s t r e vigne,
l ' a n n o p a s s a t o t u t t o il t r i b u t o , c o n s i s t e n t e in p i a s t r e circa 1 2 5 ;
h ò in o l t r e e s p e r i m e n t a t o l'effetto d i p r e d e t t a lettera, mentre
120 R E G I S T R E DE SOCOTELI

mi fecce e g l i a m m i n i s t r a r e g i u s t i z i a in altri affari s p i r i t u a l i , p e r

li q u a l i h ò a lui r i c o r s o , e t in q u e s t i u l t i m i g i o r n i mi g r a z i ò a n c h e
c o n s u o d i p l o m a d e l l a l i c e n z a di p o t e r q u i f a b r i c a r e la n o s t r a
c h i e s a di p i e t r a a n o s t r o b e n e p l a c i t o . E d i r e i , E . , c h e p e r v i e p i ù
a n i m a r l o a b e n e f i c a r c i , n o n s a r e b b e s u p e r f l u a u n a d i lei l e t t e r a ,
o di c h i giudicherà a proposito, di ringratiamento. Per la
d e t t a c h i e s a h à l a s c i a t o , t e m p o fà, u n n o s t r o c a t t o l i c o piastre
mille, e d a b b i a m o a n c h e a l t r e p i a s t r e 1 8 0 0 , q u a l i , b e n c h é sia­
no fondo p e r la manutenzione della residenza, non ostante
si s p e n d e r a n o p e r la c h i e s a , p e r c h è q u i n o n p o s s i a m o o v e t r o ­
vare persona sicura per d a r l a col p r ò , e così non avverà le
residenza da q u i in a v v a n t i di r e n d i t a s e non piastre 400,
q u a l i si c a v a n o d a l l ' effetto d i o t t o b o t t e g h e e l ' u t i l e d e l l e su-
d e t t e d u e v i g n e , 50 c i r c a , e dei b a n i r e s t a t i c i dalli d e t t i Ge­
suiti.
Si n u m e r a n o in q u e s t o p r e n c i p a t o u n d e c i p a r o c h i e e d o l t r a ,
1
n e l c o r d o n e t e d e s c o , d a c i r c a 1 3 mille a n i m e c a t t o l i c e , s e t t e ,
e s i a m o in t u t t o o r a t r e d i c i p a d r i , e la S a g r a Congregazione
m i fà p a g a r e a n n u a l m e n t e scudi romani 130 per dispensarli
ai p a d r i p i ù b i s o g n o s i , e c o n la s u d e t t a e n t r a t a si p a g a n o an­
n u a l m e n t e al p a d r e p r e f e t t o p i a s t r e too p e r il s u o vestiario,
al padre paroco 36, o l t r e alli estraordinarii della parochia
q u a l i s o n o s c a r s i s s i m i , e q u e s t o si r i c a v a d i l i m o s i n a in c h i e s a ,
che ascenderà all' a n n o circa a piastre 40 : non b a s t a p e r li
p o v e r i d e l l a p a r o c h i a , q u a l i s o n o p e r lo p i ù T e d e s c h i fugitivi,
Polachi ed Ungari, q u a l i al c e r t o ci f a r a n n o d i v e n t a r martiri
di pazienza.
E c c o l e , E . , in s u c c i n t o il s t a t o di q u e s t e m i s s i o n i , e m i c r e ­
d a c h e in a v v e n i r e s a r à difficile d i t r o v a r chi v o g l i accettare
q u e s t a p r e f e t t u r a , sì p e r la p o v e r t à d e l l a r e s i d e n z a , quale hà
p e r d u t o p e r le d i s t r u t t e cose nel t e m p o di g u e r a d a circa 300
piastre di r e n d i t a , o l t r e al d a n n o emergente per avver do­
v u t o a v e r d i n u o v o , f a t t a la p a c e , f a b r i c a r la r e s i d e n z a e ca-
pella, c o n debiti quali n o n s o n o del t u t t o estinti, n o n più nel
luogo d o v e e r a l'altra, qual c o s t a v a d a circa 1500 p i a s t r e , p e r

1
Bucovina. Şi azï i se zice în Moldova Cordarmi.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 121

che era reso là il r i c e t t o d e l l e i m m o n d e z z e d e l l a cita, m a n e l

l u o g o r i m a s t o c i dalli s u d e t t i P P . g e s u i t i , — c h e p e r li affari spi-
rituali d ' a l c u n e r i g n o s e pecore, che non mancano, quali ci
f a n n o e s e r c i t a r e la p a z i e n z a e d o d i o s i t à p e r d o v e r far contra
alla d o m i n a n t e r e l i g i o n e , e m e n e h o o r a uno quale non sò
q u a l fine o c c o r r a . [O a f a c e r e d e căsătorie.] Q u a n t o s c r i v o in
questa mia riverendissima a V. E. è noto pure a S. E . Mon­
signor Garanpi, nonzio in Vienna, meglio anche informato
delle nostre miserie a bocca dal detto maestro Martinotti,
m i o a n t e c e s s o r e , cui s c r i s s i a n c h e esser qui a noi necessaria
la p r o t e z i o n e t e d e s c a , e ciò le significo a c c i ò col l o d a t o p r e ­
1
lato possa intendersela l'È. V. .

LXXII.
Iaşi, I 7 8 0 2 î

Uu necunoscut recomandă Domnului Moldovei pe «reve-

r e n d u s pater Antonius Mauro, Ordinis patrum Minorum Con-
ventualium, qui, non pridem Roma adveniens, per Transyl-
v a n i a m in M o l d a v i a m p r o f e c t u s e s t , ibidem munus praefecti
2
m i s s i o n u m s u s c e p t u r u s » . E c u n o s c u t în ţară .

LXXIII.

Varşovia, 2 0 Decembre 1 7 8 0 şi 2 8 Ianuar 1 7 8 2 .

Nunciul apostolic Archetti, archiepiscop de Chalcedonia,

dă lui A n t o n - M a r i a M a u r o , P r e f e c t al M i s i u n i î din Moldova,
lâmurirî asupra felului c u m s ' a r p u t e a recapătă efectele Ie-
s u i ţ i l o r , l ă s a t e în P o l o n i a d e m i s i o n a r i u l Iasinowski.

LXXIV.
Iaşî, 1 0 Octombre 1 7 8 1 .
M ă r t u r i e d e bâtrînî, că n'aû auzit « c a s ă fie f o s t v r e - o d a t ă
drum prentre zidiul T r e s f e t i t e l o r şi pentre beserica ungu-

1
In August 1 7 7 6 un act menţionează pe «Dominicus episcopus».
2
Poate aceasta să fie scrisoarea generalului din Ardeal, de care se vor­
le
beşte în n precedente. Acestea ar fi atunci de supt Prefectura luî Mauro.—
Pentru date, v. n° LXII.
 122 REGISTRE DE SOCOTELI

riască». î n t r e alţiî, «eu A n i ţ a Măteiasă, fămei bătrănS, ce

ţin m i n t e d e c î n d a u v e n i t C a n t e m i r b e g z a d è cu M o s c a l i i în
M o l d o v a , cu s u n e t u l m e u m ă r t u r i s ă s c că n'am apucat drum
p i n t r e z i d u l m ă n ă s t i r e î şi pintre beserica unguriască». «Su-
s a n a , j i d o v c a , f â m e i c a d e 7 0 anT, că a i c e m ' a m crescut din
c o p i l ă r i e m è , şi n ' a m a p u c a t a fi d r u m . »

LXXV.
1781-2'.

[Explicaţie a unui plan care lipseşte.]

L a p o r t a d e l l a r e s i d e n z a , q u a i fù d i s t r u t t a nel t e m p o d e l l a
g u e r r a , c o n q u a t t r o b o t t e g h e alla destra e quattro alla si-
nistra . . . L a c a s a f a b r i c a t a d a l P. a b b a t e de Tre Santi sul
m u r o d e l di lui m o n a s t e r o , il s t i l i c i d i o d e l l a q u a l e fù tagliato,
perchè pregiudizievole ai n o s t r i d i r i t t i , p e r o r d i n e di S . A.
S e r e n i s s i m a il p r e n c i p e G r e g o r i o K a l i m a k . . . U n c i a r d a k a l l a
casa fabricata dal P. a b b a t e d e T r e Santi sul muro del di
lui m o n a s t e r o , i n c o m i n c i a t o , m a n o n finito, p e r o r d i n e di S.
A . S e r e n i s s i m a il p r e n c i p e G r e g o r i o (sic) M o r u s i . . . L a c h i e s a
q u a l s ' a b b r u c i ò , c o n t i g u a al m u r o de T r e Santi . . . D o v e era
il c i m i t e r i o d e i c a t t o l i c i . . . L a casa fabricata dai p a d r e abbate
d e ' T r e S a n t i sul n o s t r o f o n d o nel 1 7 7 2 , c o n t i g u a al muro
di d e t t o m o n a s t e r o . . . L a casa fabricata nel 1 7 8 1 d a l Padre
abbate de T r e Santi, non finita, per ordine del Serenissimo
prencipe Morusi, p e r c h è fatta sul n o s t r o t e r r e n o . . . La siepe
di S. E . il s i g n o r H a t m a n Catargiu ....

LXXVI.
Roma, 2 6 Ianuar 1 7 8 2 .

[Congregaţia către Rocchi, «Bukureste nella Vallachia».]

D a l foglio di Vostra Paternità segnato li 4 decembre dell'
anno scorso con piacere si è i n t e s o c h e Ella per ordine di
Monsignor Dovanlia, vescovo di N i c o p o l i , siasi portata in
B u k u r e s t e a d effetto d ' i s t r u i r e nella lingua bulgara e nelle

1
E făcută supt Constantin Moruzi (—-8 Iunie 1 7 8 2 ) . Data de 1 7 8 1 e cu­
prinsă în act.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 123

altre cognizioni più necessarie i d u e religiosi passionisti des-

tinati p e r quella Missione ; o n d e senza ritardo possano poi
a c c u d i r e alle p a r t i d e l l o r o m i n i s t e r o . [ M u l ţ ă m i r î şi p r o m i s i u n i
d e răsplată. Cheltuielile i se v o r lestitui d e G a r a m p i . ]

LXXVII.
laşi, 1 9 Octombre st. v. 1 7 8 2 .

a) P e t i ţ i e c ă t r e Al. C. Mavrocordat a Prefectului Mauro,

c a r e a r ă t a s e c ă p r e d e c e s o r i i luî, G r i g o r e G h i c a şi Constantin
M o r u z i , i-au p e r m i s « d i f a b b r i c a r e in J a s s i la c h i e s a cattolica
d i p i e t r a » , p e n t r u c a r e s'a s t r ì n s şi m a t e r i a l u l ;
b) R e s o l u ţ i a D o m n u l u î : « F i i n d - c ă v o i n ţ a n o a s t r ă i a s t e p e n ­
t r u c a s e fiţî cu t o ţ i î o d i h n i ţ i , n u n u m a i la a c e a s t a , c e şi l a
alte trebuinţe, care veţ avè s p r e odihna voastră, — iată că vi
s e d ă v o e s ă v ă faceţi b i s e r i c ă d e p i a t r ă , d u p ă cum veţ vrè,
1
şi n u v e ţ fi s u p ă r a ţ i » .

LXXVIII.
1783.
Inventariu al a v e r i î b i s e r i c i i c a t o l i c e d i n I a ş î .
a) D o u ă vii la C o p o ù , d e c î t e 5 şi 2 Va p o g o a n e . [în m a r ­
g i n e : « V e n d u t a dal P a d r e p r e f e t t o S n s s a n o a 24 m a r z o 1 7 9 8 ,
col p r e z z o d i mille t r e c e n t o e v e n t i p i a s t r e al plus offerenti,
c h e fù il s i g n o r R a d u c a n o » ] . L e î n g r i j i a «la b a b a Mathiasoe,
c o n s u o figlio I o v a n i z z a , q u a l i g o d o n o in c i t t à c a s a g r a t i s ; sono
liberi del t r i b u t o , p e r c h è fatti p a s s a r e c o m e forestieri scutel-
nici, e n o n h à la r e s i d e n z a d a l o r o a l c u n u t i l e , s e n o n c h e n o n
si p a g a l o r o il pandaril» ;
b) D o u ă vii la M i r o s l a v a , d e 5 p o g o a n e şi 3 « s c i r t e » şi d e
ï
I pogon l 2 . V i e r u l , nefiind s c u t e l n i c , e p l ă t i t p e n t r u p î n d ă r i t
cu 7 l e î : « q u e s t ' o m o si soffre di n e v o j a » ;
c) « H à la r e s i d e n z a l ' o s t e r i a , e vi è m e s s o i n quest'anno
1
1783 vino v e d r e 1 1 0 0 , m i s u r a t o col cot della vama' , e si è

1
O ast-fel de hotărîre se dase şi la I I Maiû (supt C. Moruzi).
2
Aceasta unitate de măsură fusese stabilită de Constantin Kacoviţă, în
Domnia a doua. V. documentul ce am publicat în Noua Revistă Romina de
la i-iù Novembre 1 9 0 0 .
124 REGISTRE DE SOCOTELI

v e n d u t o al d a s c a l o a t t u a l e , q u a l e p e r ò h à m e s s o u n h u o m o al
p r e z z o di u n a p i a s t r a p e r v e d r à , r e s t a n d o a lui le droste, quali
si c o m p u t a n o p e r v i n o c o m p a t t o ; p e r ò c h e la r e s i d e n z a p a g h i
t u t t e le belele;-»
d) « O t t o b o t t e g h e all' oliza mare, le p r i m e d u e , di pittarla,
p a g a n o p e r c a d a u n a p i a s t r e 60, d a n a r i a n t i c i p a t i p e r sei mesi;
d u e a l t r e s o n o a f f i t t a t e all' i m p r e s a r i o d e l t a b a c o , e p a g a p e r
c a d a u n a p i a s t r e 60, d a n a r i a n t e c i p a t i , p e r sei m e s i . . . Il s u d -
detto impresario, per nome Geremia, è sortito, ed è entrato
u n a l t r o , col q u a l e n o n si è f a t t o z a p i s a l c u n o , ma la resi-
denza non avrà alcun danno, mentre pagarà chi è entrato
il r e s i d u o . . . S o t t o il p o r t o n e vi sta u n Z i n g a r o m a r e s c a l c o . . .
L'affitto è di n o v e p i a s t r e . . . L e altre d u e le t i e n e in affitto
un certo Daniil Ebreo, e paga per c a d a u n a p i a s t r e 50 all'
a n n o , n e l fine d i g i u g n o c i o è e di d e c e m b r e . L a settima bot.
t e g l i a la g o d e u n a v e d o v a e b r e a , e p a g a a n t i c i p a t a m e n t e o g n i
sei m e s i . . . L ' a f f i t t o di piastre 50 all' anno . . . L'ultima la
g o d e un certo A b r a a m Ebreo, e paga piastre 50 all' anno,
d a n a r i a n t i c i p a t i . . . S o n o p u r e sul l u o g o d e l l a r e s i d e n z a due
piccole c a m e r e r e s t a t e per miracolo nel tempo della guerra
p a s s a t a ;»
e) C e l e t r e ï o lai î n c e p u t e la 1 7 8 1 p e locul c a t o l i c i l o r , de
e g u m e n u l d e la T r e ï - I e r a r c h ï . In u n a s t ă «il s i g n o r Giovanni
B e l t r a m i , c h e I d d i o li d i a o g n i b e n e » , c u d o ï lei l u n a r . Cer
teren pentru o stradă «Ui e c c e l l e n t i s s i m i signori Deliano e
l o g o t h e t i K o s t a c h i , alla p r e s e n z a anche del signor secretano
1
a b b a t e M a r q u i s , p e r o r d i n e d e l p r i n c i p e , c i o è c h e la r e s i d e n z a
c o n c e d a t r e stengini di l u n g o e due palmi in l a r g o . . ., e d
in l o n g o q u a n t o è l o n g o il l u o g o della residenza», primind
d e la e g u m e n 6 5 0 d e lei şi l e m n u l c e l o r t r e ï o d ă î . D a r e g u ­
m e n u l îşi d e s a p r o b ă m a n d a t a r i u l . V r e a « d i s c a c c i a r s i d a l n o s t r o
s i t o in v i r t ù di u n a c a r t a di donazione che hà trovato, che
d i c e e s s e r s t a t t o r e g a l a t o al m o n a s t e r o d e i T r e S a n t i d a u n a
certa Safta (detta carta è di 1 1 2 anni c i r c a ) t u t t o il l u o g o
n o s t r o n o n s o l o , m a a n c h e dei es-gesuiti, Catargiu ed altro

1
V. mal sus p. 1 2 6 , nota 1 .
 D O C U M E N T E P R I V I T O A R E L A ISTORIA C A T O L I C I S M U L U I 125

şuii' oliza mare, c o m e p u r e t u t t a la m e t r o p o l i a ; in u n a p a r o l a

fino alle antiche carceri, che dicesi essersi fatte nel luogo
d o v e ora c'è la s c u o l a ; m a d e t t a c a r t a si è l e t t a in p u b l i c o
D i v a n o , e d è s t a t t a g i u d i c a t a di n e s s u n v a l o r e e p e r c o n s e g u e n z a
re suflat a, c o m e v e d e s i n e l l a anaforaua c i r c a d e t t a lite, fatta
nel t e m p o d e l p r i n c i p e Morusi . . . L'affare si s à dal signor
1
protomedico Beneveni , signor secretario e d a l t r i , e si d e v e
fare o g n i s f o r z o c h e resista;»
f) «Capitali e crediti della r e s i d e n z a : . . . U n c e r t o Corini,
c h i r u r g o , c h e sta in B o c c o r e s t , in q u e i r o s p i t a l e , d e v e p i a s t r e — .
L o sà Monsieur Fleuri, Francese, maestro di lingua fran­
2
c e s e in B o c o r e s t , e c ' è la s c r i t t u r a del P a d r e m a e s t r o Mar­
8
tinetti, allora P r e f e t t o . — I l boier S p a t t a r ì de P a s t e . . . p i a s t r e
4
li ... Il d o t t o r e D o r c e l l i [ c a r e încasează ceva pentru mănă­
stire],— Zapis di piastre 105, debito di A l e s s a n d r o pietrar,
nostro cattolico . . . — Doc. Maestro Montaldi . . . — Zapis di
p i a s t r e 600 d i M o n s i e u r S c h a b e r t , f a t t o li 1 3 a g o s t o 1 7 7 6 , c o l
censo all' otto per cento . . . — Z a p i s d i un certo Vasili
C h u r c a t e s l a r e . . . — 11 s i g n o r Giuliani, che sta a Camenize,
5
i n t e r p r e t e di P o l o n i a , d e v e p i a s t r e t r e , r e s i d u o delli 300 fio­
rini p o l a c h i , che h à d a t o p e r la c h i e s a la S e r e n i s s i m a Casa
e l l e t o r a l e di S a s s o n i a ; d i e d e il s u d e t t o ordine al s i g n o r se­
cretario abbate Marquis di pagarse, mà non p a g ò . . . » —•
« L ' o s p i z i o è d e b i t o r e al P a d r e P r e f e t t o M a u r o del s u o v e s t i a r i o
di t r e anni.» [ N e g o c i e r i în P o l o n i a , pentru averea Iesuiţilor.
In margine: «Nel 18ii il padre prefetto Luigi L a n d i ricu­
p e r ò quelle scritture dai P a d r i C a p p u c i n i di O d e s s a , nel c e d e r e
c h e h a n n o f a t t o q u e l l a M i s s i o n e ai n u o v i p a d r i Gesuiti.»];

g) Toxobeniï. «Un certo Moldovano, per n o m e Carp, n o t o

al s i g n o r P a n t a s i , cerca di far un cambio, cioè di avvere
d e t t a m o s c i a , e lui d a r à alla r e s i d e n z a una b o t t e g a col suo

1
V . Hurmuzaki, X . pp. lo, 20.
2
Apot consul.
3
V. mai sus, p. 117, n° L X V I I I .

4
V. Literatură şi artă ramina, art. citat.
5
Vom p u b l i c a în altă p a r t e a a c e s t e i c u l e g e r i c e v a din corespondenţa luï
Giuliani.
 126 R E G I S T R E DE SOCOTELI

fondo qui in lassi.» [Pe m a r g i n e : « È affittata detta mossia

p r e s e n t e m e n t e p e r tre piastre sole.»] ;
h) Orleştiî, «affittata a S. E . il signor Deliano», c a r e şi
el o f e r ă în schimb o prăvălie ; pentru care se şi s c r i e la
Roma ;
i) «Al Giuseppe, non mollo lontano da Gottinara», alt
pămînt ;
j) V i a d e la Miroslava.

LXXIX.

1783.

M e m o r i a l a s c i a t a d a l P . M i n o r e M a u r o nel 1783.
P e r a v e r e le s c r i t t u r e d e b e n i r i m a s t i in M o l d a v i a dai pa­
d r i e x - G e s u i t i , q u a l i t r o v a n s i p r e s s o il P a d r e e x - G e s u i t a Giu­
s e p p e S o l i m o w s k i , p r e p o s i t o nella c i t t à s i t a in O c r a i n a , v u l g o
T e t i o w , b i s o g n a s c r i v e r e all' I l l u s t r i s s i m o s i g n o r L e l e v e l , cas­
siere g e n e r a l e della c o m i s s i o n e della nazionale educazione di
Polonia» [care p r o m i s e s e a le r e s t i t u i ] .

LXXX.
Lemberg, pe la 2 6 Iulie 1 7 8 3 .

Admodum reverende pater magister praefecte, patrone co­

l e n d i s s i m e . . . Illustrissimus episcopus B a c o v i e n s i s in negotio
sibi c o m m e n d a t o a P a t e r n i t a t e R e v e r e n d a Varsaviae nilail hu-
c u s q u e e g i t , q u i a sors m i s s i o n a r i o r u m in M o l d a v i a brevi alia
esse s p e r a t u r ; naelius i t a q u e i u d i c a v i t e s s e expectandmaa.
Frater Barnabas Kçdzierski.
[V°: A d r e s a către Mauro, «praefectus apostolicae missionis
1
Ordinis Minorum .»]

1
P e h ì r t i e se m a î a f l i o notă din 1 - ' " Ianuar 1784. — în 1 7 8 3 , Ignatie,
e g u m e n u l de la T r e ï - I e r a r c h ï , interveni ( 3 0 August) pe l i n g ă -avosiÓTY,; T'fjÇ
T-'J.-.-'^O lïfiî'iéx-uuo p e n t r u a-î a r ă t a c ă în zSdar clădeşte pe l o c s t r ă i n , i n Oc­
t o m b r e i n s ă se face o î n v o i a l ă cu el, l a c a r e a s i s t ă ca m a r t u r i «Costala Lo-
gothetti, G i o v a n n i D e l i a n o Cantacuseni ed il reverendissimo abbate Marquis,
a t t u a l e s e c r e t a r l o di S u a Altezza Serenissima». Pentru Kçdzierski, v. şi S u l z e r ,
Gisch. des transalpinìschen JJaciens, I I I , p. 544.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 127

LXXXI
Oitiiz. 2 5 Septembre 1 7 8 4 .

Infrascriptus, secundum fidem Deo debitam, testor homi-

nes moldavienses ungaros catholicos exaudivisse multos. Cum
non h a b e a n t ex patribus missionariis qui linguam ungaricam
calleat, ideo pauperculi debent venire a d m e et in maximo
h y e m e . C u i u s [in] fidem uberiorem praesentes, manu propria
subscriptas et sigillo munitas, extradidi attestatorias. Sig-
n a t u m O j t o z , d i e 28 S e p t e m b r i s , a n n o 1784.
Pater Paulus Hoch,
capellanus c a e s a r e u s c o n t u m a t i a e ojfoziensis, m. p .

L x x x i r .
Snialyn. 1 2 Novembre 1 7 8 4 .

«Dominicus, episcopus bacoviensis», către «Prefectul Misiu­

nilor». Cere «connotationem modernarum parochiarum plus
quam ab annis tribus mini non communicatarum, cum no­
m i n e e t c o g n o m i n e p a t r u m . . , e t hi q u a l i t e r e c c l e s i i s suis e t
officiis i n c u m b a n t e t u t r u m satisfiat iniunctis . . . Antecessor
t u u s ( m i h i q u i d e m p e r d i l e c t u s ) e sui r a r a a n i m i b o n i t a t e , n o b i s
nota, raro disordinata corrigebat». Pe m a r g i n e : «Non excepta
q u i d e m nova Bucovina, v o c i t a t a cordonata, ex qua pater Mau­
ritius Martonffi nihil m i h i d c t u l i t aut supplicavit, per annos
undecim circiter». -S. V a l e t u d i n i bonae consulens patris
M. A d a m i , p e r b o n a v e r b a r o g a r e m i p s u m u t m i h i insinuatum
in a n t e h o r o l o g i u m arenarium 2 4 horis inserviens apud calu-
gieros procuret. »

LXXXIII.
Varşovia. 3 0 Novembre 1 7 8 4 .

Archetti către episcopul de Bacău, « c o n s e g n a t a . . . da fra

Mauro». — «Post trium mensium moram Varszavia discedit
admodum r e v e r e n d u s p a t e r apostolicus M a g i s t e r M a u r o , Mis-
sionum moldaviensium praefectus, qui h i c summopere adla-
b o r a v i t u t i i s d e m M i s s i o n i b u s e t e c c l e s i e in c i v i t a t e Iassii edifi­
cando subsidium aliquid compararet.» C e r e sensori' de reco-
m a n d a ţ i e p e n t r u el c ă t r e d o i n o b i l i poloni.
 128 REGISTRE DE SOCOTELI

LXXXIV.
Iaşî, 7 Ianuar st. v. 1 7 8 5 .

Al. C. M a v r o c o r d a t d ă permisie de visita Prefectului, «fiind

că badri prefectorul de aice din laş aii cerut voe d e la
D o m n i a M e a c a s ă m a r g ă d u p ă o b i c e i û la c a t o l i c i c e s ă află
în ţ a r a a c e a s t a , s p r e c ă u t a r e t r e b u i n ţ i i c a r e i se cuvine».

LXXXV.
Roma, 2 7 August 1 7 8 5 .

P r o p a g a n d a c ă t r e R o c c h i , r ă s p u n z î n d u Ï în p r i v i n ţ a averilor
m i s i o n a r i l o r m o r ţ i în n r s i u n e . « I n t e n d o p o i c o n d i s p i a c e r e le
a n g u s t i e n e l l e q u a l i r i t r o v a s i p e r s u p p l i r e alle s p e s e d e l l a n u o v a
c h i e s a d i J a s s i e d alle a l t r e indigenze degli operaj. Mà quel
s o c c o r s o c h e la S a c r a C o n g r e g a z i o n e poteva recarle, già le
fù s o m m i n i s t r a t o fin d a l m e s e d i l u g l i o proxime p a s s a t o , nella
s o m m a di c e n t o scudi da erogarsi p e r la f a b b r i c a sua. Le
gravi stretteze di q u e s t ' erario non permettono di potersi
1
e s t e n d e r e più oltre» .

LXXXVI.
Iaşî, 2 9 Novembre st. v. (?) 1 7 8 5 .
L i 29 novembre 1785, doppo tante suppliche date a S.
A l t e z z a S e r e n i s s i m a p e r il l u o g o c h e d i c e v a il p a d r e maestro
M a u r o ne suoi ricordi o c c u p a t o da un certo Gregorius Bla-
naro, nostro vicino,—fatta la v i s i t a , şi r i t r o v ò c o l l e s c r i t t u r e
del s i g n o r K a t a r g i c h e u n s t i n g e n e m e z z o vi è d e d i f f e r e n z a ,
t a l m e n t e c h e , i n v e c e di g u a d a g n a r e , d o b b i a m o t a n t o r e s t i t u i r e .

LXXXVII.
Sniatyn, 2 2 Maiu 1 7 8 6 .

«Dominicus Karnowiecki, episcopus bacoviensis, praepositus

sniatinensis», către Prefect. «De me vero, vestrum ordinario,
i n f o r m a r e t e v o l o , q u o d sim c i r c a t e n u i s s i m o s m e i provenius,

1
Pentru averea misionarilor se dăduse acum un răspuns la 2 2 August pre­
cedent. — La 1 2 Mart 1 7 8 4 , Congregaţia numise pe Rocchi, iBononiensis,
nostrae provinciae . . ., missionarii numere in Bulgaria laudabiliter funclus»
«diffinitor perpetuus» în diocesa luî.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 129

p r a e s e r t i m in h o c p r a e s e n t i a p u d n o s c a l a m i t o s o t e m p o r e , v e r e
egens ac miser. Q u a r e rogo te, pater, per omnia, ut vulgo
dicitur, sacra, ut me i u v a r e velis, transmittendo mihi quam
citissime, saltim concernens p r o aliquot annis, e x K u r b i k et
Zbaratz, mihi debitum, et per hanc accelerationem indigentiae
meae succurere c u r e s . . . P. S. Q u a r e non peccabis, pater,
si i n d i g e n t i a e m e a e adiicies aliquot a n n o r u m proventus eius-
modi.»

LXXXVIII.
ìasf, 2 0 August 1 7 8 6 .

R o c c h i , definitor şi « S a c r a r u m M i s s i o n u m a S e d e A p o s t o ­
lica praeses generalis constitutus», trimete la Varşovia pe
1
misionariul din Moldova, Silvestru Malinski .

LXXXIX.
I a ş î , 1 0 D e c e m b r e st. v . 1 7 8 6 .

Admodum r e v e r e n ie pater Praefecte. Eminentissimus do­

minus Mitropolita nune, D e o favente, utcunque valet. Quod
vero circa iuvenem p r a e s e n t e m d i g n a b a t u r i n t e r r o g a r e , utrum
scilicet p o s s i t i p s u m a d a l i q u e m P o l o n u m m i t t e r e , h a e c l i c e n ţ i a
non est penes E m i n e n t i s s i m u m dominum Mitropolitam, sed
penes Celsissimum principem, nani hi i u v e n e s e x resolutione
principis sunt acceptaţi; unde sine eius i u s s u nihil d e i p s i s
statuendum. Caeterum maneo admodum Reverentiae Vostrae
a d o b s e q u i a p a r a t u s . G a b r i e l a r c h i m a n d r i t a . — D e c e m b r i s de­
cima 1 7 8 6 .

1
Permisia imperială pentru ca să stringa milostenii «ad consummandum
sumptibus R o m a n a e C o n g r e g a t i o n i s de P r o p a g a n d a F i d e in M o l d a v i a , s i g n a n t e r
in l a s s y a c c e p t a e e c c l e s i a e s t r u c t u r a m » , se a c o r d ă la 5 S e p t e m b r e lut Şt. Hialis,
Franciscan, Ungur. — Cancelariul polon permite la 2 3 O c t o m b r e lui Malinski
să s t r ì n g a o f r a n d e «pro construenda ecclesia iassensi in M o l d a v i a » . Venit cu
Minoritul Inocenţiu S i a r k o w s k i , ei a d u n ă 2 6 de g a l b e n i , dintre cari 2 de la
cancelaria, iar 1 5 de la Palatina de V i l n a .

62174. Vol. 1. 9
130 REGISTRE DE SOCOTELI

XC.
Roma, 1 4 Iunie 1 7 8 8 .

R e v e r e n d o Padre. L e sinistre nuove che sono già giunte

ultimamente dalla Moldavia fanno temere qualche grave
s c i a g u r a p e r li n o s t r i c r i s t i a n i , o n d e n o n si cessa di p r e g a r
D i o c h e si d e g n i s o s p e n d e r e i flagelli che loro sovrastano.
In o g n i e v e n t o q u e s t a S a g r a C o n g r e g a z i o n e confida pienamente
n e l m o l t o z e l o e nella s p e r i m e n t a t a prudenza di Vostra Pa­
ternità, che saprà adattarsi alle circostanze e trovar modo
onde coteste povere anime non restino a b b a n d o n a t e . Rispetto
al c a l e n d a r i o , q u a n d o g l i e n e v e n g a f a t t a p r e m u r a , p o t r à v a l e r s i
d e l l ' a n t i c o . E l l a i n t a n t o si u n i f o r m i p u r e all' a l t r o e n e scriva
d i s t i n t a m e n t e , c h e si p r o v v e d e r à . C h e è q u a n t o m i o c c o r r e . . .
Roma, 14 giugno 1788.
A l p i a c e r e di V o s t r a Paternità,
L., cardinalis Antonelli, Prefetto.
S. B o r g i a , segretario.
[Către Fedele Rocchi

XCI.
Roma, 2 Maiii 1 7 8 9 .

R e v e r e n d o P a d r e . Q u e s t a S a g r a C o n g r e g a t i o n e è così sod-
disfatta delo zelo e attività, con la q u a l e V. P. compie i
d o v e r i dell' affidatole i m p i e g o , c h e non c r e d e s p e d i e n t e nelle
a t t u a l i c i r c o s t a n z e la s u a d i m i s s i o n e , m a v u o l e c h e , a n c h e t e r -
m i n a t o il t r i e n n i o d e l l a s u a c o n f e r m a , c o n t i n u i n e l l a prefettura
a beneplacito di q u e s t a Sagra Congregazione. Non dubito
che V. P. sarà per rimettersi d i b u o n g r a d o e c o n t u t t a la
r a s s e g n a z i o n e a l l e d i s p o s i z i o n i d i e s s a e c o n f e r m a r c i con una
s a g g i a c o n d o t t a n e l l a b u o n a o p i n i o n e d i lei ; n i u n a p e n a p e r -
d e n d o s i delle contrarietà suscitatele per lo spoglio del P.
Z a n n e t t i e p e r le p r e t e n s i o n i d e l P . C o r d i a n i ; g i a c c h é la S .

1
E vorba de războiul între Ruşi şi Germant, de o parte, şi Turcï, de
alta. La 7 / 1 8 August, din Botoşanî, Agentul imperial în Moldova, baronul
de Metzburg, dă un pas lui Alecu, Armean catolic, care merge la Hîrlăti,
«um sein verlohrenes Vieh zu suchen».
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 131

Congregazione è b e n p e r s u a s a della sua rettitudine in am-

b e d u e le p a r t i .
L ' a r r i v o del P . T o m m a s o Posonyi, speditole a istanza della
Sagra C o n g r e g a z i o n e dal signor cardinal de Battian, spero
c h e r i u s c i r à di g r a n d e v a n t a g g i o a g i ' U n g a r i costì dimoranti
e a V. P . d i m o l t o s o l l i e v o . G o d o c h e a n c h e il P . Bialis c o '
suoi lodevoli p o r t a m e n t i d i a m o t i v o a V. P . d i consolazione.
Si m a n d e r a n n o poi p e r m e z z o del P. A r b u s t i , p r o c u r a t o r e
delle Missioni d e l s u o O r d i n e , i privilegi) r i c h i e s t i p e r il P .
Maffei, il q u a l e h à t e r m i n a t o c o n l o d e il n o v e n n i o della sua
missione. Sarà però b e n e che questo religioso si trattenga
in M o l d a v i a fino all' a r r i v o d i altri operaj.
Attenderò finalmente con p i a c e r e la relazione promessa
d e l l ' u l t i m a s u a visita e, p r e g a n d o l e . . .
Roma, 2 Maggio 1789.
[Către Fedele Rocchi.]

XCII.
Roma, 2 0 Iunie 1 7 8 9 .

. . . . E poi s t a t o m o l t o sensibile q u e s t a S a g r a Congregazione

allo z e l o col quale V . P . si è i n t e r p o s t a p r e s s o il c o m m a n ­
dante dell' armata ottomana, affinchè i cattolici e le l o r o
chiese fossero immuni da ogni invasione e pericolo. Pos­
s e d e n d o E l l a la gratia dei c o m m a n d a m e n t i di tutti tre gli
esserciti, niuno meglio di lei p o t r e b b e nelle critiche circos­
t a n z e in cui trovasi esposta codesta Missione invigilare al
governo della medesima. [Deci, rămîie Prefect.] Corre qui
v o c e c h e sia m o r t o il v e s c o v o di B a k o v v . I o n o n s ò s e vi s i a
il c o a d j u t o r e , e se la n o m i n a d i detta chiesa spetti al rè
di P o l o n i a . Ella me ne d i a q u a l c h e n o t i z i a e mi suggerisca
a n c o r a se sia o p p o r t u n o d i far qualche maneggio, acciochè
n o n si e c c i t i n o le p r e t e n s i o n i del nuovo prelato sulla Mis-
s i o n e di M o l d a v i a . , .
[Către acelaşi.]

xeni.
Iaşî, 2 Mart st. v. 1 7 9 0 .

Divanul Cnejieï Moldovei către ispravnicii de Iaşî: «Pre-

132 R E G I S T R E D E SOCOTELI

fectorul F e d e l e a r e la i z v o d u l scutelnicilor zăci Iiude, lăsaţi

pentru slujbă

XCIV.

Roma, 1 8 Septembre 1 7 9 0 .

Congregaţia Propagandei' către Rocchi. — «Rispetto a quei

p r e t i u n i t i di P o l o n i a , quali v o g l i o n o s t a b i l i r e il l i b e r o eser­
cizio d e l p r o p r i o r i t o n e i q u a t t r o v i l l a g g i c h e gli s o n o stati
aggiudicati da cotesto Divano, quando siano veramente cat­
tolici, V . P . n o n si o p p o n g a . [Să r a p o r t e z e , pentru a se şti
cui să-î s u b o r d o n e z e . ] In o c c a s i o n e che deve tenersi il c o n ­
g r e s s o di p a c e tra la P o r t a O t t o m a n a e d il r è d ' U n g a r i a n e l l a
c i t t à di B u k e r e s t , S . S . n o n h à l a s c i a t o di r a c c o m a n d a r e gì'
interessi della religione ed il sollievo d e ' cattolici alle due
C o r t i d i V i e n n a e di B e r l i n o . N o n d u b i t o d u n q u e che i due
ministri plenipotenziarii, il signor T u g u t per la p r i m a e il
m a r c h e s e L u c c h e s i n i p e r la s e c o n d a , non sieno autorizzati a
r e n d e r e i servigli possibili alla n o s t r a S a n t a f e d e . I o n e s c r i v o
a Monsignor Dovanlia, v e s c o v o di N i c o p o l i , c h e si t r o v a in
B u k u r e s t , di t r a t t a r e c o ' p r e l o d a t i m i n i s t r i e d'informarli di
tutti quegli aggravj, che soffrono i cattolici, e specialmente
i sacerdoti, dalla tirannia d e Turchi, contro anche l'articolo 4
del t r a t t a t o d i p a c e del 1 7 3 9 . S e fosse opportuno, eh' Ella
p u r e a n d a s s e a Bukorest, se l'intenda con M o n s i g n o r Dovanlia,
e vi v a d a p u r e , c h e le n e d ò p i e n a l i c e n z a , e p o t r e b b e anzi
giovare a quel buon prelato, per assisterlo e per supplire
alla di lui debole salute nella t r a t t a t i v a d i così importante
2
affare ....

1
In acest an mat ìntìlnim şi un probes între preotul catolic Mateï şi
«Ştefan, săn Costandin Năstase», pentru un loc la Cotnari.
2
Cu toată dorinţa lui Kaunitz, congresul nu se ţinu pe teritoriul muntean
(v. Acte şi fragmente, II, p. 3 0 7 ) , ci la Siştov, ales de Turci în Octombre.—
Articolul din tratatul de Ia Belgrad, care priveşte cultul catolic, e IX, nu IV
2
(Sturdza, Acte şi documente, I, pp. 52-3).
 D O C U M E N T E P R I V I T O A R E L A ISTORIA C A T O L I C I S M U L U I 133

XCV.

4 Kebruar 1 7 9 1 .

« C a u s a e s e c e s s u s d e I a s s y in fines P o l o n i a e fratris A m b r o s i i
Wolski, Franciscani Poloni, missionarii Sacrae Nunciaturae
Aposiolicae, per e u n d e m fratrem ad r e c o g n i t i o n e m porrectae.
Die 4 Februarii 1791. »
Prefectul îî c e r e b a n i ' d i n P o l o n i a , p e n t r u î n t r e ţ i n e r e , «licet
post dominos patres ex-Iesuitas polonos, missionarios, adiu-
d i c a t a s u n t r e s i d e n t i a e o m n i a b o n a e t u l t r a 2 0 . 0 0 0 millia (sic)
proventus habeat ex vineis, domibus, fornicibus, tabernis,
1
tractiernis, praeter armenta, commensales et aliam eccono-
m i a m . » A s i s t ă la c e r t e între P r e f e c t şi P a d r e Gatti, partici-
p î n d şi el, n u fără m u s t r a r e d e c u g e t . « D e s i n e n t e m e , Reve-
rendissimus Praefectus non desiit, sed indignatione plenis
verbis criticabat ad m e n s a m P o l o n o s : q u o d s i n t s t u p i d i ; nihil
boni p o t e s t esse de Polonia; quod omnes s u s p e n d e r e t , si i n
eius p o t e s t a t e esset, etc.» «Contumelia publica, per verba :
budziaro, stupidus, q u o d m e in c u l i n a a d assandam carnem
applicabit semelque ostendebat ad mensam linteolum ex al­
tari, quod, non existente lavatorio, ante missam lavando ma-
n u s , d e m a c u l a v i m i n a b a t q u e m i h i c a r c e r e m , o c c l u s i o n e m in s e l l a
e t r e d i t u m in P o l o n i a m . . . S e m p e r , u b i q u e e t in o m n i b u s m e
mortificabat... Unus hospitum mihi dixerit tribus vicibus:
« M i s e r r i m e , p a u p e r r i m e , b e n e e s t q u o d n o n intelligis sermones,
quia non mortificaris». Alter autem dixit : «Miror tuam in-
differentiam ad omnia.» Stă într'o chilie u m e d ă ; i se i e a u
lemnele, încălţămintea ; Prefectul vrea să-1 t r i m e a t ă la p a r o -
c h i e , î n n a i n t e d e a fi î n v ă ţ a t l i m b a ţ e r i î . «Intimus cordis mei
dolor de miserrimo statu Polonorum, Ruthenorum et Germa-
norum manentium in lassi, B o t u s z a n y civitate et per t o t a m
Moldaviam d i s p e r s o r u m , q u o d s u o p a s t o r e sint destituti non
suntque confessi per octo, s e x , quatuor, plus minusque, an-
n o s , u t m i h i fassi sunt. Aliqui autem iam schismatici facti
s u n t , p r a e c i p u i (sic) ex Ruthenis proclives nimis sunt, ut corn-

1
Scutelnicî.
 134 REGISTRE DE SOCOTELÎ

peri, p r o p t e r similes ecclesias et d e v o t i o n e s c o m m u n i o n e m q u e ,

ita ut mihi dixerint: «Nobis non licet polonam et Polonis
n o n licet r u t h e n a m communionem suscipere, omniaque sunt
idem apud Moldavos et apud nos.» . . . Ad metropolitanam
ecclesiam est u n u s s c h i s m a t i c u s factus sacerdos polonus, qui
non desinuit pervertere vias Domini debilitatque plurimum,
convincit et t r i u m p h a t , quia non timet ut quis ipsius fraudes
aperiat difficultatesque dissolvat, absentibus sacerdotibus pro-
priae nationis et proprii r i t u s . . . Omnes vident reverendissi-
m u m praefectum non curare salutem ipsorum, non solum cu­
rando sacerdotes, sed et a m o v e n d o sine causa i p s o s , ut P .
Adamum e provincia R u s s i a e . . . , quem dulciter o m n e s com­
m é m o r a n t , a s u p r e m o ad infimum, non solum linguam mol-
d a v a m et g e r m a n i c a m , sed et p r o p t e r affabilitatem, gravitatem
e t p r u d e n t i a m ; e t , licet a n t e p r a e t e r i t u m P a s c h a v e n i t in I a s s y
e x dispositione episcopi et gubernii caesarei leopoliensis, non
eum reverendissimus Praefectus suscepit, rediitque retro, non
confessis Polonis et G e r m a n i s . » Introduce Prefectul obiceiuri
nouă. cPro exportatione intra civitatem Iassy discedebat et
crucem processionalem post tergum currrus elevatam tenere
permisit. .. Cocum suum... in v e s t i b u s sacris pro subdia-
conatu servire fecit. .. Pro tribus aureis praesente cadavere
très t a n t u m psalmos, sine laudibus, cantavit.. In caemete-
rium non circumseptum stercora equorum evehere iubeţ. . .
P a u p e r e s sine pulsu saltim unico et aliqua o r a t i o n e in terram
iniicere facit, insultantibus etiam M o l d a v i s . . . Ignorans lin­
guam polonicam, confessiones siquis rogat, excipit, dicens:
«Licet e g o non intelligo, D e u s t a m e n intelligit.» . . . Iam sex
annis gubernat contra m o r e m et consuetudinem, e t n o n fini-
vit ecclesiam, recipiens e a m iam a fundamentis supra terram
elevatam et confluentibus subsidiis e x variis fontibus . . . H i s
d e c a u s i s i g i t u r , v e n i e n s in I a s s y , i n v e n i o m n e s n i m i s offensos
esse reverendissimo Praefecto, ita ut plurimi ipsum maledicant,
sacrum eius audire abhorreant et frequentationem ecclesiae
vitent, n e c in a g o n e dicunt se ipsum invitaturos.» Credin­
cioşii d e o r î - c e n a ţ i e s î n t g a t a a-şt p l ă t i p r e u ţ i î l o r . Prefectul
n u a j u t ă nicî f a c e r e a u n e i b i s e r i c i la B o t o ş a n i , c u m d o r i s e « P .
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 135

Cajetanus, Polonus, missionarius.» — Scrisoarea e adresată

c ă t r e n u n c i u l d i n V i e n a şi g a r d i a n u l d i n V a r ş o v i a

XCVI.
i a
Bucureşti, 7 Septembre 1 7 9 2 — i " April 1 7 9 3 .

Scrisori către Agentul imperial M e r k e l i u s a l e lui «Paolo

D o v a n l i a , v e s c o v o di Nicopoli», date toate «dalla Barazia».
1. 7 S e p t e m b r e 1 7 9 1 . «Riconoscendo noi Vostra Signoria
Illustrissima attualmente officiale d e l A g e n z i a di S u a Maestà
Regia Apostolica qui in B u k u r e s t e , ricoriamo a Vostra Si­
g n o r i a I l l u s t r i s s i m a in una azione critica che ci o c c o r e , c i o è
c h e in q u e s t i t e m p i s u s p e t o s i c i r c a la p e s t e , si t e m e di o g n i
sorta di malatia.» E bolnav «il p a d r e p a r o c h o n o s t r o e su­
periore dei padri francescani».
2. 9 Septembre. A murit parochul, «circa le 8, o g g i » ,
î n t r e a b ă u n d e să-l î n g r o a p e : «se n e l n o s t r o c e m i t e r i o o p u r e
fuori, in altro luogo». Cere şi ca «la c a m e r a del defonto
R e i t t e r sia s i g i l a t t a . P r o c u r i c h e i officiali v a l l a c h i n o n si m e s ­
c o l i n o in q u e s t o affare».
3. 10 S e p t e m b r e . «Il p a d r e A d r i a n o l u n e d ì è a n d a t o fuor
di B u k a r e s t a s p a s s o , p e r far u n a b u o n a c o m m o z i o n e ; nel r i ­
torno è passato alla fontana di F i l a r e t , ed hà beuto aqua
fresca. V e n e n d o a casa, si è s e n t i t o q u a l c h e ribrezzo per la
vita. M a r t e d ì h à a u t o la f e b b r e . M e r c o l e d ì , cioè jeri, è s t a t o
a letto ; oggi seguita . . . S t o p r e s e n t a m e n t e c o n la podagra
m i a b e n e , e n o n mi d à t a n t o f a s t i d i o ; a n z i o g g i m a t t i n a sono
r i u s c i t o a s p a s s o , e s o n a n d a t o n e l l a c a s a di E n g h i u r l i , dove
l'anno p a s s a t o h a b i t a v o , con intenzione di fermarmi in detta
casa p e r qualche settimafna] e per respirar l'aria più fresca
m a , s u b i t o c h e s o n o e n t r a t o in d e t t a c a s a , s o n o v e n u t i i p o p i
v a l l a c h i vicini e si s o n o d i c h i a r a t i c h e , s e n o n p a r t i v o d a d e t t a
casa, a v e r e b b e r o fatto ricorso al p u b l i c o ; o n d e i o , senza far

1
La 2 7 Mart, se decide asupra unuï cas de căsătorie mixtă, supus Con­
gregaţiei de «P. Georgius Reitter, parochus Bukurestini in Valachia» : se va
pronunţa Rocchi, «tanquam praefectus Missionis Moldaviae». — La 2 5 Sep­
tembre, Congregaţia hotăreşte asupra uneî întrebări analoge a luï Rocchi.
136 REGISTRE DE SOCOTELI

c h i a s s o , m e n e s o n o s u b i t o , s u b i t o t o r n a t o al c o n v e n t o . Certo
è, s e io p o t e s s i t r o v a r e qualche luogo per uscir da questo
c o n v e n t o ad un altra aria più purgata, lo farei p i ù che vo-
lentieri, ma, trovandomi in queste circostanze, che tutti si
s c a n z a n o e f u g o n d a n o i , n o n è p o s s i b i l e ; e p e r ò b i s o g n a a-
ver pazienza e rimettersi nelle m a n i di Dio.»
4. 2 1 S e p t e m b r e . A d r i a n e în a g o n i e (în P . S . s e a n u n ţ ă şi
moartea). Cere «qualche disposizione». «L'unico p a d r e Edu­
ardo che resta, V o s t r a S i g n o r i a I l l u s t r i s s i m a lo p o t r e b b e far
a n d a r e fuor d i c i t t à , in q u a l c h e casa separata, per qualche
g i o r n o , c o m e ella s t i m a . . . P e r m e p o i , s i c c o m e n o n m i s o n o m e ­
s c o l a t o coi r e l i g i o s i , n o n v o r r e i a n d a r col p a d r e E d u a r d o fuora.»
5. F ă r ă d a t ă . «In r i g u a r d o a l l a s e p o l t u r a del d e f f o n t o p a d r e
Adriano, prima sono venuti tre officialetti vallachi, i quali
h a n n o v o l u t o v e d e r e il c a d a v e r e d e l d e f f o n t o p a d r e , e, v i s i t a t o
che V e b b e r o , d i e d e r o licenza c h e si sepeliski nel n o s t r o ci-
m i t e r i o , e così s o n p a r t i t i , e fin o r a n o n h a n n o p o s t o nemeno
la straxia, c o m e f e c e r o a v a n t i , p e r la m o r t e d e l padre guar­
diano. N o n s ò p o i in a p p r e s s o c o s a faranno.»
6. 2 2 S e p t e m b r e . « V o s t r a S i g n o r i a s à il m i o s t a t o fuor d e l l a
vechiaja: la c o n t i n u a quasi podagra, senza servitore, senza
t e n d e , n è h ò la possibilità di p r o c u r a r m e l e . » Ar merge «alla
kuliba miserabile», ce-î propune, dar cu patul, cele nece­
s a r e şi u n s e r v i t o r ( a v e a î n n a i n t e «un giovine vallaco»), pre­
c u m şi, « q u a l c h e l i b r o d a l e g g e r e » . S ă î n c e r c e A g e n t u l , pen­
tru că «Vostra Signoria Illustrissima è pratica del paese e
m o l t o p u ò c o l s u o b e l p a r l a r e e d a m i c h e v o l e p r e s s o li b o j a r i . . .
Io già mi s e n t o soffocato dalla aria . . . L'uomini qui adesso
d a n o i t u t t i f u g o n o e ci s c a n z a n o . . . I n q u a n t o al u n i c o p a d r e
E d u a r d o , c h e r e s t a in c o n v e n t o , i o , a dir la v e r i t à , n o n potrei
p r e n d e r l o con m e e nella mia koliba, p e r c h è il d e t t o padre
E d u a r d o si è t r o p p o m e s c h i a t o c o n li a m a l a t i d e f o n t i . » Deci
E d u a r d s ă s t e a la B ă r ă ţ i e , u n d e e n e c e s a r şi p e n t r u credin­
cioşi. « E d , a l t r o , c h e , s e n d o l ' o b b l i g o , li c o r r e d i n o n abban­
d o n a r e le sue pecore. I n q u a n t o a l l a m i a p a r t e , q u e l l a assis­
t e n z a c h e p r e s t a v o agli A r m e n i è cessata, p e r c h è quasi tutti
s o n o u s c i t i colle f a m i g l i e fuori d e l l a città.»
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 137

7. 23 S e p t e m b r e . E d u a r d « a n c h e e s s o n o n si s e n t e t r o p p o
bene; camina ancora, ma, a v e d e r l o in faccia, pare mezzo
morto». F a c ă o r ï - c e c h e l t u i e l i : le v a r e s t i t u i el şi c a r d i n a l u l
Antonelli. L a s ă în odaie «qualche p o c o di argenteria della
c h i e s a di N i c o p o l i , r i p o s t a in u n a cassa, come pure appara-
menti sacri, appartenenti pure alla d i o c e s i di N i c o p o l i , un
g r a n b a u l o p i e n o di libri p e r i m i s s i o n a r i i . . ., in c a s o d'ogni
accidente. »
8. 24 S e p t e m b r e . A g ă s i t u n s e r v i t o r . E d u a r d « s t a r n a l e , e d
io lo s t i m o in g r a v e p e r i c o l o » . C e r e grabă.
9. A c e i a ş i d a t ă . î l m u l ţ u m e ş t e p e n t r u m ă s u r i l e l u a t e , b i n e c u -
v î n t î n d şi p r e « v o s t r o a m a b i l figliolo». « I o mi t r o v o s o f f o c a t o
d a l l a m a l i n c o n i a ; u n ' o r a m i p a r e u n a n n o p e r u s c i r di q u e s t o
luogo». S o n o d u e g i o r n i c h e n o n h ò m e s s o b o c c o n e in b o c c a ,
nè hò bevuto p e r la m a l i n c o n i a ; o n d e a n c h e p a r t i r e i di n o t t e ,
s e v e n i s s e il c a r o q u e s t a s e r a . . . ed un piccolo caretto, per
m e e p e r il m i o s e r v i t o r e . . ., un Italiano, cuoco.»
1 0 . 26 S e p t e m b r e . N ' a fost d u s ieri la « C a m p o d é l i a S a n i t à » ,
poate fiindcă e r a Z i u a C r u c i i . C e r e i a r a fi t r a n s p o r t a t . Pen­
t r u E d u a r d , e p u ţ i n ă s p e r a n ţ a . A r a t ă în c e s e n s î n c r e d i n ţ a s e A g e n ­
t u l u i g r i j a B ă r ă ţ i e l . L a s ă a c o l o «il c u o c o e d u n v e c h i o c i e c o . . .,
un giovine tedesco che hà per mestiere di a r r o t a r e li c o r t e l i
sù la r o t a . . . Non hò cuore d'entrare in d e t t a camera del
deffonto g u a r d i a n o , p e r a p r i r la c a s s a » . C e r e d e c i împrumut,
pentru Bărăţie, 50 de lei.
11. Fără dată. Anunţă m o a r t e a l u i E d u a r d şi c e r e ajutor.
i ù
12. i April 1793. Către Niccolò Tabazzi, missionariu apos-
tolic în F i l i p o p o l i . Scrie «dal mio letto, dove è un mese
c h e la p o d a g r a mi t i e n e » . Menţionează pe «il s a c e r d o t e d o n
1
B a r o z z i » , c a r e e « c o a l u n n o » al l u i Tabazzi .

1
In privinţa ciumei, aceiaşi corespondenţă austriacă, păstrată la Academia
Romina (hîrtiï din Sibilìi), maî cuprinde următoarele:
i. Raportul, din 2 Iunie 1 7 9 2 , al luî «Panaitu, biv Căpitan za lefegii»,
epistat de mahala pentru ciumă. Sînt încă sănătoşi «toţi oameniî ce s'aii
scos din malialaoa Tabacilor afară la Sfete Pandeleimonu .. .. Doftor ce era
acolò orănduit dăn porunca Mării Sale luì Vod, i s'aii dat voe a veni la Bu­
cureşti, însă maî întăiii să i se trimită petice curate şi, scăldăndu-să în apă şi
 138 REGISTRE DE 3OC0TELÏ

XCVII.
Roma, 1 5 Septembre 1 7 9 2 .

P r o p a g a n d a a r a t ă P r e f e c t u l u i d i n I a ş i silinţile d e î n d r e p t ă ­
ţire făcute d e P. Posoni, gonit din M o l d o v a : acest misionariû
î n f ă ţ i ş e a z ă în n e g r u s i t u a ţ i a c a t o l i c i l o r î n p r i n c i p a t .
U r m e a z ă u n Ristretto, cu acest cuprins :
«Monsignor Ignazio d e ' conti Batthian, vescovo di Transil­
v a n i a , riferì a N o s t r o S i g n o r e c o n l e t t e r a d e i 6 o t t o b r e 1 7 8 7
c h e n e l p r i n c i p a t o d e l l a M o l d a v i a si t r o v a n o molte famiglie e
villaggi interi di cattolici ungheri, oltre i dispersi, c h e , igno-
r a n d o t o t a l m e n t e la l i n g u a v a l a c h i c a e quella d i nazioni e s t e r e ,
n o n s o n o i s t r u i t i , n è d o m m i (?) d i r e l i g i o n e e, non potendo
e s p r i m e r e i l o r o c o n c e t t i ai m i s s i o n a r i j i t a l i a n i c h e si spedis-
c o n o n e l l a M o l d a v i a , si a s t e n g o n o dal confessarsi, e vi s o n o
a l c u n i c h e fino d a v e n t ' a n n i n o n si s o n o accostati al t r i b u -
nale della penitenza.» N u p r i m e s c nici î m p ă r t ă ş e n i a la m o a r t e ,

mal pă urma cu oţet bine, apoï să să tinbrace cu cele curate, şi cele lepădate
să-s pue acolo a să aeresi, şi să nu-1 îngăduiască purtători de grijă cei dă a-
colo a luoa doftor dăn cele lepădate după dansul măcar o basma. > N u e încă
nicï un cas nou.
2. « D e la Cour, ce 2 8 juillet 1 7 9 2 . » Panait Codrica, «Marele-Secretariu» al
Domnului, către Merkelius. Arată ce măsuri a luat D o m n u l pentru ciumă şi
cum aii fost aplicate. E l e sînt generale : «pour tout ce qui est homme dan»
ce p a y s » . S ' a stabilit un comitet de supraveghere, «dirigé par deux des pre­
miers boyards du p a y s , nommément par les ci-devant Grands-Chancelliers S c a r .
lat Gretzan et le G . (sic) Golesko». S e face raport zilnic D o m n u l u i ; bolnavii
te trimet la «hôpital publique», iar rudele «à part, hors de la ville, à l'en­
droit destiné». Suditi! vreaìi, «par un caprice malicieux, s'exempter de cet ordre
solitaire» ; eï nu fac raport «aux bas-officiers de surveillance, pour les mala­
des que sont ou qui puissent être dans leurs maisons». Calificînd faptul de
«opiniâtreté deraisonable», Codrica arată ce măsuri v a lua Domnul.

3. «Cour S t . S a b a > , 9/20 Septembre. Acelaşi anunţă pe «le chirurgien

sieur B r u k n e r » că, «ayant fini son mois et n'ayant plus rien à faire, est in­
viter (sic) de venir chez moi prendre ses appointements et son c o n g é » ; după
«les ordres exprès de Son Altesse Serenissime». [Brukner era din B r a ş o v ,
de unde plecase la 1 3 A u g u s t . L a 2 2 Septembre el dă chitanţă pentru leafă.]
4. 15 Septembre. « F r . v. B r u n n , District-Chyrurgus von F a g a r a s , » se pllnge
că e considerat ca «impestirt», pentru că ar fi curat pe p a r o d i a i catolic. B r u n n ,
care scrie şi la 1 0 şi după 2 5 , venise, chemat de Domn, în A u g u s t de la
Făgăraş.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 139

nict chiar botezul. «In alcuni paesi s p e c i a l m e n t e della Bessa-

1
rabia e in a l t r e colonie confinanti coli' U n g h e r i a . . . Per
t a n t o il medesimo v e s c o v o p r e g ò il S a n t o P a d r e a volergli
c o n c e d e r e il t i t o l o e i d i r i t t i di v i c a r i o a p o s t o l i c o e la c u r a d i
sciegliere idonei operaj, periti nella lingua valachica ed un-
g h e r a , e q u i n d i stabilirli in M o l d a v i a , n e l l a B e s s a r a b i a e n e l l a
C r i m e a , a l m e n o in q u e i luoghi ove rimangono gli U n g e r i ;
quali missionarj per altro aver dovessero il sostentamento
della P r o p a g a n d a . » S e r ă s p u n d e p r i n t r ' u n b r e v din 2 Ianuar
1788 « c h e fin d a l 1 6 2 5 a b e n e f i c i o d e ' M o l d a v a n i fù stabilita
la M i s s i o n e in q u e l p r i n c i p a t o , ove non sono tanti disordini
c o m ' e g l i c r e d e , e s s e n d o ivi in a u m e n t o la c a t t o l i c a religione
e p e r p i e t à e z e l o del p r e f e t t o di q u e l l a M i s s i o n e è s t a t a e r e t t a
n o v e l l a m e n t e u n a c h i e s a n e l l a c i t t à di J a s s y , o v e è l'esercizio
l i b e r o di r e l i g i o n e . C h e ivi si m a n d a n o m i s s i o n a r j p e r i t i n e l l a
lingua v o l g a r e della p r o v i n c i a . . . C h e , in quanto ai m i s s i o ­
n a r j p e r i t i n e l l a l i n g u a u n g h e r a , si s a r e b b e d a t o il c a r i c o all'
E m i n e n t i s s i m o c a r d i n a l B a t t h y a n , p r i m a t e d i U n g h e r i a , di s c e ­
gliere d u e idonei missionarj, religiosi c o n v e n t u a l i di tal n a z i o n e .
R i g u a r d o p o i ai c a t t o l i c i d e l l a C r i m e a , n ' e r a g i à d a t o la c u r a
a M o n s i g n o r v e s c o v o di M o h i l o w , c o m e quello che hà avuto
ispezione s o p r a tutti i cattolici di rito l a t i n o , c h e si t r o v a n o
neh' impero r u s s o . . . E d ai c a t t o l i c i di B e s s a r a b i a si s a r e b b e
dato provvedimento allorché fossero c e s s a t e le g u e r r e delle
confinanti p o t e n z e . C o n c h i u d e finalmente d i c e n d o c h e p e r tali
riflessi n o n vi è c a g i o n e presentemente di fare innovazione
a l c u n a s o p r a l a M i s s i o n e di M o l d a v i a . » Se aleg doi misio­
nari u n g u r i ; vine întăiu T o m a Posoni, pe care Rocchi-1 tri-
m e t e p a r o c h la Grozeştî. C u prilejul visite!, e s i n g u r a p a r o -
c h i e c e s e află în neorînduială : «trovò il p a d r e P o s o n i ser-
v i t o d a d u e r a g a z z e , u n a p e r g o v e r n a n t e , c a l v i n i s t a e di m a l e
vita, c h e , fattasi g r e c a , a b i t a v a con ogni genere di persone;
l ' a l t r a p e r c u o c a ; e, quel che è più, ambedue dormivano
nella m e d e s i m a c a m e r a del religioso. » M u s t r a r e a nefolosind,
«il p a d r e B r a l i j , m i s s i o n a r i o u n g h e r o » , e p u s să g o n e a s c ă în

1
La Ciubărciu.
140 R E G I S T R E DE SOCOTELI

A r d e a l p e c e a d'intăiu, d a r p r e o t u l o r e a d u c e , « c o n vesti vi­

rili» ; P . C a n t o n i , t r i m e s d e R o c c h i , îl află b o l n a v , «assistito
dalla n o t a d o n n a » . De unde resulta că sătenii z i c : «Se il
padre n o s t r o vive con una p u t t a n a publica, cosa dobbiam
fare n o i ?» N e a s c u l t i n d d e sfaturile trimesului, Posoni refusa
a sluji şi o p r e ş t e şi p e d a s c ă l . E înlocuit atunci cu Vignoli.
A f l î n d , el î n c h i d e u ş a , « e p r o c u r ò s o l l e v a r g l i il p o p o l o c o n t r o ,
s p a r l a n d o s e n z a f r e n o c o n t r o la M i s s i o n e e il p r e f e t t o » . Lua
c i n c ï lei d e c a s ă în loc d e u n u l şi j u m ă t a t e , v i n d e a s a r e , d i n
care avea o odaie plină; « e r a a l t r e s ì n e g o z i a n t e di v i n o » . A
p u s în fiare o f e m e i e , c a r e t r e b u i s ă s e rcscumpere, «onde i
p a r e n t i d e l l a m e d e s i m a v o l e a n o b r u g i a r v i v o il P o s o n i » . Ad­
ministraţia imperială ameninţase că ea îi v a goni. Rocchi
m e r g e la R o m a n p e n t r u a-î c e r e d e c i să şi intervie. Atunci
Posoni-î scrie «una lettera piena d'infamità, intaccandolo di
a v e r t e n t a t o l ' o n o r e di u n a d o n n a c h i a m a t a Cattarina Ismel,
q u e l l a a p p u n t o c h e il P o s o n i teneva seco con tanto scandalo
d e l l a p r o v i n c i a » . S c r i e şi e p i s c o p u l u i d e A r d e a l în a c e s t s e n s ;
dar femeia, întrebată, tăgădueşte. Calomniase P o s o n i şi Mi­
siunea, pretinzînd că a r fi i n c a p a b i l ă şi z a d a r n i c ă . Şi totuşi
la sosire, prin D e c e m b r e 1 7 8 8 , declarase cu mirare c ă o b s e r v ă
«il c o n t r a r i o di q u e l l o c h e e r a imbevuto».

XCVIII.
Roma, 6 Octombre 1 7 9 2 .

C o n g r e g a ţ i a c ă t r e R o c c h i . « R i s p o n d o alla s u a d e i 2 0 l u g l i o
scorso, nella q u a l e a v e n d o rilevati giusti i motivi da n o n soddis­
farle la p r e f e t t u r a di C o s t a n t i n o p o l i , p o t r à trattenersi Vostra
P a t e r n i t à a b e n e p l a c i t o di q u e s t a S a c r a C o n g r e g a z i o n e in M o l ­
d a v i a , o n d e si possa aver campo di p e n s a r e a q u a l c h e suo
1
nuovo provvedimento »

XCIX.
Iasï, 2 9 Mart 1 7 9 4 .

«Tacririul martorilor de la biserica papistăsaşcă, cum să

a r a t ă în gios. 94, Mart 29.» «Catrina Locmăniasă» arată

1
La 2 7 April 1 7 9 3 , un privilegiu da benedicţie pontificală după visita
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 141

următoarele: « I a r m a î la u r m ă s ' a û f ă c u t n i ş t i c a s e a luì S t a t e

V i s t i a r i u l , la c o l ţ u l z i d i u l u ï d e la v a l e , p e locul Treîsfetitilor,
care au stătut multă vreme, păr' cănd s'aû stricat de cătră
o ş t e n i în v r e m e oştirii d e al d o i l e , c ă n d s ' a û s t r i c a t şi c a s e l e
cele m a r t a preuţilor papistăşăştî.» î n casele catolicilor, «ală­
t u r e c u zidiul T r i S f e t i t i l o r » , a stat «şi N a n i s ă c r i t a r i u l , t o t
cu chirii, şi a l ţ i i » . « Ş i p e n t r u b i s e r i c a c è v e c h i d e l e m n u , i a r ă ş
m ă r t u r i s e ş t i c ă a û fost f ă c u t ă t o t u n d e i a s t e t e m e l i i a bisericii,
aciia ce-aû arsu în v r e m e D o m n i i M ă r i i Sale Grigorii-Vodă
Ghica. D a r atunce, în vreme Moscalilor celor m a î d e mult,
d u g h e n î la f a ţ a uliţiî m a r i n u e r a , ci e r a l o c d e s c h i s . » «Ca-
trina ceasornicăriţa, a luï Grigorii c e a s o r n i c a r , m ă r t u r i s e ş t i că
de 30 anî, d e cănd s'aû m u t a t în m a h a l a o a F e r e d e i l o r , ţine
minte, etc»
C.
laşî, 1 4 April 1 7 9 4 .

« P r o t t e s t a fatta alli d u e Illustrissimi r e p r e s e n t a n t i le d u e

2
Corone imperiali . — Dalla risposta data da Sua Altezza Se­
r e n i s s i m a il p r i n c i p e r e g n a n t e d i M o l d a v i a alli d u e s i g n o r i s e ­
c r e t a r ] d e s u d e t t i , c h e il P a d r e p r e f e t t o è s u d d i t o d e l p r i n c i ­
p a t o di M o l d a v i a , è i n o b l i g o di m a n i f e s t a r s i il P a d r e F e d e l e
Rocchi nativo modenese, commisario generale della Santa
Sede Reverendissima Apostolica q u i in M o l d a v i a , costituito
sopra i cattolici di r i t o romano, prottetto dalla C o r o n a di
P o l o n i a s e c o n d o i t r a t t a t i di p a c e colla F u l g i d a P o r t a , come
c o s t a d a f e r m a n o c h e c o n s e r v a la r e s i d e n z a c a t t o l i c a . I n f e d e
d i c h e c o n f e r m o q u a n t o s o p r a colla m i a s o t t o s c r i z i o n e .
D a t o in l a s s i , li 1 4 A p r i i 7 9 4 .
F. F e d e l e R o c c h i , M i n o r e C o n v e n t u a l e , p r e f e t t o delle S a c r e
M i s s i o n i di M o l d a v i a e v i c a r i o - g e n e r a l e della d i o c e s i di B a c -
covia».

anuală se dă luì Rocchi «eiusque successoribus, pro tempore praefectis Mis-

sionis Patrum Minorum Conventualìum Moldaviae».
1
Asupra lui Lockmann şi soţiei luì Mariana, v. Literatură, şi artă r a ­
mina pe Ianuar 1 9 0 1 . Soţia lui Grigore Ceasornicarul e menţionată şi în
socotelile ce am publicat în Economia naţională pe 1 9 0 0 — 1 (şi tiragiu aparte)-
2
Pentru Rusia Ivan Severin, iar pentru Austria J. von Timoni.
142 REGISTRE DE SOCOTELI

1
[ V ° .] P r o t e s t a d e l R. P. Rocchi, f a t t a al p r i n c i p e Miai ,
s o è n e l l a c a u s a d e ' T r e S a n t i , c h e lo d i c e v a n o rajà.»

CI.
Iaşi, 2 6 Iunie st. v. 1 7 9 5 .

« T r a d u z i o n e della t e s t i m o n i a n z a del m e t r o p o l i t a n o arcives­

covo.» Cercetind, din ordinul D o m n u l u i , procesul comunităţii
catolice cu m ă n ă s t i r e a Treî-Ierarchilor, decide «che, essendosi
f a t t e q u e s t e f a b b r i c h e , r i m a n g h i n o così, e d a n c h e il p a s s a g g i o ,
c o m e si t r o v a a d d e s s o , fra il m u r o d e i T r e S a n t i e d il m u r o
d e l l a c h i e s a c a t t o l i c a ; e d il p r e f e t t o c h e non alzi altre case
s o p r a alle b o t t e g h e , c h e d a l f o n d a m e n t o hà già fatto sopra
t e r r a . E c o n q u e s t o si s o n o c o n t e n t a t i , t a n t o il P a d r e abate
delli T r e S a n t i , c h e il p r e f e t t o d e l l a c h i e s a c a t t o l i c a , n o n ri­
m a n e n d o più q u e s t i o n e . . . 1795, giugno 26.
Di Vostra Altezza Serenissima
o r a t o r e all' A l t i s s i m o ,
2
Giacomo Metropolita .

CU.
Roma, 2 7 Novembre şi l 8 Decembre 1 7 9 6 .

S e p e r m i t e lui « F . M i c h e l e S a s s a n o , p r e f e t t o d e l l e M i s s i o n i
in M o l d a v i a , d e M i n o r i C o n v e n t u a l i » , a v i n d e ; a) « u n a p i c c i o l a
p o r z i o n di t e r r e n o c h e , o l t r e lo s c a r s o f r u t t o , d à anche mo­
tivo di perdersi, per essere circondata da p o d e r i di potenti
signori, c r e d e n d o p e r ò più v a n t a g g i o s a u n a p e r m u t a a tempo
con altra terra più conveniente alla s i c u r e z z a e al b i s o g n o » ;

1
Suţu.
5
Urmează sentinţa, din 3 0 . a luï Alexandru Calimah, în care semnează,
după Domn, Andronachi Donici. Vel Paharnic. — Tot în 1 7 9 5 , Rocchi,
«prefetto dei cattolici di Moldavia», arată Domnului că «ţăranii cotnărenl»
ridică pretenţii asupra moşiei ce stăpînia, de cincizeci şi cincï de anî, mă­
năstirea. Ordinul de cercetare se dă la 1 0 Iulie. — La 1 5 Maiu 1 7 9 9 , 'Av-
Tióvtoì /j-rjXujTTji; SxóX., decide contra vechilului Sf. Spiridon la Cotnari, în pro­
cesul Iul cu biserica «papislaşilor» (altă decisie asemenea în 1 8 2 3 ) . — I n 1 7 9 4
se dăduse o mărturie a bătrinilor, în frunte cu . . . Simion Minciună şi Sandu
Pleşca.
ì

DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A C A T O L I C I S M U L U I 143

b) o v i e , p e n t r u «il p a g a m e n t o , c h e è c o s t r e t t o fare p e r or­

1
d i n e p u b b l i c o , di 800 zechini ».

CHI.
Iaşî, 2 5 Decembre 1 7 9 8 .

Circulară latină a lui «Pater V i n c e n t i u s Gatt, Ordinis Mi-

n o r u m S. Francisci Conventualium, Sacrarum Missionum in
Moldavia praefectus». « D a t u m Iassiis, ex nostra residentia,
2
v i n Kal. Decembris anno 1799 .»

1
La 3 1 Ianuar 1 7 9 7 , nvinciul din Viena arată lut Sassano că a transmis
scrisorile lui Propagandei şi menţionează pe Severin, « il quale, per la bontà
con cui s'interessa in favore di conteste Missioni, merita ogni riguardo».
2
Cuprinsă în «Libro primo dell' introito ed esito della chiesa di Ta-
masceno [Tămăşenî] e di Aggiudeno [Ajudenì]. 1 8 0 1 » . Barbieri (despre care
v. maî jos), parochul, scrie la început această notiţă: «Avviso. Questi
popoli di Tamasceno, unitamente a quelli di Saboàno, dall' anno scorso in
qua si sono resi tanto insolenti ed insubordinati alla chiesa, che i rispettivi
parochi, per quanto facciano il loro dovere, in niun modo li possono conten­
tare ; e con verità si possono chiamare : Purgatorium missionariorum. Il Si­
gnore dia pazienza a questi e tocchi il cuore a quelli. 1 8 0 1 . Imest.» El men­
ţionează două gloabe, de 5 şi 6 leï, un geam pus la un «fenestrino», 3 0 de
parale, «8 Xbris. Spese per pitturare [a Aggiudeno] tutto l'altare e cornice
del quadro 2 0 , 1 9 . Alli 1 6 marzo 1 8 0 2 » ; «per un libro nuovo per lo slato
dell' anime, ecc. I , 1 1 [5 feb. 1 8 0 5 J » , o «globba imposta dal villaggio», so­
coteli «per aver ingradito l'ograda del padre.. .», «per vetri e cercevelle . ..,
per fare un armario» ( 1 8 0 8 ) , de un Evreu. — în «giusto calcolo, detto cisla,
dell' anno 1 8 0 2 , per il popolo di Tamasceno, disposto da fra Gian Francesco
Gabriele Barbieri, Minore Conventuale, missionario apostolico, attuai paroco,
giusta il retroscriuo decreto» : total de 2 . 6 7 1 de suflete în toată parochia. —
Registrul maî conţine socoteli pe 1 8 2 0 - 1 , pentru Agiudenî, socoteli din 1 8 0 4 ,
pentru Agiudenî şi Tămăşenî, circulante din 1 7 7 8 şi 1 0 Ianuar 1 8 0 3 , facul­
tăţile date de Sf. Scaun luî Brocani, o stabilire a taxelor pentru Tămăşenî
de acelaşi. — Maî sînt în fine treî notiţe: una a luì Barbieri: «Memoria. 11
popolo di Tamasceno, e particolarmente il villagio di Tamasceno, è composto
di gente malcontenta, rivoluzionaria a qualunque partito, senza elezione, nè
di onore, nè di mento, capace di commettere qualunque eccesso, se si tratta
di opprimere il loro paroco. Ingannatrici e falsarj, anche quando parlano in
bene, sospettosi e superbi di sostenere le loro capriciose pretensioni. Pochi
sono li buoni, e appena vi si distinguono : in somma niente meno che li abi-
tatori di Saboana, dei quali sono discepoli, e quasi tutti facciatamente colle-
gati nelle loro congiure» ; — «Memoria del padre missionario Francesco Mi-
notto, Veneziano (vulgo cel ren o jartagan). Li Micloseni sono, la maggior
144 REGISTRE DE SOCOTELI

CIV.
1800.

R e l a z i o n e della santa visiti fatta n e l m e s e di genaro, fe-

b r a r o e t e r m i n a t a li 6 m a r z o d e l a n n o corrente 1800.
Neil' a n n o 1 8 0 0 , alli 2 5 di genaro, avendo incominciato
il M . R . P . P r e f e t o V i n c e n z o G a t t i la s. v i s i t a d i q u e s t ' a n n o
1 8 0 0 in q u e s t a p r o v i n c i a e Missione di Moldavia, è andato
p r i m a in T o t t r o s e G r o s e s t e e d h à r i t r o v a t o ciò c h e segue:
Famiglie 222... Anime 1144... Il P. M. [Luigi] Maffei,
p a r o c o di G r o s e s t e e T o t t r o s . . . Nella p a r o c h i a di Farroano
li 1 febbraro 1800. F a m i g l i e numero 333, anime numero
1554. N e l l a p a r o c h i a di C l e s i a . . ; F a m i g l i e n u m e r o 125 1 .
Anime numero 1448... Nella parochia di Vallesacca li 6
febbraro 1800... Famiglie numero 220... Anime numero
1 1 4 8 . . . A d ì 1 2 f e b r a r o 1 8 0 0 . . . N e l l a p a r o c h i a di C a l u g h e r a .
Famiglie numero 539. A n i m e n u m e r o 2 3 4 7 . . . F e b r a r o li 1 3 ,
detto 1800. E n t r a t a della chiesa di T r e s t i a n a . . . E n t r a t a della
chiesa di Bacco . . . S o m m a totale dell' entrata della chiesa
e moscia di B a r a t z . . . A d ì 16 febraro 1800. Nella parochia
di T a m a s c e n o , c o n p r e s o Aggiudei.D e Recheteno . . . Fami­
glie n u m e r o 486. A n i m e n u m e r o 1807 . . . E n t r a t a della chiesa
di G i u d e n o . . . A l l i 2 2 di febraro 1800, nella parochia di
Sabboano, compreso anche Grieste . . . Stato di a n i m e non
c'è . . . A d i 2 4 f e b b r a r o 1 8 0 0 . N e l l a p a r o c h i a di A l l a o c e s t e . . .
F a m i g l i e n u m e r o 463 . . . A n i m e numero 1499 . . . T a l p a . . .

parte, più che cattivi [intre şefii răutăţilor şi vătămanul Diac Martin]. Per li
Recheteni cativi è Anton Perzak [I'îrţag !], e poi non saprei dire quali sono
li buoni... Li popoli tutti danno una baniza de ciocalei, di gran turco ; fanno
l'aratura per l'ovez, solcano e pagano : li Recheteni il fieno appartenente a
questa chiesa, li Micloseni falcano o pagano il fieno che si richiede e che
dà sempre il signor Ianacacchi, quallora il padre li dimanda. 1 7 S 1 . — Io fra
Francantonio Minotto, veramente più che martire per le cose sofferte in questa
parochia, affermo quanto sopra» ; — «Memoria del padre missionario Celestino
Golini, paroco di Saboano, l'anno 1 8 0 4 . » Vornicul cere bani şi, fiind refu­
sât, insultă, opreşte claca ; pentru care e scos, de la IaşT. Parochul se plînge
de continuă neascultare şi de alte insulte. Aceasta pentru că au cerut credin­
cioşii în zădar un preut ungur, «l'abbate Stefano Bogkor».
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 145

Il l i b r o d e b a t t e s i m i d i T a l p a n o n fù p o r t a t o dal p a d r e pa-
roco. Intrata della chiesa di J a n a c a k i 1 3 2 1 . . . F a m i g l i e nu­
m e r o 83 . . . Usci, li 4 marzo 1800. Famiglie numero 126.
1
Anime numero 653 . . . Padre Barbieri paroco . . . Entrata
delle b o t t e g h e di l a s s i esistenti in U s c i , ricevuta dal detto
padre Barbieri. , . Sabboano . . . Il padre Bialis . . . Tamas
J a n o s , d a s c a l o di T a s l ò . . . P a d r e L a n d i , p a r o c o di Rotonda.
[ C a s t e l l a n i , la G r i e ş t î şi B o r i o l i la b i s e r i c a lui Ienacachi.]

CV.

Iaşî, 1 6 April 1 8 0 0 .

Circulară a Prefectului Gatti.

«Eu pater Vincent Gatt, Prefect catolicilor, care sînt în

toată ţara Moldovei, sănătate . . . Fiindcă am gîndit ca să
întăresc pace şi odihnă întru popoarele cu preuţiî mie su­
puşi, a m arătat ca să l u ă m d a t o r i i l e c e a u fost a simbriei,
adecă fin şi păpuşoii! şi clăcile, înnainte, rînduind ca să
dè fieştecare g o s p o d a r preutulul p e n t r u simbrie, a d e c ă t e o rublă
turcească. Dar, fiind-că unii nu a u primit rînduiala aceasta,
i a r e u a m î n t ă r i t şi î n t ă r e s c c ă d e la P a ş t e încolo s ă fie d a t o r
fieştecare gospodar a da preutulul pentru datoria simbriei
d o u ă z e c i d e p a r a l e , d a r să n u t r e a c ă S î n t ă - M ă r i a M a r e şi, t r e -
cindu-se şi n e p l â t i n d u - s e , o r ! fîn, o r i a e s t e d o ï z e c ï d e parale,
s'aibă a da fieşte-care p r e ţ u l finului, după cum s'a vinde.
Iarăş rînduim să aibă a da fieştecare la B o b o t e a z ă o d i m e r l i e
d e p o p u ş o î şi, n e d î n d p a n ă a u m b l a p r e u t u l cu c r u c e a , s ă fie
dator fieştecare a p l ă t i c u m v a fi p r e ţ u l p o p u ş o i u l u l . Văduvoî

1
Mal avem de la Barbieri (v. şi p. 1 4 3 , nota 2 ) o iDescriptio familiarum
animarumque parochiç Vallesachç, repertarum a fratre Ioanne Francisco Ga­
briele Barbieri, parocho, tempore benedictionis domorum, anno 1 8 0 5 , die 6 ia­
nuarii»: in «Tronki», «Timarest», «Racouâ», «Fondi», «Magazen», «Balzata»,
«Alben», «Valle», «Bokilla», «Florest». Urmează o altă «descriptio», din 6
Ianuar 1 8 0 4 , şi apoî «liber status animarum pro annoi 8 0 2 » , «liber status ani-
marum anno Domini 1 7 8 1 , die prima ianuariii, altele din 1 7 9 1 şi 1 7 9 3 . —
Cărţî de botez, de căsătorii şi de morţî se află din aniï 1 7 8 0 , pentru Iaşî.

62174. Vol. I 10
146 REGISTRE DE SOCOTELI

şi v ă d u v e , c a r e v o r fi fără a g i u t o r , s'aibă a plăti giumătate

d e n t o a t e , i a r c a r e v o r a v e flăcăi î n t r ' a g i u t o r , vor plăti deplin.
Pentru slugi a preutuluî, poruncesc s'aibă a da satul unde
v a s e d è p r e u t u l d o u ă s l u g i î n s u r a ţ î , u n u l în c a s ă , şi u n u l să
fie l e m n a r , d a r p e n t r u a c e l din c a s ă s ă fie d a t o r poporul a
plăti p a t r u p a r a l e d e fieştecare gospodar.
A c e a s t ă r î n d u i a l ă eu p o f t e s c şi p o r u n c e s c ca s ă a i b ă a ţ i n e
fieştecare, şi, a f l î n d u - s e c i n e v a f o d u l , n e m u l ţ ă m i t şi n e a s c u l t ă ­
t o r , s ă ş t i e c ă e s t e m i n t e m è a-ï l u a î n d a t ă ş î (endettez) preutul,
fără n ă d e j d e c a să-1 a i b ă , p a n ă v o r fi s u p u ş i .
D e la biserica catolicească în I a ş i , la 1 6 zilele luï A p r i l ,
i8oo'.»
CVI.
Cluj, 2 0 Octombre iSoo.

Proces-verbal pentru ridicarea a «omnia p a r a m e n t a molda-

vica c u m literariis instrumentis, rite et effective», de către
«pater frater Franciscus Maria Madrelly et p a t e r frater Lu-
dovicus Antonius Grizi, missi a R e v e r e n d i s s i m o p a t r e Hya-
cintho Lysa, eiusdem Ordinis, episcopo bakoviensi, vicario
generali per Moldaviam, Missionum apostolicarum praefecto».
— N o t ă : «Detti paramenti furono trasportati l'anno 1665 d a
2
Moldavia per liberarli dalle incorsione d e Tartari ».

CVII.
1801.

L i b r o della visita dell' anno 1801, cominciando alli 8 di

febraro.

1
Din registrul Tămăşanilor. — O a treia circulară a lui e adresată das­
călilor, pentru a li fixa contribuţia ce vor plăti residenţit începînd cu luna
luï Decembre (ce an ?). «Dăscălit acei cari sînt rînduiţt a sedè lingă preut să
aibă a duce la mănăstire din laşî opt clapont : patru la Crăciun şi patru la
Paştî; dar acet cari sunt maî departe de preutu lor vor aduce şese: adecăte
tret la Crăciun şi trei la Paşte.»
s
Din acest an se păstrează şi maî multe predicî cu litere latine, cu o
ortografie ca aceasta: «Dau de stire tutturora prekum astez jest Dominica acè
d'entei de Advent, sci sent pena la Creciun patro Dominicele. Dar dupa cum
jest renduit della sfenta biserica nostra cattoliciasca, fisti kare jest dator se
postaska Miercur sci Vinere, en tote septimune pena la Creciun».
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 147

Il m a e s t r o reverendo padre maestro Vincenzo Gatti, pre­

f e t t o d e l l e s a c r e M i s s i o n i di M o l d a v i a , h à c o m i n c i a t o la s u a
s e c o n d a v i s i t a alli 8 di f e b r a r o 1 8 0 1 n e l l a c h i e s a d i T o t t r o s e
G r o s e s t e , e d h à r i t o r n a t o c i o è c h e è q u i in a p p r e s s o s e g n a t o . . .
Famiglie 320. A n i m e 1 5 0 0 . . . E n t r a t a d e l l a c h i e s a figliale di
T o t t r o s . . . E n t r a t a d e l l a c h i e s a di G r o s e s t e . . . A l l i 1 5 f e b r a r o
d e l l o s t e s s o a n n o h à f a t t o la v i s i t a in C a l u g h e r a . . . F a m i g l i e
568, a n i m e 2 . 7 4 1 . . . E n t r a t a d e l l a c h i e s a d i P o s t i a n a . . . E n ­
t r a t a d e l l a c h i e s a di Bara.tz . . . E n t r a t a d e l l a c h i e s a di B a c c o . . .
Alli 1 9 f e b r a r o h à f a t t o la v i s i t a in V a l l e s a c c a . . . Famiglie
221, anime 1 1 7 1 . . . Alli 21 di f e b r a r o h à f a t t o la visita in
Clesia . . . F a m i g l i e 286, a n i m e 1 4 2 2 . . . Alli 24 di febraro
h à f a t t o la v i s i t a in F a r o a n a . . . F a m i g l i e 3 5 0 , a n i m e 1 7 2 1
Nel m e s e di m a r z o , nella p a r o c h i a di Tamasceno, Giudeno
e R o c h e t e n o . . . F a m i g l i e 5 1 4 . .., anime 1928 . . . Nella pa­
r o c h i a di A l l a o c e s t e . F a m i g l i e 4 9 2 , a n i m e 1887... Nella pa­
rochia di U s c i . F a m i g l i e 1 3 1 , anime 687 . . . Nella parochia
di J a s s i . . . .

cviir.
Iaşî, 1 3 Mart st. v. 1 8 0 1 .

Anafora a boierilor Constantin Balş, Vel L o g o f ă t de Ţara-

d e j o s , şi I o r d a c h i R o s e t , Vel Vistier (întărită de D o m n , C.
I p s i l a n t i , la 16).
« L ă c u i t o r i u n g u r i d i n ş e î s p r e z e c e s a t e u n g u r e ş t i d e la Ţ i n u t u l
R o m a n u l u i , a n u m e Săboanî, Childeştî, Ghirieşti, T e ţ c a n i , Cio-
rana, Segna, Burianeştî, Tămăşenî, Agiudeni, Răchitenî, Mi-
c l ă u ş e n î , C ă c ă c e n î , R o t u n d a , B o h o n c a , M a x i n e ş t î şi O ţ e l e n T » ,
s e p l î n g « a s u p r a p r e f e c t u l u i c a t o l i c e s c p r i n s t r ă m u t a r e ce s'ar
fi f ă c î n d o b i c e i e l o r v e c h i ce a u a v u t , de havaieturî şi alte
r î n d u i e l e , a d ă u g î n d u - î p r e f e c t o r şi p r e u ţ i î l o r cu a l t ă d a r e n o o ,
a s u p r i t o a r e , făr d e r î n d u i a l ă şi p i ş t i p u t i n ţ ă , c u m şi gialoba
c e p r e f e c t o r a u d a t î n n ă l ţ i m i T a l e cu a r ă t a r e î m p o t r i v a gia-
l o b i l o r » . E r e p r e s i n t a t P r e f e c t u l la j u d e c a t ă p r i n v e c h i l , « p r e u t u l
1
Vasili , catolic».

1
Berardi.
148 R E G I S T R E D E SOCOTELI

« A r ă t a r e ce a u făcut că d e n vechi a u a v u t obiceiû d e d a

p r e u ţ i l o r cîte z e c e p a r a l e p e a n , d e t o t g o s p o d a r u l c e e r a la
un p o p o r , iar d e la o v r e m e îï i è c î t e d o u ă z e c i d e p a r a l e . »
S e a d m i t c e l e 2 0 d e p a r a l e , fîind-că t r a i u l s ' a s c u m p i t .
P e n t r u fîn, « a û a r ă t a t e î c ă m a î î n n a i n t e e î face, t o ţ î lă-
cuitoriï c e e r à la u n p o p o r , cu claca d e n iarba ce avea eï d e
fînaţ, şi, d e o p a r t e , şi el s t r i n g e a , şi el c ă r a l a c a s a preutu-
luî; iar d e la o vreme încoace s'au obicinuit a le lua cîte
o c ă p i ţ ă d e fin d e t o t c a s a ş u l p e a n , i a r d e l a c a r e n u a v e a
fîn, l u a c î t e u n l e u d e c ă p i ţ ă » . P r e f e c t u l c e r e a l a P a ş t î 2 0 d e
parale. S e decide astfel : « s ă facă pentru hrana celor c a î
n u m a i z e c e fălcî fîn t o ţ î locuitorii satelor c e v o r fi c u u n
p r e u t , d i n i a r b a l o r d e fînaţ, c e v o r a v è , şi să-1 s t r ì n g a , să-1
c a r e , să-1 facă s t o g s a u g i r e a d ă l a c a s a p r e u t u l u î , în v r e m e a
f a c e r i i finului, şi n u m a î m u l t » .
Pentru popuşoî, «aii a r ă t a t că avea obiceiû m a l înnainte
de făcea fişticare sat pentru trebuinţa casiî p r e u t u l u î , care
i a r e î şi-î prăşe şi s t r i n g e l a c a s e l e l o r . I a r d e la o v r e m e s ' a u
obicinuit c ă le iè c î t e o dimerlie popuşoî de grăunţe, de
douăzeci ocà, d e casaş». Prefectul cere 20 d e lei d e dimirlie
la B o b o t e a z ă . S e d e c i d e «că t o ţ î lăcuitori satilor u n g u r e ş t i ce
v o r fi c u u n p r e u t s ă d è p r e o t u l u i t r e i z e c i m i e r ţ e d e p o p u ş o î
bătuţî p e an, măsurîndu-î cu dimirlia, ce este obicinuit d e
v î n d şi c u m p ă r ă , şi s ă m a î d è d o u ă z e c i mierţe ovăz, pentru
hrana cailor».
L a îngropări, odată se dădeau 30 d e parale, acum se cer
5 lei. «Cu acel b a n î ce d ă m a î înnainte», însă, «acum nu
e s t e î n d e s t u l » . Decî, p e n t r u copil pană la ş e p t e ani se va
d a u n l e u , p e n t r u alţiî, d o î , «şi, p e n t r u p a t r u l u m i n ă r i a p r o ­
h o d u l u i , s ă n u fie siliţi n i c î î n t r u u n c h i p a le face d e o l i t r ă
d e c e a r ă , p r e c u m le cere». P r e o t u l să i e a p e m o r t de acasă,
iar n u dascălul singur.
L a cununii, odată se dădea 20 d e parale, acum se cer trei
leî. S e a d m i t d o î . P o p a să nu topească, nicî să vîndă lumi­
n ă r i l e , ci s ă l e a r d ă în b i s e r i c ă . A c e l a ş i v e n i t s e fixează p e n t r u
botezuri. S ă se aleagă «doî o a m e n i fruntaşi pentru purtarea
de grija celor trebuincioase a bisericii». Gloabele «să se iei
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 149

p e n t r u p r i c i n e c ă z u t e , c a r e s e v o r c ă u t a d e p r e o t cu fruntaşi
poporului».
« P e n t r u t r e i o a m i n ï scutelnicT c e aii a r ă t a t S ă b o a n i T că d a u
p r e u t u l u î d e s l u j b ă şi p e n t r u c a s ă n u r ă m î i e a s u p r i ţ i cu p l a t a
b i r u l u i lor, p r e u t u l d e m a î î n n a i n t e le f ă c u s e rînduiala ca să
iè d e Ia c e l e l a l t e s a t e a poporului cîte zece parale de om,
iar a c u m a r fi luînd p r e u t u l c î t e douăzecî de parale de om
d e la a c e l e s a t e , "şi l o r nu li d ă n i m i c a , râmîind de scutesc
p e o a m e n î n u m a î d e Ia dînşiî.» S e d e c i d e «ca aceï treî o a m e n î
s c u t e l n i c î t o t să-î d è d e Ia S ă b o a n î , dar b i r u l , la c î t e c e v a
a j u n g e cisla, s ă d è b a n i î la V o r n i c u l d e n S ă b o a n î , c a să p l ă ­
tească p e n t r u scutelnicî. Iar alţî scutelnicî ce maî avè, prin
a l t e s a t e a p o p o r u l u i ' , s ă l i p s a s c ă , să n u s e m a î d è , c e s ă s e
p u i d e c ă t r ă s a t i , c a să p o a r t e bir şi a v a l e l e » .
« O s ă b i t aii m a î a r ă t a t eï cu t o ţ i i că d e la C r ă c i u n pană la
B o b o t e a z ă s î n t o p r i ţ î d e a n u face g i o c u r î cu l ă u t a r i nimene;
c a r e , fiindcă g i o c u r i l e s e s o c o t e ş t e c ă n u p o t să pricinuiască,
la r î n d u i e l i l e l e g i l o r , m c î o s m i n t e a l ă , s ' a u c u n o s c u t c ă o p r i r e
c e le s e face este cu t o t u l fără de cuvînt, şi s ' a u g ă s i t cu
c a l e c a g i o c u r i l e p e la c a s e l e lor s ă facă î n t r ' a c e l e s e r b a t o r i ,
i a r n u n ţ î d e la C r ă c i u n pană Ia B o b o t e a z ă să nu le p o a t ă
1
face n i m e n e între dînşiî .»

CIX.
Tamăşenî, 1 4 Mart 1 8 0 3 .

Iosif Berardi, parochul local, scrie, probabil Prefectului,

despre o ceartă cu ispravnicul, care contesta misionarilor

1
Din registrul Tămăşenilor.— La 2 5 April 1 8 0 2 , an cînd se fac învoieli
particulare cu satele, se tocmeşte un vizitiu, cu 1 8 lei turceşti pe an, «cum
de la nişte al s'au obicinuit de dau preuţi la argaţi lor, două perechi de
cibote, o părechi de bernevicî, o căciulă, un pestiman (sic) şi un ştergar»,
fiind şi scutelnic, — la «părintele Vasili Berardi». — La 9 Sept. 1 8 0 4 mi­
sionarii, prin Barbieri, arată Prefectului că nu li ajunge venitul şi cer «l'au­
mento della sembria, eguale in tutti i popoli, per 2 piastre per famiglia, e di
un giorno di ciacca da ogni uomo, per ajuto alla loro casa, e ridurre li soliti
scutelnici tributarj in ogni popolo a solo tre, coi bovi», a se creşte taxa pentru
«morti piccoli» şi «morti grandi», precum şi a se admite judecata în casurï
de conştiinţă, fără recurs la ispravnici.
150 REGISTRE DE SOCOTELI

d r e p t u l d e a j u d e c a în a f a c e r i d e m o ş t e n i r e şi a l t e l e asemenea.
« L i m o t i v i d i si fatti g i u d i z j sono la pochissima cura che
hanno li villani ordinariamente per li loro superstiti figli,
p o i c h é al p i ù presto dissipano tutta loro eredità, e poi, o
n o n li c u r a n o a f f a t t o , o li d a n n o figli d ' a n i m o a q u a l c h e m i ­
sericordioso per levarseli d'attorno, o li lasciano andare di
p o r t a in p o r t a , c o n n o t a b i l e d a n n o d e l l a l o r o o n e s t à , s e s o n o
femine, a causa delle cattive m a d r e g n e , c o m e b e n sà Vostra
Paternità. . . Quando gli a v v a n z a q u a l c h e c o s a d a i loro de­
fonti, t u t t o c o n s u m a n o in vino.»

CX.

Roma, 1 4 August 1 8 0 3 .

Se permite luï D o m i n i c Brocani, Minor Conventual, vi-

c a r i u - g e n e r a l , a c e d a o p a r t e d i n a t r i b u ţ i i l e lui c ă t r e « R . D.
Stephano Botskor, praesbitero saeculari, missionario apos­
tolico».

CXI.

Roma, 2 2 Aprii 1 8 0 4 .
l e a
P i ù al v n , d u p ă cererea Prefectului Brocani, declară pri­
1
v i l e g i a t a l t a r u l p r i n c i p a l al b i s e r i c i i c a t o l i c e d i n Iaşi .

cxn.
2 6 Iulie 1 8 0 5 4 Ianuar 1 8 0 6 .

Mărturii pentru Baraţî (Trebeş).

I. « I o s i Lozkén», din Călugăra, vorbeşte de «o piatră
p u s ă în v r e m e a D o a m n e i E l e n e i . . ., p i a t a care tot se zice
a Doamnei Eleneî... S e n u m e ş t e L u n c a B a r a ţ i l o r şi merge

1
In acelaşi an, la 2 5 August, găsim o «testimonianza dalli ispravnici di
Bacco» pentru Barati, în procesul episcopiei cu un anume Rugină. Ispravnicii
erau Ioniţă Vîrnav şi Constantin Mutu, Comis.
 DOCUMENTE P B I V I T O A E E L A I S T O E I A CATOLICISMULUI 151

pană în g u r a a p e i N i g e l u l u î , şi d e a c o l o p ' i n p r e g i u r , t o t pe
acè moşie, era o mănăstire, care m ă n ă s t i r e o aû mîncat apa
B i s t r i ţ e i , şi a c e a s t ă m ă n ă s t i r e s e n u m i a m ă n ă s t i r e a Baraţilor,
i a r e u n u ştiu c h i a r în c e l o c a r fi fost m ă n ă s t i r e a . . . Şi a m
auzit că această m o ş i e o au stăpînit maî înnainte episcopul
B a r a ţ i l o r » . Ş t e f a n R o s e t i e a u n l o c d e p r i s a c ă şi a p o i , nefiind
e p i s c o p , î n c a l c ă . «Şi e u e r a m b ă i a t şi p ă z i a m oile, c î n d Ţ i ­
g a n i i d u m i s a l e Ş t e f ă n i ţ i î n e b ă t e a u şi n e î n t e r i a u p e n o i , de
nu t r e c e a m p e s t e hotarul pus de dumnealui, ca să se ves­
t e a s c ă c u m că-î m o ş i a a dumisale.»
2 . Petre L u p u din Sărata. « A m auzit de la m o ş i şi bă-
t r î n î c ă d i n s u s d e t î r g u l B a c ă u l u i a u fost o m ă n ă s t i r e a B a ­
raţilor, d r e p t dealul Baraţilor, c a r e m ă n ă s t i r e au surpat-o Bis­
t r i ţ a , şi a m a u z i t c ă , l î n g ă m ă n ă s t i r e a d e n s u s , e r a locul s a u
şi m o ş i a mănăstirii.»
3. I a n o ş B u l a i cel b ă t r î n , d i n V a l e a - M a r e . «Din copchilă-
ria mea am auzit de bătrînî c'aû fost mănăstirea Baraţilor
pe malul Bistriţii, din sus de tîrgul B a c ă u l u i , şi, în vremea
t u r b u r ă r i l o r , t o a t e a c e l e aii c a r a t B a r a ţ i i în ţara ungurească,
c e a u fost a m ă n ă s t i r i i , şi p e u r m ă a u m î n c a t B i s t r i ţ a m ă n ă s ­
t i r e a şi c l o p o t n i ţ a , şi c l o p o t e l e . »
4. «.Martin Gabor depone di aver inteso al leggere una
carta d'otarnica della città di Bacco in questi termini:
T î r g u l B a c ă u l u i n ' a û fost u n d e e s t e , ci a û fost t î r g u l maî
s u s , la g u r a N i g e l u l u î , şi l-au m î n c a t B i s t r i ţ a . Ş i a u fost mă­
năstirea Baraţilor din sus de gura Nigeluluî, şi a u mîncat
B i s t r i ţ a şi p e a i c e . . . Ş i s p u n e c ă a r fi a u z i t c ă şi locul u n d e
acù este C u r t e a D o m n i ţ i i era locul Baraţilor.
Note: «Stefaniza R o s e t , R o s e t T e s k a n ; Ivanizza, fratello;
C o s t a n t i n o , figlio ; M a r i a m o g l i e s e c o n d a d i B a l o s . Costantin
a
p. (sic) figlie due: 1 . figlia h à p r e s o C h r i s t o v e r d e ; 2 figlia:
una morta; 1 . m o g l i e di b e s a d è m o r t o di peste, — Domniza
sorella — : 2 figlie m o r t e di p e s t e ; padrone.»
5. « V a s i l e , feciorul luì O s m a n botezatul, cel mai bătrîn
din tîrgoveţii d e n Bacău . . . C u m însăş a m auzit d e la An­
d r e i C h i r i s c a şi d e l a R a d u l M ă c e l a r u l , M o l d o v e n i , tîrgoveţi,
p r è bătrînî, c u m că Constantin R u s e t i-au g ă s i t p e d i n ş i î în
152 R E G I S T R E D E SOCOTELI

l u n c a B a r a ţ i l o r la v î n a t , şi s ' a û p u s , d e frică, ca să bată ca

ciniî, s ă s g h e r e c a i e p u r i i , s ă u r l e c a l u p i i , c a s ă p o m e n e a s c ă
şi s ă v e s t e a s c ă c ă m o ş i a a c e i a e r a a lui, n u a Baraţilor . . .
O mănăstire a Baraţilor spre gura Nigeluluî am a u z i t d e la
t o ţ î b ă t r î n i î c ' a û fost, şi a t u n c i în t i r g u l Bacăului era peste
500 d e c a s e a U n g u r i l o r . . . T o ţ î îî s p u n e a c ă Ş t e f ă n i ţ ă Ru-
s e t a u f o s t o m p u t e r n i c , t i r i a n şi rău ; p e u r m ă aû murit de
ciumă, fiind v ă d r a r (vedrar) la Ţ a r a - d e - j o s ; feciorul s ă u C o s -
t a n t i n a u m u r i t t î n ă r , şi, c u m s e vede, n'aû prè avut parte
nicî u n u l d e m o ş i a a c e i a , c a r e a c u m a s e c h i a m a T r e b e ş u l - d e - s u s . »
6. D u p ă « d o c u m e n t i di R u g i n a et altre carte vechie de
la m o s c h i a d i B a r a z z e » , — g e n e a l o g i a Ruseteştilor, maî mult
din spuse de bătrînî :
« O s m a n şi a l ţ i bătrînî au auzit că în vremea luî Mihaî
R a c o v i ţ ă , în D o m n i a a c è al treile, a d e c ă dal IJ16, Tatariî
aû p r ă d a t de la Bistriţa p â n ă în ţ a r a u n g u r e a s c ă , şi Ştefă­
niţă Roset au prins toţî ţeraniî de pe'mpregiur înnuntru
o g r ă z i i luî, c u a v e r i l e lor, şi T a t a r i î nu i-au făcut nimica,
fiind-că el l u a s e m a î î n n a i n t e u n firman d e la H a n u l l o r ; şi z i c e a
o a m e n i i c ă el a û f o s t c h e m a t p e T a t a r î , fiind i s p r a v n i c d e B a c ă u ,
şi ţ e r a n i î e r a n e s u p u ş i , n i c i v r e a s ă p l ă t e a s c ă b i r , p e n t r u pră-
dăciunile oştilor ungureşti. Şi p e u r m ă V o d ă Mihaî, împreună
cu T u r c i i , a û b i r u i t p e N e a m ţ ! şi a û t ă i a t pe F r e n ţ , ghine-
1
ralul lor, la I a ş i , şi s ' a û făcut c i a r d a c , c e s e v e d e şi acrnu .»

Petiţie a lui L a n d i c ă t r e D o m n p e n t r u B a r a ţ i , m o ş i a pose­

dată totdeauna de «Barazzi ossia calugheri ungari». «Di
p i ù si r i l e v a dalli p r i v i l e g j d e l l a p i a m e m o r i a del S e r e n i s s i m o
2
p r e n c i p e P i e t r o l ' a n n o z e c . (sic) , concessi al v e s c o v o catto-

1
Pe aceiaşi foaie se află actul, din 1 6 Mart 1 7 9 2 , prin care se dă drep­
tate lui «pater prefector din Iaşî». pe care «megieşii, ce se află prin pregiurul
moşiei Baraţi a mănăstirii Baraţii din Bacău», nu-1 lasă «a vinde vin sau a
tăia carne pe moşia sa». — La 2 8 Iulie 1 8 0 5 , din Bacău, Berardi arată, în
privinţa mărturiilor, că «li Moldovani, per gran timore di bojeri, non mi danno
quegli attestati che possono», şi cere o copie a cărţii de blestem ce se căpătase.
2
Ceteşte zce, « H I , 7 0 9 5 = 1 5 8 7 , supt Petru Şchiopul. Pentru progresele
catolicismului supt el, v. Hurmuzaki, XI, p. L X I I şi urm.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 153

lieo, c h e d e t t a m o s c i a d o v e v a e s s e r s u a , c o n c e d e n d o u n v a c -
car, due pecorari, un moraro ed un pescaro liberi da tri­
buto . . . E detti privilegj sono anche nel giorno d'oggi in
n o s t r a m a n o , c o m e p u r e si c o m p r o v a d a l l a r i s p o s t a dell' is-
t e s s o s i g n o r N . , d a t a in D i v a n o , c h e c i o è li B a r a z i s o n o ri­
m a s t i p o s s e s s o r i d e l l a riva d i T r e b e s in g i ù . » [ D e c î n d Ştefan
R o s e t a u s u r p â t m o ş i a , cu m ă r t u r i i s t o a r s e «a f o r z a di b a s ­
t o n e » , ] d a q u e l t e m p o in p o i si m a n i f e s t a una bestemia di­
v i n a s o p r a la f a m i g l i a d e i p o s s i d e n t i , a s e g n o tale che non
si è m a i p o t u t o s t a b i l i r e u n a g e n e r a z i o n e p r o g r e s s i v a di pa­
d r e in figlio, a n z i c h e al p r e s e n t e la p o s s i e d a u n a p r i n c i p e s s a
d e l t u t t o s t r a n i e r a d e l s a n g u e d e i R o s e t t e c h e fino al g i o r n o
d'oggi d u e l o r o p a l a z z i si s o n o b r u c i a t i , e n o n si è più p o ­
t u t o c o n t i n u a r e di rifabbricarli».

CXIII.

Călugăra, 1 9 Septembre 1 8 0 5 .

Berardi către Prefect. «Le ragioni della nostra dimora

s o n o : il g r i s o v d e l p r e n c i p e , c h e ci a c c o r d a li p r i v i l e g j alla
m o s c i a di T r e b e s , c h e s o n o incomponibili con quella piccola
c o l l i n a c h e p r e t e n d e l a s c i a r c i il s i g n o r V o m i c o , di n o s t r a an­
t i c a p o s s i d e n z a ; la firma del D i v a n o e d e l p r e n c i p e , c h e a u t o ­
rizza la p r o p o s i z i o n e d e t t a d a u n a n [ t e ] n a t o della D o m n i z z a . . .
Q u e s t a c a r t a d i d o n a z i o n e , c h e , c o n o s c i u t a in t e m p i più ad­
dietro legittima, avrebbe chiuso l'addito a questa intermi­
nabil lite.»

CXIV.

Csik-Somlyó, 1 3 Ianuar 1 8 0 6 .

Attestatum venerabilis conventus Csik-Sonlyoviensis fra-

trum Minorum Ordinis Strictions Observantiae provinciae S.
P. Francisci Transylvanicae.
D e initiis e t a d i u n c t i s p o s s e s s i o n i b u s s u p p r e s s i antiqui mo-
nasterii fratrum Ordinis Minorum Observantiae provinciae Hun-
 R E G I S T R E DE SOCOTELI

gariae Sanctissimi Salvatoris requisitus, c u m sciam r e r u m anti-

quissimarum notitiam certam nonnisi ex antiquis scriptis et
s e n i o r u m t r a d i t i o m b u s p o s s e firmari a t q u e c o n s t a b i l i r i , p r a e m i t t o .
[Originea mănăstirii din Bacău după Bandini, « p r o u t in
l
o r i g i n a l i i t i n e r a r i o s u o s i g n a v i t » . A f i r m ă că « m o n a s t e r i u m a p p e l -
latione provinciali m o l d a v i e n s e , a p p e l l a t i o n e a u t e m locali b a k o -
v i e n s e » : A i e x a n d r u - c e l - B u n a r fi d a t e p i s c o p i e i moşiile.] H o c i p -
s u m l u c u l e n t i s s i m e d e m o n s t r a t l a t i f u n d i u m illud e t p o s e s s i o , q u a e
a f u n d a t i s in p r i n c i p i o fratribus religiosis v u l g o et vernacula
H u n g a r o r u m l i n g u a B a r a t i h o d i e d u m i a m a 400 a n n i s n o m e n
c o n s t a n t e r h a b e t . . . N i h i l o m i n u s iura et fundationes huius m o -
naşterii turn quoque stetisse constat ex historia authentica
Ordinis Minorum Strictioris Observantiae S. Salvatoris, quae
d e g u a r d i a n i s et d e personali s t a t u eiusdem loci e x authen-
ticis d o m e s t i c i s tabulis h a b e t et t r a d i t quod guardiani bako-
viensis c o n v e n t u s fuerint:

1531. Pater Franciscus de Somogyvâr.

1533. Idem.
1535. Pater loannes de Petherd.
1537. Pater Martinus de Enyedino.
1 5 4 2 . I d e m c u m aliis o c t o r e l i g i o s i s .
1544. Pater Mathias d e E b r e t z c u m quinque religiosis.
1546. Pater Gasparus de Varallya.
1 5 4 8 . M a t h i a s d e E b r e t z , s u b q u o d u o s a c e r d o t e s e t t r è s laici.
1550. Pater Laurentius d e Kolosvâr, cum totidem.
1552. Pater Petrus de Sancto Michaele.
1556. Pater Laurentius de Vasarhelly.
1561. Pater Laurentius de Kolosvâr cum tribus.
1570. Pater Mathias de Szathmâr.
1 5 7 2 . I d e m c u m uno patre et uno laico.
Hucusque historia provinciae SS. Salvatoris de suo loco
bakoviensi ; cuius guardianus, priusquam recenseret relatis,
praemittit quod morjtm ibidem absque intercapedine traxe-

1 a
Tipărit de V. A. Urechiă, în A n . A c . R o m . , seria a 2 , secţ. ist., XVI.
Cf. Iorga, Călători, ambasadori fi misionari ; Bucureşti, 1 8 9 9 (extras din «Bu­
letinul Societăţii geografice», sem. II, 1 8 9 8 ) , p. 6 8 şi urm.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 155

rint. .. Ivonia . . . causa fuerit... ut . . . Franciscani suam

stationem desererent. Viam redeundi, scriptus in t a b u l a anni
1608 g u a r d i a n u s b a k o v i e n s i s pater Varadius, electus eodem
anno minister, munus guardiani patri Stephano Udvarheliy
dimisit. T u m senatus i d e m Provinciae S S . Salvatoris de d o m o
bakoviensi anno 1 6 1 0 c o n s t i t u i t in v e r b i s : «Residentia bako-
v i e n s i s in M o l d a v i a committitur directioni R. P. ministri et
custodis transylvani, etc., a t q u e conformiter ad haec.»
Ex m i s s i o n e R . P . M i c h a e l i s Balâsfi, o l i m custodiae hodie
p r o v i n c i a e ipsius t r a n s y l v a n i c a e S. régis S t e p h a n i a l u m n i , sim-
plex transumptum lego litterarum, quas minister provincialis
ad custodem Transylvaniae de recuperando conventu bakoviensi
d é d i t , in v e r b i s :
«In C h r i s t o sibi c h a r i s s i m o p a t r i , fratri V a l e r i a n o L u b e n e -
tio, Ordinis Minorum Sancti Francisci d e Observantia, cus-
todi Transylvaniae, frater Paulus de Szeleveni, eiusdem Or-
dinis et O b s e r v a n t i a e , n e c n o n Provinciae H u n g a r i a e S. Salva-
t o r i s m i n i s t e r , licet i m m e r i t u s , s a l u t e m in d o m i n o Iesu sem-
piternam.
«Ad recipiendum bakoviense monasterium, nobis iniusta
opera patris Hieronymi, conventualis per Prutum (sic), ante
annos quatuordecim ademptum, cum hisce temporibus satis
idoneam personam, T u a m Reverendam Paternitatem, cognove-
rim, hinc est quo î tibi hoc onus ad meritum obedientiae
salutari iniungo, quatenus, litteris nostrìs prius principi
Moldaviae redditis, in r e c u p e r a n d o eodem sedulam operam
naves, quo et nos per laborem t u u m hisce afflictis tempori-
bus utcunque laboribus ac necessitatihus succurrere possi-
mus. S i q u e a u t e m in r e c u p e r a n d o difficultas emerserit, tibi
p l e n a r i a m a u t h o r i t a t e m illa o m n i a f a c i e n d i e t exequendi con-
cedimus, quae recuperationi praedicti monasterii serviverint;
ut a u t e m c o m m o d i u s h o c o p u s exequi possis, o m n e s et singulos
Christi fidèles, a c p r a e c i p u e O b s e r v a n t i a e S a c r a e a m a t o r e s , in
D o m i n o p r e c o r u t t i b i s i n t in a d i u t o r i o , m a x i m a m i n d e a p u d
Deum recepturi mercedem. V a l e in D o m i n o . D a t u m in m o -
n a s t e r i o n o s t r o csikiensi, 29 A u g u s t i a n n o 1594.
F r a t e r N., qui supra.»
 1.56 REGISTRE DE SOCOTELI

[Se e x p u n r ă s c o a l a şi l u p t e l e l u ï S i g i s m u n d Băthory.]
M o r a aliqua recuperationi c o n v e n t u s b a k o v i e n s i s iniecta est,
et interim de previsione Clementis Papae V i l i antiqua ca­
thedra episcopalis Milkoviensis, in Szeret subinde translata,
in B a k o tandem constituta est, et primus omnium h i c ca-
thedram, exeunte saeculo X V I , erexit Reverendissimus dominus
Bernardinus Quirinus, episcopus prius argensis, obtinuitque
pro sede primum monasterium bakoviense, quod tamen fra-
tribus p o s t m o d u m benevole r e s i g n a v i t , p r o u t p a l a m fit in lit­
teris transactionalibus eiusdem, quae sunt sequentis tenoris :
« N o s , fratres bakoviensis monasterii Ordinis Minorum S.
Francisci de Observantia provinciae Hungariae Sancti Salva­
toris, frater videlicet Valerianus, custodiae transylvanicae custos
et guardianus loci, frater Ioannes Varadi, praedicator loci,
frater L u d o v i c u s d e A n g y a l o s , confessor loci, una cum aliis
fratribus tum degentibus, tenore praesentium, quibus inter-
fuerit, s i g n i f i c a m u s q u o d R e v e r e n d i s s i m o in C h r i s t o p a t r i , fratri
Bernardino Quirino, episcopo argensi, in M o l d a v i a e t Vala-
c h i a , e x O r d i n e n o s t r o , p r o illius e r g a n o s b e n e v o l e n t i a per-
misimus e Curia sua ad h o r t u m nostrum (quem quidem Re­
verendissimus dominus, una cum monasterio, nobis reliquit)
ianuam h a b e r e recreationis causa, quousque hortus suus, quem
p r o p e C u r i a m s u a m h a b i t u r u s est, constiterit. I t e m d u o s filios
ecclesiae ex numero duodecim, si alios pro servitio Curiae
suae a principe non potuerit obţinere, eidem concessimus ; quod
si i m p e t r a v e r i t , salvi d u o d e c i m filii e c c l e s i a e n o b i s remanebunt,
A d quorum fidem has litteras m a n u nostra subscripsimus et
sigillo n o s t r o m u n i v i m u s . A c t u m in m o n a s t e r i o b a k o v i e n s i , 25
iunii a n n o 1601.

F r a t e r Valerianus, i d e m qui supra.

F r a t e r Ioannes, idem qui supra.
F r a t e r L u d o v i c u s , i d e m qui supra.»
S e d qui ad a n n u m 1580 m o n a s t e r i u m bakoviense insederat,
frater H i e r o n y m u s , O r d i n i s M i n o r u m C o n v e n t u a l i u m , o h m guar­
d i a n u s e t c u s t o s leopoliensis, r e n u n c i a t u s a n n o 1605 e p i s c o p u s
bakoviensis, e m o n a s t e r i o p a t r u m fratres iterum exegit, atque
h i n c e s t q u o d in h i s t o r i a p r o v i n c i a e S S . S a l v a t o r i s a d annum
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 157

1610 anonymus signetur guardianus loci B a l c o ; c a e t e r u m , ut

ex temporum serie res bakoviensis monasterii p a l a m fiant.
( A n c h e t a lui Bandini.]
Ad haec Reverendus dominus Petrus Parchevits, pridie
nonas martii a n n o 1655 ab Alexandro Papa V i l i per obi-
tum Magnifici Bandini, prout mihi originale pergamenum
t e s t a t u r , r e n u n c i a t u s in m u n e r e a d m i n i s t r a t o r i s moldavicarum
ecclesiarum, ut anìmabus Hungarorum Moldaviae per expe-
rientiam p r o p r i a m desolatis solatium ferret, m u l t a solicitudine
cum patribus Transylvaniae custodiae Ordinis Minorum Stric-
t i o n s O b s e r v a n t i a e e g i t , e t i a m a p u d S. C o n g r e g a t i o n e m d e Pro-
p a g a n d a Fide, subinde monasterium bakoviense iisdem patribus
anno 1 6 7 0 restituit effective, — originales super huius modi
restitutione factae litterae transactionales h o c p a l a m faciunt et
narrata confirmant in v e r b i s :
«In n o m i n e D o m i n i . Amen.
«Illustrissimus ac Reverendissimus dominus Petrus Parche-
vits, a r c h i e p i s c o p u s m a r c i o n o p o l i t a n u s , vicarius apostolicus et
principatus Moldaviae, etc., infrascriptis patribus franciscains
custodiae- Transylvaniae. Deo et divis inspirantibus, maiori
p e n s o D e i s e r v i t i o e t s a l u t e a n i m a r u m , l i b e r e e t s p o n t e offert,
revocat et introducit ad monasterium bakoviense in dieta
Moldavia praefatos patres f r a n c i s c a n o s , si t a m e n S a c r a e Sedi
a p o s t o l i c a e e t aliis superioribus placuerit. Cum ad praesens
d i c t u m m o n a s t e r i u m sit e p i s c o p a l i s r e s i d e n t i a , o l i m v e r o con-
ventus Franciscanorum provinciae SS. Salvatoris de Obser-
vantia et custodiae transylvanicae, a Margaretha, quondam
coniuge principis Moldaviae, catholica, filia principis Tran-
sylvaniae, funditus erectus et a praefatis patribus francisca-
nis a fundatione s e m p e r p o s s e s s u s et i n h a b i t a t u s , prout non
m o d o annales et scripturae, sed adhuc homines superstites
b a k o v i e n s e s testantur, se b e n e recordari q u a n d o monasterium
illud ( h o c e n i m n o m e n u s q u e in h o d i e r n u m d i e m retinet) fra-
tres, ligneos calceos gestantes, possederunt et inhabitarunt,
veruni, o b bellicos t u m u l t u s et t e m p o r u m calamitosorum in-
iurias fratribus praefatis a d t e m p u s i n d e Csikium recedentibus,
d u m d e s o l a t u m r e m a n e r e t , — a S a c r a S e d e A p o s t o l i c a fuit s p o n -
158 R E G I S T R E DE SOCOTELI

t a n e o iure titulus denominationis episcopalis Serenissimis Po-

loniae r e g i b u s concessus. Q u i d a u t e m et q u a l e m fructum epis­
copi poloni a septuaginta annis in d i c t a provincia fccerint,
Reverendissimus dominus Petrus Deodatus Bandinus, archie­
piscopi marcianopolitanus et a d m i n i s t r a t o r in p r a e f a t a Mol­
d a v i a , a c alii, fide d i g n a e p e r s o n a e et missionarii, plenam ac
sinceram, turn voce, tum scriptis, Sacrae Congregationi de
F i d e P r o p a g a n d a dederunt informationem, imo ipsa provincia,
p r i n c e p s e t b a r o n e s , n o n alio nisi lupi n o m i n e d i c t o s Polonos
vocitant et q u o d a m naturali odio prosequebantur. Praesenti
a u t e m t e m p o r e , D e o sic disponente et Sacra Sede Romana
perbenigne annuente, cum Reverendissimus dictus Petrus Par-
chevits, archiepiscopus marcianopolitanus, natione Bulgarus,
in moldaviensi dioecesi vicarius apostolicus a t q u e administra­
tor sit constitutus, salva antecessorum fratrum venia, in
pastorali officio solicitior et industrior esse volens, aptos
ministros atque operarios nativos, tanquam zelosiores pro
vinea Domini Sabaoth excolenda, providere cupit et me-
ditatur, oportunius remedium non adinvenit quam monas­
terium bakoviense fratribus franciscanis, ad quos de iure
olim pertinebat, consignaret adderetque; quae quidem con-
signatio et restitutio sequentibus pactis et conditionibus facta
e s t : p r i m o . . . (sic) ; q u a r t o , b o n a t u m e c c l e s i a e e t residentiae
m a n e b u n t fratribus franciscanis c u m vicario a p o s t o l i c o , si ex
o r d i n e e o r u m fuerit a s s u m p t u s , videlicet domus, fundus, vi-
n e a e , h o r t i , d e c i m a e , m o l e n d i n a et similia. »

Literis apostolicis d a t o i o Martii 1673, idem Reverendis­

simus dominus Petrus Parchevits, contendens venire a d Sere-
nissimum regem Poloniae, votis pluribus e x o p t a t u m alumnum
transylvanicae custodiae, moldavicis ecclesiis suum vicarium
generalem, patrem Stephanum Taplotzai, nominavit et sub­
stituit, quem deinde Innocentius Papa XI litteris spirituali-
bus necessitatibus ecclesiae b a k o v i e n s i s in p r i n c i p a t u Molda­
viae 1 1 ianuarii 1677 vicarium apostolicum constituit, c u m q u e
is 9 s e p t e m b r i s 1 6 7 8 u l t i m u m d i e m obiisset, p e r m o r t e m eius-
dem etiam spes recuperandi monasterii bakoviensis succisa
est. Vicarius a u t e m apostolicus alter d a t u s est huic ecclesiae
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 159

lllustrissimus d o m i n u s V i t u s Pilutius, m a r c i a n o p o l i t a n u s archie-

piscopus, quem anno 1 6 8 2 h u i a t e m c o n s e c r a s s e e c c l e s i a m ori­
ginales testantur litterae consecrationis. Deinceps constanter
usque ad nostrani aetatem bakoviense monasterium et eccle­
siam, u n a c u m suis accessoriis, fundis e t p o s s e s s i o n i b u s , Ro-
manam S e d e m , cui r e s s a c r a e e t D e o d e v o t a e o b n o x i a e sunt,
per suos vicarios aut missionarios apostolicos, Polonos vel
Italos, administrasse, procurasse et possedisse atque actu etiam
possidere confirmant actualis usus et seniorum traditio.
Csik S o m l y o , die decima tertia ianuarii, anno millesimo
octingentesimo sexto.
Pater Frater Leonardus Losteiner, Ordinis Minorum Stric­
t a e
tions Observantiae, SS theologiae et S S . canonum lector
habitualis, consulter, item habitis et a g g r e g a t i s provincialibus
1
patribus .»

CXV.

Lemberg, 1 6 Iunie 1 8 0 6 .

P a d r e Barbieri către Prefect. Venise pentru a căuta docu­

mentele episcopatului de Bacău. «In q u e s t o c o n v e n t o h ò t r o -
v a t o t r e r i t r a t t i di t r e v e s c o v i d i B a c c o , colle s e g u e n t i iscri-
zioni : « P a t r e s A d a m u s G o s k i et I a c o b u s D l u s k i , episcopi b a c -
covienses, quorum alter, assa[ssin]atus a Valachis, Leopolim
conductus, apud fratres suos ad ecclesiam Sanctae Crucis
p o s t aliquos dies infirmitatis t u m u l a t u s est. A n d r e a s Wasilo,
de stemate Iastrzebicius, ex episcopo baccoviensi primus
vilnensis a n n o 1386, apostolicis virtutibus illustris». Hò ac-

1
La 8 Ianuar, din Cluj, răspunde Prefectului şi Ladislaû Bende, «guardia­
mo et conf. Transylvaniae», dar pentru a-I spune că orl-ce cercetări de do­
cumente la «capitulare archiv[i]um Albae Carolinense» s'aû dovedit zadarnice.—
La 5 Iunie, din Bacati, Berardi trimete resultatul anchetei şi expune cum stă
afacerea Trebeşulul. El citează şi «la notizia autenticata della cronologia dei
vescovi, ricevuta da Claudiopoli, residenti in Bacco, e la perquisizione fatta
dai vescovi delegati dalla Santa Sede, ricevuta e legalizzata dal Padre guar­
diano di Somlyo» (lipsesc). «Il signor Spatar», serie Berardi, «si trova ancora
in Okna, in cerca dei ladri».
160 REGISTRE DE SOCOTELI

c o r d a t o il p i t t o r e d e l m o n a s t e r o p e r far l e c o p i e d i q u e s t i tre
v e s c o v i , in u n s o l q u a d r o , d i m e d i o c r e grandezza, ma meno
l
di q u a t t r o z e c c h i n i n o n v u o l farlo . »

CXVI.
Iaşî, 2 6 Maiû st. v. 1 8 0 8 .

Cercetare pentru « p r i c i n i l e î n t r e e g u m e n u l sfintei m ă n ă s t i r i

T r i S f e t i t i l e şi î n t r e p r e f e c t o r u l b i s ă r i c i i c a t o l i c e ş t î , p e n t r u bi­
nalele de lemn ce începuse a face e g u m e n u l i n n u n t r u , în o-
g r a d a mănăstirii', p e zidiu, în d r e p t u l bisăricii catoliceştî, în
locul c e l o r c e aii fost, i a r ă ş d e l e m n , şi s ' a u r ă s i p i t la întâm­
p l a r e a r d e r i foculuî, e ş i t e fiind a c e l e b i n a l e din linie z i d i r i l o r
v e c h î , c e s î n t î n n o n t r u în o g r a d a mănăstirii».

CXVTI.

Roma, 3 Decembre 1 8 0 8 .

« F . B o n . C a r e n z i , v e s c o v o » , c ă t r e «il m o l t o r e v e r e n d o p a d r e
domino colendissimo, il p a d r e maestro Landi, prefetto delle
a p o s t o l i c e Missioni di M o l d a v i a » . «Del R e v e r e n d i s s i m o p a d r e
procuratore g e n e r a l e d e l l e M i s s i o n i a v r à i n t e s a la m i a e s a l t a ­
z i o n e a c o d e s t o v e s c o v a t o di B a k o w ; c o n la p r e s e n t e i n t e n d o
di c o n f e r m a r l e tal notizia, e d a t a l effetto lo d e t e r m i n o mio
vicario generale . . . D o p o che sarò c o n s a g r a t o , che spero sarà
prima delle prossime feste natalizie . . . R o m a , 3 decembre
1808, S S . dodici A p o s t o l i . U m i l l i m o e d e v o t i s s i m o s e r v o . . . .

1
Din acest an avem şi cîteva extrase de rapoarte ale lui Broccani, fără
deosebită importanţă istorică. — La această cercetare de documente se referă
poate scrisoarea fără dată, pe care o adresează un necunoscut, cerînd informa­
ce
ţii, către un «reverendissimo signor don Antonio, provinciale missioni ctinu »,
(sic). în ea se spun următoarele, arătîndu-se că s'a scris şi prin consulul Pini :
«Un certo signore maggiore, di cui non mi soviene il nome, Polacco ed ohm
impiegato nella Corte del fù rè di Polonia, ci hà dato come sicura notizia di
aver letto nell' archivio del regno di Polonia, trasportato in Pietroburgo, la
seguente iniziale: Documenta spectantia ad episcopalem cathedram Bacoviae et
ecclesias missionis catholicortim Moldaviae, sotto numero che non si ricordava,
ed asserì di averne ancora osservato li plichi sigillati di detti documenti».
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E L A I S T O R I A C A T O L I O I S M u M Ï 161

CXVIII.
1809.

D o u ă a c t e r e l a t i v e la locul d i n Păcurari pe care Prefectul

îl c u m p ă r ă d e la «Elisaveta ce aii fost s o ţ i i a m o r t u l u i Lav-
r i n t i e A s t e r l i ţ , Ş f e d , c a r ă t a ş » , — la «rizapazar».

CXIX.
Iaşî, 3 Februar 1 8 1 0 .

Prefectul L a n d i către D o m n , a n u n ţ î n d că a g ă s i t loc p e n ­

tru cimitirul catolic. « D u p ă o b ş t i a s c a h o t ă r î r e ce s'au dat, ca
îngropare, atît a pravoslavnicilor, cît şi a a l t o r limbi ce să
află, s ă n u m a î fiia a i c e în o r a ş , d u p ă cum pană acum, de
cari să pricinuia m u l t e boale n o r o d u l u i , ce să fiia afară din
t ă r g u , la c ă m p u , precum pentru pravoslavnicii creştini s'au
şi p u s la c a l e cu l o c u r i l e ce s'au g ă s i t şi s ' a u osăbit ca să
fiia î n n a d i n s u p e n t r u a c è trebuinţi.»

CXX.
Viena, 1 7 Novembre 1 8 1 0 .

Nunţiul din Viena către L a n d i . «Mi è p i a c c i u t o m o l t o c i ò

1
e h ' ella m i d i c e del m e t r o p o l i t a greco scismatico , e spero
c h ' e g l i t e r r à la s u a p a r o l a . S o n o c e r t o c h e , alla r e l a z i o n e che
ne farò a Sua Santità, il S a n t o P a d r e n e s a r à soddisfatto.
N o n s a p e n d o s e i F r a n c e s i di cui ella m i p a r l a si s i a n o s p o ­
sati con G r e c h e cattoliche o scismatiche, convengo con lei
c h e s i a b e n e t o l l e r a r e , s i n c h é si s a p p i a n o gli o r d i n i d e l l a S a g ­
ra Congregazione.»

CXXI.
Iaşi, 5 April i8iz.

Circulară a lui Bonaventura Berardi, noul Prefect. «Quo-

niam e x p u r a et inscrutabili divina providentia hoc factum

1
Mitropolitul impus de Ruşi, Gavrid. Nu ştim ce servicii adusese cato­
licilor.

62174. Vol. I. 11
162 R E G I S T R E D E SOCOTELI

putamur ut o m n e s reconditae extiterint nobis viae ad pro-

s e q u e n d u m iter n o s t r u m Constantinopolim versus sumendum-
que munus nobis concreditum provincialatus et praefecturae
illius M i s s i o n i s n o s t r i O r d i n i s , donec Sacrae Congregationis
antistites in tanto rerum discrimine ad harum Moldaviae
Missionum praefecturam nos disposuerint, hinc operae pre-
t i u m officiique m u n u s d u x i m u s h i s c e c i r c u l a r i b u s l i t t e r i s n o s -
tras pro temporum locique opportunitate dispositiones insi­
nuare.* Să supravegheze pe cantori, să-î puie a învăţa pe
c o p i i , s ă c e l e b r e z e p e r s o n a l n u n ţ i l e , să t r ă i a s c ă d e c e n t , s ă n u
l i p s e a s c ă d e la r e ş e d i n ţ ă m a î m u l t d e d o u ă s ă p t ă m î n î , s ă n u
facă s l u j b a la b î l c i u r î . F i x e a z ă zilele cu două slujbe pentru
p a r o c h i î din «Gorsofalva», Călugâra, Săbăoanî, Agiudenî şi
H ă l ă u c e ş t î . « C o r e a e p e r m i s s i s a b ecclesia t e m p o r i b u s , n u n q u a m
a i u v e n i b u s in p r o p i n a fiant, n u n q u a m n o c t e , m u l t o m i n u s in
S a b a t o a n t e n u p t i a s , e t s t a t i m in s e c u n d o p u l s u , a n t e v e s p e -
r a s , d i e b u s festivis v o l v a n t u r . A b u s u s h a c in r e o m n i conatu
destruite. 5. C o n v e r s a t i o n e s nocturnas, vulgo şezător, inter
iuvenes et v i r g i n e s a vestris p a g i s o m n i m o d e eliminate. Do-
m o r u m i n c o l a s t a i e s c o n v e r s a t i o n e s vel in a u l a , vel in domo
permittentes contra nostrum mandatum gravi pena, etiam
p u b l i c a vel pecuniaria, arguite. In vicis autem vel plateis
sezaiorium facientes, si q u o s invenietis, sine mora punite;
p a t r e s t t m a t r e s in n o c t u r n o t e m p o r e nubiles filias accurate
non custodientes, post paternam, sed severam monitionem,
p u b b l i c a p o p u l i p r ç s e n t i a a n t e e c c l e s i a m , si o p u s e s t , a d alio-
rum e x e m p l u m sub iugo constringite. 6. Ut quilibet pater
familias suas proies statuto tempore ad sacram doctrinae
c h r i s t i a n a e i n s t r u c t i o n e m in e c c l e s i a m , vel a p u d cantores au-
d i e n d a m , nullo c o n s i d e r a t o p r a e t e x t u , nisi infirmitatis causa
impeditos, mittere debeat, etiam minis verberum cogite, nec
p e r s o n a r u m a c c e p t a t i o n c m facite : p r a e c e p t u m enim Domini
est.» Măsuri c o n t r a blasfematorilor. Pentru tutele: depositai
b a n i l o r să s e facă la I a ş î , cu d o b î n d â . S ă s e c e t e a s c ă la a n u ­
m i t e zile a n u m i t e p u n c t e d i n i n s t r u c ţ i e , p e r o m â n e ş t e . Comin­
ciare ( « c o m e n d a r » ) să n u s e facă d e c î t c u v o i a p a r o c h u l u î şi
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 163

în fiinţa cantorului. « D a t u m Iassii, e x n o s t r a ressidentia, no-

1
nis A p r i l i s 1 8 1 2 , st. v e t . » .

CXXII.

Iaşî, înnainte de 2 0 Iulie 1 8 1 2 .

Berardi către Propagandă. «Alli 1 6 di m a r z o alla greca,

v a l e a d i r e alli 2 8 detto alla latina, mi fù consegnata dal
p a d r e L a n d i la p a t e n t a , d o p o c h e e g l i p i ù d i d u e settimane
la t e n e v a , g i à m a n i f e s t a t a a v a r j s e c o l a r i ; m a , p e r c h è n o n m i
t r o v a v a a J a s s i , n u l l a n e s e p p i d a lui, a v e n d o m i voluto fare
une graziosa improvvisata. Alla consegna che me ne fece,
p r e s e n t i t r e altri r e l i g i o s i , mi d i c h i a r ò c h e c e d e v a t u t t e e sin-
g o l e le f a c o l t à c h e e g l i a v e v a fino a quell' e p o c a esercitato,
come era sempre stato uso di c e d e r e un prefetto scadente
in M o l d a v i a all' a l t r o e n t r a n t e , s e n z a far a l c u n a m e n z i o n e c h e
si r i s e r v a v a il v i c a r i a t o generale.» Trăia in M o l d o v a sì «il
padre maestro Brocani, ex-prefetto più antico». A p o i Landi
a c u s ă p e B e r a r d i că-î usurpa funcţiile d e v i c a r i u - g e n e r a l şi-1
d ă , p r i n t r e laici, c a p e « u n o scommunicato dai canoni, per
u s u r p a z i o n i di d i r i t t o » .

CXXII1.
Roma, 2 0 Iulie 1 8 1 2 .

Propaganda către Berardi. îl laudă pentru măsurile luate

în f a v o a r e a d i s c i p l i n e i . « S t a n t e la p e n u r i a d e g l i o p e r a i , si e r a
p e n s a t o d i far c o s t à r i m a n e r e il padre Landi, suo anteces­
s o r e , m a , d o p o c h e h ò i n t e s o le b r i g h e f a t t e e le i n s i d i e t e s e
d a l m e d e s i m o c o n t r o di lei, c o m p r e n d o b e n i s s i m o c h e , stando
e g l i in m i s s i o n e , V o s t r a P a t e r n i t à n o n p o t r e b b e a v e r quiete.
Perciò è nostra mente che Vostra Paternità lo r i m u o v a ben
t o s t o dalla Missione, t a n t o più che questo è il c o m m u n de-
siderio d e ' missionarii. Egli intanto fù e l l e t t o v i c a r i o generale

1
La 4 Maiii următor Berardi e calificat de «praefectus sacrarum Missio­
num in Moldavia».
164 R E G I S T R E D E SOCOTELI

di M o n s i g n o r Carenzi, vescovo di Bakovv, p e r c h è era rives­

t i t o dalla qualità di P r e f e t t o , g i a c c h é la carica di vicario g e ­
n e r a l e è s t a t a s e m p r e u n i t a alla p r e f e t t u r a , c o m e v e d r à d a l l a
lettera di Monsignor Carenzi. C e s s a t a a d u n q u e la prefettura,
c e s s ò n e l m e d e s i m o a n c h e il v i c a r i a t o . E d , a f f i n c h è n o n possa
egli più a r r o g a r s i un tal titolo, M o n s i g n o r vescovo elegge e
costituisce Vostra Paternità in suo vicario generale, come
vedrà dalla stessa s u a lettera.» P o a t e î n l o c u i şi p e P a d r e C a n ­
toni. L u ï Barbieri nu i s'a permis a reveni. îl poate pune
la H u ş i , « g i a c c h é p e r a l t r o V o s t r a P a t e r n i t à m à d e i m o t i v i p e r
non espellerlo». «Non p o t e n d o ancora Monsignor Carenzi ot­
t e n e r e il passaporto p e r M o l d a v i a » , i s e d a u luì' u n e l e drep­
turi episcopale. S ă refacă m o r a l i t a t e a catolicilor şi să caute
a stìnge datoriile.

CXXIV.

laşî, 7 April 1 8 1 3 .

Raport al luï Berardi către cardinalul-procurator Parini.

R e s u m ă un altul, c ă t r e P r o p a g a n d ă . «Notifico primieramente
la r e s t r i z i o n e d e l l a m i a g i u r i s d i z i o n e in M o l d a v i a p e r la divi­
s i o n e d e l P r u t h a l N i s t r o in s e g u i t o d e l l a p a c e e, quantunque
m i r i m a n g h i n o a l c u n i c a t t o l i c i d i s p e r s i al d i là, n o n vi p o s s o
p r o v e d e r e a n c h e colli p r o c u r a t i p a s s a p o r t i , perchè a motivo
d i p e s t e è c h i u s o t o t a l m e n t e il p a s s o . S e c o n d o , m a n i f e s t o la
p r e t e n s i o n e c h e h a n n o t u t t i li c o n s o l i e s t e r i di a v e r e ciascuno
l a p r o t e z i o n e d e l l a n o s t r a M i s s i o n e , m a , p e r n o n far t o r t o ad
n e s s u n o , n i u n o h ò a c c e t t a t o i n p a r t i c o l a r e , e m i t r o v o di v i v e r e
meglio, e spero che la S a g r a C o n g r e g a z i o n e t r o v e r à così a
proposito.» Ş t i r i d e s p r e m i s i o n a r ï , p a r o c h ï . «5. F a c c i o osser­
v a r e le difficoltà d e l l a p a r o c c h i a d i J a s s i p e r le f a s t i d i o s e p e r ­
sone cattolice d'ogni nazione che vi a b i t a n o e per il l o r o
secretto vivere, senza a l c u n a u b b i d i e n z a alli p r e c e t t i ecclesi­
a s t i c i , a r i s s e r v a d i p o c h i , e gli a b b u s i c h e h ò t o l t i e p r o c u ­
r e r ò a p o c o a p o c o di e s t i r p a r e del t u t t o , a D i o piacendo.»
Cere «almeno due o tre sogetti». «La carestia e p o v e r t à de
nostri villani, lasciata dalla scorsa guerra, è tale che non si
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 165

t r o v a n o m e s s e sufficienti p e r li i n d i v i d u i m i s s i o n a r j , n o n a v e n d o
con che p a g a r e i tributi. Q u i in J a s s i n o n si t r o v a n o tante
messe c h e mi bastino p e r un m e s e di un a n n o . . . Mi scriva
1
s e h à m a i a v u t o l e t t e r a del Z a b b e r o n i d a R a v e n n a , e di q u a
t e n o r e . N o n s ò s e v i v a o sia morto».

CXXV.

Iaşi, 2 5 April 1 8 1 3 .

Berardi către Propagandă. Anunţă asasinatul, d e h o ţ i , al

misionariuluî Silvestri. S'a făcut plîngere la ispravnici, «e
s o n o s t a t i p r e s i varj u o m i n i c o n v i n t i finora, m a n o n confessi
di q u e s t o assassinio». Se denunţă purtarea rea a luì B a r -
b i e r i . I-a d a t s a r c i n a de a copia într'un registru decretele
Propagandei. « E g l i p r o t e s t a c h e v u o l e s s e r e v e s c o v o di M o l -
d a v i a , e c i ò d i c e c o n li M o l d o v a n i , e d i c e a n c o r a c h e , o c o n
bene, o con male, a s s o l u t a m e n t e vi r i u s c i r à . . . S e vi entra
il c o n s o l e f r a n c e s e , a d d i o M i s s i o n e , a d d i o m o n a s t e r o d i J a s s i ,
addio religione; che Dio non voglia.» Menţionează pe «Mon
signor vescovo di N i c o p o l i , residente in B u c h e r e s t di V a -
2
lachia» .

CXXVI.
Iunie 1 8 1 3 .

Memoria.

P r o p t e r m e t u m ne aliquando flumen S e r e t r e p e n t e r destruat

ecclesiam S. Antonii Recchetteni, ego infrascriptus (ex com­
missione admodum reverendi patris I o s e p h i Basilii Berardi,
Praefecti Apostolici) die 29 iunii 1813 s. v., hora noctis

1
Probabil episcopul de Iaşi de mal tarziû.
2
Peni ru casul luì Silvestri se serie, la 2 5 Mart, şi nunciuluï din Viena.
— Vice-consul frances la Iaşî era Anton Fornetty. — Din 1 8 1 3 mal avem :
a) «Collecta eleèmosinarum a benefactoribus oblatarum pro aedificanda sa­
crestia ad lapideam ecclesiam iassiensem catholicorum, mense maio incepta-
1 8 1 3 1 şi 6) o înştiinţare, din 1 5 Iunie, către Prefect în procesul de Impre­
stare, la Baraţi, cu Anastase Rugină.
166 R E G I S T R E D E SOCOTELI

media secunda, exhumavi et recognovi exuvias R . P . colle-

gialis F r a n c i s c i A n t o n i i T a s s o , S a v o n e n s i s , O r d i n i s Minorum
Conventualium, anno 1763 a Sacra Congregatione de Propa-
g a n d a F i d e a d h a n c Missionem d e p u t a t i et cìrciter in b a c c a n a -
libus a n t e Q u a d r a g e s i m a m anni 1 7 6 5 pie sancteque defuncţi,
iuxta depositiones plurimorum testium occularium fidedig-
n o r u m , p e r m e q u o q u e s u p r a d i c t a d i e 29 iunii a c c u r a t e exami-
natorum. Idem Pater Tasso ab admodum reverendo patre
1
Prçfecto Oviller a d hanc parochiam r e g e n d a m missus, quam­
quam linguam moldavicam fere ignarus, omnibus tamen se
prebuit exemplum honorum operum, presertim humilìtatis,
pçnitentie, paupertatis, castimoniç et eximie charitatis erga
pauperes et çgrotos, adeo ut usque nunc tanquam venerabilem
appellatur. A R. P. missionario Antonio Maria Mauro et a
Petro Ioàs, cantore e t f a m u l o p i e d e f u n c ţ i , in p r i m a recchit-
t e n s i e c c l e s i u n c u l a a n t e a l t a r e fuit sepultus.

CXXVII.
Roma, 16 Septembre 1 8 1 3 (?).

Cardinalul Doria-Pamfili scrie, pentru Propagandă, luî Be­

rardi, episcop d e Bacău, pentru a ï comunica tritneterea, «per
o r d i n e e i n n o m e di S u a S a n t i t à » , a scrisorii a n e x a t e către
2
Domnul Moldoveî (lipseşte) .

CXXVIII.
Iaşî, 2 3 D e c e m b r e st. v. (?) 1 8 1 3 .

Dimitrie Marinovich, negustor dalmatin, supus rus, se plînge

luî B e r a r d i d e B a r b i e r i , care-1 a c u s a s e c ă a v o r b i t d e rău d e
c o n s u l i şi d e D o a m n a P i n i , c a r e n u şi-ar p l ă t i f u r n i s o r i î . A p ă -
rîndu-se, negustorul pretinde că Barbieri, « m e s i s o n o , fù d a
m e rimproverato per averlo sentito u s a r e d e l l e c o n f i d e n z e in
mia casa c o n la m i a c o c a e di averla c h i a m a t a a l l a d i lui

1
Huillet. V . articolul citat din Literatură si artă romînă.
5
D a t a scrisoriì e probabil prin 1 8 1 4 , căcî în acest an Berardi deveni episcop,
şi trebuiră intervenţii pentru ca el să fie primit a résida. Scrisoarea e atuncî n °
cea de maî departe.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 167

s t a n z a c o n i n v i t i c h e o f e n d e v a n o la o n e s t à di q u e s t a r a g a z a e
diffamavano la r e p u t a z i o n e c h e d e v e a v e r e u n religioso.»

CXXIX.
Sfìrsitul luì 1 8 1 3 .

B a r b i e r i c ă t r e Pini, consulul rus. S e d e s v i n o v ă ţ e ş t e d e acu-

sările ce i s'au a d u s d e «un c e r t o m e r c a n t u c c i o di J a s s y , no­
m i n a t o D e m e t r i o M a r i n c o v i c h » , fost «marinajo e facchino di
O d e s s a » , intr' « u n p a e s e nel q u a l e s o l o c h i h à d a n a r o gode
t u t t a la f e d e e s t i m a d e l p u b b l i c o » . î n r e s t u l s c r i s o r i i vorbeşte,
ì n t r ' u n l i m b a g i u d e o c r u d i t a t e cu t o t u l intimă, de sosirea-î
în M o l d o v a , v e n i n d din Italia, la Maiu 1812, de « d u e ra­
g a z z e » , « u n a c e r t a d o n n a g r a s s a » , «la c u o c a » , şi a l t e p e r s o a n e
s c o r n i t e d e c a l o m n i a t o r . A fost c a l o m n i a t — în a c e l a ş i g e n —
şi B e r a r d i . D e s p r e p a r t e a lui n ' a făcut nicî-odată p e consulî
« l a d r i m a t r i c o l a t i » , n i c î n ' a v o r b i t d e d a t o r i i l e la c r o i t o r i a l e
Doamnei Pini.

CXXX.

IaşT, 1 4 Ianuar st. v. 1 8 1 4 .

Berardi către un «Reverendissimo signor don Filippo».

P e n t r u c a s u l l u ì B a r b i e r i . A r fi s p u s « c h e niuno temeva dal
S a n t o P a d r e in g i ù » . A s p u s clevetiri în p e t i ţ i a către Pini.
A luat, avînd cheile, lucrurî din archive, între c a r e «registri
v e c c h i » . « S u i p r i m i del m e s e v e n t u r o r i t o r n e r ò in v i s i t a per
la p r o v i n c i a , s e m i sarà permesso, avendo in molti luoghi
d e l l a p r o v i n c i a n o s t r a a n c o r a la p e s t e . A l l a p a r o c c h i a di H u s c i
n o n p o t r ò c e r t a m e n t e a n d a r e , a v e n d o v i fatta colà g r a n s t r a g g e ,
s e b b e n e , p e r special grazia di D i o e di S . R o c c o , niun cat­
tolico è stato finora attaccato da questo flagello.» Parochul
l o c a i e P . A n d r e a d e ' C h i a r i . « L a s t a g i o n e nel p i ù v i v o dell'
i n v e r n o è s t a t a q u a s i s e m p r e c a l d a , p e r c u i si d u b i t a c h e alla
primavera non scoppj anche nella nostra capitale l'orribile
flagello.» T r i m e t e şi p l î n g e r e a lui B a r b i e r i , ce f o r m e a z ă nu­
mărul precedent.
168 R E G I S T R E D E SOCOTELI

CXXXI.
Iaşî, 1 6 Ianuar (?) 1 8 1 4 .

R a p o r t al luï B e r a r d i . Va trimete un altul după ce va

1
visita şi c o m u n i t ă ţ i l e d i n H u ş i şi G a l a ţ î . S e plînge că nu i
s e ţ i n e s a m ă d e silinţile c e a făcut p a n ă a c u m . «Che, s e la
m i s e r a c i r c o s t a n z a d e l p a e s e h à d e f r a u d a t o la m i a intenzione,
I d d i o s a p r à c o m p a t i r e la n o s t r a m i s e r i a . » V o r b e ş t e d e ce se
va î n t î m p l a «se D i o farà la g r a z i a al n o s t r o M o n s i g n o r ves­
2
covo di venire alla sua diocesi », A trebuit c a el, Berardi,
să o p r e a s c ă p e misionarii ce voiau s ă p l e c e şi să li c e a r ă a
s e jertfi. S e r e c l a m ă î n d e p ă r t a r e a u n u î « m a r t e l l o » , c a r e e «il
p u r t r o p p o n o t o P. B.», autor d e «bugie» calomnioase. «Feci
s u b i t o c o n s e g n a r e al P a d r e B a r b i e r i la l e t t e r a c h e gli h à i n ­
dirizzata V o s t r a Eccellenza Reverendissima. Egli aveva già
fatto degli i m p e g n i presso q u e s t o r e g n a n t e p r i n c i p e p e r esser
tolefato, e con veri pretesti seguita a restarsene in J a s s i e d
a n o n fare che dei sussurri e p r o t e s t i di n o n v o l e r s e n e an­
dare; dal di lui modo di u b b i d i r e conoscerà Vostra Eccel­
lenza il carattere del s o g g e t t o . » N u e a d e v ă r a t c ă n ' a r e cu
c e p l e c a ; «e p o i e g l i s t e s s o lo h à a s s i c u r a t o al signor con­
sole russo, al q u a l e a v e v a fatta u n a s u p p l i c a p e r g a r p i r e forse
un qualche a t t e s t a t o di p e r d o n o , m a c h e fù i n t e r p r e t a t o per
b i s o g n o d i d e n a r o , e, d o p o a v e r g l i d a t o in e l e e m o s i n a q u a l c h e
z e c c h i n i , il d e t t o p a d r e li r i m a n d ò i n d i s p e t t i t o , colla risposta
c h e egli n o n a v e v a b i s o g n o di denari. T a n t o mi hà riferito
l'istesso signor general console. Vuole adunque a dispetto
d i t u t t i li legittimi s u p e r i o r i r e s t a r e in Moldavia.» — în alt
r a p o r t se rhenţionează «il p a d r e L a n d i , m i o a n t e c e s s o r e » , şi
darăverile luì de banì cu n e g u s t o r u l Angelo Coradini, care
ţinea «vini, r u m e tabacco».

CXXXII.
Roma, 1 7 Aprii 1 8 1 4 .

P r o p a g a n d a către Berardi. S'au primit nouele ştiri despre

1
Raportul asupra visite! vezi-1 aici, mal departe.
2
Această menţiune datează întru cîtva raportul. Carenzi şi-a părăsit si-
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 169

r e a u a p u r t a r e a lui B a r b i e r i , « s o g g e t t o c o s ì pernicioso». Dar

«farlo b a n d i r e d i c o s t à , d o v e , s o s p e s o c o r n ' è, è f u o r i d i r e -
sidenza, dà molto a temere». Trebuia să i se c e a r ă toate
hîrtiile din archive.

CXXXIII.
laşî, 2 8 Maiû 1 8 1 4 .

R a p o r t al luï B e r a r d i . B a r b i e r i s e s u s ţ i n e î n c ă , «col mezzo

dei ragiri dell' indicato cattolico r i n e g a t o , p r e s s o il M a u r o -
g e n i , m i n i s t r o d e g l i affari e s t e r i , d e l figlio d e l p r i n c i p e Ghica,
1
e d a p r e s s o lo s t e s s o metropolita ».

CXXXIV.
Iaşi, 3 0 Maiìi st. v. 1 8 1 4 .

. . . . Missione di Moldavia . . . 1814. [Raport.]

S p e r a v a d a l l a p a c e c o n c h i u s a f r a li R u s s i e li T u r c h i che
q u e s t a n o s t r a p r o v i n c i a di M o l d a v i a a v r e b b e d o v u t o r e s p i r a r e
dalle angusti e sofferte nella guerra, m a è a c c a d u t o t u t t o al
r o v e s c i o . F i n i t o i! s o l o flagello d e l l a g u e r r a , di cui non ab-
b i a m o s o f f e r t o c h e le c o n t r i b u z i o n i , s o n o s o p r a g g i u n t i t r e fla-
gelli a s s a i p i ù p e n o s i e t e r r i b i l i , i q u a l i seguitan tuttora ad
atterrirci ed angustiarci. L e aggressioni, la p e s t e e la f a m e .
L a a g g r e s s i o n e a b b i a m o i n t e r n a , d a l l e t u r m e di l a d r i c h e ,
per trovare questo paese senza sufficienti diffese, scorrono
l e s t r a d e e li b o s c h i a l o r o t a l e n t o e s o n o t e m e r a r j n e l l e l o r o
intraprese, perchè o niun castigo gli si dà, per e s s e r e la
m a g g i o r p a r t e Z i n g a r i p r o t e t t i dai loro padroni, oppure col
d e n a r o r u b b a t o si r i c a t t a n o d a l l e c o n d a n n e . V i t t i m a d i questi
masnadieri fù l'anno passato il povero nostro missionario
2
P . R e . S i l v e s t r i , d i cui d i e d i v a r i e r e l a z i o n i e r i n o v o . . . L'aper-
t u r a . . . sul Danubio, e c o m m i n c i a . . . [ n e g ] o c i o p e r le c o n -

tuaţia înainte de 4 Novembre, cînd în locul lui fu numit Berardi (Schmidt,

Res gestae, p. 136).
1
Mitropolitul e Veniamin, restabilit în Scaun ; Grigore Alexandru Ghica
a avut doï fu: pe beizadelele Dimitrachi şi Aleco, iar Mavrogheni e Petru.
5
Prin puncte se arată lipsuri în hîrtié.
170 R E G I S T R E D E SOCOTELI

dizioni della s u a . . . h a n n o i n t r o d o t t a d a C o s t a n t i n o p o l i . . . in
V a l l a c h i a e d i là in M o l d a v i a , [ c h e si v o ] l e v a s i a s t a t a finora
p r e s e r v a t a d a . . . lagello la nostra città di Jassi n e sia p e r ò m o l t o
sofferto la provincia, essendosi detta peste communicata in
m o l t e città e villaggi. Fra q u e s t e la città di H u s c i , o v e s o n o
circa cento cinquanta famiglie di nostri cattolici, intorno,
d e n t r o e fuori di d e t t a città, n e ' suborghi, h à sofferto più
d i t u t t i g l i a l t r i l u o g h i in M o l d a v i a l a s t r a g e di questa pes-
tilenza. M a p e r speciale divina P r o v i d e n z a o p e r intercessione
del glorioso S. Rocco sono stati preservati dall' infezione,
così c h e d e i t a n t i c h e s o n o p e r i t i , n e p p u r e u n s o l o cattolico
si n u m e r a fra l o r o , n è a l t r o v e in M o l d a v i a , c h e a b b i a s o f f e r t o
f i n o r a q u e s t a m a l a t t i a , d a c h e h à p r i n c i p i a t o d o p o la g u e r r a .
S e g u i t a t u t t o r a a s e n t i r s i q u a l c h e c a s o qua e l à , m a s i s p e r a
nella divina misericordia c h e s a r e m o del tutto purgati.
L a f a m e o s s i a c a r e s t i a è q u e l l a c h e ci a n g u s t i a di più e
c h e s i d u b i t a d o v r e m o s e g u i t a r e a soffrire. La primaria causa
d i q u e s t a si è s t a t o lo s m e m b r a m e n t o della m e t à di provincia,
e s e g n a t a m e n t e d e l l a p i ù f e r t i l e , al d i là d e l fiume P r u t h , s i n o a l
Nistro, che hanno preso li R u s s i nelle condizioni di pace.
Ua questa parte veniva l'abbondanza d e i b e s t i a m i di ogni
sorta, delle b i a d e , delle cere e miele, e, d a l l ' epoca che se
n e s o n o i m p o s s e s s a t i li R u s s i , hanno chiuso il c o m e r c i o i n
m o d o c h e [nulla] o b e n p o c o l a s c i a n o sortire al r e s t o della
Moldavia, e quel p o c o a gravissimo prezzo ; p e r cui le g e -
n e r i s o n o saliti a d u n p r e z z o esorbitante ed insopportabile
nella n o s t r a Moldavia, p e r mancanza del denaro. Perchè ab-
biamo una cognizione delli cambiamenti delle cose, basta
o s s e r v a r e c h e li v i v e r i avanti la g u e r r a ultima fra Russi e
T u r c h i e r a n o i n q u e s t a p r o p o r z i o n e . L a c a r n e b o v i n a si v e n -
deva q u a t t r o fino a s e i para l ' o c h e , la c a r n e d'agnello sei
fino a o t t o , il p a n e d i g r a n o o s s i a f a r i n a q u a t t r o para, f a r i n a
di g r a n o t u r c o u n para e qualche volta d u e , il v i n o tre e
q u a t t r o para l ' o k a , o s s i a b o c a l e ; l e o v a t r e e q u a t t r o a l para.
Questi generi, c h e sono in q u e s t o paese di prima necessità,
o r a s o n o m u t a t i : L a c a r n e vaccina, scarsissima e d assai cat-
t i v a , a t r e d i c i para, e felice c h i la p u ò a v e r e d u e volte la
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 171

settimana I L a carne d'agnello venti para, e n o n si t r o v a .

L a farina di g r a n o meschiato con segale a quindici para
l'ocha e quella di g r a n o t u r c o a cinque e s e i para. Il v i n o
venti p a r a e più a n c o r a l'oka, ossia boccale, e l'ova, ove c h e
è il t e m p o d e l l ' a b b o n d a n z a , u n p a r a l ' u n o , e d u e , t r e para,
l'inverno fino a c i n q u e e dieci para l ' u n o . T u t t o il r e s t o , c h e
r i g u a r d a il v e s t i a r i o , a proporzioni ancora maggiori è cres­
c i u t o . Il d e n a r o è p e r d u t o , c o s ì c h e c o n difficoltà s i s à c o m e
t i r a r e a v a n t i a c h i d e v e v i v e r e d i a s s e g n a m e n t i , c o m e li m i s ­
a a
sionari " campagna, c h e n o n ricevvono altro c h e [şters :
o d u e p i a ş t r i ] p e r c a s a , c o n t u t t o , o p p u r e v e n t i para di d e ­
n a r o , u n demerlì, ossia dieci o k e , di g r a n t u r c o e d u n picciolo
c u m u l o di fieno d a o g n i c a p o d i c a s a , — m a , p e r c h è è p i ù l e g ­
g i e r o d a r e d u e p i a s t r e , p a g a n o le d u e p i a s t r e , e n i e n t e a l t r o , —
n o t a n d o p e r ò . . . p e r la g r a n d e . . . p a r o c o e d . . . m a n t e n e r e
cavalli e . . . villaggi d e l s u o p o p o l o . . . d e v e altrimenti per­
chè . . . c o d e l p a e s e c h e ogni . . . tiene cavalli g i à l'intendesse
o r d i n a r e g i r a r e d i e t r o . . . a g l i affari . . . l a c o s t i t u z i o n e della
provincia a . . . ta in m o d o c h e , chi n o n h à cavalli, n o n . . .
n o t e a l c u n r i s p e t t o , n è d a l p o p o l o , n è dalli n o b i l i , e, d i f a t t i ,
s e n z a cavalli, n i u n o p u ò fare q u a l c h e c o s a ; d o v e n d o p e r o g n i
p i c c i o l o a c c i d e n t e g i r a r e l e p o r t e , e le g i o r n a t e i n t i e r e . N o n
o s t a n t e c h e il p r e f f e t t o di Jassi a b b i a tutto il mantenimento
di b o c c a d a l l a r e s i d e n z a , c o n t u t t o ciò n o n p u ò in c o n t o al­
cuno col misero vestiario di d u e zecchini vestirsi; quindi,
come indicai altre volte alla S a g r a Congregazione, non h ò
p o t u t o fare a l t r i m e n t i c h e d i r i s c u o t e r e il d o p p i o di quello
era assegnato venticinque o trenta anni fà, g i a c c h é quelli
p r e z z i d i a l l o r a si r a c o n t a n o s o l a m e n t e p e r memoria e tradi­
z i o n e ; e, p e r c h è il z e c c h i n o o g n i m e s e c a m b i a p r e z z o , s e m p r e
a u m e n t a n d o , c o n n o t a b i l e d a n n o di c h i a m m i n i s t r a , si è d e ­
ciso, con consenso delli religiosi missionarj, c h e riceva il
p r e f e t t o , in v e c e di quatro zecchini, cinquanta piastre al
mese, c h e p e r certo n o n v e ne vuole di m e n o a vestirsi, e
p e r ò c h e la Sagra Congregazione non disaproverà questo
giusto onorario, considerate le circostanze del luogo
dei tempi.
172 REGISTRE DE SOCOTELI

A d ovviare l'inconveniente che alcuni missionari avessero

m o l t o e gli altri a s s a i p o c o , li m i e i a n t e c e s s o r i hanno intro­
d o t t o l'uso di pensionare una pàrocchia grande per ajutare
u n a picciola : essendosi questo considerato più a propòsito
c h e d a c a m b i a r e o g n i a n n o , c o m e f a c e v a n o p r i m a , li p a r o c h i
dalla loro pàrocchia, perchè a p p e n a conoscevano le loro pe­
c o r e , c h e le a b b a n d o n a v a n o , p e r p r e n d e r e ; c u r a di a l t r e a f f a t t o
nuove e sconosciute, con d a n n o incalcolabile spirituale delle
a n i m e . E d in q u e s t o s e n e è c o n o s c i u t o grandissimo giova­
mento, specialmente nella i n s t r u z i o n e cristiana e nel togliere
li a b u s i , c h e c o n p i ù facilità si scoprono in una pàrocchia,
q u a n d o il p a r o c o i n v e c c h i a f r a l o r o e si d à la p e n a d i a t t e n ­
d e r v i . [Şters: S o n o s t a t i s e m p r e di m i s s i o n a r j ad novenia, ed
è d o l o r o s a cosa di vederli cangiati ogni anno per dargli un
c o m p e n s o alle l o r o f a t i c h e , c h e poi nulla frutta alle anime
r e c c o m a n d a t e alla loro cura.]
Quindi alla pàrocchia di Husi, a quella di G r o s e s t , a
q u e l l a d i R e c h e t e n o e di V a l l e s a c c a , s e vi r i s i e d o n o li p a d r i ,
è necessario qualche pensione, per non potere questi popoli
somministrare abbastanza al l o r o p a r o c o d a v i v e r e . M i s o n o
d a t o t a n t a la p e n a di c o r r e g e r e q u e s t a m a n c a n z a , per quanto
sia s t a t o possibile, procurando di dare a queste parocchie
qualche sussidio di stabile provvedimento. Alla p à r o c c h i a di
H u s si è a s s e g n a t a la r e n d i t a d i d u e botteghe intieramente,
c h e p r i m a n o n n e a v e v a c h e la m e t à , e q u e s t e o r a s o n o d u e ­
c e n t o p i a s t r e ; e d , e s s e n d o li v i v e r i c r e s c i u t i all' eccesso, ora
non bastano, e devo dargli qualche altra cosa. O fòrsi farà
s p e c i e alla S a g r a C o n g r e g a z i o n e c h e t a n t o s p e n d a n o li m i s s i o i
n a r j ; m a , s e si a v v e r t e al m o d o di v i v e r e del t e m p o in cu-
s o n o i o e n t r a t o in Moldavia, c i o è d a s e d i c i a n n i a d d i e t r o , ed
al p r e s e n t e , p e r c e r t o c h e n o n vi s a r à a l c u n a meraviglia. Vo­
l e v a n o i villani in quel!' e p o c a p o r t a r e al p a r o c o o v a , buttiro,
a g n e l l i , g a l l i n e e c o s e simili, e f a c e v a n o a g a r a , c h i p i ù offriva.
I n a l l o r a q u e s t e c o s e n o n v a l e v a n o c h e p o c h i s s i m i p a r a , e d il
t r i b u t o d e l p i ù r i c c o v i l l a n o in q u e l t e m p o non ascendeva a
v e n t i p i a s t r e in u n a n n o ; o r a p a s s a le d u e c e n t o . Compravano
in a l l o r a u n b u o n c a v a l l o c o n t r e n t a o q u a r a n t a piastre, o r a
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 173

v a l e d u e e t r e c e n t o p i a s t r e . C o m p r a v a n o u n p a j o di b o v i c o n
quaranta o cinquanta piastre, ora a p p e n a con duecento ; una
vacca con dieci o dodici piastre, ora con sessanta e settanta ;
b u t t i r o c o n d i e c i p a r a l ' o k a . . . ; g a l l i n a . . . [ q u a j r a n t a ; s e r v o . . . villag-
g i o c o l l a m . . . in u n a n n o p e r . . . b a t o e m a n g i a r e q u a s i t u t t o . . .
b i s o g n a d a r g l i o t t a n t a e . . . m a n t e n e r l o di t u t t o . D a l . . . q u e s t o
p a r t i c o l a r e p o s s o n o . . . c o m p r e n d e r e q u a l e sia la p r o p o r z i o n e . . .
d'allora e quella d ' a d e s s o nel g . . . ritto, e q u e s t a p r o p o r z i o n e
c r e s c e . . . r a g i o n e sul v e s t i a r i o . C o s ì c h e c e n t o p i a s t r e d i a l l o r a
e r a n o q u a s i n e l l a p r o p o r z i o n e di m i l l e . Diffatti a n c h e sulla m o -
neta vi è un diverso notabile, p e r c h è un zecchino v a l e v a in
a l l o r a sei p i a s t r e e m e z z a , ed ora è cresciuto fino alle q u a t -
tordici e più piastre.
Riguardo alla parocchia di Grosest, essendo capitato
v e n d i b i l e u n f o n d o in c i t t à d i Totros, appartenente a quella
p a r o c c h i a , nella v a l u t a di p i a s t r e d u e m i l a e c e n t o , e d e s s e n d o
t u t t a quella, assai dispersa, parocchia difficile d i s e r v i r s i da
un missionario italiano, per essere assai gravoso l'imparare
perfettamente la l i n g u a u n g a r a , c h e s o l a e s t r e t t i s s i m a p a r l a n o
la m a g g i o r p a r t e di q u e i c a t t o l i c i , il p a d r e A l l e s s a n d r o P o p p ,
U n g a r o , g i à m i s s i o n a r i o d a n o v e a n n i in qua, si è e s i b i t o c o n
s u a e l e m o s i n a e c o n ajuto della ' s u a famiglia di c o m p r a r e quel
f o n d o , a p p l i c a b i l e alla antichissima chiesa di Totros, obbli-
g a n d o s i di servire vita sua d u r a n t e quella parocchia, senza
a l c u n a a l t r a p e n s i o n e , e di r i f f a b b r i c a r e la d i r o c c a t a c h i e s a di
p i e t r a colla s u a i n d u s t r i a , se ciò gli v i e n e p e r m e s s o d a l s i g n o r
c o n s o l e , a t i t o l o di q u e l l a c h i e s a , c h e r i m a r r à in p e r p e t u o p o s -
s e s s o d i q u e s t i f o n d i , d o p o la di lui m o r t e , — e s s e n d o s t a t o alla
d e t t a c h i e s a c e d u t i f o r m a l m e n t e li d i r i t t i di c o m p r a e p o s s e s s o
l i b e r o , c h e s o l o g o d e v a n o li c i t t a d i n i di T o t t r o s , sì M o l d o v a n i
c h e c a t t o l i c i , in q u e l l a o r a q u a s i d i s t r u t t a c i t t à , p e r u n a c o s t i -
tuzione del principato, a loro concessa p e r privilegio. Consis-
t o n o q u e s t i fondi in u n a v i g n a d i t r e p e z z e d i t e r r e n o , p r o n t a
e fruttifera, c o n u n p o m a r i o d i e g u a l e g r a n d e z z a in c i r c a , una
b u o n a c a s a , c o n t u t t i li s u o i c o m m o d i , all' u s o d e l p a e s e , in u n
molino e due macine, ma che hà bisogno di g r a n d e ripara-
z i o n e , in t e r r e n o p e r fare fieno e per arare qualche poco per
 174 R E G I S T R E D E SOCOTELI

la f a m i g l i a , — c o s ì c h e d e t t o p a d r e p u ò a v e r e la s u a economia
di casa m e d i a n t e un u o m o che per lui a g i s c a sopra questi
affari, e d e g l i a t t e n d e r e alla c u r a d e l l e a n i m e . I n q u e s t o m o d o
sono tolte le difficoltà che mettevano tutti li m i s s i o n a r j per
s g r a v a r s i alla m e g l i o del s e r v i z i o d i q u e l l a ben ardua e po-
v e r a p à r o c c h i a . S i è c e r c a t a l a d i s p e n s a p e r la c o m p r a . Val-
lessacca e R e c h e t e n o per mancanza di missionarj ora sono
s e r v i t e , q u e l l a d a l p a r o c o d i F a r o a n o , c h e gli è v i c i n i s s i m o , e
q u e s t a d a l p a r o c o di A g g i u d e n o , a v e n d o il p a r o c o t a n t o l u n a
c h e l ' a l t r a in d i s t a n z a di u n q u a r t o d'ora.
S a r e b b e n e c e s s a r i o d i d a r s i u n p a d r e in a j u t o al p a r o c o
d i C a l l u g h e r a , c h e , p e r la g r a n d e d i s p e r s i o n e d i q u e l l a p à r o c -
c h i a , m e t t e in c o n t i n u o p e r i c o l o la s u a s a l u t e , e d u n a l t r o m i s -
sionario forte e zelante, c o m e il p a d r e Domenico Broccani,
e x p r e f e t t o , n o n si t r o v e r à f a c i l m e n t e , che possa servire quel
p o p o l o , c o m e egli lo s e r v e , e s s e n d o s e m p r e in g i r o , per arri-
vare a tutti ; ma con t u t t o il s u o s p i r i t o q u a s i t u t t i gli a n n i
soffre m a l a t t i e m o r t a l i . Nella chiesa di Prasest, assai lontana
dalle altre c h i e s e . . ., p a r o c o . . . z a d e q u e . . . lo z e l o di . . .
t r o v a n o r i f a b b r i c a t e . . . t e m p j la c h i e s a di B a c c [ ò ] . . . 1 v e s c o v o
la c h i e s a di . . . p o s s e s s i o n e e p i s c o p a l e . . . p i a n a l a c h i e s a di
Prasest . . . a sta per terminare u n a assai bella (?) c h i e s u o l a
d i p i e t r a sul m o n t e . . . C a l l u g h e r a , avendo trovato un bene-
fattore, che n e fà la s p e s a . Egli si è d a t o t u t t o l'impegno
p e r r e n d e r e fruttifero il l u o g o , c h e l ' e p i s c o p a t o p o s s i e d e v i c i n o
a l l a s u a c h i e s a , e vi h à f a b b r i c a t o s e t t e b o t t e g h e e d u n ' o s t e r i a ,
c h e si v a n n o p a g a n d o d a l l e l o r o r e n d i t e e d a g l i a v v a n z i d e l l a
p o s s e s s i o n e di d e t t o M o n s i g n o r v e s c o v o , di cui n e è l'ammi-
nistratore.

A n c h e il p a d r e F i n t a , U n g h e r o , n e h ' a n n o s c o r s o h à fab-
bricato di nuovo d u e chiese : una fra li b o s c h i , n e l l a p o s s e s -
s i o n e di V i s a n t a , e d u n a l t r a v i c i n a a T o t r o s , così c h i a m a t a in
Dial, ove è un antico cimiterio benedetto da un vescovo,
s o n o più centinaia d'anni che s e n e s e r b a la t r a d i z i o n e ; ed
o r a , e s s e n d o v i sufficiente a d u n a m e n t o di c a t t o l i c i , in numero
di circa a s e s s a n t a famiglie, che il p i ù d e l l e v o l t e n o n p o s -
s o n o p a s s a r l'acqua del T a t r o s p e r a n d a r e a quella n o n dis-
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E L A I S T O R I A CATOLICISMULUI 175

t a n t e c h i e s a , gli h ò c o n c e s s o il p e r m e s s o di f a b b r i c a r e q u e s t a
n u o v a e di p o r v i u n c a n t o r e p e r c u s t o d i a è p e r i n s e g n a r e la
d o t t r i n a alli r a g a z z i . E s t a t a p u r e r i f a b b r i c a t a in q u e s t i ultimi
a n n i la c h i e s a d i T r o n s a ( T r o s a j a ) . N e l l a p a r o c c h i a di A l l a o c e s t
si s o n o r i f a b b r i c a t e le c h i e s e d i T a l p a , d i S c h e j a e d a g g i u n t a
u n a n u o v a in Farcassano.
L e abitazioni dei p a r o c h i in t u t t i i l u o g h i secondo l'uso
d e l p a e s e s o n o b u o n e e b a s t a n t e m e n t e c o m m o d e , c o s ì c h e la
m a g g i o r p a r t e s o n o migliori della s t e s s a r e s i d e n z a di Jassi.
L e parocchie occupate presentemente dalli parochi mis-
s i o n a r i alla c a m p a g n a s o n o o t t o , c i o è G r o s s e s t , d e d i c a t a a l l a
SS. T r i n i t à , T r o t o s alla L . A s s u n t a , Dial a S. S t e f a n o , rè
di U n g a r i a , e V i s a n t a a S. A n t o n i o di P a d o v a . [întăiu era
scris : C o n le a u s i l i a r i e c h i e s e di T o t r o s , D i a l e V i s a n t a , ove
o r a r i s i e d e il P . A . P o p p . ] [i.] L a p r i n c i p a l chiesa di Grosest
è fornita di b u o n e soppelettili, con pisside, calice ed o s t e n s o r i o
d ' a r g e n t o . L e a l t r e s o n o p a s s a b i l i . [ 2 ] N u m e r a la p a r o c c h i a d i
Klesia famiglie q u a t t r o cento s e t t e e d a n i m e 2.020. C h i e s a d e ­
d i c a t a al P . S . F r a n c e s c o , c o n b u o n e s u p p e l l e t t i l i , p i s s i d e , ca­
lice e d o s t e n s o r i o d ' a r g e n t o ; e d o r a si sta f a b b r i c a n d o u n a c h i e s a
nel c o l l e d e l c e m e t e r o p e r u n a n t i c o l e g a t o , c h e n o n e r a m a i
s t a t o e s e g u i t o d a l l e f a m i g l i e , c h e p o s s i e d o n o u n p e z z o di pos­
sessione a questa condizione, e d io h ò c o m m a n d a t a l'esecu-
z i o n e , e si sta a d e m p i e n d o . È s e r v i t a d a l P a d r e R a f f a e l e Ma-
c i e j e n s k i , P o l a c c o , il q u a l e v o l e v a t o r n a r e alla s u a p a t r i a , p e r
a v e r e o t t e n u t a la s e c o l a r i z a z i o n e col m e z z o d e l P . Narducci,
e c h e io h ò t r a t t e n u t o fino alle n u o v e d i s p o s i z i o n i d e l l a S a g r a
Congregazione. Q u e s t a n u m e r o 407 famiglie ed a n i m e 1854.

3. L a p a r o c c h i a d i F a r o a n o , c h e h à u n a b e n vecchia, c h i e s a ,
dedicata a S a n t ' A n t o n i o di P a d o v a , che p e r ò è fornita di
buoni suppelettili, quadri buoni ed un altare assai bello e
c h e si sta f a c e n d o a t t u a l m e n t e la c o l e t t a p e r r i f a b b r i c a r l e ; h à
b u o n c a l i c e d ' a r g e n t o , m a c h e d e v e e s s e r e c o n s e g r a t o , e d in-
t a n t o servesi dell' i m p r e s t a t o di V a l l e S a c c a ; h à u n a pisside
d ' a r g e n t o ed u n beli' ostensorio ; h à p u r e u n a antica chiesa
nel c o m m u n c e m e t e r i o , d e t t o di V a l l e , d e d i c a t a a S . M a r t i n o .
E servita presentemente dal padre Pancrazio Finta, Ungaro,
176 REGISTRE DE SOCOTELI

e n u m e r a f a m i g l i e 443 ed . . . Il s u d d e t t o p a d r e F i n t a . . . V a l l e
Sacca, lontana .. . strada da Faroana e c o n p o p o l o . . . alla
chiesa od in poca distanza da... è stata vacante fino dall'
a n n o . . . la m o r t e a c c a d u t a al p a d r e . . . di cui hò dato altre
informazioni... più sotto. Questa parocchia hà b u o n a chiesa,
c a s a d i r o c c a t a , c h e si sta a t t u a l m e n t e f a b b r i c a n d o , b u o n e s u p -
p e l l e t t i l i , d u e c a l i c i . . . : u n o d ' a r g e n t o e d a l t r o di m e t a l l o in-
argentato, che è imprestato alla c h i e s a di F a r o a n a , u n a pis-
side ed ostensorio d'argento e buoni quadri per la chiesa.
E s s a h à t r e c e n t o famiglie ed a n i m e 1600.
4. L a p a r o c c h i a di C a l l u g h e r a , c o n c h i e s a b u o n a , m à picciola
p e r il p o p o l o , dedicata a Sant' Andrea A p o s t o l o ; hà calice,
ostensorio e pisside d'argento. L a più d i s p e r s a di t u t t e e la
più n u m e r o s a e faticosissima, p e r essere divisa in ventisette
villaggi. Q u e s t a h à altre quattro chiese ausiliari: una detta
di P u s t i a n a , d e d i c a t a a S a n S t e f a n o , p r i m o rè d ' U n g a r i a ; po-
vera, m a c h e h à il sufficiente p e r servizio. Altra in Baraz,
possessione della mensa vescovile, d e d i c a t a all' A s s u n t a di
Maria V e r g i n e : buona chiesa e sufficientemente abbellita e
f o r n i t a di b u o n e s u p p e l l e t t i l i , c o n c a l i c e di a r g e n t o . L a terza,
in Baccou, c a t t e d r a l e vescovile; chiesa picciola, m a pulita, con
buoni a p p a r a t i , calice d'argento, ostensorio e pisside e quadri
e stendardi. La q u a r t a in Prasest ; buona chiesa e grande,
b e n a b b e l l i t a c o n il sufficiente servizio p e r la c h i e s a ; vi si
sta o r a f a b b r i c a n d o la c a s a p e r c o m o d o del P a d r e . E final-
m e n t e la c h i e s a c h e o r a sta f a b b r i c a n d o il p a d r e Domenico
Broccani, p a r o c o , c o m e si è d e t t o p i ù s o p r a , sul così detto
Caloaria, in C a l l u g h e r a , c o n V i a C r u c i s p e r la s t r a d a ; e c h e
s a r à d e d i c a t a alla v e n u t a d e l l o S p i r i t o S a n t o . Q u e s t a p a r o c c h i a
h à il g i r o d i d u e e t r e g i o r n a t e n e ' c o n t o r n i , di s u a e s t e n s i o n e ,
e vi v u o l e u n r e l i g i o s o di f e r r o , e n o n d i c a r n e , p e r s e r v i r l a ;
t i e n e q u a t t r o c a v a l l i , e b e n e s p e s s o s o n o r o v i n a t i p e r il g r a n
c o r r e r e c h e d e v e f a r e il p a r o c o . Questa parochia hà 750 tre
famiglie ed anime quattro mila trecento cinquanta quattro,
la m a g g i o r p a r t e a s s a i m i s e r a b i l i . . . P a r o c c h i a di C a l l u g h e r a . . .
r i p o p o l a t a c o n difficoltà si p u ò . . . r e n d e r s i q u a l u n q u e p o r z i o n e
si faccia i n . . . a m a n t e n e r e un paroco. Ma questo inconve-
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E L A ISTORIA CATOLICISMULUI 177

n i e n t e si p o t r e b b e r i m e d i a r e a v e n d o soggetti abbastanza per

dare d u e coadjutori a quel parocco, giovani che mandassero
di q u a n d o in q u a n d o ; c o s ì p a s s e r e b b e r o in a l t r e p a f r o c c h i e ] . . . alla
v a c a n z a di q u a l c u n a , e . . . coli' e s s e r e m a n t e n u t i di t a v o l a et.,.
pensione per vestiario del p a d r e p a r o c o di C a l l u g h e r a . Il
quale p o t r e b b e indursi a dargli cento piastre per ciascuno.
E d il p r e s e n t e p a d r e B r o c a n i lo f a r e b b e c o n t u t t o il c u o r e .
5. L a p à r o c c h i a di Saboano, con chiesa vecchia, assai
g r a n d e , dedicata a S. Michele Arcangelo, con buone suppe-
lettili : c a l i c e , p i s s i d e e d o s t e n s o r i o d ' a r g e n t o . V i è u n a c h i e s a
n u o v a e b u o n a , a u s i l i a r i a , u n q u a r t o d ' o r a l o n t a n o , in G h i r i e s t ,
d e d i c a t a al Santissimo Sacramento, con calice e b u o n ser-
vizio p e r la m e s s a . Il p o p o l o d i q u e l l a p à r o c c h i a n o n è m o l t o
disperso, ma numeroso di 623 famiglie e 3.270 anime. È
servita dal padre Giuseppe Colonna, Napoletano, a l q u a n t o in-
f e r m u c c i o e d i p o c o n d r i a c o , c h e s e r v e c o n z e l o la s u a p à r o c c h i a .
6. L a p à r o c c h i a di A l l a o c e s t , con chiesa buona, dedicata
alla N a t i v i t à d i M a r i a Vergine e molto ben fornita di su-
pellettili, con calice, ostensorio e pisside d'argento. H à tre
chiese ausiliarie: u n a in T a l p a , d e d i c a t a a S . P i e t r o , o v e an-
ticamente r i s i e d e v a il p a r o c o di Allaocest. ma, per essere
fuggiti q u a s i tutti i cattolici di quel villaggio, fù trasmutato
di r e s i d e n z a in Allaocest, sono circa trenta anni. Questa
chiesa, ora rinnovato t u t t o il necessario per suo servizio.
A l t r a c h i e s a in S c h e j a , v i l l a g i o o r a p i c c i o l o , e p r i m a fù città
murata; d e d i c a t a alla S a n t a C r o c e , c o n il n e c e s s a r i o p e l s e r -
vizio. L a t e r z a in F a r c a s s a n i , a s s a i p o v e r a , dove quasi tutto
si trasporta dalle altre chiese, ogni volta che si dice
la m e s s a ; e d è d e d i c a t a a — (sic). L a q u a r t a in K o t n a r , fù
città di residenza de' principi regnanti. Questa è l'unica
chiesa antica di pietra che è rimasta servibile dalle dodici
chiese, assai g r a n d i e belle, che fece f a b b r i c a r e s e c o n d o la
t r a d i z i o n e di questo paese Elena cattolica, principessa re-
g n a n t e di M o l d a v i a , c i r c a il d e c i m o q u a r t o s e c o l o ; o r a sussiste
p e r c h è fù r i s a r c i t a n e l l a p r e f e t t u r a del p a d r e D o m e n i c o Broc-
c a n i ; a s s a i g r a n d e ; e s s a h à il s u o n e c e s s a r i o al s e r v i z i o ; e d
è d e d i c a t a alla S a n t a Croce.

62174. Vol. I. 12
178 R E G I S T R E DE SOCOTELI

La parocchia di Allaocest... Luigi Landi, ex-Prefetto

aven... n a t a fin d a l l ' anno p a s s a t o il P . . . . rattani, dopo
a v e r r i c e v u t o l a s u a l i c e n z a di r i p a t r i a r e , d a l l a S a c r a C o n g r e g a -
z i o n e . Il P . . . . [ r a t t a j n i h à s o f f e r t o m o l t i d i s t u r b i p e r e s s e r s i . . .
e g n a t o nella esazione della o r a . . . Hà dovuto rinunciare a
chelia p r o c u r a per essere stato i n g a n n a t o dal s u o . . . vatore,
u n c e r t o M i l o , P i e m o n t e s e . . . h à u s u r p a t o la maggior parte
di essa eredità, e d h à s c a r r i c a t o t u t t a la b r o d a s o p r a il n o -
m i n a t o p a d r e , c h e , p e r la s u a t r o p p a b o n t à , h à c r e d u t o alle
d i lui cavillazioni ed è c a s c a t o nella trappola e nel danno
di p a g a r e p e r liberarsi t u t t o quel p o c o di e l e m o s i n a c h e avel
v a s i a c q u i s t a t o in d i c i o t t o a n n i di s e r v i z i o . Ora però si è de-
tutto liberato et purgato da qualunque pretesa rifazione, ed
io n o n h ò e s i t a t o di r i m e t t e r l o nella s u a p a r o c c h i a , n e l l a q u a l e
a v e v a servito p e r varj anni a v a n t i la s u a p r e f e t t u r a e d amato
d a l s u o p o p o l o , t a n t o più c h e , n o n a v e n d o chi a l t r o i m p i e g a r e ,
hò dovuto anche pregarlo a trattenersi per assistere ancora
q u e s t a M i s s i o n e in t e m p o d i t a n t a s c a r s e z z a . N u m e r a questa
p a r o c h i a famiglie 675 ed a n i m e 3.440.

7. L a p a r o c c h i a di Aggiudeno, ora unita a Rechateno ;

h à buona chiesa, dedicata alla venuta dello Spirito Santo;
benché vecchia, mà fornita di b u o n i suppellettili, c a l i c e di
m e t a l l o d o r a t o , l a s c i a t o d a u n v e s c o v o ; ausili iria, c o n buona
r e s i d e n z a del p a r o c o , in D a m a s c e n o , d e d i c a t a a S a n G i o v a n n i
B a t t i s t a , m o l t o b e n o r n a t a e fornita di s u p p e l l e t t i l i e d i calice,
ostensorio, pisside d ' a r g e n t o ; r i s s i e d e il p a r o c c o a n c o r a q u a l -
c h e volta a questa chiesa, per essere vicina un quarto d'ora
da Giudeno; vi si unisce la c h i e s a di Rachiteno, dedicata
a S a n t ' A n t o n i o di P a d o v a , la q u a l e in a b b o n d a n z a d i reli-
g i o s i è r e s s i d e n z a d i p a r o c o , m à , a v e n d o d o v u t o r i m a n d a r e il
s i g n o r d o n M a t t i a Rusdillovicz alla s u a Missione di Bulgaria,
è rimasta v a c a n t e e riunita, come prima, ad Aggiudeno e
T a m a s c e n o ; è lontana mezz'ora da Agiudeno. E servita questa
parocchia dal padre Lodovico Scarpati, Napoletano, uomo
a s s a i z e l a n t e , m a q u a l c h e v o l t a f o c o s o , p e r cui h à b i s o g n o d i
e s s e r e r i p r e s s o , e r i c o n o s c e il s u o d i f f e t t o . S o n o , n o n ostante,
c o n t e n t o delli s u o i r i g o r i , p e r c h è vi h ò scorso gran profitto
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 179

per l'istruzione d e l l a d o t t r i n a c r i s t i a n a alli r a g a z z i e p e r i m -

p e d i r e m o l t i a b u s i , c h e si erano a b i t u a t i in q u e s t a ed altre
p a r o c c h i e della Moldavia. Numera in t u t t o famiglie 6 1 2 ed
anime 3.178.
8. L a p a r o c c h i a d i Husci hà chiesa r i n o v a t a in villaggio
K o r n i , o v e è la r e s i d e n z a d e l p a r o c o ; d e d i c a t a alla Natività
di M a r i a V e r g i n e . A v e v a chiesa ausiliaria in città di Husci,
m a , d o p o essersi brucciata colla metà della città nel 1 7 9 5 ,
n o n si è m a i a v u t a la possibilità di rifabbricarla. Questa è
vicina alla B e s s a r a b b i a , d i s t a n t e dalle altre p a r o c c h i e più di
due giornate, ed è meschina per il m a n t e n i m e n t o del pa-
roco, c h e d e v e c o r r e r e a B a r l a t e Gallaz, lontani varie gior-
nate. E servita o r a del signor canonico padre Andrea de'
Chiarì, Siciliano e noto alla Sacra Congregazione, religioso
z e l a n t e e di b u o n e d i s p o s i z i o n i alle Sacre Missioni. Non hà
più c h e circa c e n t o c i n q u a n t a famiglie nei contorni e circa
a t r e n t a f a m i g l i e in G a l l a z , B a r l a t e Vaslui, e mille anime.
A n c h e in q u e s t a parocchia, distante dalle altre due e tre
g i o r n a t e , è a s s o l u t a m e n t e n e c e s s a r i o di d a r e un q u a l c h e ajuto.
P e r il v e s t i a r i o d i q u e l p a r o c o , n o n p o t e n d o in c o n t o alcuno
s o m m i n i s t r a r e il p i c c i o l o p o p o l o il n e c e s s a r i o sostentamento
al s u o p a r o c o , — e s s e n d o l u o g o d i v i g n e , h ò p e n s a t o d i c o m -
p r a r e u n a v i g n a , c a m b i a n d o u n a b o t t e g a , c h e c o n p i ù di d e -
n a r o c h e di f r u t t o , e s s i s t e n t e in q u e l l a c i t t à e d appartenente
a quella parocchia.

9. F i n a l m e n t e la p a [ r o c c h i a ] . . . c h i e s a d i Ja[ssi] . . . e di n o -
bili a p p a r a f m e n t i ] . . . r i c c h e d i t u t t i li c o l . . . in t e r z o d i stoffe
d ' o r o . . . q u a t t r o calici d ' a r g e n t o s e m p l i c i e d u e a s s a i g r a n d i . . .
a t o , u n o d e i q u a l i è s m a l t a t o e g e m m a t o di b u o n i r u b b i n i i n c a r -
nati e smaraldi . . . nobile ostensorio assai grande .. . d'ar-
g e n t o d o r a t o ; a l t r o p e r le d o m é n i c h e , t u t t o d ' a r g e n t o . Varii
r e l i q u a r i i d ' a r g e n t o , sei c a n d e l l i e r i d ' a r g e n t o , d u e p i s s i d i a s s a i
nobili, d u e croci d ' a r g e n t o assai grandi, toribolo e spargolo
dall' acqua santa d'argento ed altre cose belle e preziose.
U n altare magnifico all'italiana, buoni strati e sedia; decente,
di s o m m a , q u a n t o possa essere u n a chiesa d'Italia, con lam-
p a d i d ' a r g e n t o e l a m p a d a r i , in m e z z o e d i n t o r n o a l l a chiesa,
180 REGISTRE DE SOCOTELI

d i c r i s t a l l o ; la m a g g i o r p a r t e p r o c u r a t o d a l m i o antecessore,
il p a d r e L a n d i , e d a m e in q u e s t i d u e a n n i d i P r e f e t t u r a for-
n i t a n o b i l m e n t e d i c e r a , e r i s s u l t a d i g r a n d e d e c o r o in questa
c i t t à p e r il c a t t o l i c i s m o . V i è a n c o r a in J a s s i a l t r a c h i e s a di
p i e t r a , al c e m e t e r i o , d e d i c a t a al T r a n s i t o di S . G i u s e p p e , b e -
n e d e t t a d a m e nel principio della m i a Prefettura, e se ne fà
l a f e s t a il g i o r n o d e l p a t r o c i n i o d i d e t t o S a n t o , la t e r z a do-
menica dopo Pasqua. E d anche essa assai pulita e fornita
del b i s o g n e v o l e p e r c o m m o d o del servizio di chiesa. Questa
p a r o c c h i a n u m e r a c e n t o c i n q u a n t a f a m i g l i e , la m a g g i o r parte
a v e n t i z j e d i m p i e g a t i ; a n i m e c i r c a 400, — n o n p o t e n d o s i dare
u n d e t e r m i n a t o n u m e r o , p e r e s s e r e q u a n d o più, q u a n d o m e n o ,
e quasi tutti avventurieri. Viene servita dal P a d r e Prefetto e
con un q u a l c h e cappellano, q u a n d o vi sia. Per la diversità
p e r ò d e l l e l i n g u e , r i c h i e d e la r e s s i d e n z a d i u n P o l a c c o e d i u n
T e d e s c o , s o t t o la d i r e z i o n e d e l P a d r e Prefetto.
S e c o n d o le i n s t r u z i o n i c h e a v e v a r i c e v u t o d a l l a S a c r a C o n -
g r e g a z i o n e a n c h e s t a n d o in R o m a , n e l 1 8 0 9 e 1 0 , r i g u a r d o alla
M i s s i o n e di M o l d a v i a e C o s t a n t i n o p o l i , mi era raccomandato
all' E c c e l l e n t i s s i m o M o n s i g n o r n u n z i o di V i e n n a , e m i aveva
p r o v e d u t o di un giovine sacerdote udinese, che, educato in
V i e n n a e n e l l ' Illirio, s a p e v a b e n e queste due lingue, e mi
h à s e r v i t o p e r c i n q u e o sei m e s i , m a , s p a v e n t a t o d a l l a p e s t e ,
volle a s s o l u t a m e n t e partire sulli p r i m i di s e t t e m b r e passato,
e, s e n z a a s p e t t a r e le r i s p o s t e d i q u e l M o n s i g n o r e , s e n e a n d ò ,
essendosi p r o v v e d u t o di passaporti p r i m a della mia saputa,
c o s ì c h e all' u l t i m o d o v e t t i l a s c i a r l o in s u a l i b e r t à . C o s ì è i n
q u e s t o p a e s e con t u t t a l'autorità : se è s e c o l a r e s a c e r d o t e , se
n e v à q u a n d o gli p a r e , e, s e è r e g o l a r e , d o v e n d o l o m a n d a r e ,
non ubbidisce, se non vuole. Ad u n a disciplina più stabile
sarebbe necessario che almeno il s i g n o r A g e n t e imperiale
a u s t r i a c o a v e s s e q u a l c h e o r d i n e di n o n d a r e p a s s a p o r t i a mis-
s i o n a r j , s e n o n coli' intelligenza del Prefetto e, quando un
qualche religioso d e v e essere m a n d a t o , con egual intelligenza
si s p e d i s c e ; e d in c i ò s o n o o r a convenuto.

N e l l a c i t t à di J a s s i s o n o m o l t e d i v e r s e r e l i g i o n i fra li s u d -
d i t i s t r a n i e r i , m a n i u n a m o l e s t a d i p i ù d i q u e l l o f a n n o li L u -
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 181

t e r a n i , resi a u d a c i d o p o c h e n e l l e c i r c o s t a n z e delli Russi un

1
capitano, figlio di un generale finlandese , hà fatto fabbri-
care una chiesa per la . . . p r i m a di . . . d i s f à , c o m e gl . . .
sisti c o n c a t t o l i c i . . . [Ca]lvini . . . s u questo proposito . . . si-
t a t o di d i m a n d a r e u n . . . [dejcisiva alla S a g r a C o n g r e g a z i o n e . . .,
[menjtre succedono frequenti casi.
2
Trovo decreti nel nostro archivio, della Sagra Congre-
g a z i o n e di P r o p a g a n d a F i d e e d e l S a n t o Uffizio, nelli quali
si c o m m a n d a alli P r e f e t t i d i r i c o r r e r e toties quoties abbisogna
qualche dispensa per un cattolico o cattolica, c h e dessiderano
sposarsi con Luterani o Calvini, e poi t r o v o negli stessi de-
c r e t i c h e si r i s o l v e ai p e r s o n a l i p e t e n t i , c h e non si concede
la d i s p e n s a , s e p r i m a l ' e r e t i c o o eretica non hanno dejurato
la l o r o s e t t a . S e m b r a a d u n q u e c h e in n i u n c o n t o si concede
q u e s t a d i s p e n s a e c h e p e r c i ò è i n u t i l e il fare la p e t i z i o n e . O l t r e d i
c h e p r e t e n d e il p a s t o r l u t t e r a n o c h e o r a si t r o v a in J a s s i , c h e
egli d e b b a fare il m a t r i m o n i o m i s t o , s e lo s p o s o s i a lutterano
e la s p o s a c a t t o l i c a e d , e s s e n d o lo s p o s o c a t t o l i c o e la s p o s a l u t -
t e r a n a , c o n c e d e c h e il matrimonio si faccia alla c h i e s a cat-
t o l i c a ; q u a l o r a nel p r i m o e n e l s e c o n d o c a s o se n e ottenga
la d e b i t a d i s p e n s a p e r la p a r t e c a t t o l i c a . Ma, perchè non vi
e r a p e r lo p a s s a t o m o l t a speranza per ottenere q u e s t a dis-
p e n s a o p e r c h è d o v e v a m o l t o r i t a r d a r e la r i s p o s t a , il pastor
lutterano hà obbligato ed obbliga tutti questi matrimonj a
farli a l l a s u a c h i e s a , e li fà s o l e n n e m e n t e , n è io p o s s o impe-
dirli. S o n o q u i n d i i n t e r r o g a t o s e q u e s t i m a t r i m o n j f a t t i a v a n t i
il p a s t o r l u t e r a n o , o c o n d i s p e n s a o s e n z a , sieno validi per
il c a t t o l i c o o c a t t o l i c a . [ S ' a p l î n s A g e n t u l u i , c e r ì n d a n u per-
m i t e a s e m e n e a c ă s ă t o r i i f ă r ă ş t i r e a sa.] Il p a s t o r e . . . d i p e n d e
in t u t t o e p e r t u t t i d a q u e l l a c a n c e l l e r i a o dal consolato di
Francia, se per accidente fossero li c o n t r a e n t i sudditi di
q u e l l a p o t e n z a . . . U n m a e s t r o di c e m b a l o , c h i a m a t o Craus.
Q u e l l i c a t t o l i c i c h e q u i si t r o v a n o a m a n o p i u t t o s t o v i v e r e in

1
Generalul se numia Johann Georg, iar fiul Johann von Stădier. V. Mur
muzaki, X, p. X X X V I I , nota 3.
2
In copia mea stă : Tra.
182 REGISTRE DE SOCOTELI

concubinato . . . I n g e n e r a l e p a r l a n d o , q u e s t a p a r o c c h i a di J a s
non è che un a d u n a m e n t o della feccia di t u t t e le nazioni,
così che, a riserva dì alcuni P o l a c c h i e Tedeschi ed alcuni
i m p i e g a t i , il r e s t o dei cattolici non lo sono che di nome,
n o n v o l e n d o s e n t i r e n e p p u r e il n o m e di p r e c e t t i ecclesiastici,
e , s e in o c c a s i o n e d i m a l a t t i a c h i a m a n o il c o n f e s s o r e , ciò è
p e r p u r a c e r e m o n i a e p e r il t i m o r e c h e , accadendo la loro
m o r t e , gli h ò m i n a c c i a t o d i n o n a c c e t t a r l i al n o s t r o cemete-
rio. S o n o c o n c u b i n a r i , c h e p r e t e n d o n o di vivere o n e s t a m e n t e ,
p e r c h è m a n t e n g o n o u n a d o n n a . S e gli si m o s t r a n o i l o r o d o -
v e r i , m o r m o r a n o c o n t r o li r e l i g i o s i a p i e n a bocca e protes-
t a n o a n c o r a d i farsi M o l d o v a n i . C o n t u t t o c i ò s o n o in n e c e s -
sità di avere in questa parocchia un religioso a l m e n o , che
s a p p i a il t e d e s c o e d il p o l a c c o , per essere qui troppo fre-
quenti queste due lingue.
T r e a n n i s c o r s i , si e s t e n d e v a q u e s t a p a r o c c h i a fino al N i s t r o ,
e si s o l e v a m a n d a r e in visita al di là del fiume P r u t h il p a d r e
p o l a c c o , il q u a l e s e r v i v a a ministrare li s a g r a m e n t i a quelli
dispersi cattolici armeni e polacchi, che in quelli vasti
c a m p i p a s c o l a v a n o gli a r m e n t i d e g l i m e r c a n t i di P o l o n i a , che
v i c r e s c e v a n o le r a z z e di b o v i e c a v a l l i in g r a n d i s s i m a quan-
tità. Ma, dopo che quella parte di paese al di là del
P r u t h p e r la c o n c h i u s a p a c e è v e n u t a s o t t o il d o m i n i o russo,
si è chiuso l ' a d i t o al p a s s a g g i o , e ne hò perduto t u t t a la
giurisdizione. Il prete ruteno che da molti anni abitava in
J a s s i fra noi, di r i t o russo-cattolico, p a s s ò di là per suoi
affari, m a p o i n o n è p i ù t o r n a t o , n è io h ò p o t u t o provvedere
alli b i s o g n i spirituali di quelle a n i m e , che sono circa a tre
in quattro cento. Mi h à persuaso a credere questo signor
1
console r u s s o c h e la d i r e z i o n e d i q u e l l e a n i m e o r a s p e t t a all'
arcivescovo cattolico, che è di residenza in Moilov; con
t u t t o ciò mi è noto che niuno o ben pochissimo serv zio
hanno quelle anime, e pur t r o p p o h ò ricevuto relazione che
con detestabile abuso quel p r e t e ruteno hà preso particole
consagrate in azimo, portategli dalla Polonia da un cano-

1
Pini.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 183

nico in l a t i n o (?), e le hà conservate, non sò come, per

c i n q u e o sei m e s i , e d a n c h e p i ù , e c o n q u e l l e h à s e g u i t a t o a
c o m m u n i c a r e li c a t t o l i c i l a t i n i . T a n t a è la d i s g r a z i a d i quelli
miseri cattolici che h ò scritto a quel d e g n i s s i m o prelato, acciò
p r o v e d a a così e n o r m e a b u s o , ma non hò ricevuto nessun
r i s c o n t r o , n è s e s i a a r r i v a t o q u e s t a m i a l e t t e r a al s u o d e s t i n o .
N e d ò q u e s t a succinta relazione, acciò, se t r o v a il m e z z o la
S a g r a C o n g r e g a z i o n e , si p r o v e d a . . . V e n i a m o o r a allo stato
della r e s i d e n z a e d e i p a d r i . H ò r i t r o v a t o la r e s i d e n z a col d e -
b i t o di p i a s t r e t r e n t a s e i m i l a e cinquecento piastre, ma, per
le c i r c o s t a n z e in cui s i a m o , ho d o v u t o a c c r e s c e r n e il debito
fino a 45.000 p i a s t r e . L'entrata però era di n o v e in dieci
m i l a , e la m a g g i o r p a r t e si p e n d e v a nelli f r u t t a t i . [A l u a t mă­
s u r a c a a v e r i l e o r f a n i l o r s ă fie p u s e cu d o b î n d ă la Residenţă.
S p e r ă a p u t e a p r o c e d a c î n d v a ] alla f a b b r i c a d e l l a r e s i d e n z a d e l
Prefetto e dei padri, assolutamente necessaria, perchè ora
non a b b i a m o c h e p o c h e c a m e r e , assai vecchie, t u t t e di legno
e senza alcun ordine e senza alcuna sicurezza, nè da fuoco,
n è d a l a d r i , p e r cui s i a m o s p e s i s s i m o s o g g e t t i a t e m e r e e t r e ­
m a r e , e s s e n d o e s p o s t i alla v o l o n t à di q u a l u n q u e m a l vivente.
0
[Alte mănăstiri î m p r u m u t ă cu io — I2 /o, ca în T u r c i a ; «li
m e r c a n t i p o i e li n o b i l i d a n n o d i f r u t t o q u i n d i c i fino a venti
per c e n t o » . M e n ţ i o n e a z ă procesul, ce durează d e peste patru­
zeci d e a n i , « c o n u n m o n a s t e r o v i c i n o » . V a face u n zid d e s ­
părţitor. Pomeneşte şi «la i n i a g e n e r a l r e l a z i o n e , che spedii
l'anno passato, d i r e t t a al R e v e r e n d i s s i m o Monsignor nunzio
di V i e n n a » . Vorbeşte despre uciderea de hoţî a lui padre
R e m i g i o Silvestri, la V a l e a - S a c ă , în April 1 8 1 3 . Merge să
vadă pe mort, «prendendo dal principe regnante scorta per
salvezza nella s t r a d a » . Proces pentru aceasta. «L'insaziabile
p a d r e G i a n n - F r a n c e s c o B a r b i e r i , a c c e r r i m o n e m i c o d e l l a reli­
g i o n e e di t u t t i li s u p e r i o r i c h e la costituiscono. . . In quell'
e p o c a e r o s t a t o io g r a z i a t o d e l l a P r e f e t t u r a d e l l a n o s t r a Mis­
sione di C o s t a n t i n o p o l i . » Barbieri fusese g ă z d u i t în I a ş î , în
c a l e a luî c ă t r e L o c u r i l e S f i n t e ; el fură d i n a r c h i v e «la c o r r i s ­
pondenza p a s s a t a fra la C o n g r e g a z i o n e e li P r e f e t t i e d il p a d r e
184 R E G I S T R E D E SOCOTELI.

1
p r o c u r a t o r e d e l l e M i s s i o n i » . V o r b e ş t e şi d e M a r i n c o v i c h . Ar
trebui 1 5 — 1 6 religioşT, c u p r i n z î n d u - s e şi P r e f e c t u l , şi anume:
doï Unguri, «che a b b i a m o » , un Polon, care să ş t i e şi nem
ţeste, p e n t r u l a ş î , ş i , «se f o s s e p o s s i b i l e » , şi u n R u t e a n . «Mi
s o n o s p o g l i a t o fin d e l l ' u l t i m o para. . . L o s p a z i o di s e d i c i in
diciasette anni che mi trovo esservi stato indegnamente
destinato a servire in qualità di m i s s i o n a r i o , e d o r a di su­
periore.»

CXXXV.
laşî, 7 August 1 8 1 4 .

R a p o r t al luï B e r a r d i . A m i n t e ş t e d a r e a d e s a m ă d e visita
8
d i n 3 0 M a i ì i . «Il B a r b i e r i , o r a e s i g l i a t o d a q u e s t a M i s s i o n e » ,
prin ajutorul C u r ţ i î din V i e n a . V o r b e ş t e de multele procese
d ă u n ă t o a r e , d e p l a n u l ce a r e d e a reface R e s i d e n ţ a , de clă­
d i r i l e luì B r o c c a n i : « v a r i e c a s e e b o t t e g h e » , d e locul c e cum-
3
p ă r a s e a c e s t a în l a ş î .

CXXXVI.
laşî, 1 4 August 1 8 1 4 .

a) R a p o r t al luì B e r a r d i c ă t r e P r o p a g a n d ă . «Avendo avuto

la ufficiale n o t i z i a d a l l ' I l l u s t r i s s i m o signor A g e n t e austriaco
c h e la C o r t e d i V i e n n a hà b e n i g n a m e n t e accudito di accor­
d a r e la i m m e d i a t a p r o t e z i o n e alla n o s t r a Missione e religiosi
d i M o l d a v i a . . . F u i a n c o r a p r e s e n t a t o [al p r i n c i p e ] dal s i g n o r
A g e n t e c o n la dichiarazione di detta protezione. [Domnul
primeşte bine înştiinţarea. Berardi are intenţie a cere reînno­
irea firmanelor din v r e m e a polonă, cu clause nouă, c a r e să
î m p i e d e c e v e x a ţ i i l e . ] S e n t o a n c o r a d a l l o s t e s s o A g e n t e c h e sia
s t a t a d e c i s a la v e n u t a di M o n s i g n o r v e s c o v o di B a c c o . [Află
c ă i-ar d a p e n s i e A u s t r i a , p o a t e cît o d i n i o a r ă P o l o n i a . ] Questa
è t r o p p o necessaria al d e c o r o di u n vescovo cattolico, che

1
V. pp. 1 6 6 - 7 , n° CXXVIII.
2
V. p. 1 6 9 şi urm., n° CXXXIV.
3
V. maï sus, p. 1 8 3 . — La 1 0 Iunie, Prefectul scrisese despre misio-
nariul Radilovich, trimes la episcopul de Nicopol pentru «li Armeni di Cortes,
despre reclădirea bisericilor din laşî (în piatră) şi Huşî.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 185

h à in q u e s t a p r o v i n c i a s o p r a v e n t i c i n q u e m i l a a n i m e di c a t t o ­
lici.» b) Raport al aceluiaşi către Cardinalul procurator.
Trimete atestatul, cerut de misionarii Colonna şi Scarpati,
cari aii î n v ă ţ a t perfect limba terii". A p o î vin ştirile d i n ra­
portul precedent. «Il s i g n o r A g e n t e h à h a v u t o a n c o r a la n o ­
tizia del ministro di S t a t o che partirà quanto prima Mon­
signor v e s c o v o di Baccov. Zelante detto signore c h e il v e s ­
covo della religione protetta da Sua Maestà Imperiale viva
c o n d e c o r o c o n v e n e v o l e al s u o c a r a t t e r e , h à d i m a n d a t o q u a l e
sia la di lui m e s u s a (sic) e q u a n t o p o s s a egli o t t e n e r e dalla
M o l d a v i a . Gli h ò d e t t o c h e p e r d i r i t t o d i d e c i m e r i c e v e , c o n
p r i v i l e g i o a n c h e a c c o r d a t o dalli p r i n c i p i , d i e c i para all' a n n o
p e r f a m i g l i a , e f a r a n n o c i r c a 7.OOO f a m i g l i e . S i d a r à [al la resi­
d e n z a di j a s s i il m a n t e n i m e n t o d i d u e c a v a l l i , la t a v o l a , l'al­
loggio e 4 0 5 0 0 p i a s t r e di d e n a r o . A q u e s t o h à r i s p o s t o che
è m o l t o p o c o , c o m e lo è v e r a m e n t e , s e d e v e v i v e r e c o n d e ­
c o r o , e d in faccia di a l t r i v e s c o v i . P e r ciò e g l i n e h à s c r i t t o
al m i n i s t r o , c h e si t r o v i il m e z z o di aiutarlo. I o h ò scritto
all' E c c e l l e n t i s s i m o c a r d i n a l P r e f e t t o c h e la S a g r a Congrega­
zione p o t r e b b e d i m a n d a r e dalla C o r t e di V i e n n a quel sussidio
c h e d a v a al v e s c o v o di B a c c o la C o r t e d i P o l o n i a , di c u i è
rimasta f r a noi la t r a d i z i o n e , c i o è 100, c e n t o z e c c h i n i . . . D e s -
m a
sidero a n c o r a c h e S. P. R s p e c i a l m e n t e mi dia qual[ch]e sua
instruzione, come dovrò comportarmi all' arrivo di Monsi­
gnore. »

CXXXVII.

Iaşî, 2 8 AugUnt-24 Septembre 1S14.

1
R a p o r t al lui B e r a r d i : p e n t r u a f a c e r e a s t r a d e ì , p e n t r u p l e ­
c a r e a l u i B a r b i e r i , c a r e , t r i m e s în I t a l i a , s e o p r e ş t e , c u p a ş a ­
p o r t e n g l e s d i n B u c u r e ş t i , la C o n s t a n t i n o p o l (28 A u g u s t ) . —
La 24 S e p t e m b r e , Berardi vorbeşte de nişte banï, de pro­
cesul cu Treï-Ierarchiï.

1
între biserică şi mănăstirea Tret-Ier.irchilor,
186 R E G I S T R E DE SOCOTELI

cxxxvnr.
Iaşî, 2 1 Septembre 1 8 1 4 .

R a p o r t al lui Berardi. Pentru acelaş proces, început în

1 7 7 0 . D u p ă a r d e r e a bisericii, « e d i n s i e m e t u t t i li d o c u m e n t i
d i d e t t a c h i e s a » , s e d e c i d e s t r a d a , în p a g u b a c a t o l i c i l o r , «sul
a p p o g g i o di a l c u n e s e n t e n z e , non si s à c o m e emanate dalli
principi Murosi e Michele Succiu». « L e nostre ragioni attuali
s o n o : p r i m o , la c o s t a n t e t r a d i z i o n e di p i ù di q u a t t r o c e n t o a n n i
di p o s s i d e n z a di d e t t o l u o g o avanti l'ultimo abbrucciamento
della n o s t r a chiesa, che era fabbricata nella vicinanza di d e t t o
m u r o , s e n z a a l c u n p u b b l i c o p a s s a g g i o ; s e c o n d o , il d e c r e t o e
g i u d i z i o d i A l e s s a n d r o G h i c a , p r i n c i p e fin d a l 1 7 5 2 ' , per un
luogo accordato dal Padre Prefetto auxiliar ad un c e r t o Ni-
cola, fabricatore di c a n d e l e . . . ; v a r i e t e s t i m o n i a n z e di Mol-
dovani, cattolici ed E b r e i p r e s e n t a t e fino dal 1 7 7 3 in nostro
2
favore ; quarto, la r i f f a b b r i c a z i o n e di d e t t e b o t t e g h e e c a s e
e chiesa sull' i s t e s s o s i t o , f a t t e c o n s a p u t a del D i v a n o e del
p r i n c i p a t o , anzi c o n firmani del G r a n S i g n o r e ; q u i n t o , l ' o r d i n e
di S u a A l t e z z a il principe Gregorio Giovanni Calimachi di
apprezzare una casa di u n Zingaro, fatta fabbricare, lungo
quel m u r o dalla n o s t r a parte, dal p a d r e a b b a t e de T r e Santi
e d o p o il p r e z z o f a t t o d a t a n u o v a i n s t a n z a e l e v a t a la detta
3
b o t t e g a d a l l u o g o d e l l a c h i e s a ; s e s t o , la c a r t a d i misurazione
del signor Cattargio, nostro latterale vicino dalla parte di
dietro . . . ; settimo, testimonio giurato dal signor Giovanni
P i e t r o N a g n i , del 1 7 7 5 , in a l l o r a i s p r a v n i c o in S u c i a v a , per
S . M. I. e t R., il q u a l e a t t e s t a che, quando era segretario
d e l fù p r i n c i p e G i o v a n n i G r e g o r i o C a l i m a c c h i , mosse la lite
il p a d r e e g u m e n o delii T r e Santi, per guastare le botteghe
o r a p r e t e s e e farvi u n a s t r a d a ; fù e l i m i n a t a dalli b o j e r i la c a u s a
e, d o p o a v e r t r o v a t o il p o s s e s s o di p i ù di t r e n t a a n n i s u q u e l l e
b o t t e g h e , fù r i g e t t a t a la i n s t a n z a e l a s c i a t o il l i b e r o p o s s e s s o

1
Matet, Domn de la 1753,
2
V. pp. 121-2, n° L X X I V ; pp- 1 4 0 - 1 , o« xcix.
3
Cf. p. ili, r.° LXIII.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 187

alla c h i e s a c a t t o l i c a , e s s e n d o s t a t o fin d ' a l l o r a g i u d i c a t a una

1
i m p o s t u r a la pretesa s t r a d a ; 8. L a r i v o c a z i o n e d e l l ' ordine
del p r i n c i p e M i h a l e S u c c i o s o p r a la s t r a d a o r d i n a t a . . ., c o n
togliere le p i e t r e p i a n t a t e v i di c o n f i n e ed ordinare che con-
v e n g a di d a r s i u n p a s s a g g i o a p i e d i di t r e p a l m i e t r e polici
e nella t a l e d i s t a n z a fabbriccarvi un muro di confine, come
0
fu f a t t o e d e s i s t e t u t t o r a ; 9 , m a , p e r c h è q u e s t ' o r d i n e di ri-
v o c a z i o n e lo; a n n u l l a n o p r e s e n t e m e n t e , p e r n o n a v e r l o la c h i e s a
in i s c r i t t o , si p r o d u c e l ' e s a m e f a t t o nel 1 7 9 5 p e r o r d i n e del
principe Allessandro Calimachi, nel q u a l e li signori mandati
c o n t e s t a n o la r a g i o n e d e l P . P r e f e t t o e d il m e t r o p o l i t a n o ar-
c i v e s c o v o G i a c o m o di p i a m e m o r i a d à la s u a t e s t i m o n i a n z a in
iscritto che per o r d i n e d e l p r i n c i p e M i c h e l e S u c c i o si è fab-
b r i c a t o il m u r o che tuttora si trova esistente e che trova
2
giusto di non distruggere l'accordato . [Confirma Al. Cali-
m a h , la 30 I u n i e 1795.Ì io. Essendosi abbracciato li maga-
z e n i e b o t e g h e d e l m o n a s t e r o delli T r e S a n t i di là d e l muro
citato, aveva principiato l ' a b b a t e a fabbricare delle case sopra
al d e t t o m u r o . [ O p r i t d e L a n d i , « m i o a n t e c e s s o r e » , p r i n ordin
al D i v a n u l u i , d i n 26 M a i u 1 8 0 8 ; a p r o b a t la 8 Iunie.] [Il] t e m p o
della s o l d a t e s c h a russa, che non attendeva tanti diritti di
p o s s i d e n z a . [ A n u l t r e c u t , V o d ă - î d ă d r e p t a t e « c o n d a r m i s i or­
dini d a l s i g n o r G r a n L o g o t t e t i P a s c a n , p r e s e n t e il s i g n o r se­
3
g r e t a r i o della C a n c e l l e r i a a u s t r i a c a , c h e facessi il m u r o che
d e s i d e r a v o d i fare, p e r finir ogni lite». O p r i t ; nouă plîngerï
şi o r d i n e . D a r , «non v o l e n d o più s e n t i r e altre ragioni, tanto
il p r i n c i p e , c h e li b o j e r i n o b i l i , a l t r o n o n r i s p o n d o n o f u o r c h é :
o r a è n e c e s s a r i a la s t r a d a e, n o n a v e n d o la c h i e s a li s u o i a n ­
t i c h i d o c u m e n t i in m i s u r a , n o n si a s c o l t a n o n è t r a d i z i o n i , nè
t e s t i m o n j ; si v u o l e la s t r a d a , e la s t r a d a si d e v e f a r e . Dicono
che daranno per gratificazione d u e mila piastre. Rigettano
t u t t e le p a s s a t e decisioni, e vogliono guastare una bottega

1
Am publicat în articolul citat din Literatură şi artă romină aceasta
mărturie.
2
V. mai sus, p. 1 4 2 , n° cl.
3
Ioan de Cantemir.
188 R E G I S T R E DE SOCOTELÏ

c h e ne frutta 500 all' a n n o , e v o g l i o n o s e c o n d o le p r e t e n s i o n i

1
p r e n d e r e 7 0 c a n n e q u a d r a t e d i t e r r e n o . . . « P r o t e s t ă el şi A g e n t u l ,
s p u i n d c ă a ş t e a p t ă o r d i n e d e la C u r t e şi C o n g r e g a ţ i e . Măcar
s ă s e c e a r ă o d e l i m i t a r e în p r e s e n t a funcţionarilor Agenţiei.
« A l t r i m e n t i , s e l'affare si l a s c i a in q u e s t i t e r m i n i , b e l b e l l o sa­
r e m o d i s c a c c i a t i fuori d e l l a c i t t à . » E «la p r i m a o c c a s i o n e in cui
dobbiamo sperimentare l'autorità della nostra protezione».
Cel puţin să se recunoască că d e p o s e d a r e a s e face « p e r u n
ben pubblico e con una convenienza amichevole».]

CXXXIX.
laşî, 3 Octombre 1 S 1 4 ,

R a p o r t al lui B e r a r d i . I s e c e t e s c s c r i s o r i l e . U n b i l e t d e la
Padre Pieri, Prefect al M i s i u n i l o r franciscane la Constanti-
n o p o l , « m i è s t a t o t r u f f a t o e l e t t o n e l l e p u b l i c h e b o t t e g h e di
caffè di J a s s i , n è c o l i ' a u t o r i t à d e l l ' I. e R . A g e n z i a austriaca
n o n h ò p o t u t o a n c o r a s c o p r i r e la p e r s o n a , ma s o l a m e n t e la
s i c u r e z z a c h e ciò s i a a c c a d u t o » . M e n ţ i o n e a z ă p r o c e s u l cu «gli
accaniti nostri vicini». « Q u e s t o r e g n a n t e principe, ora infor­
m a t o sinistramente, aveva deciso di toglierci affatto (senza
quasi alcun compenso) una linea di luogo.» Agentul însă
face «le p i ù s o l e n n i p r o t e s t e » . « S i a n o t o alla S a g r a Congre­
gazione c h e noi s i a m o ora aperti peggio che in m e z z o al
c a m p o e c h e s i a m o in e s t r e m a n e c e s s i t à di c h i u d e r c i c o n un
m u r o , c h e ci c o s t e r à p i ù d i d u e m i l a p i a s t r e . . . L a r e s i d e n z a
2
c a t t o l i c a , c h e fù fin o r a s e m p r e c o m e u n a spelonca .»

CXL.
Iaşi, 1 0 Decembre st. v. 1 8 1 4 .

R a p o r t al lui M i h a i l H r i s o v e r g h i , c e a fost î n s ă r c i n a t , «atjt

ca s ă statornicesc uliţa u n g u r e a s c ă ce d e n nou cu hotărîrea

1
Iosif von Raab.
2
La 1 2 Octombre, Berardi scrie: «Mi è dispiacciuto di sentire gli incom.
modi del Magnifico monsignor vescovo, per cui non abbia potuto intraprendere
il viaggio per la sua diocesi.»
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 189

giudecăţiî înnâlţimil Sale s'au deschis acum pe drept locu

bisericii' c a t o l i c e ş t i , u n d e şi m a î î n n a i n t e au fost o h u d i ţ ă de
şasă palme, dar acum s ' a u d e s c h i s cu l ă r g i m e de doi stăn-
j ă n î d o m n e ş t i în c u r m e z i ş , în linie d r i a p t ă , d e n f a ţ a uliţiî m a r i
şi s p r e B a h l u i û , pană în d r e p t u l colţului zădiuluî mănăstirii,
acel d e s p r e B a h l u i û , cit şi c a s ă h o t ă r ă s c î m p r e g i u r t o t locul
bisericiî catoliceşti, ce aii m a î r ă m a s , afară d i n uliţa ungu-
riască». C e r c e t e a z ă d e faţă c u v e c i n i î , p u n e un stîlp de piatră
«în c o l ţ u l d u g h e n i l o r b i s e r i c i î c a t o l i c e ş t i » , « î n s e m n a t cu d o î b o o r e
1
mari», etc. .

CXLI.
Iaşi, 4-6 Iunie 1 8 1 5 .

L a 4 Iunie, Berardi scrie cardinalului di P e t r o : «aposto­

lico d e l e g a t o » . « L a mia elezione a q u e s t o v e s c o v a t o di Bac-
c o w . . . U n a c h i e s a di t a n t o p e s o e c h e d a p i ù d i u n s e c o l o
n o n v e d e il s u o r e s i d e n t e p a s t o r e . » — L a 6 I u n i e , scrisoare
a n a l o g ă , c ă t r e alt prelat. «Per rimpiazzare il n o s t r o transi­
t a t o v e s c o v o alla d i o c e s i d i C i t t à delle Pieve.» Cere o mul-
ţâmire pentru C a l i m a h , c a r e a s p r i j i n i t b i s e r i c a în p r o c e s .

CXLII.
Iaşî, I I August 1 8 1 5 .

Berardi mulţâmeşte unui cardinal pentru alegerea sa ca

episcop. «Vostra E m i n e n z a Reverendissima b e n sà che non v'è
alcuna o r m a di v e s c o v a t o in q u e s t a c h i e s a e diocesi. Tutto
bisogna principiare da capo.» I se permisese a fi c o n s a c r a t
d e cel m a i a p r o p i a t e p i s c o p , cu d o î p r e o ţ i , « a n c h e r e g o l a r i » ;
d a r nu v e d e u n d e s'ar p u t e a , afară d e Viena.

1
Mal avem şi o petiţie către Domn în afacerea strade!, semnată «fra Giu­
seppe Berardi, prefetto de' cattolici». — La 1 6 Maiû 1 8 1 5 , Domnul dă un
hrisov pentru fixarea uliţi! şi hotărnicia locului bisericiî «Apusenilor» saù
«ungureşti».
190 R E G I S T R E D E SOCOTELI

CXLIII.

Roma, 2 6 August 1 8 1 5 .

Propaganda către Berardi. « D o v e n d o poi V o s t r a Signoria

r i s i e d e r e p e r o r a in J a s s i , p e r n o n e s s e r v i ancora, com' ella
dice, una decente residenza in Bakow, non dissento che
continui a ritenere provvisoriamente il p e s o della Prefettura,
sino a nuove disposizioni.» S'a cerut Curţii din Viena vechia
pensiune ce dădeau Polonii. Ii a t r a g e atenţia asupra aface­
r i l o r c e fac m i s i o n a r i i şi a s p r i m i i ' l o r în culegerea taxelor,
a s u p r a disposiţiei lor la ceartă si faptului că ţin «al loro
s e r v i z i o le f e m m i n e , e q u e s t e di u n ' e t à n o n sinodale».

CXLIV.

Iaşî, 1 3 Septembre-22 Octombre 1 8 1 5

La 13 S e p t e m b r e , Berardi scrie P r o p a g a n d e i d e s p r e z ă b a v a
c o n s a c r ă r i i s a l e . «Il p r i m o si è c h e si fà s e n t i r e la p e s t e n e l l a
provincia di Moldavia, ed hanno chiuso i cordoni, avendo
messo una quarantana di v e n t u n giorni, a s s a i p e n o s a p e r il
l u o g o e c i r c o s t a n z e d e ' t e m p i , c h e g i à a v v a n z a n o all' inverno
in q u e s t e p a r t i . » S e a d a u g e l i p s a d e b a n i . — L a 26 S e p t e m b r e ,
el a d a u g e : « L a p e s t e d u r a e c r e s c e nella M o l d a v i a , e le ri­
g o r i della q u a r a n t a n a sono ancora maggiori, e per questo,
non o s t a n t e il c o r t e s e i n v i t o d e l l ' Eccellentissimo Monsignor
1
n u n z i o . . . , ancora perplesso a rendermi verso Vienna» .

CXLV.

Roma, 1 6 Septembre 1 8 1 5 .

C o p i a di l e t t e r a s c r i t t a d a l l a S a g r a C o n g r e g a z i o n e di Pro­
paganda Fide a Sua Altezza Serenissima Carlo Alessandro
Calimacchi, principe regnante di Moldavia, in data dei 16
settembre 1815.
M o n s i g n o r B e r a r d i , eletto v e s c o v o di B a k o w , h à p a r t e c i p a t o

' Urmează scrisoarea din 22 Octombre. V. p, 191, n° CXLVI-

 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 191

alla S a n t i t à di N o s t r o S i g n o r e P a p a P i o v i i l ' e s i t o f a v o r e v o l e
d e l l a l i t e v e r t e n t e fra il c o n v e n t o cattolico di J a s s i e confi­
nanti, rilevando con sentimenti di rispettosa gratitudine la
cura speciale che Vostra Altezza Serenissima si è benigna­
m e n t e d a t o di far v a l e r e , c o n f o r m e alle r e g o l e della giustizia,
le r a g i o n i di quei religiosi, indennizzati dei danni ricevuti,
e m u n i r e il l o r o c o n v e n t o d i u n s u o s o v r a n o c h i r o g r a f o , che
lo p o n e s s e al c o p e r t o d a o g n i u l t e r i o r e m o l e s t i a in avvenire.
U n t r a t t o così singulare della sua bontà hà risvegliato i
s e n s i d e l l a p i ù v i v a r i c o n o s c e n z a n e l l ' a n i m o d e l S . P a d r e , il
q u a l e p e r c i ò m i h à o r d i n a t o di p a s s a r n e all' A l t e z z a Vostra
S e r e n i s s i m a d i s t i n t e a z i o n i di g r a z i a .
N e i l ' e s e g u i r e la m e n t e di S u a S a n t i t à , n o n m a n c o al t e m p o
stesso di pregare l'Altezza Vostra Serenissima voler conti­
n u a r e il p o t e n t e s u o p a t r o c i n i o a prò dei nostri cattolici, e
specialmente del mentovato monsignor Berardi, eletto loro
v e s c o v o , q u a l e n o n d u b i t o c h e m a n t e r r à n e i m e d e s i m i la d o ­
v u t a s o g g e z i o n e e f e d e l t à all' A l t e z z a V o s t r a S e r e n i s s i m a , c h e
c o n t a n t a b e n i g n i t à li g o v e r n a . E d , i m p l o r a n d o l e d a l Signore
la g r a z i a d i s u o i s a n t i lumi, le baccio devotissimamente le
mani.

CXLVI.

laşî, 2 6 Septembre-22 Octombre 1 8 1 5 .

După u n r a p o r t al lui B e r a r d i , c u d a t a d e 26 S e p t e m b r e ,
1
a p r o a p e în toate a s e m e n e a c u cel c e p o a r t ă n ° C X L I V (2) ,
a l t r a p o r t (22 O c t o m b r e ) . D o m n u l a fost î n c î n t a t de scrisoa­
rea Congregaţiei şi a declarat că are gata răspunsul. — în
scrisoare Calimah vorbeşte de «la buona opinione che hò
di q u e s t i religiosi, c h e . . . a t t e n d o n o al loro gregge, e del
loro eletto vescovo ; per cui n o n mancherò, per quanto di-
penderà da m e , d i a s s i s t e r l i in o g n i l o r o occorrenza».

1
P. 1 9 0 ,
192 REGISTRE D E SOCOTELI

CXLVIÎ.
Iaşî. 1 9 Novembre st. v. 1 8 1 5 .

R a p o r t al lui B e r a r d i . Din causa ciumeï, nu poate face

o vìnzare la H u ş i . Contestă că Biserica Moldovei ar fi un
izvor d e î m b o g ă ţ i r e . Vorbeşte de un călugăr, care dă banî
cu d o b î n d ă p e n t r u s u s ţ i n e r e a familiei sale şi d e «il d e f o n t o
Monsignor Francesco Ferreri, vescovo di Nicopoli». Pentru
B a r b i e r i : « t u t t i li consolati lo t e m e v a n o , per le t a n t e ade­
r e n z e c h e v a n t a v a d i a v e r e alle Corti». La Husï se plìnge
d e «il p o p o l o m o l t o b i s b e t i c o » . D e s p r e d a t o r i i : « C h i n o n h à
f a t t o d e b i t i , d a l R o c h i in qua ? E g l i n e fece dodici mila. Il
Sassano, per pagarne 5.000, vendette li m i g l i o r i b e n i della
ressidenza : una v i g n a in C o p ò , una razza di cavalli, una
possesione al P r u t h . . . Il Gatt accrebbe il debito fino 18
m i l a , p e r f a r e la l o c a n d a , c h e o r a è il miglior mobile della
r e s i d e n z a . . . Il B r o c a n i a g g i u n s e fino a 3 2 . 0 0 0 p e r r i f a r e la
chiesa rovinata dal terremoto e fabbricare di p i e t r e le bot-
t e g h e b r u c c i a t e in t e m p o d e l S a s s a n o . Il L a n d i a c c r e b b e fino
a 36.000, p e r c o m p r a r e , f o r z a t o d a l g o v e r n o , il t e r r e n o del
c e m e t e r i o , e f a b b r i c a r v i la c h i e s a , e d a l t r e s p e s e . I o h ò fab-
bricato u n a c a n t i n a e v a r i e c a s e di p i e t r a . . . L i calamitosis-
s i m i t e m p i c h e ci a n g u s t i a n o d a t u t t e le p a r t i d o p o la g u e r r a ,
1
colla fuga e colla peste .»

CXLVIII.
Viena, pe la 1 5 Maia 1 8 1 6 .
Berardi către . . .
«Illustrissimo e Reverendissimo signore,
Sarà noto a Vostra Signoria Illustrissima e Reverendis­
sima . . . affare... Ila t r a t t a t i v a fra la Corte d'Austria e
c o t e s t a P o r t a o t t o m a n a . . . al v e s c o v o cattolico latino di B a c c o
in M o l d a v i a . . . ; a v r à a n c o r a i n t e s o q u a l i s i e n o le o p p o s i z i o n i

1
în altă scrisoare, cu aceiaşi dată, Berardi spune că va pleca săptămîna
viitoare pentru a fi consacrat, lăsînd în loc pe fostul Prefect Landi. «Qualche
sorpresa (che pur troppo si dubita) di nuova guerra» e menţionată.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLTCISMULUÏ 193

in . . . in a c c e t t a r l o p o r t a n d o i l o r o r i c l a m i col m e z z o . . . co­
desto Supremo Divano. Può s e m b r a r e . . . i n a del presente
vescovo nella per. . . abbia tentato una qualche innova­
z i o n e . . . u t o o n o difficoltà p e r . . . d i o c e s i d i B a c c o v . M a riffe , . .
una del n o m i n a svanirà d e l . . . costa già antica instituzione . . .
[ r e s i d e n z a d e l v e s c o v o c a t t o l i c o , p r i m a in S e r e t h . . . M o l d a v i a
fino d a l s e c o l o d e c i m o q u a r t o , e p o i . . . d e c i m o q u i n t o . Questa
residenza in B a c c o v p e r tre i n t i e r i [secoli] . . . di d e t t i ves­
covi e s s i s t e n t e a n c h e n e h ' a r c h i v i o d e l l a . . . he presentemente
p o s s e d u t a p o s s e s s i o n e di T r e b e s , vicino alla c i t t à di Baccov
d o n a t a . , . nte c h e sul principio di d e t t o s e c o l o d e c i m o q u i n t o
d i m a n d ò al p o n t e f i c e r o m a n o . . . d e l l a c a t t e d r a d a l l a c i t t à di
Sereth a quella di Baccow e conservata alla. . . vescovile,
come chiaramente d i m o s t r a n o i varj privilegi di successori
p r i n c i p i , d a t i ai v e s c o v i di s p e d i t i in . . . al prelodato signor
internunzio. Sulla fine del secolo X V I I o sul principio del
secolo X V I I I fù abbandonata quella residenza dal vescovo
cattolico latino, non per altro motivo che per l'orribile in­
cursione de Tatari e per una accanita peste e fame che suc­
1
c e s s e , e p e r la i n o n d a z i o n e d e l v i c i n o fiume Bistrizza, quale
r o v i n ò q u e l l a in a l l o r a a s s a i p o p o l a t a c i t t à e d i r o c c ò la g r a n d e
c h i e s a e r e s i d e n z a di p i e t r a dei v e s c o v i cattolici di Baccov,
rifugiandosi in t a n t o i p o v e r i v e s c o v i a p p r e s s o il l o r protet­
t o r e , il r è d i P o l o n i a , il q u a l e a c o r d ò in s e g u i t o a d e t t i v e s ­
covi u n a r e s i d e n z a e d u n s u s s i d i o n e ! s u o regno nei confini
d e l l a M o l d a v i a . L a S a n t a S e d e n o n h à m a i i n t e r r o t t a la s u c ­
c e s s i o n e d e i v e s c o v i di B a c c o , i q u a l i h a n n o g o v e r n a t o s e m p r e
la l o r o c h i e s a col m e z z o d e l P a d r e P r e f e t t o pro tempore, come
loro vicario generale, facendovi di q u a n d o in q u a n d o la l o r o
p e r s o n a l e visita, con esservi accettati da quei principi con
onori dovuti al loro c a r a t t e r e . L'ultimo vescovo che visitò
in p e r s o n a la s u a diocesi, l'anno 1 7 7 6 , fù M o n s i g n o r Dome,
n i c o K a r v o s i e c k i , M i n o r e C o n v e n t u a l e , m o r t o dal 7 di questo
s e c o l o , in a l l o r a c o a d j u t o r e di M o n s i g n o r R a i m o n d i J e s i e r s k i ,
Minore Conventuale.

1
Supt Dumitraşco Cantacuzino.

6 2 1 7 4 . Vol. I. 13
 194 REGISTRE DE SOCOTELI

N e l 1 8 0 9 fù c o n s e c r a t o in R o m a v e s c o v o d i B a c c o w i l pa-
dre Bonaventura Caranzi, Minore Conventuale e già vice-
p r e f e t t o d e l l e M i s s i o n i d i M o l d a v i a , p o i p a r o c o in R o m a del
l o r o C o n v e n t o d e ' S S . X I I A p o s t o l i . D o v e v a p a r t i r e il d e t t o
M o n s i g n o r C a r a n z i coli' a t t u a l e v e s c o v o , in allora in Roma
e d e s t i n a t o Prefetto e provinciale di c o t e s t a M i s s i o n e di S a n t '
A n t o n i o i n P i s a . M a le d i s g r a z i e a c c a d u t e a l l a m i s e r a Roma
t r a t t e n e r o il v e s c o v o di B a c c o w in Italia, partendo intanto
p e r la s u a M i s s i o n e il P a d r e Giuseppe Bonaventura Berardi.
Nel 1 8 1 4 d o v e v a p a r t i r e il v e s c o v o C a r a n z i p e r M o l d a v i a , e
n e fù a v v i s a t o . . . il p a d r e B e r a r d i , confermato già Prefetto
in M o l d a v i a , p e r n o n a v e r p o t u t o d u r a n f t e la guerra arrivar
alla volta] di C o s t a n t i n o p o l i , s u a p r i m a d e s t i n a z i o n e . Avvisato
il P r e f e t t o della] v e n u t a d e l v e s c o v o , n e d i e d e p a r t e al signor
A g e n t e i m p e r i a l e [ed a] S u a A l t e z z a il r e g n a n t e p r i n c i p e ; il
q u a l e . . . v e n u t a di d e t t o v e s c o v o ; m a d i m a n d a n d o di . . . n u o v e
v i g n e d e l m o n a s t e r o di J a s s i , fù r a c c o m a n d a t o . . . a l l o r a g r a n
t e s o r i e r e d e l l a p r o v i n c i a , c h e . . . p r i n c i p e a n c h e in v i s t a delle
m a g g i o r i s p e s e . . . d e l v e s c o v o fù a c c o r d a t o . . . n o n sia no-
m i n a t o il v e s c o v o . . . [ P r e f e t t u r a di Jassi. In vista poi. . .
Carenzi fù transitato... e la Sacra Congregazione non
t a r d ò . . . del d e t t o p a d r e Giuseppe Bonaventura Berardi. ..
f e r m ò la d e t t a n o m i n a c o n s u o b r e v e . . . in Moldavia nella
fine di a p r i l e d e t t o a n n o c h e il p a d r e . . . a n n o per la pro-
vincia. Si sparse immediatamente... la soprascritta della
l e t t e r a a r r i v a t a p e r il s o l i t o . . . C a n c e l l e r i a d e l l ' A g e n z i a a u s -
t r i a c a . Il s i g n o r A g e n t e lo p a l e s ò . . . A l t e z z a S e r e n i s s i m a . T o r -
nato poi il P r e f e t t o alla città, fù presentato del detto. . .
p r i m i d i m a g g i o , c o m e d e t t o v e s c o v o , a n c h e p e r a v v i s o della
C o r t e . . . p r i n c i p e g r a d ì c o n m o l t a s o d d i s f a z i o n e la d e t t a no-
mina protestando . . . nque bisogno la sua assistenza . . . se-
g u i t o . . . officiato S u a A l t e z z a d a l l a S a c r a C o n g r e g a z i o n e p e r
o r d i n e di S u a S a n t i t à c o n u n a l e t t e r a d i . . . alla felicemente
t e r m i n a t a lite, c h e d a q u a r a n t a a n n i essisteva fra il m o n a s -
t e r o g r e c o d e t t o d e i T r e S a n t i e la r e s i d e n z a cattolica, con
a s s e g n a r e confini di convenienze fra li cattolici p a d r i e li
g r e c i m o n a c i , d a n d o quelli g i u s t i c o m p e n s i c h e si c o n v e n i v a n o
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 195

al l u o g o c e d u t o d a i c a t t o l i c i al p u b b l i c o b e n e ; n e l l a q u a l let-
t e r a si r a c c o m a n d a v a la M i s s i o n e e d il n u o v o e l e t t o vescovo,
e Sua A l t e z z a si d e g n ò d i r i s p o n d e r e u n a l e t t e r a onorevole,
t a n t o alla M i s s i o n e q u a n t o al v e s c o v o , c o m m u n i c a n d o li sen-
t i m e n t i d e l l a s u a l e t t e r a al s i g n o r A g e n t e I m p e r i a l e e t R e a l e
a u s t r i a c o . R i c e v e t t e il p a d r e P r e f e t t o le c o n g r a t u l a z i o n i della
sua elezione da molti signori del Divano moldavo, e solo
alla fine d i novembre si dispose al viaggio verso Vienna,
p e r la s u a c o n s e c r a z i o n e e, d o p o e s s e r s i o n o r e v o l m e n t e licen-
z i a t o d a S u a A l t e z z a e f e l i c i t a t o p e r il s u o p r o s p e r o ritorno
e, s e n z a a s p e t t a r e la m i n i m a o m b r a di o p p o s i z i o n e , p a r t ì p e r
V i e n n a . Qua solamente arrivato, trovò lettere che indicavano
le finora d u r a n t i opposizioni. D a q u e s t a g e n u i n a relazione co-
noscerà Vostra Signoria Illustrissima e Reverendissima che
la S a n t a S e d e n o n h à f a t t o nè pretende alcuna innovazione
nella e l e z i o n e del v e s c o v o d i B a c c o u , m à s o l a m e n t e che ora
il v e s c o v o r i s i e d a alla s u a d i o c e s i , n e l l a q u a l e riconosce ne-
c e s s a r i a la p r e s e n z a del p a s t o r e alla d i r e z i o n e d i q u e l l e a n i m e ;
la p r o t e z i o n e , b e n n o t a a l l a S a n t a S e d e , c h e si è d e g n a t o di
a c c o r d a r e S . M . I. e R . d' A u s t r i a s p e c i a l m e n t e alli c a t t o l i c i
d i M o l d a v i a , fà c o s t a n t a m e n t e s p e r a r e c h e s a r à c o n s e r v a t o il
v e s c o v o di B a c c o o nelli s u o i o r d i n a r i diritti, non contrattati
in M o l d a v i a c h e d o p o la m e t à d e l d e c e m b r e , c o n t r a o g n i as-
pettativa. L o zelo di V o s t r a S i g n o r i a Illustrissima e R e v e r e n -
d i s s i m a p e r la c a t t o l i c a r e l i g i o n e , a s ^ a i a b b o n d a n t e in c o t e s t o
v a s t o i m p e r i o , m i d à t u t t o il c o r a g g i o a s p e r a r e c h e n o n m a n -
1
c h e r à a p p r e s s o s u o n i p o t e l ' i n t e r n u n c i o d i u s a r e di t u t t i q u e i
mezzi c h e c r e d e r à o p p o r t u n i p e r s u a d e r l o e nella giustizia della
d i m a n d a e n e l l a g l o r i a c h e n e r i s u l t e r à alla n u o v a p r o t e z i o n e ,
se['l] v e s c o v o o t t e r r à col di lei m e z z o di r i t o r n a r e alle s u e p e -
c o r e l l e a b b a n d o n a t e s o t t o la b u o n a fede p e r la s u a necessità
di c o n s e g u i r e la c o n s e c r a z i o n e . Q u e s t o n o n p r e v e d u t o r i t a r d o
cagiona un i m m e n s o d a n n o , e spirituale e t e m p o r a l e , a quella
povera Missione. Sarà eternamente memore la Santa Sede
p e r i p r e s t a t i uffizi alla c a t t o l i c i t à di M o l d a v i a , anche a S.

1
Baronul de Stiirmer.
196 REGISTRE DE SOCOTELI

E . il signor" i n t e r n u n z i o , d a l l a d i c u i a t t i v i t à s p e c i a l m e n t e di­
p e n d e il t r i o n f o d e l l a santa cattolica religione in Moldavia.
C o n f e r m a n d o s i in q u e s t o esito favorevole la g r a n d e potenza
della o t t e n u t a protezione. I n t a n t o . . . (sic).

CXLIX.
Iaşî, 1 8 Ianuar st. v. 1 8 1 6 .

Berardi către Congregaţie. « L a m i a e n t r a t a in J a s s i come

v e s c o v o d e ' c a t t o l i c i e d e l m o d o c o n cui f i n o r a m i t r o v o m e ­
diante la s p e c i a l protezione di S. M . I. e R. Apostolica.»
S t a b i l i r e a şi-o d a t e r e s t e luì R a a b . «Col d e c o r s o di t e m p o si
spera che svanirà anche l'ombra che hanno questi signori
s o p r a al t i t o l o d i v e s c o v o d i B a c c o w . »

CL.
Viena, 2 5 Maiu 1 8 1 6 .

Cardinalul Severoli, nunciu, către Scarlat Calimah. A trans­

m i s s c r i s o a r e a lui c ă t r e c a r d i n a l u l L i t t a . B e r a r d i , « j a d i s préfet
d e c e t t e m i s s i o n . . ., s e t r o u v e à présent d a n s la consterna­
t i o n la p l u s g r a n d e . O n lui e m p ê c h e l e r e t o u r à s a résidence,
o ù il s e t r o u v e , en partant, d'avoir laissé s e s affaires spiri­
t u e l l e s e t é c o n o m i q u e s d é r a n g é e s . Il e s t si p e r s u a d é d e l ' a g r é ­
m e n t sincère que V o t r e Altesse lui a témoigné à l'occasion
d e s a (sic) é l é v a t i o n à la d i g n i t é d ' é v ê q u e , q u ' i l s a i t p o s i t i v e ­
ment que la c o n t r a r i é t é qu'il r e n c o n t r e malheureusement à
p r é s e n t , n e p e u t p a s lui v e n i r d e la p a r t d e V o t r e A l t e s s e . . .
D a n s la s u i t e d e d i x - s e p t a n n é e s o ù il a é t é d a n s le c a s de
c o n n o i t r e la M o l d a v i e , il n'a jamais r e n c o n t r é la p l u s petite
c o n t r a r i é t é d e la p a r t d e c e s seigneurs.»

1
La 1 4 Septembre, cardinalul Quarantotti mulţămeşte lui Iosif Bonaven­
tura Berardi pentru felicitări cu ocasia promoţiei sale la cardinalat. — La 2 5
Octombre se menţionează «fra Domenico Brocani, Minore Conventuale, vicario
generale». — La 2 7 Iunie precedent Aloisiu Landi, fóstul Prefect, fusese numit
• minister provinciale provincie Orientis». — La 2 3 April 1 8 1 7 , se redactează
la Roma o «istruzione per Monsignor Giuseppe Berardi, Vescovo di Bachow
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 197

CLI.
1817 (1812?).
R a p o r t al lui B e r a r d i .
« F i n o dalii 2 o t t o b r e , c o m e hò altra volta indicato, si è
r i s t r e t t a la g i u r i s d i z i o n e di q u e s t a P r e f e t t u r a o d i o c e s i collo
smembramento fatto dalli R u s s i allo s t a t o di Turchia della
B e s s a r a b i a e delli d i s t r e t t i d i M o l d a v i a al d i là d e l f i u m e P r u t h
fino a l l e r i v e d e l N i s t r o , q u a n t u n q u e in q u e s t o t r a t t o di p a e s e
n o n vi f o s s e a l c u n p a r o c o s t a b i l e , m a s o l a m e n t e u n visitatore
d u e o t r e v o l t e l ' a n n o p e r li c a t t o l i c i polacchi e ruteni che
si t r o v a n o al s e r v i z i o d i A r m e n i e G r e c i p a t r o n i d i armenti,
c h e vi t e n g o n o p e r l e r a z z e in quelli v a s t i c a m p i , e b e n p o c h e
f a m i g l i e , q u a e là d i s p e r s e , c h e m o n t a v a n o al n u m e r o circa
di t r e n t a . O r a il c a t t o l i c i s m o in q u e l l e p a r t i u n i t e a l l ' i m p e r o
r u s s o p e r li t r a t t a t i d i p a c e è alquanto aumentato . . . L'im-
p e d i m e n t o di p a s s a g i o p e r li s o s p e t t i di p e s t e , che dicono
tuttora serpeggiare a Costantinopoli, è fuori. [ C e r e lămuriri
a s u p r a i n t e n ţ i i l o r P r o p a g a n d e i r e l a t i v la B a s a r a b i a . ] Essendovi
molti cattolici c h e altre lingue non conoscono che la t u r c a ,
a n c h e p e r questi M o n s i g n o r v e s c o v o di Nicopoli, r e s i d e n t e a
B u c h e r e s t , mi hà spedito un p r o v e t t o missionario bulgaro,
c h e h à s e r v i t o v e n t i c i n q u e a n n i in q u e l l a p r o v i n c i a , chiamato
d o n M a t t e o R a s d i l o v i c h . . . E g l i fece g i à li suoi s t u d j nel C o l ­
legio della P r o p a g a n d a a Roma ; di là fù s p e d i t o alla s u a
n a t i v a p r o v i n c i a di Bulgaria, ma, essendo ora quei cattolici
p a s s a t i in V a l l a c c h i a e c o r r e n d o s o s p e t t o p r e s s o li T u r c h i c h e
c i ò sia a c c a d u t o coli' i n s i n u a z i o n e delli m i s s i o n a r j , p e r c i ò don
M a t t i a n o n p u ò più p e r o r a colà servire.
N e l l a v i s i t a d e l l a p r o v i n c i a h ò t r o v a t o 2 3 . 0 0 0 a n i m e in c i r c a ,
d i v i s i in 5.000 f a m i g l i e c i r c a , o l t r e a d a l c u n e f a m i g l i e disperse,
c h e di q u a n d o in q u a n d o v e n g o n o alle c h i e s e . Le parocchie
s o n o : d i G r o s e s t , sul c o n f i n e d e l l a T r a n s i l v a n i a , C l e s i a , Val-
lesacca, F a r o a n o , Callughera, alle rive d e l l a Bistriccia, Giu-
deno, Saboana, Allaocest, sulle r i v e del Sireth, H u s c i , alle
rive del P r u t h , e Jassi, capitale della Moldavia.

e Prefetto delle Missioni in Jassi di Moldavia», cuprinzînd răspunsul la îndoieli

cu privire la «matrimoni promiscui».
198 R E G I S T R E DE SOCOTELI

L a p r i m a , di G r o s e s t , numerosa di 400 famiglie, in varj

villaggi, è a m m i n i s t r a t a dal p a d r e P a n c r a z i o F i n t a , zeloso mis­
sionario ungaro, molto addattato per quei monti.
La seconda, di C l e s i a , numerosa pure di sopra 400 fa­
m i g l i e , d o v e v a d a l l a P a s q u a in a v a n t i e s s e r e a m m i n i s t r a t a d a l
1
p a d r e R e m i g i o S i l v e s t r i , di P i a n o r o , sul B o l o g n e s e » . [ î n t r e r u p t . ]

CUI.
Iaşî, după 1 3 / 2 5 August 1 8 1 7 .

B e r a r d i c ă t r e P r o p a g a n d ă (?). M u l ţ ă m i t ă n u n c i u l u ï d i n V i e n a ,
e p e d e p l i n r e c u n o s c u t , şi e a j u t a t în v i s i t e l e s a l e . Anexează
scrisorile d o m n e ş t i d e r e c o m a n d a ţ i e :
« N o i C a r l o A l e s s a n d r o C a l i m a k i , p e r la g r a z i a d i D i o prin­
c i p e r e g n a n t e nella provincia di Moldavia.
« O n o r a t i e fedeli n o b i l i del mio principato, a voi special­
m e n t e , g o v e r n a t o r i d e l d i s t r e t t o N . N . , s a l u t e . E s s e n d o c h e il
vescovo de' cattolici viene p e r girare nel vostro distretto ad
esaminare le cose s p i r i t u a l i a p p a r t e n e n t i alla l o r o religione,
di q u e i c a t t o l i c i c o s t à h a b i t a n t i , p e r d a r e gli o r d i n i necessarj
e p e r s o t t o p o r r e li t r a v i a t i alle l e g g i d e l l a c h i e s a , — vi o r d i ­
niamo con questa n o s t r a c h e n o n s o l o n o n sia i m p e d i t o alla
s u a v i s i t a , m a a n c o r a gli si d i a t u t t o il b r a c c i o n e c e s s a r i o a
facilitarlo nella s u a giurisdizione.
2
« 1 8 1 7 , A g o s t o li 1 3 . »
D a r D o m n u l î n s u ş i îl s f ă t u e ş t e a nu căuta «molta pubbli­
cità di o n o r i . . . In Jassi però e negli affari p u b b l i c i sono
considerato come Prefetto della chiesa cattolica e con tale
a s p e t t o m i p o s s o p r e s e n t a r e ; in a l t r o a s p e t t o n o n m i r i c o n o s -
c o n o e n o n m i d a n n o a l t r o t i t o l o c h e il m i o semplice nome
c o n o s c i u t o in M o l d a v i a , c i o è c h i a m a n d o m i il p a d r e B a s i l i o , o
il p a d r e P r e f e t t o . » Cere un ajutor. «La Prefettura di J a s s i è
u n c a t t i v o g a t t o a s c o r t i c a r e , e c h i vi m e t t e le m a n i , s e n o n

1
Dar raportul pare a fi anterior morţii acestuia. V. maï sus, p. 1 6 5 .
2
S'a păstrat şi in româneşte o asemenea recomandaţie către «episcopul
calohcescj, adresată Vornicilor din Botoşanî.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 199

h à p i ù c h e lo s p i r i t o d e l d e f o n t o p a d r e R o c c h i , n o n v i r i e s c e » .
Nici n ' a r e u n d e sta, « p e r c h è q u e l l a [ r e s i d e n z a ] c h e vi è, mi­
s e r a b i l e , di l e g n o , casca a pezzi». T r e b u i e vre-un an d e a ş t e p ­
t a r e p â n ă se v o r d e p r i n d e Moldovenii. « P a d r e R e v e r e n d i s s i m o ,
p a r l i a m o c i c h i a r o . Il s i g n o r i n t e r n u n z i o h à b a s t a n t e m e n t e di­
m o s t r a t o l'impossibilità di o t t e n e r e un firmano p e r la p e r m a ­
n e n z a in M o l d a v i a d e l v e s c o v o , c o m e v e s c o v o , e, s e v i r i m a n g o ,
è t u t t a forza d i c a v i l l a z i o n i d e l s i g n o r R a a b , c o n dimostrare
al p r i n c i p e e d ai s i g n o r i c h e n o n p o s s o n o i m p e d i r e a Roma
c h e il P r e f e t t o sia v e s c o v o di d i g n i t à e c c l e s i a s t i c a , q u a n d o in
foro n o n c o m p a r i s c e c h e P r e f e t t o . L a m i a c a u t e l a in n o n a v e r
preteso n è titoli, nè distinzioni in foro mi hà sostenuto, e
poco a poco dimenticava le loro opposizioni. S e il p a d r e
S c a r p a t i p r i n c i p i e r à a d a r s i t i t o l o d i P r e f e t t o ed a p r e t e n d e r e
(come gli si c o n v e r r e b b e ) il d i r i t t o d i agire, sottoscrivere e
c o n t r a t t a r e , r i t o r n a r e b b e il m e t r o p o l i t a a s u s c i t a r e la q u e s t i o n e ,
e si g u a s t a r e b b e b e n p r e s t o la n o s t r a o r d i t a , m a n o n tessuta
t e l a . Il m e t r o p o l i t a , c o m e h ò a l t r a v o l t a i n d i c a t o , h à g i à p r o -
testato che non conosce in Moldavia altra superiorità alla
M i s s i o n e c a t t o l i c a c h e il P r e f e t t o ; s e gli f a c c i a m o comparire
u n P r e f e t t o , f a r à s u b i t o il d i a v o l o a q u a t t r o p e r d i s c a c c i a r e il
vescovo.» A c e s t e a î n s ă n u le s p u n e d i n d o r i n ţ a d e a s e p e r ­
petua în Prefectură.

CLIII.
IaşT, 3 Septembre 1 8 1 7 .

Berardi către P r o p a g a n d ă . «Ora posso assicurare l'Eminenza

Vostra Reverendissima e cotesta Congregazione che Sua Al­
t e z z a il p r i n c i p e r e g n a n t e si è c o m p i a c c i u t o a c c o r d a r m i la li-
c e n z a d i a n d a r e in v i s i t a p e r la p r o v i n c i a , s e b b e n e c o n p r i v a t a
sua lettera di racommandazione a ciascun governatore di
v a r j d i s t r e t t i d e l l a p r o v i n c i a , n o m i n a n d o m i il v e s c o v o de' cat-
tolici, s e n z a a l c u n a l t r o t i t o l o . E g l i n o n mi puote dare pub-
blica, ostensiva e p e r m a n e n t e r a c c o m a n d a z i o n e per non contra-
v e n i r e a p e r t a m e n t e a l l e i s t r u z i o n i d e l l a S u b l i m e P o r t a , la q u a l e ,
a v e n d o a d e r i t o alle q u e r e l e c h e l ' a n n o s c o r s o furono presen-
t a t e dal clero e nobiltà della M o l d a v i a , n o n a c c e t t a di residenza
200 R E G I S T R E DE SOCOTELI

in M o l d a v i a il v e s c o v o di B a c c o v . C o n t u t t o ciò nel Divano

di Jassi s o n o riconosciuto negli atti pubblici come Prefetto
superiore della Missione e chiesa cattolica di Jassi, col titolo
d i v e s c o v o d e ' c a t t o l i c i , e c o n t a l e t i t o l o mi s o t t o s c r i v o nelle
n o t e c h e m i o c c o r r o n o p e r gli affari d i q u e s t a r e s i d e n z a . Tutto
c i ò lo d e v o al s i g n o r c a v a l l i e r e c o n s i g l i e r e d e R a a b , Agente
a u s t r i a c o , s e n z a la d i cui s o l l e c i t u d i n e n u l l a s ' a v r e b b e ottenuto.
Con tale licenza h ò principiato la s a c r a visita dalla p a r o -
c h i a di H u s c i , d i s t r e t t o al P r u t h , v i c i n o alla B e s s a r a b i a r u s s a .
C o l à s o n o s t a t o dalli s i g n o r i g o v e r n a t o r i accettato con tutte
le c o n v e n i e n z e . H ò f a t t o v i s i t a d i c o m p l i m e n t o a q u e l v e s c o v o
scismatico, t e r r e s t r e p a d r o n e del villagio, o v e esiste la chiesa
parocchiale d e ' c a t t o l i c i , b e n c h é sia uno dei vescovi sotto-
scritti c o n t r o alla residenza del vescovo di B a c c o v in Mol-
davia; pure mi h à ricevuto con piena accoglienza, ricono-
scendomi come superiore della Missione, senza p e r ò darmi
a l c u n t i t o l o . H ò f a t t o c o n t a n t a l i b e r t à la m i a v i s i t a , r i m a n e n d o
o t t o g i o r n i irà q u e l popolo, q u a n t o cioè è stato necessario
n e l l e c i r c o s t a n z e . H ò c r e s i m a t i in q u e l l a , b e n c h é picciola, pa-
r o c c h i a , 385 p e r s o n e , c h e si s o n o p r e s e n t a t e a r i c e v e r e q u e s t o
S a n t i s s i m o S a c r a m e n t o . Ivi al p r e s e n t e è parocco il signor
d o n M a t t i a R a s d i l l o v i c h j , di B u l g a r i a , già a l u n n o di cotesta
S a c r a C o n g r e g a z i o n e , applicato a quella parocchia, ove sono
a n c h e B u l g a r i . Il p o p o l o ne è contento, ma la parocchia è
a s s a i p o v e r a , e n e l l e p r e s e n t i c i r c o s t a n z e di m a s s i m a carestia
è necessario un qualche s u s s i d i o alle spese quotidiane del
p a r o c c o . F a t t a q u e s t a visita, sono ritornato a Jassi p e r met-
termi dopo dimani di n u o v o . . . [R]omano. In Jassi non
hò di presente che Denes, sacerdote ungarese di Cinque
C h i e s e , il q u a l e h à p r e s o s o p r a di s e l a e d u c a z i o n e d e ' fan-
ciulli p o v e r i d i q u e s t a c i t t à , i n s e g n a n d o a leggere e scrivere
in l i n g u a t e d e s c a e latina, come d e s i d e r a n o i loro genitori,
ed insegnando loro la dottrina cristiana in l i n g u a tedesca,
moldava ed ungara. Anche a questo religioso è necessario
q u a l c h e s u s s i d i o , a c c i ò p o s s a r e s t a r e in u n i m p i e g o veramente
l a b o r i o s o e d a s s o l u t a m e n t e n e c e s s a r i o in q u e s t a c i t t à , n o n t r o -
v a n d o s i fra li n o s t r i r e l i g i o s i i t a l i a n i c h i p o s s a s u p p l i r e a t a l e
instruzione. Egli desidera l'approvazione da cotesta Sacra
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 201

C o n g r e g a z i o n e , ed io c o n tutto il f e r v o r e prego perchè sia

riconosciuto in t a l e impiego, essendomi ancora di massima
u t i l i t à in q u e s t a c a p i t a l e , o v e la m a g g i o r parte de' cattolici
s a n n o quelle lingue che sono a padre Emerico nazionali.»
P r o m i t e alte r a p o a r t e pentru restul visiter.

CLIV.
Toamna anuluï 1 8 1 7 .

C a i e t cu a c t e r o m a n e ş t i şi i t a l i e n e ş t i p r i v i t o a r e p r o b a b i l la
v i s i t a lui B e r a r d i . « I n o l t r e si è ordinato che nella chiesa di
S a b o a n o si r e c i t i n o le s o l i t e o r a z i o n i u n a v o l t a in u n g a r o ed
u n ' a l t r a v o l t a in l i n g u a p a t r i a m o l d o v a n a , in t u t t e le d o m e ­
n i c h e ed altre feste , . . O g n i c a s a d a r à u n d e m e r l i di p o p u s -
c i o j o in granelle, della misura giusta del principato. Ed al
p a r o c o p a g h e r à in d e n a r i per la così detta sembrici, p e r li
quattro para dovuti già anticamente per il s e r v o di c a s a e
p e r la c a p e z z a di fieno, g i à s o l i t a a d a r s i , in t u t t i i p o p o l i , d a
c i a s c u n a f a m i g l i a a l p a r o c o , n o n a v e n d o t u t t a la p a r o c h i a p e r
l o r o d i c h i a r a z i o n e fieno d a d a r e in effetto — in t u t t o p a r a , 60...
R i g u a r d o ai d a s c ă l i , d a r a n n o i soliti q u i n d i c i para, d i s t i n t i d a l l a
s o p r a i n d i c a t a sembriti, d o v u t a al p a r o c o . »

CLV.
Iaşî. 2 2 Decembre f 1S17"].

R a p o r t al lui B e r a r d i către cardinalul Severoli. Dare de

s a m ă d e s p r e v i s i t a . « O r a p r o v o c o n fatti c h e li M o l d a v i v a n n o
perdendo queir a s t i o c h e a v e v a n o c o n c e p i t o al n o m e di v e s ­
c o v o c a t t o l i c o . H ò v i s i t a t o la m e t à d e l l a d i o c e s i c o n somma
soddisfazione. Li governatori delli d i s t r e t t i , ai q u a l i occorre
p r e s e n t a r m i , si p r e s t a n o a d o g n i m i o desiderio, acciò possa
e s e r c i t a r e t u t t a la g i u r i s d i z i o n e , c h e è p r o p r i a d i u n vescovo
in s u a d i o c e s i , t a l che non potrei desiderare di p i ù in paes
p i e n a m e n t e c a t t o l i c i . P r o c u r o p e r ò di n o n a b u s a r m i della l o r o
i n d u l g e n z a , n o n v o l e n d o a c c e t t a r e le p u b b l i c h e p o m p e e d in-
contri, che pure furtivamente vanno.» C e r e «un a l t r a decina
202 E E G I S T R E DE SOCOTELI

d i simili p a d r i , u b b i d i e n t i e z e l a n t i » . «Il s o l o p a s t o r luterano

q u i in J a s s i è u n l u p o , c h e m o l t o i n q u i e t a le m i e p o v e r e p e ­
corelle.»

CLVI.
Iaşî, aceiaşi dată?

R a p o r t s a u r a p o a r t e ale lui B e r a r d i c ă t r e P r o p a g a n d ă . «II

pastore è suddito austriaco . . . Sua Maestà Imperiale e Reale
si è c o m p i a c c i u t o b e n i g n a m e n t e d i a c c o r d a r e s p e c i a l p r o t e z i o n e
alla c a t t o l i c a Missione e religione di Moldavia.» Certe cu
pastorul luteran. «[La Congregazione] si è compiacciuta di
a s s e g n a r e c i n q u a n t a s c u d i p e r la s c u o l a , g i à n u m e r o s a d i s o p r a
a trenta scolari, che con g r a n d e profitto, a n c h e spirituale, si
tiene nella nostra residenza di J a s s i per li p o v e r i ; quale
scuola frequentano a n c h e i figli dei L u t e r a n i ; o v e s'insegnano
le l i n g u e t e d e s c a , l a t i n a e m o l d a v a , e d in queste tre lingue
il c a t t e c h i s m o . . . C o l l a g r a z i a d e l l ' A l t i s s i m o h ò v i s i t a t o cori
mia piena soddisfazione nello scorso novembre e metà del
corrente decembre tre altre parecchie della mia diocesi, ed
h ò p r o v a t o c o n fatti c h e in Moldavia a poco a poco tutto
si o t t i e n e s e n z a m o l t o p r e t e n d e r e . L i g o v e r n a t o r i delli d i s t r e t t i
si p r e s t a n o c o n tutto piacere (mediante a n c h e le r a c c o m a n ­
d a z i o n i c h e in i s c r i t t o h ò o t t e n u t o ai m e d e s i m i , dal regnante
principe) a qualunche mio desiderio. Li popoli mi accettano
c o n s o m m o g i u b i l o , p e r v e d e r e d i n u o v o fra l o r o il v e s c o v o ,
d i cui a v e v a n o p r e s s o c h e p e r d u t a la m e m o r i a . H ò cresimato
s o p r a a t r e m i l a p e r s o n e . N o n o s t a n t i gli a g g r a v j , p e r Ili q u a l i
sono continuamente esausti, concorrono i poveretti spontanea­
mente ad ajutarmi nelle spese, che m o n t a n o assai grandi.»
A m e s t e c u l p a s t o r u l u i d i n I a ş i la c ă s ă t o r i i m i x t e . S e v a p l ì n g e
de aceasta şi D o m n u l u i . «Mi è r i u s c i t o di d i s c a c c i a r e u n a l t r o
p r e d i c a n t e , c a l v i n o , c h e c o n p a s s a p o r t o d e l g o v e r n o di T r a n ­
silvania erasi introdotto in Moldavia, in u n v i l l a g g i o della
parocchia di G r o s e s t , e d ivi t e n t a v a di fare dei p r o s e l i t i d e g l i
stessi nostri cattolici . . . In s e g u i t o d e l l a r e v e r e n d a l e t t e r a s c r i t ­
t a m i d a c o t e s t a S a c r a C o n g r e g a z i o n e , in d a t a delli i o a g o s t o
1 8 1 6 , g i u n t a m i in V i e n n a , di v i s i t a r e a n c h e q u e l l e p a r t i d i M o l -
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 203

d a v i a , in d i o c e s i di B a c c o , che chiamasi Bessarabia, fra li

fiumi Nistro e Pruth, ora appartemente all' I m p e r i o russo,
d a l l ' u l t i m a p a c e in qua,—ne s c r i s s i al v e s c o v o di C a m e n i c z ,
per informazione; mi rispose essere p e r ordini sovrane quella
p a r t e . . . s o t t o l a di lui a m m i n i s t r a z i o n e e c h e g i à n e a v e v a
informazione . . . .

CLVII.
Iaşî, 1 2 / 2 4 Iunie 1 S 1 9 .

Scrisoare a unuï necunoscut.

«Cu multă plecăciune închinîndu-mă, sărut mina dumitale . . .
P e n t r u c i u m a , v e i şti c h e s ' a û s c u l a t T e t e r e ş e n i î d â n p r e u n ă
cu s u d i ţ i l şi a û s t r ă c a t t o a t e chelătirurile, toate, viind şi l a
C u r ţ i c u z u r b a a s u p r a M a r i e S a ; şi a c u m n u esti c i u m ă şi p o ţ i
c a s ă v i i ; p e n t r u c a r t e d e la P o s t e l n i c u l , a m fost, şi m ' a u z i s
că a c u m n u s ă p o a t e , p ă n nu s ' a p u n i la cali cu zurbazii,
fiindcă în t o a t e zilele p r ă . . . şi î n î n c . . . la b a ş c i h o d a r ; p e n ­
t r u b a n i c e a m ' a i l e s a t c a să-T s c o t , n u a m s c o ş nicï u n b a n ;
cel c u 45 lei n u a u m a î v e n i t ; încă d i la b ă b ă e o ( ? ) nu a m
l u a t , c ă a u fuzit, fiindcă şi el aii fost a m e s t e c a t l a z o r b a l i c ;
p e n t r u v o l n i c i i , a m fost l a S ă r d a r . . . C ă l ă t i r u r i l e s ' a u s t r i c a t ,
şi n e d e j d u i m c ă p i s t e t r i î zile s ă v a d i s c h i d e şi C u r t e , fiind
că t o t e s t i î n c h i s , şi p e z e s c u şi b e ş l i î , d i n p r e u n ă c u A r n ă u ţ i î
1
Curţiî, pentru zorbaziî . . . »

CLVIII.
Iaşî, 9 Decembre st. v. 1 8 2 1 .

Caimacamul confirmă stăpînirea bisericii catolice asupra

moriî d e lîngă Cepleniţa.

CLIX.
1821-1823.

« N o s infrascripti, e x m a n d a t o Illustrissimi ac R e v e r e n d i s -

1
Din acelaşi an avem următoarea chitanţă cu litere latine: «Adiweres cu
aczasta skrisore me prekum ke am primit diela kamara gospoda kertie. W.
Lukasiewicz, diç 1 9 Apr. 1 8 1 9 , »
204 REGISTRE DE SOCOTELI

simi domini I. P h i l i p p i P a r o n i , episcopi Iloan, visitatoris et

praefecti apostolici huius Sacrç Missionis Moldavie, ad h o c ut
v i d e r e , c o g n o s c e r e et iudicium n o s t r u m p r o n u n c i a r e s u p r a ad-
ministrationem huius monasterii peractam a R. P. C. Francisco
F a b r i , a m e n s e a p r i l i s 1 8 2 0 u s q u e a d p r e s e n s , t e s t a m u r . [So-
cotelile-s î n c u r c a t e ; se c o n s t a t ă risipă. Fabri dăduse vina pe
Inocenţiu Pamfili. î n locul lui, se n u m e ş t e B r o c a n i . S e m n a ţ i :
«Frater Alexander Popp, M . C. ; frater Stephanus Jannucci,
M . C. ; f r a t e r R a p h a e l M a c i e j o w s k i , M. C ; frater Dominicus
Brocani, M. C.»]

CLX.
1821-1823.

P a r o n i verifică a d m i n i s t r a ţ i a financiară a bisericii în p r e ­

senta Prefectului Ludovic Scarpati, a luï Brocani, fost
P r e f e c t «e c o n v i s i t a t o r e n o s t r o e l e t t o » , a lui Ş t e f a n Jannucci,
Francise Fabri şi Inocenţiu Pamfili, «segretario della Sacra
V i s i t a » . D e c i d e c a a d m i n i s t r a ţ i a s ă o facă d e a z ï î n a i n t e , n u
P r e f e c t u l s i n g u r , ci şi C a p i t o l u l ; c a s ă s e ţ i e c o n d i c ï d e s o ­
coteli' a m ă n u n ţ i t e şi s ă s e verifice c o n t u r i l e , d e r e v i s o r i .

CLXI.
1821-6.

«Memoria d a t a al consol francese.» Istoria episcopatului.

Berardi «non ebbe quiete e non fù m a i riconosciuto, m a li
fù l a s s a t o l i b e r o e s e r c i z i o d e l l a s u a c a r i c a . M o r t o q u e s t i d o p o
t r e a n n i , p e r e v i t a r e le liti, fù n o m i n a t o d a l l a S a c r a Congre-
g a z i o n e l'attuai v e s c o v o G i a n - F i l i p p o P a r o n i , con titolo di ves-
c o v o di T r o i a n (sic) e visitatore a p o s t o l i c o di M o l d a v i a ; con
t u t t o q u e s t o , m o l t e o p p o s i z i o n i e b b e p e r d u e a n n i , a v a n t i la
r i v o l u z i ó n e , n o n v o l e n d o l o p e r m a n e n t e , m a c h e , finita la v i s i t a ,
partisse. Ora poi lo lasciano in q u i e t e . . . L a popolazione
c a t t o l i c a o r a a s c e n d e a 35 m i l a in c i r c a . »
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 205

CLXII.

Pe la 1823'.

I n s t r u c t i f a l e lui l . - F i l i p P a r o n i , e p i s c o p d e I l o a n , visitator
apostolic, către «vos, missionarii apostolici» din d i o c e s a Ba­
căului. D i o c e s a «diu, v i d u a t a p a s t o r e , m a n s i t s u b p r a e f e c t o r u m
directione, qui, a d p l u r i m u m solutnmodo a d t r i e n n i u m in of­
ficio m a n e n t e s , n o n p o t u e r u n t p r o v i d e r e e t o r d i n a r e uti epis­
c o p u s , cui data est gratia specialis regere Ecclesiam Dei».
D u p ă v i s i t a , d ă r e c o m a n d a ţ i i în p r i v i n ţ a a b u s u r i l o r c o m i s e in
cause matrimoniale. Afară de vicariul din Iaşi, a mai pus
doî: «unum videlicet in p r o v i n c i a Sireti, cum residentia Sa-
b o a n i , a l t e r u m in p r o v i n c i a B i s t r i c i e , c u m r e s i d e n t i a F a r o a n i » .
E î v o r ţinea r e g i s t r e , t o ţ i , d e învoielî, judecăţi', etc.

CLXIII.
Iaşî, < 2 . . .» 1 8 2 3 .

Paroni către împărat. « L e r i v o l u z i o n i i n s o r t e e la s t a z i o n e

d e l l ' a r m a t a t u r c a in q u e s t o p r i n c i p a t o d i M o l d a v i a ridussero
il m o n a s t e r o c a t t o l i c o di J a s s i , c h e h à l a s o r t e d i e s s e r e s o t t o
la p r o t e z i o n e dell' I m p e r i a l e C e s a r e a A p o s t o l i c a V o s t r a M a e s t à ,
all' e v i d e n t e p e r i c o l o di a n d a r e perduto.» Cere despăgubiri
d e la T u r c ì s a ù m i l a î m p ă r ă t e a s c ă . C ă c i c r e d i t o r i i s ' a u întors
2
şi c e r d o b î n d a p e d o î ani .

CLXIV.
Cluj, 2 0 Octombre 1 8 2 3 .
Copia.

Sacratissima, Caesarea, Regia et Apostolica Maiestas,

domine, domine clementissime,

D i g n a t a est M. V . Sacratissima m o d o benigni decreti regii,

a
dato li iulii a. c. sub numero aulico 2401 emanati, fideli

1
Se ceteşte şi «anno igitur sequenti, 1 8 2 2 » .
5
La 1 6 Ianuar, Ioniţă Sturdza confirmă catolicilor vechile privilegii, scu­
tind la fie-care biserică cincl-zecl de stupi, zece porci, o sută de vedre de vin.
 206 R E G I S T R E DE SOCOTELI

huic gubernio regio clementer iniungere ut d o c u m e n t a epis-

copatum bacovensem in M o l d a v i a r e s p i c i e n t i a e t praetensive
in a r c h i v o C o n v e n t u s P a t r u m F r a n c i s c a n o r u m C s i k - S o m l y o e n -
s i u m p r a e e x i s t e n t i a i n o r i g n i n e (sic) eidem Altefatae substernat.
In homagiale obsequium benigni huius decreti regii, non
defuimus episcopo transilvanensi in commissione dare ut
d e s i d e r a t a d o c u m e n t a in a r c h i v o praefati conventus perquiri
t i b i q u e in o r i g i n e e x h i b e r e c u r e t , horsum submittenda et, si
memorata conventus desideraret eidem authenticum transumtum
extradendum, procuret. Quando autem, iuxta declarationem
patris Chrysologi Szaz, guardiani Csik Somlyoensis, ad ante-
latum episcopum directam et per e u n d e m h o r s u m e x h i b i t a m ,
in a r c h i v o eiatis conventus nullum desideratorum documen-
torum vestigium reperiatur, verum ex archivo provinciae plura
de praememorato episcopatu resciri posse innuetur, ministro
provinciali Patrum Franciscanorum Strictions Observantiae
s u b h o d i e r n o in c o m m i s s i o n e d e d i m u s u t , e x c u s s i s a r c h i v i p r o -
vincialis actis, d o c u m e n t a , superius m e n t i o n a t u m episcopatum
respicientia, solicite perquiri curet illaque, si adinvenirentur,
in o r i g i n e h o r s u m e x h i b e a t , a u t h e n t i c o e o r u n d e m transumto,
si n e c e s s a r i u m v i d e b i t u r , p r o u s u a r c h i v i r e t e n t o ; si v e r o n u l l a
adinveniri possent documenta, circumstantias saltem quae de
saepiusfato e p i s c o p a t u rescire posset, repraesentet.
Q u o d ipsum Maiestăţi Vostrae Sacratissimae ea c u m hu-
millima declaratione referre sustinemus, quod, accepta prae-
m e m o r a t i ministri provincialis relatione, a d a e q u a t a m in s u b ­
s t r a t o relationem s u b s t e r n e r e n o n erimus defuturi. F i d e nun-
q u a m violabili perennantes

Sacratissimae Maiestatis Vestrae

E regio Magni Principatus Immillimi p e r p e t u o q u e fidèles

Transylvaniae gubernio. subditi ac servi
Clau- B. Ioannes Iosika, m. p.
a
diopoli, 2 0 octobris 1823.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E L A I S T O R I A CATOLICISMULUI 207

CLXV.

Roma, 1 4 Iunie-19 Iulie 1 8 2 5 .

La 14 Iunie Propaganda anunţă lui Bonaventura Zabbe-

r o n i , R a v e n a t , M i n o r , e p i s c o p - a l e s d e H e l e n o p o l i s şi v i s i t a t o r
a p o s t o l i c în d i o c e s a B a c ă u l u i , că P a p a 1-a n u m i t , la 1 2 ale
l u n i i , în a c e a s t ă d i n u r m ă c a l i t a t e , « c o n c a r a t t e r e v e s c o v i l e » . —
La 1 9 Iulie, se c o m u n i c ă de cancelaria pontificală numirea :
« Q u u m p o s t o b i t u m clarae m e m o r i a e I o s e p h i B e r a r d i , d u m vive-
r e t e p i s c o p i b a k o v i e n s i s in M o l d a v i a , M i s s i o illa q u e f r a t r u m O r ­
dinis M i n o r u m C o n v e n t u a l i u m n u n c u p a t u r , cure alias tradita
fuit, magna in perturbatione versaretur, venerabili fratri I.
F r a n c i s c o (Philippo) Paroni, episcopo Iloan, a u c t o r i t a t e apos­
tolica, t a m q u a m a p o s t o l i c o M i s s i o n i s illius v i s i t a t o r i , c o m m i s s ç
(sic) reperiatur, q u u m q u e praefatus P a r o n i iustis d e causis in
urbem redire postulaverit». — î n aceiaşi zi, i se comunică
n u m i r e a la I l o a n .

CLXVI.

Iaşî, 2 7 Iunie st. v. 1 8 2 5 .

1
«Vechilul mănăstirii», D o m e n i c o B r o c a n i , scrie episcopu­
lui p e n t r u t r e i z e c i şi d o î d e l o c u i t o r i din Baraţi, posluşnicî
catolici, cari, p e n t r u a fi ast-fel scutiţi de havalèle, vor da
800 d e lei, în p a t r u r a t e , în b a n i sau în lucru ; iar pentru
h a v a l è l e n o u ă e î se v o r î n ţ e l e g e , c a şi c e i l a l ţ i s c u t e l n i c î . Lu­
c r u l p e m o ş i e îl v o r f a c e î n s ă s e p a r a t d e a c e l a c a r e răscum­
2
p ă r ă birul, «nefiendo e n t r o aciasta compreso» (sic!) .

1
La o dată necunoscută, «Patăr Duminică, vechilul mănăstirii biserici
ungureşti din Iaşi», arată că din vechiû er„û scutiţi de biruri şi angari! sau
havalèle dascălii, pe cari-î ţineau şi sate fără biserică, pentru a învăţa pe co-
piî. Acum, maî ales în Ţinutul Bacău li se iea contribuţie, pe temeiîi «că sînt
scris în catagrafie». El cere a se întări scutirea.
2
Urmează această socoteală: «Birro de Barazzeni sci Cosbicieni, 3 2 numi
pe feste siave sferto (!). 2 1 2 . 3 5 . Bagni sorogiilor la ce dare . . . 6 8 . in un anno
de doo ore . . . Sfertori incepe la entei a lui Januari. 2 ° la entei a lui Aprile,
0 b r e
3° la entei a lui iulii, 4 la entei a lui 8 . Bagni a poste [pe Ianuar-Iunie
şi Iulie-Decembre]. »
208 REGISTRE DE SOCOTELI

CLXVII.
După 3 0 Iulie 1 8 2 6 .

«Illustrissimus ac Reverendissimus episcopus Bonaventura

Z a b a r o n i s e p u l t u s est circa a n n u m 1827 in ecclesia iassensi
in M o l d a v i a , infra scamna ad dextrum, intrando ad eccle-
siam, versus imaginem Sancti Rochi ; sepultus autem cum
cruce a u r e a et a n n u l o aureo n o n parvi pretii.
Adnotatum pro memoria ab eo qui r e m scivit, eo quia
p r a e s e n s fuit a d s e p u l t u r a m p r a e d i c t i Reverendissimi.»

CLXVIII.
Roma, 2 4 Decembre 1 8 2 6 .

Cardinalul Joansoni, Prefectul Propagandei, către Paolo

S a r d i , e p i s c o p d e V e r a , v i s i t a t o r a p o s t o l i c în M o l d o v a , men-
l
ţ i o n î n d şi <i libri i n v i a t i alla M o l d a v i a » .

CLXIX.
După Iulie 1 8 2 7 .

« S p e s e o c c o r s e p e r r i e d i f i c a r e d o p o il f o c c o . L u g l i o 1827:»
M i a d e ş i n d i l e , 2 lei şi 2 . 3 0 . 6 l e i m e r ţ a d e v a r fin. Nuiele
(noiêlle), tavole di brat (şi brad), amnar. în acelaşi caiet,
« i n t r o i t o p e r le s p e s e o c c o r e n t i p e r la c h i e s a , c a s a , o s t e r i a e
p u r g a r e la p i a z z a » . S e p r i m e s c d a r u r i : d e la v ă d u v a R ă z o a i a ,
d e la « s i g n o r P o s t a k a , P o s t - M a i s t e r » , d e Ia c o n s u l u l frances,
d e la d o c t o r u l P e r e z , d e la « M a d a m e P r é v o s t » , d e la avoca­
t u l A d a m i , d e la d r . V i o l a , d e la F e l i c e Barla, d e la «Min-
c i a c c h i » , d e la c e a s o r n i c a r u l M a y e r , d e la A n t o n a c h i R a i m o n d i ,
2
dragoman f r a n c e s , d e la « l e n i speziale» .

1
în 1 8 2 6 mal găsim o afacere de hotare între Broştenî şi Baraţi. Maî
tărziii, inginerul Leon von Praun, «geometr:», cumpără ultima moşie de la
vechilul .« prefectorulul Gvalteri».
' La 2 August, biserica cere, după focul cel mare, prin Agenţie, credito­
rilor săi «di voler ridurre li loro crediti ad una metà, pagabile senza usura
dopo il lasso di anni sei». Garantează cu Horleştiî, via de la Miroslava, gră­
dina din Păcurari, localul Residenti!. Se conservă şi «collecta benefactorum
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 209

CLXX.
Iaşî, 2 4 Decembre 1 8 2 7 .

Aloisiu Lăncii, «parochus sanctae ecclesiae iassensis in

Moldavia et totius Missionis catholicae in s p i r i t u a l i b u s supe­
rior, d e l e g a t u s c o m m i s s a r i u s generalis, etc., etc.», d ă un ates­
tat că « r e v e r e n d u s d o m i n u s E m e r i c u s D é é n e s , diocesis quin-
que ecclesiensis p r e s b y t e r , per annos duodecim huic sacrae
Missioni fuisse addictum» pe lingă «defunctum episcopum
B e r a r d i , t a n q u a m a s s i s t e n t e m et p a r o c h u m i a s s e n s e m » . Apoi
e p a r o c h la P r ă j e ş t i şi C ă l u g ă r a . « O u a m v i s et i p s e , tempore
praesertim revolutionis, innumerosas calamitates perpessus,
pluribus vicibus d e p r a e d a t u s et saepius a d m o r t e m quaesitus,
omnia q u a e circa se habuit perdidisset ; tamen, posteaquam
0
diro incendio, die 3 1 iulii anni currentis, monasterium ias-
sense cum omnibus adpertinentibus usque ad fundamentum
conflagrasset, ex uno suo credito 2 1 6 aureos, ex alio vero
184 leoninos turcicos m a g n a n i m i t e r huic monasterio condo-
naverit.» — Pecetea poartă vulturul cu două capete avînd
c r u c e a p e p i e p t şi l e g e n d a : «Sigillum résident. Sacra. Mis.
in Moldavia.»

CLXXI.
Miskolcz, 1 1 Ianuar 1 8 3 0 .

Rudolf Studer, Ministrul provincial minorit al Ungariei,

c ă t r e p r o - P r e f e c t u l d i n I a ş i . R ă s p u n d e în p r i v i n ţ a s t i p e n d i u l u l
ce c e r e a M i s i u n e a u n g u r e a s c ă , a n e x î n d scrisori din 1826 ale
generalului Ordinului.

pro subsidio in construenda ecclesia coemeterii catholicorum in suburbio ias-

l u
siensi Pecorar», cu socotelile anexate. O altă socoteală, datată i Decembre
1 8 2 7 , cuprinde un «Dettaglio della spesa che si hà fatta per la riparazione
delle botteghe a canto del monastero cattolico». «Johann Vasilio pharm.» se
îndatoreşte a le drege în sama chiriei. Menţionăm în fine : «Cartello delà fab­
rica, chiesa e case nuove 1 8 2 8 e 2 9 ; nel principio dell' amministrazione fatta
dal padre M. Stefano Jannucci, commissario generale de' Minori Conventuali, a
Jassy, capitale della Moldavia, il primo luglio 1 8 2 8 » . — La 2 1 Aprii 1 8 2 7 ,
privilegiu de la Ion Sandu Sturdza, iar, la 1 5 Maiìi, act de judecată semnat
de Andronachi Donici — în 1 8 2 9 proces cu Domniţa Hangerlì.

62174. V o
'- I- 14
210 R E G I S T R E DE SOCOTELI

Episcopul Ioan Paroni plătise o sută de scuzi. O r d i n e dă­

d u s e şi p r o - P r e f e c t u l Iosif G u a l t i e r i , d a r ele n u f u s e s e îndepli­
nite. «Contractum cum Illustrissimo d o m i n o episcopo Ioanne
t a
P h i l i p p o P a r o n i C l a u d i o p o l i in T r a n s y l v a n i a d i e 6 iulii, a n n o
1 8 2 5 , i n i t u m fuisse e a l e g e u t q u o t a n n i s centum taleri pro­
vinciae hungaricae numerarentur.» V o r b e ş t e , p r o m i ţ î n d a tri-
m e t e m i s i o n a r î , şi d e «par incendii calamitas, quae urbem
I a s s y r e s i d e n t i a m q u e v e s t r a m f u n e s t a c l a d e affecit, n o s q u o q u e
1
m a g n o luctu involuit, s i q u i d e m , etc.» .

CLXXII.
Cernăuţi, 1 9 Februar 1 8 3 0 .

A g e n t u l a u s t r i a c L i p p e c ă t r e P r e f e c t u l Pamfili, v i c a r i u a p o s ­
t o l i c în M o l d o v a . P e n t r u «l'affronto che ebbe da soffrire la
Missione dell' insolenza dei sbirri dell' i s p r a v n i c a t o di c o d e s t a
c a p i t a l e m o l d a v a » . îl d e s a p r o b ă c ă a « a v v u t o r i c o r s o aduna
m i n a c c i a , la q u a l e , c o m e m i s e m b r a , p u o t r e b b e sommamente
c o m p r o m e t t e r e la c a r i c a di cui si t r o v a V . S. R. rivestita.
U n insulto ossia affronto diretto, non propriamente contra
la r e l i g i o n e c a t t o l i c a , o s s i a c o n t r o il d i lei l i b e r o esercizio e
c u l t o , m a b e n c h é c o n t r o li m i s s i o n a r i i s t e s s i , e p e r affari ed
oggetti seculari, — s e c o n d o la m i a c o n v i z i o n e non potrebbe
mai autorizzare il pastore di a b b a n d o n a r e la sua greggia
e di p r i v a r l a , r i n c h i u d e n d o le c h i e s e e s a c r i l u o g h i , d e l culto
e delle consolazioni della loro s a n t a religione. Quanto gravi
s a r r e b b e r o s t a t i li i n c a l c o l a b i l i c o n s e g u e n z e d i t a l a b b a n d o n o
d e l l ' p e c c o r e l l e fedeli c a t t o l i c h e al l u p o v o r a c e moldovano!!!
L'affronto che una autorità moldava ebbe l'ardire di fare
alli m i s s i o n a r i s a r e b b e s t a t o v e n d i c a t o s o p r a u n a p o p o l a z i o n e
2
i n n o c e n t e d i 50.000 a n i m e c a t o l i c h e ! . »

1
Despre acest incendiu se ceteşte într'un raport fără dată : cLa chiesa
vecchia abbrucciata dall' invidia de mali contenti, per essere principiato il fuoco
dal tetto di detta chiesa ; per il quale incendio la povera città di Jassi ne sof­
ferse la pena, — che la metà in poco tempo fù incenerita.»
* Intr'o a doua scrisoare, cu data de 2 Mart, Lippe serie lui Pamfili des-
pre moartea misionariuluï Janucci. cil trionfo eh' ebbe conseguito», adauge
 DOCUMENTE P K I V i T O A K E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 211

CLXXIII.

C o r e s p o n d e n ţ a luî A n t o n G r i g o r o v i c î , î n g r i j i t o r la Moara-
Prefectuluî, cu «vechilul» Angeloni.

Moara-Prefectului, 2 5 Mart-31 Decembre 1 8 3 1 .

1. S c r i s o a r e a d i n 2 5 Mart.

P. S.

« Aice norodu s'aû zurbuluit t a r e pentru oamini aceî de

o a s t e , cari c e r b o e r i î , şi p e s c u t e l n i c î i-au f o s t u p o p r i t n o r o d u
în d r u m , n u î l a s ă s ă m a r g ă la E ş ; a i c e i - a m s c o s p e scutel­
n i c î d i n m î n a n o r o d u l u î , şi li-au d a t d r u m u s ă m a r g ă la E ş ;
şi p e u n o c o l a ş şi 2 v o r n i c ï i-aû b ă t u t la B e l c e ş t î , d e m a î i-au
o m o r î t .»
2. S c r i s o a r e a d i n 17 April.
« D a r frică c e a m t r a s n o î , n u m a i D u m n e z e u ştie, din
p r i c i n a r e v o l u ţ i i a c e ş t i a , ci e r a p i n H î r l ă t i şi p r i n D e l e n î ; şi
a c u m , c î n d aii v e n i t Cazaciî, şi m a î m a r i frică e r a , pană ce
a u d a t D u m n e z ă u că acum, Marţî, i-au prinsu pe zurbagii
a c e i , şi s ' a u s t r i c a t t o a t ă revoluţie; 3 7 di z u r b a g i i au prins,
ţ ă r a n i , şi u n J i d o v u , c a r i l e e r a t o v a r ă ş c u d î n ş i î , şi a u găsit
multi a r m i ; e r ï i-aû p o r n i t la E ş cu C a z a c i ; s l a v a Iui D u m ­
nezău, s'aû m a i liniştit puţintel; nu e s t e a ş a frică. Mă rog
Sfinţii T a l e s ă î s p u î p ă r i n t e l u i D u m i n i c , d a c ă e s t i la E ş şi n u
s ' a û d u s a f a r ă , să n u b ă n u i a s c ă a s u p r a m è , p e n t r u că n u i-am
trimis brişcă, d u p ă c u m mi-au scris, din pricina că era frică
f o a r t i m a r i ; şi s ă a u z ă c ă v i n C a z a c i , şi n u să ştie c e a fi ;
iar, d u p ă sărbători, dacă vroeşti, oî trimeti brişcă, dacă a
v o i , şi a v e n i la noî....»

el, «col suo ricorso contro l'insulto sofferto da la autorità moldava estrava­
gante.» — în 1 8 2 5 , Lippe fusese împăcat de visitatomi apostolic cu soţia sa,
născută de Chrzanowska. — Şi în 1 8 3 0 se făcu o listă de subscripţie pentru
biserică. Se ceteşte în explicaţii: «I danni che hà cagionato il terribile incen­
dio dell' anno 1 8 2 7 a questa nostra residenza cattolica di Jassi sono incalco­
labili; fra i quali si è perduta colla minore e mezzana campana anche la
grande, del peso di oke 4 0 0 circa, di una voce la più sonora.»
212 R E G I S T R E D E SOCOTELI

3. S c r i s o a r e a d i n 2 4 April.
« A ş fi v e n i t şi a c u m , d a r n u p o t , d i n p r i c i n a c ă c e r o a m i n i
de oaste numai de căt, şi au lipit H o d o r a şi Moara-Pre-
f e c t u l u ï la u n l o c , şi t r e b u i ş ă s d e i 2 o a m e n i ; şi aii hotărât
ispravnicu ca H o d o r a să dei a m a n d o ! oameni şi M o a r a - P r e -
f e c t u l u î s ă d e i 60 lei ; şi H o d o r a n u p r i m e ş t e : z a c e să dăm
u n o m p e n t r u p r i c i n a a c e a s t a ; p e m i n e m ' a u p u r t a t şi î n z i o a
d e P a ş t i şi a d ă o a zi şi a s t ă z la H î r l ă u , p e n t r u p r i c i n a aceasta...
A p o i satu H o d o r a i m s c o a t e s u f l e t u cu p ă c a t u a c e s t a a o ş t e n i ­
l o r , şi p e n t r u aceste pricini c a r e l e a r ă t Sfinţii T a l e mă în-
c h e d i c ă p e m i n e d e n u p o t v i n i la E ş ; d o a r ă m ă voi putè
lineşti c e v a şi s ă - m p u l şi v i t e l e la c a l e , d u p ă c u m a r ă t Sfinţii
T a l e . . . P e a i c e , p e la n o i , m i ş ă l i e f o a r t e m a r e : C a z a c i i u m b l ă
pin sate, de p r i n d la o a s t e ; norodu s'au spaimîntat; fugu
o a m e n i p e t o a t i d a l u r i l e d e frica C a z a c i l o r , şi s ă a s c u n d c h e ţ i î
oameni, şi or să r ă m î e mulţi o a m e n i fără a r ă t u r ă dintr(a)
această pricină; s'au dat un om la o a s t e şi d e a i c e d e la
M o a r a Prefectului, că n ' a m p u t u t scăpa părâ ce n ' a m dat om ;
p o t h o a d ă t r i m ă t . . . .»
4. S c r i s o a r e a d i n 3 1 Decembre.
«.... Reglementu b i r u l u i a u e ş i t p r i n ţ a r ă şi o a m i n i măr-
m â r â e s c u , că n ' a u fostu î n v ă ţ a t c u b i r u p ă n a c u m , şi v i n u 2
o a m e n i la S f i n ţ i e T a , c a r i l e i a u t r i m e s c i e l a l ţ î oamini ca să
v o r b a s c ă cu S f i n ţ i e T a p e n t r u a c e a s t ă p r i c i n ă , să v a d ă la ci
c a l e îî vii p u n e . . . . . »

CLXXIV.
Viena, 2 Iulie 1 8 3 3 .

Nunciul din Viena, archiepiscopul de T a r s , către visitatomi!

d e Iaşi. «Monsignor Molajoni, vescovo di N i c o p o l i e ammi­
nistratore della Vallachia, mi scrisse che per provvedere ai
bisogni spirituali de' cattolici italiani, i quali d i m o r a n o ed
a p p r o d a n o in I b r a i l a , gli e r a s t a t o richiesto un q u a l c h e mis­
s i o n a r i o , a cui q u e i fedeli m e d e s i m i a s s i c u r e r e b b e r o u n c o n g r u o
onorario.» «Gli A r m e n i cattolici, che senza chiesa e senza
s a c e r d o t i si t r o v a n o in G a l a t z » , a v e a u n e v o i e d e p r e o t . Con-
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 213

gregaţia trimete pe «il s a c e r d o t e armeno don Paolo Mala-

c h i a n , col s a c e r d o t e c o m p a g n o , don Paolo Pooten. .. Pregai
il d e t t o s i g n o r A g e n t e a d i r m i s e a v e s s e r i s c o n t r a t o difficoltà
il r i p r i s t i n a m e n t o d e l l a S e d e v e s c o v i l e di B a c o v , col nominarci
1
un s o g g e t t o per vescovo .»

CLXXV.
Viena. 2 Decembre 1 8 3 4 .

Nunciul către visitator. Mulţâmeşte p e n t r u explicaţiile a s u p r a

dioceseï de Bacău. «Dal tutto insieme si rileva c h e la suc­
c e s s i o n e d e ' v e s c o v i di B a c o v è s t a t a s p e s s o i n t e r r o t t a , e, q u a n d o
la d e t t a S e d e n o n è stata vacante, la r e s i d e n z a in e s s a de'
rispettivi vescovi n e p p u r sempre è s t a t a pacifica e costante.
Q u i n d i p o c o valido a p p o g g i o p u ò dal t e m p o scorso risultare
p e r r i s t a b i l i r e e s o s t e n e r e al p r e s e n t e e d in f u t u r o u n v e s c o v o
nel possesso di detta Sede . . . Mi r a m m e n t o c h e il s i g n o r
A g e n t e imperiale de Wallenburg mi disse nella s u a dimora
in V i e n n a che codesto metropolita greco, non s o l o gli e r a
a m i c o , m a c h e p e r p a r t i c o l a r i c i r c o s t a n z e gli p r o f e s s a v a delle
obbligazioni.» Prin eï doi s'ar p u t e a face ceva. Agentul ar
t r e b u i s ă s t ă r u i e şi p e l î n g ă D o m n , « e s s e n d o v i o r a il p r i n c i p e
2
costì ».

CLXXVI.
Roma, 1 8 3 6 .

D u p ă c e r e r e a luî « G i o a n C a r l o M a g n i , P r e f e t t o d e l l a Mis-

1
Avem o scrisoare, din Bucureşti, 8 Februar st. v. 1 8 3 6 , de la «Carolus
Pooten, missionarius apostolicus ac vicarius generalis Valachiae». Iată locurile
maî importante: «Litteras a Reverendissima Paternitate Vostra ad Illustrissimum
ac Reverendissimum episcopum nostrum Molajoni directas, pro ea, quae mihi
ab ilio concessa est, facultate, aperui, cum idem Illustrissimus noster episcopus
iam inde a sedecim mensibus sedem suam in Bulgaria fixerit. . . Ego vero cum
habitent in pago quodam (Cioppte vocant) prope Bukurestinum . . . Illustrissimus
episcopus noster, qui eodem tempore . . . in convenlu Baraziae moratus est. . .
Lingua . . . latina mihi, utpote Germano, facilior est italica, quam multo minus
calleo.>
2
In 1 8 3 5 , proces al bisericii cu «prè-luminata Domniţă Elenco Piangerli,
supusă împărăţii Roşiei», pentru HorleştT, unde erau vecini. V. şi p. 2 0 9 , nota.
214 REGISTRE DE SOCOTELI

sione d e ' Minori C o n v e n t u a l i di M o l d a v i a » , C o n g r e g a ţ i a d e c i d e

«la r i c o s t r u z i o n e d e l l a c h i e s a d i B a c o v , la quale è di legno
t r o p p o v e c c h i o e c a d e n t e , a n z i r u i n o s a , e p e r c i ò c o n v i e n e ri-
costruirla di pietra e mattoni».

CLXXVII.
Roma, 1 7 Maiu 183,8.

Generalul Minorilor face «visitatorem et commissarium

n o s t r u m in t o t a M o l d a v i a » p e P r e f e c t u l R a f a e l Arduini.

CLXXVIII.
Roma, 9 Octombre 1 8 3 8 .

Congregaţia către visitatomi Arduini. «Dopo essere stata

a s s i c u r a t a la S a g r a C o n g r e g a z i o n e d i P r o p a g a n d a , c o l mezzo
del s i g n o r cavalliere di Wallenburg, residente imperiale di
Y a s s i , a cui v e n n e affidata la d e l i c a t a commisione da Mon­
s i g n o r n u n z i o a p o s t o l i c o di V i e n n a , c h e s a r e b b o n s i o r a facil­
m e n t e s u p e r a t i gli o s t a c o l i a V o s t r a Signoria ben n o t i sulla
d i m o r a di u n v e s c o v o l a t i n o nel p r i n c i p a t o d i M o l d a v i a , — nella
g e n e r a l e a d u n a n z a d e i i o d e c o r s o s e t t e m b r e gli E m i n e n t i s s i m i
P a d r i g i u d i c a r o n o n o n d o v e r s i p i ù o l t r e differire tale salute­
v o l e m i s u r a , c h e n o n d u b i t a n o t o r n a r d e b b a al m a g g i o r bene
d e l l a M i s s i o n e . P e r le c a u s e p e r a l t r o e g u a l m e n t e cognite a
V o s t r a Signoria determinossi nel fregiare del carattere ves­
c o v i l e il s u p e r i o r e d e l l a M i s s i o n e d o v e s s e e s s e r e d i u n v e s c o ­
v a t o in partions, colle facoltà e titolo di visitatore aposto­
lico, c o m e lo fù in p a s s a t o . V e n e n d o q u i n d i alla e l e z i o n e d e l
s o g g e t t o , gli E m i n e n t i s s i m i p o r p o r a t i n o n f u r o n o punto dub­
biosi, m a t o s t o r i v o l s e r o lo s g u a r d o sulla p e r s o n a d i Vostra
Signoria, già incaricata della visita straordinaria et partico­
lare della stessa Missione, onde impedire i maggiori disor­
1
dini dai quali era minacciata .»

1
în 1 8 3 8 se face «le rétablissement du culle catholique à Galatz». în
adresa credincioşilor c&Ue consulul austriac, semneazS, la 2 8 Iunie 1 8 4 0 , G.
Manzoli, Garsoni, Giurovich, H. Martin, medic, Castaing, Guirard, Fr. Martin, etc.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E L A I S T O R I A CATOLICISMULUI 215

CLXX1X.
Roma, 1 2 Ianuar 1 8 3 9 .

Propaganda către Arduini, menţionînd «la e p i s c o p a l e s u a

c o n s a g r a z i o n e , a v v e n u t a il dì 20 n o v e m b r e in B e l l i n a »

CLXXX.
Viena, 1 2 Mart 1 8 3 9 .

Nunciul, archiepiscop de Efes, către Arduini. « N o n sò se

s a r à p e r v e n u t a a n c h e a l l e o r r e c h i e di N o s t r o Signore la n o -
tizia di u n a falsa e ributtante relazione di coteste Missioni
a p p a r s a in d u e g i o r n a l i u n g h e r e s i : Szion e d Hirnok, relazione
che, s e b b e n e d'autore a n o n i m o , pure a v r e m m o noi dei dati
certissimi per individuarlo.» S'au făcut p l î n g e r ï la guvern şi
rectificarea ce u r m e a z ă :
« L a esposizione dello stato d e ' missionarj cattolici unga-
resi nella Moldavia, riportata nel n ° 2 7 d e l g i o r n a l e Szion,
s o t t o la d a t a 2 3 n o v e m b r e 1 8 3 8 , n o n p u ò e s s e r e p i ù eviden-
t e m e n t e d e t t a t a da parziale livore e da vera malignità priva
di c o n s e g l i o . L a M o l d a v i a n o n è in c a p o al m o n d o , e c h i u n q u e
v i e n e di là, sia di qualsivoglia nazione, può convincere di
falsità il signor parocco NN. Noi abbiamo troppo buona
opinione de' veri cattolici ungaresi p e r n o n c r e d e r l i sì facili
a farsi s e d u r r e da un linguaggio apertamente sedizioso ed
i p o c r i t a . L a l o d e a t t r i b u i t a al v i s i t a t o r e a p o s t o l i c o M o n s i g n o r
A r d u i n i d a t u t t e le s u p e r i o r i t à estere e locali, p e l riordina-
m e n t o di q u e l l a s c o n c e r t a t a Missione, operato con giustizia
e m a n s u e t u d i n e , d o v r e b b e avver più fede presso gli u o m i n i
d i b u o n s e n s o c h e lo s t r i d o r e d i u n o il q u a l e , s e ci fosse le-

1
în Bulgaria.—In 1 8 4 0 , se acordă Misiuni! din Iaşî o subvenţie anuală de
1 1 . 3 0 0 lei din partea a .«l'Oeuvre de la propagation de la foi en faveur des mis­
sions étrangères des deux Mondes». — în 1 8 4 1 se tipăreşte, cu chirilice, un
«Abeţedar pentru învăţătura pruncilor catolici dia pnnţipatul Moldavie!», in
1 2 ° . — La 2 7 April din acest an, Congregaţia, înştiinţată de Arduini că vrea
să se retragă din causa de boală, îl roagă să rămîie pentru lipsa de înlocui­
tori şi trecerea de care se bucură pe lîngă guvernul local.
216 R E G I S T R E D E SOOOTELÌ

cito di nominare, ci somministrerebbe con pochi fatti di

sua vita u n a trionfante confutazione. D ' altronde una cristiana
carità, non simulata, ma v e r a , ci proibisce dall' accennare
a l c u n i , c o m e o r r i b i l i in u l t i m o g r a d o ; ci c o n s i g l i a a n z i a d in-
vitare questi stessi connazionali, cui egli a p p e l l a c o n frode e
m e n z o g n a , a p r e g a r p e r esso, affinchè Dio benedetto lo di-
m e n t i c h i nella s u a giustizia e lo r e c o r d i nella sua immensa
1
pietà .»

CLXXXI.
1840.

S o c o t e l i . S e p o m e n e s c dascăli" la I a ş î , S ă b ă o a n î , C ă l u g ă r a ,
Huşî, Valea-Sacâ. «Si f e c e r o s t a m p a r e mille alfabeti moldo-
v a n i , a l t r e t t a n t i u n g a r i , a l t r e t t a n t i latini ; si c o m p r a r o n o g r a m ­
m a t i c h e u n g a r e , v a l a c c h e e l a t i n e e d altri libri a d ogni scuola;
si fece p r o v i s i o n e d i c a r t a p e r scrivere.»

CLXXXII.
Miskolcz, 1 0 Aprii 1 8 4 1 .

Roman Szabó, provincialul, către Arduini. Afacerea stipen-

diuluì. «Pientissimus Moldaviae episcopus Philippus Baroni,
cum dolore animi observans idoneos in s u a diocesi deesse
p a s t o r e s , salutis sibi divinitus c r e d i t a r u m ovium desiderio ar-
dens, anno 1 8 2 5 in T r a n s i l v a n i a m Claudiopolim usque pere-
grinatus, convenit ibidem meum praedecessorem patrem Ru-
dolphum Studer et cum eodem contractum iniit, vi cuius
provincia haec hungarica teneatur sex sacenJotes in eandem
D o m i n i v i n e a m m i t t e r e . M i s s i o a u t e m fine p a r a n d a e s u c c r e s c e n -

1
La 2 April următor, nunciul vorbeşte He intervenţia pe lîngă el a Un­
gurilor în favoarea renegaţilor Li.kotya şi Konya, rechemaţi în mănăstirea
Kant, şi pentru plata subsidiuluî rămas în urmă de şese am. — La 3 0 Iulie,
el anunţă trecerea apropiată prin Moldova, la întorsul din (Jaliţia, a genera­
lului Minorilor, pentru a se informa «sulle infelici vertenze fra cotesti reli­
giosi ungari e italiani, prima di entrar nell' Ungheria e sentire le relazioni di
quel Padre Provinciale». Arduini e invitat a ï ieşi înnainte la Lemberg. — La
2 1 Septembre, din Miskolcz, Ministrul provincial Szabó cere iarăşi răspuns
cu privire la nişte întrebări, «ne scopo istius Romae molestus esse cogar>.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 217

tiae miserae huic provinciae obligatur annuatim centum scutata

romana p e n d e r e ; miserae inquam provinciae: h a e c e n i m , in
medio haereticorum situata, tanta cum paupertate colluctatur,
u t n e c p r o s e suffìcientia individua religiosa educanda sit. »
C o n t r a c t u l f u s e s e a p r o b a t şi d e Propagandă şi observat de
e
P a r o n i , c a şi, în 1 8 3 4 - 7 , ° - Carol Magni. Arduini însuşi fă­
c u s e p r o m i s i u n i ' în 1 8 3 8 .

CLxxxiir.
Viena, 2 August 1 8 4 1 .

G a e t a n o Bedini, nunciu apostolic, recomandă lui Arduini

c e r e r e a făcută d e B o n a v e n t u r a Hadsia, m i s i o n a r în Bulgaria,
c a r e v o i à s ă fie t r i m e s în M o l d o v a . — In petiţie, Hadsia a r a t ă
c ă s'a n ă s c u t în B a n a t , Ia T e r e s i o p o l , în 1807, .din părinţi
bulgari. A învăţat gimnasiul Ia A r a d u l - V e c h i u şi a devenit
la 1 8 2 7 F r a n c i s c a n «provinciae Bulgariae et V a l a c h i a e » . Ur­
mează cursuri de filosofie şi teologie «in lyceo episcopali
A l b a e C a r o l i n e n s i s » . C h e m a t la 1 8 3 3 în B u c u r e ş t i «pro coo­
p e r a t o r e ac c o n c i o n a t o r e h u n g a r i c o et valachico . . , q u o mu-
n e r e i a m in V a l a c h i a , i a m in T r a n s y l v a n i a o m n i c u m s o l a t i o
fungebar. Professionem etiam per triennium egi . . . L i n g u a s
c a l l e o : b u l g a r i c a m , h u n g a r i c a m , v a l a c h i c a m , illiricam s e u sla-
v o n i c a m et germanicain».

CLXXXIV.
Roma, 2 0 Octombre 1 8 4 1 .

Generalul Minorilor, F. A . Bigoni, către Arduini. «Mi

affligge a s s a i la c o n d o t t a d e g l i U n g a r i , m a , c o m e i d o m a n d a
c h e v e n g a n o s u p p l i t i d a a l t r i , ci p e r s i s t e la q u e s t i o n e ? I d u e
M o l d a v i c h e s o n o in noviziato danno buone speranze, ma
sono giovanetti ancora, o devono fare i loro studj, Conver­
rebbe sempre spedirne alcuni che conoscano l'ungaro, per
p o t e r e a t e m p o sostituirli a quelli c h e v e n i s s e r o licenziati ed
a v e r n e s e m p r e p r o n t i p e i b i s o g n i futuri. Il mio p r o g e t t o di
t r a r r e dalla M o l d a v i a i missionarj u n g a r i fù approvato dalla
Congregazione e dal S a n t o Padre, ma non piacque al P.
218 R E G I S T R E DE SOCOTELÏ

maestro Gualerni. Nondimeno Ella li m a n d i q u a n d o ne hà,

1
p e r c h è il S a n t o P a d r e c o m m a n d a p i ù c h e q u a l c h e frate .»

CLXXXV.
184...

« G e n u i n e notizie della Missione di Moldavia, d a t e dal Mon­

signor Arduini p e r sola n o r m a del s u o successore.»
A v e n i t la 2 3 I u n i e 1 8 3 8 , ca v i s i t a t o r a p o s t o l i c şi P r e f e c t ,
p r e c e d a t d e M a g n i , t r i m e s în D e c e m b r e 1 8 3 1 , în a c e i a ş i ca­
litate. «Abbandonò nel 1 8 3 3 la c i t t à di J a s s i e si r i t i r ò nella
parocchia di S a b o a n o , luogo ameno, c o m m o d i s s i m o , e il p o ­
p o l o p i ù a g i a t o di t u t t a la p r o v i n c i a . » De mult nu se mai
p r e d i c a n i c ă i r î la v e n i r e a l u ì . « L a s c a n d a l o s a famigliarità che
avevano i missionarj c o l l e p e r s o n e di s e s s o d i v e r s o , e h ò or-
dinato la proibizione delle serve. Nel 1829 hò veduto che
ogni missionario aveva una serva giovane, ed alcuni due.»
M u l ţ i m e d e a m ă n u n t e s c a b r o a s e în această privinţă, relative
la m i s i o n a r i r R o s s i , P e l l e g r i n i , Z a m o i s k i , C o r n e l i u K o n j a , O r ­
sini, C e r a u l o , M a n s u e t Lukotya. « Q u e s t a è la r a d i c e di tutt'
i mali.» A l e g e r e a cu s c o p u r i r e l e a «le c o s ì d e t t e v a t a v i z z e ,
c i o è le d i r e t t r i c i d e l l e r a g a z z e n u b i l i » . D u p ă focul d i n 1827,
« h ò t r o v a t o la c h i e s a di J a s s i coi m u r i t u t t i s c r e p o l a t i , neriti,
coi q u a d r i g u a s t i e b r u t i , col p a v i m e n t o t u t t o s f o s s a t o , cogli
a r r e d i s a c r i t u t t i r o v i n a t i » . In 1 8 3 9 , p r ă v ă l i i l e e r a u în ruină:
Guvernul cere ca ele s ă fie r e p a r a t e s a u le v a d â r î m a . «II
cimitero senza cintura nè porta.»

1
La 9 Aprii 1 8 4 2 , Congregaţia arată că, în urma unor nouă reclamaţii
1
ungureşlî, misiunea de împăcare a fost dală nunciuluî din Viena. — La 3
Maiu, acesta cere contractul pentru a vedea dacă Arduini are dreptate să re­
fuse plata anuală. — La 3 Iulie 1 8 4 3 , nunciul cere nouluî episcop, Sardi, a
face o înţelegere cu Ungurii', declarînd contractul ca provisoriu, sfărămîndu-1,
dar oferind o compensaţie bSnească. — La 2 2 Septembre, Szabó da o chi­
tanţă pentru o parte din restul pe 1 8 3 4 - 6 . — La 1 8 Novembre, Congregaţia
aprobă «l'equo accomodamento della disgustosa vertenza col provinciale di
Ungheria», care va fi, se speţă, mulţămit. — Dar la 2 8 , nunciul stăruie a se
încheia o nouă convenţie. — La 2 2 111 r,ie 1 8 4 4 , Propaganda scrie luï Sardi
şi despre «il padre Francesco Cagni, Moldavo, dimorante in Spello, che ap­
punto fu promosso al sacerdozio nel Natale dello scorso anno».
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 219

CLXXXVI.
Alghero, 2 4 Octombre 1 8 4 3 .

Episcopul de A l g h e r o , Rafael Arduini, către episcopul de

laşî, Paul Sardi. *I s c i s m a t i c i sono circa 300/m ; cattolici
5 o / m ; l u t e r a n i 500 e calvinisti p o c h i s s i m e famiglie, che n o n
a r r i v a n o a c i n q u a n t a . I o h ò f a t t o il d i a v o l o a q u a t t r o perchè
t u t t i p r e d i c a s s e r o , f a c e s s e r o il c a t e c h i s m o t u t t e l e domeniche
e tutt' i giorni d ' A v v e n t o e di Q u a r e s i m a ; a v e v a impedito
il g i r o d a u n a Missione all' altra, il c a c c i a r e , lo spogliare
l'abito religioso, l'aver donne, etc., etc. P e r c o n s e g u e n z a po-
teva dire q u a l c h e cosa di b e n e . I o a d i s p e t t o del D i a v o l o e
d e i m i s s i o n a r i h ò s o s t e n u t o le s c u o l e in J a s s i , in S a b o a n a , in
Calughera, in F o k s c i a n , in Galatz ; e l'aveva aperta a mie
s p e s e (cioè d i F r a n c i a ) in H u s c e n e l l a p a r o c c h i a d i G r o z e s t . »
S e l a u d ă cu n o u a situaţie: a avut de oaspete şi p e regele
S a r d i n i e i , cu c a r e a v o r b i t şi d e s p r e M o l d o v a . Califică p e u n
n e r e c u n o s c ă t o r , p e care-1 i a r t ă , d e «la p i ù s o l e n n e b e s t i a c h e
e s i s t a in c a r n e u m a n a in q u e s t o m o n d o . . . C o n f i d a t e c h ' è a r -
r i v a t o a s c r i v e r e in R o m a e h ' e r a m i a a m i c a una tale Sma-
r a g d i z z a S t u r z a ; o r a c h e v o i s i e t e in J a s s i , potrete chiedere
q u a n t e v o l t e io sia s t a t o in s u a c a s a , e vi r i s p o n d e r a n n o t r e
v o l t e , n e l l a m i a r e s i d e n z a m a i , in a l t r o luogo mai 1' h ò v e -
d u t a ; e s s a è di c i r c a s e t t a n t a a n n i , — e p o i s o g g i u n g e v a c h ' e s s a
era l ' a m a n t e del principe regnante, e i o m i s e r v i v a di essa
p e r far la s p i a d e l g o v e r n o a u s t r i a c o . C o n s i d e r a t e a q u a l g r a d o
d i c e c i t à l ' a v e a t r a s p o r t a t o la m a l i g n i t à ! O r r o r i , f r a t e l l o ! I o n o n
s o n o m a i u s c i t o s o l o , m a s e m p r e col s a c e r d o t e e col s e r v o , e
n o n h ò r i c e v u t o m a i v e r u n o c h e alla p r e s e n z a d i u n sacerdote
e del c a m e r i e r e ; e ciò era non solo n o t o ai m i s s i o n a r j , ma
notissimo agli estranei.» Trimete complimente «ai principi
1
S u z z o , al s i g n o r A l e c c o Ghika ».

1
La 1 7 Aprii 1 8 4 3 , Congregaţia anunţă lui Sardi numirea ca episcop şif
da instrucţii.—La 1 9 Iunie, el da ştire Propagandei despre instalarea sa.—La
o data necunoscută, Sardi adresează Papeî următorul raport : «Beatissimo padre.
Fra Paolo Sardi vescovo verense, visitatore apostolico di Moldavia, umilmente
espone alla Santità Vostra che, nella visita fatta sui colli e rovine dell' anti-
220 R E G I S T R E DE SOCOTELI

CLXXXVII.
Pera, 4 Novembre 1 8 4 3 .

« F r à G . C. M a g n i , m i n i s t r o p r o v i n c i a l e e P r e f e t t o a p o s t o l i c o » ,
c ă t r e S a r d i , p r o b a b i l . «Mi p i a c e e h ' E l l a si o c c u p a n e h ' im­
p a r a r e la l i n g u a m o l d a v a n a ; a d i m p o s s e s s a r s e n e b e n e , le s u g ­
1
gerisco che, oltre la grammatica dell' Alexis , la miglior
grammatica è f o r s e q u e l l a d e l l ' E l i a d i di B u c a r e s t e , che tro­
v a s i v e n d i b i l e in J a s s i . I n B u c a r e s t e h a n n o p u r e s t a m p a t o un
b u o n dizionario francese-vallaco e vallaco-ìrancese ; ne faccia
2
acquisto .»

CLXXXVIII.

Roma, 1 5 Mari 1 8 4 5 .

I a c i n t G u a l e r n i c ă t r e S a r d i , v i s i t a t o r a p o s t o l i c «della Mis­
s i o n e di M o l d a v i a » . « R i g u a r d o all' affare d e l l ' U n g h e r i a , rap­
p o r t o a c o d e s t a M i s s i o n e , io p e n s o d i p a r l a r n e nel prossimo
futuro capitole generale. Io non spero che venga il provin­
c i a l e d i U n g h e r i a , m à n e p a r l e r ò in modo c h e il definitorio
commetta al s u o c o m m i s s a r i o di v e n i r e a q u a l c h e c o n c i l i a z i o n e
3
pacifica e d i l e v a r e v i a il p a d r e K o n y a . »

chissimo vescovado di Milkovia, una voira cattolico, vi hà ritrovato una sola

famiglia cattolica, i di cui genitori disgraziatamente vivono incestuosamente
da circa venti anni, ed hanno generato tre figli. Li sudetti sono Stefano Za-
koveski e Cunegonda Zakoveski.»
1
Apăruta- la 1 8 2 6 .
2
E al lut Vaillant. La 7 Februar 1 8 4 6 , episcopul scrie că a fost la Boto­
şani unde voiau să împiedece construirea bisericii catolice. A făcut procesie şi
consacrare. Convinge pe trei popi armeni ce asistau la procesie: eî promit a-şî
trimete copiiî la Roma. Merge la Fălticeni apoî. «Quatre-vingt trois familles polo­
naises vinrent chercher dans ces lieux boisés un abrit contre la violence, l'exil ou
la mort et s'occupent du déboisement des forêts, pour gagner leur vie.» In 1 8 4 7 ,
el cere medalii pentru «il signore principe Alessandro Ghyka e signore Sebastiano
Calcagni», consulul francesi eie se acordă. La 2 August, se anunţă trimeterea
în Moldova a lui «P. Malachia Samuel» pentru convertirea Armenilor schismatici.
3
La i-iă April, nunciul din Viena scrie lui Sardi că în afacerea Ungurilor
s'a vorbit lui Metternich.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 221

CLXXXIX.
Esztergom, vă August 1 8 4 5 .

Iosif K o p â c s y , a r c h i e p i s c o p d e E s z t e r g o m , c ă t r e S a r d i . I-a
părut bine văzînd din răspuns că n ' a r e intenţia ce i se atri­
b u i a : « l i n g u a m h u n g a r i c a m ibi s u p p r i m e r e , i m o s e n s i m e l i m i ­
nare. Nihil sane ad invidiam Sedi Apostolicae et Sacrae
Propagandae apud gentem nostram conflandam accusatione
hac magis o p p o r t u n u m esse potuisset, ingemuimusque o m n e s
super his nunciis, non tantum ob reverentiam et sincerum
a d f e c t u m e r g a S e d e m A p o s t o l i c a m . . ., s e d e t i a m o b p e r i c u l a
d e f e c t i o n i s a fide c a t h o l i c a e t t r a n s i t u s a d s c h i s m a G r a e c o r u m ,
quibus H u n g a r i hi, linguae suae cognitione exuendi, certioribus
exponerentur, cum constat omnibus, idipsum etiam Illustris-
simae Dominationi V o s t r a e persuasum esse videatur, Hungaros
in M o l d a v i a d e g e n t e s , quo in gradu linguae hungaricae ex­
p e r t e s fuerint, eodem etiam ad amplectendum schisma pro-
n i o r e s f a c i l i o r e s q u e fore. Q u a r e , u t c o n s e r v a t i o l i n g u a e nativae
apud H u n g a r o s m o l d a v i e n s e s c e r t i o r , e x h o c m o d o fides ca­
t h o l i c a e t i a m f i r m i o r sit.» A îndemnat pe Szabó a trimete
misionari, promiţîndu ï un ajutor de bani «ultra subsidium a
Societate Lugdunensi». îl r o a g ă « d i g n e t u r in d i r e c t i o n e M i s -
s i o n i s s a p i e n t i m o d e r a t i o n i s u a e c o n c r e d i t a id p r a e o c u l i s h a -
b e r e u t n a t i v a l i n g u a h u n g a r i c a a p u d c a t h o l i c o s in Moldavia
degentes, non tantum conservetur, sed, q u a n t u m fieri potest,
firmetur etiam et p r o p a g e t u r . » S ă s e p o a r t e a ş a cu m i s i o n a r i i
«ut i n d e i n t e l l i g a n t s e n a t i o n a l e m q u e suum characterem non
despici, sed potius pro studio ilio quo Sacra Propaganda
gentem quamlibet suo idiomate institutam esse cupit, iusto
in p r e t i o h a b e r i . » T e r m i n ă , cerînd informaţii.

CXC.
Esztergom, 3 Octombre 1 8 4 5 .

A c e l a ş i c ă t r e a c e l a ş i . S z a b ó iï s c r i s e s e că a trimis misio­
n a r i şi le v a c r e ş t e n u m ă r u l pană la n o u ă s a u z e c e . «Relatio
h a e c , sicut m e m a g n o adfecit solatio, c u m inde s p e r a r e liceat
 222 REGISTRE DE SOCOTELI

p o p u l a r i u m n o s t r o r u m s a l u t e m a e t e r n a m et c u m conservatione
catholicae religionis arctissime nexam nationalitatem tutiori
loco consistere, i t a illa pergrata est etiam gubernio nostro
c u m t a l i t e r infinitis quaerelis, quae ob Hungaros neglectum
habitos ad Sacratissimam Maiestatem Caesareo-Regiam per-
ferebantur, opportunissime obvietur.» N u va plăti P r o p a g a n d a ,
ci Provincia Minoriţilor. îl roagS să observe «ne in hac
Missione discordiae illis similes quae in Bosnia catholicam
r e m adfligunt, irrepant » V a căuta a trimete oameni virtuoşi.

CXCI.
Iaşi, 2 4 Octombre 1 8 4 5 .

Sardi către Kopâcsy. R ă s p u n s la p r e c e d e n t a . «Eminentis-

simus cardinalis, Sacrae Congregationis de Propaganda Fide
Romanae Praefectus (quem u n i c u m mini i m m e d i a t e s u p e r i o r e m
agnosco atque debita prosequor veneratione). » Se plînge de
misionaritil ce a venit, fără înştiinţare şi fără paşaport, la
Galaţî, «bene vero quadam foemina, quam modo sororem,
modo neptem appellabat, comitatus.» «Sacerdotem nomine
Godefridum R o s e n se esse dixit atque ab hungarico Minori-
t a r u m provinciali q u a d a m littera missa se missionarium pro
Moldavia constitutum autumabat.» îl d ă în s a m a v i c a r i u l u î de
Trotuş. «Postquam e n i m e x illis [ h u n g a r i s s a c e r d o t i b u s ] non­
nuli, caeco nationalitatis fanatismo abrepti, u n a c u m quodam
d o m i n o Jerni, qui e x H u n g a r i a , antiquitatum conquirendarum
praetextu, ad discordias disseminandas huc venerat, causam
communem fecerunt, omnes hungaricos missionarios locali
gubernio eiusque protectoribus suspectos reddiderunt atque
odiosos. Quapropter decretum erat constitutum, quo omnes
supradicti sacerdotes e Moldavia pellebantur.» Abia a putut,
cu E i s e n b a c h , opri publicarea decretului. Misionarii unguri
n ' a û nici o i n s t r u c ţ i e . F i i n d el e p i s c o p în M o l d o v a , n u s e v a
p e t r e c e c a în B o s n i a . «Ego debeo animarum mihi commis-
sarum reddere rationem, non hungarico Minoritarum provin­
ciali.»
 DOCUMENTE P K I V I T O A B E LA ISTOBIA CATOLICISMULUI 223

CXCII.
Esztergom, 1 9 Novembre 1 8 4 5 .

K o p â c s y către Sardi. « R e g n u m Hungariae, recentiori aetate

d e H u n g a r i s in M o l d a v i a d e g e n t i b u s u b e r i u s i n f o r m a t u m , in­
n o c u o ilio d e s i d e r i o t e n e r i c o e p i t u t hi s u i c o n t r i b u l e s n e c e s ­
sitati non exponantur iacturam linguae suae nativae seu
h u n g a r i c a e p a t i e n d i , q u o d e v i t ă r i n o n p o s s e v i d e b a t u r , si suf-
ficientes a n i m a r u m curatores, notitia linguae hungaricae imbuti,
illis d e e s s e n t . E o d e m t e m p o r e e p i s c o p o s H u n g a r i a e s o l l i c i t u d o
incessit ne H u n g a r i hi periculum subeant a religione catho-
lica d e s c i s c e n d i , a d q u o d p r a e p e d i e n d u m r u r s u s in animarum
curatoribus linguae hungaricae gnaris efficacissimum adesse
m e d i u m putabatur, cum H u n g a r o s , V a l a c h o r u m lingua et mo-
ribus nefors imbuendos, ad schisma quoque proniores fore
n e m i n i sit d u b i u m . » A fost r u g a t d e m a i m u l t e c o m i t a t e şi
de mai mulţi episcopi şi s'a a d r e s a t decï provincialului mi­
norit. N ' a voit să usurpe d r e p t u r i l e lui S a r d i , ci s'a gindit
la n o r m a n a ţ i o n a l ă d u p ă c a r e s e î n d r e a p t ă P r o p a g a n d a şi la
felul cum o urmează episcopii din America. «Si dominus
J e r n e y n e g o t i o h u i c s e m i s c u i t , m i h i nihil c o m m u n e e s t cum
ilio. S i e H u n g a r i s n o n o m n i s e x a s s e r e s p o n d e t s a n c t a e v o -
c a t i o n i , n u l l u s n e p r o r s u s d e f e c t u s in I t a l i s o b s e r v a t u r ? » Dacă
n'aii ţ i n u t postul, e p o a t e din neştiinţă; restul e afacere de
s t ă r u i n ţ ă şi r ă b d a r e . «Est autem summae considerationis res
p r o p e n s u m H u n g a r o r u m (inter q u o s o c t o milliones c a t h o l i c o r u m
c e n s e n t u r ) in S e d e m A p o s t o l i c a m a n i m u m commovere, ab ea
avertere et alienum reddere, quod tamen ex his q u a e in
respectu Hungarorum ab Illustritate Vestra fiunt indubie
sequetur.» D e aceia nici nu m e r g t i n e r i u n g u r i să s e pregă­
t e a s c ă !a R o m a , c u m s e t ă c u s e p l a n u l . V a s c r i e la P r o p a g a n d ă ,
la n u n c i a t u r a d i n V i e n a , Ministeriuluî, «ut ei constet nullos
hic o b t u t u s politicos, sed rem innocuam et eo directam ut
a n i m a r u m salus penes i n n o x i a m c o n s e r v a n d a e linguae hunga­
ricae c u r a m vehiculo huius tamquam aptissimo medio pro-
moveatur.»
224 R E G I S T R E DE SOCOTELT

CXCIII.
Iasï, 3 0 Novembre 1 8 4 5 .

Sardi către Propagandă. Trimete scrisoarea lui Kopâcsy.

«Un' amalgama di fanatismo e di c o i t r a d i z i o n i siffatte...,
un' affare di m a l a fede . . . C h e , se ciò n o n fosse, n o n mi
a v r e b b e r o q u a m a n d a t o il p a d r e R o s e n , m i s c r e d e n t e d i m a s ­
s i m a , e, m e d i a n t e q u e l l a d o n n a , c h e s e c o i n d i v i s i b i l m e n t e c o n ­
duce, da tutti giudicato concubinario . . . C o m e se fosse ba­
g a t e l l e d ' e s s e r e u n m i s s i o n a r i o di p o c a fede e concubinario t
F o r s e in U n g h e r i a s a n n o queste cose minoris ìndaginìs . . .
E p p u r e M o n s i g n o r p r i m a t e v o r r e b b e far c r e d e r e c h e la fede
cattolica è attacatta alla lingua ungara 1 N è intendo io c o n
ciò dire c h e i missionarii italiani n o n d e b b a n o a p p r e n d e r e u n a
lingua necessarissima in q u e s t a Missione, m a solo intendo
significare non esistere nella lingua moldavana, ab antiquo
u s a t a in q u e s t a M i s s i o n e , q u e l l ' i m m i n e n t e p e r i c o l o d i s o v v e r ­
s i o n e e h ' e g l i s o g n a . » P r i m e ş t e c a a f a c e r e a s ă fie j u d e c a t ă d e
1
nunciul din Viena .

CXCIV.
1847.

Prefectul Misiunilor din M o l d o v a expune P a p e i că «i c o ­

loni cattolici di quelle p a r t i s o n o c o n t i n u a m e n t e o p p r e s s i dalla
i n g o r d i g i a g e n e r a l e d e i f e u d a t a r j , p e r lo c h e n o n r i m a n e lor
l i b e r o il t e m p o di p o t e r s i c o n f e s s a r e , r i c e v e r e la S . C o m m u n i o n e ,
se non che nel tempo dell' A v v e n t o fino alla metà della
Quaresima, e qualche volta anche fino a l l a fine d e l l a mede­
s i m a , m a il p i ù d e l l e volte nemmeno questo rimane libero,
e ciò a p r o p o r z i o n e della p r e c o c e primavera, i n cui devono

1
La 9 Decembre, Szabó scrie luî Sardi că, fiindcă vrea numărul de mi­
sionari prevăzut în contract, rechiamă doî dintre ceî trimeşî. — La 1 4 lume
1 8 4 7 , gardianul Francise Korôsi dă chitanţă pentru 2 0 0 de florinî. —Propa­
ganda intervenise pentru plată, care nu se făcuse din 1 8 4 5 , în April al ace-
'uiaşî an. — La 3 0 Iulie, nunciul comunică luî Sardi propunerile de împăcare
făcute de Szabó. — Totuşi vedem pe acesta cerînd şi la 2 4 Maiii 1 8 4 8 plata
stipendiuluî.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 225

a t t e n d e r e i n d i s p e n s a b i l m e n t e ai l a v o r i d e l l a c a m p a g n a e q u i n d i
appena possono adempire al precetto di a s c o l t a r e la Santa
M e s s a nei g i o r n i festivi, n e i q u a l i s o n o quasi sempre violen­
tati a l a v o r a r e , n o n o s t a n t i le t a n t e l e g g i emanate, ma non
mai adempite.»

CXCV.
Viena, io Iulie 1 8 4 7 .

A g e n t u l austriac, A . E i s e n b a c h , către episcopul d e Iaşi. îï

mulţămeşte pentru distincţia din partea Papeï. «Le tableau
aussi déplorable q u e véridique du misérable état des choses
e n M o l d a v i e e t d u m a r t y r e r é s u l t a n t p a r l à - m ê m e pour nous,
qui devons v i v r e d a n s u n p a r e i l p a y s . J e p u i s le d i r e à V o t r e
Grandeur, dans la p l u s i n t i m e c o n f i d e n c e , q u e j ' a i a c q u i s la
ferme conviction des bonnes intentions du gouvernement im-
périal royal afin d e r e m é d i e r a u t a n t q u e p o s s i b l e a u x maux
divers et nombreux avec lesquels nous devons lutter et é-
p u i s e r n o s faibles forces.»

62174. Vol. I. 10
 IV.

DOCUMENTE SCOASE DIN ARCHIVA

A R C H I E P I S C O P I ! CATOLICE DIN BUCUREŞTI
§1 PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI IN "[ARA-ROMANEASCA

I.

Tlrgovişte, 2 1 Octombre st. v. 1 6 9 2 .

«Despa, împreună cu frate-mieu Sima, feciorii Mihuluî

C o j [ o ] c a r i u l , n e p o ţ i i lui l a n e n e g u ţ t o r i u l den Tărgovişte», dă
u n z a p i s «la m ă n a Sfinţii S a l e p ă r i n t e l u i P a v e l B a r a t u l d e la
sfînta b i s e a r i c ă d e n Bucureşti, unde să prăznuiaşte sfanţul
hram Uspeniia E ^ i t h , c u m să-s ştie că, a v ă n d u noi o v i e în
d e a l u l S e t e a n i l o r , d e n s u s d e T ă r g o v i ş t e , c u l i v a d e şi c u p o -
m e t şi cu d e a l n i ţ f ă ] , în s a t în S e t e a n î , şi c u l o c u r i în c ă m p u
şi în p ă d u r e şi în a p ă , d e m o ş i e î n c ă m a i denainte vreame ;
c a r e vie şi m o ş i i le-au f o s t u c u m p ă r a t m o ş u n o s t r u l a n e ne­
g u ţ t o r i u l d e la Calen T a b ă r ă postelnicul ot Seteanî, şi el
încă au c u m p ă r a t această vie . . . , încă den zilele lui Leon-
V o d , d e la G h e r g h e şi d e la u n f e c i o r u v i t r e g a l u i , anume
1
Mihaî Şoimariul , precum s c r i e şi c a r t e a răposatului Leon.

1
E păstrat actul lui Mihaî, care are cuprinsul următor: «f Scris-am eu
Mihaî Şoimar acest al nostru zapis la măna lu Calin Post., cum să se ştie
că am văndut eu Mihaî ocina de la Sătenî, cu vie, cu livâz, cu pomet, cu ce
se va alege, cu tot, parte a luì Mihaî, cu ştire a tuturor megieşilor, şi de în
sus şi de în jos, şi împrejurul locului, şi i-am văndut de a luì bună voe, şi
am luat de la Cal[i]nû banî gata 4 0 . 0 0 0 (de miî) aspri gata. Mărturii : jup
Iorga i Efrem i Dumitru Post. i Dumitru Starostele i Gherghe Facle i
Gherghe Starostele. Şi s'ati văndut de în zilele Radului Voevod [ 1 6 1 0 6 ] , şi
aii adus banii 5n măna luì Mihaî Opri de Sătenî şi Hirizan de Bărbăteşti. —
Az Pravul gramatici
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 227

1 2
Vod şi c a r t e a r ă p o s a t u l u i M a t e i V o e v o d şi z a p i s u l lui Calen
3
p o s t e l n i c u l şi c a r t e a lui L a z a r j u d e ţ u l cu 1 2 p ă r g a r î , c e a u f o s t u
4
a i e în o r a ş în T ă r g o v i ş t f e ] . . . î n t â m p l ă n d u - s [ e ] d ă n e a p e r i t
p ă r i n ţ i i ş e r ă m ă i n d u n o i c o p i i m i c i şi n e c â p u i ţ î şi a j u n g â n d u
la l i p s ă şi la s ă r [ ă ] c i e şi neputănd noi lucra în ceasta vie»,
o v î n d , «cu ştirea tuturor v e c i n i l o r , d i n s u s şi d i n j o s , şi a
i u t [ u ] r o r r u d e n i i l o r n o a s t r e » , a d ă u g i n d u - ş î « p e c e ţ i l e şi n u m e l e » .
21 Octombre 7201.

1
«Cu mila luî Dumnezeu, Ion Leon Voevoda şi Domn a ţoală Ţara-Ro-
mănească, feciorul marelui şi prea-bunuluî răposatului Ion Stefan Voevod,
dat-am Domnia Mea această poruncă a Domniei Mele Mihuluï de la Şotînga . . .
ca să fie în pace . . . de rumînie... de către sluga Domnii Mele Hrinzan
Postelnicul din Bărbăteşti, şi de către fraţii lui, etc. Cînd au fost în zilele ră­
posatuluî Radului Voevod, feciorul Mihneî Voevod, în Domnia a doua în Ţara-
Romîr.ească, iară Hrinzan.. . aii dat slobozenie Mihuluï . . . Bucureşti, 7 1 3 8 ,
Iunie >4> (traducere, din slavoneşte, de «Lupu dascălul slovenesc la şcoala
domnească în Bucureşti»), Acesta e documentul citat, dar, cum se vede, el
priveşte altă afacere şi alte persoane.
2
«Cu mila luî Dumnezeu Io Mateî Basarab Voevod şi Domnu a toată
Ţ/ara-Romănească şi a părţilor de preste cămpurî dat-am Domniia Mea această
poruncă a Domniei Meale acestui neguţătonu anume Avraatn de la varoş a
Domniei Meale din Tărgovişte, şi feciorilor luî .. ., ca să fie luî o parte la
Izvoranî. . ., fiind că această maî sus numită dealniţă au fost a Raduluî
Streinul de la Izvoranî,... iar Radul... aii fost . . . vecin . . . cu Vasilie Spatariul,
feciorul Vistiiariuluî Muşat», etc. Aceiaşî observaţie asupra cuprinsului ca şi
pentru documentul din nota precedentă. — E o traducere făcută în 1777, la
episcopia Rîmniculuî.
3
7 1 3 8 , Bucureşti, «în luna luî Aprilie în 2 3 dni, în zioa Sf[ă]ntuluî
Gheorghin. «Adecă eti Calin Post. din Săteanî scris-am acesta al mieii zapis,
să fie de mare credinţa la mina jupînuluî lane neguţătoriul, ca să să ştie că
am fost cumpărat o vie în dealul Săteantlor, cu livezî, etc. de la Gherghe a
Buneî şi de la Mihaiii Şoimariul. . ., în zilele Raduiuî Voevod, feciorul Mihniţ
Voevod, în Domniia d'intîiu, iar după aceaia, cînd aû fost acum .. ., eii Calin
Postealnicul, şi cu feciorii mieî Costea şi Iurga, ajuns-am vreame de nevoe şi
de lipsă şi am căzut în datorie ; decî am vîndut viia din dealul Săteanilor . . ,
jupînuluî lane neguţătoriul, drept 1 7 0 de galbeni gata... Mărturii anume
Ghinea neguţitoriul şi Ianoş Sărbul şi Duşca neguţătoriul şi Miho neguţătoriul
şi Cara lane.» (Copie a luì Lupu dascălul; 7 2 5 1 . )
4
tScris-am eu Lazar judeţul cu 1 2 părgarî dă oraş dă Trăg[o]vişt[e]
aceastfă] a noastră carte acestui neguţrori pre num[e] lane latro, ca să-î fie
luî în sat în Săteanî ocin[a], cu vie, cu livăzî, cu pomet, cu casa, cu pim-
niţ[ă] la vie, cu tot cătu se va aleage, căt aû ţinut Calin Tabărfă], păntru
228 R E G I S T R E DE SOCOTELI

II.

Tîrgovişte, 2 1 Iunie st. v . 1 6 9 4 .

Matei Logofătul dă un zapis «jupanului Drăgoiu cojjojca-

rul», prin care-î vinde «o v i e c a r e o - m u c u m p ă r a t d e l a verii
m i e i I a n a c h i e L o g o f ă t u l , d e la A l i c s a n d r u , de la M i h a î CHI».

N i c h i ï c ă p [ i l t a n u l d e S ă t e a n î , . . . în d e a l u l Săteanilor, dupre
valea Cionii ; care vie iaste pre lăngă părintile baratul . .
î n s ă viia c u p ă m â n t u l eî, făr d e v i n ă r i c i u , şi cu l i v a d e a eî».
21 Iunie 7202. M a r t u r î : «ego frater Paulus> şi «az Drăgoiu
p â r c ă l a b u l o t T ă r ă g o v i . (sicj*, e t c .

III.
Tîrgovişte, 2 2 Mart st. v. 1 7 0 3 .

« C o s t a n d i n feciorul F o ţ i i P a h a r n i c u l , den Săteanî, dat-am

z a p i s u l mieii c a s[ă] fiie d e b u n ă c r e d i n ţ ă la m ă n a p ă r i n t e l u i p o p i i
lui P a v e l , c a r e s ă află a c u m s t ă p ă n i t o r p ă viia j u p a n u l u i M i h u l
Nartiï, precum s ă s[ă] ş t i e c ă n e - a m t o c m i t u d e i - a m v â n d u ţ i i u n
l o c d e v i i e » , l i n g ă al p r e o t u l u i p o m e n i t , « a l ă t u r e a cu viia Sfinţii
Sale», cu c i n c i s p r e z e c e t a l e r i . S e m n e a z ă « C o s t a n d i n F o t e s c u l »
1
şi marturî .

IV.
Bucureşti, 8 Mart st. v . 1 7 1 7 .

Ioan-Vodă Mavrocordat «preoţilor baraţi den oraşul D o m ­

nii M e a l e d e n Bucureştî, c a s ă a i b ă a-ş scutirea o pimniţă
c e a u în o r a ş u B u c u r e ş t i l o r , în mahalao luì Sfeti Ghiorghe

c'au cumpărat... şi aû cheltuit la ad[a]lmaş ban[î] 2 . 0 0 0 şi aû vândut Calin

dă a lui bun[ă] voe, aşijderea şi jupanul lane au cumpărat cu ştirea a tuturor
rudeniilor luî Calin, şi cu ştirea a tuturor megiiaşilor şi a vecinilor. . ., şi
dănaintea a mulţi oamen[ï] bunî, megiiaş[î], şi tineri şi bătrâni, or[ă]şanî, şi
aû dat aï lui banî direpţî, gata, căţi s5nt maï sus scriş.i Marturî: Popa Ivan,
de la Sf. Petru, Teofil, egumen de Tismana, Ghinea negustorul, Ianăş Sirbul,
i a
Duşca negustorul, Miho negustorul, Cara lane şi Ivaşco.— l Maiii 7 ' 3 9 - —
Pecete cu Maica Domnului.
1
Există şi o copie, cu ortografie latină, asemenea cu cea ungurească.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 229

cel Vechiii, d e c ă m ă n ă r i t , d e fumărit, şi d e v i n u r i l e d o m n e ş t i ,

c e s ă î n p a r t e în t ă r g u p r e l a c ă r c i u m e . D e n i c î u n i l e nicî u n
v a l şi n i c î o b ă n t u i a l ă să n ' a i b ă , p e n t r u c ă l e - a m e r t a t D o m -
niia M e a a c e a s t ă p i m n i ţ â , c a s ă fie n u m a i d e t r e a a b a v ă n z ă r i î
vinurilor lor». O r d i n «căminarilor şi fumărilor şi v o a o care
1
u m b l a ţ i d e î m p ă r ţ i ţ î vin d o m n e s c u a c o l o în tărgu» .

V.
2 0 Mart st. v. 1 7 1 8 .

«f B a r b u l Brâiloiul biv S ă r d a r i u . D a t - a m c a r t e a n o a s t r ă de
judecată p ă r i n t e l u i ' p o p a A n t o n i e , b a r a t u l d e la R â m n i c , p e n ­
t r u că a i c ï î n n a i n t e n o a s t r ă aii a v u t î n t r e b ă c i u n e d e faţfăl cu
C h i r c a C e a u ş u l şi cu fraţii lui, a n u m e M i h a î , V o i c o , feciorii
lui P a t r u H u l u b e s c u l d i n R ă m n i c , pentru o vie d â n dealul
T r o i a n u l u i şi p e n t r u o cas[ă] cu p i v n i ţ ă şi cu p a r t e a eî de
silişte, d i n o r a ş d i n R ă m n i c u , c a r e i le-au fost p u s z ă l o g Tu-
dosie Logofătul Olănescul drept 250 'tal.j, cu z a p i s d e Ia
m ă n a l u i şi cu zi ; s c r i i n d în z a p i s , de nu va da Tudosie
Logofătul banii' la zi, s ă fie şi viia şi c a s a s t ă t ă t o a r e ; şi a u
f o s t t r e c u t z i a o şi T u d o s i e Logofătul bani n'aii fost dat.»
H u l u b e ş t i i oferă eî preţul, ca unii ce vînduse eî acea vie
luî T u d o s e . « D e c î , a d ă v â r ă n d n o î f o a r t e b i n e c ă v i i a aii fost
d e la e i » , Ii-o d ă . « I a r , c ă n d a r v r e a ei să vănză viia asta
c u i v a , n i m i n e a s ă n u fie v o l n i c ï a o c u m p ă r a , ci i a r p ă r i n t e l e
p o p a A n t o n i e B a r a t u l să d e a bani şi să o c u m p e r e . . . Şi,
c ă t p e n t r u cas[ă] şi p i m n i ţ a cu siliştea eî, zicând părintele
p o p a A n t o n i e că i să c a d e Sfinţiei S a l e a o s t ă p â n i , şi n o i

1
Vin de la viile domneşti impus cu preţ arbitrar, cu nart oficial, negus­
torilor. Poate că această sarcină se datoreşte luî tirîncoveanu, căcî un croni­
car îl acusă că «aducè rachiu şi vinuri stricate den venitul casa luî şi îm­
partă pe la neguţtorî şi pe la ţară cu preti mare, şi punè de plate în silă»
(forga, Cronicele muntene, p. 106).
230 R E G I S T R E D E SOCOTELI

-
iar aşa a m z i s ; numai , neştiindu-i-să preţul căt iaste, fiind
p r e ţ u l c a s e i cu al viei d a t d e T u d o s i e L o g o f ă t u l , a m j u d e c a t
c a s ă fac c a s a cu p i m n i ţ a v â n z ă t o a r e şi, p e căt vor d a alţi,
a t ă t a să d e a şi părintele p o p a Antonie Baratul, şi atuncea
s ă o s t ă p â n e a s c ă cu p a c e ; p e n t r u c ă a c e a s t ă c a s ă a u fost a
luî T u d o s i e L o g o f ă t u l maî nainte vreame, iar n'aû fost a
Chircăî Ceauşul. Aceasta scriem. Barbul Brăiloiul, biv Vel
1
Sărdar .»

VI.

Tîrgovişte, 4 Iunie st. v. 1 7 1 9 .

« E û O p r e a , î m p r e u n ă cu f ă m e i a mea, a n u m e S t o i c ă , i cu
copii m i e i » , şi u n f r a t e , dă zapis «Sfinţiei Sale părintelui
popeî Ghiurie, egumenul de la mănăstirea ot Tărgovişte?,
p e n t r u că i a vîndut «partea mea de moşie ot Tărgovişte,
d e p r e c u m s c r i e z a p i s u l cel v e c h i û : s t ă j . A » , 45». I a r , în c a s
de contestaţie, «să a i b u a trage eû t o a t ă g â l c e a v a şi t o a t ă
cheltuiala ce s'ar face». Scrie «Neagul Logofătul, cu z i s a şi
învăţătura Opreî».

VII.

1
Şotînga, 2 3 Iunie st. v. 1 7 9 -

Z a p i s al luî s V l a d u l Balica, î m p r e u n ă cu frate-mieû M i l e a » ,

către « p ă r i n t e l e p o p a G i u r a , e g u m e n u l d e la s f î n t a m ă n ă s t i r e

1
Barbu Brăiloiu e şeful boierilor iubitori de Nemţi. 11 vedem chemînd
catanele în 1 7 1 6 (Hurmuzaki, VI, pp. 1 6 8 - 9 , ° XCVLL). El le conduse la
N

Bucureşti şi întovărăşi la Sibiiu, ca paznic, pe Nicolae Mavrocordat prins

(Cronica oficială a luî Radu Popescu, în Magazin, IV, pp. 5 7 - 9 ) . în 1 7 1 7
avem un raport de la dînsul (Hurmuzaki, VI, pp. 1 8 5 - 6 , n° C X V N I ) . Fu nu­
mit Ban al Olteniei ajunse în stăpînirea nemţească (ibid., p. 4 1 0 , n° CCXLVII)
şi muri pe la 1 7 2 0 , cu un an înnainte de generalul Stainville pe care-1 aju­
tase (ibid., p. 3 0 6 ; Popescu, pp. 1 0 9 - 1 0 ) . Cronicarul luî Nicolae-Vodă des­
crie în colorì întunecate boala şi moariea («au crepat şi s'aii dus la dracub)
«tălbariuluî celuî mare» ce adusese prinderea Domnului său (pp. 55, 1 0 9 - 1 0 ) .
Cf. Ştefulescu, Tismana, pp. 1 0 4 - 5 . — "Mal avem un act, fără dată, prin care
nişte locuitori din Corcolaţî vînd «dumnealui Vel Comisari Costandin Obedeanul»
I
ţ

DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 231

a Baraţilor», căruia-î vinde «un loc p e lăngă încărligăturfă]

pe lăngă Marin, şi a l t e 2 locuri de supra, dă vin de dau
c a p u l i n c ă r l i g ă t u r f ă ] şi c u c e l a c a p d a û în p â r u l cel p ă d u r e ţ » ,
1
cu p r e ţ u l d e 4 / 2 t a l e r i «şi o c i o s v ă r t e d e g r ă u i p o l » . «Am
1
scris eu, p o p a Ion.» S e m e n ţ i o n e a z ă şi « V l a d pârcălab» .

VIII.
Bucureşti, 1 9 Novembre st. v. 1 7 2 6 .

Nicolae Mavrocordat dă un privilegiu «părinţilor barat

d e Ia b i s e a r i c a c a t o l i c ă d e n T ă r g o v i ş t e , c a să a i b ă a ţ i n e a 4
slugi ca să l e fie de treaba şi a j u t o r i u l lor», fiind aceste
s l u g i l i b e r e « d e t o a t e s f e r t u r i l e r u p t o r i l o r şi d e t o a t e a l t e o r ă n -
d u i a l e , v e r i c ă t e a r eşi d e la V i s t e r i i a D o m n i e i Meale peste
an în ţară». Se dâ, deci, de ştire, «dumnivoastră boiari
carii veţ fi c i s l a ş şi v o a o altor zapciî, care veţ umbla cu
s l u j b e şi o r ă n d u i a l e î n t r ' a c e a p a r t e d e loc».

IX.
Tîrgovişte (?), 1 8 Iulie st. v. 1 7 3 1 .

Izvodul unui zapis ce s'au scos d u p ă sîrbie.

f C a să-s ş t i e c u m eu Patru Păchiru a m luat d e la j u p .
L u c a Bibir cu ştirea părintelui popeî Antonie Ghighsnoniru
şi cu ştirea popeï Ghiuriï i popeî Lucăî florinţ) nem­
ţeşti 400 d e a c u m în p a t r u l u n i ; iar, n e a v ă n d banii acestea
p ă n ^ î n p a t r u l u n i , s ă fie v o l n i c i preoţii să-mî ià moara îm-

(asupra altui Obedeanu : Petru, Vel Serdar, v. Hurmuzaki, V I , pp. 1 6 8 - 9 ,

n° XCV1I şi Radu Popescu, p. 4 7 ) o moşie vecin.i cu a lut, mărginită «cu
doisprezece boeri» şi preţuită cu 66 bani stînjenul (deci «stănjănî 9 8 fac
fior. 8 o > ) . — Un act anterior, relativ la catolicii din Rîmnic, supt data de 1 8
Dec. 1 8 3 3 , mai departe. Tot acolo altele din 1 7 1 8 .
1
Cf. nota 1 la n° X V I I .
232 R E G I S T R E DE SOCOTELI

p r e u n ă cu grădina, carea iaste împrejurul morii, preţuindu-o

c u n e g u ţ ă t o r i i şi, t r e c ă n d u a t u n c e a p r e ţ u l m o r i i m a î m u l t d e
aceşti b a n i ce a m luat, să-m m a i d e a ce m i s'ar mai f a c e . , .
Iulie 1 8 fi,». 1731 *.

X.
Craiova, 4 Iunie st. v. 1 7 3 4 .

« Ş t e f a n s ă n S t a t e i » d ă u n z a p i s «Sfinţii Sal[e] p ă r i n t e l u i S e r a -
fin, g v a r d i i a n u l d e l a s f â n t a m ă n ă s t i r e a p ă r i n ţ i l o r f r a n c e s c a n i de
a i c e a d e n C r a i o v a , p e n t r u că, a v ă n d u n o î o c a s ă a l ă t u r e a cu
m ă n ă s t i r e a şi, fiindu-le d e t r e b u i n ţ a sfintei m ă n ă s t i r i , aii p o -
2
runcitu cinstita c ă m a r ă ca s ă ià c a s a şi l o c u l p e n t r u treaba
sfintei m ă n ă s t i r i ; l a c a r e aû venit Mâriia Sa işpictoriul de
Ohneritti şi cu alţiî n e g u ţ t o r î , de aû preţuitu c a s a şi locul
în z l o ţ î o p t u z ă c î ; şi e u , d u p ă a c e a s t ă p r e ţ u i a l â , a m v â n d u t şi
a m luat aceşti bani toţu în m a n i l e meale. Pentru credinţa,
întărescu cu iscălitura mea.» Semnează şi v o n Hochenried,
«cameralium inspector».

XI.
Bucureşti, 2 1 Decembre st. v. 1 7 5 2 .

Mateî Ghica dă un zapis «biseariciî baraţilor din oraşul

D o m n i e i M e a l e d i n T ă r g o v i ş t e , ca s ă a i b ă a scuti ale bisea­
riciî d r e p t e viî d e p o g o n ă r i t , pogoane doaozecî şi c i n c i , şi
d e vinăriciu tot vinul ce v a face într'aceste viî; pentru că
a c e a s t ă b i s e a r i c ă , n e a v ă n d u a l t a m i l ă şi c h i v e r n i s e a l ă d e n i c î o
p a r t e , aû a v u t a c e a s t ă m i l ă şi d e la a l ţ i r ă p o s a ţ i fericiţi D o m n î ,
precum şi de la răposatul î n t r u fericire părintele Domniei
Meale, Io Grigorie G h i c a Vod, dupre cum am văzut Dom-
niia M e a şi h r i s o v u l D o m n i e i S a l e , î n t r u a d o a o D o m n i e , dă
3
la l e a t 7 2 5 7 . î n t r u a c e a i a d a r î n v r e d n i c i n d u - n e D o m n u l D u m -

1
Un act din 1 7 3 7 , altul din 1 7 4 0 , un al treilea din 1 7 5 7 , al patrulea din
1 7 5 9 , maî jos, la data de 1 8 Decembre st. v. 1 8 3 3 ,
- Camera, administraţia financiară a Olteniei supt Germani.
3
Documentul pare să fie falş, fiind în el prea multe inconsecvenţe crono-
 DOCUMENTE PRIVITOARE I,A ISTORIA CATOLICISMULUI 233

n e z e u şi p ă n o î cu D o m n i i a ţ ă r i i a c e ş t i i a , a Ţ ă r i î - R u m ă n e ş t î ,
i a r ă ş în strămoşăsc şi p ă r i n t e s c Domniei Meale Scaun», —
c o n f i r m ă zisul p r i v i l e g i u . D ă o r d i n e l e n e c e s a r e «dumneavoastră
b o i a r î p o g o n a r i şi v o a o vinăricerilor». Marturî : Barbul Văcă-
rescu biv Ban, C. D u d e s c u Vornic, Ioan Roset Ban, Şt. Vă-
cârescu Logofăt, C. C r e ţ u l e s c u Spătar, Mateî Roset Vistier,
T o m a Creţulescu, Clucer, Al. Suţu Postelnic, Mateî Cantacu­
zino Paharnic, Radu Văcărescu Stolnic, Dumitrachi Ghica
Comis, C. Z a g u r i i a n n ò Pitariû. Iordachi logofăt de Divan.
7257, 1 7 2 2 (sic), Decembre 2 1 . — S e m n e a z ă Domnul, Logo­
fătul şi v t o r i logofătul

XII.
2
Şotînga, 2 0 Octombre st.v. 1 7 5 4 .

« N o î 24 de boerî, p ă a n u m e Confstanjdin C a t a r g i u , biv Vel

Sărdar, ispravnic Dămboviţiî, drept 12 boerî, Ioni Foeri,
n ă s t a v n i c sfinteî m ă n ă s t i r i D e a l u l , drept 6 boerî, dinpreună
şi cu alţi ş a s e boerinaşl, anume Constandin polcovnicul Li­
poveanul i Andreiû Căpitanul Stănescu, i Anghelache logo­
fătul i Ş ă r b a n cupeţ i Dima stegar i R a d u vnuc Chiriţă, ce
săntem o r â n d u i ţ i h o t ă r n i c i p e s t e a l ţ i 24 d ă b o e r i , c e a u fost
orânduiţi' m a l n a i n t e n o a s t r ă , din p r e a - l u m i n a t ă p o r u n c a Mării
Sale Domnului nostru Ion Costandin Mihaiu Racoviţă Voe­
vod, şi cu s l u g a Mării Sale Dragomir vtori portărel, ca să

logice, căci, mai la urmă, mal toate datele sînt falşe. Grigore-Vodă a murit la
1 7 5 2 , 2 6 August st. v., cum se vede din inscripţia, în versuri romaneşti, de
pe mormîntul săti. în mănăstirea Panteleimon, înnălţată de dînsul (Al G. Gă-
leşescu, E/oria spitalelor civile din Bucureşti, Bucureşti, 1 9 0 0 , p. 6 3 2 ) . Mateî-
1
Vodă fu numit pe la mijlocul luî Septembre st. n. 1 7 5 2 (Hurmuzaki, IX ',
1
pp. 3 - 4 , n° v; Supl. I , p. 6 2 1 , n° DCCCXCVll). La ] 2 Septembre st. n. 1 7 5 3 ,
1
Ghica fu strămutat în Moldova (ibid., Supt. l , p. 6 3 0 ) .
1
Menţiune de acte din 1 7 6 2 - 7 9 , relative la Bărăţia din Rîmnic, maî jos,
la data de: 1 8 Decembre st. v. 1 8 3 3 .
2
Anul e în document însemnat numaî astfel : dar se ceteşte în ace!
pe care 1 analisăm maî departe, supt n° xv: «o hotărnicie a 2 4 boerî hotăr­
nici S leat IT54, a răposatului Stolnicului Petre, ce au arătat Postelnicul Cos­
tandin Cioran, ce aii fost a răposatului Slugeruluî Iordache Văcărescu, un-
chiu-săii».
234 R E G I S T R E DE SOCOTELI

alegem şi s ă h o t ă r ă m m o ş i i a Ş o t ă n g a s u d D ă m b o v i ţ a , p a r t e a
dumnealui Iordachi Postelnic Văcărescu, dă către moşneni şi
d ă c ă t r e p a t e r i b a r a ţ î , şi p a r t e a m o ş n e n i l o r şi a p a t e r i l o r ba­
raţi dă către dumnealui, dat-am cartea noastră dă adeverinţă
şi d ă h o t ă r â r e l u i M a r i n B ă l i c e s c u şi v ă r ă s ă u V l a d u l u î ca să
l e fiie l o r m o ş i e în Ş o t ă n g a . . . D u m n e a l u i P o s t . I o r d a c h i . . . ,
fiind-că-I a r e , d u p ă c u m a d e v e r e s c û al lui A l e x a n d r u Voevod
i leat 7079, pentru c ă a c e s t M a r i n B a l i c a cu v ă r ă - s ă u Vlad,
d i n p r e u n ă cu I a n c u l M o s o r i cu C o s t a n d i n P i p o i u i cu vără­
său Matei, avănd mo?ie de moştenire i de c u m p ă r ă t o a r e in-
tr'acest hotar al Ş o t ă n g ă î , după cum adeverează hrisoavele
D o m n i l o r şi a l t e s c r i s o r i c e s ă n t p ă la m a n i l e l o r , şi v ă z â n d
m o ş i i şi p ă r i n ţ i i l o r , a d u m n e a l u i I v a n v ă t a f V ă c ă r e s c u şi vă­
rului d u m n e a l u i Constandin Bărbătescul, şi a p a t e r i l o r baraţi
şi m a l n a i n t e n e a m u l u i d u m n e a l u i I o r d a c h e V ă c ă r e s c u . . . » D u p ă
prima delimitare protestează m o ş n e n i i , c a u n i i c e a r m a l fi a-
v i n d cărţi. D e c i , li s e d a u l o c u r i în h o t a r . — Urmează sem­
năturile boierilor.

XIII.

Bucureşti, 1 5 Mart st. v. 1 7 5 9 .

Raport către D o m n al b o e r i l o r C Dudescu, Vel Vornic,

al M a r e l u ï - B a n şi al V e l L o g o f ă t u l u i C. Brîncoveanu.
«Baraţii franţişcanî d e la R â m n i c » se înfăţişează la j u d e
cată «cu Macarie călugărul, ce i să zicea pe mirenie popa
Manta, pentru 15 răzoare de vie din dealul T a t o m i r u l u î ot
Râmnic, sud Vâlcea». Macarie arăta un act de zestre, întărit
d e D o m n i e l a 1 7 5 1 - 2 (7260). « D a r a c u m , în t r e c u t u l a n , tot
c u acea_ f o a e u m b l â n d s ă ia şi n i ş t e l o c u r i a l e u n o r p r e o ţ i mi-
r e n e ş t î d e la R â m n i c , au d o v e d i t S t ì n t i l a Sa părintele epis­
cop Râmnicului, chir Grigorie, acea foae mincinoasă. Care
f o a e , c a să n u o m a l s c h i m b e p o p a M a n t a , a u î n s e m n a t - o cu
p e c e t e a Sfinţii S a l e , şi d o v a d a a c e l fol ne-aii s p u s Sfinţiia S a
c e i a s t e : î n t r ' a c e a f o a e s c r i e viile (?) că s'au d a t z e s t r e c a s i l e
cu pivniţa de piiatră, care părintele episcopul, om pămân­
tean de acea p a r t e d e loc fiind, p r e c u m şi alţi bâtrănî, a-
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 235

vănd Sfinţiia Sa alăturea şi v i i , cu aceste vii care le-aii

fost făcut popa Manta că sănt de zestre, cu acea foae,
că, c ă n d Ie-aû c u m p ă r a t b a r a ţ i i a c e l a vii d e la uri . . . (sic)
Stoicean ot sud A r g e ş , unchiul preotesiï a popi Mantii, vie
aii f o s t m a î p u ţ i n ă , şi c a s e şi p i v n i ţ ă d e p i i a t r ă n ' a u fost, ce
eî a û f ă c u t a c e l e t e m e i u r î d e p i i a t r ă şi a û m a i şi î n m u l ţ i t v i i a ,
c a r e să v e d e p u s e în f o a e , p e c u m s ă află a s t ă z , cu a d S a ş a g u l
ce aû făcut b a r a ţ i i . Şi după aceasta aû dovedit Sfinţiia Sa
foia m i n c i n o a s ă , c ă c î t r e b u i a d u p ă c u m e r a viile a t u n c î , p a n ă
n u le l u a s e b a r a ţ i i , fiind zestrea popiî Mantiî maî veche decăt
l u a r e a viilor d e b a r a t , cu v r e - o 1 5 a n î . . . Ş i r ă u a u fost j u ­
rat p o p a Manta de au înşălat judecata, şi cu greşală i s'aû
fost d a t s u p t stăpânirea popiî Mantiî ; c a r e foae cerăndu-să
acum popi Manteî ca s ă o a r a t e la j u d e c a t ă , el o a û tăgă­
duit, zicând că s ' a û prăpădit ; dar, necrezăndu-1, s'aû trimis
la m i t r o p o l i e d e s ' a û î n c h i s ; d e c î , p a n ă a eşi şi foaia d e faţă,
c a s ă ia s ă v â r ş i t ă h o t ă r ă r e p r i c i n a aceştiî judecăţî, fiindcă a-
c u m i a s t e v r e m e a l u c r u l u i viilor, g ă s i m cu cale b a r a ţ i î să p u e
s ă o l u c r e z e , c ă a l o r i a s t e să r ă m ă e , d u p ă a c e a foae dove-
d i n d u - s e m i n c i n o a s ă . I a r h o t ă r â r e a r a m a n e la M â r i i a Ta.»

XIV.
Bucureşti, 2 9 Ianuar-7 Februar st. v. 1 7 8 0 .

La 2 9 I a n u a r st. v., «vătaful d ă păharnicî» aduce la ju­

decată pe o Zamfira cu «Ludovic igumenul Franţişcanilor,
ce esti e p i t r o p L u c ă î O g a z , Armean, ce aû m u r i t » . — L a 7
1
F e b r u a r , Al. Ipsilanti întăreşte anaforaua boierilor .

XV.

Bucureşti, 2 9 I a n u a r i 2 Mart st. v. 1 7 8 4 .

La 2 9 I a n u a r st. v., s e p r e s i n t ă D o m n u l u i o anafora din

p a r t e a boierilor delegaţi pentru procesul intentat din noû de

1
La 1 0 Iunie st. v. 1 7 8 4 zapis al egumenului de la Radu-Vodă pentru
o pivniţă în dosul Bărăţiel. Semnează: Y j Y O ' j u . s v r j ç ^PaBcjuX'.iOTYjÇ X p o - â v r j o ç .
 236 R E G I S T R E D E SOCOTELÏ

m o ş n e n i i d i n Ş o t î n g a P o s t e l n i c u l u i C o n s t a n t i n C i o r a n şi «ba­
raţilor d ă la T ă r g o v i ş t e » , în u r m a unei cercetărT făcute supt
D o m n i a luì A l e x a n d r u Ipsilanti. S e p r e s i n t ă m o ş n e n i i , Cioran
şi « E n u p e r e d i i a c o n , v e c h i l u fiind şi celorlalţi pateri franţiş-
c a n î dă la m ă n ă s t i r e a lor d ă acolo d ă n T ă r g o v i ş t e » . Acesta
din u r m ă e x p u n e , în m e m o r i u l său, «că aii m o ş i e în Ş o t ă n g a
1
sud Dămboviţa, dată dă danie dă răposatul Mihnea-Vodă şi
d â o s e b i t a u şi c u m p ă r ă t o a r e t o t a c o l o » . O r d o n î n d u - s e înnainte
delimitarea, porunca domnească nu fusese ascultată, ci se
admisese hotărnicia din 1754. în 1 7 8 3 , se s c h i m b ă iarăşi ho­
t a r e l e , la tiu I u n i e , p r i n P a h a r n i c u l R a d u G o l e s c u şi G r i g o r e
e c l e s i a r c h u l d e la M i t r o p o l i a T î r g o v i ş t e î . Moşnenii n u - s mul-
ţ ă m i ţ i nicT cu a c e a s t a . E î c ă p ă t a s e căminurî şi livezi înfun­
date la dot moşi: P i p o e ş t i î şi Baliceştiî, dar pretind că aii
d r e p t şi la u n al t r e i l e a « m o ş , e p u r e s c » : E p u r e ş t i î a r fi fost
însă R u m î n ï aï bisericii c a t o l i c e şi s'ar fi răscumpărat. O
n o u ă cercetare (după cea din 1 7 5 4 ) e î n c r e d i n ţ a t ă A g ă î Con­
stantin C a t a r g i u . Cu a c e a s t a nu se m u l ţ ă m e ş t e Iordachi Vă-
cărescu, pe c a r e l moşteni apoî Cioran. înnainte de 1 7 7 4 se
m a i face o c e r c e t a r e , d e I o r d a c h i C o l f o c şi P a h a r n i c u l S a n d u
B u c ş ă n e s c u , d a r n u la faţa l o c u l u i . A p o î se n u m e s c «24 dă
boerî hotarnicî, adecă dumnealui Ban Ianacache, drept 12 bo­
e r i , d u m n e a l u î M e d e l n i c e r u l G r i g o r a ş c o G r e c e a n u , d r e p t 6 şi
C a r s t i c a V o i n e s c u , b i v t r e t i l o g o f ă t , d r e p t t r e î şi M a t e i u F u n -
d ă ţ e a n u , b i v t r e t i V i s t i e r , iar d r e p t t r e î » , în D e c e m b r e 1 7 8 1 .
A c e ş t i a n u s e d u c n i c î e î la Ş o t î n g a . Domnul trimete apoî
p e G o l e s c u , i s p r a v n i c d e D î m b o v i ţ a şi p e G r i g o r e , m e n ţ i o n a ţ i
m a ï sus. N e m e r g î n d n i c î a c e ş t i a , m o ş n e n i i a l e g p e C. C o c o -
râscu, biv V e l Paharnic, Cioran p e R a d u Golescu, iar baraţii
p e S l u g e r u l B a r b u C i o r o g î r l e a n u , c ă r o r a li s e d ă d e t o ţ î , ca
i n f o r m a t o r , C a r s t i c a V o i n e s c u . P e a c e ş t i a îi r e c o m a n d ă Dom­
n u l u i c e î c e i s c ă l e s c a n a f o r a u a . — A c e s t a a d m i t e la 1 2 M a r t st. v.

1
Cel d'intSiu privilegiu cunoscut ce s'ar fi dat catolicilor din Tîrgovişte
fiind de la Radu Şerban, ar trebui si se vada, în acest «Mihnea», Radu
Mihnea. V. Acte şi fragmente, J, p. 6 6 . Insă dintr'un număr următor se de­
duce că Mihnea nu e altul decît Mihnea Turcitul, donaţia luî fiind veche de
2 1 0 ani prin 1 7 9 6 - 7 .
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 237

XVI.
Tîrgovişte, 2 2 Maiu st. v. 1 7 8 5 .

R a p o r t al luî I o r d a c h i (?) biv Vel Stolnic, ispravnic de

Dîmboviţa. «Ioniper paterul, ce este iconom la bărăţiia de
aici d i n T ă r g o v i ş t e » , d ă d u s e în judecată pe Lazăr Chiaşca,
din Tîrgovişte, pentru « u n c o p r i n s d e g r ă d i n ă cu p o m î , care
este p e l â n g ă g r ă d i n a Baraţii, fiind p ă m â n t d o m n e s c , c e l-aii
1
avut întru stâp[ă]nire p a t e r i i d i n n a i n t e a r ă z m i r i ţ [ i ] cei vechi
p â n a c u m la r ă z m i r i ţ a M u s c a l i l o r , i a r d e a t u n c i încoace l-au
cuprins părăt[ul] Chiaşca . . . E l zice c u m că cererea pateru­
lui e s t e a d e v [ ă ] r a t ă , d a r d e a t u n c i î n c o a c e , ca un loc dom­
n e s c c e e s t e s l o b o d , şi m a l v ă r t o s fiind şi el cu c a s a lui v e ­
cin, c e r e şi el să-1 a i b ă întru stăpănire, şi de aceia l-au şi
î n g r ă d i t în zilele M ă r i i S a l e A l e c x a n d r u - V o d . . . A m cercetat
prin vecini şi oameni bătrân! împrejurenî, anume unchiaş
Nicolae Botezat i Gheorghe KpaT iv şi Rizea, oameni bă­
trân! ca de opt-zecl de ani», cari spun «cum că pământul
este d o m n e s c , d a r din v e c h i m e aii fost coprins de epitropi
B a r a ţ i i ; şi, m ă c a r că d ' i n t ă i u tăgâduia mal sus numiţii măr­
t u r i i , z i c â n d c ă n ' a u fost coprins de pateri baraţi, ci numai
loc d o m n e s c slobod, pentru care orănduindu-I pă numiţ[i]
m ă r t u r i ! c ă t r e Sfinţia S a p ă r i n t e l e eclisearh chir p o p a G r i g o r i e ,
p r o t o p o p judeţului, ca prin j u r ă m â n t să n e arate adev[ă]rul,
eî n'au tăgăduit, c e aii a r ă t a t cu frica lui Dumnezeu cum
c ă e s t e m o ş i e d o m n e a s c ă şi c o p r i n s ă d i n v e c h i m e a u fost d e
paterii băraţî şi l-au stăpânit păn la vremea Moscalilor.»
D e c î , se d ă g r ă d i n a Bărăţieî, care cedează d e b u n ă voie un
număr de pomî usurpatoruluî.

XVII.
i u
I Ianuar st. v . 1 7 8 7 .

Z a p i s al luî C o n s t a n t i n Postelnicul Cioranu către «moşne­

2
nii B a l i c e ş t î , Epureştî, PipoeştI şi B e l c e ş t î » , pentru moşia

1
Războiul terminat prin pacea de la Belgrad.
2
Pe nişte foî se înseamnă documentele răzăşilor acestora. I . «Hrisoave
şi alte scrisori ale luì Costandin Pipoescu, ce s ă trage din Neagoe i Hristea, Pi-
238 REGISTRE DE SOCOTELI

Ş o t î n g a , p e c a r e o mărgenise boierii Pah. Radu Golescu şi

Pah. Ioan F l o r e s c u şi C a r s t i c a V o i n e s c u , biv treti Logofăt.
M o ş n e n i i ' fac a p e l c o n t r a h o t ă r n i c i e i , a p o ï , t e m î n d u - s e d e ză­
bavă, cer î m p ă c a r e ; Postelnicul maî d ă ceva peste hotărnicie
«neamurilor» citate, care promit a nu maî stîrni gîlceavă.
« Ş i , o r i c a r e d i n eî s ă va maî scula, nu numai să nu fie
priimitu l a j u d e c a t ă , ci î n c ă sâ-s şi p e d e p s a s c ă cu bâtae la
s c a r a d o m n e a s c ă , iar a l t e n e a m u r i , d e să vor m a î scula, să
aibă a-ş c ă u t a cu m a î s u s u numiţi judecată, e î î n t r e e î , iar
1
nu cu mine .»

XVIII.
Tîrgovişte, I I Iunie st. v. 1 7 9 0 .

R a p o r t al i s p r a v n i c i l o r d e D î m b o v i ţ a c ă t r e « l u m i n a t u D i v a n
al prinţipat[u]lui Ţ ă r i î - R u m ă n e ş t î » . «Patern baraţi» se plîng
de «un D o b r e a V l a d i t o t d e aicî» şi d e «Ion R o t o p a n de
la Ş o t ă n g a . . . c u m că, în v r e m e a c ă n d s ' a û î n c e p u t răzmiriţa
a c e a s t a , p e n t r u m u l t a t e m e r e a D o m n u l u i M a v r o g h e n i , carele
îl c ă u t a s p r e primejdie, lipsind de aici în Trasilvaniia, tot
a v u t u l le-au r ă m a s a i c e a , s u p t p ă s t r a r e a o a m e n i l o r c e i-au a v u t ;
i a r a s t ă v a r ă , la l e a t 89, m a î sus paraţii, d e sineş mergând
la u n M u s t a f [ à ] - A g a , c e s ' a u aflaft] b e ş l e a a g ă aicî, aii l u a t c o l a c
t a l e r i 1 0 şi a û p ă r ă t t o a t e a v u t u r i l e c e a û fost s u p t păstrarea
a c e l o r o a m e n i , p e c a r e î şi p u i n d u - I la o p r e a l ă cu b a t ă ! i c a z n e ,

poeştî» : între altele, un act din 1 6 1 7 , 8 Oct., de la Al. lliaş, prin care dă
celor doi din urmă «moşie la Şotănga>. «Hrisoave, zapise, alte scrisori ale
luï Ion ce să trage din neamful] Pelciulul» : act de la Mihnea-Vodă, din 1 0
Ianuar 1 5 8 8 , pentru moşia la Şotînga a Pelciuluî; «carele Pelciu aii fost Ru-
măn al Miliî din Şotănga; feciori Mili, Stoica şi Gherghina, vrănd să-1 vănză,
el s'au răscump[ă]rat drept 1 . 5 0 0 aspri». «Hrisoave i alte zapise şi scrisori
ale luï Vişan, ce-s trage din neamul Baliceştilor» : act din 2 6 April 1 6 4 3 ,
de la Mateî Basarab, «dat la măna Neag[u]luî sin Balica, cu fraţii luï şi fe­
ciori lor, şi Oaneî, feciorul luï Voico, . . . şi Stanciuluî al Iul Barcă», pentru
moşie la Şotînga; 2 Februar 1 7 8 2 : «zapis al luï Mihaiil Balică, sin Milea
Bălica din Şotănga», ele. între alte acte ale Iul Vişan, e unul de la Şerban
Cantacuzino.
1
La 3 1 , şi Divanul confirmă acest «zapisu de aşăzămănt».
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 239

le-aû m ă r t u r i s i t t o a t e , şi le-au l u a t n u m i t u beşleagă, însă : 4

boi de jug, 16 mătcî de stupi, 2 răritorî mari, o pâreche
h a m u r i cu t a c â m u l lor, h i a r ă d e la 2 casă, cu l a n ţ u r i l e l o r ,
1 c a z a n d e r a c h i u cu ţ e v i l e lui, 3 căldări, un her de plug,
a ş t e r n u t u r i l e c a s i î , t a c â m u r i l e m e s i ï i c ă r ţ i d e t a l e r i 40, scu­
lele bisericif, 2.000 o c ă p o r u m b , 3 5 0 v e d r e d e v i n , 2 b u ţ î cu
tescovină, 30 c a r ă d e făn şi alte lucruri trebuincioase, cum
şi d i j m a i c l a c a d u p [ â l m o ş i i a Ş o t î n g a » . P î r î ţ i î c o n t e s t ă c ă a r
fi s p u s c e v a şi cer dovezT. «Aduse pe dumnealui Panait pol­
c o v n i c u l za T ă r g o v i ş t e , c a r e l e d e t e m ă r t u r i e î n n a i n t e a n o a s t r ă . . .
c u m c ă , şi în v r e m e a a c e i a aflăndu-s[e] t o t p o l c o v n i c d e târg,
a d e s e a o r i m e r g e a la b e ş l e a g ă d r e p t d a t o r i e , ca la u n z a b i t ,
1
şi D o b r e a V l a d i î , fiind dărvar al beşleagă!, a pururea să
afla şi el în c u r t e a zabituluT, şi că î n t r u u n a d e zile, ş ă z ă n d
la v o r b a , i-ar fi s p u s b e ş l e a g ă c u m că d ă r v a r u l c e l a r e i-ar fi
a r ă t a t m u l t e l u c r u r i d e a l e b a r a ţ i l o r , t ă i n u i t e p e la uniT, alţii,
d e la c a r e p o a t e s ă c â ş t i g e o s u m ă b u n ă d e b a n î , şi a ş a p e s t e
c ă t e v a zile a u şi î n c e p u t b e ş l e a g ă a a p u c a p e a c e i o a m e n î şi
a lua s u p t z a p t u l său cele ce s'au aflat p e la d ă n ş i î , după
c a r e , g ă s i n d î n s u ş p e D o b r e în t ă r g , l'au d o j i n i t c u cuvinte,
căci au arătat beşleagă! avuturile baraţilor, şi el p e loc au
mersu d e a u s p u s b e ş l e a g ă ! zisele p o l c o v n i c u l u i ' ; d i n c a r e a u
v r u t să-1 ia în puşt_e.» Ş i a c u m D o b r e c e r e m a r t u r ï . Se men-
ţ i o n e a z ă în a c e a s t ă c a l i t a t e « p e o d o b a ş f a ] al b e ş l e a g ă [ i ] i pe
u n i i d i n neferi, c ă r e i , fimdu-î p r i e t e n i , îî şi s p u n e a că Dobre
merge pin taină şi arată beşleagâî multe lucruri; dar atăt
2
o d o b a ş ţ a ] , c ă t şi n e f e n î a c e i a s ' a û d u s î m p r e u n f ă ] c u b e ş l e a g a » .
Contra luì Rotopan depune «un Ioniţă c e a u f o s t în acea
v r e m e p o l c o v n i c d e j u d e ţ şi a c u m să află cu ş ă d e r e a în Bu-
cureştî; carele au dat mărturie cum că î n s u ş au văzut pe
numitu R o t o p a n u m b l â n d şi a r ă t â n d Turcilor hotarăle moşii
Baraţilor». E l t ă g ă d u e ş t e t o t , a f a r ă d e a c e i a că a c o s i t c i n c î
c a r e d e fîn p e m o ş i a m ă n ă s t i r i i . C e i c e v î n d u s e v i n u l şi t e s -

1
Care avea grija făcutului focurilor (Hurmuzaki, X, p. 5 3 1 ) .
2
Nemţii principelui Cobnrg intrase în Bucureşti la IO Novembre 1 7 8 9
(Ade fi fragmente, II, p. 2 8 9 şi nota 1 ) .
 240 R E G I S T R E D E SOCOTELI

covina, spun că plătise luî Mustafà, «care cu silnicie le-aii

aruncat vinurile asupră-le, şi le-aii l u a t p e vadră căte taleri
u n u l , şi m a i m u l t n u s ă n t v i n o v a ţ i a p l ă t i » . împăciuirea fiind
imposibilă, părţile se trimet înnaintea Divanului.

XIX.

Bucureşti, 1 0 - 1 1 April st. v. 1 7 9 3 .

Anafora, din i o A p r i l s t . v., a b o i e r i l o r . «După jalba ce

aû d a t M ă r i i T a l e p a t e r i î c a t o l i c i d e a i c e d i n B u c u r e ş t i p e n t r u
ceï c e a u c a s ă î m p r e j u r u l b i s e r e c i î l o r , z i c ă n d că, avănd de
u m b l ă t o r i şi b i n a l e î m p r e j u r u l b i s e r e c i î şi al z i d u l u i c u r ţ i i bi­
sericii, nesuferite, v ă t ă m ă t o a r e şi de multă stricăciune, aii
r ă m a s d e n u p o t a-şî s ă v â r ş i r u g ă c i u n e a c e a d u p ă l e g e a lor,
avănd mare stenahorie.» Numiţi pentru a cerceta, Vornicul
lanachi Moruzi şi [N.] F . l i p e s c u , biv Vel Vistier, epistatul
Agieî, raportează următoarele :
«1. L a altarul bisericii sănt nişte o d ă î cu pivniţă dede-
s u p t , u n d e e s t e şi c â r c i u m ă , a l e r ă p o s a t u l u i C o s t a n d i n Căldă-
r a r u l , c a r e o d ă î a u d o a o u m b l ă t o r i a l ă t u r e a cu z i d u l altarului'
b i s e r i c i i şi d i n t r ' a c e a u m e z e a l ă a u m b l ă t o r i l o r o a r e ş c u m m ă n -
c ă n d u - s ă z i d u l , r ă z b e ş t e u d ă t u r a p r i n zid şi î n t r ă în lăuntru
in b i s e r i c ă ; c a r e a c e a s t a fiind lucru î n p o t r i v ă şi făr d e orăn-
d u i a l ă , a m g ă s i t cu c a l e c a s ă s t r i c e a c e l e d o a o u m b l ă t o r i . . -
şi să-s f a c ă . l a l o c m a î d e p ă r t a t . . ., a d e c ă d i n z i d u l o d ă i l o r . . .
de stânjeni doi . . .
2. Din josul bisericii sănt alte odăi, ale unul Vartan
Armeanul, c a r e o d ă i lipite fiind cu zidul grădinii bisericii,
straşina, cănd ploaoă, pică pă zidu, din care picătură m ă n c â n d u -
s ă z i d u l , v a să-s d ă r ă m e . . . Să pice . . . în grădina bisericii,
i a r nu a s u p r a z i d u l u i . . .
3. M a l d i n jos d e odăile m a l sus numitului Vartan Ar­
m e a n u l e s t e g r ă d i n a u n d e - ş î n g r o a p ă m o r ţ i lor, şi a l ă t u r e a c u
z i d u l g r ă d i n i i e s t e g r a j d u l şi u m b l ă t o r i l e h a n u l u i lui D u m i t r a c h e
P a p a z o o g l u c a p a n l ă u , lipit d e zid, şi d i n u m e z e a l ă s ' a u m ă n c a t
z i d u l , d e r ă z b e ş t e u d ă t u r a î n l ă u n t r u g r ă d i n i i , şi d e o s e b i t este
şi o g a u r ă în z i d u , p ă u n d e c e l c e s ă află cu ş ă d e r e a în h a n
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 241

varsă lăturile şi alte calabalâcuri în n u m i t a g r ă d i n ă , asupra

mormănturilor.» P a p a z o g l u e î n d a t o r i t a c u m a face u n canal
d e s c u r g e r e p a n ă la « g r o a p a m a r e b o l t i t ă » din mijlocul ha­
nului; «Neamţul meşter» al l u i p r o m i t e c ă v a face.
«4. MaT d i n j o s d e h a n . . ., e s t e o p r ă v ă l i e şi, d e o s e b i t , o
-
p e r e c h e d e c a s ă cu c â r c i u m ă d e d e s u p t , a l e Sfintei M i t r o p o l i i ,
care au d o a o u m b l ă t o r i alăturea t o t cu z i d u l grădinii unde
îngroapă morţii». Se decide depărtarea lor.
D o m n u l a p r o b ă la 1 1 A p r i l .

XX.
Iulie st. v. 1 7 9 4 .

Petiţie a lui «pater franţişcan de la Tărgovişte» către

Domn. «Pentru o moşie ce are mănăstirea dă danie şi dă
c u m p ă r ă t o a r e în satfulj Ş o t ă n g a , î m p r e u n ă c u p o s t e l n i c u l C o s t a n -
d i n C i o r a n , c a r e p a r t e d e m o ş i e i a s t e r ă m a s ă d ă d a n i e d e la u n
l
u n c h i u al d u m n e a l u i , şi î m p r e u n ă şi cu a l ţ i m o ş n e n i o t Şo­
tănga, fiindcă în t r e c u t a r ă z m i r i ţ ă a R u ş i l o r , r ă m ă i n d m ă n ă s t i r e a
p u s t i e , s'aii î m p r e s u r a t acea moşie dă Rumănî, care au fost
s u p u ş i la n o i , a d e c ă g r ă d i n a r i , s t u p a r î şi p u r c a r ï a l m ă n ă s t i r i i .
L a leat 1 7 8 1 a m a v u t j u d e c a t ă la l u m i n a t f u l ] D i v a n , la d u m ­
nealor veliţi boeri, cu numitjulj postelnic Cioranul, pentru
2
acesta moşie .» Se dă ordin şi s e scoate carte de blestem
p e n t r u ca b ă t r î n i î să m ă r t u r i s e a s c ă unde e moşia. «Şi, mer­
g â n d în f a ţ a l o c u l u i , a u a r ă t a t o a m e n i , t o t a c e l c a r e a u f o s t
s u p u ş i la n o i , n i c i a p a t r a parte din moşiia mănăstiri, şi la
l o c u r i l e c e l e m a l p r o a s t e , iar c e a m a l m u l t ă şi m a l b u n ă m o ş i e
au împresurat-o el, făcăndu-să stăpănitorl şi moşteni.» Se
face o n o u ă plîngere, către Alexandru Ipsilanti. Cioran in-
voacă o hotărnicie din 1 7 5 4 şi c e r e t o a t ă m o ş i a , p e c a r e î n s ă
n ' o p o s e d a s e astfel nici unchiul său. S e n u m e s c b o i e r ! p e n t r u
a v e d e a actele. D a r el nu cercetează «căţî moşi sănt peste
t o a t ă m o ş i i a şi c ă t e c ă ţ s t â n j e n i v i n la u n m o ş » , ci repetă
hotărnicia din 1 7 5 4 . C o n t r a a c e s t e i p r o c e d ă r i s e face p l î n g e r e

1
Iordachi Văcărescu.
2
V. mai sus, n° X V .

62174. Vol. I. 16
 242 REGISTRE DE SOCOTELI

la M i h a ï S u ţ u : h o t ă r î r e a s e s f a r m ă la D i v a n . Adversarii cer
a fi c h e m a ţ i î n n a i n t e a D o m n u l u i . «Şi a s u p r a j ă l b i c e d i d e s e m
s'aû î n t â m p l a t d ă s'aû mazălit Măriia Sa.» O nouă jalbă o
p r e s i n t ă C i o r a n la M a v r o g h e n i . S e n u m e s c S c a r l a t Greceanu
1
şi b i v V e l C l c c e r u l D i m i t r a c h i «ca să n e c e r c e t e z e scrisorile
in B u c [ u ] r e ş t î » . E î î n s ă s î n t p r e a m u l t o c u p a ţ î ; Cioran cere
«ca s ă p u n e m u n s o r o c . . . Şi, punând soroc ca să venim
8
iarăşî a ne căuta judecata, s'aû început răzmiriţă şi, înce-
p ă n d u - s ă r ă z m i r i ţ ă , e u a m fugit la a l t e t â r î , şi n u m i t f u l ] Cio­
r a n a u l u a t t o t venitful] a c e î m o ş i î , v r ă n d s ă s t ă p â n e a s c ă t o a t ă
m o ş i i a c u silnicie, împreună cu săteni o m : (sic). în vreme
cănd să afla N e m ţ i î aicea, am avut întrebăciune înnaintea
dumnealor boerilor ispravnici pentru această hotărnicie, care
s ' a û f ă c u t p â u r m ă , şi a ş a a û h o t ă r â t d u m n e a l o r d i n g u r ă ca
să s t ă p â n e a s c ă fieşte-carele dup[ă] scrisori, fiind hotărniciia
n e î n t ă r i t ă d ă D o m n . Şi d e a t u n c e a a m s t ă p â n i t moşiia până
a c u m , la l u n a a c e a s t a a l u ì I u l i e . A c u m s ' a û s c u l a t numit[ul]
p o s t e l n i c C i o r a n c u R u m ă n i în silnicie şi mi-i-au l u a t oameni
c e ş ă d c u c ă m i n u r i l e p e m o ş i i a m ă n ă s t i r i şi-m c o s e ş t e livezile
d ă făn. » N u s e s u p u n e i s p r a v n i c i l o r , c a r i o r d o n ă a n u se face
împresurare p a n ă la sentinţă. «Prea-luminate D o a m n e . Sănt
1 3 a n i d ă c ă n d t r a g j u d e c a t ă cu m o ş i i a a c e a s t a , şi d i n p r i c i n a
scrisorilor celor mincinoase ce a r e postelnicul Cioran, ce sănt
b ă g a t e în h o t ă r n i c i i a luî P e t r e S t o l n i c u l , nu p o a t e să să ho-
târească pricina aceasta.» C e r e a s e c e r c e t a la B u c u r e ş t î şi a
3
s e d e c i d e p o t r i v i t cu a n a f o r a u a d i n 1784 .

XXI.
începutul luï 1796-1798.

«Copie după apelaţia c e s ' a û d a t u . » I e n i p e r s e p l î n g e că în

1
Poate cronicarul, care e numit atunci dupS o demnitate, pe care de mult
timp n'o maï ocupa.
s
Războiul turco-german.
3
V. mat sus, n° x v . — La 3 August se redactează ordinul domnesc, iar
la 5 se dau ispravnicilor de Dîmboviţa instrucţit pentru cercetare. — La 2 6
Iulie se vorbeşte de locuitorii ce cosesc pe pămîntul mănăstirii. Ispravnicii
opresc ridicarea finului.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 243

h o t ă r n i c i a din u r m ă , a ispravnicilor, s'a ţinut s a m a n u m a i de

a luï P e t r e S t o l n i c u l . î n 1 7 9 4 încă se făcuse o plîngere c ă t r e
noul D o m n , A l e x a n d r u Moruzi. Se ascultă p a t r u marturî. Dar
C i o r a n , n e m u l ţ ă m i t , face a p e l la D i v a n şi o b ţ i n e a se strica
hotărîrea. Sînt totuşi «78 d e a n ï » de cînd mănăstirea are
acele p ă m î n t u r i . «Iar, p e n t r u un zapisu a luï p a t e r I a c o v u , ce
aii fost i g u m e n d u p ă v r e m i , c a r e îl arată dumnealui Clucer
C i o r a n u , cu c o p r i n d e r e a n u m a î a v e a m ă n ă s t i r e a v o e s ă c u m ­
p e r e m o ş i e , f i i n d c ă a c e l z a p i s u v e l e a t şi l u n ă n u a r e , cunoscut
e s t e că s'aû făcut în urma cumpărătoari, şi de atuncï n'au
mal cumpăratu mănăstirea nimic ; că, d e e r a făcut înnaintea
c u m p ă r ă t o r i , p u t e a cu p r o t i m i s i s s ă o fi l u a t de atunci.» Ie-
n i p e r p r o t e s t ă şi c o n t r a m ă s u r ă t o r i i d e « a s t ă v a r ă » a Vorni­
c u l u i G o l e s c u . « P e n t r u d a n i e , c e r e m ă n ă s t i r e a c a să s t ă p â n e a s c ă
chear aceiaş danie unde să află dată de doăo s u t e şi z e c e
1
a n ï , iar nu cu alte hotărnicii să scoată pă mănăstire din
v e c h e s t ă p â n i r e a c e l d a n i i , s ă ià s i l i ş t e a , livezile d ă f ă n u , şi
s ă d e a c r ă n g u şi l o c u fără n i c î u n v e n i t u , — c ă m o ş i i l e c ă n d u
s ă h o t â r â s c u , p a n ă n u s ă î n v o e s c cu l o c u r î d e o p o t r i v ă şi cu
priimirea t u t u l o r părţilor, nu p o a t e d e a s c o a t e unul p ă altul
d i n s t ă p â n i r e . » D e c î c e r e a s e f a c e c e r c e t a r e la D i v a n p e n t r u
«a să vedea năpăstuirea ce s'aû făcut mănăstiri în zilele
2
Mării Sale Muruz-Vodă» .

XXII.
Tîrgovişte, 1 ' " Iunie st. v. 1 7 9 7 .

D e la j u d e ţ u l D î m b o v i ţ a . «Enuper Franţişcan, economul

m ă n ă s t i r i i c a t o l i c e ş t î o t T ă r g o v i ş t e » , s ' a p l î n s lui V o d ă Ale­
x a n d r u I p s i l a n t i că s ' a d a t p r e a puţin bisericii la h o t ă r n i c i a
Şotîngăî, d e Vornicul R a d u Golescu. Menţionează măsurătoarea
d e supt Moruzi (August 1796), care, cu toată opunerea luï

1
V. mal sus, nota la n° X V .
* Domn pană în Septembre al anului 1 7 9 6 . Petiţia trebuie deci să fi fost re­
dactată supt succesorul luï Moruzi, Alexandru Ipsilanti, care domneşte pană
tn 1 7 9 7 . — Se menţionează şi hotărnicia din 1 7 8 4 (v. n° xv).
 REGISTRE DE SOCOTELI

C i o r a n , h o t ă r î s e în f a v o a r e a m ă n ă s t i r i i . — « T r e c u t în condica
judeţului. »

XXIII.

Bucureşti, 2 3 Octombre st. v. 1 7 9 7 .

MIACCTIW EO>KIK> iw Alexandru Ioan Ipsilant Voevod h

rccno^ap SEAIAH IÌ/UVICKOIÉ. F i i n d - c ă în oraşful] Domnii Mele
T ă r g o v i ş t e a , s u d . D ă m b o v i ţ a , d i n v e c h i m e D o m n i i şi o b l ă d u i -
t o r i î ţ ă r i i a c e ş t i i a a u d a t v o e şt s l o b o z e n i e la câţi din ritul
c a t o l i c i l o r s ă află l ă c u i n d u şi a d ă p o s t i n d u - s ă a c o l o cu d r e a p t ă
m u n c ă şi h r a n ă a n e g u ţ ă t o r i l o r d e ş ' a u f ă c u t u n l ă c a ş d e în­
c h i n ă c i u n e , c a r e s ' a u aflat şi s ă află s u p t protecsiia Domnii,
i a r nu s u p t a l t ă s t r e i n ă s t ă p â n i r e , şi p ă D o m n u l ţ ă r i i cunosc
d ă p r o t e c t o r î n t r u r u g ă c i u n i l e şi p o m e n i r i l e c e fac c ă t r e mi­
l o s t i v u l D u m n e z e u la s l u j b e l e l o r ; c a r e l ă c a ş , cu a c e a s t ă o r ă n -
duială fiindu supt a D o m n i i o c r o t i r e şi p r o t e c s i e , a u a v u t şi
c ă r ţ i d o m n e ş t i v e c h i cu o a r e ş c a r e m i l ă d o m n e a s c ă ; de care
c ă r ţ i , v i i n d u baraţii d e a c o l o cu smerenie şi plecăciune la
1
Domniia Mea, încă d i n c e i l a l t ă D o m n i e , şi, d u p ă c e n e - a m
pliroforisit D o m n i i a M e a întăiu d e această orănduială şi a m
1
v ă z u t î n ş i n e şi c ă r ţ i l e d o m n e ş t i ce au avut, ne-am milostivit
şi l e - a m î n n o i t milile c e aii a v u t , p e c a r e şi fraţii D o m n i d i n
u r m ă le-aii î n t ă r i t . D e c i şi a c u m , î n t r u a d o a D o m n i e a Dom­
nii M e l e , a r ă t ă n d u - s ă cu j a l b ă d e r u g ă c i u n e , c a s ă le înnoim
acest privileghiu, a m binevoit dă ne-am milostivit asupră-le,
pentru c a s ă fie r u g ă t o r i către milostivul Dumnezeu pentru
v i i a ţ a şi b u n ă s t a r e a D o m n i i Mele şi a fraţilor Domni din
u r m a noastră, oblăduitorT aï ţării, şi pentru îndestularea şi
fericirea acestui p ă m â n t , în c a r e trâesc şi să ocrotesc ; şi
le-am înnoit mila ce aû avut, ca să a i b ă a lua d e la ocniţa
ce este din josful] tărguluî Tărgoveştiî cincï-zecï bolovani
sare pe tot anul; pentru care să aibă a merge părinţiî bă-
r a ţ î la c ă m ă r a ş i î d e a c o l o , să-ş ià a c e a s t ă m i l ă d e s a r e , t o a t ă
p e d e p l i n , n e z m i n t i t , în t o ţ î a n i î . D e c a r e p o r u n c i m , cămăra-

1
De la 1 7 7 4 până la 1 7 8 2 .
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI

ş i l o r c e v e ţ i fi Ia a c e a s t ă o c n i ţ ă , întocmai să fiţi următorî,

c ă a ş a e s t e p o r u n c a D o m n i i M e l e . H hcaam ptiejc rocncwwH.
1797, O c t o m v r e 23. P e c e t e ; s e m n ă t u r ă cu chinovar.
C o n t r a s e m n e a z ă M a r e l e - L o g o f ă t şi s e a r a t ă c ă m ă s u r a s'a
luat «după cea veche».

XXIV.
Tîrgovişte, Septembre st. v. 1 7 9 9 .

«Pater Ainer, Franţişcan ot Tărgovişte, sud. Dămboviţa»,

se plînge Domnului contra «dumnei cocoana Zoiţa Cantaco-
zini,» c ă , în l i p s a lui la B u c u r e ş t i , p e n t r u p r o c e s u l c u C i o r a n ,
a c u m p ă r a t p ă m î n t d e la m e g i a ş î şi a f ă c u t moară, pe cînd
dreptul de a avea vad de moară e cuprins «în luminatful]
h r i s o v d e a n î 200, c e a r e m ă n ă s t i r e a » . D e a l t m i n t r e l e a , d u p ă
l e g e şi o b i c e i û , t r e b u i e , la f a c e r e a uneî m o r ì n o u ă , a s e în­
t r e b a v e c i n i î . C e r e o c e r c e t a r e d i n p a r t e a luî I o a n B ă l ă c e a n u ,
1
biv Vel Şătrar .

XXV.
Tîrgovişte, April st. v. 1 8 0 1 .

Petiţie c ă t r e D o m n a luî «Iuniper, p a t e r u franţişcan i T ă r ­

govişte». «Biserica catolicească are cătevaş grădini ce sănt
î n c h i s e şi s ă n t prin p r e g i u r u biserici.» Cere ca ele să fie
2
stînjenite. — O r d i n u l p e n t r u a c e a s t a se dă la 5 A p r i l .

XXVI.
Tîrgovişte, 1 0 April st. v. 1 8 0 1 .

R a p o r t al u n u î d e l e g a t d o m n e s c . D u p ă p l î n g e r e a l u î «pa­
ter Ienupere, baratul i Tărgovişte», contra luî Cioran, care

1
Petiţia e luată în samă la 2 6 Septembre, iar la 1 3 Novembre se dă de­
legaţia luî Bălăceanu. — în 1 8 0 1 apoî vedem pe «Pate Ienuper, baratu ot
Tărgovişte», petiţionînd pentru moară: Bălăceanu făcuse măsurătoarea de faţă
cu Panait Matraca, ginerele Zoiţiî, care pretextează pe urmă că nu e «deplin
vechil». Noul ordin domnesc pentru înfăţişare se dă la 3 Maiu.
2
La o dată necunoscută, «Ienuper Franţişcan i Tărgovişte» cere Domnu­
lui m a s ă pentru stînjeniî sporiţi la o nouă măsurătoare, după a luî Golescu.
246 R E G I S T R E D E SOCOTELI

păzia linia căutări pietrilor după hotărnicia Clucerului Co-

corăscu, a m e r s la Ş o t î n g a , u n d e a luat p a t r u m a r t u r i : «Ma­
rin Furnică, isprâvnicelul dumnealui Clucerului Cioranu i
D u ţ u , i s p r ă v n i c e l u l p a t e r u l u i » , şi d o î m o ş n e n i , p e cari între-
b î n d u - ï , a pus semne.

XXVII.

Tîrgovişte, Novembre 1 8 0 1 .

«Pater Iuniperus, ceconomus», se plînge Domnului de

«dumnei Mariia Zădăriceanca, că, avănd biserica catolicească
d i n B u c u r e ş t i n i ş t e v i i în d e a l u l T ă r g o v e ş t i , ce să numeşte
C o r n e t u l , în p o a l e l e vii, — o s e b i t d e n l i v e d e d e p o m i , a u m a i
avut loc cu mărăcini ; care, curăţindu-1, s'au deschis livedea
d e fân, d e o c o s e a p e n t r u t r e b u i n ţ a biserici; i a r , d u p ă v r e m e ,
sforăndu-să moşiia, săteni fiind a Mitropolii din Tărgovişte,
au căzut această livede pe partea Mitropolii şi, î n v o i n d u - s ă
cel d u p ă a t u n c e a i c o n o m al Baraţii c u M i t r o p o l i i a , aii r ă m a s
n u m i t a l i v e d e d e s e a m a Baraţii, şi s ă p l ă t e a s c ă d i j m a d e c a r u
r
d e făn p ° p (sic) zece.» P e u r m ă m o ş i a e d a t ă «în stăpîni-
rea» Zădăricencii. « A p o i , î n t r ' a c e s t e zile i n t ă m p l ă n d u - m ă la
n u m i t a viie, a f l ă n d u - m ă i p i s t a t a c e ş t i i v i i , m ' a m p o m e n i t cu
numita Zădăriceanca v i i n d c u Ţ i g a n i c e a v e a şi c u c a r ă , şi
n u n u m a i c ă în silnicie aii r ă d i c a t o c o p i t ă (sic) d i n p a t r u
p e n t r u d i j m a loc[u]lui şi, î n c ă , m ' a û şi n e c i n s t i t cu v o r b e n e -
t r e p n i c e , p u i n d Ţ i g a n i d e m ' a u t r a s d e p i e p t şi m ' a u î m b r â n ­
c i t , c u m şi o s l u g ă c e a v e a m cu m i n e m i a u bătut-o, precum
şi m ă r t u r i i a m l a a c e a s t a . » I s p r a v n i c i i a u c h e m a t - o să-şî d e a
samă, d a r ea «au dosit». « I a r la l e a t 89 a u l u a t cinci buţi
d e l a c r a m a n o a s t r ă fără ş t i r e a nimăruiu.» Se mai menţio­
nează un abus din 1798. Preotul cere un mumbaşir, pentru
1
cercetare .

1
La 5 Novembre, Domnul ordoni! să se aducă pirita cu de-a sila la u-
decată.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 247

XXVIII.
Tîrgovişte, 1 5 Novembre st. v. 1 8 0 1 .

R a p o r t al p o s t e l n i c u l u i T o m a , c ă r u i a i s e d ă d u s e , la 1 3 ,
m i s i u n e a d e a stînjeni, după cererea «Sfinţiei S a l e părintelui
Iiunuper, e g u m e n u biserici catoliceştî d e aicî din T ă r g o v i ş t e » ,
«trei locurî împrejura b i s e r i c i , ş t i u t e şi î n g r ă d i t e » , în p r e s e n t a
a «toţi vecini î m p r e j u r e n î » . S e v o r b e ş t e d e «acele trei gră­
dini a l e biserici c a t o l i c e ş t î . . . . ştiute din v e c h i m e » , d e veci­
nii l o r : b i s e r i c a B u z i n c a , « d r u m u l Baraţii» s a u « u l i ţ a Baraţii»,
«!ocu V ă c ă r e s c u l u î ; , «Sfeti N e c u l a e c e l v e c h i û » , « d r u m u l B u l -
dumeştilor». Grădina era «îngrădită, atăt cu z i d , c ă t şi c u
parmaci». — Măsurătoarea luì e confirmată de Domn la 1 6
ale l u n i î .

XXIX.

Tîrgovişte, Novembre st. v. 1 8 0 7 .

«Iuniperus D : » către caimacami. Menţionează certele p e n -

t r n Ş o t î n g a şi j u d e c a t a finală. S e c r e d e a astfel «izbrănitu d e
m o ş n e n i d e a c o l o a n u m a l c ă l c a h o t a r ă l e . A c u m , del [a] r ă z ­
vrătirile vremilor a c e s t o r a , s'au scosu unile din pietrile hota­
r u l u i şi m o ş n e n i s ' a u î n t i n s u , d e c a l c ă m o ş i i a m ă n ă s t i r i . » Cere
a s e p u n e p i e t r e l e l a l o c şi a se trage «şi c ă m i n u r i l e moş­
n e n i l o r , c e a u în m o ş i i a m ă n ă s t i r i , fiindcă d e n h o t ă r n i c i e în-
1
coaci s'au m a l î n t i n s u » .

XXX.
2 5 Novembre st. v. l 8 c 8 .

«Răd . . . ( ? ) Slugerul» dă unul necunoscut lămuriri asupra

felului c u m t r e b u i e s ă s e p o a r t e « p ă r i n t e l e b a r a t » în p r o c e s u l
ce a r e p e n t r u Şotînga.

1
Ordinul de cercetare se dă la 2 9 Novembre. Se mat adauge şi un ra­
port a! lui Iancu Ralet, Vel Logofăt (4 Decembre).
248 REGISTRE DE SOCOTELI

XXXI.

Şotînga, 8 Iunie st. v. 1 8 1 0 .

Z a p i s al l o c u i t o r i l o r d i n Ş o t î n g a c ă t r e «Sfinţia S a p ă r i n t e l e
Ioaniperi, egumenul mănăstirii catoliceştî ot Tîrgovişte». Avuse
proces «d'avalma» cu P o s t . C i o r a n şi cu m ă n ă s t i r e a ; a p o i s e
face alegere p r i n hotărnicie. Cu douăzeci şi p a t r u d e a n i în
u r m ă , p a r t e a u n d e li s e aflau c a s e l e , e r a a lui C i o r a n , apoT,
în u r m a u n u i p r o c e s , o c î ş t i g ă m ă n ă s t i r e a . C u C i o r a n s e fă­
c u s e î n v o i a l ă , p e n t r u c a ei s ă n u a j u n g ă c l ă c a ş î , s ă li r ă m î i e
c a s e l e «cu l o c u r i î n f u n d a t e » , în c a r e l o c u r i şi s u p t stăpînirea
cea nouă, urmează «a face vînzare de vin i rachiu». Dar
aceasta păgubeşte mănăstirea, precum i se aduc daune «şi
c u c ă l c a r e a c e f a c e m m o ş i i făr d e a a v e a v r e - u n folos d e clacă
d e la n o î (fiind d e t o a t e părţile î m p r e g i u r a ţ d e clăcaşii mă­
n ă s t i r i i ) » . P r e o ţ i i fac d e c î p r o c e s , «ca s ă n e s c o a t ă d i n t r ' a c e l e
l o c u r i şi s ă n e d e a p ă m î n t p e n t r u p ă m î n t l i n g ă m o ş i i a n o a s t r ă ,
ca să n e p ă r ă s i m d e vînzarea vinului şi a r a c h i u l u i şi să nu
pricinuim nici cu altele p a g u b ă » . Li se arată la D i v a n «că
c e r e r e a Sfinţii S a l e p ă r i n t e l u i i g u m e n u l u ï e s t e d r e a p t ă şi d u p ă
o b i c e i u l p ă m î n t u l u î » , şi s e s t a b i l e ş t e o î m p ă c a r e . M o ş n e n i i îşi
p ă s t r e a z ă l o c u r i l e impietrite, dar «vînzarea vinului şi a ra­
chiului s ă fie n u m a i a mănăstirii». în cas contrar, el v o r
d a t o r i o d e s p ă g u b i r e şi o gloabă. «Iar rachiul ce obicînuim
toamna de îl facem din p r u n e sau din alte poame p e la
c a s e l e n o a s t r e , s ă n u fim n i c i d e a c u m î n n a i n t e p o p r i t a face,
ci, făcîndu-1, să-1 şi v i n d e m cu r ă d i c a t a , o r i la s t ă p î n u l moşii
s a u o r i u n d e v o m g ă s i p r e ţ m a l b u n , făr d e a fi v o l n i c i să-1
ţinem la casele noastre şi să-1 v i n d e m printr'ascuns întru
vreme îndelungată; circiumă de vom voi şi n o î să facem,
a v e m v o e să facem p e moşiia n o a s t r ă , d e p a r t e de satul mă­
n ă s t i r i i , în capul funii m o ş i i n o a s t r e , la d r u m u l cel m a r e , a
n u s ă d a z ă t i c n i r e şi p a g u b ă m ă n ă s t i r i i ; c u m şi p ă d u r e a mă­
n ă s t i r i i c e a p ă z i t ă i a r â ş s ă n u î n d r ă z n i m făr d e v o e şi s l o b o ­
zenie a tăia măcar un lemn, iar, prinzîndu-se vre unul făcînd
s t r i c ă c i u n e , s ă p l ă t e a s c ă p a g u b a şi s ă s ă şi p e d e p s e a s c ă , cum
şi c l ă c a ş i m ă n ă s t i r i i s ă n u fie s l o b o z i a face p e m o ş i i a n o a s t r ă
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 249'

c î t u ş d e p u ţ i n ă s t r i c ă c i u n e , nici la p ă d u r e , n i c i la a l t e l e , afară
din păşunea vitelor, care nu să poate p o p r i n i c i d e la o
p a r t e , n i c i d e la a l t a . . . D e la v a r n i ţ i l e c e le a v e m p e moşiia
mănăstirii n e l e g ă m ca, d e fieşte care g r o a p ă ce v o m scoate
v a r , să d ă m c i t e t r e i z e c i o c â v a r în t o a t ă v r e m e a (după ce­
r e r e a Sfinţii S a l e ) . » S e m n e a z ă : «Marin din neamul Epureşti-
lor», «Stanciu Balicescul» şi d o î «Pipoeştî».

XXXII.
Rîmnic, i_ţ Maiu st. v. 1 8 1 1 .

« R a d u B u d u r , b o i a n g i u » , d ă adeverinţa «părintelui Vasilie,

egumenu Franţişcanilor de aicea din R ă m n i c » , c a r e i-a dat
l o c p e n t r u a face o p r ă v ă l i e . «Adam doh., martor. Matei Po-
povicî, martor.»

XXXIII.
1812.

Inscripţia de la B â r â ţ i a din B u c u r e ş t i , de-asupra uşii de

i n t r a r e d i n s t ì n g a , în interior:
«Erecta in honorem Nativitatis gloriosae beatae Mariae
semper Virginis anno 1 8 1 2 . S u b Praefectura Ambrosii Babich.
E x s t r u c t a a p a t r i b u s franciscanis provinciae B u l g a r i a e , a n n o
Domini 1666.
Ingenti exorto anno 1 8 0 4 , d i e 28 a u g u s t i , i n c e n d i o , redac-
t o q u e in c i n e r e s conventu, sequenti reaedificatus anno, sub
praefectura Reverendi patris Ambrosii Babich.»

XXXIV.
Bucureşti, liù Iulie st. v. 1 8 1 8 .

« A m b r o z i e B a b i c , i g u m e n u l Baraţii d e a i c î d i n ^ B u c u r e ş t î » ,
dă un sinet p e n t r u 2.000 d e leî, împrumutaţi «cu dobândă
p ă l u n ă la p u n g ă c â t e t a l e r i cincî şi cu s o r o c d ă c i n c î l u n î » .
Jos s e m n e a z ă : «Pater Ambrosius Babick, g v a r d i a n u s et pa-
1
rochiae administrator, manu propria» .

Dobînzile se plătesc pană la 1 8 2 1 .

250 R E G I S T R E D E SOCOTELI

XXXV.
Rîmnic, 2 0 Februar st. v. 1 8 r g .

Z a p i s al u n e i a n u m e B a l a ş a c ă t r e «Sfinţia S a p ă r i n t e l e Va-
s i l e L o d o r m a n , e g u m e n u l sfintei mănăstiri Franţişcanilor dă
a i c i d i n R â m n i c » , p e n t r u u n l o c «la p o a r t a Orezului».

XXXVI.
1
_Cjojjlea , io Novembre 1 8 2 3 .

« Avvertimenti necessarj per i padri missionarj di Bulgaria.

E s t a t o s e m p r e a c u o r e ai d u e v i c a r j di N i c o p o l i e V a l l a c h i a
m e t t e r e u n q u a l c h e o r d i n e a d a l c u n i i n c o n v e n i e n t i o c c o r s i nelle
due medesime diocesi, t a n t o per q u e l l o r i g u a r d a il b e n del
popolo, quanto quello de' missionarj ; ma, siccome per tre
anni, t a n t o l'una c h e l'altra s o n o state in sollevazione, così
m a i è s t a t o p e r m e s s o ai m e d e s i m i v i c a r j u n i r s i i n s i e m e e d i
p r o p o s i t o c o m b i n a r e quello c h e più e s p e d i e n t e sarebbe stato
al fine p r e m e d i t a t o ; o r a p e r ò c h e si v e d o n o le c o s e p r e n d e r e
u n a p i e g a p i ù m i t e e pacifica, h a n n o p r o c u r a t o i n d a g a r e l ' o r i g i n e
d e i s u d e t t i i n c o n v e n i e n t i , il q u a l e t u t t o s ' a g g i r a n e l n o n esser
c o n f o r m i t à d ' o r d i n e nei p u b b l i c i e s e r c i z j d i d e v o z i o n e . L'altro
i n c o n v e n i e n t e si è c h e i m i s s i o n a r j n o n s o n o u n i f o r m i n e l v e s -
tire: chi v e s t e alla g r e c a , c h i alla t u r c a , c h i alla l a t i n a ; chi
p o r t a la b a r b a , chi i soli m u s t a c c i , e t c . Che perciò, volendo
r e m e d i a r e , p e r q u a n t o l e c i r c o s t a n z e lo p e r m e t t o n o , a questi
e d altri piccioli i n c o n v e n i e n t i , i quali s o n c o m m u n i in Val-
2
l a c h i a , nel v i l l a g g i o b u l g a r o , i d u e vicarj d i c o m m u n consenso
h a n n o stabilito q u a n t o siegue, p r e g a n d o la S a g r a Congrega-
zione,» etc.

Privesc măsurile p e Bulgari. S e v o r b e ş t e d e datina răpirii,

fiind p u ţ i n e fete şi p ă r i n ţ i i mâritîndu-Ie târziu, pentru a fi
a j u t a ţ i d e ele la l u c r u l c î m p u l u î ; d e « l ' a l t r o [ c o s t u m e ] c h i a m a t o
fuga». S e citează «quel c a t t e c h i s m o che già o g n u n o possiede

1
Aici a fost pană foarts târziu reşedinţa munteană a episcopului de Ni-
copol, administratorul «Valachiel».
2
Adecă Cioplea.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 251

a memoria, composto dalla felice memoria di Monsignore

D o v a n l i a , c o m e lo stesso osserveranno nelle orazioni e can­
zoni dal m e d e s i m o c o m p o s t e ed introdotte». Se adoptă îm­
b r ă c ă m i n t e a grecească, a n t e r i u , s c u r t e i c ă , ş u b ă , c a l p a c s a û fes.
Se făgădueşte «un' altro n o s t r o scritto, di m a g g i o r v o l u m e » . —
Semnează: «Luigi Bonauguri, vicario g e n e r a l e di Bulgaria;
G i u s e p p e Maria Molajoni, missionario di Bulgaria e vicario-
g e n e r a l e di V a l l a c h i a » .

XXXVII.
Bucureşti, I'" Maiu st. v. 1 8 2 5 .

L i s t ă g r e c e a s c ă a p o s e s i i l o r „arco TÒ ;XSTO-/Î] TOO

,
T7]pŢo[jsa rio!>
zffi dqiaç ÈxxXrjOÎaç tifi H a f / a t Ç ^ a ç " . S e m n a t ă de Babick. Se
î n ş i r ă : o c a s ă cu p a t r u o d ă i j o s , p i v n i ţ ă , b e c i û , e t c .

XXXVIII.
Rîmnic, Maiû 1 8 2 5 .

«Părintele Iosif Bordiiacul, igumenul Baraţii din oraşu

Râmnicul, sud Vilcea», arată Domnului că la 14 Maiu 1 8 1 1
«un Ilie H a n g i u l » cere «un l o c al sfintei mănăstiri noastri
F r a n ţ i ş c a n i d e aici, d i n o r a ş u l R i m n i c u l u î , c a sâ-ş facă o p r ă ­
vălie cu o d a e » , pe care o va stăpîni şese anî, pentru a-şi
s c o a t e c h e l t u i e l i l e . A p o T , « d e v a v o i s ă o m a î ţii, s ă aibă a
p l ă t i c h i r i e c a şi c e i l a l ţ i n e g u s t o r i v e c i n i , ce ţin prăvălii cu
chirie, de ale mănăstirii ; însă, d e să v a p u r t a b i n e , să a i b ă
p r o t i m i s i s , iar, d e n u , s ă punem noî p e cine v o m v o n . El
r a m i n e d e c i c h i r i a ş « p î n ă în v r e m e a r ă z v r ă t i r i ; a p o ï a l ă s a t - o ,
şi a u fugit cu zavera.» î n loc s e aşază «un O b r a t S î r b u l . . .
E s t e l e g ă t u r ă şi p o p r i t d e a n u v i n d e n i m i n î v i n , din cîţ şed
cu c h i r i e p r i n p r ă v ă l i i l e n o a s t r e , fată n u m a i circiuma mănăs­
tirii.» E x e m p l u l r ă u al luî O b r a t e u r m a t d e alţi c h i r i a ş i , c a r i
«şi a u p u s â r ă şi a c e i a s ă v î n z ă » . D e c i , d u p ă «obiceiul ce d i n
v e c h i m e a l-au a v u t m ă n ă s t i r e a », sint s c o ş i cu t o ţ i i , şi în l o c
se stabileşte « o m u l n o s t r u » . S i n g u r O b r a t refusa s ă p l e c e , şi
d o b î n d e ş t e s p r i j i n d e la ispravnici'. «Eu socotesc, prea-lumi-
252 R E G I S T R E DE SOCOTELI

n a t e D o a m n e , că nici un chiriaş nu are p r o t i m i s cînd stăpînul

nu-1 v a î n g ă d u i , c ă c i e u v r e u n d e o s i b i t contract nu am cu
1
numitu . »

XXXIX.
Iaşi, 1 2 Iunie 1 8 2 7 .

C o n s u l t a ţ i e a luì « I o s e p h M a r i a Adami, iurisconsultus ro-

2
manus ».

XL.
Bucureşti, 1 3 Iunie st. v . 1 8 3 0 .

Se închiriază, d e Babick, « p r ă v â l i i a sfintei mănăstiri, câr­

c i u m a cu p i v n i ţ a e l » , cu v o i e a d e s c ă r c a b u ţ i l e in c u r t e a m ă ­
n ă s t i r i i , c a r e v a face « m e r e m e t u din pricina cutremurului...
Ş i , o r i c î n d u să v a face p o d u l d e p i i a t r ă , s ă fie cu c h e l t u i a l a
sfintei m ă n ă s t i r i , însă prăvăliia să aibă a o scuti mănăstirea
d e t o a t e d ă r i l e , c î t u şi d e c ă m ă n â r i t u şi f u m ă r i t u , după cum
s ' a û s c u t i t u şi p î n ă acum.»

XLI.

Bucureşti', 4 Februar st. v. — April 1 8 3 2 .

I. 4 F e b r u a r s t . v. S e c r e t a r i a t u l de Stat muntean către

consulatul Rusiei, însărcinat provisoriu cu grija intereselor
austriace, — pentru «la p l a i n t e p o r t é e par le père R. Am-
brosius Babich, relative à un e m p l a c e m e n t sis à Crajova»,
l o c p e care-1 c o n s i d e r a u o r ă ş e n i i c a al lor. Nu ştie nimeni
«l'époque où ces murailles en ruines furent élevées, ni par
qui ; on pourrait pourtant penser qu'elles furent élevées
d u r a n t la d o m i n a t i o n a u t r i c h i e n n e d a n s la P e t i t e - V a l a c h i e et,
e n l e s e x a m i n a n t a t t e n t i v e m e n t , o n a u r a i t t o u t lieu d e c r o i r e

1
Cercetarea se ordonS de Domn la 3 0 Maiii 1 8 2 5 . Pe-dosul documen­
tului e visa luï Hakenau.
2
Pentru Adami, v . Hurmuzaki, X, p. 4 1 4 . — La 1 8 3 0 ( 2 3 Sept. st. v.),
Iordachi Oteteleşanu măsură «cu stînjinul lut Şărban-Vodă partea de spre
Apus a caselor dumnealui doftorului Ferar, în lung, pe din lăuntru . . . . apoi
şi în lat».
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 253

qu'elles sont telles qu'elles sortirent des mains des ouvriers,

c'est à-dire qu'elles n ' o n t jamais été achevées». Locul, privit
« c o m m e libre et sans maître, a été occupé par des Bohé­
miens des différens propriétaires, sans aucune rétribution ;
ils o n t m ê m e d é c l a r é [les a n c i e n s d e la ville] que ces mu­
railles a u r a i e n t été destinées au tems des guerres et des
troubles à servir d e magasins, d'écuries et d ' a u t r e s , p e r s o n n e
ne se r a p p e l a n t q u e cet e m p l a c e m e n t ait jamais eu des pri­
v i l è g e s ou d e s d r o i t s . A l ' h e u r e q u ' i l e s t , il s e t r o u v e s u r c e
terrain des masures d e Bohémiens et des boutiques de ma­
réchaux ferrans».— Semnat Ştirbei.
2 . Ofisul l u i C h i s e l e v c ă t r e consulat (8 A p r i i st. v.). A
luat cunoştinţă de cererea lui Babick, transmisă prin nota
din i8 Mart, «relativement à la d e m a n d e de pouvoir con­
s t r u i r e u n e c h a p e l l e d a n s le c i m e t i è r e c a t h o l i q u e » . M ă s u r a de
a î n g r o p a morţii afară din oraş, prevăzută în noul Regula­
m e n t , c o m u n i c a t ă şi p a r o c h u l u i , se o p u n e la c l ă d i r e a capelei
«sur l ' e m p l a c e m e n t actuellement destiné à la sépulture des
c a t h o l i q u e s ».
3. Ofisul lui Ştirbei către consulat, «l'église catholique
é t a n t p l a c é e s o u s la p r o t e c t i o n d e l ' A g e n c e I. Autrichienne
et p r o v i s o i r e m e n t s o u s celle du consulat général de Russie»
(5 A p r i i st. v.). A n e x e a z ă u n r a p o r t c ă t r e C h i s e l e v al C o n s i ­
liului a d m i n i s t r a t i v m u n t e a n «relativement à la requête du
r é v é r e n d p è r e B a b i c h , c u r é d e la s u s d i t e é g l i s e , e t s'empresse
d e p o r t e r à la c o n n a i s s a n c e d u c o n s u l a t q u e , si la s o u s c r i p t i o n
v e n a i t à s'ouvrir, le gouvernement souscrirait lui-même p o u r
d e u x mille p i a s t r e s e t a d r e s s e r a i t d e s i n v i t a t i o n s à t o u s les s u j e t s
v a l a q u e s s u i v a n t le r i t e c a t h o l i q u e p o u r l e s e n g a g e r à s o u s c r i r e
chacun selon ce q u e ses moyens pourraient lui p e r m e t t r e » .
4. L a 12 April st. v. consulatul trimete lui Babich cele
trei acte de mai sus.

XLII.
Roma, 2 8 August 1 8 3 2 ,

Propaganda către «Monsignor Giuseppe Maria Molajoni,

v e s c o v o di Nicopoli, Bukarest». «La partenza dei cattolici
'254 REGISTRE DE SOCOTELI

b u l g a r i d a l v i l l a g g i o d i C i o p p l e , a v v e n u t a il p r i m o d e l l o s c o r s o
1
l u g l i o , in n u m e r o d i 55 c a s e , b e n c o m p r e n d o e s s e r e riuscita
a V . S. di s o r p r e s a insieme e r a m m a r i c o , non potendo più
E l l a d i m o r a r e in u n l u o g o p r i v o di cattolici. In seguito di
q u e s t a e m i g r a z i o n e mi p a r t e c i p a di a v e r c o n t r a t t a t o e com-
p r a t o a l t r o l o c a l e p e r fissare la r e s i d e n z a in B u k a r e s t , o b b l i g a n -
d o s i di p a g a r e la s o m m a d i s c u d i 2 . 0 0 0 sulla fiducia c h e la
S a g r a Congregazione se ne caricherebbe. Con dispiacere però
d e b b o n o t i f i c a r l e c h e gli E m m i p a d r i n o n h a n p o t u t o a p p r o v a r e
e h ' Ella, senza previa istruzione e facoltà, si autorizzi di
far s p e s e s t r a o r d i n a r i e e d e s o r b i t a n t i , in un tempo partico-
l a r m e n t e , in c u i le finanze dell' e r a r i o di Propaganda, per
le calamitose vicende, sono sì esauste che appena si può
s u p p l i r e alle indispensabili e più u r g e n t i giornaliere o c c o r r e n z e .
Potrà quindi Ella appigliarsi ad altro partito e colla vendita
d e l l ' a n t i c a r e s i d e n z a , o in a l t r o m o d o , soddisfare alla con-
t r a t t a o b b l i g a z i o n e , c h e la S a g r a C o n g r e g a z i o n e n o n p u ò a s -
s o l u t a m e n t e p r e n d e r e a s u o c a r i c o . N o n m a n c h e r à p e r a l t r o di
ajutarla colle e l e m o s i n e di m e s s e , tosto che se ne avranno.»

XLIII.

1833-5- i

Corespondenţă între provincialul din Deva şi parochul ţ

(gardian) din Rîmnic, E m e r i c K l e m p a y (Klempais). •
1. D e v a , 2 N o v e m b r e 1833. Provincialul către Klempay.
«Illustrissimus d o m i n u s episcopus nicopolitanus et p a t e r A m -
brosius, quibus, 22a eiusdem horsum pervenientibus et ab-
h i n c 29a ad Valachiam redeuntibus, Hatzegium comitivam,
una cum patre Floriano, dare debui.. . Klempais,.. . qui
votum obedientiae una mecum aliquando Rimnikii degente
nuncupavit.» D e s c r i s e s e lui M e t t e r n i c h , d u p ă c e r e r e , « o m n i u m
confratrum v a l a c h a n o r u m q u a l i t a t e s , c h a r a c t e r e s e t in a g e n d i s
negotiis spiritualibus activitatem».

1
Poate fusese reclamaţi de Turcî, cari vedeau în eî emigraţî din 1 8 3 0
v. Iorga, Acte fi fragmente, II, p. 7 3 0 ) .
 DOCUMENTE P K I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 255

2. D e v a , 16 F e b r u a r 1834. Provincialul către un membru

al Misiunii muntene. Provincialul, Gabriel Gyurma, fusese
g a r d i a n la T î r g o v i ş t e . Această parochie fusese s u p u s ă două­
zeci şi d o i d e a n i c e l e î d i n Bucureşti.
3. B u c u r e ş t i , 23 Iulie 1834. Raport al luî «Ambrosius
Bogdânfi, praesidens et parochiae administrator».
4. D e v a , 2 7 N o v e m b r e 1 8 3 4 . F l o r i a n D ò r r e c ă t r e K l e m p a y .
«P. Kristof v o n V i n g a n a c h B u k a r e s t a l s concionator dispo­
ni e r e t . »
5. D e v a , 15 Februar 1835. Gyurma către Klempay. Nu
înţelege cum «sana mente» a putut a r e n d a pe n o u ă anî pre-
sidentuluî tribunalului local veniturile T î r g o v i ş t e î ; e decis a
se adresa, pentru a se sfărîma contractul, la « r e g e » şi l a
1
Domn .
6. « A d m o d u m r e v e r e n d o p a t r i m a g i s t r o Proli B u k u r e s t i n o ,
a
die 21a ianuarii, 2 februarii 1835 de Tergovisto relatio. »
7. D e v a , IO A p r i i 1835. Gyurma s e r i e l u ì K l e m p a y că a r
fi c o n s i m ţ i t la c o n t r a c t d a c ă t e r m i n u l a r fi fost d e trei anî.
S e c e r u s e i n t e r v e n ţ i a luî I g n a z G o t t w a l d , starostele austriac
din Tîrgovişte.
8. D e v a , 10 Maiu 1835. Provincialul către Klempay. îî
a n u n ţ ă n u m i r e a lui C r i s t o f o r Magyar ca «socius presbyter»,
«conventus vicarius», «concionator» şi «docens» la Rîmnic.
C e r e iar a s e s c u r t a l a t r e i a n î t e r m e n u l c o n t r a c t u l u i . «Cete-
r u m in s e q u e l a m r e m o n s t r a t i o n i s p a t r i s missionarii Ludovici
B o d o r , m i h i r e l a t u m fuit q u o d R . D . V e s t r a , o c c a s i o n e suae
in C r a j o v a commorationis, ecclesiam ibidem non frequenta-
v e r i t , in Q u a d r a g e s i m a c a r n e s manducaverit, apud seculares
in h o s p i t i o existendo, pro pecunia cum iisdem cartipholiis
l u s e r i t e t fors n e c b r e v i a r i u m s e c u m habuerit.»
9. R î m n i c , 2 6 I u l i e 1 8 3 6 . K l e m p a y c ă t r e p r o v i n c i a l . ì n C a p i ­
tolul din 1 8 3 3 T î r g o v i ş t e a , deslipită d e B u c u r e ş t i , fusese supusă
2
Rîmniculuî. Merge pentru a o r d o n a r e p a r a ţ i i : află o ruină .

1
Se menţionează' şi răposatul Babick. Despre el se spune în altă scrisoare
că avea autoritate, în adevăr, dar era bătrîn şi slab.
2
Poate din aceste timpuri de ruină să fie următoarea nedatată (însemnare
de lucruri ce sănt stricate din coprinsurile Baraţii ot Tărgovişte, i la viile
256 R E G I S T R E D E SOCOTELI

S f ă t u i n d u - s e c u A g e n t u l şi « p l u r e s t e r g o v e s t i e n s e s m e r c a t o r e s » ,
încheie contractul cu p r e s i d e n t u l t r i b u n a l u l u i local, I o a n To-
lea, care-şî iea îndatorirea de a aduce în acel t i m p toate
în b u n ă stare.
a
10. Petiţie, din 1837, «părintelui Amvrosilie, gvardianul
Baraţii d i n Bucureşti, vechilu mînăstiri catoliceştî». Arată
cum s'a încheiat de «egumenul catolicesc, părintele Emeric
Clempais», contractul din I a n u a r 1835, pe care nu-1 a d m i t e
« p ă r i n t e l e p r o v i n ţ i a l , d e la c a r e s p â n z u r ă orânduirea igume-
nilor c a t o l i c e ş t î d ă aice din p r i n ţ i p a t » .
11. Tribunalul din D î m b o v i ţ a citează la 10 D e c e m b r e st.
v. 1 8 3 7 p e «pârintele Emerih Clempai, egumenu catolicescu
şi s e c r i t a r al p r o v i n ţ i i » , în p r o c e s u l c u I a n a c h e Tolea.
12. Tîrgovişte, 1 1 F e b r u a r st. v. 1 8 3 8 . Citaţie de la t r i ­
bunalul de Dîmboviţa către K l e m p a y pentru procesul dintre
«părintele Amvrosilie, gvardianul Bărâţiei din Bucureşti, ve­
c h i l u l m ă n ă s t i r i c a t o l i c e ş t î » , şi I a n a c h e Tolea.

amăndoao, de cănd o ţine în arenda Sfinţiia Sa părintele Hrisantu, cum în

jos srl arată anume (?) :
Gardul curţii celeî mart este peste tot dărăpănat şi gardul gradinit ase­
menea, încăt peste jumătate trebue făcute de iznoava, iar ceiaialta parte me-
remetisita.
Curtea biserici, gardul despre dumnealui (?) Cioran, nu este de loc.
La spital, ulucile din faţa uliţiî nu sănt de loc, cum şi doao uş, una al
casi şi una al pivniţil.
Toata podoaba de flori al grădinii celi mart s'aû răpus, şi prin gradina
umbla vitele.
Bot patru şi carul nu sănt.
La viia din Cornet gardul de la porta şi pana la viia lut Filip nu este
de loc, cum şi gardul din casa ce este cea vierul (sic)...
La viia din Valea Sasului, despre pogotm lui Dombrava, lipseşte gardul ;
rachieriia ce au fostu, nu este; o suma de pruni roditori s'aîi tăiat de părin­
tele Hrisantu, şi au făcut rachiu, — cum şi un nuc şi un măr domnescu din
gradina curţii biserici, ce, tăîndu-1, aii făcut ce i-au tot trebuit la moara lui
Caname, ce o ţine în arendă.
La amăndoao pogonele ce să lucrează în bani, în asti trei ani, haragï,
butaş şi gonoiU nu au văzut.>
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 257

XLIV.
1
Bucureşti, i " Iulie st. v. 1 8 3 3 .

Secretariul de S t a t G h . Bibescu către A g e n ţ i e . L a 3 Iulie

s t . n. i s e s c r i s e s e , a n e x î n d u s e «une requête du R. P. Babic,
s o l l i c i t a n t la f a v e u r de pouvoir continuer, sur les anciens
f o n d e m e n t s , la r e c o n s t r u c t i o n d ' u n m u r d é p e n d a n t de l'église
c a t h o l i q u e , v u q u ' e n r e c u l a n t le m u r d e 4 palmes, on s'ex­
p o s a i t à l a i s s e r le c h œ u r d e l ' é g l i s e e n d e h o r s de l'enceinte
de l'établissement, et m ê m e des t o m b e s où r e p o s e n t les os­
sements des catholiques décédés». Cu t o a t e că r e t r a g e r e a e
i m p u s ă t u t u r o r prin lege, p e n t r u a se lărgi stradele şi c ă i
s e s u p u n şi b i s e r i c i l e ortodoxe, se tolerează ca aicî ea să
s e facă n u m a i p e n t r u d o u ă palme şi j u m ă t a t e . «L'architecte
Martel a reçu o r d r e d'aller, p o u r le s u r p l u s , s ' e n t e n d r e avec
le R . p è r e B a b i c , p o u r la r e p r i s e d e s t r a v a u x interrompus.»

XLV.
Rîmnic, 1 8 Decembre st. v. 1 8 3 3 .

P r o c e s între «paterul Florian, igumenu mănăstiri Franţiş-

c a n i l o r d e aici d i n R â m n i c » şi « D u m i t r a c h e B r a ş o v e a n u , tot
de aicî».
S e p r e s i n t ă o listă d e a c t e , şi a n u m e :
«Leat 7212 [1704], Avgust 20... Zapis a luî Radu şi
cu b r a t D i m a luì A l g a m (?), pentru o c a s ă cu p i v n i ţ ă şi si­
l i ş t e a eï, c e au v î n d u t - o p r e o ţ i l o r Baraţii în t a l e r i d o i s p r e z e c e ,
b a n î şaizăcf, cu s e m n e d i n h o t a r ă l e silişti pă lîngă . . . unchi
s ă u şi p a n ă l â n g ă Stana Iglătoaia ; în care loc este acum
t e m e l i i a b i s e r i c i B a r a ţ i i . » — A c t d i n 28 N o v . 1 7 1 5 . — A c t u l d e
s u p t n" v . — A c t d i n 2 0 M a r t 1 7 1 8 al l u i « A n t o n i e băratu».—
Z a p i s ; 24 M a r t 1 7 1 8 . — V î n z a r e d e loc, 1 7 3 7 . — « 1 7 4 0 , D e -
chemvre 1 5 . . .O carte dă danii a luî Antonie Maşteleri
p e n t r u o c a s ă şi o g r o a p ă cu v a r , c e le-aii d a t biserici Ba­
raţii s p r e p o m e n i r e . » — " 1 7 5 7 • • • O c a r t e , în c o p i e , a p r e o -
sfinţitulul episcop Rimnicul chir D a m a s c h i n , pentru o casă
cu pivniţa, ce aii fost început-o episcopul chir A n t h i m pă

62174. Voi. 1. 17
 liKGISTRK DE SOCOTELI

locul B a r a ţ i i şi aii d ă r u i t - o . » — « I / 5 9 • • • O carte a preaos-

finţituluî e p i s c o p R î m n i c u l u î chir G n g o r e p e n t r u o pivniţă d ă
p i a t r a a sfinţi e p i s c o p i i , ce au dat-o schimb Baraţii pentru
alt loc în p o t r i v ă . » — A c t din 7 2 7 1 (1762-3) p e n t r u u n loc
cumpărat de «preoţii Baraţii». — C u m p ă r ă t u r ă din 1772. —
ITotărîre j u d e c ă t o r e a s c ă din 27 A u g u s t 1779.

XLVI.

Rîmnic, 1 0 August st. v. 1 8 3 4 .

«Prigonire de judecată» pentru « u n c o d r u d e l o c d i n uliţa

târgului oraşului Rămnicu din Vălcea», în c a r e s e amestecă
«mănăstirea baraţilor Franţişcanî», prin «Hemeric, egumen
Franţişcanilor d e la a c e a s t ă m ă n ă s t i r e » . S e m n e a z ă şi «Şfab,
kk. A g h e n ţ i i starostea».

XLVII.
Craiova, 2 0 August 1 S 3 7 - 1 5 Maiu 1 8 3 9 . ^
1
1
A c t e r e l a t i v e l a r e v e n d i c a r e a l o c u l u i v e c h i i biserici catolice j
din Craiova. '
1 . M e m o r i u c ă t r e t r i b u n a l u l d i n C r a i o v a al l u i « L u d o v i c u s j
J i ^ o d o r , m i s s i o n a r i u s a p o s t o l i c u s e t p a r o c h u s » (20 A u g u s t 1 8 3 7 ) . i
« E s t o m n i b u s n o t u m q u o d h i c C r a i o v a e fuerit e c c l e s i a c a t h o l i c a '
q u a e a n n o 1 7 2 0 , p o s t p a c e m inter C a e s a r e m et P o r t a m Ottomani-
0
c a m in P a s s a r o v i c h a n n o 1 7 1 7 f a c t a m , f u n d a t a in l o c o pecunia
empto, uti hic a d n e x a e litterae emptionis s u b litteris a et ,
1
b liquide demonstrant .
H a e c ecclesia (cuius m u r i a d h u c alte s t a n t et nominantur
muri ecclesiae catholicae) est aedificata a n n o 1 7 3 4 , uti a d n e x a
inscripţio lapidis fundamentalis monstrat, fuit in flore et m u l t i s
s a c e r d o t i b u s o r n a t a et n o m i n a b a t u r e c c l e s i a collegiata secun-
dum Caesareum decretum anni 1734 usque ad annum 1766,
q u a n d o e c c l e s i a et m a x i m a p a r s c i v i t a t i s fuit p e r T u r c a s c o m ­
busta*, r e g e b a t u r q u e postea tantum ab uno sacerdote usque

1
Lipsesc.
' Probabil 1 7 6 9 .
 DOCUMENTI: PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI • 25!»

a d arniuin 1782, quando sacerdos propter continuas irrup-

t i o n e s T u r c o r u m s u b t r a x i t se R i m n i c i u m , unde veniebat Cra-
i o v a m o m n i m e n s e t e r , q u a t e r vel q u o t i e s n é c e s s i t a s optabat,
suas functiones finiendi causa.
H o c t e m p o r e , hoc est anno 1 7 8 1 , aedificavit sibi domum
cum scitu et licenţia s a c e r d o t i s et C a e s a r e a e S t a r o s t i a e pênes
t u r r i m e c c l e s i a e , in p a r t e o r i e n t a l i , Radu Olariu, et solvebat
p r o l o c o (ut h i c m o r i s e s t ) m e d i a n i o c a m c e r a e , s e d , s u b l a t u s
peste anno 1794, mansit d o m u s vacua usque a d a n n u m 1 S 0 1 ,
q u a n d o i n c e p i t in h a c d o m o h a b i t a r e M a r i n , s e r v u s dominae
Kornicianae ; hic nollebat solvere consultum a n n u u m censum,
dicendo quod emisset locum a supra nominato R a d u Olariu,
sed, adveniente pâtre H o n o r a t o Craiovam anno 1 8 0 4 , qui h o c
m a n d a t o fuerat missus ut tegat muros ecclesiae et sedificet
domum p r o sacerdote, citavit n o m i n a t u m Marin c o r a m inclyta
k a i m a k a m i a , u b i e v i d e n t e r c o m p r o b a t u m e s t q u o d o m n i a illius
dicta tantum ficticia e s s e n t et novisse R a d u Olariu minime ;
q u a r e c o n d e m n a t u s fuit, vel e x i r e a d o r n o , vel s o l v e r e censum
annuum; quem etiam solvit u s q u e ad annum 1806; hoc est
usque ad adventum Russorum. Pater Honoratus habitavit in-
teria a p u d d o m i n u m starost austriacum, comparando neces­
saria materialia ut possit tegere m u r o s et aedificare domum,
sed anno 1806, ante adventum Russorum, e contagiosa in­
firmitate m o r t u u s . A l i a d o m u s e r a t in i a n u a e c c l e s i a e , versus
p l ă t e a m , in q u a habitabat sacerdos ; incepit habitari a Ste-
p h a n o Pitariu, iterum e x p e r m i s s i o n e s a c e r d o t i s e t scitu sta­
rostiae austriacae, a n n o 1 7 8 2 , et solvit c e n s u m a n n u u m , m e d i a m
ocam cerae; sed, et iste mortuus peste anno 1796, mansit
domus vacua usque ad annum 1802, quando i n c e p i t in illa
habitare Stan auriga domini boieronis Breiloi solvitque con-
sultum annuum censum, mediam ocam cerae, usque ad annum
1 8 0 6 ; hoc est usque a d adventum Russorum.

Ab omnibus Craiovae habitantibus, patriae filiis e t alieni-

genis, scitur et u n o ore c a n t a t u r t e s t a t u r q u e q u o d nostri ca-
tholici s e m p e r penes R u i n a m habuerint c a e m e t e r i u m usque ad
annum 1806, h o c est u s q u e a d a d v e n t u m Russorum.
Anno 1806, a d v e n i e n d o Russi, ipsimet c u m scitu Agenciae
260 R E G I S T R E DU SOCOTELI

Caesareae coopertierunt m u r o s et fecerunt depositorium ma-

gazin et pênes R u i n a m stabula, m o n s t r a n d o catholicis alium
locum pro sepultura, et sic possederunt Russi hune locum
octo annis, hoc est usque ad a n n u m 1 8 1 2 , q u u m discesserunt,
et locus remansit vacuus...
O m n e s Craiovae habitantes uno o i e confitentur quod Zin-
1
gari t a n t u m a b a n n o 1 8 1 2 i n c e p e r i n t in l o c o n o s t r o h a b i t a r e ,
quorum dominos per supplices a d n e x a s cum h o n o r e convoco
corani inclyto tribunali . . . D o m i n u s Alexandru, s t a r o s au-
2
s t r i a n u s , v i d e n s q u o d Z i n g a r i in n o s t r o l o c o h a b i t a c u l a figant,
nunciavit sacerdotibus, et venit pater M a t h e u s Csabraski, qui
protestationem fecit s c r i p t o t e n u s . . ., q u a m inclytae Kaima-
k a n i a e p o r r e x i t , q u a e e s t e t legi p o t e s t in a r c h i v o p a t r i a e . . .
Anno 1828 venit Craiovam Illustrissimus dominus episcopus
I o s e p h u s Molajoni et s u p p l i c a n s R u s s i s accepit a d i u t o r i u m , et
inclyta k a i m a k a n i a non tantum non contradixit, imo promisit
necessaria materialia ut possit R u i n a cooperiri et d o m u s aedi-
ficari. Anno 1 8 3 1 voluit m a g i s t r a t u s civilis e x R u i n a s t a b u l i m i
facere, nos a u t e m c o n t r a d i x i m u s , p o r r i g e n d o s u p p l i c a m inclyto
Divan. U n d e venit m a n d a t u m ut i n t e r r o g e m u r quisnam fun-
daverit h a n c ecclesiam ac aedificaverit. (Li s e c e r a c t e ; nu le
3
au preoţiî atunci .) A b o m n i b u s nominantur ruina ecclesiae
catholicae. Q u o d a u t e m fuerit c a e m e t e r i u m d e r n o n s t r a t u r per
h o c (si n u l l u s e s s e t q u i d i c e r e t ) , e t e n i m Z i n g a r i , aedificando
s u a s d o m u s , infinita o s s a c a d a v e r u m i n v e n e r u n t e t inveniunt,
imo cadavera nec q u i d e m r e s o l u t a fuerunt, et s u n t Zingaris
ludibrio. »

1
în noia se vorbeşte de cele tret reclamaţii: la prima, în 1 8 3 7 (dar v. şi
maî sus, pp. 2 5 2 - 3 Ì , se răspunde că locul e al altora, la a doua, că Ţiganii sînt
boiereşti", în a treia se citează boierii ce-T posedă : Bibeasca, pentru şeîsprezece
familii, VTădoianu pentru cinci, C. Dima pentru una, «domina Zinka» pentru
una, etc.
2
Parte dintr'o scrisoare a acestui «Frid. All'exander, Agentie-Substitut»,
l}
s'a tipărit în HurmuzaUi, X, pp. 6 4 5 - 6 , n XV.
3
în notă se observă, după o citaţie din Corpus hirìs: «Quamquam ma-
xima dissolulio moriim regnet inter illos. tamen quoad loc:i sacra consciencio-
siores apparent —, et ius iustinianum videtur apud illos plus vaiere».
 DOCUMENT» P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 261

2. C r a i o v a , 15 Maiû 1 8 3 9 . A l doilea m e m o r i u . Se admi-

s e s e p r e s c r i p ţ i a , d e la 1 8 0 6 . D a r în a c e s t a n , « A g e n d a m a n -
davit d o m i n o A l e x a n d r u , starost austriano, ut d e m o l i a t sepul-
c h r a ossacjue ad fossam ad hoc determinatami componat».
S e o p r e ş t e chiria, «quia c o n q u e s t i sunt n o n h a b e r e p a c e m et
q u i e t e m in s u i s d o m i b u s q u a e d i n n o c t u c | i i e p i e n a e r a n t mil-
litibus . . . A d v e n i e n d o P. M a t h e u s C r a j o v a m anno 1 8 1 3 , 15
iunii, i n v e n e r i t R u i n a m c o o p e r t a t n et, v o l e n s e c c l e s i a m ordi­
nare et sacerdotem, quetn secum tullerat, hic relinquere, in-
c e p i t g r a s s a r i p e s t i s e t a l i u d q u i d h a u d p o t u i t finire . . . A n n o
1830, videndo q u o d ruina ecc'esiae nostrae inserviat Zingaris
p r o locis secretis, fecimus p o r t a m et i a n u a s o b t u r a v i m u s de-
diinusque cuidam fabriferrario nomine Mathias Mors, cum
censu, ut solvat 22 leoninos annuatim c u r a m q u e h a b e a t ; qui
fecit s i b i s u b t u r r i l a b o r a t o r i u m e t in alia p a r t e c a m é r a s ad
s u u m opificium necessarias ; qui ibidem habitavit usque ad
annuiti 1 8 3 6 , q u a n d o m o r t u u s est.» Prescripţia apoï nu se
poate admite, pentru că «inveniemus quod ab anno 1774
usque ad annum 1830 neque quatuor a n n i s in u n o continuo
habuerit pacem ihaec provincia- . . . O m n e s annales et histo-
riae, t a m huius provinciae, quam externarum gentium tes-
tantur quod ab anno 1 7 7 4 usque ad a n n u m 1789 continuis
incendiis, tiraniis, ii r u p t i o n i b u s vexata fuit haec provincia ;
q u a r e intravit exercitus imperatoris R o m a n i et bellum gessit
c u m T u r c i s h i c in p r o v i n c i a u s q u e a d a n n u m 1 7 9 3 . S e q u e n t i
1
a n n o statim incepit revoîutio cum Pascila vidinensi et terri-
bilis p e s t i s , in t a n t u m q u o d e t i a m filii patriae debuerint au-
fugere, et haec omnia mala durarunt usque ad a n n u m 1 8 0 2 .
Anno 1 8 0 6 v e n e r u n t R u s s i e t b e l l a r u n t h i c in p r o v i n c i a cum
Turcis usque ad annum 1812. Anno 1 8 2 0 incepit revoîutio
illius T h o d o r e t , i n t r a n t e s Turcae, fuerunt usque ad annum
1824. Anno 1827 venerunt Russi, qui, mitius a g e n t e s , et n o s
conavimus locum nostrum curare; quare, anno 1828, octava
septembris, venit Crajovam Illustrissimus dominus episcopus
l o s e p h u s Molajoni et a d i u t o r i o russici e x e r c i t u s fuit determi-

1
Pasvantoglu.
 262 K l i t ì I S T R E DE SOCOTELI

n a t u m ut Ruina c o o p e r i a t u r et d o m u s aedificetur, et inclyta

kaimakania, non t a n t u m non contradicit, sed insuper promi-
sit n e c e s s a r i a m a t e r i a l i a . Si h o c n o n crederetur, vivit Illus-
trissimus dominus episcopus, vivunt excellentissimi domini
1
Kaimakan, generalis Geismark, A i s y m o n t e t alii, a c sic fuit
conclusum u t a n n o s e q u e n t i , .hoc e s t a n n o 1 8 2 9 , in v e r e mit-
t a t u r u n u s s a c e r d o t u m B u c u r e s t o K r a i o v a m u t i n c i p i a t defini-
t u m o p u s , s e d , q u i a in t o t o e x e r c i t u r u s s i c o n e c u n u s sacer-
d o s c a t h o l i c u s fuit, s a c e r d o t e s b u c u r e s t i e n s e s d e b u e r u n t curam
i n f i r m o r u m h a b e r e , q u i e r a n t in h o s p i t a l i b u s , et] n o n p o t u i t m i t t i
anno 1829", s e d t a n t u m a n n o _ j 830, quando omnia mutata
erant.» A p o î , e x p u n e r e istorică a vicisitudinilor bisericii, ca
în p r i m u l M e m o r i u . «Quando supranominatus pater 'Ffonora-
tus] Crajovam venit, habitabant in loco nostro M a r i n . . .,
S t a n . . ., e t in p a r t e s e p t e n t r i o n a l i Zingarus Frunza, musicus,
q u i c u m s c i t u e t l i c e n ţ i a d o m i n i s t a r o s t f e c e r a t sibi s u b t e r r a -
neam habitationem. Dein pater H o n o r a t u s concessit adhuc
d u o b u s Z i n g a r i s fabriferrariis, Stephano et Nicolao, ut face-
r e n t sibi s u b t e r r a n e a h a b i t a c u l a (uti c o n s u e t u d i n i s est).» Goniţi*
d e R u ş î ; la 1 8 1 3 eraţi «in p a r t e o r i e n t a l i , p e n e s M a r i n , De-
metrius Muskalagiu, Petrus Muskalagiu et Ioan Kruitoriu,
2
Z i n g a r i d o m i n i S t r i b e ; in p a r t e s e p t e n t r i o n a l i S t a n Z i n g a r u s
domini Vladujanu, F r u n z a , S t e p h a n u s et N i c o l a u s : alii non
fuerunt. S e d p o s t e a i n c e p e r u n t , et p r a e s e r t i m p o s t revolutio-
n e m T h o d o r , ut o m n e s crajovenses, cives et advenae, uno
o r e c a n t a n t e t t e s t a n t u r . . . F f o d i e n o m i n a t i l i ' r u i n a m u r i eccle­
siae catholicae. »

XLVIII.
Craiova, 1 S 3 9 - 2 9 Maifi 1 8 3 9 .

Documente relative la noul cimitir catolic din Craiova.

D o u ă r a p o a r t e a l e lui P . Bodor.
1. î n 1 8 2 7 , s c r i e el, R u ş i i aleg un c i m i t i r şi-1 şănţuiesc

1
Numele sînt desfigurate. Cel d'intăiu dintre aceştî şefî ruşî e generalul-
maior Geismar. V. şi Hurmuzaki, X, p. 6 2 3 , nota I .
* Ştirbeî.
 DOCU.HKNTL PBIVITO un: LA ISTORIA CATOLICISMULUI 2t>>

1 1
împrejur. în 1 8 3 1 , p l e c î n d divisia a XVII şi ortodocşii re-
i u s î n d a îngriji gratuit de acest cimitir, îl e a e l , B o d o r , a-
s u p r ă - ş î , ca u n u l c e d a t o r i a R u ş i l o r c l ă d i r e a unui' x B e t h - H a u s »
in o r a ş . V r î n d a-1 face cimitir catolic, el s e obligă «es auf
eine europischen Art zieren». La 2 8 Maiii, după c e i-1 î n ­
credinţase, pleacă Ruşiî; în două lunï, cimitirul a j u n g e a ti
<eine W e i d e d e r S t a d t - K i i h e : S c h l ò s s e r , T h i i r e , T h o r , theils
gestohlen, theils zerbrochen ; die Schanzen verdorben». Divisia
f â c î n d p l i n g e r ï la S i h s t r a , B o d o r e chemat de C a i m a c a m , i
se a c o r d ă p r o t e c ţ i a consulatului rusesc şi, cu p r o d u s u l unei
c o l e c t e , .se fac r e p a r a ţ i i . S e a c o r d ă şi u n paznic, ,frey von
Hier u n d a n d e r e B e s c h w e r d e n d e s L a n d e s » . A p o i d r e p t u l d e
proprietate se contestă din noii, de presidentul provinciei,
Chinezu. Acesta perorează: «Die Russen haben hier nicht
7.U b e f e h l e n ; sie w a r e n h i e r , aber jetzt sind sie weg; das
russische General-Consulat hat n i c h t s zu b e f e h l e n ; j a selbst
der Fiirst k a n n nicht so e t w a s thun.» l'lîngîndu-se corespon-
d e n t u l u î său, probabil un m a r e p e r s o n a g i u rus, B o d o r reclamă
măcar restituţia cheltuielilor sale, s c o a s e din w a s ich mir
durch U n t e r r i c h t der fremden K i n d e r so sauer verdienet h a b e - .

?.. C r a i o v a , 2 9 Maiii 1839. Acelaşi către episcopul său

<Anno 1 8 3 0 , 14a s e p t e m b r i s , e g o i p s e m e t , in p r a e s e n t i a e x -
cellentissimorum dominorum generalium e t i n t e g r a e eli vision is
ijae e x e r c i t u s russici, n e e n o n d o m i n i c a i i n a c a n i t u n e temporis
hic residentis ac plurimorum bojeronum (obtenta prius hac
in r e l i c e n ţ i a a b I l l u s t r i s s i m o d o m i n o e p i s c o p o ) , m a g n a e t s o ­
lenni c e r e m o n i a s e c u n d u m rituale romanum benedixi, et ab
ilio t e m p o r e n u l l u s h a e r e t i c u s e s t i b i d e m s e p u l t u s , s e d l u t h e -
rani vel c a l v i n i s t a e a u t a l t e r i u s s e c t a e , vel a n t e a , v e l in u l t i m a
infirmitate facti c a t h o l i c i e t omnibus sacramentis provisi de­
funcţi e t s e p u l t i . » A ş a s e î n t i m p l ă a c u m cu «dominus Dahln,
qui e r a t maximus lutheranus et mihi intìnitas miserias ac
dolores causavit a quo tempore iste praedicantius est hic
C r a i o v a e ; erat enim c u m isto, n o n n o m i n e , sed i n c a r n a t o dia­
b o l o , V a s a r h e l l y , a l t e r o c a l v i n o , i n t i m e c o n i u n c t u s . . . I s t e fuit
caput haereticorum hic Crajovae.» R u ş i î n ' a u lăsat locul d e c î t
cu c o n d i ţ i e a s e sluji liturghii, pe care nu le p o t da Lute-
 R E G I S T R E DE 80C0TKI.Ï

raniï; actul de donaţie «fortassis n o n p e r i i t in combustione

d o m u s Illustrissimi domini episcopi». «Si totus mundus ad-
v e r s u s m e p r a e l i a b i t u r , l u t h e r a n u s vel c a l v i n i s t a n o n s e p e l i e t u r
in n o s t r o caemeterio.»

XLIX.
Cioplea, 8 April 1 S 4 1 .

Molajoni către «il s i g n o r don Giorgio Caragé, missionario

apostolico, Tulcia».
« L a v o s t r a c a r i s s i m a , in d a t a li 2 5 m a r z o , l'ho ricevuta;
la q u a l e m i h a t r o v a t o in s o m m a a f f l i z i o n e ; e d e c c o v i l'isto­
ria. Il g i o r n o s a n t o d i P a s q u a [30 m a r z o ] , d o p p o a v e r io ter­
m i n a t o il p o n t e f i c a l e alla B a r a z i a , s o n o a n d a t o a c a s a m i a a
p r e n d e r il caffè ; d o p p o q u e s t o è c o m i n c i a t o il fuoco di là d a l l a
P u s c h e r i a , q u i n d i la B a r a z i a , L i p i s k a n i a , s i n o c h e è a r r i v a t o alla
m i a c a s a , d a l l a p a r t e d e l l ' o r t o ; si è a b b r u c c i a t a la c a s a della
s c u o l a . [ A r d e şi c a s a . ] L a B a r a z z i a , la quale è arsa tutta,
c h i e s a , m o n a s t e r o , c a m p a n i l e , e d o r a si d i c e la messa nella
Agenzia. . . Un ragazzo ha sparato una pistola vicino al
fieno, e la s t o p p a h à a c c e s o il f u o c o ; due mila case sono
arse, circa quindici persone sono morte, e la cuoca della
Barazzia. Il p r i n c i p e h à d e t e r m i n a t o quattro milioni per i
p o v e r i ; di poi h a n n o c a r c e r a t o c i n q u a n t a b i r b a n t i , c h e hanno
t r o v a t o c o n il f u o c o in m a n o p e r ardere tutta la città. Io
p a r t i r ò al p r i m o v a p o r e p e r V i e n n a , per sentire dal nunzio
c o s a h ò d a fare ; q u i n d i t o r n e r ò . . . I o s o l o fra t u t t o h ò a v u t o
un danno di 6.OOO z e c c h i n i , . . T u t t i i calici m i e i , special­
mente il b e l l o , tutti quelli della Barazia, messali, libri di
c h i e s a , di c a s a , — t u t t o è a r s o . »

L.

1
Din obituariul Franciscanilor redactat supt Gyurma .
« 1690, ó s e p t e m b r i s . A d V a l a c h i a m , t e m p o r e revolutionis cum

1
La început se ceteşte următoarea introducere a lui: «Christianae pietà-
tis ac iVaternae charitatis postulat ratio ut patrum ac fratrum, qui nos prae-
 D O C U M E N T E P R I V I T O A R E L A ISTORIA C A T O L I C I S M U L U I

Bulgaris per m o n t e s fugiens ac t h a u m a t u r g a m imaginera s e c u m

deferens, e Bulgaria a b impiis schismaticis occiditur A. R.
P . R a d o i c h , a c t u a l i s m i n i s t e r p r o v i n c i a l i s , vir d o c t u s , p i u s ac
m i r a e in o m n e s affabilitatis.
1
1 6 9 8 , 6a i a n u a r i i . S u t e s t i n i in Y a l a c h i a , A . R . P . I. D e a -
novich, minister provincialis, Illustrissimi domini archiepiscopi
2
sardinensis in s p i r i t u a l i b u s v i c a r i u s g e n e r a l i s .
1 6 9 9 , 4a i a n u a r i i . C a m p o l o n g i . R . P . L u c a s a C y p r o v a c i o ,
conventus gvardianus.
1699, 11 s e p t e m b r i s . T e r g o v e s t i n i . R . P , M a r c u s I a k o v i c h ,
gvardianus.
1701, 8 aprilis. Rimnikii. R. P. P e t r u s Prisch, ex-deffinitor.
I x
7°5î 5 ianuarii. C a m p o l o n g i . R. P. Daniel a Cyprova­
cio, g v a r d i a n u s conventus.
a
1712, 2 octobris. C a m p o l o n g i . RI. F r . Petrus Petzalovit.s,
clericus professus.
1 l a
7 S< 9 ianuarii. C a m p o l o n g i . M. N , P . S t e p h a n u s a C a m -
polongo, concionator.
a
1713, 2 s e p t e m b r i s . C a m p o l o n g i . M. V. P, Stephanus a
Campolongo.
1713, 8 o c t o b r i s . C a m p o l o n g i . Rl. F r . Franciscus Lanko,
laicus professus, p l u s q u a m c e n t u m annorum.
D i e 3a i a n u a r i i 1714". T e r g o v e s t i n i . A. R. P. Marcus a
Cyprovacio, c o g n o m i n e Pejacsvich, ex-minister provincialis ;
hic p r o p o p u l o bulgarico constituit p r i m u m p a r o c h u m Cibinii
in T r a n s y l v a n i a , a n n o 1693.
Eodem d i e . C r a j o v a e . R . F r . I. Volf, l a i c u s professus.

cesserunt cum signo fklei et dormiunt in somno pacis, memoria semper pera-
genda sit, quapropter Ubrum defunctorum confratrum huius provinciae Bul-
giriae et Valachiae Urdiniş Minorum S. Francisci Kegularis Observantiae,
incuria nonnullorum Iocalium superiorum iamdudum a omnii)tts fere domiciliis
eliminatum ac deperdituin, presentem, in quantum fieri potuit, denuo concin-
natum, omnium huius provinciae individuorum conspectul exhibemus . . . Fra­
ter Gabriel Gyurma, m. p., minister provincialis.» — O copie se alia la
liărSţia din Bucureşti şi alta la mănăstirea dm Cîmpulung.
1
Suteştî, în jud. Vîlcea.
8
Sardicensis (v. şi maî departe) : de Sofia.
 UEGISTKii DB SOOOTKLÏ

a
1714, 7 ianuarii. Rimnikii. R . P. P e t r u s Prijich, ex-defini-
tor provinciae.
1 7 1 4 , 8» i a n u a r i i . B u k u r e s t i n i . R . P. F r a n c i s c u s P e s t i n , d e -
finitor.
1714, 16 augusti. R. P. P h i l i p p u s Paulichan, missionarius
a p o s t o l i c u s , a e t a t i s 89, r e l i g i o n i s 4 6 ° a n n o .
1715, na ianuarii. Tergovestini. R. P. Gabriel Mankich,
gvardianus actualis.
1715, 7 octobris. T e r g o v e s t i n i . Rl. Fr. Gregorius Udvar-
helyi, laicus professus.
1716, 15 ianuarii. Tergovistini. R. P. Nicolaus Komich.
1717, 1 5 iulii. B u k u r e s t i n i . A . R. P. Paulus Nikolântin,
ex-minister provincialis et q u o n d a m Illustrissimi domini ar-
chiepiscopi sardicensis secretarius et theologus.
1718, 13 ianuarii. Bukurestini. R. P. Michael Stanich.
a
1718, i iunii. B u k u r e s t i n i . R . P . M i c h a e l J a v i n , deffinitor.
1 7 1 9 , 3a a p r i l i s . Tergovestini. Rl. Fr. Gregorius Urgâr,
laicus professus.
1720, 14 marţii. Rimnikii, ac C a m p o l o n g i s e p u l t u s est, R.
P. Georgius Nikolântin, ex-deffinitor.
1720, 7 aprilis. C a m p o l o n g i . A . R. P. D e o d a t u s Nikolântin,
ex-minister provincialis.
1723, 1 1 iunii. Crajovae. A. R. P. Blasius Marinovich,
minister provincialis, restaurator indefessus provinciae.
1723, 12 iulii. Crajovae. M. V . P . (sic), concionator et
missionarius e provincia Bosniae.
1723, 16 s e p t e m b r i s . Braditseni. Rl. Fr. Benedictus Tor-
n y a i , laicus professus.
1724, 10 octobris. Braditseni. R. P. G e o r g i u s Duralin, ex-
deffinitor provinciae.
1726, 27 ianuarii. Rimnikii. M. V . Michael a Ragusio,
missionarius apostolicus.
1728, 1 2 iunii. C r a j o v a e . M. V. P. Magnus Dinczendorf,
concionator et missionarius.
1728, 12 septembris. Rimnikii. A . R. P. A n t o n i u s Gungicl),
ex minister provincialis.
 DOCUMENTE PBIVITOAHK LA ISTORIA CATOLICISMULUI

1 7 2 9 , 2 3 f e b r u a r i i . B r a d i t s e n i . R I . F r . C h r i s t o p h o r u s Graf-
finger, laicus professus, claviger, hortulanus.
1729, 7 n o v e m b r i s . Bukurestini a b i m p r o v i s o obiit RI. IV.
D i d a c u s D e d u l , laicus professus, sacristanus.
1729, 13 d e c e r n b r i s . R i m n i k i i . V . P . F r a n c i s c u s Dudin.
1730, 11 aprilis. Craiovae. V . B . G e o r g i u s Millier, con-
cionator.
1 7 3 0 , 2 iunii. R i m n i k i i . M. V . P. Georgius Volf, concio-
nator.
1 7 3 2 , 16 a p r i l i s . R i m n i k i i . R. P. M o y s e s Babicli, ex-deffi-
nitor, gvardianus et parochiae administrator.
1 7 3 3 , 3a i a n u a r i i . C r a j o v a e . R . P . l o s e p h u s M a t y ù s , gvar-
dianus.
1 7 3 3 , 4 a p r i l i s . R i m n i k i i . M. V . P . A n t o n i u s C z u n g i n , c o n
cionator.
1734, 3 marţii. Bradicseni. RI. Fr. Thomas Ivandeolin,
tertiarius.
1 7 3 4 , 7 iunii. R i m n i k i i . R I . F r . A l e x a n d e r Millier, clericus
studens.
1735, 9 februarii. Tergovestini. R. P. Athanasius Kr"S-
korszky, ex-deffinitor.
1 7 3 5 , 27 f e b r u a r i i . B u k u r e s t i n i . RI. F r . C a s p a r u s Prachner,
laicus.
1735, 15 a u g u s t i . R i m n i k i i . R I . F r . P a s c h a l i s B i n d e r , laicus
professus.
1735, 9 decernbris. Crajovae. P. Sebastianus Pruziska.
1 7 3 6 , 2a f e b r u a r i i . C r a j o v a e . R I . F r . M o y s e s P e t t e r , c l e r i c u s
professus.
1736, 17 f e b r u a r i i . C s e r n e c z i i . R I . F r . F e l i x L i p p e s , laicus
professus, coquus.
173^5, 3 0 m a r t i i . C r a j o v a e . M . V*. P . G u i d o S c h m a u s , c o n -
cionator.
a
1736, 8 augusti, Bukurestini. V. P. Carolus Bibich.
1 7 3 7 , 12 a p r i l i s . C a m p o l o n g i . M. V. P. L a u r e n t i u s Both,
vicarius conventus.
1737, 23 maii. C r a j o v a e . M. V. P. Athanasius Schmidt,
lector philosophiae.
 REGISTRE DE SOCOTELI

1 7 3 7 , 24 n o v e m b r i s . Braditseni. A Turcis o c c i s u s e s t M.
V . P. Patritius S c h l a t z , s a c e r d o s iubilarius.
1738, 19 ianuarii. Cibinii, apud R. P. P . provinciae S.
Stephani R. S t r i c . O b s . t e m p o r e d i s t u r b i i c u m T u r c i s f u g i e n s
ex Valachia, obiit R . P. I. Nikolich, deffinitor actualis ac
dioeceseos nicopolitani vicarius generalis.
1
1738, 2 marţii. A r x a v i a e , tempore belli t u r c i e i militibus
caesareis inserviens, R. P. L e o Schulcz.
l
73$, 4 marţii. Circa civitatem Coronam, tempore belli
t u r c i e i I a t e n s , M. V . P . I. D e s b i c h , p l u r i e s v i c a r i u s .
1738, 1 1 a p r i l i s . A d B r a d i c s e n u m in R u n k . Rl. Fr. Chris-
t o p h o r u s Castelli, laicus professus.
1738, 10 a u g u s t i . T e r g o v e s t i n i . P e s t e sublatus R. P . S t e -
plunus Kjjtâr, ex-deffinitor, gvardianus et parochiae admi­
nistrator.
1 7 3 9 , 2 2 iulii. In i t i n e r e e x V a l a c h i a T r a n s y l v a n i a m v e r s u s ,
p r o p t e r T u r c a s fugiens, a b husza.ro calvinista r e g i m i n i s pivo-
2
diani p r i u s in d o r s o g r a v i t e r v u l n e r a t u s , d e i n c a p i t e plexus
e s t R . P . I a c o b u s S â n d o r , deffinitor aggregatus.
1740, 3 martii. Bukurestini. M. V . P . Gregorius Peffdin,
missionarius et praesidens.
1 7 4 3 , 26 februarii. Ritnnikii. R. P. C a p i s t r a n u s D e r v o d e l i n ,
ex-deffinitor et actualis praesidens bukurestiensis.
1744, 1 6 d e c e m b r i s . B u k u r e s t i n i . M. V . P . D e m e t r i n s Zai-
ninger, concionator.
1750, 26 aprilis. T e m e s v a r i n i in B a n a t u , omnibus praevie
sacramentis munitus, p i e in D o m i n o obiit Illustrissimus a.c
3
R e v e r e n d i s s i m u s d. P . Fr. Nicolaus Stanislovich , quondam
h u i u s p r o v i n c i a e deffinitor e t a d c o m i t i a g e n e r a l i a p r o - m i n i s t e r ,
p r i u s n i c o p o l i t a n a e , d e i n c s a n a d i e n s i s d i o c e s e o s e p i s c o p u s , in
ecclesia catholicali sepultus.
1 7 5 6 , 28 iunii. R i m n i k i i . R . P . L e o p o l d u s V e m g e r , deffinitor
habitualis ac actualis gvardianus.

1
Cînenï.
3
Regimentul lui l'ivoda; acel ce prinsese în 1 7 1 6 pe Nicolae Mavrocordat.
3
Slanislavicb. Y. prefaţa.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 269

1 7 5 7 , 4 iunii. R i m n i k i i . M. V . P . A r g e n t i n u s K r a s s u l a , c o n -
ventus vicarius.
a
1757, 6 decembris. Campolongi. V. P. D i o n y s i u s Zewisch.
1 7 5 8 , 20 iunii. Campolongi. RI. F r . Nicolaus Moldovàu,
laicus professus.
1 7 6 1 , 29 iulii. B u k u r e s t i n i . R I . F r . P a s c h a l i s S c h i l l e r , laicus
professus, coquus.
1762, 5 fcbruarii. Rimnikii. M. V. P. Crysostomus O-
csovszky, conventus vicarius.
1762, 18 n o v e m b r i s . C a m p o l o n g i . R I . F r . C a r o l u s S t i l i l e r,
laicus professus.
1763, 24 n o v e m b r i s . B u k u r e s t i n i . R I . F r . M a l a c h t a s G r u b e r >

laicus professus.
1764, 16 a u g u s t i . Rimnikii. R. P. L a z a r u s Zich, g v a r d i a n u s
et p a r o c h i a e administrator.
1 7 6 5 , 20 s e p t e m b r i s . Bukurestini. Peste obiit R. P . D o -
nulus R e s z l e r , g v a r d i a n u s et p a r o c h i a e administrator.
1 7 6 9 , 2 3 a p r i l i s . R i m n i k i i . In tus^i r a t h a r a l i R I . F r . D i d a c u s
Polieri, laicus professus, natione V e n e t u s , aetatis 75, religionis
vero 50 a n n o .
a
1770, 7 i a n u a r i i . C a m p o l o n g i . R. F r . U r b a n u s Scheiner,
laicus professus, arcularius.
a
1770, ii ianuarii. In contumacia Turris Rubrae Fr. Ru-
dolphus Erti, laicus professus, sacramentis munitus, obiit,
annum aetatis —-, b e a t a e R e l i g i o n i s v e r o q u i n t u m a g e n s ; q u i
t e m p o r e belli t u r c i c o - m o s k o v i t i c i in d i s l u r b i o a t u m u l t u a n t i b u s
Valachiae Arnautis schismaticis, conventum rimnikiensem
;l
24 novembris anno 1769 horis vespertinis irruentibus, in
b r a c h i o et c a p i t e ipsius graviter v u l n e r a t u s , dein ternis vicibus
in f u g a m conversus, sed semper in via a t u m u l t u a n t e plebe
interceptus ac ligatus, t e r n a vice decapitationi d e p u t a t u s fuit,
evasit tamen, timore conculsus, horum m a n u s e t sic, a d con-
tumaoiam perveniendo, supremum diem clausit, ibidemque
sepultus est.
1770, 3 februarii. C a m p o l o n g i . V . P. T h a d a e u s Balas.
1 7 7 0 , 26 a u g u s t i . C a m p o l o n g i . Peste sublatus R. P. Ivo
 U1ÌGISTRJ-: DI'] SOCOTKfJ

Burczval, gvardianus et parochiae administrator, aetatis 32,

religionis 14 a n n o . .
1770, 4 septembris. Bukurestini in V a l a c h i a , t e m p o r e re-
v o l u t i o n i s t u r c i c o m o s c o v i t i c a e , in p e s t e obiit M . V . P . Ber-
n a r d i n Donnerlein, concionator, aetatis 32, religionis 1 2 anno.
1770, 4 septembris. Eodem die obiit Rl. Fr. Bonifacius
Volf, l a i c u s p r o f e s s u s , sutor.
1 7 7 0 , 8 s e p t e m b r i s . C a m p o l o n g i in V a l a c h i a , t e m p o r e re-
volutionis moscovitico-turcicae p e s t e obiit M. V . P. Ladislaus
L e v a k , v i c a r i u s c o n v e n t u s et c o n c i o n a t o r , a e t a t i s 29", r e l i g i o n i s
0
vero 7 anno.
1771, 28 iunii. Bukurestini. Peste correptus M. V. P.
G r e g o r i u s A g o n c z , c o n c i o n a t o r , a e t a t i s 44, r e l i g i o n i s 6 ° a n n o .
1774, 25 m a i i . B u k u r e s t i n i . R l . F r . M a r t i n u s S c h m i d t , l a i c u s
professus, sutor.
I 2 a
775> maii. Rimnikii. R. P. Fulgentius Beck, gvardianus
actualis et a d m i n i s t r a t o r provinciae.
1776, 1 3 februarii. C a m p o l o n g i . M. V. P. Mathaeus Ehr-
lacher, concionator et cathecheta.
1776, 14 septembris. Rimnikii. RI. F r . H e n r i c u s Schiger,
laicus professus, coquus.
1788, 29 februarii. Bukurestini. A. V. P. Archangelus
Deig, concionator.
1788, 9 maii. Rimnikii. M . V. P . Martinus Nikolik, con-
cionator.
I a
79°. 9 ianuarii. Bukurestini. R. P. Stephanus Kubik,
g v a r d i a n u s et deffinitor aggregatus.
1790, 8 martii. Rimnikii. V. P Athanasius Mergens.
1790, 23 martii. Rimnikii. R l . F r . L e o Greisel, laicus pro-
fessus, coquus.
1 7 9 1 , 19 maii. Campolongi. T a b e hectica R. P. A l d e p h o n s u s
Seel, pluribus annis superior et concionator.
1792, 29 augusti. Bukurestini. R. P. G e o r g i u s Reiter, ex-
deffinitor et gvardianus.
1 7 9 2 , 21 septembris. Bukurestini. S. P. Adrianus Einmer,
concionator.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI SfÌN

1 7 9 2 , 26 s e p t e m b r i s . Bukuresfini. Obiit peste M. V . P.

1
E d u a r d u s Romleiter, vicarius conventus et concionator .
1794, 28 ianuarii. R i m n i k i i . R. P. I o s e p h u s V i k a u e r , gvar-
dianus et parochiae administrator.
1794, 1 martii. C a m p o l o n g i . RI. F r . Malachias L o h r , laicus
professus, sutor.
1794, 5 s e p t e m b r i s . Rimnikii. R. P . L u d o v i c u s Kiss, gvar-
d i a n u s et parochiae administrator.
1 7 9 4 , 29 n o v e m b r i s . Rimnikii. R. P. A l e x a n d e r Szangel.
vicarius conventus et concionator.
l l
795> S iulii. C a m p o l o n g i . R I . F r . C y p r i a n u s Grafi", l a i c u s
professus, oeconomus.
1796, 26 februarii. Rimnikii. Rl. F r . Ffomobonus Nies,
l a i c u s p r o f e s s u s ; in febri putrida.
1 8 0 2 , 26 s e p t e m b r i s . R i m n i k i i . R. P . V i c t o r Peller, gvar-
dianus et parochiae administrator.
1808, 27 septembris. Rimnikii. RI. Fr. Andreas' Dobai,
laicus professus.
18 i o , 15 augusti. Campolongi. RI. F r . Tobias Vermuth,
2
laicus professus, victor .
1810, 3 novembris. Tergovestini. Rl. Fr. Iuniperus Doni-
schula, laicus professus, c h y r u r g u s e x i m i u s , a c c o n v e n t u s bu-
kurestiensis oeconomus.
1 8 1 1 , 8 februarii. C a m p o l o n g i . A p o p l e x i a tactus, o b d o r m i v i t
M. V . P. H o n o r a t u s Ş t i r b a , eiusdem c o n v e n t u s vicarius.
1813, 9 iunii. B u k u r e s t i n i . In peste, V. P. Bonaventura
Lajós, zelosus a n i m a r u m curator.
1818, 1 3 iunii. Bukurestini. In peste, M. V . P . Simeon
P a p p , c o n v e n t u s vicarius et concionator.
1 8 2 2 , 20 n o v e m b r i s . C a m p o l o n g i . R . P . P a u l u s B a l â s , c o n ­
ventus vicarius, aetatis 50, r e l i g i o n i s v e r o 2 7 a n n o .
1826, 25 ianuarii. Campolongi. A. R. P. A n t o n i u s Bar-
talis, ex-minister provincialis, m o r t e i m p r o v i s a decessit.

1
Pentru moartea de ciumă a acestor trei clerici, v. maî sus, pp. 135-37,
n" XCVI.
* Probabil : vector.
272'- B E l i I S T R K DE SOCOTELI

1829, 4 iulii. Rimnikii. R. P. Basilius L o d o r m a n y i , ex-'

1
consultor, g v a r d i a n u s et p a r o c h i a e administrator .
1830, 26 ianuarii. Campolongi. Hectica consumptus, R.
Fr. Gervasius Nagy, laicus professus, pellio.
1831, 3 septembris. Campolongi. RI. Fr. David Szûgyi,
cantor, claviger et o e c o n o m u s c o n v e n t u s , a e t a t i s 7 2 , religionis
15 anno.
1831, 19 octobris. Rimnikii. V . P. Elias Podlusânyi, aetatis
62, religionis 16 a n n o .
1831, 7 novembris. Campolongi. In amentiam lapsus, R.
P. I o s e p h u s P a k o , guardianus.
1832, 7 maii. Bukurestini. R. P. A u g u s t i n u s K e c s k é m é t h i ,
p l u r i b u s a n n i s in c u r a a n i m a r u m p a r o c h i a e a d m i n i s t r a t o r , d e i n
conventus gvardianus ac provinciae secretarius emeritus ; ae-
t a t i s 5 7 , r e l i g i o n i s 34 a n n o .
1833, 2 1 iulii. Campolongi. M. V . P. G r e g o r i u s Novâk,
0
vicarius c o n v e n t u s , aetatis 56° , religionis 2 9 anno.
1 8 3 4 , 20 m a r ţ i i . B u k u r e s t i n i . A n n o aetatis suae 68", reli­
g i o n i s v e r o 43", ex podagrae et c h y r a g r a e d o l o r i b u s multis
annis laborans, pie vitam cum morte commutavit A . R . P.
A m b r o s i u s Babich, ex-consultor, continuis quadraginta annis
g v a r d i a n u s zelosus a c parochiae administrator.
1835, ia aprilis. Rimnikii. V . P. H e n r i c u s Sperleck.»

1
In reproducerea menţiunilor, am schimbat ordinea după ?ilele lunii în aceia
după anî.
 V.

DOCUMENTE SCOASE DIN ARCHIVA MĂNĂSTIRII CATOLICE

DIN CIMPULUNG SI PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI IN
TARA-ROMANEASCA.

I.
1300.

-j- A n n o D o m i n i M » j C C C « -] hic sepultus est comes

1
Laurenc ius d e L o n g o C a m p o pie memorie .
(Din ruinele v e c h i i m ă n ă s t i r i ; s t r ă m u t a t ă azi î n n a i n t e a a l t a r u l u i b i s e r i c i i . 1

II.
1602-1610.

Radu-Vodă ;Şerban acordă un privilegiu slavon «popilor

saşi d i n o r a ş u l D o m n i e i M e l e d i n C i m p u l u n g » , scutind pe gră­
m ă t i c şi u n v e c i n , P e t r e Ţ i r v i ş u l , d e bir, d e v i n â r i c i û , d e g ă l e a t ă ,
d e fin, d e d i j m a de albine, de goştină, de sare, d e caii de
o l a c , d e r o b o t ă şi d e o r i - c e a l t e d ă j d î , p r e c u m a s e m e n e a scu­
t i r e f u s e s e o r î n d u i t ă şi d e a l ţ i D o m n i . J u d e ţ u l şi c e i doispre­
zece p î r g a r î primesc ordin să e x e c u t e m ă s u r a . S c r i e Ştefan,
la 3 N o v e m b r e (fără an).
Monogramă cu r o ş u şi p e c e t e r u p t ă . Pe dos, de o mină
contemporană: «Serban vel A r a d u l Woda».

III.
1612-19.

Privilegium principis R a d u l vinerits et d i s m e r i t , ut accipia-

1
S'a tipărit şi in T o c i l e s c u , Manual ,/e istoria Roiitînilor, 1 9 0 0 , p. 1 3 2 .

62174. V o l . I. 18
274 REGISTRE DE SOOOTELt

t u r a d u o b u s h o m i n i b u s ; i l l y r i c e s c r i p t u m , a n n o 1 6 1 2 , 1 2 a ia­
nuarii.
Litterae de origine provinciae Bulgariae et Valachiae so-
nantes.
Privilegium illyrice scriptum sine n o t a t i o n e anni, Alexandri
l
Vojvodae .
Privilegium principis A l e x a n d r i de liberis h o m i n i b u s ; 1 6 1 8 .
Protectionales litterae principis Gabriel Vajvoda Mogilla
d e h o m i n i b u s qui fuerunt s u b m o n i s t e r i o ; a n n o 1 6 1 9 .
(Séries privilegiorum et instruiiientoruin Uttei-alium in convenţii Campolon-
Çinsi reperibilium ; documente pierdute.)

IV.

Cîmpulung, 1 0 Decembre st. v. 1 6 3 0 .

c G h e r g h e , feciorul lui B r o z S a s u l , şi c u v ă r u - m i e i i P e t r u , fecior

luî D u m i t r u lu D u m i t r u (sic), f r a t e l l i B r o z » , d a u z a p i s «la m ă n a
O a n c e l L o g o f ă t u l d e L e r e ş t î » , p e n t r u a-î v i n d e « d e n t r u vadu
d e moar[ă], însă vadul d e moar[a] d e d o o ro tte, trei părţi . . .
Şi, c ă n d l - a m f ă c u t a c e a s t v a d u v ă n z â t o r i u , n o i a m p u s p n s t a v î
la t ă r g u d e a u s t r i g a t c i n e s ă v a afla s ă c u m p e r e acel v a d u ,
şi n e m i n e l e d e în o r a ş n u s ' a u aflat să-I c u m p e r e . A t u n c i a m
t r i m e s Ia O a n c e a Logofătul de-u venit de n e a m tocmit cu
v a d u l , c ă c e a m ş t i u t u c ă i a s t e al l o r d e m o ş i e » , c u 1 3 5 « d e
galbeni, bani gata». Mărturii; s î n t : « p ă r i n t e l e A g a n t o n călu­
gărul, i pop Negre, şi u n c h e a ş u l G a s p a r g o ţ m a n , şi I a c o v
Sasul i Neculcea i Petru al Ţ u s e i e , i l a n e P o s t e l n i c u l d e n
C ă m p u l u n g u , i D u m i t r u S t r e c h e a , i G h e r g h e a luî S c ă r l a [ t ] » , e t c .

V.
1 2 Iulie st. v . 1 6 3 2 .

Leon-Vodă confirmă lui O a n c e a Logofătul din Lereştî o

roată de moară c u m p ă r a t ă de dînsul şi d e f r a t e l e luî, P r e d a
Postelnicul. «Iar apoî oraşaniî den Cămpulungu n ' a u suferit

1
Alexandru Iliaş.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E L A ISTORIA CATOLICISMULUI 275

pă P r e d a Postelnicul, ci i-au l e p ă d a t banii îndărăt». Proces

înnaintea Domnului cu «Stan F o c a n şi cu a l a l ţ î o r a ş a n T , şi
zicea c u m sânt eï m a ï volnicï să c u m p â r e acele morî, iar
P r e d a P o s t e l n i c u l şi cu frate-său Oancea Logofătul e î a ş a aii
spus naintea Domnii Meale c u m sănt eï maï v o l n i c ï , că au
a l e l o r d e m o ş i e » . A ş a s e şi d o v e d e ş t e . Se a d a u g e că fraţii'
făcuse înţelegere p e n t r u cumpărătoare, dar Preda cumpărase
a p o î fără ş t i r e a f r â ţ i n e - s ă u a doua jumătate de moară d e Ia
Cîmpulungeanul Patru Sasul. Oancea nesufermd «să între în
morile luî», hotărîrea d o m n e a s c ă s e p r o n u n ţ ă în f a v o a r e a lui

VI.
Cîmpulung, 1 6 3 7 .

« E u j u d e ţ u l G h e r g h e cu 12 p ă r g a r î şi p r e o ţ i î şi toţî bă­
t r â n i i o r o ş a n î , d e la m a r e p a n l a m i c » , d a u o c a r t e luî O a n c e a
L e r e s c u , în p i r a c e a a v u t a c e s t a cu Stan al luî Focan şi
a l ţ i i , la M a t e î - V o d ă , «în M a r e l e D i v a n » , p c n t r u m o r i l e p o m e ­
1
n i t e în n precedent. «într'aceaia D o m n u nostru nu ne-au toc­
m i t d e a c o l o , ci n e - a u d a t p e m ă n a b o i a r e n u l u ï d u m n e l u î j u ­
2
pan Socol Clureariul s ă n e j u d e c e şi s ă n e t o c m e a s c ă , iară
d u p ă aceae, d e c a au venit d u m n e l u î j u p a n Socol Clucerul în
o r a ş i s p r a v n i c d u p ă l u c r u l sfintei b e s e a r e c î , şi p r e a c e a s t ă j u ­
d e c a t ă s t r ă n s ' a a u t o ţ î p r e o ţ i î şi toţî batrăniî oroşanî, şi a u
s o c o t i t d u m n e l u î f o a r t e b i n e , cu n o î cu t o ţ î d e p r e u n ă , şi a u
judecat p r e d e r e p t a a t e , şi a u t o c m i t şi a u î m p ă c a t c u m să-s
ştie Log[o]fatul O a n c e a m o r i l e cu v a d u l şi cu a p a p ă n u n d e - î
va fi şi cu v e n i t u l vaduluï cu bun[a] p a c e , şi s ă a v e m noî

1
La 1 6 3 4 , Mateî Basarab întăreşte lut Preda Lerescu un vad de moară
«şi alte moşiî». în archiva mănăstirii nu se păstrează decît partea actului ce
priveşte vadul — fireşte, în copie.
\ Pentru Socol, v. Iorga, Socotelile Braşovului, p. 8 8 . Inscripţia pe care o
reproduce Aricescu, în Istoria Chnpithingtiluï, I, p. 1 8 3 , nu se referă la exe­
cuţia luî Socol, m i rt aiurea şi in alte împrejurări, ci la o execuţie presidată
de el, în 1 6 3 6 , cînd era ispravnic pentru refacerea mănăstirii locale (ibid.,
p. 1 5 9 şi documentul nostru). Pentru egumenul acesteia, Melhisedec, S o c .
Bras., p. 9 6 . Amintim că Condica mănăstirii e păstrată, într'o copie contem­
porană, la Bibi. Ac. Rom.
 276 R E G I S T R E D E SOUOTELÏ

d e a c u m î n n a i n t e p r i i t e n i e şi b u n ă pace unii cu a l a l ţ î ; iar

cine se va mai scula de acum înnainte de va maî scorni
p ă r ă şi v a m a i f a c e v a l şi g â l c e a v a , p e s t e această tocmeală,
a c e l a s ă fie î n c h i n a t la D o m n i e ughï IOO, şi s ă fie şi m o a r a
1
d o m n e a s c ă . V i t o 7145.» P e c e t e c u o pasere .

VII.
Cîmpulung, 2 0 Ianuar st. v. 1 6 3 9 .

« S c r i s - a m eii S o c o l C l u c e r i u l a c e s t al m e i i z a p i s » în caşul
lui O a n c e a cu «Stan F o c a t i şi j u d e ţ u l S t a n şi a l ţ î o r o ş a n î . . .
Şi n u le û r u m t û Domnii n o s t r u j u d e c a t ] â ] , ci i a u datti pre
m ă n a m o să m ă r g i i în C â m p u - l u n g u să a d e v e r e z . . . D e c i a m
p u s d e a u b ă t u t c l o p o t u l şi s'au. s t r ă n s u şi t i n e r î şi b ă t r ă n î ,
şi le-mu p u s zi o r o ş a n i l o r ca să lepede baniî acestor boiarî,
e r ă eî n ' a i i p u t u t c ă p S t a b a n i î , s ă - î dò de pre acele vaduri,
ci s'aii î m p ă c a t şi s ' a u tocmit.» Boierii Lereştî vor păstra
decî moara, d a r ă o r o ş a n i î să a i b ă a s t r a n i i (?) în p ă d u r e lorii,
c u m şi m a î n a i n t e » . — S e m n ă t u r a şi p e c e t e a luì Socol.

VIII.
Cîmpulung, 7 Mart st. v. 1 6 3 9 .

i D u p ă i n v o c a r e a T r e i m i i , în s l a v o n e ş t e . j S c r i s - a m e u Mihat
al P a u l u l a c e s t a al mieii z a p i s , s"; fie la măna a popeî luì
D i m i t r i e , d e m a r e c r e d i n ţ ă , c u m ca să-s ş t i e c ă i - a m vândut
2 r o z o a r e d e vie în dealul Topolovea!nilorj şi d e s u p r a viiT
l o c d e casjă] ; c ă t v o i ţ i n e a eii d e s u p r a viii, atăt să ţ i e şt
el ; şi i-am v â n d u t d e bun[ă] voe a luì, cu ştirea nepoţilor
miei' şi c u ş t i r e a a t u t u r u r r u d e l o r m e a l e , şi cu ş t i r e a a t u t u ­
r o r v e c i n i l o r , şi d e n s u s şi d e n j o s , d e r e p t a s p r i 3 . 3 0 0 g e t o v i ;
şi p o p a D i m i t r i e î n c ă aii c u m p ă r a t d e bunlă] voe a luì, cu
ş t i r e a a t u t u r o r r u d e l o r m e a l e , şi c u ş t i r e a a t u t u r o r v e c i n i l o r ,
şi d e în s u s şi d e în j o s , c a să-î fie luì m o ş i e , şi luì şi fecio­
r i l o r lui, c ă t m i l o s t i v u l D u m n e d z ă u i v a l ă s a în v e a c . Ş i m ă r -

1
Vezi-o în Aricescu, /s/oria Cìmpulungului, I, Bucureşti, 1 8 5 5 , p. 1 3 8 .
 DOCUMENTE. P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI . 277

turie : întâi, pop Ananie, i Gherghe goţmanul, i Gherghe

1
a! Fiică! , i G h e r g h e nepotju]-mieû, i A n d r e nepotu-mieìt, i
P a t r u al Marititi!, i O r b a n i Blaj i M a r t i n g o ţ m a n , i A n d r i i
G h e r g h e al G h e r g h e R o b u l , i T u d o r a n S â p u n a r i u l , i J i c m o n ,
i P a t r u al G a ş p a r . » î n t r e m a r t u r ï s e m n e a z ă cu litere latine:
« M ă r t u r i e A i i a n y a kti t o t e n o r i a . A n n o Di. 163g.»

IX.

ig Maiii st. v. 1 6 4 0 .

A c t al lui M a t e ! B a s a r a b în a f a c e r e a morii. Iazul de lîngă

d î n s a fusese «a lu! G h e r g h e şi al lu Patru Saşi! de moşie».
« D e la a c e ! S a s ! » îl c u m p ă r ă Oancea, cum se v e d e şi din
c a r t e a o r a ş u l u i (n" V I ) «şi c u m aii m ă r t u r i s i t înnainte Dom­
n i e ! Meallej şi p ă r i n t e l e i g [ u ] m e n u l şi j u d e ţ u l cu mult! or|ă]-
şanî ot C ă m p u l u n g u » şi, în fine, c u m s e vede şi d i n docu­
mentul d a t d e S o c o l (n° V I I ) , «că aii f o s t acoljoi la această
t o c m e a i [ăi c e s[ej s c r i e m a ! sus». Acum Oancea se plînge
că-î « s t r i c ă iazul» n e p o ţ i ! s ă i , fiii Prede!, «şi cu Standul».
V o d ă , întărind stâpînirea, ordonă acestora să n'o tulbure,
«că t r e b u i să fie e î şi d e p r a d l ă j , i a r , d e a c u m de-î v o r mal
s t r i c a iazul şi v a m a î v e n i j a l b ă la D o m n i a Mea, voî trimite
D o m n i a M e a d e - î va şi p r ă d a » . — P e c e t e şi monogramă ro­
şii. S e m n ă t u r a Domnului.

1
Printr'un act fără dată, cred, «Postelnicul Diagomir» cu cumnată-sa
Rada din Stîlpenî dă un zapis către «dumnealui judeţul Andrei ot Cămpu­
lungu», prin care pune zălog, pentru 3 0 de ughî, «den moară, dentr'o roată
juinăţaate>, cu drept de protimisis la cumpărare. N'a vrut să-1 împrumute ni­
meni, nicî «den verii miaî, nicî den alte rude . . . la nevoia noastră, la biriul
haraciuluî,» ci singur Andreî, care «ne-ati scos capetile den nevoe>. Marturï
sînt: «Gherghi al l'iicăî, care aii fost moşnean în moară, Patru al Marinţi,. .
i Lucaci goţman». Se vede pe hîrtie şi o artistică pecete, cu vulturul bizan­
tin, avînd crucea între cele două capete şi o legendă ce nu se înţelege. —
La 2 6 Ianuar 1 6 6 0 , Dragomir zălogeşte iarăşî jumătate de roată luî Andrei
(«judeţului' Andri»), care-î dase «ughî 6, parte de bir a frăţine-meu Onci».
278 REGISTRE DE SOCOTELI

X.
1643-60.

Decretum principis Georgii Gika eximens ab omni tributo

1
h o m i n e s servientes p a t r i b u s franciscanis ; 1642 (sic!)
D e c r e t u m M a t h a e i V o d a de liberis h o m i n i b u s ; d a t u m 1 6 4 3 .
2
P r i v i l e g i u m I. C. S e r b à n V o d a , illyrice ; 1 6 5 5 .
Kniga od Kloszter gospodana 1 6 5 5 . S e n t e n t i a seu iudicium
factum a principe Valachiae Constantino seniore super locum
Kloszter, adiuclicatumque est p r o patribus franciscanis.
Litterae principis, ruthenica lingua conscriptae et datae
a
civitati a n n o 1656, die 20 m a i i , in g r a t i a m p a t r u m c h y p r o v a -
censium Ordinis Minorum de Observantia de loco Kloszter,
qui proprie s p e c t a t ad F r a n c i s c a n o s et q u e m principissa Nye-
3
grul V o d a dona'vit.
4
P r i v i l e g i u m pe pelle de kinye Michaelis R a d u l V o d a , 1657 .
Rovasul domnyeszk principis Georgii G y k a ratione e x e m p -
tionis a b o m n i b u s daciis, s i g n a t u m 1660.
(Inventariul din 1 8 3 6 ; documente pierdute.)

XI.
1647.

... o s p i r i t u m . . . t e t q u o d m o r . . . e r a t in h o c t u m u l o . . .
r t i a n : 647 . . . a n s o . . . c e l S o f i a d e B o r k i s T a e r f g o v i s t i ] . . . .
(Fragment de piatră sepulcrală, în curtea caseï parochiale catolice din
Tîrgovişte.)

XII.
2 5 Ianuar st. v . 1 6 5 7 .

~\- A d e c ă eu M a r i i a , sjojp'ia V l a i c u l u î Căl[ă]raşul o t N[e]goie.şt[i]

şi cu feciorii m i a i , a n u m e Mihne i Ghinea, scris-am şi m ă r ­
t u r i s i m cu a c l e j s t a al nostru zapis c a s[ă] fie d e m a r j e ] cre-

1
Ceteşte: 1662 şi Grigore Ghica.
' Constantin Şerban.
* Pentru tradiţia aceasta, v. Prefaţa.
1
* Mihnea al III "". Anul trebuia să fie între 1 6 5 8 şi 1 6 5 9 .
I
I

DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 279

dinţa şi s t a t [ ă l o r la m ă n a p r e o ţ i l o r d e n C ă m p u l u n g u , anume
p o p a G r i g o r i e i p o p a losif, c a r i p ă z e s c u la b i s e a r i c a b a r a ţ i l o r ,
p e n t r u ca să-s ştie c ă l e - a m v ă n d u t viia c a r e a m a v u t în d e a l u l
T o p o l o v e n i l o r , şi o a m v â n d u t tot[ă] c â t ă a m a v u t , cu c a s a ,
cu s l o n u l , c u t e a s c u l , cu j g h e a b u l , şi li-o-m vândut dereptu
u g h l 4 3 i p o l , şi o a m v ă n d u t lor, c ă c e s'aiï tras aciale vil
d e m o ş i e d e la S a ş i i l o r ; î n t r ' a c e i a li o a m v ă n d u t lor de
bunfăi v o e a n o a s t r ă şi cu ştirea rudelor n o a s t r e şi a v e c i ­
n i l o r , şi d e n s u s şi d e n j o s , c a sS le fie m o ş i e l o r în v e a c .
M ă r t u r i e : p o p Gavriil o t T r ă g o v i ş t j e j i A n d r e a g o ţ m a n i G h e r g h i
al B a l i n t e a s i i P a t r u T ă m a ş i P a t r u Marinţâî i Hanţul Şodii
i P a t r u B[ailin i I a c o v L u n g u l . Şi p e n t r u m a l m a r j e ] credinţa
p u s - a m şi d e a g e t i l j e ] , c a să c r e a z ă . E u M a r i e . E u M i h n e . E ti
G h i n e a . H u e ren. -?.">, U A . TIO"). E U p o p a Trandafir a m scris,
şi mărturiseascu.

XIII.
1661-80.

Diploma principis ^Gregoriij G h i k a ut duo homines sint

e x e m p t i , e t c o n v e n t u s a b ipsis vinaritz, ojerit et d i s m e r i t ac-
cipiet ; d a t u m 1 6 6 1 , die 19 ianuarii.
x
Kartea luj Radul Voda , eximens duos homines eteorum
filios a contributione ; 1665.
Diploma principis Antonii tenoris praecedentis, emanatum
A
1670, die I 4 ianuarii.
Litterae Serenissimi principis Antonii intuitu duorum ho-
m i n u m c o n v e n t u s , u t hi n o n i n q u i e t e n t u r a b o p i d a n i s ; 1 6 7 1 .
Privilegium principis D u k a V o j v o d a ut 32 h o m i n e s h a b e a t
c o n v e n t u s e x e m p t o s a daciis o m n i b u s , a b ojerit, d i s z m a r i t et
vinerits ; d e c i m a m conventui d e n t ; 1674.
2
Privilegium principis Serban Vojvodae ; 1680 .

(Inventariul din 1 8 3 6 ; documente pierdute.)

1
Radu Leon.
'-' Iar un al doilea din 1087 f//«'</.).— În 7 1 70, doisprezece boieri, «ce am
fost luaţi prin răvaş domnesc de boeriï Lere^tî şi de boeri! Băneşti», văzînd
«răvaşul Mării Sale Domnul nostru Grigoraşcu Voevod şi cu boer al doilea
Calotă Portar», fac o hotărnicie. — La S August 1 6 7 8 . «Fota sin Vintila .. .
ot Băloteştl», eu familia, vinde o moşie în Lereşlî unchiului sSu Dragomir.
280 REGISTRE DE SOCOTELI

XIV.
Cîmpulung, 1 5 Octombre st. v. 1 6 7 g .

« A n t o e , î m p r e u n ă cu fămeaia mea Gherda» şi cu fiiî, dă

un zapis «jupanului Antonie», căruia-î vinde o casă. Sem­
n e a z ă , c a m a r t u r , cu l i t e r e l a t i n e : « l e u J a c o b g o z m a n u , frate
1
c u D u m i t r u şi c u Antoie ».

XV.
Cîmpulun;,', 9 tarmar st. v. 1 6 8 1 .

D o c u m e n t s c r i s în î n t r e g i m e cu l i t e r e l a t i n e .
«-J- A d e c h e ieu G h e r g h i depreune cu soziia nie Catrina
s c r i s a m a c i e s t a z a p i s la m i n a g o z m a n u l u i P a u l sci la t o z i no-
r i i a s i j , c a s e fiie d e b u n e chredinza aciesta zapi% c u m sese
s t y e c h e i a m v i n d u t vija d e la t e i , din nuch p e n in c a l e ai
c a r u l u i , si d e l a t u r i , d i n T u d o r p e n e in P a u l . Sci om vindut
b i s e r i c i j a lu S f e t e Iacob Apostolii, cha se fije stetetore in
u a c h , si o m v i n d u t d i r e p t b a n i g a t a lei 2 0 , si la a c i a s t e t o c -
mele fostau mulzi o m e n buni, a n u m e P o p a Mertin i Andrei
xudezu i Paul g o z m a n u i Jacob gozmanu i Gaspar i Antoniie
i Neagoie Godiahu i Iacob Gaparoiu i Andrei Barburoiu i
H a n z u S o d a i M a c u O r b a n . Si p i n t r u c r e d i n z a p u s a m degetu
c a (bis) se criaze.
l e u G h i o r g h i ; ie Catrina.
Anu Domnului 1 6 8 1 , in l u n a lu I e n a r i la 9 zile.»

XVI.
2 0 Februar st. v. 1 6 8 1 .

Privilegium principis Serban Vojvodae praecedentis te­

3
nons''*; a n n o 1 6 8 1 , die 20 februarii emanatum .
(Inventariul citat; documente pierdute.)

1
La 1 4 Decembre următor, «Despa, fămeaia luî Patru Lerescul», pune
zii log «goţmanuluî lacov şi a toalfăj norini» «ievadea del [a] VoineşO», pentru
o datorie de şeptesprezece lei «de la soţiia niea>.
5
Ca al lui Duca (v. n" x m ) .
3
Se mai menţionează, tot în inventariu. un zapis pentru vie, din i 6 8 r ,
0
care pare a f i n XV. — La 1 7 Mart st. v. 1 6 8 5 , tZanfira» cu liiî zălogeşte
u parte din moară «cumnaţii miii Tudoran?.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 281

XVII.
Cîmpulung, April 1 6 8 8 .

Litterae de d o m o quatn a Radu Andrej emit P. I. Dea-

novich leoninis 225, a n n o 1688", d i e a p r i l i s , penes monaste-
rium, cum h o r t o u s q u e ad fluvium ; q u a e s p e c t a t ad conven-
tum campolongensem.
(Inventarmi citat ; documente pierdute.)

XVIII.

Cîmpulung, 2 7 Maiiï st. v. 1 Ó 9 1 .

t T u d o r » , cu s o ţ i a M a r i i c a şi c o p i i i , Mareş, Mateî «şi cu

a l a n ţ c u t o ţ » , v i n d e « p o p e î luî M a r t i n . . . în d e a l u l T o p j o j l o v e a -
nilor 3 r o z o a r e d e vie, c a r e vie i a s t e p e l ă n g ă v i i a b e s e a r i c i şi
p e n t r e viia luî A n t o n i e » , p e n t r u 50 d e taleri; se va hotărî
via «precum m e r g i ! şi a l t e r o z o a r e , d e n p o a l e p ă n în v ă r f u » .
A c t u l e s c r i s cu m î n a luî « D u m i t r u d i i a c o n » , şi f i g u r e a z ă ca
marturî «Spirea Diiacon», «Radul Vălcean», «Pop Sava»,
«Andrea Tocmală», «Patru Şodmarî».

XIX.
i n
Nucet, i Octombre st. v. 1 6 9 1 .

;*'0 ^ y ó ' J J I . Ì V O ; o.~b toO jSwz^zx'j'), -v.tJj. i y v à T ' . o ç » , v i n d e l u î

Gh. Bucur din Braşov, Şcheiu, d o u ă răzoare de vie, cumpă­
r a t e d e la c h i r P a r t e n i e , e g u m e n d e Cotrocenî. — Pecete cu
1
u n leu şi l e g e n d a : iriicVnS. iepc>.\\>Mi . . . .

XX.
2 0 August st. v. 1694,

C o n s t a n t i n B r î n c o v e a n u scrie «ţie—, care eştî goţman la

Ş c h e a i î d e la Braşov. Către a c e a s t a - ţ fac Domnia Mea in

1
La 7200 ( 1 6 9 1 - 2 ) , «eli Sianole sud.» («eîi Manolie judeţ» în semnătură)
vinde o parte din moară lui «Logofătul Arsenie ot Stalpfejnl». — in Inven-
tariu s e pomeneşte din acest an şi un act pentru o vie.
282 R E G I S T R E DE SOCOTELÏ

ştire că aicï i n n a i n t e a D o n m i e ï M e a l [ e ] la D i v a n a v u t - a m în-

t r e b ă c i u n e d e faţ[ă] p ă r i n t e l e D a n i i l b a r a t u l şi p o p a M a r t i n de
la C ă m p u l u n g u , c u T u d o r o t — , c a r e ţe-aii fostu v â n d u t n i ş t e
vii în d e a l u l T o p o l o v e a n i l o r , şi c u a c e a l e viî ţ e - a u fostu v ă n d u t
şi u n l o c u d e c a s ă ; c a r e l o c zic b a r a ţ i i c u m că i a s t e în ca­
p u l viilor c e a u fostu cumpărat eï mai înnainte, iar de la
a c e s t u T u d o r , şi l o c u l a c e s t a ţ i n e d e viile c e a u fostu cum­
p ă r a t eî m a t î n n a i n t e , i a r n u d e viile ce-aï cumpărat t u , şi
ţi l-au fostu v ă n d u t făr d e ş t i r e şi făr d e î n t r e b ă c i u n e a popi­
lor b ă r a ţ . P e n t r u c a r e lucru cu b u n ă a d e v e r i n ţ ă s'aii dovedit
c u m c ă a c e l l o c d e c a s ă i a s t e şi ţ i n e d e viile c e a u f o s t c u m ­
p ă r a t eî, n u m a î Tudor au fostu făcut miştişugurî ; d e care
lucru j u d e c a t a Divanului au ajunsu c u m să-ţ iaî banii ce aï
d a t p r e a c e l l o c u d e c a s ă î n n a p o î şi s ă r ă m ă e locul p r e s e a a m a
m ă n ă s t i r i i b a r a ţ i l o r , s ă i ţ i e î m p r e u n ă c u viile, p r e c u m a u fostu
şi m a î d i n a i n t e v r e a m j e ] . D e c i i a c ă - ţ p o r u n c e s c u D o m n i a M e a ,
în v r e a m e c e v e î v e d e a a c e a s t ă carte a Domnii Mealfe], iar
t u să c a u ţ i s ă s o c o t e ş t i c a ţ b a n î v a fi preţul acestui' l o c d e
c a s ă , s ă ţi-î i a ï î n n a p o î d e la p ă r i n t e l e Daniil b a r a t u l , şi să
ţie eî acel loc d e casă, d u p ă c u m au ajunsu judecata Diva­
n u l u i , î n t r ' a l t c h i p s ă n u facî. C ă a ş a i a s t e porunca Domnii
1
Mealjej .» — P e c e t e mică. S e m n ă t u r a cu roşu.

XXI.

Cîmpulung, 1 9 Iunie st. v. 1 6 9 6 .

«Şerban biv vtori Comis» cedează «părintelui popeî Da-

nael baratul şi luî g o ţ m a n u , î m p r e u n ă c u t o ţ n o r i e ş i î a ï sfin-
tiï bisericea a baraţilor», «muntele carele să cheamă între
1
Răurea ot s u d . — » , pe care, acum «33 d e anî» (în 7174)1
v e c h i î p r o p r i e t a r i , L e r e ş t i î , îl z S l o g i s e , c u d o b î n d a d e « z e a c e a
3
doî> .

1
Probabil Intre Rîur'l.
1
* La i'' MaiS 1 7 0 1 , «Pandi Iacov CHK Tuduran Focan din Cămpulungiu
da o parte de moară lut Arsénié Sttlpeauu.
 DOCUMBSTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLÎC1SMULUL 28.')

XXII.
4 Novembre st. v. 1 6 9 7 - 3 1 fanuar st. v. 1 6 9 S .

Confirmatio contractus domus emptae pênes monasterium,

et q u i d e m c u m subscriptione undecim b o j e r o n u m ; a n n o 1697,
a
die 4 novembris.
Maledictio propter Campolongenses qui i m p e d i u n t posses-
s i o n e m fundi K l o s z t e r ; a b e p i s c o p o b u k u r e s t e n s i ; a n n o 1 6 9 8 ,
a 1
die 3 i ianuarii .
(Inventarmi citat; documente pierdute.)

XXJII.
Cîmpulung. 27 Decembre st. v. 1 7 0 1 .

Chera, împreună cu fie-mieti Jănga de la V o i n e ş t î » , d ă

voie «părintelui popeî Lucăî baratul», de la c a r e împrumu­
t a s e 29 d e lei', s ă cosească pe moşia eî p a n ă la restituţia
2
banilor' .

XXIV.
Tîrgovişte, iS Iunie 1 7 0 4 .

P r o v i n c i a l u l B u l g a r i e i o r d o n ă c ă l u g ă r i l o r catolici' d i n Cîm­
p u l u n g s ă se r o a g e p e n t r u <d. A n t o n i u s G r u i c h , S c o p i e n s i s » ,
c a r e li-a dat cinci răzoare de vie. «Datum Torgovistii, 18
iunii 1 7 0 4 . F r . M a r c u s C e i a c e r , m i n i s t e r p r o v i n c i a l i s . Sigillum
Revv. Prov. Bulgariae», represintînd pe Maica Domnului cu
I s u s în b r a ţ e .

1
Şi la 1 6 9 4 , inventarmi pomeneşte un document pentru vie.
2
La 8 Mart 1 7 0 2 , morarii se învoesc cu Arsenic -Stîlpeanu : «precum să-s
ştie că, avăndu noî tocmeai f ă ] cu dumnealui să-I facem moara de la C a m p i t i
Lungii, noi să tăem lemnele, noi să facem zăgazul, iar dumnealor să-ş care
leamnele . . . parii morii toţ şi S temeae ale grătariuluî. şi sănt 1 5 leamne, să
le cară oamenii mănăstire!... Şi de afar ă j şi din casa morii, şi jgheaburi şi
căpriorii şi laţii, verghiile, babele, covăţ, lăturol, toate noi să le cărăm . . .
Iar fiarăle şi pietrile să fie toate ale dumnealor . . . Noao fnndu-ne nevoe de
birul nostru...» — Există şi un alt contract între Arsenie Stîlpeanu şi Miriţă.
de o parte, şi nişte «morari», de alta, pentru a se face moara celor d'intfdii.
«Şi sa avem a darea moara pe taină păr la Săntă Mărie Mare», după care
dată vor plăti şi el pentru măcinat.
284) R E G I S T R E D E SOCOTEEÏ

XXV.

Cîmpulung, 1 7 0 5 .

« C a m p o l o n g i . E g o I a c o b u s c u m m e a u x o r e A l e x a n d r a re-
1
linquo ecclesiae S. Iacobi p a r t e m vineae q u a e est p e n e s V a i a
usque calfa; in q u o r u m fide r e l i n q u i m u s manus nostras. Die
25 F e b r u a r i i a. D . 1 7 0 5 . — E g o f r a t e r D a n i e l c o n f f i r m o . E g o fra-
t e r S t e p h a n u s affirmo ut supra. Io Matthei gocman martur.
I o A n d r e i al P a u a l . I o P a u a l T o m a c h o i u l . Io Michaicul Or-
banus martur» (cu l i t e r e l a t i n e s e m n ă t u r i l e romaneşti).

XXVI.

Cîmpulung, 1 6 April st. v. 1 7 0 5 ,

M a î m u l ţ i l o c u i t o r i î.şî c e d e a z ă viile c ă t r e «generosus do­

minus Matthias Germatius et sponsa eius S t a n k a , filia An­
d r e a e T o c h e i e » . S e m n e a z ă , cu litere latine : «Antun Gruich,
martur. Io Paual Tomaschuiul. Io Anna fata a lu Grigori
Sârbului dam d e b u n a v o i a vije m u n i i m e l e . F r . D a n i e l , su­
p e r i o r loci, c o n f f i r m o . I o n A n d r i z u d e c u l m a r t u r i s s e k . Matthei
gocman marturissesk. Andrei Paulului marturisesk. Andrei
Tokeia marturisesk. »

XXVII.
Cîmpulung, 1 6 . . . 1707.

Cu litere latine.
«Anno Domini 1 7 0 7 , d i e 16 (sic). Se se sctie cum ieu
x\ntony G r u i c h a m lăsat biserici Suintului J a c o b din Câmpu­
l u n g catholicilor doi p o g o n i din B r a n sus pe lănga Diacon
Spiri. . . Marturi mai zost iskaliti : Fr. Nicolaus Kornich,
Franciscanus. leu A n t o n i Gruich manu propria digiti (!)•••
Matthei Blaxescu gozinan. leu I o n al Andrii zud : Andra
Tokai. leu Antoni Tokay. X p i a r ò ; jj.âprcj : P e t r u Bortiscoi.»

1
Vale se chema o parte din vechiul Cîmpulung (Ariccscu, I, p. 1 6 1 ) .
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 285

XXVIII.
Cîmpulung, IO lanuar 1 7 0 7 .

Cu litere latine.
«leu Osana Leseroja las u n rezor de v i a e Sventuluj J a k o b
A p o s t o l ; k a r e j e s t e p e l e n g e D u m i t r a s k u l ; sci c i n e s a a skuia
ku g a l c i a v a , s e fie a n a t i m a ; sci n o j k a r e n e a m afflat d e faça
m ă r t u r i s i m p r e k u m ieste scris d e s u p r a , a d i k e bisericii.»

XXIX.
7 Octombre st. v. 1 7 0 7 .

Constantin Brîncoveanu. « S f i n t e î şi d u m n e z e e ş t i î mănăstiri

a baraţilor den oraşul D o m n i i Meale den C ă m p u l u n g u , unde
i a s t e h r a m u l lui Sfeti I a c o b u Apostolul, şi părintelui popei
N e c u l i î şi a l t o r c ă l u g ă r f c a r i i v o r fi l ă c u i t o r î a c o l o la m ă n ă s ­
t i r e , c a să fie v o l n i c i cu a c e a s t ă c a r t e a Domniei Meale de
să a i b ă a ţ i n e a şi a s t ă p ă n i 7 r ă z o a r e d e vie d e n d e a l u l T o -
poloveamlor, î n s ă m ă n ă s t i r e a 2 şi p ă r i n ţ i i c ă l u g ă r i 5 ; care]
viî, m u r i n d A n t o n i e S ă r b u l şi n e r ă m l i n d u - i în u r m ă fomeae,
c o p i i , n i m i c , s'aii î n g r o p a t a c o l o la m ă n ă s t i r e , şi le-au lăsat
m ă n ă s t i r i i şi c ă l u g ă r i l o r , c a să-î fie d e p o m e n i r e lui şi a tot
n e a m u l lui. D r e p t a c e a i a D o m n i a Mea încă le-am d a t a c e a s t ă
carte a D o m n i i Meale, ca să aibă a ţinea şi a s t ă p ă n i aceaste
vii cu b u n a p a a c e . A ş i j d e r e a şi vinul s f [ i ] n t e i b e s e a r i c şi al
sfinteî m ă n ă s t i r i , c e s ' a r face î n t r ' a c e a s t e v i i , şi l-ar p u n e să
să v ă n z ă la a c e a l e 2 c a s e ale lor, care sSnt acolò in oraş,
î n c ă s ă fie în p a c e şi e r t a t d c c ă m ă n ă r i e d e a c o l ò d e n t ă r g u .
Că aşa iaste p o r u n c a Domnii Meale.» — Pecete mică, purtînd
data de 1689. S e m n ă t u r ă şi m o n o g r a m ă cu chinovar.

XXX.
1 3 iunie st. v, 1 7 0 S .
Cu litere latine.
«Gsineri unkjaschuluj Nikoare» zălogesc moşia Livadea
1
«perinteluj Pavel j e g u m e n u l de Bereczie delà Kempulung ».

1
E cuprinsă într'un caiet, la sfîrşitul căruia se ceteşte: <N. B. Anno 1 7 4 5 ,
die 7 iunii, ritu veteri, in recuperatione prati, dedimus recuperatoiibus supra-
286 REGISTRE DE SOCOTELÏ

XXXI.
După 1 7 1 4 .
0 1
[Pe V : ] «Iudicium domini Mikolaj Wollf pisarul cum
C o s t a n d i n M i k s u n a s k u e t C s o k a n y i . i l la B r a s s o v u p r o p t e r d e ­
bita contracta a Constântino W a y v o d a , et erat incarceratus
donec solvat totum debitum septem milium florenorum. Nil
ad culinam nostrani.»
Cuprinde: 1. « C a r t e a ghenaralulul de la S i b i i u , s c r i s ă d e
la C a r o l i n a , p e n t r u M ă n u l e a s ă . » In p r o c e s u l d i n t r e Costandin
Micşănescul şi «văduva Mănuleas[a]», în care cel d'intuii
adusese scrisori de la Domn (Nicolae Mavrocordat poate),
c e a d e - a d o u a c e r e a s e face j u d e c a t a în ţ a r ă .
2. « I z v o d u l c ă r ţ i i d e j u d e c a t ă , scos de la Sfatul ot Bra­
ş o v , c e aii avut Costandin Micşănescul cu Stoica Ciocănel
p e n t r u n i ş t e s c u l e . » A c e s t a d i n u r m ă le v î n d u s e s a u z ă l o g i s e ;
Constantin cerea «aii s c u l e l e aii 6 . 0 0 0 d e florinţi», şi-1 p u n e
şi la î n c h i s o a r e . S f a t u l d e c i d e saii î n c h i s o a r e a , saii b a n i i , s a u
şi o garanţie.
d
3. « A l t ă carte de mărturie de la V N e g ţ (sic) de la
Braşov, carii aii m ă r t u r i s i t cătră Sfat.» Stoica oferise a d a
j u m ă t a t e d i n s u m ă , şi n u m a i j u m ă t a t e şi d i n a c e a s t ă p a r t e în
bani, dînd pentru rest un zapis.

XXXII.
2 4 Decembre st. v. 1 7 1 4 -

Ştefan Cantacuzino confirmă privilegiul de supt n ° XXVI

«sfintei d u m n e z e e ş t i l m ă n ă s t i r i a b a r a ţ i l o r d e n o r a ş u l Domnii

scriptos zapisones iuxta contentum nostri proprii zapisonis. > — E si originalul

cinlic. — In inventariu găsim: «Sententia principis Constantini, confirm&ta a
principe Serbano 1 7 0 8 : spectat ad litteraha vinearum.» —La 1 7 1 0 , se men­
ţionează tot acolo un act relativ la casa din Cîmpulung.
1
Asupra luî, v. Prefaţa şi documentele următoare.
1
Mănuleasă e probabil văduva luì Apostolo Mano, omul de afaceri al
Brîncoveanuluî. O chema Zamfira, şi o plîngere a eî către Braşoveni, cu data
de 1 9 August 1 7 2 8 , ni s'a păstrat (v. Iorga, Socotelile Braşovului, p. I5*>
nota I ) . El, Mano, e pomenit adesea în actele tipărite în Hurmuzaki, VI.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 287

Mele den Cămpulungu . . . şi părintelui popei Bogdan egu­

m e n u l şi a l t o r c ă l u g ă r i carii vor fi l ă c u i t o r i a c o l ò la m ă n ă ­
1
stire». — Pecete, semnătura şi m o n o g r a m ă cu chinovar .

XXXIII.
Câmpulung, 29 Iulie st. v. 1 7 1 5 -

« S t a n c a G r a s a » d ă u n z a p i s «Sfinţii Sale părintelui popii

Tornii de la Sfeti I a c o v u » : îi era datoare cu p a t r u taleri
« r u c » , şi « m ' a u î n c h i s în p u ş c ă r i e ca să d a u bani» ; cere zi
« p ă n la c u l e s u l v i i l o r » .

XXXIV.
2 - 1 5 April st. v. 1 7 1 7 .

Ioan Mavrocordat scuteşte, la 2 A p r i l s t . v., mănăstirea

catolică din Cimpulung de cort şi d e v i n ă r i c i u . — La 15,
c o n f i r m ă p o s e s i u n e a r S z o a r e l o r d e vie a c e l e i a ş i m ă n ă s t i r i «şi
p â r i n t t l u ï p o p i i l u i P a v e l e g u m e n u l » şi a l t o r călugări.
(Cel d'mtăiu în Inventariul citat; document pierdut.)

XXXV.
3 0 August st. v. 1 7 2 0 .

Nicolae Mavrocordat « t u t u r o r c a t o l i c i l o r c ă ţ s ă află cu şă-

zămăntul lor în oraşul D o m n i i Meale în Cămpulungu». îi
scuteşte «de t o a t e a l t e d a j d l şi c h e l t u i a l e , c ă t e v o r fi a c o l o
în C â m p u l L u n g u , d e p o d v o a d e , d e m e r t i c e , d e c a i d e o l a c ,
d e cară de o a s t e . . . R u p t o a r e a ce le-am lăcut D o m n i a Mea
î n t r ' u n a n d e 5 o r i : î n s ă la h a r a c ï u g h ï 20 şi la l i p s a hara-
c i u l u i u g h i 2 0 şi la V e l S e a m ă u g h ï 2 0 şi la s e a m a a trei-
a ughi 20 şi la pocloanele bairamului ughï 20 . . . încă
şi c ă n d s ă v a m a i a d a o g e r u p t o a r e a Câmpulungului din căt
i a s t e , i a r a c e ş t i c a t o l i c i să nu s ă m a i a d a o g j e ] n i c i o d a t j a ] la
nici unele.» Pentru care se dau ordine judeţului şi «oroşani-
l o r » . — P e c e t e , s e m n ă t u r ă şi m o n o g r a m ă c u chinovar.

1
Inventariul citează un act al lui Ştefan Cantacuzino, prin care se scuteşte
mănăstire* de căminărit şi dijmârit ( 1 7 1 5 ) .
 288 REGISTRE DE SOCOTELI

XXXVI.

2.S Novembre st. v. 1 7 2 0 .

Nicolae Mavrocordat mănăstirii catolice din C î m p u l u n g «şi

p e r i n t e l u ï p o p i ï lui — (sic) e g u m e n u l » şi a l t o r c ă l u g ă r i , pentru
IJ
r ă z o a r e l e d e v i e (v. n xxrx).

XXXVII.
Cîmpulung, 2 0 April st. v. 1 7 2 3 .

«Enoriiaşiî» s e m n a ţ i d a u un zapis «cestor doi noriiaş care

s ă n t r â n d u i t p e n t r u a j u t o r i u l m o ş i o a r i l o r , v i i ş o a r i l o r sfintei bi­
serici lui S f e t i Iacov din C ă m p u l u n g u , pecum s ă - s ş t i e că
mal denainte vreame dup' obiceaî puindu-să din a n în a n
gocïmanï d i n n o r i e şi purtând grija bisearicil din t o a t e , cu
b a n i i a l b i s e a r i c i l , fiind a t u n c i şi v r e m i m a î b u n e , i a r acum,
d e la o seaamă de vreame, întămplăndu-să întâmplări mal
p r o a s t e , d e nu s'au făcut vin din v i l şi p o g ă n ă r i t u r l , şi ră-
m a i n d b i s e a r i c a în l i p s ă şi n i c i o a m e n i a s ă î n d r ă z n i c a să s
pue gocïmanï, neavând cu ce să chivernisească toate lu­
crurile pecum să cade, şi n e a v ă n d c u m face într' alt chip,
c a să nu r a m ă e viişoare nelucrale şi ca să nu s pustiiască,
neavănd bisearica alte venituri, acum, luăndu-să s e a a m a gocî-
m a n u l u î , fiind n o i t o ţ i n o r i i a ş i a d u n a ţ i în u n loc, luatu-ne-nm
seaama noi toţ, împreună cu p ă r i n t e l e , şi n e a m vorbit de
a m rânduit pe aceste oameni din norie c a s ă l u c r e a z e viile
î m p r e u n ă cu p ă r i n t e l e , c a r e s ă va î n t â m p l a ; însă viile care
s â n t ale b i s e a r i c e l , a f a r ă din viile p r e o ţ i l o r ; şi. c â t p e n t r u a l t e
c h e l t u i a l f e ] c e s ' a r î n t â m p l a p e s t e a n , o r i la lucrul v i i l o r , ori
la c e a r ă , p e n t r u b i s e a r i c a , o r i c e c h e l t u i a l ă a r t r e b u i , t o t pă­
r i n t e l e s ă a i b ă a p u r t a grijfâ] d e b a n i ' să-s afle c â n d v o r t r e ­
bui, şi b u c a t e , ce ar da Dumnezău sas facă, să-s p u e în
pivniţ[âj la p ă r i n t e l e , şi, o r i la v â n z a r e a b u c a t e l o r , o r i la ce
l u c r u l , u n u l făr d e a l t u l s ă nu f a c ă , ci p r e a cu c r e d i n ţ ă şi cu
d r e p t a t e s ă fie u n u l cu altul la o r c e , — c ă Sfinţiia S a p ă r i n t e l e
a ş a aii v o i t , d i n t r u bună v o i a Sfinţii S a l e , pentru pomari;al
s f i n t e ï b i s e a r i c î , c a - s n u r ă m ă e viile p u s t i i p ă n c ă n d v a milui
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 289

D u m n e z ă u d e să [va] p u t e a chivernisi d i n t r ' al b i s e a r i c i î . Şi

pentru credinţă a m iscălit noî maî jos. A p r i l 20 d n i , 7 2 3 1 .
Ita est, frater M o y s e s Babick, p a r o c h u s ac g v a r d i a n u s p r o
hoc tempore.
Antonie Tocâia martur, etc.
T o a t e c e a l e c e s â n t a l e b i s e a r i c i î p r e c u m a r a t ă în j o s :
-f- 2 b u ţ î : una zdravnă, alta doage.
1
~f jgheabu.
-f- 1 hărdău.
-f- 1 vadră.»

XXXVIII.
Roma, 7 - 1 8 Iunie 1 7 2 3 .

P a p a a c o r d ă t r e î feluri d e i n d u l g e n ţ e p e n t r u « e c c l e s i a c o n ­
ventus fratrum Ordinis Minorum S. F r a n c i s c i d e O b s e r v a n t i a ,
n u n c [ u p a ] t o r u m loci c a m p i l o n g e n s i s , baccoviensis seu alterius
1
d i o c e s e o s , in V a l a c h i a » .

XXXIX.
Cîmpulung, 2$ Novembre st. v. 1 7 2 7 .

«Prioteasa Ancuţa» vinde « p ă r i n t e l u i p o p luî I a c o v » viile

«care sănt p e lăngă părintele . . . Ita est : frater P a u l u s F e y e r .
2
Gheorghie Volf martur ».

XL.
1 0 Februar st. v. 1 7 3 1 .

Mihaî Racoviţă dă un privilegiu «acestor 34 de catolici

c a r e ş ă d cu ş ă z ă m ă n t u l l o r în o r a ş u l D o m n i e i M e a l e în C ă m p u l
Lung», scutindu-î de orîce dărî: podvoade, olac, etc., în
schimb pentru 137 de ughî pe a n ; «şi a c e ş t i b a n î să-î dea
la p a t r u s f e r t u r i , î n s ă la h a r a c u g h î 3 4 , şi la V e l S e a m ă u g h î
34, şi la p o c l o a n e l e b a i r a m u l u i u g h î 3 4 , şi la l i p s a h a r a c i u l u î u g h î
3 4 ; şi a c e ş t i b a n î s ă a i b ă a i darea cu zeciuiala lor la r u p -

!
La 27 Mart 1 7 2 6 , «Năstasie BudişteanuU vinde o vie «jupanului Mihaiu
Pupistanul».
2
în 1 7 3 0 , N. WoU face de piatra clopotniţa bisericii (după Aricescu, I,
p. 8 0 ; azi, după focul din 1 8 8 5 , inscripţia nu mal este).

v 1 9
62174. °l. I-
290 R E G I S T R E D E SOCOTELI

toarea Câmpulungului».—Pecete şi s e m n ă t u r ă ; m o n o g r a m ă cu
l
chinovar .

XLI.
Cîmpulung, io Septembre st. v. 1 7 3 1 .

«Gheorghie Piroşcoiul, catolicul, den Cămpulung», dă un

z a p i s «Sfinţiilor S a l e p r e o ţ i l o r f r a n ţ i s c a n î de la b i s e a r i c a luî
Sfeti Iacov A p o s t o l u l den Câmpulung», p e n t r u a li c e d a , în
s c h i m b u l u n e î s u m e d e b a n î şi p e n t r u r u g ă c i u n i , «locul n o s t r u
c a r e i a s t e a l ă t u r e a cu g r ă d i n a preoţilor».

XLII.
1732-

« P r i v i l e g i u m S e r e n i s s i m o r u m I o a n n i s , i t e m (sic) Constantini
Nicolai V a j v o d a e , e x i m e n s catholicos G e o r g i u m Volf et Sztan
Szerbul ab omnibus daciis; 1732». — T o t Constantin-Vodă
a c o r d ă m ă n ă s t i r i i c a t o l i c e d i n C î m p u l u n g d o u ă l i u d e şi s c u t i r î .
(Inventarmi citat ; documente perdute.)

XLIII.
1 8 Iunie st. v. 1 7 3 4 .

în frunte: «Stefan, mitropolitul Ungrovlahieî, adeverez*.

« Ş t e f a n CHI», r ă p o s a t u l u i B a l o t ă c ă p i t a n u l » , cu familia, dă un
zapis către «dumnealui jupan Necolae Volf pisariul», prin
care-î v i n d e «un v a d d e moară dă 2 r o t e şi u n v a d d ă pio
în a p a d ă n oraşul C â m p u l u n g u l u i , ce iaste în faţa târgului»,
c a r e a fost « m a i d ă n n a i n t e v r e a m e v e c h i u şi b ă t r â n a unor
catolici dă la m ă n ă s t i r e a catolicească den oraşul Câmpulun­
g u l u i , î n s ă al M a r i n ţ i i t a t a luî P a t r u S a s u l , c e a u fost j u d e ţ ,
C H K lui C i r v i ş S a s u l , şi al luî G a ş p a r S a s u l şi al C h i r i c â i n e -
g u ţ t o r i u l d ă n C ă l i n e ş t i » . II v î n d u s e « d u m n e a l u i P r e d i î p o s t e a l -
n i c u l d ă n L e r e ş t i » , s u p t M a t e î - V o d ă , la 7 1 4 2 (cf. n ° v ) . Dupâ
a c e i a s e face o r ă s c u m p ă r a r e , după care cumpără din nou

1
Inventarmi menţionează un privilegiu din 8 Februar şi un altul pentru
scutire de căminărit, viuăriciu şi cort.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 291

Oancea Lerescu, precum se vede din «cartea lui Gherghie

j u d e ţ u l şi cu 1 2 p ă r g a r î şi cu alţi bătrâni al oraşului» (v.
n ° v i ) . D e la O a n c e a t r e c e la u n c h i u l c e l o r d o i L e r e ş t î , A r s e n i e
Stîlpeanul. De la a c e s t a - 1 c u m p ă r ă Wolf, p e n t r u ca, după
m o a r t e a lui, să r ă m î i e la « m ă n ă s t i r e a catolicească dăn Căm-
p u l u n g u . . ., ca p ă r i n ţ i l o r c ă l u g â r a ş c e s ă v o r afla l ă c u i t o r î la
a c e a s t ă zisă m ă n ă s t i r e s ă le fie d ă h r a n ă şi d e c h i v e r n i s i r e » . S e m ­
nează încă: Iordachi Creţulescul V. Vornic,Manolachi L a m b r i n ò
V . B a n . C . BrăiloI V. Stol., Constantin V. C o m i s , M a t e i Cantacu-
z i n o V . A r m a ş , C. D u d e s c u l V . L o g o f ă t , Grigore Greceanu,
V. Vistier, Constantin V. Clucer, Constantin Creţulescul V.
Logofăt, Greceanu vtori Armaş.

XLIV.
Cîmpulung, 1 7 3 4 (7243).

« S t a n c a , soţiia d u m n e a l u i r ă p o s a t u l u i I a n a c h i e Stălpeanul»,
vinde «dumnealui jupanul Nicolae Pisariul» vadul d e moară
ce are «pe d e n jos d e m o a r a Bajescului, alăturea cu moşiia
mănăstiri catoliceştî».

XLV.

iiû Septembre-ii» Octombre st. v. 1 7 3 4 .

Diploma principis Gregorii Gyka propter pogonerit, ojie-

a
rit, d i s m e r i t e t d u o s h o m i n e s ; 1734, die i septembris.
Privilegium principis Vajvodae Georgii (sic) propter kort
e t c a m i n e r i t ; 1 7 3 4 , d i e I» o c t o b r i s .
(Inventarmi citat ; documente pierdute.)

XLVI.
Cîmpulung, 3 Februar st. v . 1 7 3 5 .

Gheorghe Teodoru, nepot al lui Bucur Gheorghe, care

s e m n e a z ă în g r e c e ş t e , r e c u n o a ş t e că « d u m n e a l u i j u p a n N e c o l a e
V ă l h pisariul» i a d a t cu î m p r u m u t «bani gata taleri o sută,
n o i , c u d o b â n d a lor î n t r ' u n a n ; c a r e fac, c a p e t i l e şi cu d o b â n d a ,
taleri 1 2 0 » , p e n t r u c a r e p u n e z ă l o g u n « p o g o n d e v i e la T o -
292 KEG1STKE DE SOCOTELI

p o l o v e n ï . , . D ă nu-ï v o ï d a [la] zi t o ţ b a n i ï cu d o b â n d a lor, s ă

fie v o l n i c cu a c e s t a al m i e û z a p i s să fie la mijlocul nostru
ş a s e o a m e n i d â folos, s ă - m p r e ţ u i a s c ă viile p ă d r e p t a t e şi, o r î
câţi bani ar maî treace peste taleri 120, c e a m l u a t , s ă m i - î
d e a şi a c e i a . . . C ă c i la p ă s u l şi g r e u l m i e û alţii" dăn neamul
m i e û nu m ' a u c ă u t a t , far d ă c ă t n u m a i d u m n e a l u i . . . F r . p a t e r
1
Bernardinus a R u s e i , Ordinis Minorum de Observantia, af-
firmo ut supra. F r a n c e s c o Marini testimonio.» — S e m a î a d a u g e
apoi un împrumut.

XLVII.
Cîmpulung, 25 Februar st. v. 1 7 3 5 .

f I o r g a , j u d e ţ u l o r a ş u l u i C â m p u l u n g u l u i , d e n p r e u n ă cu toţi
o r o ş a n i î , d a t - a m şi m ă r t u r i s i m cu această a noastră credin­
c i o a s ă şi a d e v ă r a t ă c a r t e la m ă n a p r e o ţ i l o r franţiscanî de la
bisearica Siăntuluî I a c o v A p o s t o l u l d e aicî den Cămpulungu
p e n t r u ca s ă s ă ştie că den vechile obiceaiurî ce au avut
acest oraş d e la toţ răposaţii creştini Domin cu hrisoave
d o m n e ş t i , p r e c u m să v ă d , fost-aû d e î n c e p u t a fi a c e a s t e hri­
soave supt paza acestiî mănăstiri ce scriem maî sus, iar,
c ă n d a u fost m a i în t r e c u ţ i i a n î , în zilele popi lui Bogdan,
fiind e g u m e n l a a c e a s t ă zisă s f â n t ă m ă n ă s t i r e , şi L a ţ c u l j u d e ­
ţ u l fiind j u d e ţ p e a c e a l e v r e m i , a u fost mersu cu rugăciune
la p ă r i n t e l e p o p [ a ] B o g d a n , d e i-au d a t c ă t e v a ş h r i s o a v e , zi-
c ă n d s ă ştie lucrurile şi obiceaiurile oraşului ; care hrisoave
nu i a u mai întorsu înnapoî, ce pan astăzî sănt în măinele
noastre, fiind d e folosul şi t r e b u i n ţ a a o r a ş u l u i , şi p e aceaste
h r i s o a v e s'au p ă z i t a c e s t oraş d e alte o r ă n d u i a l e ce au fost
pentr' alte părţi. Iar a c u m , în zilele p r e a - l u m i n a t u l u î nostru
D o m n u Ion Grigorie Ghica Voevod, auzind şi noi că den
p o r u n c a M ă r i i S a l e p e ţ a r ă să să facă alte rănduelî, şi ca
să nu cază oraşul acesta întru rănduiala ţărăî, am mersu
la p r e o ţ i i c e s c r i e m m a î sus, întrebăndu-î, pe lănga hrisoave
c e s ă n t la n o i , dar de au mai rămas şi alte hrisoave în

1
Ruşi, Rusciuc.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 293

urmă, Ia mănăstire. Deci", într'aceaslă vreame, fiind egu­

men p ă r i n t e l e L i a u r e n t i e ] î m p r e u n ă cu p ă r i n t e l e Ş t e f a n defini­
t o r , v ă z â n d c ă să p r i c i n u i a ş t e p a g u b ă oraşului şi noriiaşilor
c a t o l i c i , fiind h a m n i c î o r a ş a n i d e a i c i , aii c ă u t a t î n t r u t o a t e căr­
ţile c e s ă n t la m ă n ă s t i r e , şi s'a aflat 6 h r i s o a v e d e m i l o s t i v i r ă p o ­
saţi D o m n i : Io L e o n Voevod, leat 1 6 3 0 ; i R a d u l V o e v o d , leat
7123 ; i Matei Voevod, leat 7143 ; i Mihaï Voevod, leat
7 1 6 7 ; i A n t o n i e V o e v o d , leat 7 1 7 8 ; i Mircea V o e v o d , leat
1
7067 . Care aceste hrisoave le-am l u a t în măinele noastre,
d e le-am alăturat lăngă celealalte hrisoave. Pentru c a r e l e şi
n o i a d e v [ ă ] r ă m cu a c e a s t ă c a r t e a n o a s t r ă c u m că t o a t e hri­
s o a v e l e , şi c e a l e d e î n t ă i u şi a c e s t e d e a c u m , î n c ă şi p e c e a t e a
o r a ş u l u i , p ă n l a s e a a m î ă ] d e v r e a m e fost-au î n t r u buna paza
a preoţălor barat, precum le-au şi fost obiceaiu, iar acum
t o a t e acestea ce scriem m a i sus sănt şi să află în măinele
n o a s t r e , şi d e c ă t r ă nimeni preoţii barat învăluialja] să nu
a i b ă . î n t ă r i n d şi n o i a c e a s t ă c a r t e cu p e c e a t e a o r a ş u l u i şi cu
i s c ă l i t u r a n o a s t r ă , c a sâ-s c r e a z ă . F e v r u a r 2 5 d n i , 7243.

XLVIII.
Cîmpulung, 1 5 April st. v . 1 7 3 5 .

Costandin şi familia s a , a v î n d n e v o i e d e b a n i î n t r ' u n pro­

c e s , îi i e a d e Ia m ă n ă s t i r e a c a t o l i c ă şi d ă u n z ă l o g «Sfinţiia L o r u
p r e o ţ i l o r f r a n ţ i s c a n î d e la m ă n ă s t i r e a S f â n t u l u i I a c o v A p o s t o l u l
d e a i c i d e n C â m p u l u n g » . A c t u l e s c r i s cu m î n a l u i « A n t o n i e
Tocăia catolicul».

XL1X.
1
Cîmpulung, I " August st. v. 1 7 3 5 .

f Datu-ne-au părintele Laurentie gvardiianul d e la sfânta

mănăstire a Sfântului Iacov ot Dălgopol, împreună şi cu

1
Afară de al luï Antonie, al luï Mircea şi poate al luï Mateî-Vodă, aceste
documente, păstrate într'o copie în formă de sul, aşa numita «pînză a oraşu­
lui», s'au tipărit în Magazinul istoric, V, p. 3 3 1 şi urm. După Aricescu (I,
pp. 1 7 5 - 6 ) , primul e asemenea cu cel din 3 Maitt 1 6 4 6 al luï Mateî (Mag.
ist., I. c, pp. 3 4 3 - 7 ) , iar al doilea ar cuprinde «scutirea oroşanilor de lemne
de Crăciun şi de fin, ce se dideau funcţionarilor Domnului şi aï Vistieriei».
294 R E G I S T R E D E SOCOTELI

p o p a Ştefan definitor, 6 hrisoave vechi, care sănt făcute pen­

tru tocmealele oraşului. [Urmează l i s t a l o r , c a la n ° XLVII, c u
d e o s e b i r e c ă s e î n c e p e c u al luî M i r c e a . ] . . . C a s ă c ă u t ă m c u
d ă n s i l e o b i c e a i u r i l e o r a ş u l u î ; şi, p e n t r u c a s ă - s ştie că le-am
luat, am dat acest răvaş sâ-î vie de seaamfă]. Avgust i
dni, 7243.
Costandin Judeţu. Iorga Judeţu martur
ot Dolgopol
P a n ă judeţ[ul] martur.
[Pe V°:] Anno 1734, die prima augusti, dederunt attesta-
tionem civitatenses quod acceperunt sex diplomata principum
ex nostro monasterio, quae conservabantur apud nos.

L.
7 Octombre st. v. 1 7 3 5 .

G r i g o r e Ghica dâ un privilegiu «dumisale Nicolae Volfu,

pisariul D o m n i i Meale», pentru vadul de moară cunoscut.
D e o a r e c e însă actul ce-î d a s e Ştefan B a l o t ă s e r e f e r i a şi la
alte lucrurî, i se restituie ; « n u m a î acolo u n d e c o p r i n d e pen­
t r u p r i c i n a m o r i î şi a p i o ă î , a m s c o s D o m n i i a M e a cu chino­
v a r , şi s ' a u s c r i s p e d e m a r g i n e , i a r c u c h i n o v a r , p r i c i n a » . W o l f
c u m p ă r a s e şi « p a r t e a S t a n c a i , m ă t u ş a luî Ş t e f a n şi a Saftiî,
soţii luî». — P e c e t e şi i s c ă l i t u r ă , m o n o g r a m ă c u chinovar.

LI.
Bucureşti, 2 5 Mart 1 7 3 6 .

Aflînd că Franciscanii din C î m p u l u n g «elemosynis carere

a t q u e sufficienti ad subsistendum proventu esse destitutos,
iisdem R R . PP. mihi proponentibus et flagitantibus», Wolf,
«Nicolaus Folos de Wolf», cumpără un l o c l î n g ă b i s e r i c ă şi
f a c e o m o a r ă , p e c a r e d u p ă m o a r t e o v a l ă s a m ă n ă s t i r i i ' , îm­
p r e u n ă şi c u l o c u l ; «in m e d i t u l l i o Campolongi sitam». Dar
se va servi o liturghie p e s ă p t â m î n ă p e n t r u sufletul lui, iar,
la a n i v e r s a r a m o r ţ i i , « s a c r u m c a n t a t u m c u m exequiis et of­
ficio defunctorum». — Se adauge: « I t a e t e g o , filius a c h a e r e s
l e g i t i m u s , c e d o t o t u m , uti s u p r a est p o s i t u m . Scripsi C a m p o -
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 295

longi, die i o o c t o b r i s 742. N i c o l a u s Wolff.» — P e c e t e neagră,

cu u n vultur.

LII.

iii Maiìi st. v. 1 7 3 6 .

Constantin Mavrocordat «catolicilor ce săntu şăzătorl cu

ş ă z ă m â n t u l l o r la oraşul Câmpulungul, liude treizeci, dupre
c u m scriu anume în foaia Domnii Meale pecetluită ; care,
fiind o a m e n i s t r e i n i , c a t o l i c i , şi a v ă n d c ă r ţ i d e ruptoare ale
răposaţilor D o m n i de mal nainte vreame, Domniia Mea încă
l e - a a m f ă c u t a ş ă z ă m ă n t u şi r u p t o a r e c a să a i b ă a da osăbit
la V i s t e r i e D o m n i i Meale pe an u g h î o sută cinzecl, dăn-
d u - l i - s ă şi p e c e t l u i t u r i r o ş ă ! p e n u m e l e şi c h i p u l l o r . Ş i a c e ş t i
b a n i să-î d e a î n t r ' u n a n la 3 c ï v e r t u r ï : la c l v e r t u l d e ' n t ă î , d e
u n a lui M a i u , i I u n i e , i Iulie, i A v g u s t , u g h î c i n z e c î ; la al
d o i l e a c î v e r t , d e l u n a luì S e p t e m v r e , i O c t o m v r e , i N o e m v r e ,
i D e c h e m v r e , u g h î c i n z e c î ; i la al t r e i l e a c î v e r t , d e l u n a lui
G h e n a r , i F e v r u a r , i M a r t , i April, u g h î cinzecî. Iar d e alte dăjdî
şi o r ă n d u i a l e , o r c ă t e a r eşi p e ţ a r ă şi p e t â r g u , să aibă de
toate bună pace. Aşăjderea şi d e c h e l t u i a l i l e o r a ş u l u i , şi de
p e d v o a d e , şi d e c o n a c e , şi d e olăcăriî, să fie nesupăraţî şi
n e b ă n t u i ţ î , şi J u d e ţ u l d i n C ă m p u l Lungu şi cu oroşani de
a c o l o nicî u n fel d e a m e s t e c ă t u r ă cu d ă n ş i î d e a c u m î n n a i n t e
s ă n ' a i b ă , a f a r ă d i n r u p t o a r e a lor, c e a r a t ă mal sus; niminî
s u p ă r a r e d e n i m i c s ă nu le facă.» Se dau ordine c ă t r e «cis-
l a ş şi z a p c i î , o r î cu c e d ă j d i î vi ţ i fi o r u n d u i ţ î la a c e a parte
d e l o c , şi a l t o r s l u g i d o m n e ş t i i b o e r e ş t î » , p r e c u m şi j u d e ţ u ­
lui şi o r ă ş a n i l o r . S e m n ă t u r a . — P e c e t e şi m o n o g r a m ă c u c h i n o v a r .

LIII.
i u
Cîmpulung, i Septembre st. v. 1 7 3 6 .

« L a z ă r Ş o d e a c a t o l i c u l , f r a t e l e luì D u m i t r u r ă p o s a t u l » , dă
u n zapis «preoţilor franţiscanî de C â m p u l u n g » , cedîndu-li via
fratelui său Dimitrie. Acesta lăsase un răzor preoţilor, prin
296 R E G I S T R E D E SOCOTELÏ

testament, pentru un sărindar, şi e ï c h e l t u i s e b a n ï şi p e n t r u

1
î n g r o p a r e a l u i : z e c e t a l e r i şi j u m ă t a t e .

LIV.
Cîmpulung, 1 6 Septembre st. r. 1 7 3 6 .

« D u m i t r a ş c o , feciorul d u m i s a l e r ă p o s a t u l u i T u d o r S a n f a g i u » ,
arată într'un zapis către « d u m n e a l u i j u p a n u l N i c o l a e pisariul»
că fratele său G h e o r g h e luase de la Nicolae împrumut 180
d e leî. « F i i n d m a î v o l n i c » , el i e a a s u p r a - ş î d a t o r i a , fără «să
2
m ă i s c ă l e s c u la z a p i s » . — S e m n ă t u r ă greacă .

LV.
Cîmpulung, 1 5 Iulie st. v. 1 7 3 7 -

« C o s t a n d i n S l u j i t o r i u l o t J u g u r » , cu familia sa, după re­

p e t a t e î m p r u m u t u r i d e la «Sfinţiia Sa părintele egumen de
la Bărăţie ot Câmpulung, anume Franţiscus C r o m b a u e r » , îî
v i n d e « m o ş i e la P o e n a r î . . ., c a r e m o ş i e s ă chiama Sălciile».
Actul î scrie «Gheorghie Volf c a t o l i c u l » , şi între marturï
3
s e m n e a z ă cu l i t e r e l a t i n e : « l e u A n t o n i e al A n d r i î » .

LVI.
Cîmpulung, 2 Ianuar st. v . I73&.

«Laudetur Iesus Christus. Adecăte eu Gheorghie Volf,

C H K r ă p o s a t u l u i G h e o r g h i e V o l f M o l d o v e a n u l şi al s o ţ i i d u m ­
nealui Catrina G ă ş p ă r o a e d ă n C â m p u l u n g » , face testamentul
s ă u , l â s î n d l e g a t e c ă t r e « s o ţ i a s a M ă r g ă r i t a şi p r e o ţ i i franţis-
c a n î d e la b i s e a r i c a lui S f e t i l a c o v d i n C â m p u l u n g » . Mănăs­
t i r i i îi l a s ă « 1 0 mătcî de stupî» p e n t r u făclii, « i a r i o mătcî,

1
într'un act fără dată, «Catrina, fămeaia Dumitru Şodiî catolicu», vinde
cu «banï noï> o vie «luî Gheorghie CHV. Lazăr Şodi i Petru Botezatu>.
s
Inventariul menţionează un zapis relativ la pisarul Nicolae Wolf: «hic
continentur vineae, molae et vestimenta post eius mortem relicta>.
3
în 1 7 3 7 , Domnia reînnoieşte, după Inventariu, scutirea celor două Hude
ale mănăstiriî.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 297

d e o s e p ï , aï p r e o ţ i l o r » . Alte legaturi pentru cumnaţî, pentru

fiu, pentru fiica lui, Catrina. «Măcar soţia mea Mărgărita
premenindu-să cu a l t c u n u n a t , c o p i l a să nu fie urgisită, că
u n u l ca a c e l a s ă fie d e p ă r t a t d e m o ş i o a r e l e m e a l e . » Logofătu
înşiră apoî lista proprietăţilor sale, în c a r e se scrie şi c u
litere l a t i n e : «Wolff». S e m e n ţ i o n e a z ă pe rînd : moşii, gră­
d i n i , « m o ş i i d e g r ă d i n i » , «livezi d e fan şi l o c u r i d e a r ă t u r ă » ;
între altele: «moşia de casă de la Răii, care mai denainte
fost-aû a u n u i Andrea B ă r b u r o i u l c a t o l i c u l ; la moartea lui
a u l ă s a t a c e s t loc b i s e a r i c i i lui Sfeti I a c o v ; c a r e d u p ă multă
v r e a m e au fost cumpărat acest loc Ion, feciorul lui M a t e i
Blaj, d e au făcut casă».

LVII.
9 Mart st. v. 1 7 3 9 .

Constantin Mavrocordat «părintelui Vasilie proegumenul

o t C ă m p u l u n g u , c a s ă a i b ă a s ă a p ă r a cu c a r t e a D o m n i i M e a l e
d e c ă t r ă u n T u r c n e g u ţ t o r , c a r e l-ar fi a p u c â n d p e n t r u nişte
catastişă c e le-ati l u a t c a t a n e l e ; nici u n fel d e supărare să
nu-ï facă p e n t r u a c e a l e c a t a n a , p a n ă n u va veni să-ş caute
aie la D i v a n ; p e n t r u c a r e p o r u n c i m D o m n i a Mea şi ţie, c ă ­
pitane Savo de acolo, văzănd cartea Domniei Meale, să n u
î n g ă d u e ş t î p e a c e l n e g u ţ t o r a-î face s u p ă r a r e făr d e j u d e c a t ă
şi făr d e D i v a n u l D o m n i i M e a l e , fiind şi f e r m a n împărătescu
c a s ă n u să s u p e r e n i m i n i d e ceale ce le-au p r ă p ă d i t cata­
nele. într'alt chip să nu fie. Că aşa iaste porunca Domniei
1
Meale». — P e c e t e şi m o n o g r a m ă cu c h i n o v a r .

LVIII.
1 0 August st. v. 1 7 4 0 .

«Şerban CHK Menului Lerescul» numeşte doi oameni aï

s ă î , d i n t r e c a r i u n u l e un Ţ i g a n , «ca să umble piste toate

1
La 1 2 Maift st. v. 1 7 3 9 , «Tănas fecior luï TSnas zaraf» vinde moşie la
Topolovenî «Marii Sale Vornic Filişştehihoe» (!).
298 R E G I S T R E D E SOCOTELI

m o ş i i l e m e l e c e sânjYj a i c e în p a r t e a locului, în siliştea L e -

r e ş t i l o r u » . V o r b e ş t e d e funiile şi munţii săi", d e doisprezece
b o i e r i c e i-au î m p i e t r i t p ă m î n t u r i l e . L i d ă v o i e , a c e l o r o a m e n i
a i s ă i , «să ià d i j m ă c e s ' a r afla, o r i fân, i c ă n e p f ă ] , i p o m e l e
s ă le s t r â n g ă , i o r z û , i r i s c ă , i i n u , i p â i n e , i s u h a t u l m u n ţ i l o r
n o ş t r i c e s ' a r afla, m u l t , p u ţ ă n , d i n t o a t e , sâ n u a i b ă opreală
dă neimene după m o ş i e l e m e l e , şi, o r u ş a n i d ă n d u - ş i s u h a t u l c e
aii o b i c e i dă vite lor ce u m b l ă p e m o ş i e , să-i lase . . . Iar
c a r e ar sta împotrivfă] dupfă] m o ş i e , a nu-ş d a dijma, suhatul
c e a r fi, aii o m i n i s ă ş facfă] c l a c ă , să aibă omul nostru să
meargă la dumnealui i s p r a v n i c c a s ă i s p u e să-î globească.»
[Pe V ° :] Zabis quod dedit bojar a quo emimit (sic)
e c c l e s i a p r a t a e t m o n t e s in Vonjest.

LIX.
2 1 April st. v. 1 7 4 2 .

- j - J u p a n D u m i t r u D u d e s c u l velichii d v o r n i c scris-am a c e a s t a
a n o a s t r ă c a r t e p o p i l o r d e la b e s e a r e c a săsească ot Cămpul
L u n g u c u m a u a v u t p ă r ă î n n a i n t e a n o a s t r ă cu p r e o t e a s a p o p e i
l u i G h e r g h e S a s u l , c a r e aii fostu la b e s e a r e c a s ă s e a s c ă , pentru
c ă a u fostu d a t u n o m u n r o z o r d e vie, iar dup[â] moartea
lui să fie al beseareceï săseşti, iar, d e a c a au murit popa
G h e r g h e , i a r p r e o t e a s a lui se-a b o t e z a t şi n ' a u m a i d a t u a c e l
r o z o r d e vie beseareceï, ce l-au t o t ţ i n u t ia, făr treabă şi
n e a v â n d n i m i c a t r e a b j ă ] , p S n â aii m u r i t şi p r e o t e a s a p o p e i lu
G h e r g h e ; iar dupjă] moartea ei, iar popii d e la b e s e a r e c a
săsească ei au mersu ca să i à şi s â ţ i e viia, care aii fostu
lăsată besearecii, iar Mihai, bărbatul ei, care aii luat după
m o a r t e a p o p e i lui G h e r g h e , d e a c a s'aii b o t e z a t , el n ' a u vrut
s ă i d e a , ci a u venit popa delja] besăreca săsească cu jalba
înnaintea noastră de a spus cum nu-I d a u r o z o r u l d e vie,
car[e] i a s t e al b i s e a r e c i î ; d e c n o i î n t r ' a l t c h i p n ' a m p u t u t ade-
v ă r a , ci am trimis la judeţul den Cămpullungu şi la toţ
b ă t r â n i i o r a ş u l u i , c u m v o r şti ei cu s u f l e t e l e l o r , să mărturi­
sească, p e n t r u acel rozor de vie. D e c i e i a u t r i m i s a l o r scri-
soarfe] c u m mărturisescu cu sufletelfe] lor că iaste adevărat
 DOCUMENTI: PRIVITOABE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 299

al b e s e a r e c i ! s ă s e ş t i . î n t r ' a c e a i a şi n o i a m j u d e c a t şi a m d a t
a c e a s t a c a r t e a n o a s t r ă la m ă n a p o p i l o r d e la b e s e a r e c a să­
s e a s c ă , c u m să ţ i e acel r o z o r d e vie d e a c u m n a i n t e cu b u n [ â ]
p a c e şi să s e h r ă n e a s c ă cu d i n s u l , şi s ă a i b ă p ă d e ] de câtră
toate rudeniele popeî luî Gherghe Sasul. — Pecete verde,
ruptă.

LX.
Cîmpulung, 2 1 April st. v. 1 7 4 2 .

« A n d r e i catolicul sin L a z a r T o d e a den Cămpulungu» dă

« p r e o ţ i l o r n o ş t r i f r a n ţ i ş c a n ! d e la sf[ă]nta bisearică a noastră
d ă aicea dăn C ă m p u l u n g u , ce iaste hramul sfântului Iacov
apostolul», «un rozor d e v i e p e n t r u v i i a sfjî]nteî bisearicî ce
s ă zice la T e l ; şi, p r e o ţ i i a v ă n d u i a r u n r o z o r d e v i e alăturea
!
c u viia A l b u l u i L o g o f ă t p i s a r i (?), d a t d a n i e s t i ] n t e î bisearicî
d e I a c o v c a t o l i c u l şi d e s o ţ i i a lu! A l i x a n d r a , d e la c u r s u l a n i ­
l o r 7 2 1 3 , aşa m ' a m î n v o i t eu cu p r e o ţ i ! . . . de a m făcut s c h i m b u
eii cu p r e o ţ i i » .

LXI.
1 3 Iulie st. v. 1 7 4 2 .

M i h a î R a c o v i ţ ă «sfintei şi d u m n e z e e ş t i l m ă n ă s t i r i a b a r a ţ i l o r
dăl[a] o r a ş u l D o m n i i Meale dăn Cămpul lungu, unde iaste
hramul Sfeteî Iacov Apostolul, şi părintelui egumenul, îm­
p r e u n ă cu a l ţ î c ă l u g ă r ! , c ă ţ v o r fi l ă c u i t o r î la a c e a s t ă sfăntă
m ă n ă s t i r e , c a să fie viia sfinteî m ă n ă s t i r i şi viia c a r e i a s t e pre
s e a m a b i s e r i c e l p e n t r u c h e l t u i a l a c e t r e b u e sfinteî b i s e r i c î , care
viî s â n t în d e a l u l T o p o l o v e i n i l o r , — în p a c e d ă v i n â r i c i u d o m -
n e s c i i şi d ă p e r p e r i t şi d e p o c l o n , şi s ă aibă pace de către
v i n ă r i c e a r i l d o m n e ş t i , nicî u n val s ă n ' a i b ă ; şi v i n u l , c a t s'ar
face î n t r ' a c e s t e 2 v i i a m ă n ă s t i r i ! şi a b i s e r i c i i , să fie v o l n i c
p ă r i n ţ i ! b ă r a ţ să-1 r ă d i c e t o t d u p à ce s ă v a g ă t i , d e a c o l o , d ă n
d e a l , şi să-1 d u c ă la m ă n ă s t i r e , şi, d e c ă t r e v i n ă r i c e a r i l c e vor
fi în d e a l u l P i t e a ş t i l o r , nicî o opreală să n'aibă. Aşăjderea
şi v i n u l sfinţii b i s e r i c î şi a s f i n t e ! m ă n ă s t i r i c e s'ar vinde la
c e l e 2 c a s e a l e l o r c a r e s ă n t a c o l o în o r a ş d a t e şi m i l u i t e , p r e
 300 REGISTRE DE SOCOTELI

s e a m a sfinţii m ă n ă s t i r i , şi v i n u l c e a r fi al a c e s t o r 2 c a s e , î n c ă
s ă fie in p a c e d ă c â m ă n ă r i e , d e a c o l o d ă n t ă r g u , p e n t r u c ă aû
v e n i t p ă r i n t e l e — e g u m e n u l , şi î m p r e u n ă cu a l ţ i p ă r i n ţ i d e l a
a c e a s t ă m ă n ă s t i r e , cu j a l b ă la D o m n i a M e a , z i c ă n d că e î s ă n t
o a m e n i s t r i i n l şi a c e a s t ă s f â n t ă m ă n ă s t i r e i a s t e la loc cu n e v o e
şi i a s t e l i p s i t ă şi făr d ă n i c i u n v e n i t , fără d ă cât h r a n a lor
iaste aceste 2 viişoare, care sănt date de p o m a n ă la sfânta
m ă n ă s t i r e încâ mal dânainte vreame şi au fost în p a c e şi
e r t a t j e ] d ă v i n a r i e ! d e c ă t r e t o ţ i r ă p o s a ţ i i D o m n i , iar d ă l a o
s e a m ă de vreame încoace călugării de la m ă n ă s t i r e a Nucea.
t u l u l a û făcut val p e n t r u v i n a r i e , ca s ă le ia d ă n v i i a b i s e r i c i i ,
şi p ă r p ă r i t şi p o c l o a n e ; î n t r ' a c e i a D o m n i a M e a m ' a r a m i l o s t i v i t
d e a m e r t a t a c e s t e v i l a l e m ă n ă s t i r i i şi a l e b i s e r i c i i , s ă fie în p a c e
d e v i n ă r i c i u l d o m n e s c u şi d e p ă r p ă r i t şi d e p o c l o n , n u m a i s ă a i b ă
j^j>_cla_ vi n a r r a c e a r fi cu d r e p t a t e , la. m ă n ă s t i r e a
N u c e t u l , şi cu v a d r ă d r e a p t ă , d u p ă o b i c e a l ; î n s ă d ă n c e a r fi
v i n u l d ă n v i e l e m ă n ă s t i r i i ; i a r v i n u l ce-1 s t r ă n g p ă r i n ţ i i b a r a ţ i
d e la n o r i i a ş â î lor, acela călugării de la N u c e t s ă nu-1 v i n ă -
ricească. Aşăjderea şi v o a o , v i n ă r i c e a r i l o r domneşti, i voao,
p ă r i n ţ i l o r c ă l u g ă r i c a r e v e ţ fi i s p r a v n i c i a c o l o la v i n a r i e , voi
î n s ă , d u p [ ă ] c e s ă v o r g ă t i p ă r i n ţ i i b ă r a ţ , s ă ï l ă s a t să-ş r ă d i c e
v i n u r i lor c e v o r a v e a d ă n viile l o r şi să-1 d u c a l a mănăstire,
dupjâj cum vă poruncesc D o m n i a Mea ; că cine să va ispiti
a face într' alt chip, a-I învălui sau a-I o p r i , u n e i ca aceia
v o r a v e a c e r t a r e d e Ia D o m n i a M e a . Că aşa iaste porunca
D o m n i e i M e a l e . — P e c e t e m i c ă şi s e m n ă t u r ă . M o n o g r a m ă cu
chinovar.

LXII.
Cîmpulung, 3 0 Mart st. v. 1 7 4 3 .

Nişte meşteri daû zapis «coconului Nicolae, feciorul du-

misale răposatul Nicolae pisarul, împreună cu părinţii sfintei
besericiï a Sfântului Iacov Apostol», c ă r o r a li s e îndatoresc
a li f a c e o m o a r ă cu t r e i r o a t e , « a d i c ă m o a r a sfintei b e s e r i c i ï » .
L i s e v o r d a 45 d e taleri, mîncare, vin, «baniţe d e porumbu
2 0 şi v e n i t u l d e la o r o a t ă d e m o a r ă în 4 zile şi 3 v e d r e d e
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 301

vin . . . Să t e e m t o a t e lemnile din c o d r u , afară din p ă r e ţ i , cu

î n v e l i ş cu t o t , cu r o a t [ e ] d e a f a r ă şi d i n l ă u n t r u , şi cu toate
trebuinţile d e 3 roatfe] d e m o a r ă , din lăuntru şi d i n afară».
D a r p ă r e ţ i ! d e z i d îî v a face W o l f . L i se dă î n n a i n t e ceva,
în g a l b e n i : «galbănul de cate taleri 3, bani 80».

LXIII.
8 April st. v. 1 7 4 3 .

Mihaî Racoviţă confirmă judeţului Iorga vadul de moară.

Istoria acestei proprietăţi. «Iar dupe aceaia, c ă n d au fost
v r e a m e a răzmiriţi, în D o m n i a D o m n i e i Sale Ion Costandin
Nicolae Voevod, întămplăndu-se de au arsu oraşul Câmpu­
lungul d e ostile î m p ă r ă t e ş t i , au arsu şi această moară; iar,
d u p e c e s ' a û liniştit şi s ' a û f ă c u t p a c e » , s e r e p a r ă moara, de
c ă t r ă c ă l u g ă r i . « [ I o r g a ] i-au î n t r e b a t cu c e s o c o t e a l ă s ă apucă
să prefacă m o a r ă , şi e l a t u n c i a û r ă s p u n s u a d e v ă r u l . » S e j u ­
decă procesul; orăşenii arată hrisoave prin care se interzice
străinilor stabilirea, prin c u m p ă r a r e d e imobile, în oraşul lor,
a ş a în cît v a d u l a f o s t c u m p ă r a t n u m a i «cu m e ş t e ş u g » . D o m n u l
d e c i d e a se întoarce banii şi a se c e r c e t a p r i n ispravnic cît
a cheltuit N i c o l a e W o l f cu moara. — Pecete şi semnâtură
Monogramă cu chinovar.

LXIV.

Cîmpulung, I I April st. v. 1 7 4 3 -

« C o s t a n d i n B r ă i l o I B a n u l , b i v V e l A r m a ş (?)», a r a t ă c ă a
făcut « î n t r e b ă c i u n e » în a f a c e r e a l u i I o r g a cu « p ă r i n ţ i i b a r a t . . .
V â z ă n d u - 1 n o i c ă n u i a s t e i s c ă l i t nicî u n o r o ş a n în z a p i s , am
j u d e c a t s ă î n t o a r c ă o r o ş a n i î b a n i i ce a û d a t N i c o l a e pisariul.»
B a r a ţ i i neînvoindu-se, părţile m e r g la V o d ă , M i h a î Racoviţă,
d e se j u d e c ă . «Şi d i n D i v a n a û r ă m a s părinţii baraţi de ju­
d e c a t a , şi le-aû î n t o r s u o r a ş a n i l t o ţ b a n i , c ă ţ a u zis et c ă a u
d a t u , şi 2 4 9 p e a c e l v a d d e m o a r ă şi d e p i o , l u î n d u s e a c e ş t [ I ]
b a n i cu d o b â n d ă d e n B u c u r e ş t i . » V i i n d a c u m s o r o c u l d e p l a t ă ,
«au p u s j u d e ţ u l de aû strigat pristavul în t ă r g u întru auzu
 302 R E G I S T R E DE SOCOTELI

tuturor, fiind zi d e t ă r g u , ca, o r - c a r e din o r o ş a n î ar v r e a să

ţie p a r t e dintr' acel v a d d e m o a r e şi de pio, să dea bani
ca să plătească de unde s'aii l u a t b a n i î î m p r u m u t ; şi nici
u n u l d i n o r o ş a n î n ' a û v r u t s ă d e a n i c î un b a n , numai Iorga
judeţul, fiind b a n i î l u a t a s u p r a c a p u l u î luì, d e n n a i n t e a noastră
aii n u m ă r a t t a l e r i 2 4 9 şi d o b â n d a lor, taleri 5». I se d ă luì
în î n t r e g i m e proprietatea.

LXV.
3 Maiu st. v. 1744.

Mihaî Racoviţă confirmă m o a r a lui Iorga singur. Acesta

s e j u d e c a s e la D i v a n cu « p ă r i n t e l e E r o n i m d e f i n i t o r i u l , bara­
t u l , şi cu a l ţ i pateri baraţî dăn Cămpulungu», Wolf fusese
î n t r e b a t d e socoteală î n c ă p e cînd făcea moara şi pretinsese
c ă e s t e î n v o i a l ă «să facă Nicolae pisariul moara şi venitul
să-1 î m p a r t ă cu Ş t e f a n C ă p i t a n u l » . Apoî «în scurtă vreame»
a r d e o r a ş u l ; în timpul «răzmeriţii» moare Wolf. Urmează
p r o c e s u l şi s e n t i n ţ a d e s u p t n ° L X I I I . A c u m I e r o n i m a r a t ă că
primul proprietar fusese un catolic, «şi z i c e a c ă şi b i s e a r i c a
l o r i a s t e v o l n i c ă a c u m p ă r a , a r ă t â n d şi o c a r t e a r ă p o s a t u l u i
D u c ă î - V o d , d e la l e a t 7 1 8 7 , î n t r u c a r e scriia că aii d a t voe
b i s e a r i c i lor d e a c u m p ă r a t c a s a u n u i B a l i n t p a p i s t a ş u l » . Dom­
n u l s o c o a t e î n s ă că a r fi a ş a n u m a i d a c ă a r fi v o r b a de o
casă, lîngă vre-un catolic, c a r e c a s ă a r fi fost cumpărată cu
voia orăşenilor. în hrisoave «scriia că n i c î D o m n i a , n i c î mă­
năstirea cea d o m n e a s c ă dăn Cămpulungu, nicî boiar mare,
n i c î a l t û o m s t r e i n să n u fie v o l n i c a cumpăra loc sau mo­
şie în C ă m p u l u n g u , f ă r ă n u m a i o r o ş a n i d e la o r o ş a n î » . Boie­
rii m a i o b s e r v ă « c ă cu ficleşug au u m b l a t Nicolae pisar de
s'au iscălit mărturii, neştiind d u m n e a l o r legătura ce ari o r o ­
şani c ă m p u l u n g e a n î , şi n u i a s t e c u c a l e s ă să c a l c e a t ă t a hri­
s o a v e v e c h ï c e a u . d e la î n c e p u t u l ţ ă r ă î » . O r ă ş e n i i a r a t ă , «că,
de a r fi a v u t v o e s t r e i n i î să între cumpărători în Cămpu­
l u n g u , a r fi v e n i t m u l ţ i , cu s u m e mari de b a n î şi, fiind eî
supuşî d ă j d i l o r V i s t i e r i i , p a n ă a c u m s ' a r fi c o p r i n s u acel o r a ş
d e s t r e i n i » . D e c î , D o m n u l , cu M i t r o p o l i t u l Neofit şi cu Di­
vanul, confirmă p r o p r i e t a t e a luï I o r g a , «fiind v e c h i u o r o ş a n . . .
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E L A ISTORIA CATOLICISMULUI 303

I a r paterii b a r a ţ i , v ă z ă n d că r ă m ă n d e l e a g e şi d e j u d e c a t ă ,
au r ă s p u n s u c u v ă n t s p r e n e c i n s t e a l o r , şi s ' a u s c o s c u m a r e
ruşine delà Divan.» Pecete şi s e m n ă t u r a . Monogramă cu
chinovar.
D i n n o t i ţ a l a t i n ă d e p e V " , s e v ă d n u m e l e d e familie a l e
1
litiganţilor : I o r g a iKucsur» şi I e r o n i m «Csubrin» .

LXVI.
1 5 Februar st. t . 1 7 4 5 .

B o i e r i î fac r a p o r t Domnului pentru stăpînirea morii «de

la I o r g a C l u c e a r i u l » , p e c a r e b i s e r i c a o stapinise n u m a ï doi
a n i . I o r g a , p e n t r u a a r ă t a c a r e a fost v e c h i u l o b i c e i u , aduce
«2 h r i s o a v e : u n u l al l u î M a t e î - V o d ă B a s a r a b , d e l a l e a t 7 1 5 4 ,
şi a l t u l a l l u ì G h e o r g h i e G h i c a - V o d , d e la l e a t 7 1 6 8 , în c a r e
adeverează aceştî răposaţi Domnî că, v ă z ă n d alte hrisoave
m a î vechi' p e n t r u obiceaiul C â m p u l u n g u l u i , adecă din dăscă-
lecătoarea îâriî-Rumăneşti, au întărit . . . » Şi boieriî r e c u n o s c
decî dreptatea Clucerului.

LXVII.
5 Maiû st. v . 1 7 4 5 .

Constantin Mavrocordat se ocupă d e procesul între «pater

Franţiscan i papistaşi den Cămpul L u n g u , a n u m e Iacov T o d e
i Paulu Tămşoî, fiind e p i t r o p î puşî d e s p r e p a r t e a t u t u r o r ce-
lorlalţi papistaşî, căţ să află lâcuitori în oraşul Câmpulun­
gului, cu I o r g a j u d e ţ d e acolo i cu alţi 5 oroşanî rumâni
den Cămpulungu, anume Tudoran, Starnate, Vladul Fieroiul
i Dumitru—». L a 1 7 4 2 se apucase «pater să prefacă moara,
pentru c'arsease d e n pricina oştilor» ; ceia ce I o r g a nu per­
mite. S e arată cele c e u r m e a z ă , a r g u m e n t e l e şi a c t e l e aduse
de p ă r ţ i : biserica înfăţişează, d e s p r e p a r t e a eï, a c t u l d e c o n ­
firmare din 1734. Constantin-Vodă vede însă din toate hri­
soavele «că n u o p r e a p e o r o ş a n i papistaşî a n u c u m p ă r a şi
eï î m p r e u n ă c u o r o ş a n i r u m â n i , ci d a û v o e a t â t la o p a r t e ,

1
Din 1744, Inventanti! menţionează privilegiul domnesc pentru scutelnicî.
304 R E G I S T R E DE SOCOTELI

c ă t şi la a l t a , a c u m p ă r a deavalma>. Apoï aceste privilegir

fusese confirmate p e n t r u ultima o a r ă supt G r i g o r e G h i c a , la
7 1 8 0 , d e c î n d a u r ă m a s neînnoite. Pentru a se împăca toată
l u m e a , s e fac t r e i z e c i şi ş e s e d e p ă r ţ i în vad, din care 30
vor fiale b i s e r i c i i , iar r e s t u l al o r ă ş a n i l o r , « I o r g a şi cu c e t a ş i î » .
D i n t r e a c e ş t i a p a p i s t a ş î s î n t , in a d e v ă r , «treïzecï de oameni
c a s n i c i » . — P e c e t e şi s e m n ă t u r ă . M o n o g r a m ă cu chinovar.—
U n a c t a s e m e n e a s e d ă şi d e m e m b r i i D i v a n u l u i , c a r i i î n t ă ­
r e s c cu i s c ă l i t u r i l e l o r . C u p r i n s u l e a n a l o g , şi se d e c l a r ă că
a c t u l d e c u m p ă r ă t u r ă al l u i W o l f s ' a f ă c u t «foarte aevea şi
înfăţişat».

LXVIII.
7 Iunie st. v. 1 7 4 5 .

«Neacşu pârcălabii din MăţăQ» pune zălog o moşie la

1
« p o p a Ilie, e g u m e n u dinu Câmpulung ».

LXIX.
2 1 Maiii st. v. 1 7 4 8 .

Grigore Ghica. «Credincios boiariul Domniei Meale lane

biv Vel Pitar, ispravnicul ot sud Muscel, i cuvioase e g u m e n e
d e la m ă n ă s t i r e a Câmpulungul, sănătate. V ă facem Domnia
M e a în ş t i r e c ă a i c i la D o m n i a M e a aii dat jalbă egumenul
d e la m ă n ă s t i r e a l e t e n e a s c ă d e n C ă m p u l Lungu pentru unii
d e n l ă c u i t o r i î de' a c o l o d e n C ă m p u l L u n g u , z i c ă n d c ă a u î m ­
p r e s u r a t n i ş t e l o c u r i a l e b e s e a r e c i ï , d i n o r a ş şi d e d u p ' a f a r ă ;
p e n t r u c a r e în m u l t e r â n d u r i zice c ă s ' a r fi j ă l u i t , şi d r e p t a t e
n'au aflat; de care iată că vă scriem Domnia Mea, viind
a i c i cu c a r t e a D o m n i e i M e l e , s ă t r i m i t e ţ s ă chiiame pe acel
d e c a r e s ă j ă l u i a ş t e , şi, p u i n d u - î d e f a ţ ă cu e g u m e n u l , să le

1
Cel catolic? La 2 5 Novembre st.v. 1 7 4 5 , «jupan Mihaî ot Cămpulung» dă
un zapis pentru o datorie «Sfinţii Sale părintelui pop Nechită ot Broşteni».
— La 2 3 Novembre st. v. 1 7 4 6 , «Bucur Fuste ot Şcheaiî Braşovului» îşi vinde
via de la Topolovenî «dumisale Ivan părgariu ot Cămpulungu». — La 9
Octombre st. v. 1 7 4 8 , ispravnicul local iea măsuri contra familiei lui Bucur
care, neţiind samă de vînzare, «s'aû sculat. , . ca să mal ia din vil».
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 306

l u a t s e a m a cu amăruntul şi să-î f a c e ţ î dreptate, alegăndu-î

şi l o c u r i l e , s ă d a ţ c a r t e d e j u d e c a t ă la m a n a c u i să v a cădea.
Iar, n e o d i h n i n d u - s ă v r e - o p a r t e şi m a î a v ă n d c e v a ş a r ă s p u n d e ,
cu s o r o c să-î t r i m i t e ţ a i c î la D o m n i i a M e a , c a s ă li s ă hotă­
rască j u d e c a t a . C ă aşa iaste p o r u n c a D o m n i e î Meale.» Pecete
şi m o n o g r a m ă cu chinovar.

LXX.
28 August st. v. 1 7 4 9 .

G r i g o r e Ghica. in M a r t s'a deschis iarăşi' procesul între

I o r g a C l u c e r u l şi b a r a ţ î p e n t r u m o a r ă ; îî reface istoria. Se
a d u c e a c u m d i n n o u a r g u m e n t u l c ă d i n v e c h i l o c u l fusese al
catolicilor. I o r g a r ă s p u n d e însă «că acel vad de moară au
fost v e c h i u al o r o ş a n i l o r p r a v o s l a v n i c i » . S e c e r p r o b e , p e n t r u
a s e d e s l u ş i a c ă r u î rit s t ă p î n i r e e m a î îndepărtată. «Pateriî
b a r a ţ î » p r e s i n t ă cartea l u ì M a t e î - V o d ă d i n 7 1 4 5 şi a l u ì L e o n -
V o d ă , d i n c a r e s e v e d e c ă locul a fost c î n d v a al luì «tGherghe
şi al l u ì P a t r u S a ş i î » . N e p u t î n d a d u c e c e v a în p o t r i v ă , I o r g a
p i e r d e j u d e c a t a , şi c a t o l i c i i r e c a p ă t ă m o a r a . Boieri : Grigore
Greceanu Vel V o r n i c , C. D u d e s c u Vel Spătar, Ianache Hri-
s o s c u l e u l V e l B a n , C. B r î n c o v e a n u Vel Logofăt, Barbu Vă-
cărescu Vel Vistier, Ştefan Văcărescu Vel Clucer, Nicolachi
Roset Vel Postelnic, T o m a Gulianò Vel Paharnic, Grigore
Topliceanul Vel Comis, Grigoraşco Ghica Vel Comis, Ianachi
Vel Sluger, S t a v r o Vel Pitar. — P e c e t e şi iscălitura. Mono­
gramă cu chinovar.

LXXI.
După 28 August st. v. 1 7 4 9 .

« I o r g a b i v v t o r i C l u c e r d e la C ă m p u l L u n g u , vechil fiind
şi d e s p r e p a r t e a t u t u r o r o r o ş a n i l o r d e acţoljo d i n C ă m p u l u n g u » ,
dă un zapis «părinţilor franţeşcanî delà bisearica catolicească
din C ă m p u l L u n g u » pentru moară. Supt Constantin Mavro-
c o r d a t s e e v a l u a s e la 600 de taleri cheltuielile de reparaţie
făcute de Iorga. A c u m se n u m e ş t e Nicolae Roset biv Vel
Logofăt p e n t r u s o c o t i r e a şi î n t o a r c e r e a a c e s t o r c h e l t u i e l i ; s e

6 2 1 74. Voi. 1. 20
306 REGISTRE DE SOCOTELI

dă suma de 414 numai. «Deci paterii n'aû vrut să ne deaf

si n o a o v e n i t d i n m o a r ă , a ş e a s e a p a r t e , p r e c u m n i s ă făcusej
h o t ă r â r e a ; c e au luat eî singuri t o t venitul moreî, de sănt >
4 anî.» N o u p r o c e s s u p t G h i c a . S e decide ca totul să râmîiei
c a t o l i c i l o r , d î n d î n s ă e î şi r e s t u l b a n i l o r şi v e n i t u l p e c e î p a - ;
tru anî. C. Brîncoveanu Vel L o g o f ă t e p u s c a să s o c o a t ă «şi i
să n e a ş a z e » . C e i a c e s e face, şi s e p r i m e ş t e p l a t a . Semnează
1
şi « n o î t o ţ î o r o ş a n i cu p e c e t e a n o a s t r ă » , p u i n d u - ş î şi p e c e t e a .

LXXII.
Cîmpulung, 6 Septembre 1 7 4 9 .

Testamentul Aneî Tomaşoaia, c a r e p o m e n e ş t e şi p e «du­

h o v n i c u l m i e û , p ă r i n t e l e p o p a Ilie e g u m e n u l » . S e m n e a z ă : «Ita
t e s t o r : frater Elias Gryffski, pro tempore g u a r d i a n u s e t pa-
1
r o c h u s loci, m . p . . »

LXXIII.
1753-

P r i v i l e g i u d e la M a t e i G h i c a , « c o n c e r n e n s p o g o n e r i t , vine-
rits, p l o k o n et alia s u b g v a r d i a n a t u patris Dyonisii ; 1753*-
(Inventariu ; document pierdut.)

LXX1V.
Braşov, 26 Mart st. v. 1 7 5 5 -

«Monahiia Ecasiiana» vinde «o viişoară a mea d e la ră­

p o s a t u l p ă r i n t e N i c o l a e , în d e a l u l T o p o l o v e a nilor, c e i a s t e p e
d i n j o s a l ă t u r e a cu viia b a r a ţ i l o r , iar p e din sus vecinia] cu

1
In inventariu se vorbeşte de o scutire de dari, afară de olaşiina ce se
cuvine Nucetului, cu data de 1749, «aut potius 1 7 6 1 » . — Din 1 7 5 4 , 28 Sep­
tembre st. v. avem următorul act, care se raportă numai indirect la subiectul
nostru : «Avînd sfînta bisearică din Şcbeai Braşovului o vie la Piteşti, în dea­
lul Topoloveanilor, şi, văzînd ţercovniciî că nu pot căuta de dînsa pentru pri­
cina lazaretului, au socotit cu toţi", împreună cu gocîmanii şi cu juraţiT, ca să
vinde>, pentru 1 5 0 de taleri, pe cari <i-am pus în vistiiariul s6nteï bisearicî».
Scrie cierodiacon Stefani, şi semnează: «Iconomul i protopop eu Staţie Va-
silie. Gocîman Dimitre Hărsă am voit>, etc.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 307

viia sfinteî biseariciî Braşovului», «jupănuluî hotnogiuluî

Dimiî» p e n t r u 90 d e t a l e r î , în p a r t e p l ă t i b i l î «la t ă r g u l slo­
b o d d e t o a m n ă , cu d o b â n d a lor, c u m u m b l ă acif l a B r a ş o v » .
V i a fusese c u m p ă r a t ă d e la « F u ş t o a e » : b a r a ţ i i o cumpărară
a p o î , d u p ă o n o t ă p e V ° , la 1 8 O c t o m b r e 1757. — A c t u l îl
scrie «popia] Dimitrie».

LXXV.
Braşov, 1 7 Octombre st. v. 1 7 5 7 .

«Eu jupan Gheorghie Hotnogiu ot Braşov, ginerile jupa­

n u l u i B u c u r F u s t e » , cu f e m e i a şi c o p i i î , d ă u n z a p i s «la m ă n a
Sfinţii Sale părintelui egumenu Dionisie, patern ot Cămpu­
l u n g u » , p r i n c a r e - î v i n d e viile d e familie d i n T o p o l o v e n î , c a r e
«să h o t ă r ă ş t e p e d i n j o s cu viile m ă n ă s t i r i a Sfinţiilor Sale,
i a r ă p e d e n s u s s ă h o t ă r ă ş t e cu A n d r e i c a t o l n i c . . ., î n s ă r o -
z o a r e 8, c u c a s a , cu p i m n i ţ a , i cu d i c h i s i l e c e să află la p i m -
n i ţ ă , şi cu l i v a d e a » , p e n t r u 70 de tal. ; «pentru căcî li s'au
m aï c ă z u t Sfinţiilor S a l e , fiind vecin î] alăturea». Semnează
şi « A n g l i e i F i i c a , c a t o l i c u » , a l ă t u r i de acel ce dă zapisul :
«eu G h e o r g h e O t n o g i u » . «Die 17 octobris 1757.»

LXXVI.
Braşov, 4 Ianuar st. v. 1 7 5 8 .

«Soţiia dumnealui jupan I l o t n o c jGherghie; Dima» dă un

zapis «Sfinţii Sal[e] părintelui L a z a r i la p ă r i n t e l e Ioniche»,
p e n t r u a li vinde via Topolovenilor vecină cu ale b i s e r i c i i .
Pe dos semnează: «frater L a z a r u s Zich, pro tempore gvar-
dianus».

LXXVII.
1761-9.

«Privilegium principis Constantini V o j v o d a e : datur facultas

domum v e h e n d i vasa sine vinerits p o s t v i n e a r u m o m n i u m co-
lectionem ; 1761.» — Scutire d e la Ş t e f a n Racoviţă, 1765.de
v i n ă r i c i u şi p o g o n ă r i t , « p o s t e x o l u t i o n e m v i n e r i t s a n n i p r a e t e r i t i » .
308 REGISTRE DE SOCOTELI

P r i v i l e g i u al l u i A l e x a n d r u Ghica, pentru vinăriciu; 1767. —

A l lui G r i g o r e G h i c a p e n t r u v i n ă r i c i u şi d i j m ă r i t ; 1 7 6 9 .
(Inventariul citat ; documente pierdute.)

LXXVIII.

Cîmpulung, 2 1 Ianuar st. v . 1 7 6 4 .

I v a n , cu familia, d ă «un loc d ă casă» «părintelui egumenu

p a t e r Ilie F r u j i c » . «Et ego acceptavi donationem. Pater Elias
Fruzik, pro tempore gvardianus loci.»

LXXIX.

Cîmpulung, 2 2 Iulie st. v . 1 7 6 1 .

«Anghilina Guroae» dă un zapis ^părinţilor frânţişcani cari

s ' o r afla a i c e la m ă n ă s t i r e a la Cămpulungu, ce este hramu
lui Sfeti I a c o v » , c ă r o r a li v i n d e « u n r o z o r d e v i e c e e s t e pă
l â n g ă Sfinţiia L o r » : « p a r t e a m e a , a l e s d e fecior şi d e fete»,
pentru 309 taleri.
A c t u l îl s c r i e « C o s t e a Logofăt».

LXXX.

Cîmpulung, 2 0 August st. v. 1 7 6 5 .

« O r b a n , î m p r e u n ă cu feciorii m i e i » , d ă « H a n ţ u l u i al T o d e î . . .
l o c u l cel s t e r p i i d e l[a] viî în s u s , p e n t r u să-ş fac[ă] c a s [ ă ] , s â - m î
fie m i e p o m e a n f ă ] şi p ă r i n ţ i l o r m i e î , i a r f r â ţ i n e s ă u luï M a r t i n
s o s e a s c ă - î c ă t aii î n t r a t cu v i ţ a în l o c ; m a î mult treabfă] să
n ' a i b ă s a u s ă - s m a î c e a r t e , că a m e a m o ş i e i a s t e , iar [cine] i
s ă v a [ i n c u m e ] t a a c e a s t ă s c r i s o a r e a m e a , să-s s p a r g ă pomeana,
1
a c e l o m s ă fie afurisit a n a f t i m a » , etc. .

1
Lingă zidul actualeï biserict se află piatra mormîntală, din 1 7 7 0 , a lut
Fika şi familiei luï. între pietre de acest fel, maî menţionăm pe a lui «Bam-
khes, k. k. Sdarosd>.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 309

LXXXI.
1773-4-

Carte de formulare :
i. C. 1 7 7 3 . « F o r m u l a r e X X I X conficiendi i n s t r u m e n t a , ad
g e n e r a l e c a p i t u l u m , p e r m i n i s t r u m seu p e r c u s t o d e m vel per
a l i u m in c a s u o b t e n t a e d i s p e n s a t i o n i s , m i t t e n d a . . .
Provincia Bulgariae Immaculatae Conceptionis Beatae Vir-
g i n i s M a r i a e , sita in p r i n c i p a t u V a l a c h i a e , m a g n o item prin-
c i p a t u T r a n s y l v a n i a e e t in B a n a t u T e m e s i e n s i , s e q u e n t e s con­
ventus, residentias et parochias habet.
P r i m o c o n v e n t u m e t e c c l e s i a m C a m p o l o n g i in V a l a c h i a s u b
titulo S. I a c o b i Apostoli, imperio Turcarum et temporaneo
principatui V a j v o d a e seu principis haeretico-schismatici subiec-
tum. Hic conventus c u m ecclesia anno Domini 1738, bello
inter A u g u s t i s s i m u m I m p e r a t o r e m Carolum S e x t u m et P o r t a m
O t t o m a n i c a m f u r e n t e , in c i n e r e s p e n e r e d a c t u s ; r e d i t a t a n d e m
p a c e , fratrum industria ita sensim est r e s t a u r a t u s , u t duodecim
fratribus habitandi praebeat c o m m o d i t a t e m . Huius porro con­
v e n t u s r e l i g i o s i , uti a p r i m o r d i o , ita u s q u e a d presentia tem­
pora sub moderatione Reverendissimi dioceseos nicopolitanae
episcopi, velut administratoris Valachiae, a Sacra Congrega-
tione de Propaganda Fide in spiritualibus deputati, fidelem
romano-catholicum p o p u l u m in fide c o n s e r v a n t e t parochialia
munia exercent ac iuventutem mysteriis fidei e t literis i m -
b u u n t . Q u a m v i s a u t e m in h o c c o n v e n t u p r o d u o d e c i m fratribus
habitandi habeatur commoditas, nihilominus ob paupertatem
et g r a v e m pressuram catholici status, m a g n a cum difficultate
quinque aut sex fratres degunt et intertenentur pro spiri­
tuali obsequio.
Secundo conventum sub titulo sanctorum stigmatum S.
patris nostri Francisci, Tergovestini in V a l a c h i a . . . H i c c o n ­
v e n t u s p r i m a s p a r t e s q u o n d a m in p r o v i n c i a t e n e b a t e t d i v i n i s
offrais a c a n i m a r u m c u r a f l o r e b a t ; in p r a e s e n t i a r u m v e r o , ab
anno 1738, ob belli flebiles eventus ecclesiae et conventus
potiori ex parte rudera d u n t a x a t cernuntur, paucis restauratis
cubiculis p r o t e m p o r a n e a fratrum subinde inhabitatione. Et,
310 REGISTRE DE SOCOTELI

quia nullus catholicorum incolatum ibi t r a h e t , nulla pariter

animarum cura exercetur.
Tertio conventum Rimnicii in V a l a c h i a et ecclesiam sub
titulo S. Antonii de Padua . . . Iste conventus u n a c u m ec­
clesia a n n o 1738 Turcarum furore et V a l a c h o r u m haeretico-
schismaticorum i n v i d i a , licet a d e x t r e m a s r u i n a s sit r e d a c t u s ,
successu tamen temporis ex collectis e l e e m o s y n i s adeo est
r e s t a u r a t u s , ut viginti e t i a m religiosis c o m m o d a m posset prae-
bere habitationem. Quia tamen adeo exiguus est hic catholi­
c o r u m p a u p e r u m e t p r e s s o r u m n u m e r u s , cui a r e l i g i o s i s n o s t r i s
parochialia munia sub iurisdictione episcopi nicopolitani velut
administratoris Valachiae in s p i r i t u a l i b u s administrantur, ut
n o n nisi s e x r e l i g i o s i o b d e f e c t u m e l e e m o s y n a r u m interteneri
possunt.
Quarto residentiam Bukurestini in V a l a c h i a s u b titulo S.
M a r i a e G r a t i a r u m , p a r i t e r . . ., in quo Vajvodae suam figunt
s e d e m , uti h a e r e t i c o schimaticis V a l a c h i s , Grecis, T u r c i s , Iu-
daeis, Lutheranis, Calvinianis, Armenis, Nestorianis aliisque
sectariis est a d m o d u m copiosus, ita catholicorum n u m e r o valde
est e x i g u u s ; his t a m e n romano-catholicis, utut graecis, diversis
i d i o m a t i b u s , p r o n a t i o n u m d i v e r s i t a t e , u t in v e r a et salvifica
m a n u t e n e a n t u r religione, sub praelibati episcopi nicopolitani
iurisdictione parochialia munia administrantur.
2. C. 1 7 7 3 . «Diffinitor et custos» către provincial. «Afflictus
rerum nostrarum status cogit nos expectatam, sed nondum
obtentam petitae dispensationis paternam pietatem Reveren-
d i s s i m a e P a t e r n i t a t i s V e s t r a e i n t e r p e l l a r e ; u t e n i m e a n o n re-
petamus detrimenta quae modica i s t h a e c p r o v i n c i a in q u a r t u m
iam a n n u m seu subiit seu d e facto sustinet a flagrando in
Valachia etiamnum T u r c a s inter ac Russos bello, praeterimus
e t i a m n o t a b i l e illud t e m p o r a l i u m a d m i n i c u l o r u m decrementum
provinciae abinde enatum, quod, latius s e r p e n t e regularium
constrictione, hoc anno amiserimus Slatinae in B a n a t u paro-
c h i a m . » F o a m e t e a d i n A r d e a l face i m p o s i b i l ă c e r ş i r e a în a c e a s t ă
p r o v i n c i e . S e c u m p ă r ă grill d i n U n g a r i a . «Nisi Deus subse-
quis annis et uberiorem benedictionem largiatur et pacem
restituât Moldaviae et Valachiae, circumiacentibus ditionibus,
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E L A I S T O R I A CATOLICISMULUI 311

q u a e , d u r a n t e b e l l o n o n m o d o nil s u p p e d i t a n t Tratisilvaniae,
sed augent potius caristiam, eo quod profugos a facie b e l l i
V a l a c h o s e t i a m n u m T r a n s y l v a n i a alere debeat.» Cere a i se
î n g ă d u i să n u v i e la Capitol.
3. D e v a , 12 Decembre 1 7 7 3 . Petiţie a provincialului către
s u p e r i o r i . Ş i în t i m p u r i o b i ş n u i t e e greu pentru provincial a
m e r g e la C a p i t o l u l g e n e r a l , cu atît m a î mult acum. Menţio­
nează războaiele din 1 6 8 7 , 1 7 1 6 , 1 7 3 8 , cel d e faţă. «Flagi-
t a n t e m o d e r n o in V a l a c h i a b e l l o , g r a v i a d a m n a , expilationes,
iniuriasque reales et personales sustinuimus a seditiosis Va-
lachis schismaticis.»
4. R o m a , 19 Iulie 1 7 7 7 . Generalul Minorilor «patri mi­
nistro nostrae observantis provinciae Bulgariae et Valachiae .. .
Vinczii, ad S S . P e t r u m et P a u l u m » . Din causa motivelor ce
a e x p u s , i se p e r m i t e a trimete la Viena numai delegaţii
p r o v i n c i e i l u ì , c a r i n u v o r fi r e ţ i n u ţ i .

LXXXII.
Bucureşti, 1 4 Ianuar st. v. 1 7 7 3 .
D i v a n u l i e a în s a m ă «cartea Domnii Sale Costandin-Vodă
B r ă n c o v e a n u l din anul 7 2 1 9 , D e c h e m v r e 3, i a Domnii Sale
Ş t e f a n - V o d ă C a n t a c o z i n ò d i n a n u l 7 2 2 8 (sic), Iulie 1 2 , i a D o m n i i
Sale Ioan-Vodă, din anul 7 2 2 6 , M a r t 20, i a Domnii Sale
Necolae-Vodă, din anul 7228, A v g u s t 30, i a D o m n i i Sale
1
Alihaiii-Vodă R a c o v i ţ ă din anul 7 2 3 9 , F e v r u a r io », pentru
ruptoarea a t r e i z e c i şi p a t r u catolici din Cîmpulung. Acum
au rămas numai şese familii, «şi d a u z a h e r e l e şi podvoade
î m p r e u n ă cu o r o ş a n i i , p e s t e p u t i n ţ a l o r » . « M ă c a r c ă a c u m b i r u r i
în ţ a r ă n u s ă n t , d a r e i , în D i v a n a d u c ă n d u - s e , s ' a û a ş ă z a t şi
au priimit ca să aibă a da într'un an de om po taleri doi­
s p r e z e c e , c a r e fac p e s t e t o t , e t c . , în doaă rânduri, adică la
Sfeti G h e o r g h e . . . şi la S f e t i D i m i t r i e . . . ; şi cu a c e ş t i b a n i s ă
v a c u m p ă r a p r o v i i a n t şi furaj d e t r e a b a o ş t i l o r . » S e d a û deci
o r d i n e j u d e ţ u l u i şi orăşanilor. Semnează boierii şi guverna­
torul rus.

1 l e
V. mal sus, n X X X V , XL, p p . 2 8 7 , 289-90.
312 R E G I S T R E DE SOCOTELI

LXXXIII.
Bucureşti, 8 Iulie st. v. 1 7 7 3 .

Divanul acordă baraţilor din Cîmpulung «patru oameni

f ă r ă p r i c i n ă şi n e l e g a ţ î , la s a t e » , c a scutelnicl.

LXXXIV.

Bucureşti, 21 Mart st. v. 1 7 7 5 .

A l e x a n d r u Ipsilanti dă un privilegiu p e n t r u «liude 6 cato­

l i c i , c e s ă n t ş ă z ă t o r î la oraşful] Câmpulung» : cel din urmă*
privilegiu anterior ar fi cel de la Constantin Mavrocordat.
S e vor da 1 2 t a l . p e a n , la Sf. G h e o r g h e şi la Sf. D u m i t r u .
« I a r m a l m u l t e p o d v ă z î şi a n g a r i ! a l e o r a ş u l u i şi a l e ţării să
fie n e s u p ă r a ţ ! şi n e b ă n t u i ţ î . » Se dau ordine j u d e ţ u l u i şi o r ă ­
şenilor. — P e c e t e roşie, semnătură.

LXXXV.
August 1 7 7 9 .
1. Printr'o petiţie greacă, fără d a t ă , « t â ţ î i o ; <I>pavTv.<3/.âv<ov
àSsX'fot [xovaonjpïo'i raO Ka;j.;roXooy'j'io'j » cer Domnului a re­
f a c e p r ă v ă l i i l e c l ă d i t e a c u m d o ! a n ! în zidul mănăstiri!. Ne­
gustori! local! a r ă t a s e că aceste prăvălii sînt deschise către
altă piaţă decît «vj y.o'.vrj, r ( c~oia Tîspvâ Sta ijiao'j oÂou t o O
7raCar>îo'j». A l t a nu-I, tzipsî op8ïj S i a S a l v o m a y.ovtà sic 'b
[iovaar^pt [i.y.ç, y. al stvat [J.sra^ò tcòv aXXcov spYacrnjptcov Trpa'/-

^ . a t s o T w v ó~o'j "/îvsîat ~a£âp- jrâvtoTî».

2. H o t ă r î r e a luî A l e x a n d r u I p s i l a n t i (25 August st. v.).
«Fiindcă oroşaniî Câmpulungului au acest priveleghiu, atăt
v e c h i û , d e m a l n a i n t e v r e m e , d e la t o ţ î fraţii D o m n i , c ă t şi
d e la D o m n i i a M e a , s p r e a n u î n t r ă s t r e i n i s ă dăşchiză pră­
v ă l i e şi să facă n e g u ţ ă t o r i e în o r a ş , ci n u m a i eî pământeni
s ă ţ i e p r ă v ă l i i şi să-şî f a c ă a l i ş v e r i ş u l lor, acest priveleghiu
a r e a m i să u r m a , şi a l ţ i î s t r e i n i n u pot a d ă ş c h i d e şi a ţi­
nea prăvălie ; dar, de vreme ce aţî apucat de v'aţî făcut
aceste d o a ă prăvăliî, ca să nu le păgubiţi, î n v o i ţ î - v ă şi v ă
a ş ă z a ţ c u o r o ş a n i î p ă m â n t e n i , şi le d a ţ i l o r în c h i r i e , şi a ş a
 DOCUMENTE P B L V I T O A E E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 313

v a a v e a b i s e r i c a v e n i t u l c h i r i i d e la o r o ş a n î ; î n s ă s t r e i n iaste
o p r i t d e a le ţ i n e a . » Pecete roşie.

LXXXVl.
Cîmpulung, 1 6 Mart 1 7 8 2 .

C u l i t e r e l a t i n e . — î n v o i a l ă î n t r e fraţii K i s s , d e faţă fiiind

1
şi «padre Antonio Csubrin, p r o t e m p o r e gvardianus ».

LXXXVII.

Cîmpulung, 7 April st. v. 1 7 8 6 .

«Badea Băncilă» d ă un zapis către «părintele p o p A n t o n i e ,

e g u m e n u l d e la B ă r ă ţ i e » , c a r e i a d a t «un loc de dărstă şi
d e pio, p e moşiia Sfmţiia L u i , ca să pot şi u n a şi alata a
face», p e n t r u un venit. « D e s'o porni d ă r s t a m a î curând, să
am a da 12 leî pe an, iarâş de s'o porni pio maî cu­
r â n d . . ., leî 8 ; i a r ă ş d a c a a m ă n d o o o d a t ă s ' a r p o r n i , s ă am
a d a avaetul moşii p e n t r u a m ă n d o o , tal. 20, adică lei doo-
z e c î . » D a r n u v a face «vreo firoseală, a u la iaz, au la g r ă ­
3
dinile o a m e n i l o r » . P u n e « d e g e t u l în l o c d e pecetie» .

LXXXVIII.
Roma, 4 Februar 1 7 8 7 .

«Festa de praecepto» ( d e c r e t al P r o p a g a n d e i ) . «Cum, ob

varias, illasque légitimas causas, Illustrissimus ac Reverendis-

1
La 1 6 Octombre st. v. 1 7 8 3 , Mihaî Suţu dă un privilegiu «ratione
duorum vasorum vehendorum ad opiclu.ni>. — Innaintea luî acelaşi inventariu
pomeneşte privilegii de la Nicolae Carageà, din 1 ' " şi 2 Iulie 1 7 S 2 . — De la
Suţu se mat înseamnă, tot acolo, două documente fără dată. — Lentru vase,
acordase scutire şi Al. Ipsilanti la 1 7 8 0 (ibid). — Din 1 7 8 2 , maî avem şi un
zapis în presenta luì Anton Csubrin.
- «Copia privilegii per N. Maurogenii de anno 1 7 8 6 , die 4 sepiembris, in
rationem patrum Franciscanorum» (inventariul citat). — La 4 Iulie, Zamfira
Rumănescti, văduvă, vinde un răzor de vie, după ce «s'au judecat maî nainte
înnaintea protopopiloru şi înnainte părintelui nfimandritu Dorofteui. Ca
marturî : «pop Grigorie ot Smie (sic), popi Şai o tami, «popa Manole ot
Mucenina Maiina>.
314 R E G I S T R E D E SOCOTELI

simus condam dominus Paulus Dovanlia, nicopolitanae dioece-

seos episcopus et utriusque Valachiae administrator apostoli-
eus, apud SS. D. N. PIUM divina providentia Papam VI
humillime institerit ut benigne dignaretur ab observantia
variorum sacrorum festorum de praecepto per decursum to-
ius anni occurrentium fidèles in u t r a q u e V a l a c h i a degentes
d i s p e n s a r e vel e t i a m f e s t a a b r o g a r e » , — s e a d m i t e .

LXXXIX.
Cîmpulung, 5 Februar st. v. 1 7 8 7 .

Copie zapisuluì muntelui î n t r e R ă u r î al B a r a ţ i i .

A d e v e r e z cu a c e s t z a p i s al m i e û la m î ă ] n a d u m i s a l e jupa­
n u l u i N i c o l a e c u p e ţ , p e n t r u să-s ş t i e c ă , a v ă n d s f â n t a mănăs­
t i r e un m u n t e ce-s c h i i a m [ ă ] î n t r e R ă u r î , i-am văndut dumi­
s a l e i a r b a , p ă ş u n e a d e e s t i m p u , s ' o p a s c ă c u oile d i r e p t b a n î
g a t a tl. 2 8 , iar, m a î t r e b u i n d u şi la a n u l v i i t o r , t o t dumnea­
l u i să-1 d a u , iar a l t u i a n u , t o t cu a c e s t p r e ţ . Şi p e n t r u cre­
d i n ţ a a m iscălit. F e v r u a r 5, 1 7 8 7 .
Iosif, e g u m e n u l sfintei măn[ăjstirî.

XC.
Cîmpulung (?), 20 Septembre st. v. 1 7 8 7 .

« 0 Xom^sÇâvoç Eôysvioç» v i n d e o l i v a d ă la C u c u r i ţ a către

Avtóv.ov».

XCI.
Bucureşti, 28 Iunie st. v. 1 7 9 0 .

«Delà Comisiia Visterii.» S'a făcut p l î n g e r e d e către b ă r a ţ î

1
«Mării S a l e prea-înnaltuluî p r i n ţ i p » că li s e s u p ă r ă ceî zece
scutelnicî. S e dă ordin ispravnicilor de Muscel să constate
d a c ă aii m a î r ă m a s atîţia.

1
De Coburg. V. maî sus, p. 239, nota 2.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E L A I S T O R I A CATOLICISMULUI '115

XCII.

Bucureşti, I J Iunie-12 Novembre st. v. 1 7 9 2 .

1. L a 1 5 I u n i e s t . v . a n a f o r a . I g n a t i e , e g u m e n d e Ia R a d u -
V o d ă , p r o p r i e t a r la V ă l e n i , a r e p r o c e s c u o r ă ş e n i i din Cîm-
p u l u n g , cari au d e d e m u l t « o a r e ş c a r e p r i v e l e g i u r î s , d i n t r e care
1
u n u l a fost c o n f i r m a t şi d e M i h a î S u ţ u . î n el se cuprinde :
«Aşijderea şi p e n t r u oroşaniî Cămpulungeniî carii au vii în
dealu Piteştiului, p e moşia Radului-Vodă, i pe moşia mănăs­
t i r i i N u c e t u l u i , in d e a l u C i o c ă n e ş t i l o r , s ă a i b ă a p l ă t i oroşaniî
vinărici d o m n e s c , din i o v e d r e o v a d r ă , şi o t a ş t i n a p ă m î n t u -
l u i , d u p ă o b i c e î şi, d u p e c e s ă va s c o a t e vinâriciul domnesc
in ţ a r ă , a p o î s ă le i a o t a ş t i n a , şi p e n t r u p e r p e r să aibă a d a
d e c r a m ă 20 b a n î d o i s p r e z e c e (sic), iar, pentru putinile de
s t r u g u r i c e v o r face p e n t r u t r e a b a c a s e l o r lor, s ă nu se su­
p e r e , nici a l t e z e c i u e l î d i n livezile d e pomi ce vor avea pe
la viile lor s ă n u le ia, şi s ă n u a i b ă v o e s l u g i l e s a u Ţ i g a n i i
a c e s t o r m ă n ă s t i r i s ă m ă s o a r e vinul ce v o r lua d e vinărici şi
o t a ş t i n a , c u m â n a l o r , fâră n u m a i a c e i a c u b u c a t e l e să aibă
a-şi m ă s u r a vinul c e v o r fi s ă d e a , cu mîna lor şi cu vadra
dreaptă de i o o c a , şi s ă a i b ă v o l n i c i e o r o ş a n i î cîmpulungeni
s ă - ş i v ă n z ă v i n u r i l e lor în d e a l p e Ia c r ă m i l e l o r , precum au
a v u t o b i c e î şi m a i n a i n t e . » U r m e a z ă plîngerile egumenului.

2. D e c i s i a d o m n e a s c ă d i n 12 N o v e m b r e st. v . «Oroşaniî
să v ă n z ă v i n u r i l e în c r ă m i l e lor, toamna, de Ia Septemvrie
1 5 zile p a n ă la sfărşitu luî Octomvrie, şi p r i m ă v a r a , d e la
M a r t i e in c i n c i s p r e z e c e zile n u m a î p a n ă la M a i u 1 5 ; pentru
c a r e a c e a s t ă v â n z a r e ce v o r face, î n t r ' a c e s t e d o ă n u m i t e s o r o a c e ,
n i c î o s u p ă r a r e d e leu s a u d e v a d r ă d e vin să nu aibă, iar
maî mult peste anu să nu fie volnicï a vinde, fără numai
s t ă p â n i i d e m o ş i i s ă - ş v ă n z ă v i n u r i l e şi r a c h i u r i l e p e n u m i t e l e
m o ş i i l e s a l e . A ş i ş d e r e a şi p e n t r u ceî ce să află c u şederea
şi cu c a s e l e l o r p r i n c r ă m î , p o r u n c i m s ă n u s ă s o c o t e a s c ă d e

1
Inventarmi citează un privilegiu al luî Mihaî Suţu, din 1 7 9 2 , şi altul,
din 1 7 9 S , al luì Al. Hangerli. — La 3 April st. v . 1 7 9 1 se încheie, după un
proces, contract între preotul Antonie şi <Căpitan Sandu», pentru livedea Cu-
curuza.
316 REGISTRE DE SOCOTELI

o r o ş a n î p r i v e l e g h i a ţ î , ci, c ă ţ î s ă n t ş e z ă t o r î a f a r ă d i n o r a ş î , t o ţ î
s ă fie s u p u ş î şi u r m ă t o r i la o b i c e i u r i l e m o ş i i l o r c a r e s ă n t d a ­
t o r i locuitorii de opşte . . . Şi, p e n t r u livezile d e p o r n i , i a r ă ş
cu socoteala d e o p ş t e o r â n d u i m şi h o t ă r â m ca, d e căte po­
g o a n e îî v a fi viia, p e g i u m ă t a t e a vii n u m a i să aibă livede
a p ă r a t ă , iar, c â t ă livede va a v e a m a î mult, pentru aceia să
p l ă t e a s c ă z e c i u i a l a p o a m e l o r d u p e o b i c e î ; c u m şi u n d e n u v a
a v e a v i e d e l o c , ci v a fi fiind n u m a i livezî d e p o m e t u r î p e n ­
1
tru neguţătorie .»

XCIII.
Cîmpulung, 2 4 Iunie st. v . 1 7 9 4 .

Andrei Rotaru dă zapis p e n t r u un loc de casă, înnaintea

«părinţilor Franţişcanilor, anume pop Antonie şi pop Bar­
2
n a b a » . Scrie « l o g o f ă t u l I o n i ţ ă Volf, catolic ».

XCIV.
Cîmpulung, 1 ' " Decembre st. v. 1 7 9 ° -

C o n t r a c t latin între m ă n ă s t i r e a catolică şi I a c o b «Serbu»

p e n t r u u n l o c p e c a r e - ş î v a face c a s ă a c e s t a , d î n d p e a n z e c e
l e î ; iară d e c a r e i s e v a lua c a s a , r e s t i t u i n d u - i - s e cheltuielile.
S e m n e a z ă şi « p a t e r A n t o n i u s C s u b r i n , p r o t e m p o r e c o n s u l t o r
p r o v i n c i a e B u l g a r i a e V a l a c h i a e q u e , g v a r d i a n u s e t p a r o c h i a e ad­
m i n i s t r a t o r » . — C o n t r a c t u l se întăreşte la Deva, 19 Ianuar
1 7 9 7 , de Gavriel Zsebra, actualis minister provincialis pro­
3
vinciae Bulgariae et Valachiae ».

1
Am analisat acest document pentru importanţa luï economică, deşi se
raportă şi la alţi producători de vin decît mănăstirea catolică din Cîmpulung.
2
La 2 9 Iulie st. v. 1 7 9 5 , Antonie cumpără o moşie de la «Mariia Tran-
dafiroae, sora dumnealui săpunar Trandafiroî ot Cămpulung» ; semnează şi
«popa Gheorghe ot Sf. Vineri Mare».
3
La 8 Novembre st. v. 1 7 9 9 , «dascălul Vlaicu, zugrav», cu aï sST, vinde
«un petic de moşie» «jupanului Necolae i jupănuluî Grigorie catolnicul».—
La 7 Septembre st. v. 1 8 0 2 , «Brănduşa, soţiia răposatu Simion Turbatul ot
Lereştl»,îşî vinde «casa şi dârsta. în tal. 8 0 » , lin Antonie egumenul. Ca mar-
tur e şi «Iosephus Zigler, chyrurgus».— La 7 Maiu st. v. 1 8 0 0 , se vinde un
loc «ce este în fundu grădini Sfinţi Sale».
 DOCUMENTE F K I V I T O A K E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 317

xcv.
Lereştiî-de-jos, 8 April st. v. 1 8 0 3 .

«Noi săteni Lereşti-de jos» dau zapis «la cistita măna

St[in]ţi S a l e p ă r i n t e l u i e g u m e n u l u i A n t o n i e C â m p u l u n g u l u i . . .
A v ă n d u n o ï d o ï o m e n i b i r n i c ï a ï n o ş t r i la M a l , anume Ionu
i S a n d u , şi p e I o n u n i c e r e , c a să n e scotă o jumă[ta]te de
lude, noï săntemu mulţămiţî ; dar, de nu s'o scote jumătate
d e l u d e la d a j d i a v i i t o r j e j , a p o ï n o ï îï a p u c â m u şi d e dajdiia
aceasta d e totu ; dar, pentru Sandu, săntemu mulţămiţî, ca
d i n a n u în a n u să n e d i a c ă t e t a l e r e d o o z e c î t o c m a şi, cătu
l-o p u t i a ţ i n i a , b i n e ; d a r , c ă n d u nu l-o ţ i n i a , n o ï 1-omu pune
la cislă.» S e m n e a z ă şi «eu I o s i v pârcălabul, din preună cu
t o t s a t u l m i e i i » . S c r i e u n fecior d e popă.

XCVI.
Câmpulung, 1 4 August st. v. 1 8 0 4 .

G h i u r c a B â n c i l ă şi A n a s o ţ i a luî d a u un zapis, cu litere

l a t i n e , «là m u n â parintîluj parochiiluj nostru pâtêr Antonie
jègumenuluj d e la Bratzii» pentru două răzoare de vie în
Topolovenï, « k â r e â foszt a r ê p u s z â t u l u j André Kotolikulûj».
Erau suditï.

XCVII.
Cîmpulung, 2 0 Octombre st. v. 1 8 0 4 .

E n a c h e Guroiul vinde nişte răzoare de vie la Glîmbocel

«părintelui p o p Antonie, egumenul Baraţii» printr'un act pe
care-1 s c r i e « I o n i ţ ă Bărbieriu».

XCVIII.
Cîmpulung, 2 5 August 1 8 0 7 .

«Franciscus Fererius, Dei et apostolicae Sedis gratia epis-

copus nicopolitanus e t V a l a c h i a e in s p i r i t u a l i b u s administra­
t o r » , d ă , î m p r e u n ă cu A n t o n i e şi v i c a r i u l I o r d a n , t o n s u r a luì
Elias Podlusani şi A n t o n Bartalis.
31S REGISTRE DE SOCOTELI

XCIX.

1810-37.

Diferite a c t e relative la administraţia şi averea bisericii

catolice din Cîmpulung.
In 1810, într'o cumpărătoare de case a unui Kiss sem­
n e a z ă şi P . A n t o n i e . — L a 28 A u g u s t s t . v. 1811 testamen.
tul Caterine! Ziegler, v ă d u v a «doftorului» Anton Z i e g l e r , re­
d a c t a t d e « P . N a s a r i e S z a b o » , d e faţă cu A n t o n i e ; s e adaug
clause, d e faţă cu eï doï, în 1814. — La 1 0 I a n u a r st. v.
1 8 1 2 , ordin « d e Ia i s p r a v n i c u l r u s e s c » către nişte s ă t e n i ' şi
pîrcâlabul lor pentru a prinde un hoţ. — L a 4 M a r t s t . v.
1813, Antonie cumpără o moşie.—La 1 7 N o v e m b r e s t . v.
1 8 1 4 , se cer d e la el « c i n c i z e c i s c â n d u r i î m p r u m u t , d e cele
d e rănd, fiindcă c u m (sic) ajunsu la p o d i t u c a s i l o r şi n u pot
m e ş t e r i să c a p r i o r e a s c ă , nefiind p o d i t » . — L a 9 Maiu st. v.
1 8 1 5 , p o p a N e a g o e şi f r a t e l e luï, G h i n e a , d a u , ca d o b î n d ă p e n ­
tru banî împrumutaţi, lui P. Antonie, «iconomu mănăstiri
Baraţii», d r e p t u l «să a i b ă v o e a-şi c ă r a l e m n e dîn pădurea
n o s t r a : pari, nuele, ori ce va trebui».—La 27 Septembre
1
st. v., P. A n t o n i e mijloceşte pentru un debitor. — L a i"
S e p t e m b r e s t . v. 1 8 1 6 , s c h i m b f ă c u t d e P . A n t o n i e . — L a 1 9
N o v e m b r e s t . v., S t o i c a M o l o i û cu aï sâî vinde «Prea Sfinţi
sale părintelui Antonie Ciubrin, iegumenului de la Sfanţul
I a c o v , i a l t o r p r e o ţ i , şi c ă l u g ă r i franţiscani», o vie «asupra
vii n u m i ţ i l o r sfinţilor p ă r i n ţ i f r a n ţ i ş c a n î » , cu casă şi pivniţă
« ş i n d r i l i t e » , în m ă r i m e , v i a , « d e 2 5 d e o m e n î d e s a p ă » ; «îm­
p r e u n ă cu p o l e l e vii, d e p r u n ï , ce este din chiotoarea casi
m a i s u s n u m i t ă p â n ă în d r u m , alăturea cu polile părinţilor
franţiscani»; p r e ţ u l e d e 7 0 0 t a l . — L a 4 I a n u a r s t . v. 1 8 1 7 ,
s e d ă o h o t ă r î r e în p r o f i t u l lui A n t o n i e , r e p r e s i n t a t p r i n «ve­
chil, pater Nazarie» : reclamase embaticul pentru o casă fă­
c u t ă p e locul mănăstirii, prin 1766. — L a 10, Agenţia dă
instrucţiî, î n t r ' o afacere d e suditi, către «Sfinţiia T a părinte
A n t o n i e b â r a t u d i n C â m p u l u n g u , s t a r o s t e d e s u d i ţ î c h . c. d i n
s u d . M u s c e l » . — L a 9 M a i u st. v., Agenţia ordonă supuşilor
i m p e r i a l i « v e n i ţ i d i n p r i c i n a r ă z v r ă t i r i l o r a c i la Cămpulungu»
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 319

1
să se p o a r t e bine d e a c u m î n n a i n t e . — L a 3 Novembre st.
v. s c h i m b de case între P. Antonie şi «Gyôrgy Kopetz»,
d o g a r . — L a 6 I u l i e st. v . 1 8 1 9 , «pater Antonius» anulează
1
un contract. — L a I " D e c e m b r e s t . v. 1 8 2 1 , s e d ă baraţilor
u n s c u t e l n i c p e n t r u j u m ă t a t e d e l u d e ; s ă t e n i i s e î n v o i e s c «ca
să r ă s p u n d e m noi satul de valma toţ bani poluşanii pe la
hotărîtele soroace pentru numitul» (v. n" x c v ) . — L a 2 2 Au­
g u s t s t . v. 1 8 2 2 , s e menţionează egumenul «Vasilie». — L a
5 N o v e m b r e st. v., i s p r a v n i c i i d e M u s c e l scriu către «dum­
n e a v o a s t r ă zapcii den plaiu Cărcicovului» p e n t r u a li a n u n ţ a
p l î n g e r i l e f ă c u t e d e a c e s t a p e n t r u « s t r i c ă c i u n i » la T o p o l o v e n i ,
contra «straşnicelor p o r u n c i g o s p o d » , care se a m i n t e s c ; «căci,
n e u r m ă n d , să v a d a v o e s t ă p â n i l o r v i i l o r a-î î m p u ş c a , şi n i c i
o judecată nu vor a v e a » . — L a 3 A u g u s t st. v. 1 8 2 4 , sinet
al l u î S c a r l a t V a t a v u l c ă t r e P . V a s i l e . — L a 3 F e b r u a r st. v.
1 8 1 7 , p r o c e s al a c e s t u i a p e n t r u u n loc care încurca întorsul
c a r e l o r p e «uliţa t â r g u l u i » şi d i n c a r e s e v o i à a s e face bina.
— La 1 9 I u l i e s t . v. 1 8 2 9 , maî mulţî «meşteri dulgheri şi
zidari» preţuesc o veche casă a mănăstiriî. — în această
lună, apel pentru procesul din 1 8 1 7 al embaticuluî. — Supt
năstavnicul I a c o b , p r o c e s , în 1 8 3 1 , p e n t r u o u s u r p a r e a ora­
ş u l u i p e m o ş i a B u g h e a , d e p e t i m p u l luì P . Antonie.

C.
Bucureşti, 22 Februar st. v. I S 1 5 .

Ioan Gheorghe Caragea. «Fiind că dumnealui cinstitul

A g h i e n t al c h e s a r o - c r ă e ş t i i C u r ţ i au a r ă t a t D o m n i i M e l e pen­
tru biserica catolicească din C â m p u l u n g , că este fără d e nici
u n fel d e a j u t o r şi au făcut rugăciune Domnii Mele a i să

1
Avem, fără dată, o jalbă către o Excelenţă contra «unul Xicolae Zefter
ce să alia staroste sudiţilor chesariceştî», din partea «militarilor chesariceştî
[ce], por[ni]ţî spre a noastră hrană, am eşit în ţară cu ştirea şi voia stăpâniri
de acolo, avănd şi dreptăţi la mănă, de sănt acum 3 anî, şi avănd ştiinţă de
tăerea scândurilor la cherăstrae>. Nicolae lua şi scîndurî şi bir, ba chiar ş i . . .
zahăr, <tmpolrivă auzului Exelenţii Tale şi cu totu apărător de reguîamen-
turile Evropeî>.
320 REGISTRE DE SOCOTELI

hărăzi şase oameni streini pentru posluşaniia biserici, fiind

î n t r e b u i n ţ a t ă ; — d r e p t aceia, milostivire făcând Domniia Mea
p r i n t r ' a c e a s t ă c a r t e D o m n i i M e l e îi h ă r ă z i m ca să ţiie lude
şase, o a m e n i streini, neîntraţî la v r e o orănduială, s ă fie scu­
t i ţ i şi a p ă r a ţ i cu p e c e t l u i t u r i d o m n e ş t i , c a să-Î aibă biserica
a c e a s t a întru cele d e trebuinţă aj[u]toară.»—Monogramă şi
p e c e t e roşiî.
(Arch. archiepiscopatuluî catolic din Bucureşti.)

cr.
Bucureşti, 2 5 August st. v. 1 8 2 5 .

P r i v i l e g i u al Iui G r i g o r e - V o d ă Ghica. «Să aibâ a ţinea şi

s c u t i l u d e d o i cu p e c e t l u i t u r i , d u p ă o r ă n d u i a l ă V i s t e r i i Dom­
nii M e l e ; c a r e îi a r e a le fi d ă p o s l u ş a n i e şi a j u t o r . Aşăjdere
s ă a i b ă a s c u t i şi a l e b i s e r i c i d r e p t e b u c a t e d e o e r i t : o i u n a
s u t ă , d i j m ă r i t : litre u n a s u t ă , şi d ă p o g o n ă r i t : p o g o a n e d o u ă ­
s p r e z e c e , c e le a r e b i s e r i c a în d e a l u l Topolovenilor, cum şi
d e vinâriciu : vinul ce să va face într'aceste vii, i un vier,
iarăş d u p ă orănduială Visterii Domniei Mele ; care şi acela
s ă fiie n e d a j n i c î n t r u n i m i c . A ş ă j d e r e şi p e n t r u d o o ă b u ţ i cu
v i n c e a u t r e b u i n ţ ă a-şi a d u c e în o r a ş u l C ă m p u L u n g , s ă fie
s l o b o z şi n e s u p ă r a ţ în t o ţ i a n i i de către vinăriceri domneşti
a l e c o b o r a d i n d e a l şi a le a d u c e în C â m p u l u n g , î n d a t ă ce
s ă v o r g ă t i ; î n s ă d i n d r e p t e viile l o r , făr d e n i c i o p o p r i r e ;
d e v r e m e c e eï n ' a û a p l ă t i v i n ă r i c i u p ă d r e p t e b u c a t e l e l o r ,
c e v o r face în viile b i s e r i c i . » S e p o m e n e s c şi p r i v i l e g i i a n t e ­
r i o a r e : ultimul, din 1 8 1 9 , d e la A l . Suţu.—Copie.

CU.
Cîmpulung, 2 3 Ianuar 1 8 2 7 .
Decreta occasione sacrae visitationis canonicae, omnino
o b s e r v a n d a a r e l i g i o s i s f r a n c i s c a n i s B . P . in o p i d o campolon-
g e n s e degentibus p r o edificatione et b o n o a n i m a r u m , a d con-
cilium t r i d e n t i n u m a n a l o g a , n e c n o n pontificalium constitutio-
nibus excerpta, videlicet :
P r i m o . U t s e m p e r d i e festivo fiat contio valaca lingua, et
non aliter.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 321

2°. U t p a r i t e r d i e b u s festivis post prandiuin ante vesperas

sit in e c l e s i a i n s t r u c t i o p u e r o r u m , n e n o n e t c a t e c h i s m u m c u m
pixidis benedictionis adiecta . . .
4°. U t c e m e t e r i u m s i t c i r c u m s e p t u m e x q u a c u n q u e materia
ad hoc ut non intrent belluae, praesertim porci, de quo etiam
catholici male sentiunt.»
S ă se d r e a g ă biserica, să se c u r a t e curtea, să se aibă grijă
de morală, «nequis ex diverso, id est schismatici, habeant
aliquid d i c e r e d e vobis».
«9°. H a b e b i t c u r a m pater administrator aliquando visitare
catholicos Tergovestini degentes.»
Semnează Molajoni.

CHI.
Cîmpulung, 6 Iulie [829.

« I o s e p h u s Maria Molajoni, D e i et a p o s t o l i c a e S e d i s gratia

e p i s c o p u s n i c o p o l i t a n u s e t u t r i u s q u e V a l a c h i a e in s p i r i t u a l i b u s
a d m i n i s t r a t o r , h a b i t a c a n o n i c a v i s i t a t i o n e in ecclesia parochiali
fratrum Franciscanorum provinciae Bulgariae campolofnlgiensi
a d S . I a c o b u m M a i o r e m . . ., s t a t u i t , d e c r e v i t e t m a n d a v i t :
i°. U t sacerdos G r e g o r i u s Novak, provinciae Bulgariae, a
conventu campolongiensi Tergovestinum pro parochiae admi-
tiistratore se conférât, atque etiam Plojestiensium et apud
fabricam vitriariam existentium catholicorum curam gerat,
n e m i n i q u e e p i s c o p o et provinciali subiectus.
2 ° . U t d e s a l a r i o s u a e s u s t e n t a t i o n i a d i u d i c a t o soli m i n i s t r o
provinciali r e d d a t . . .
t0
5 . Stricte prohibetur sepultura mortuorum non catholico­
rum c u m assistentia alicuius religiosi ; ad s u m m u m poterit per-
m i t t i u t h u i u s m o d i c a d a v e r in a l i q u o a n g u l o c a e m e t e r i i t e r r a e
c o n d a t u r , sed, ut d i c t u m , sine ulla assistentia religiosi.»
[ L a s ă g r i j ă p e n t r u a c e a s t a lui P . Iosif Pakó.j

CIV.
Tîrgovişte, 17 Mart 1 8 3 1 .

Act pentru a r e n d a r e a posesiilor mănăstirii catolice din Tîr­

govişte către Ioan Tolea. Semnează: «pater Nazarius Szabo,

62174. Voi. I. 21
322 R E G I S T R E DE SOCOTELI

praesidens et administrator p a r o c h i a e catholicae tergovistiensis.

Twâvvïj? T o À i a ç . . . I g n a t z i u s G o t t w a l d , pharmacopoeus».

CV.
1832-7.

La 1 8 3 2 petiţie a lui N a z a r i e S z a b ó pentru dreptul de a

t ă i a l e m n e în p ă d u r e a o r a ş u l u i , d r e p t c e i s e c o n t e s t a . — L a
9 I a n u a r s t . v. 1 8 3 4 , schimb de răzoare cu m ă n ă s t i r e a din
Cîmpulung şi «Sfinţia Sa părintele igumenul Nazarie Savu
d i n C ă m p u l L u n g u » . S e m n e a z ă şi « J o h a n B i n d e r , k k . S t a r o s t » .
— La 2 9 S e p t e m b r e st. v. 1 8 3 7 , s e d ă un a t e s t a t de orăşeni
p e n t r u m o a r t e a e g u m e n u l u i ' Iosif, c a r e « n e a m p o m e n i t . . . câ-ş
i a s e din m i n ţ i , î n c ă t u m b l a tot uimu, fără a şti ce face, p e ­
t r e c â n d în a c e a s t ă l i p s i r e a m i n ţ i i s a l e p e s t e ş a p t e săptămâni
d ă zile». S e s p î n z u r ă în s u f r a g e r i e la 2 6 O c t o m b r e 1 8 3 1 st. v.

cvr.
C. 1834.

Jalbă către «Marea-Dvornicie a trebilor din lăuntru» d e la

«Simon Zeifert, i g u m e n u mănăstiri catoliceşti din oraşul Câm­
pulung», pentru «o m o ş i o a r ă î n t r ' a c e s t j u d e ţ M u s c e l , anume
Lereşti-de-gios». în anul trecut, cîrmuirea o r d o n ă a s e stabili
« l o c u r i l e u n d e au d e a-ş p u n e c a s i l e , a d e c ă în u l i ţ a s a t u l u i » ;
casele vechi se vor dărîma, strămutîndu-se cheresteaua. Sînt
î n s ă şi c l ă c a ş i c a r i « ş e d şi p a n ă a c u m a c o l o în a c e l e vii, a t â t
p ă n a c e l e co.şarurî, c u m şi p ă n c ă t e o s u r l ă s a u b o r d e i » , pă­
gubind mănăstirea «cu stricăciunea ce face la u n p e t e c de
pădure oprită» şi la sămănăturile celorlalţi şi «închisorilor
l o r . . ., d ă s ă află t o t d e a u n a i s t e r i s i ţ i d e l e g u m i , loc d e m u n t e
aflăndu-sa». Cere a se da ordine «straşnice» către neascul­
tători: « d e a-i d ă s c u i b a d i n a c e l e l o c u r i u n d e să află şi p a n ă
astăz şăzători».

CVII.
17421S31.

E x t r a s e şi n o t e d i n r e g i s t r u l b o t e z a ţ i l o r , c o n f i r m a ţ i l o r , c ă s ă t o r i ­
ţ i l o r şi m o r ţ i l o r , r e d a c t a t d e « p a t e r fr. A m b r o s i u s S y m k o , p r o v i n -
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E L A I S T O R I A C A T O L I C I S M U L U I 323

c i a e B u l g a r i a e O b s e r v a n t i u m , diffinitor \mb\is(sic) et g u a r d i a n u s
actualis procuratus p r o convenţii c i m p o l o n g e n s i » , în 1 7 4 6 .
a. B o t e z u r i . 1 7 4 2 . M e n ţ i o n a ţ i : M a r g a r e t a , v ă d u v a Iui G h e o r g h e
Wolf, preotul Leopold Vienninger, «Helena Wolffiana, pie
defuncţi secretarii Nicolai Wolff coniunx», gardianul Paul
Paulityanich. «Die 8 decernbris baptizavi infantem Catharinam
Barbaram ex legitimo thoro domini Georgii Vodopich, apothe-
carii bukurestiensis, et H e l e n a e T o k a i n . . . Pattini Franciscus
Raguseus et Catharina Fieskiana.» •— 1 7 4 3 . G a r d i a n u l Ilie
Griftski, «Margarita vidua a Logofetuluj», E l e n a W o l f şi fra­
tele Sigismund Ledermiller. — 1745- Hie Griftski, Ambrosie
Symko «a P r i v i d i a , ex-diffinitor e t g v a r d i a n u s » , v i c a r i u l M a r t i n
Nikolik. — 1748. F r a t e l e A n g e l Franich. — 1749-51. Griffski
şi E l e n a Wolf. — 1751. Caterina Wolf. — 1752. Parochul
D i o n i s i e Z e r w i s c h . — 1 7 5 3 - P r e o t u l A u g u s t i n K r a s z u l a şi I l i e . —
1 7 5 4 . M a r g a r e t a Wolf. — 1756. Vicariul Ladislau Klucha. —
1757. Fr. Lazăr Zich. — 1760 Ştefan «a T y r n a v i a » , gar­
d i a n şi p a r o c h . — 1 7 6 2 . Ş t e f a n K u l i k , g a r d i a n . — 1 7 6 7 . B e r ­
n a r d D o r n b e i n , v i c a r i u , fr. L a d i s l a u Z e v a c k . — 1 7 7 5 . V i c a r i u l
Paulin Rajkovich. — 1778. B o n a v e n t u r a Andreini, vicariù. —
1779. Vicariul Alexandru Szang. — 1781. Caterina Wolf.
A n t o n Csubin, gardian şi p a r o c h . — 1 7 9 5 . S e b o t e a z ă «Ia-
l
c o b u s , filius I o h a n n i s Wolff et Mariannae uxoris». — 79&-
Fr. Honorât Stierba «a R i c h n o v i o » . B o t e z u l luî I o s i f Wolf.—
1807. Nazarie S z a b ó . — 1818. Anton Bartolics. Administra­
torul Venanţiu Botos. — 1819. Henric Sperlak. — 1822. V a -
sile B o d o r . «Datum C a m p o l o n g i , t e m p o r e S. Visitationis, h a c
a
die ii iulii 1 8 2 3 . A l o y s i u s B o n a u g u r i , v i c a r i u s n i c o p o l i t a n u s » ,
şi Ambrosie Babick, «convisitator». — 1823. Podluzsani şi
administratorul Vasile L o d o r m a n y . — 1824. Grigore Novak,
v i c a r i u . « D a t u m C a m p o l o n g i t e m p o r e v i s i t a t i o n i s , 31 iulii 1 8 2 4 .
Iosephus Maria Molajoni, generalis vicarius», şi Babick. —
« D a t u m C a m p o l o n g i , t e m p o r e visitationis, 24 ianuarii 1827. I o ­
s e p h u s Maria Molajoni, e p i s c o p u s nicopolitanus et a d m i n i s t r a t o r
Valachie.» Administratorul Iosif P a k ó . — 1828. C o o p e r a t o r u l
A l e x i e Iakobffi. — 1 8 2 9 . V i s i t a luì M o l a j o n i c u B o g d â n f i . —
1 8 3 0 , 9 I a n u a r . B o t e z u l lui F r e d e r i c - C a r o l , fiul lui C a r o l A u -
324 R E G I S T R E D E SOCOTELI

gust «de Carimani, e q u e s , et A m a l i a e Berârd consortis». Nasï:-

«d. D u d e s k o V o r n i k o et c o m i t e e t C a t h a r i n a e O d e m s s k o v s t k i » .
B o t e z u l lui I o a n al lui I o a n W o l f şi al A n t o n i e i . — 1 8 3 1 .
Menţionată o Maria Wolf. — 1 8 3 1 . Vicariul Mihalyak.
b. C o n f i r m a ţ i i . «Anno 1 7 8 6 , d i e 5a m â r t i i , c o n f i r m a ţ i sunt
sequentes per Illustrissimum dominum praesulem Paulum a
Donvallia, episcopum nicopolitanum . ..
Anno 1806, die 9 i a n u a r i i . . . Per Illustrissimum dominum
praesulem Franciscum Ferereum, episcopum nicopolitanum...
Confirmaţi fuerunt per Illustrissimum ac Reverendissimum
dominum episcopum Fortunatum anno 1 8 1 7 , d i e 1 5 iulii.»
c. C ă s ă t o r i i . 1 7 5 6 . P a u l al luî I a c o b al S a n d e î cu Marga­
r e t a luî G h e o r g h e L o g o f ă t u l . — 1785. Ioan Wolf cu Maria
Mozerin.
d. M o r ţ î . 17 D e c e m b r e 1 7 5 7 . Dionisie Zevich, timp de
şese anî paroch. «1789... Die 18 iunii in bello turcico
in D o m i n o o b i i t H o s s a n n a , s e p u l t a p e r p o p o n e m v a l a c h i c u m .
I n i u n i o d e c a p i t a t u s e s t a T u r c i s M i c h a e l S z u t s in h o r t o c o n -
v e n t u s et p e r catholicos c a e m e t e r i o s e p u l t u s . » — 1790. Soldaţi
imperiali. — 1 8 1 1 , 1 1 Septembre. «Catharina Zigler, docto-
rissa». — 1 8 1 2 . C a t e r i n a luì Paul Wolf.

CVIII.
176588.

E x t r a s e din registrele de socoteli ale mănăstirii.

Ca probă, dăm «Introitus et exitus anni 1 7 6 5 . September.
Ab offertorio... A tribus missis . . . A divendito dolio vini
4 3 1., 20 p . . . . A c r e m a t o . . . A farina . . . A vino absynthiaco.
Exitus. A d v i c t u m , 4, 3 9 . P r o s c a p h i i s , ollis e t d i r e c t i o n e s e c .
(sic). Pro cumulatione foeni in Z u g u r . . . F a m u l i s et barbi­
tonsori . . . P r o occasione fratrum clericorum pro diversis circa
c u r r u m r e p a r a t i o n i b u s , pro candelis, cornu cervi, etc. P r o at-
t r a m e n t o et reparatione molae, pro quatuor rôtis novis . . .
Pro 1 0 4 o c c i s ferri e t o b d u c t i o n e r o t a r u m , e t c . . . . O c t o b r i s . . .
P r o r e s t a n t i a v i n i in confiniis c o r o n e n s i b u s divenditi.»
1766. Apri!. «Pro viatico clericorum Bukurestinum pro or-
X
dinatione missorum.» — Iunie. «Pro tabaco, 24 par.» \Ì oca
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 325

d e c e a r ă , 28 p a r . — A u g u s t . « A censu domus pro residuo

a n n o d i m i d i o , 3 1.» «Pro quadrante piperis», 27 p . — Sep­
tembre. «A baptismate, 4 par.» «Pro oleo olivarum ad lam-
padem. »
1768. F e b r u a r . «Pro extractione dentis, consutione habituum,
f u n i b u s e t a s s e n b u s , 2, 1 6 . »
1769. Decembre. «Pro vesticulis valachicis in q u i b u s p r o -
fugi B u k u r e s c h t i n o , 9, 20.»
1770. lanuar. «Bakschis pro liberatione e carceribus Buku-
• reschtini t e m p o r e M o s k h o v i t a r u m , 1, 3 2 . 2 — M a i û . « P r o t a b a c o
p e s t i e n s i , 4, 20.»
1774. S e p t e m b r e . începe a p u r t a socotelile gardianul Şte­
fan K u b i k , care nu le ţine în s c r i s , «vel o b a s t u t i a m sibi
i n g e n i t a m , vel o b n e g l i g e n t i a m a q u i s i t a m » . N o t i ţ a o s e m n e a z ă
Gh. Reitter.
1 7 7 6 . S o c o t i t o r Iosif M o r g .
1777. «Pro 12 sedilibus coronensibus», 1 1 1.
1778. 1 2 o c â d e m o r u n , 3 1.; 26 o c ă l i n t e , 3 ; 4 luminări,
3 6 p . « P r o c r e p i d i s e t p a p u c i s p a t r i s v i c a r i i , 3, 2 8 . »
1788. «Iulius. H o c m e n s e p r o f u g i m u s et u n o a n n o et m e d i o
in f u g a eramus. 29 februarii redii Allvinczio Campolongum
1800. I n c o n v e n t u s u m m a s u m m a r u m nihil inveni ; debui et
vinum et p a n e m mendicare ad a n n u m 1801.»

CIX.
1781-1820.

Numiri în provincia ValachieT, făcute în Capitolele din

Deva.
T781. Cîmpulung: Anton Csubrin, concionator, admini­
strator. Al. S z a n g e l , vicario, concionator. E d u a r d Romlaidner,
« c a t e c h i s t a e t i n s t r u c t o r i u v e n t u t i s » . — Rìmnic: Ludovic Kis,
g a r d i a n . M a r t i n Nikolik, definitor, catechet. Şt. K u b i k , defi­
nitor, concionator. B e r n a r d Kronholcz, profesor.
1783. Aceiaşi la C î m p u l u n g , dar se adauge şi Bernard.
La Rìmnic, Ludovic şi S t e r b a , profesor acolo. în Capitol
(Alvincz, 17 N o v e m b r e ) se decide a se preda limba roma­
n e a s c ă în şcolile d i n A l v i n c z , Deva, Caransebeş, Teresiopol.
326 R E G I S T R E D E SOCOTELI

1 7 8 4 . Cîmpulung: Paulin Rajkovics, Csubrin, Romlaidner,

Victor Peller, profesor. — Rîmnic : Ildefons Sal, Nikolik,
Kubik, Sterba.
1 8 1 6 . Bucureşti: Babick, A u g . Kecskemeti, «R. P. Fran-
ciscus Vezei, contionator valachicus, catecheta et organista».
1819. Cîmpulung: Lodormânyi, Sperlak, Bodor. — Bu­
cureşti : Babick, Kecskemeti, Al. Jung, Ioachim Babick. —
Rîmnic: G y u r m a , Isidor P a n y â k , profesor.
S e m a i c u p r i n d : i n s t r u c ţ i î a l e lui D o v a n l i a (Bucureşti, 10
D e c e m b r e 1785), o scrisoare către Cîmpulungenï a aceluiaşi
(ibid., 28 D e c e m b r e 1 7 8 6 ) şi o î n s e m n a r e d e v i s i t a a lui B o -
nauguri, 3 1 Maiu 1 8 2 0 , în Cîmpulung.
 VI.

EXTRASE DIN CORESPONDENT^ CONSULARA AUSTRIACA,

PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI IN PRINCIPATE \

I.
Bucureşti, 1 6 August 1 7 8 2 .

R a p o r t al luï R a i c e v i c h . «In p r e s e n z a degli altri c a d d e il

discorso s o p r a un certo E m a n u e l e d ' A r r i e t a y Berrio, ex-ge­
s u i t a s p a g n o l o , e d il p r i n c i p e d i s s e c h e si m a r a v i g l i a v a come
il s u o p r e d e c e s s o r e a v e v a f a t t o venire qui per maestro de'
s u o i figli u n u o m o c o s ì p e s s i m o , c h e o r a li d a v a n o j a , e d e l
q u a l e si s a r e b b e d i s f a t t o d a l molto, se non fosse protetto
2
del console r u s s o . ..»

II.
laşî, 8 Ianuar 1 7 8 5 .

Raport al aceluiaşi. «Assisterò con li miei b u o n i offizi

il p a d r e Fedele Rocchi per l'adempimento delle sue fun­
zioni, come già l'ho assicurato; ma, in q u a n t o p o i al s u o
p e r s o n a l e , V o s t r a A l t e z z a m i p e r m e t e r à di astenermi a trat­
tarlo, a v e n d o dei s a g g i t r o p p o spiacevoli del suo carattere.

1
Am întrebuinţat copiile ce se află la Academia Romina.
5
La 3 lidie 1 7 8 3 , într'un raport al uneî călătorii făcute în Moldova,
cancelistul Oechsner vorbeşte şi de asigurările ce i-a făcut Domnul că abatele
n'a avut nici o misiune oficială la Viena. Arrieta se găsia oprit la laşî pană
ce însuşî va arăta în scris aceasta. Fostul Iesuit, care se visa chargé d'affaires
la Viena, se plînsese lui Oechsner, spuindu-ï şi <dass Comando der Auskundt-
schafter des Fiirsten in "Wien seyn solle, dass sie sich einverstanden hatten,
ihre Correspondenz in spanischer Sprache geschriebeu mit hăbraischen Buch-
staben zu fuhren».
328 R E G I S T R E DE SOCOTELI

Io pure, credendolo uomo probo, l'avevo accolto anni sono

in B u c o r e s t e , e l a s c i a t o a l l a c u s t o d i a d e l l a m i a c a s a in t e m p o
c h e e r o c o s t ì , e c e r t o c h e s e n z a il m i o r i t o r n o a n d a v o a ris-
chio di p e r d e r e f. 5/m d'argenti ed effetti lasciati in sua
mano, come hò già perduto più centinaja di fiorini. Mi ri-
c o r d o c h e g i à h ò p a r l a t o di q u e s t o s o g g e t t o a l l ' o c c a s i o n e di
u n a querela fattami dal signor L a s c a r o f F , alla quale costui
a v e v a d a t o il p r i n c i p a l e motivo.»

III.
Cernăuţi, 23 Mart 1 7 8 8 .

R a p o r t al lui v o n Metzburg. «Vor drey Tagen kam der

E . D u r c h l . b e k a n n t e , in d e r M o l d a u s t e h e n d e P r a e f e c t u s der
katholischen Missionen, P. Fedele Rochi, von Jassy hieher
zu m i r , u n d zvvar zu m e i n e r V e r w u n d e r u n g m i t e i n e m g e h e i -
men Auftrage von dem Fùrsten Ypsilanti. Dieser hatte ihn
nàmlich bey der Nacht heimlich zu s i c h rufen lassen, und
s a g t e ihm, er h a b e keinen einzigen Menschen dem er das
H e r z h a b e sich a n z u v e r t r a u e n , er h a b e ihn (den P. Fedele)
s c h o n in d e r W a l l a c h e y als einen ehrlichen Mann gekannt,
u n d er wisse d a s s die Priester unserer Religion die ihnen
anvertraute Geheimnisse verschweigen mùssen, er bitte ihn
d a h e r o a l s o g l e i c h zu m i r a n h e r o zu r e i s e n u n d mir auf das
Dringendste vorzustellen [că d e la n u m i r e a u n u i S e r a s c h e r n u
s e m a i s i m t e s i g u r şi că e pentru dînsul o mîntuire să fie
«prins» d e N e m ţ i ; îî a s i g u r ă şi f u g a T u r c i l o r din Iaşi.] Ich
fiihrte d e n P . Fedele zu den H. Prinzen von Coburg und
liess i h n diesem selbst Ailes wiederholen. Dieser Geistliche
ist a u c h s o n s t v o n A l i e m g u t u n t e r r i c h t e t , u n d d i e Nachrich-
ten die er d e m Prinzen gab, trafen genau mit der letzten
von d e m H e r r n Metropoliten [Leon] a n h e r o g e s c h i c k t e n R e l a t i o n
ùberein ; nebstdem konnte er die ungemeine Furcht der
T û r k e n , v o n welcher er einige B e w e i s e m i t Augen gesehen
hat, nicht g e n u g schildern. [Deosebite casurï de panică şi

' Consulul rus.

 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 329

fugă d i n p a r t e a lor. — S e j u d e c ă i m p o s i b i l . ] Um jedoch zu-

folge d e r allerhôchsten Willens-Meynung Seiner Kais. Mayt.
d e m H . F i i r s t e n so v i e i m ò g l i c h zu h e l f e n , wurde n a c h lan-
gen Berathschlagungen entschlossen dass der P. Fedele so-
gleich w i e d e r zutiick reisen u n d i h m die e r w ă h n t e U n m ò g l i c h -
keit vorstellen und dafùr folgenden Vorschlag machen solite.
[E p l a n u l c a r e a fost e x e c u t a t . ] Mit dieser Antwort ist d e r
P. F e d e l e vorgestern von hier wiederum abgereiset, und der
Prinz h a t i h m zugleich den Befehl an den H . O b r i s t e n F a b r i
von dem Erdodischen Hussaren Regiment mitgegeben und
ihm aufgetragen d i e s e m H . O b r i s t e n alle d a h i n e i n s c h l a g e n d e
Umstănie miindlich und ausfiihrlich zu erzahlen, damit er
1
s o d a m i a l l e n ô t h i g e n D i s p o s i t i o n e n d a r n a c h zu m a c h e n w i s s e . »

IV.
Cernăuţi, 9 April 1 7 8 S .

R a p o r t al a c e l u i a ş i . «Auch von dem anhero und wieder

zurùckegesandten P. Fidele ist noch keine Antwort einge-
troffen, d e n n , e b e n a l s s e l b e r auf seiner Riickreise nach Bo-
toschany kam, ward der Ibraim-Pacha von dem H. Obristen
Fabri zurùckgeschlagen und blieb mit seinem Corps bey
Schippote stehen. Der P. Fidele fùrchtete mit Recht seine
Reise fortzusetzen und schickte erst einen heimlichen Boten
nach Jassy und bat dass ihm der Fùrst einige A r n a u t e n zur
Bedeckung entgegen senden mochte. Indessen blieb er 1 2
T a g e zu B o t u s c h a n y u n d ist v o n d o r t e r s t a m 2 d i è s e s ab-
gefahren N u n w a r t e n wir also w a s er o d e r d e r F ù r s t selbst
weiters berichten und an H a n d geben werden.»

V.
Cernăuţi, 1 3 April 1 7 8 8 .

R a p o r t al a c e l u i a ş i . P r i n ţ u l d e C o b u r g s e a ş a z ă cu tabăra
«bey Barenza, gegen die R a y a von C h o t y m . . . A m Abend

1
Pentru toată această intrigi a Un Alexandru Ipsilanti, v. Hurinuzaki, X,
p. XLII, unde se întrebuinţează tocmai aceste rapoarte austriace.
330 REGISTRE DE SOCOTELI

v o r h e r o , als er d a h i n abreiste, erhielt er n o c h einen Bericht

von dem H. Obristen Fabri aus Botuschany, welcher anzeigte,
d a s s i h m e i n A r n a u t e n - C a p i t a i n e a u s J a s s y e i n e n B r i e f in la-
teinischer S p r a c h e v o n d e m P. Fedele iiberbracht habe, des
Inhaltes: «Der Fiirst kônne unmôglich den ihm gemachten
Antrag, aus Yassy gegen unsere T r u p p e n auszumarschieren,
vollziehen, oline sich b e y denen T ù r k e n , u n d selbst b e y denen
B o j a r e n , h ô c h s t v e r d ă c h t i g zu m a c h e n ; d e r I b r a i m P a c h a h a b e
n u r ein kleines u n d s c h w a c h e s C o r p s , welches d e n e n Kaiser-'
lichen nicht widerstehen konne ; wenn ihn der Obrîste an-
greifen wollte, wiirde d e r S i e g leicht s e y n , und s o d a n n m ò c h t e
d e r O b r i s t e nur ein o d e r z w o E s c a d r o n s H u s s a r e n n a c h Y a s s y
schicken u n d ihn (den F u r s t e n ) mit seinen Leuten dort auf-
h e b e n und fortlùhren lassen.» [Fabri răspunde direct D o m n u ­
lui c ă v a face c u m e mai bine.;

VI.
Iosï, 2 6 Decembre 1 7 9 2 .

R a p o r t al lui' S c h i l l i n g . « E n d l i c h g e l a n g es mir den war-

schauer Correspondenten des Fùrstens zu e n t d e c k e n : es ist
der A b é e A n t o n L o c h m a n n , von hier gebiirtig, ait 26 Jahr,
welcher vor 1 0 J a h r e n n a c h R o m in d a s C o l l e g i u m d e r Mis-
sionen geschickt worden, u m aida seine S t u d i a zu absolvie-
ren. Verflossenes J a h r w u r d e er hieher in d i e Missionen ge­
s c h i c k t , allein e r n a h m d i e v o n d e m P r a e f e c t ô f t e r s angetra-
gene Seelsorge nicht an, mit der E i n w e n d u n g , er seye zu
j u n g und m u s s e sich d u r c h e i n i g e J a h r e in der deutsch und
pohlnischen S p r a c h e u b e n , u m d e r S e e l s o r g e in d i e s e n Lăn-
d e r n n i i t z l i c h e r zu seyn.
N u n reiste dieser A b é e verflossenen Monat September zu
seinem Bruder nach Warschau, welcher bey dem Pralaten
G h i g i o t t i in D i e n s t e n s t e h e t , a b ; n a c h s e i n e r A n k u n f t l a n g t e n
w o c h e n t l i c h 3 a u c h 4-fache B r i e f e a n s e i n e n B r u d e r Stephan,
s o b e y d e m F u r s t e n in D i e n s t e n s t e h e t , a n ; d i e s e r o r d e n t l i c h e
B r i e f w e c h s e l e r r e g t e in m i r A r g w o h n : n u n erôfnete mit der
vorgestrigen Post das an seinen Bruder Stephan gestellte
P a q u e t , so d r e y Briefe enthilt.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 331

D e r e r s t e w a r in i t a l i a n i s c h e r S p r a c h e s u b n» 13 W a - . D i e -
s e r Brief, 4 S e i t e n s t a r k , e n t h i l t a u s s e r d e n a l l g e m e i n e n N a c h -
r i c h t e n , s o in a l i e n Z e i t u n g e n zu finden, k e i n e w i c h t i g e S t e l l e .
r o
Der zweyte, ohne N und D a t u m , war halb mit italienischen
Wòrten, halb mit zusammengesetzten Buchstaben, Z. B . :
« p o t e t e a s i c u r a r e il n o s t r o p r i n c i p a l e c h ' i l n o s t r o comminciato
commercio avrà m m m p p p r r r . Accio che il c o m m e r c i o foo-
riisce (sic), c o m ' egli desidera, non p a s t e r a n n o i denari as-
signats I n t a n t o vi f a c c i o s a p e r e c h e h ò f a t t o c o n l ' a j u t o del
n o s t r o fratello c o n i p r i m i n e g o z i a n t i l'amicizia dagnali. Se-
p e r o di r i l e v a r e r r r o o o . aapppmmm.»
D e r d r i t t e B r i e f w a r in d e u t s c h e r S p r a c h e u n d l a u t e t e :

«Lieber Bruder,

D u wirst aus den bereits Eingeschickten gesehen haben

d a s s ich u n d d e r B r u d e r u n s alle M i i h e geben unseren neu
angefangenen H a n d l gewiss zur h ò c h s t e n Zufriedenheit unse-
r e s P r i n c i p a l e n zu fiihren. D a d i e s e r w o c h e n t l i c h e Briefvvechsel
b e y H . Schilling A r g w o h n erregen k ò n t e , so habe die An-
stalt getrofen, unsere Geschăfts-Briefe n a c h K a m i n i e k an den
M a j o r Z e l i b o r s k i zu s c h i c k e n , v o n d a sie w o c h e n t l i c h der in
Suroka stehende moldauer Ispravnick durch einen eigenen
1
B o t h e n abhollen und unseren Principalen einhàndigen w e r d e » . »

VII.
Iaşi, 28 Decembre 1 7 9 4 .
2
R a p o r t al a c e l u i a ş i . « D e r fiirstliche S e c r e t a i r Codrika ,so-
viel i c h v e r s i c h e r t w e r d e , soli s e i n e n z w e y t e n Correspondenten
in W a r s c h a u , d e n A b b é P i e r r e L o c h m a n n , s o sich vor der
Einnahme dieser Stadt nach Lublin begeben, aufgetragen
h a b e n , s i c h n a c h I e m b e r g zu v e r f i i g e n und von da die ge-
wohnliche Correspondenz fiihren.»

1
V., pentru Lockmann şi Ghigiolti, articolul citat din Literaturii şi artă
romină.
* Şi pentru Panaioti Kodrikas, v. articolul citat.
332 R E G I S T R E DE SOCOTELI

VIII.

Iaşi, 2 2 Septembre 1 7 9 5 .

Raportai lui T i m o n i . « L e s m a l a d i e s i n f l a m m a t o i r e s q u i ré­

gnent en ce m o m e n t à Jassy nous enlevèrent aussi le R.
P e r e P r é f e t F e d e l e R o c c h i , q u i d e c e d a le 1 9 d e c e m o i s . S a
v i e e x e m p l a i r e , les s e c o u r s q u ' i l prétoit aux pauvres et sa
b o n h o m i e l ' o n t fait r e g r e t e r d e t o u t le p u b l i c .
M ' é t a n t t r o u v é p a r h a s a r d à la r e s i d e n c e , au moment de
la m o r t d u P e r e P r é f e t , q u i n ' a v o i t p a s eù le t e m s d e faire
v e n i r le P e r e M i c h e l d u Siret, destiné pour son successeur,
j ' a i c r û , d a n s la c o n s i d é r a t i o n q u e s o n s e c o n d , le P e r e Louis,
e s t a u s s i a l i t é , d e v o i r m e t t r e e n s û r e t é les papiers et autres
effets p r é c i e u x d e l ' E g l i s e , en f a i s a n t sceller le t o u t s a n s for­
1
malité j u s q u ' à l'arrivée du dit Pere M i c h e l , tant pour em­
p ê c h e r q u e rien ne s ' é g a r e q u e p o u r prévenir les fouilles de
la police du p a ï s , q u i , à la v é r i t é , n e s ' e n est pas mêlée,
d a n s les a r c h i v e s d e n o t r e é g l i s e c a t h o l i q u e romaine,
L'église a des dettes, mais t o u t ce qui me conste c'est
q u ' e l l e s n e s o n t p a s c o n s i d é r a b l e s et, m o y e n a n t les revenus
q u e l e d é f u n t a s e u a u g m e n t e r , elles p e u v e n t être acquittées,
quoi q u ' e n m ê m e t e m s l'église soit e n c o r e à a c h e v e r et son
clocher à construire.
D e p l u s , la C o u r i m p e r i a l e d e R u s s i e v i e n t d e lui accor­
d e r u n e p e n s i o n d e 3.000 r o u b l e s , que Monsieur le c o l o n e l
2
Barozzi lui a o b t e n u , m a i s le c o n s u l d e R u s s i e , M o n s i e u r de
S e v e r i n , q u i v i e n t d e m e faire la confidence, ignore encore
si c e t t e pension est viagere ou attachée à l'église ; e n ce
d e r n i e r c a s , c e s e r o i t u n b i e n p o u r les c r é a n c i e r s .
L e défunt P e r e Préfet a v o i t une estime et amitié parti­
c u l i è r e s p o u r le P è r e M i c h e l , h o m m e d i g n e d e le remplacer,
et, l ' a y a n t p r o p o s é p a r le p a s s é pour son successeur à la
C o u r d e R o m e , e t en [a] o b t e n u l ' a p p r o b a t i o n , il d o i t natu-

' Sassano.
5
Pentru care, v. Acte si fragimnte, II, p. 346.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI

r e l l e m e n t l ' a v o i r m i s a u fait d e t o u t e s ses affaires, dont la

gestion demande des connoissances locales.»

IX.
Iaşi, 3 1 Maiu 1 7 9 6 .

R a p o r t al a c e l u i a ş i . P. S. «Venant d'apprendre par un

c a n a l v é r i d i q u e q u e le feu P r é f e t F e d e l e R o c c h i t r a v a i l l a i t p a r
le m o y e n d e M o n s i e u r d e S e v e r i n , e t p r o b a b l e m e n t p a r celui
d e M o n s i e u r le c o l o n e l B a r o z z i , a u p r è s d e la C o u r impériale
de Russie de devenir eveque de Bakau en Moldavie, il e s t
de m o n devoir d ' o b s e r v e r à V . E x . qu'il n ' y a p a s à d o u t e r
q u ' a p r è s le p a r t a g e d e j a c o n s o m m é de la P o l o g n e , la C o u r
impériale de Russie tachera de s'approprier le d r o i t d e n o m i ­
n a t i o n q u ' a v o i t le ci-devant roi d e Pologne à cet eveché,
dont l'eveque d'aujourd'hui, elû, mais p a s e n c o r e sacré, doit
être un certain Schanoviky.
L a Cour impériale et royale ayant aussi participé au p a r ­
t a g e d e la P o l o g n e e t p o s s é d a n t d e plus une partie du dit
e v e c h é d e B a k a u , q u i e s t la B u c o v i n e , a u r o i t , à c e qu'il me
semble respectueusement, assés de raisons de prétendre au
d r o i t d e la d i t e n o m i n a t i o n ; l e s m o t i f s p o l i t i q u e s d'avoir en
M o l d a v i e u n e v e q u e n o m m é p a r la C o u r i m p é r i a l e e t r o y a l e
s o n t t r o p c o n n u s à V . E x . p o u r en oser faire une mention
détaillée.»

X.
Iaşî, 2 6 August 1 7 9 6 .

Raport al aceluiaşi. «La Cour de R o m e vient à la fin

d e c o n f i r m e r d a n s la p r é f e c t u r e d e J a s s y le R . P . M i c h e l S a -
sano ; ce délai de onze mois paroit avoir été causé par les
i n t r i g u e s d e s d e u x f a c t i o n s p a r m i les m i s s i o n a i r e s d e la M o l ­
davie.»

XI.
Bucureşti, I I Iulie 1 8 0 4 .

R a p o r t a i lui M e r k e l i u s . « M i t d e r h e u t i g e n P o s t u n t e r f a n g e ich
834 R E G I S T R E DE SOCOTELI

m i c h E. E x zu b e r i c h t e n , d a s s , d e n 6'en d i è s e s , V o r m i t t a g ,
gegen 1 1 Uhr, Seine E m i n e n z der hochwiirdige H. Bischof Paul
Dovanglia, welcher seinenSitz, inBetrefderlangjàhrigen gehabten
G l i e d e r k r a n k h e i t u n d seit so v i e l e n j a h r e n h e r r s c h e n d e n Unruhen
in B u l g a r i e n , v o n N i c o p e l nach Bukurest versetztt hat, wo
sich zuletzt dièse Materie auf die E i n g e w e y d e gesetzt hatte,
d a s Zeitliche durch eine entstandene Entzundung mit dem
ewigen L e b e n verwechselt hat, woran wegen seinem gefùhrten
beyspiellosen L e b e n s w a n d e l jeder g u t d e n k e n d e Christ, welcher
diesen wtirdigen Oberhirten gekennet hat, auch den wahren
A n t h e i l d e u t l i c h zu e r k e n n e n g a b u n d den Verlust mit Emp-
findung bedauert. Dieser Todesfall e r g a b sich hier e b e n nach
altem S t y l in d e m F e i e r t a g e J o h a n n e s des Tăufers und wo
a l s o k e i n e offentliche Geschăfte bey dem Lande verhandelt
werden.
Ich ging mit meiner Familie an d i e s e m T a g e in meinem
1
Garten in die Vorstadt ober Bukurest, welcher j± Stunde
von meinem Quartier entfernet ist, um daselbst der einge-
trettenen drukenden Hitze bey meinen geschwăchten Gesund-
heits Umstànden einige R u h e zu g e n i e s s e n ; u n d g l e i c h nach
dem Ableben des seligen Bischofs wurde H. Gaudi durch
die russ. und engl. H e r r e n Consuls in d a s C o n v e n t berufen
und uber die zu erfolgende Beerdigung die Verabredung
gehalten. O h n e dass mir hievon H . Gaudi etwas mitgetheilet
hatte, hat seìbiger auch das Ansuchen dieserwegen an H.
Fiirsten laut beyliegender Copie gestellet und mich in sel-
bigem als a b w e s e n d v o n h i e r e r k i ă r e t . [lea m à s u r ï la î n t o r s . j
Und ich m a c h t e a l s o g l e i c h den folgenden lag die nòthige
Vorkehrungen dass das Requiem m i t alien Aufstand, und
dann Abends nach Sonnen-Untergang die Beerdigung hier-
landes mit auffallender Zufriedenheit erfolgte, d a ich hiezu
die vorfindige 6 Post-Janitscharen u n d 4 Unter-Officiers bey
d e r g r o s s e n V o l k s m e n g e d i e b e s t e O r d n u n g h a l t e n liess ; w o -
1
b e y a u c h d e r russische u n d englische C o n s u l , als d e r katho-
lischen R e l i g i o n z u g e i h a n , m i t aller Bereitwilligkeit und T h e i l -

' Consulul îvisesc era Eolcunov, iar cel engles Summerer.

 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 33ò

n a h m e mit ihrem Personale dieser FunCtion b e y w o h n t e n ; und

a u f s o l c h e A r t ist diese B e e r d i g u n g , ein u n v e r g e s s l i c h e s An-
denken, mit Gelăute der Glocken von der metropolitan und
d e n z w e i n a c h b a r l i c h e n K i r c h e n , òffentlich durch die Herum-
t r a g u n g d e s L e i c h n a m s iiber d e n h a l b e n P l a t z b i s zu seiner
1
G r a b s t ă t t e in d i e K i r c h e , vollzogen worden. Der H. Fiirst
hat auf des H. Gaudi sein officielles A n s u c h e n e i n i g e s Mis-
fallen zu e r k e n n e n g e g e b e n und sich hernach gegen mich
g e ă u s s e r t , d a s s er den h ò c h s t s e l i g e n B i s c h o f n u r in Nicopel,
a b e r n i c h t a u c h h i e r als d a s O b e r h a u p t d e r k a t h o l i s c h e n K i r c h e
betrachten konne, sonst aber wăre Ailes sehr anstăndig bey
des Seligen Beerdigung zu seiner Zufriedenheit vollzogen
worden, obwohl der H. Fiirst aus der angefiihrten Ursache
keinen Allai v o m S p ă t a r u n d A g a etc., etc. hătte anordnen
kònnen. Uberhaupt h a t sich d e r englische Consul h i e b e y s e h r
eifrig, als ein j u n g e r , n o c h n i c h t g e n u g s a m erfahrener Mann,
in d i e s e m F a c h b e t r a g e n und d e m hier einstweilen von dem
h o c h s e l i g e n Bischof bestellten Vicarius P a t e r A n t o n laut b e y
liegender Copia angetragen, selbst dessen Anbringen und
Bericht nach R o m zu b e s o r g e n ; w e l c h e s ich a b e r von dem
englischen H . Consul h a b e z u r ù c k n e h m e n lassen u n d E . E x c .
zur weiteren B e f o r d e r u n g hiemit in tiefester Unterthănigkeit
beyschliesse.
Bey meinen mehrmaligen Besuchen k a m ich vor kurzer
Z e i t m i t clem h o c h s e l i g e n B i s c h o f a u c h a u f d i e R e d e wegen
den fortwăhrenden Verweigerungen der Copulationen von
zvveyerley Religionen, weil hiedurch verschiedene Gehăssig-
keiten entstiinden, o b dièses alhier nicht gleich wie in den
k. k. Staaten der Toleranz angemessen vollzogen werden
kònnte. Worauf ich die A n t w o r t erhielt, dass hochselbiger
dièses o h n e A u f t r a g Seiner Excellenz des păpstlichen Herrn
N u n t i u s in W i e n nicht gestatten kònnte, o b w o h l dièses selbst
der griechischen Religion, w o h i n sich zuletzt a u s s e r d e m p r o -
testantischen Prediger einige in derley Făllen wegen ihrer
C o p u l a t i o n v e r w e n d e t e n , e t w a s auffallend sey....»

1
Constantin Ipsiianti.
336 REGISTRE DE SOCOTELI

XII.
Bucureşti, 1 2 Septembre 1 8 0 4 .

R a p o r t al aceluiaşi. [Focul din Şelari, la 9 Septembre,

î n t r e 3 şi 4 d u p ă a m i a z i . ] D a s k a t h o l i s c h e C o n v e n t u n d dasin
E r b a u u n g e r h a l t e n e Q u a r t i e r d e s H e r r n G a u d i l i e g e n in A s c h e ,
u n d b i t t e n d u r c h m i c h u m g n ă d i g e Hiilfe b e i E . Excellenz.»

XIII.
Bucureşti, 9 Octombre 1 8 0 4 .
n
R a p o r t al a c e l u i a ş i . «Da, den g^ September, durch die
grausame Feuersbrunst die hiesige katholische Kirche nebst
mehr denn 1000 B u d e n und b e y 200 Bujarenhăuser, dem
l
Kloster S Georg und 2 anderen Kirchen in d i e A s c h e ver-
legt w o r d e n sind, so h a b e ich d e m w o h l e h r w i i r d i g e n Herrn
Pfarrer den Auftrag g e g e b e n m i t B e y h u l f e eines Beamten und
rechtschaffenen Meistern einen Ùberschlag auf das Wirth-
schaftlichste h i e r i i b e r zu m a c h e n u n d , sobald iiberkommen, so
bin ich b e s o r g t denselben Euer Excellenz . .. einzusenden.»

XIV.
Bucureşti, 1 3 Octombre 1 8 0 4 .

Raport al aceluiaşi. « V e r m ô g m e i n e m letzten . . . Bericht,

unterfange ich mich Euer Excellenz sowohl den Grundriss
zur E r b a u u n g d e r hiesigen k a t h o l i s c h e n K i r c h e , als a u c h d e n
g e m a c h t e n Ù b e r s c h l a g fur d i e h ò c h s t e r f o r d e r l i c h e B a u - M a t e -
rialien hiezu, o h n e h i e b e y der inneren E i n r i c h t u n g der K i r c h e
u n d d e r W o h n u n g d e r H e r r e n G e i s t l i c h e n zu g e d e n k e n , zur
gnădigen Einsicht und B e h e r z i g u n g . . . zu unterlegen. Der
hiezu n o c h erforderliche fremde T e r r a i n zur E r w e i t e r u n g des
C o n v e n t s k a n n , g e r i n g g e r e c h n e t , m i t 4.000 P i a s t e r n i c h t er-
kaufet werden, w e l c h e r in d e m G r u n d r i s s a b g e s o n d e r t ange-
m e r k e t w o r d e n i s t . [ C e r e s p r i j i n şl r e s t i t u i r e a anexelor.]
Urmează «Bau-Uberschlag und Berechnung derer Erfor-
dernisse welche zu der Aufbauung der bis in Grund ab-
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 337

gebrannten romisch-katholischen Kirche zu Bukurest, nach

mitfolgendem Plan auszugeben und herbeyzuschaffen erfor-
derlich sind.
D i e k a t h o l i s c h e G e m e i n d e zu B u k u r e s t bestehet dermalen
a u s k. k. ô s t e r r e i c h i s c h e n U n t e r t h a n e n , Z a h l 194 Pfamil. (sic)
Russ. kay. Unterthanen 13
Franzòsischer 52
K. preussischer 1
K. englischer 3
Tiirkischer 77
Z u s a m m e n : 340.
[Apoi socotelile architectuluî.
Şi planul colorat, între t e r e n u l R a d u l u i - V o d ă şi al lui P a -
pazoglu.]

XV.
Kucureştî, 16 Novembre 1804.

R a p o r t al a c e l u i a ş i . « D i e h u l d r e i c h e T h e i l n a h m e E u e r E x -
cellenz von d e m u n a n g e n e h m e n Vorfall m i t d e m a p o s t o l i s c h e n
General-Vicarius von Nicopel, so in spiritualibus auch hier
d i e G e n e r a l - V i c a r i u s - S t e l l e in d e r W a l a c h e y v e r t r i t t , h a b e i c h
wohldemselben einstweilen bekannt gemacht ; welcher alhier
d e r m a l e n b e y d e m russischen H e r r n C o n s u l die H a u s p r i e s t e r -
Stelle a n g e n o m m e n h a t , bis selbiger v o m Heiligen S t u h l die
vveitere D i s p o s i t i o n e r h a l t e n wird.»

XVI.
laşî, 23 August 1 8 0 5 .

R a p o r t al luï S c h i l l i n g . « E u e r E x c e l l e n z g n ă d i g e Z u s c h r i f t
t e n
vom 26 Julius h a b e den 7 d e s M o n a t s zu e m p f a n g e n d i e E h r e
g e h a b t und g e h o r s a m s t zu u n t e r l e g e n , d a s s ich n o c h u n t e r m
I7ten vorigen Monats Julius wegen dem Missionăr Stephan
Boskor und am 25^11 ebendesselben Monats wegen dem an-
wesenden Priester Raphael Maciowsky meine Berichte einge-
1
sendet, und bis nun E u e r Excellenz z u g e k o m m e n seyn w e r d e n . »

1
Rapoartele citate lipsesc din copiile ce am întrebuinţat.

6 2 1 7 4 . Vol. I. 22
338 REGISTRE D E SOCOTELI

XVII.

Iaşi. 1 7 August 1 8 0 6 .

R a p o r t al lui H a m m e r . «Die hiesige, vormals den Polen

g e h o r i g e k a t h o l i s c h e K i r c h e ist s e i t d e m S i s t o v e r F r i e d e n u n t e r
k . k. S c h u t z e g e s t a n d e n . D i e D e p e s c h e n d e r h o h e n g e h e i m e n
Hof- und Staatskanzley enthalten selbst mehrere Beweise
hievon.
A l s im J a h r e 1795 der Prăfekt der katholischen Mission
mit T o d abging n a h m H . T i m o n i , laut umstăndlichem Bericht
desselben v o m 22. S e p t e m b e r d e s s e l b e n J a h r e s , die Verlassen-
schaftshandlung vor, u n d die h i e r a u f e r l a s s e n e A n t w o r t bil-
ligte ganz sein Benehmen.
Im Jahre 1803 erst ward dieser katholischen Mission aus
allerhòchster G n a d e ein milder Beitrag von 500 P i a s t e r b e -
williget u n d durch die h o h e D e p e s c h e v o m 1. F e b r u a r des-
selben Jahres dem Viceprăfekten Domenico Brocani der fer-
nere allerhochste Schutz zugesichert. Nun aber tergiversiret
dieser Viceprăfekt auf eine g e g e n die g e n o s s e n e n allerhochsten
Gnaden sehr undankbare Weise, indem e r g e g e n m i c h er-
klăret hat, dass er selbst noch nicht wisse unter welchem
S c h u t z e e r zu s t e h e n h a b e , dass die K i r c h e d e m L a n d e an-
gehòre und dass er die weiteren Befehle seiner O b e r e n er-
w a r t e . A l l é s in d e r A b s i c h t u m sich und die Kirche unter
franzòsischen S c h u t z zu b e g e b e n . Da der H. Résident bis-
her davon noch keine Erwăhnung gethan, so habe auch
i c h ailes G e s p r ă c h h i e r ù b e r m i t F l e i s s b e s e i t i g e t , t r a g e mich
aber unterthănigst hiemit an, ob der allerhochste H o f sich
vielleicht seines bisher ausgeubten Patronatrechtes begeben
o d e r sich w i e b i s h e r d e r K i r c h e u n d d e r M i s s i o n anzunehmen
gesonnen sey, u n d in d e m l e t z t e n F a l l e b i t t e ich E u e r Ex-
cellenz d e m V i c e p r ă f e k t e n D o m e n i c o Brocani d u r c h d e n H e r r n
Nuntius die gehòrigen Weisungen zur Richtschnur seines
B e n e h m e n s z u g e h e n zu lassen.»

1 1
V. maî sus, pp. 332-3, n° vin.
 DOCUMENT K P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 339

XVIII.
Iaşî, 2 8 Septembre 1 8 0 6 .

Raport al a c e l u i a ş i . «Als N a c h t r a g zu meinem unterthă-

n i g s t e n P . S . II N o . 6, habe ich d i e E h r e zu m e l d e n , dass
1
der neue Prăfekt der katholischen Mission in der Moldau
bei seinem ersten B e s u c h e mir sagte, die Heilige C o n g r é g a t i o n
h a b e in i h r e m l e t z t e n S c h r e i b e n i h m n o c h k e i n e n b e s t i m m t e n
Befehl ertheilet, unter welchem Schutz dièse Mission eigent-
l i c h zu s t e h e n habe.
2
Von Reinhard e r f u h r ich a u f d e r a n d e r n S e i t e b l o s g e l e -
g e n t l i c h d a s s er d e n A u f t r a g gehabt einzuberichten ob die
Ertheilung des Schutzes an die katholische Mission einigen
Schwierigkeiten oder inconveniens ausgesetzet sey und dass
er geantwortet habe, es scheine ihm naturlich dass diese
G e i s t l i c h e n als g e b o r e n e U n t e r t h a n e n des Kònigs von Italien
des franzôsischen Schutzes genôssen. Da ich m i t F l e i s s bis
zur Ankunft der Befehle Euer Excellenz hieriiber ailes Ge-
sprăch vermeiden wollte, so erwăhnte ich a u c h b e y dieser
Gelegenheit mit k e i n e m W o r t der K i r c h e , die e h e m a l s unter
polnischen, dann nach der Theilung unter òsterreichisch kai-
serlichem S c h u t z e s t a n d und die mit d e m K ò n i g r e i c h Italien
nicht das G e r i n g s t e g e m e i n hat. U b r i g e n s bin ich iiberzeugt
dass Reinhard persônlich auf diesen S c h u t z gar keinen W e r t h
setzet u n d dass dieser Zweifel der Heiligen C o n g r é g a t i o n u n d
d a s hier d a r a u s e n t s t a n d e n e Schwanken der Mission blos d e r
Tergiversazion des nun abgesetzten Prăfekten zuzuschneiben
ist. Dass es a b e r n i c h t s w e n i g e r als g l e i c h g ù l t i g s e y dièses
seit der Theilung Polens ausgeubte Schutzrecht aufzugeben
umsonst und um Nichts, bedarf erst nicht meiner unterthă-
nigsten Bemerkung. »

1
Giovanni Mafiei, cred. V. Schmidt, o. c, p. 1 3 4 şi nota 3 (dar nu poate
fi un act de la el cu data de /anuar 1 8 0 6 , cum pretinde autorul).
2
Comisariul frances.
340 REGISTRE DE SOCOTELI

XIX.

laşî, 1 5 Mart 1 8 0 7 .

R a p o r t al aceluiaşT. [ N u i s'a răspuns în afacerea cato­

licilor], w i e w o h l d e r s e l b e [ G e g e n s t a n d ] m e i n e s E r m e s s e n s n a c h
nichts weniger als u n t e r die u n b e d e u t e n d e n gehòrt. [Cearta
p e n t r u p a t r o n a t cu F r a n ţ a . O b s e r v a ţ i i . Biserica era supt scut
p o l o n , p e n t r u c ă P o l o n i a îi c ă p ă t a s e « F e r m a n e v o n d e r P f o r t e
u n d C h r i s o v e v o n d e n F i i r s t e n . . . D e r e h e m a l i g e B i s c h o f in
d e r M o l d a u w a r ein S u f f r a g a n d e s E r z b i s c h o f s zu Lemberg.»
S u c c e d e A u s t r i a în a c e s t e d r e p t u r i , «wie m e h r e r e a n d e r e in
d e n osmanischen Staaten».] In den letzten J a h r e n wollte der
franzòsische C o n s u l sich d a s P r o t e k z i o n s r e c h t ù b e r d i e Geist-
lichen a n m a s s e n , d e n e n die Heilige C o n g r é g a t i o n j ù n g s t gar
k e i n e b e s t i m m t e W e i s u n g e r t h e i l t , a n w e s s e n S c h u t z sie s i c h
halten sollen, sondern dieselbe ans L a n d selbst angewiesen
h a t . N u n ist e s a b e r d o c h u n l ă u g b a r d a s s d i e G e i s t l i c h e n , sie
seyen iibrigens wessen N a t i o n sie wollen, unter denselben
S c h u t z g e h ô r e n als ihre K i r c h e . Die von der Pforte einge-
setzte Fiirsten kdnnen niemals auslangen den Schutz der Kirche
fur s i c h zu b e h a u p t e n , denn nach den T r a k t a t e n der euro-
păischen Măchte mit der Pforte stehen die katholischen
K i r c h e n in d e n o s m a n i s c h e n S t a a t e n entweder unter franzô-
sischen, spanischen oder ôsterreichischen Schutz, und die von
Jassy stand immer, eh unter polischen, hernach unter ôster-
reichischem.
Ich sehe nicht mit welchem G r u n d e R o m seinen Missiona-
rien einen a n d e r n S c h u t z zuwenden will a l s d e n unter dem
die K i r c h e steht u n d wie es sich w e i g e r n kann, die Mission
d e r M o l d a u , d e r e n B i s c h o f s o n s t n u r ein S u f f r a g a n des Lem-
berger Erzbischofs w a r , a u s s c h l i e s s l i c h a n d i e k. k. Agenzie
anzuweisen.
I t z t , in d i e s e m A u g e n b l i c k , w o k e ì n franzòsischer Consul
gegenwărtig, ist m e i n e s Erachtens gerade der wahre Zeit-
punkt mit positivem T o n e aufzutreten und Wahrheit und
Recht, so hier als in Rom geltend zu machen, damit die
Mission angewiesen werde, sich ausschliesslich an d e r k. k.
 .DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 341

A g e n z i e zu h a l t e n und nicht zwischen d e m òsterreichischen,

franzòsischen u n d L a n d e s s c h u t z e zu t e r g i e v e r s i r e n . D a r a n ist
aber dermalen nicht der itzige Prăfekt, dem ich allés Gute
nachruhmen muss, sondern der Mangel der Weisungen aus
Rom Schuld, denn wider die Mission selbst h a b e ich keine
E i n w e n d u n g zu machen.
D a ich n i c h t zweifle, d a s s d e r R ă n k e s c h m i e d Bocskor, um
die V e r a n d e r u n g der Mission zu bewirken, versucht haben
wird die S a c h e unter einem d e m Interesse des allerhòchsten
Hofes vortheilhaften L i c h t e d a r z u s t e l l e n , s o h a l t e i c h es auch
fiir m e i n e P f l i c h t h i e r i m V o r b e y g e h e n zu b e m e r k e n , d a s s , den
einzigen Fall ausgenommen wo der k. k. Hof unmittelbare
politische Bearbeitung der im Lande angesiedelien Ungurănen
zum Zwecke h'dtte, nichts weniger politisch und dem mir
bekannten Staatssystem und Staatsinteresse des allerhòch-
s t e n H o f e s m e h r z u w i d e r wăre, als die H e r e i n s e n d u n g von un-
garischen Priestern, weil hiedurch nichts als die Auswande-
rung befòrdert w u r d e ; denn das Interesse der Geistlichen, die
nur von Parochialeinkunfte leben, wăre es die Zahl ihrer
Pfarrkinder nach Krăften zu v e r m e h r e n ; u n d fur d i e U n g a r n ,
welche wussten dass sie hier Seelenhirten ihrer Nation an-
ttăfen, w ă r e d i e s ein B e w e g g r u n d mehr zum Heruberziehen.
Doch, gesetzt auch dass der obgedachte Fall von politischen
Bearbeitungen in d i e d e r m a l i g e n Absichten d e s k. k . Hofes
einschlùge, so miissten hiezu vor Aliem ehrliche u n d w a c k e r e
Seelsorger gewăhlt werden, und nicht solche S p i t z b u b e n und
Betruger wie Bocskor und Consorten, welche eine wahre
Pest ihrer H e e r d e n w ă r e n und, statt d e m I n t e r e s s e d e s k. k.
H o f e s in d e r H a n d , d e m s e l b e n , u m i h r e i g e n e s zu befordern,
a u s alien K r ă f t e n e n t g e g e n arbeiten und nicht kleines Unheil
stiften wiirden.»

XX.
IasT, 1 4 Maiti 1 8 0 7 .

Raport al a c e l u i a ş i . «Auf die von Euer Excellenz unter

dem 22tem A p r i l an mich gestellten Fragen in Betref des
u n g a r i s c h e n V o l k e s in d e r M o l d a u , h a b e i c h d i e E h r e fur die
342 R E G I S T R E DE SOCOTELI

allerhòchste Kenntniss Seiner Majestăt folgende Auskunft

vorzulegen :
Die Zahl der moldauischen Unterthanen welche ungari-
schen Ursprungs und katholischer Religion sind, belăuft sich
auf 4 . 1 8 2 Familien, welche 2 1 . 3 1 9 S e e l e n a u s m a c h e n u n d in
zehn P f a r r e y e n eingetheilt sind :
Familien Seelen
Faraoni 350 1935
Clesia 380 1928
Grosescht 310 1581
Valesacca 278 1365
Kalughera 762 3647
Temascheni 450 2370
Reketeni 340 . 1874
Allaucesti 460 2367
Saboani 680 3443
Husch 172 792
4182 21319.
Die Seelsorger derselben sind Italiener aus dem Orden
der Minoriten, von der Propaganda geschickt und dem zu
Jassy residierenden Prafekten untergeordnet.
Ausser einigen achtzig Piastern welche dieselben jăhrlich
von der P r o p a g a n d a erhalten und ausser den Stallgebùhren,
bekommen dieselben von jeder Familie einen halben Piaster
jăhrlich.
D i e S p r a c h e in w e l c h e r sie p r e d i g e n ist d i e moldauische,
w a s s c h o n d e s s h a l b n o t h w e n d i g , weil n u r d e r kleinste Theil
der oben aufgezăhlten Familien (nămlich die spăter Einge-
w a n d e r t e n ) noch ungarisch v e r s t e h e n , die ăltesten Einwohner
aber, zwar ihre Religion, nicht a b e r ihre S p r a c h e b e y b e h a l t e n
haben.
Diese verlăssliche Auskunft h a b e ich oline das mindeste
Aufsehen, und unter dem Vorwand zur E r g ă n z u n g d e r sta-
tistischen data welche ich ùber die Moldau s a m m l e , ein-
geholt.
Ich n e h m e mir n u r n o c h die F r e y h e i t hier die schon in einem
m e i n e r v o r i g e n . . . B e r i c h t e [n° x n ] g e m a c h t e u n m a s s g e b l i c h s t e
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 313

B e m e r k u n g zu w i e d e r h o l e n , d a s s (die Einwilligung der Pro­

p a g a n d a vorausgesetzt) die Aufstellung ungarischer Seelsorger
in d e r Moldau dem k. k. H o f e n u r d a n n vortheilhaft seyn
k o n n t e , w e n n es in desselben System lăge zur Erreichung
eines nicht entfernten ausserordentlichen Zweckes die ge-
dachten ungarischen Abkômmlinge politiseli zu bearbeiten,
dass aber, wenn die Moldau auch kunftig unter tiirkischer
B o t h m ă s s i g k e i t u n d allés i m A l t e n zu v e r b l e i b e n h a t , d i e E i n -
fuhrung ungarischer Seelsorger in d e r Moldau die Auswan-
derung aus U n g a r n und den Szeklerstùhlen ungemein begun-
stigen wiirde. »

XXI.
laşi, 1 7 April 1 8 0 8 .

R a p o r t al lui D u l d n e r . O c a n d e l ă a p r i n s ă la i c o a n e d e u n
Lipovan n e g u s t o r , c a r e ţ i n e a cu c h i r i e o prăvălie a Treî-Ie-
r a r h i l o r , d ă foc î n t r e g u l u i r î n d d e d u g h e n e p r e c u m şi m ă n ă s ­
tirii chiar.] A u c h die B u d e n d e s k a t h o l i s c h e n K l o s t e r s schon
Feuer fingen und die Kirche bedrohet wurde. [Feldmareşalul
1
r u s , c a r e e r a «in d e r K i r c h e » , d ă o r d i n t r u p e l o r să i n t e r v i e
p e n t r u a s t i n g e ; c e i a c e c e s e şi face, d ă r î m i n d u - s e c a s e l e v e ­
cine.] A c h t G e m e i n e v o m n e u n u n d z w a n z i g s t e n J ă g e r r e g i m e n t
waren auf das Dacii der katholischen Kirche hinaufgegangen,
besprizten dasselbe anhaltend mit Wasser, und so wurde solche
gerettet. ( N o r o c câ a s t a t v î n t u l şi că Trei-Ierarhil erau în-
cunjuraţî cu zid.] A u c h d a s katholische Kloster wird durch
Abtragung d e r auf s e i n e m G r u n d e b e f i n d l i c h g e w e s e n e n Ge-
2
b ă u d e einige tausend Piaster verlohren h a b e n . »

XXII.
Bucureşti, 1 2 April 1 S 1 0 .

Von der Rennen către vice-preşedintele Divanului, gene­

ral E n g e l h a r d t . ÎI c e r e : «8° E n d l i c h m ò c h t e n a u c h d e m k. k.

1
Cneazul Alexandru Prozorovschi, care se afla încă în acest oraş.
2
V., pentru acest foc, maî sus, p. 1 6 0 , n ° CXVI.
044 R E G I S T R E DE SOCOTELf

Agentie-Personale und der katolisch und evangelischen Geist-

lichkeit ihre zugetheilte Bauren aile ihre bishere genossene
F r e y h e i t e n , d u r c h d i e S a p t s c h i s im M i n d e n s t e n n i c h t a n g e t a s t e t
werden.»

XXIII.
Bucureşti, i'" April 1 8 1 2 .
R a p o r t al lui F l e i s c h h a k l . «Die hiesige katholische Kirche
ist, s a m m t dem daran stossenden Kloster der Franziskaner,
w e l c h e allhier, unter O b e r a u f s i c h t d e s H e r r n Bischof v o n Ni-
copol Ferery, die S e e l s o r g e ausiiben und den Gottesdienst
v e r s e h e n , s e i t m e h r e r e n J a h r e n , n e m l i c h s e i t d e m 3'en A u g u s t
1805 \ ein R a u b d e r F l a m m e n geworden.
Einige mildthătige Beytrăge reichten k a u m hin, aut' der
Brandstătte nach und nach einige wenige Wohnzimmer zur
Unterkunft fùr d i e G e i s t l i c h k e i t zu e r b a u e n u n d d e n vorjenen
Z i m m e r n befindlichen engen Corridor dergestalt einzurichten,
d a s s m a n in s e l b e n zum Nothfall den Gottesdienst abhalten
k ò n n t e ; welches auch aus Mangel eines bessern L o c a l e bis jetzt
g e s c h a h , obgleich dieser Platz zum Gottesdienst weder schick-
lich, n o c h h i n r e i c h e n d ist u m a u c h n u r d e n k l e i n e r n T h e i l d e r
k a t h o l i s c h e n G e m e i n c l e in s i c h f a s s e n zu konnen.
D e r vorigen W i n t e r aus Jassy anhero g e k o m m e n e Architect
2
Freywald nahm d e n zu der neuen katholischen K i r c h e be-
s t i m m t e n Platz genau auf u n d verfertigte einen Pian, der, seiner
einfachen Zierlichkeit wegen, s o w o h l als d e r d a b e y genom-
m e n e n hauptsàchlichen Riicksicht auf die genaueste E r s p a r u n g ,
a l l g e m e i n e n Beyfall e r h i e l t u n d n a c h w e l c h e n m a n d i è s e s v o n
alien K a t h o l i k e n so sehnlichst gewunschene Gebàude unter
dem Schutze des Allmàchtigen nàchstens zu b e g i n n e n h o f t t ;
welches jedoch ohngeachtet aller n u r mòglichen Oeconomie
g e g e n 40.000 P i a s t e r zu s t e h e n k o m m e n wird.
D i e I I a u p t - S c h w i e r i g k e i t s e l b e s zu v o l l e n d e n b e s t a n d i m m e r
in der Unzulànglichkeit, wo nicht gar in dem gănzlichen

1
C l . mai sus, p. 336, n° X I I .
- Pentru care, v. Hurmuzaki, X, p. 666.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E L A ISTORIA CATOLICISMULUI 345

Mangel der nòthigen Fonds. U m diese zum Theil herbeyzu-

schaffen, schritt das Kloster zur V e r ă u s s e r u n g einiger ihm
gehòrigen, im Tirgovister Bezirke gelegener Grundstiicke ;
das Ubrige solite d u r c h e i n e òffentliche Kollekte a l l h i e r zu-
sammengebracht werden. S e i n e E x c e l l e n z d e r en C h e f kom-
m a n d i e r e n d e G e n e r a l Graf Kutusoff, w e l c h e n die Geistlichkeit
a m E r s t e n um die Erlaubniss eine derley Kolekte m a c h e n zu
diirfen, a n g i n g , u n t e r s c h r i e b sich a m E r s t e n m i t 50 Dukaten
o d e r 600 P i a s t e r , d i e e r a u f d e r S t e l l e d e m G e i s t l i c h e n iiber-
g a b , und zugleich durch den V i c e P r a e s i d e n t e n an d e n Divan
d e n B e f e h l e r g e h e n Hess, die z u m Bau n ò t h i g e n Materialien
um den wohlfeilsten Preis der K i r c h e zu v e r s c h a f t e n . Diesem
s c h ò n e n Beyspiele folgten m e h r e r e andere russische Generale
und Beamte ; so g a b d e r H e r r C o n s u l K i r i c o 2.000 Piaster,
H e r r C o n s u l L e d o u l x ebenfalls 50 D u k a t e n o d e r 600 Piaster
und, da die hiesige Kirche von jeher unter k. k. Schutz
stehet, so konnte ich auch nicht w e n i g e r b e i t r a g e n als 50
Dukaten o d e r 600 Piaster.
Selbst mehrere hiesige Bojaren z e i c h n e n sich d u r c h nam-
h a f t e B e i t r ă g e in G e l d uud durch Versprechungen von Bey-
hilfe a n u n t e r s c h i e d l i c h e n M a t e r i a l i e n aus.
J e d o c h w i i r d e a l i e n d i e s e n w o h l t h ă t i g e n B e y t r ă g e n n u r da-
d u r c h die K r o n e aufgesetzt, w e n n Seine Majestăt u n s e r aller-
gnădigste Monarch, durch Euer Excellenz Fiirsprache bewogen,
Seine allermildreichste H a n d aufthun und als erster Beschtitzer
der K i r c h e und der Geistlichkeit durch eine milde G a b e den
B a u d e r k a t h o l i s c h e n K i r c h e s e i n e r V o l l e n d u n g n a h e z u fiihren
geruhen wollten.»

XXIV.
Bucureşti, 6 lanuar 1 8 1 3 .

R a p o r t al a c e l u i a ş i . «In d e r N a c h t vom 2'en a u f d e n 3 ten

t e n
erhielt ich die z w e y t e g n ă d i g e D e p e s c h e v o m i 8 Dezember,
in w e l c h e r m i c h Euer Excellenz zu unterrichten die Gnade
hatten, dass Seine Majestăt unser . . . Kaiser zum Behufe der
Wiedererbauung der katholischen Kirche eine Beyhilfe von
vier t a u s e n d G u l d e n v . v . . . . zu b e w i l l i g e n geruhten. Ich h a b e
346 REGISTRE DE SOCOTELI

geeilt, dièses Zeichen der allerhôchsten G r o s s m u t h und F r ô m -

m i g k e i t , sovvohl der hiesigen katholischen Geistlichkeit, als
a u c h d e m P u b l i k u m b e k a n n t zu m a c h e n . E r s t e r e b e h ă i t sich
vor, ihre . . . D a n k s a g u n g selbst abzustatten.
D i e K i r c h e ist b e r e i t s seit A n f a n g vorigen Friihjahrs bis
z u m D a c h solid aufgebauet, die A r b e i t e n a b e r im H e r b s t aus
Manuel an hiezu erforderlichem Gelde eingestellt worden.»

XXV.
Bucurestï, 1 3 Octombre 1 S 1 3 .

Raport al aceluiaşi. [Va n e g o c i a o scrisoare de schimb,]

dessen Betrag dem gegenwărtigen, aus F u r c h t vor der Pest
in T i r g o v i s c h t b e f i n d l i c h e n Klostervorsteher Herrn Pater Am-
brosius Babich, zum Behufe des Baues der hiesigen katho­
lischen Kirche, zu ubergeben, und Euer Excellenz dessen
O u i t t u n g s e i n e r Z e i t zu i i b e r s e n d e n b e m i i h t s e i n Iwerdej.»

XXVI.
Bucureştî, 1 7 Novembre 1 8 1 3 .

R a p o r t al aceluiaşi". « D e r h i e r w o h n h a f t e H e r r B i s c h o f v o n
N i c o p o l i , M o n s i g n o r F r a n c e s c o F e r r a r i , ist g e s t e r n a b e n d s , in
d e m von katholischen Bulgaren b e w o h n t e n , unvveit Bukarest
g e l e g e n e n Dorfe Ciopli, allwo d e m s e l b e n auf mein E i n s c h r e i t e n
b e y dem regierenden Fiirsten eine Ideine katholische Kirche
nebst W o h n g e b ă u d e tur die katholischen Seelsorger zu er-
bauen gestattet wurde und wohin er sich, nach oftmals ge-
wechselten W o h n o r t e n , der P e s t s e u c h e w e g e n gefliichtet h a t t e ,
gestorben. D e r einzige, mit A u s n a h m e des Kirchenvorstehers
i'ater A m b r o s i u s Babich, von der S e u c h e noch verschont ge-
bliebene hiesige katholische Geistliche, P a d r e F o r t u n a t o , w u r d e
zwei T a g e bevor ebenfalls von d i e s e m Ù b e l , in gedachtem
Dorfe Ciopli, wo er mit dem H e r r n Bischofe unter einem
D a c h e l e b t e , befallen, woran er noch krank darnieder liegt,
und hatte Sonntag am i4ten s e i n e Krankheit dem Herrn
Bischofe entdeckt.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 3Ï7

Diese Entdeckung hatte so nachtheilige Foigen auf die

Gesundheit des alten schwăchlichen Monsignore Ferrari, dass
er nach einem K r a n k e n l a g e r von 3 T a g e n seinen Geist auf-
gab. Ich w a g e es indessen nicht zu entscheiden, ob der
S c h r e c k e n alleili, o d e r v i e l l e i c h t d i e A n s t e c k u n g d u r c h P a d r e
F o r t u n a t o , die U r s a c h e seines T o d e s gevvesen s e y u n d , da
ich v e r m u t h e , dass der H e r r Biscliof der Propaganda von
Rom unterstand, so halte ich es far meine Pflicht Euer
Durchlaucht d i e s e . . . A n z e i g e zu machen.»

XXVII.
Bucureşti, S Tannar 1 8 1 4 .

R a p o r t al a c e l u i a ş i . «Da der hochwùrdige Herr Pfarrer

Pater A m b r o s i u s Babich von Tergovischt nach Bukarest zu-
riickgekehrt ist, u m w à h r e n d d e r e i n g e t r e t t e n e n Weihnachts-
feyertage den Gottesdienst allhier abzuhalten, so habe ich
ihm die aus allerhochsten Gnade erhaltene zweyte Rate des
allergnădigsten Beytrages zum Bau der neuen katholischen
Kirche, bestehend in 1.666 Piaster, 26 Para, iibergeben, und
unterlege die e i g e n h ă n d i g e Quittung. »

XXVIII.
Bucureşti, G April 1 8 1 4 .

R a p o r t al a c e l u i a ş i . «Da sich seit g e r a u m e r Z e i t ein zu

Kimpolung befindlicher wallachischer Bischof durch einen
blinden F a n a t i s m u s geleitet, E i n g r i f t e in die R e c h t e d e r d o r -
tigen katholischen Kirche erlaubt u n d ihre seit den ăltesten
Zeiten bestehenden und aufrecht erhaltenen Freyheiten zu
schmălern trachtet, ein Verfahren das, wenn es langer ge-
d u l d e t w i i r d e , zu d e n u n a n g e n e h m s t e n F o i g e n f ù h r e n k ò n n t e ,
so habe ich auf die erste Anzeige davon, alsogieich vom
hiesigen Herrn M e t r o p o l i t e n Nectarius die n ò t h i g e n , krăftig-

1
Al Argeşului, de sigur. Dacă nu egumenul de la mănăstirea domnească
a Cîmpulungulul.
348 R E G I S T R E DE SOCOTELI

s i e n B e f e h l e a n g e d a c h t e n B i s c h o f b e g e h r t , d i e , w i e i c h hoffe,
seinen A n m a s s u n g e n u n d zugleich alien ferneren Scandai er-
weckenden Streitigkeiten zwischen b e y d e n K i r c h e n ein Ende
m a c h e n s o l l t e n . U m j e d o c h d a s U b e l a u s d e r W u r z e l zu h e b e n
u n d z u g l e i c h fur d i e Z u k u n f t àhnlichen Misshelligkeiten vor-
zubeugen, g l a u b e ich die Ferien d e r O s t e r t a g e nicht besser
u n d z w e c k m ă s s i g e r v e r w e n d e n zu k ò n n e n , als w a n n i c h m i c h
s e l b s t an O r t und Stelle verfùgte und die S a c h e auf eine
1
gùtliche Art beylege .»

XXIX.
Bucureşti, 4 Ma iti 1 8 1 4 .

La i'", după cererea Agentului, «der Vorsteher der hie-

sigen katholischen Kirche», Babick, a celebrat un serviciu
pentru liberarea Papeï. Asistă şi consulul rus Chirico. Dar
L e d o u l x , consulul frances, face să se c h e m e acasă Madame
Ledoulx, « e i n e s e h r g u t e C h r i s t i n » , şi c u m n a t a eî.

XXX.
Iaşi, 2 0 Mairi 1 8 1 4 .

R a p o r t al luî R a a b . [După ordinul din 7 Maiu, a invitat

p e B a r b i e r i s ă p l e c e i m e d i a t în I t a l i a s a u la Constantinopol.
C e r e p a ş a p o r t p r i n B u c u r e ş t i , v o i n d s ă m e a r g ă la R o m a . I 1-a
d a t , d a r v a a t r a g e a t e n ţ i a a s u p r a luî şi la A g e n ţ i a m u n t e a n ă .
B a n i î p e cari-î avea călugărul la s t a r o s t e l e din Galaţi, Man-
2
zoli .] Bey dieser Gelegenheit kann ich nicht umhin den
h e i s s e s t e n W u n s c h zu ă u s s e r n , d a m i t die hiesige katholische
Mission mit untadelhaften Religions-Vorstehern einmal ver-
sehen und ordentlich g e s c h u t z t vverde, um der ôffentlichen
S c h a u , da w o die griechische R e l i g i o n die d o m i n a n t e ist, nicht
a u s g e s e t z t zu w e r d e n . D i e M i s s i o n ù b e r h a u p t u n d d i e K i r c h e
s e l b s t ist n i c h t u n t e r d e m Schutz einer fremden Macht; der

1
Xu ştim nimic despre această visita proiectată.
1
D a r Barbieri nu piecâ îndată. V. mai sus, p. 169, n° CXXXIII-
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI

V o r s t e h e r b e d i e n e t s i c h in V o r f a l l e n h e i t e n des Schutzes eines

fremden Agenten nach seinem eigenen Belieben, verhandelt
die Geschăfte selbst mit den Landesfùrsten und, d a d i e in
der T ù r k e y sich befindenden Missionen und Kirchen ihren
eigenen Schutz haben, so macht dièses grosse Ungeiegen-
heiten, giebt zu vielen Rănken Ursache, versetzt auch die
Landes-Obrigkeiten in V e r l e g e n h e i t , so dass der Ftirst mieli
f r a g e n Hess, vvarum d i e K i r c h e u n d d i e G e i s t l i c h e n nicht u n t e r
e i n e m S c h u t z s t ă n d e n , s o w i e es i n s g e s a m m t in cier Turkey
d e r G e b r a u c h ist u n d d a s s e r s i c h i u g l i c h in s o l c h e G e s c h ă f t e
n i c h t zu t n i s c h e n glaube.»

XXXI.
Iaşî, 2 6 August 1 8 1 4 .
t e n
R a p o r t al a c e l u i a ş i . «Den 2 4 dièses h a b e ich die Elire
gehabt, das hohe und gnădige Befehlschreiben Euer Durch-
t e n
iaucht v o m io August zu e m p f a n g e n , und h a b e nicht er-
m a n g e l t , den H e r r n Prăfekten dieser Mission anzuzeigen, dass
Seine Majestăt d e r M i s s i o n in d e r M o l d a u i n s g e s a m m t i h r e n
Schutz a n g e d e i h e n lasse. D i è s e Mission, von so einem hohen
Grade durchdrungen, dankt ehrerbietigst und bat mich den
chrturchtsvollsten Dank hieriiber vor die F u s s e Seiner M a ­
j e s t ă t zu bringen.
Ich stellte o b g e d a c h t e n Prăfekten dem Herrn Fursten vor,
allein d i e s e r glaubt der Mission nicht e h e v o r òffentlich des
k. k. S c h u t z e s (sic) O s t e r r e i c h s g e n i e s s e n zu l a s s e n , a l s b i s ihm
der dazu nòthige F e r m a n von der Pforte z u g e k o m m e n seyn
tvird, d a s s e r a b e r d e n p r o v i s o r i s c h e n Schutz Seiner Majestăt
bis d a h i n anerkenne.
[S'a cerut firmanul, după modelul c e l o r p o l o n e , d e la l n -
t e r n u n ţ i u , t r i m e ţ î n d u - i - s e şi « d i e D e n k s c h r i f t d e s a p o s t o l i s c h e n
Herrn Nuntius» şi declaraţia Domnului.] Auch wird Herr
I n t e r n u n t i u s s e l b s t w i s s e n , o b fur d e n n u n h i e r zu r e s i d i r e n d e n
Herrn Bischof aus Bacao ein F e r m a n ebenfalls nothwendig
seye oder nicht. Ich habe desshalben mit d e m H e r r n Fursten
nicht gesprochen, erwarte die Ankunft dièses Kirchenvorste-
 350 E I Î G I S T E E DE SOCOTELI

h e r s , uni d a n n auf eine schickliche A r t diese N e u e r u n g von

d e m Herrn Fiirsten annehmen zu machen.
^ D a r nu-şî d ă s a m ă c u c e v a t r ă i e p i s c o p u l , ] d a d i e M i s s i o n
a r m ist u n d fur d e n B i s c h o f k e i n e M e n s a e x i s t i r t , vvo h i n g e g e n
die moldauischen Bischòfe Staat und Ansehen machen und
d a s s so ein a r m e r , k ù m m e r l i c h l e b e n d e r k a t h o l i s c h e r Bischof
n u r zum Gelăchter der a n d e r n w e r d e n k ô n n t e , w e n n der ro-
mische Hof diesem Bischof nicht eine ausgiebige Zulage b e y
d e n d e r m a l e n so t h e u e r n Z e i t u m s t ă n d e n g e b e n wird, d e n n es
scheint mir u n m a s s g e b l i c h s t der E h r e der heiligen Religion
u n d d e s r o m i s c h e n H o f e s n i c h t a n g e m e s s e n z u s e y n , d a s s ein
katholischer Bischof in d e r S t i l l e und in G e h e i m zu Hause
darbe.
Ich meinerseits werde mir anbefohlenermassen das Wohl
u n d d a s A n s e h e n d e r h e i l i g e n R e l i g i o n in d i e s e r a b k a t h o l i s c h e n ,
fanatischen Gegend zum Gegenstand der schuldigsten Auf-
merksamkeit machen und mit Rath und T h a t dem Herrn
Bischof, s o w o h l als d e n M i s s i o n a i r e n uberhaupt, an die Hand
1
gehen .»

XXXII.
Iaşi, 9 Septembre 1 8 1 4 .

R a p o r t al a c e l u i a ş i . R ă s p u n s la u n o r d i n d i n 24 August,
în a f a c e r e a s t r a d e ï . A a j u t a t M i s i u n e a în a c e s t p u n c t c h i a r şi
î n n a i n t e d e a c o r d a r e a p r o t e c ţ i e i şi a o b ţ i n u t s ă s e d e a o c o m ­
p e n s a ţ i e bisericii catolice. E x p u n e a f a c e r e a : «Neben der ka-
tholischen Kirche und jener der D r e y Heiligen besteht ein
k l e i n e s G ă s c h e n , k a u m fur e i n e P e r s o n g a n g b a r . D i e riickwărts
dieser Kirche w o h n e n d e n h a b e n keinen A u s g a n g und sind b e y
Feuer-Entstehung dem gròssten Ungliick ausgesetzt. Diese
E i n w o h n e r wollen nun b e h a u p t e n d a s s zu a l i e n Z e i t e n diese
S t r a s s e fahrbar war und dass das katholische Kloster sich der
S t r a s s e b e m ă c h t i g e t h a t t e , u n d v e r l a n g e n d i e S t r a s s e z u m all-
gemeinen Wohl und Besten. Die beyderseits vorgewiesenen

1
Cf. raportul, pe care, din partea luï, îl face Berardi, Prefectul, maî sus,
pp. 1 8 4 5 , n° CXXXVI.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 351

D o k u m e n t e sind Zweifeln untenvorfen. D e r Herr Fiirst und

der Divan b e s t e h e n n u n darauf, zum allgemeinen Wohl und
zur Sicherheit der Stadt, dem katholischen Kloster einen
K a u f m a n n s l a d e n zur òffentlichen S t r a s s e a b z u n e h m e n u n d wollen
das Kloster au f eine a n d e r e A r t e n t s c h ă d i g e n . » Nu se poate
1
o p u n e , lipsind acte indubitabile .

XXXIII.
Iaşî, 1 4 Octombre 1 8 1 4 .

Protest al A g e n t u l u i către Domnie, în afacerea strade;

A f l ă c ă D o m n u l a r fi d i s p u s a c o n f i r m a decisia D e p a r t a m e n ­
tului Afacerilor-Străine, care refusa indemnisarea d e 2.800 1.
şi a f i r m a c ă a fost c î n d v a o stradă pe a c e l loc. Anunţă că
va r a p o r t a l u c r u l şi c e r e a nu se a t i n g e p a n ă a t u n c i clădi­
rile b i s e r i c i î .

XXXIV.
Iaşî, 1 4 Octombre 1 S 1 4 .

R a a b c ă t r e i n t e r n u n ţ i u l S t i i r m e r , în a c e i a ş i ' a f a c e r e , p e n t r u
care-î m a î scrisese. F a c e istoricul. Legătura Misiunii d e P o ­
l o n i a : « a u c h fiihrt dièse Mission noch heutigen Tags das
pollnisch-kònigliche W a p p e n . Nach Abtrettung Galiziens im
Jahre 1 7 7 2 w a r selbe aber, auf die der H e i l i g e n C o n g r é g a t i o n
von Seiten der verschiedenen Prafekten gemachten Anzeigen,
d a s s sie v o n d e n m o l d a u i s c h e n Fiirsten stets gut behandelt
u n d g e s c h ù t z t w e r d e , oline alien Scliutz belassen ; d o c h hat
•sie in v o r k o m m e n d e n einzelnen Fălien ba!d den òsterreichi-
s c h e n k. k., b a l d d e n r u s s i s c h e n k. S c l i u t z in Anspruch ge-
nommen». V a l u a ce c a l e va c r e d e , d a r «auch ich bin der
Meinung d a s s d u r c h ein e i n f a c h e s B e g e h r e n eines gewôhnli-
chen Pforten-Fermans d e r b e a b s i c h t i g t e Zvveck e r r e i c h t wer-
2
den kann ».

1
Cf. spusele Prefectului, mal sus. pp. 1 8 5 şi urm,
2
Cf. p. 1 8 8 , n<> C X X X I X .
 352 R E G I S T R E DE SOCOTELI

XXXV.
Iaşî, io Februar 1 8 1 5 .
R a p o r t al lui R a a b . L a r e c l a m a ţ i a n u n c i u l u î , a s i g u r ă iarăşi
că se va acorda despăgubirea, pe care ia promis-o din
nou, verbal, D o m n u l . Comisia numită, după intervenirea luî,
se p r o n u n ţ a s e pentru biserică. S'a ordonat şi măsurătoarea
1
locului . Aceasta a r fi t r e b u i t d e m u l t s'o ceară misionarii.

XXXVI.
laşi, 2 Iunie 1 8 1 5 .

R a p o r t al a c e l u i a ş i . « D a s g n ă d i g r e s e r v i r t e B e f e h l s c h r e i b e n
Euer Durchlaucht vom io'en M a y u n d d a s a u f dièses Bezug
habende vom 20 T E N
M a y h a b e ich unter einem den 3iten M a y
zu erhalten die E h r e gehabt.
Das Seiner Majestăt in ungarischer Sprache tiberreichte
und im N a h m e n der in Moldau und Wallachey zerstreuten
Katholiken gestellte Gesuch scheint mir nichts a n d e r e s zu
s e i n als e i n e E r d i c h t u n g d e s b e r i i c h t i g e n G e i s t l i c h e n Stephan
2
B o t s k o r , d e n n ich g l a u b e n i c h t d a s s in der Moldau solche
Leute werden vorfindig seyn, noch d a s s sie zu s o einem
Schritt selbst g e k o m m e n wăren, indem ich hieher weiss dass
die hierlăndigen ăusserst beschrănkten K a t h o l i k e n mit ihren
S e e l s o r g e r n zufrieden, bis d a t o hier n o c h n i c h t K l a g e gefuhrt
h a b e n , b e s o n d e r s d a ich mit d e m hochwiirdigen Herrn Pre-
fecten voriges Jahr die Einleitung getroffen habe, an einem
O r t wo kein Seelsorger war, J e m a n d e n zu stellen und auf
d i e s e A r t ist d i e s e m a b g e h o l f e n w o r d e n . » V a cerceta această
intrigă.
«Die gegen Baco aufgestellten Residenzen sind nur zu
Calugera, eigentlich die Baccoer Pfarre, eine h a l b e S t u n d e von
Bacău entfernt ; hat einen der wiirdigsten S e e l s o r g e r in der
P e r s o n d e s P a t e r D o m e n i c o B r o c a n i , e i n e n R ò m e r , d e r in d e r
ungarischen Sprache măchtig, allgemein geliebt und geschătzt

1 n
Vezï-o mal sus, p p . 1 8 8 - 9 , ° CXL.
2
V e z ï mai sus, pp. 340-I, n° XIX.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E L A ISTORIA CATOLICISMULUI 353

ist. I n F a r a o a n ist P a t e r P a n c r a t i o F i n t a , e i n U n g a r , in C l e g i a
R a p h a e l M a g e j o w s k i j , ein P o l e , in G r o s e s c h t i e P a t e r Alexan-
d e r P o p p , ein U n g a r . . .
In der g a n z e n Moldau r e c h n e t m a n h ô c h s t e n s 24 tausend
k a t h o l i s c h e S e e l e n , u n d alle d i e s e s p r e c h e n die moldauische
Sprache und haben der ungarischen gar nicht nòthig. Dass
diese Bittschrift daher nur den unruhigen Boczkor zum Ur-
heber h a b e n muss, scheint u m so gewisser zu s e y n , als er
schon nach dem im J a h r e 1808 misslungenen Versuch sich
d e r h i e s i g e n P r e f e c t u r zu b e m e i s t e r n , aus dem Czernovvitzer
Arreste manche derartige Gesuche und Verlăumdungen der
hiesigen Missionarien an die russischen Befelshaber gelangen
zu l a s s e n wusste.
W a s den zur bessern Pflege der S e e l s o r g e n a c h der Mol­
dau abzuschickenden ungarischen Priester betrift, so werde
ich S o r g e t r a g e n d a m i t e r in j e n e G e g e n d e n k o m m e , wo er
mit der ungarischen G r ă n z e n i c h t zu n a h e ist, d e n n ich r i c h t e
mein A u g e n m e r k immer dahin, damit dadurch der Auswan-
d e r u n g g e s t e u e r t w e r d e , u n d g l a u b e zu b e h a u p t e n d a s s d u r c h
die Anstellung solcher ungarischen Geistlichen die Aus-
w a n d e r u n g nur b e i o r d e r t wird und wăre sicher besser wenn
diese Pfarrer der L a n d s p r a c h e măchtig, aber keine Ungarn
wăren.
P. Berardi hat mir das eigenhăndige Schreiben des păpst-
lichen H e r r n Nuntius vom 15ten M a y l e s e n l a s s e n , vermòge
er i h m ămtlich a n z e i g t , d a s s er zum Bischof in Bacău von
1
Seiner păpstlichen Heiligkeit ernannt s e y e . D a n u n die Er-
n e n n u n g vor sich g e g a n g e n u n d nicht mehr zu ăndern ist,
s o ist zu hoffen dass die guten Absichten Seiner Heiligkeit
d a d u r c h erfullt s e y n vverden ; n u r w ă r e e s z u vviinschen d a s s
der w ù r d i g e P. L a n d i , e h e m a l i g e r Prăfect, w e n i g s t e n die P r a e -
fectur w i e d e r erhalte.»

1 l e
V. m a i s u s , p. 189, n CXLI-II.

62174. Vol. I. • 23
354 R E G I S T R E D E SOCOTELI

XXXVII.
Bucureşti", 2 8 Novembre 1 8 1 5 .

R a p o r t al l u ï F l e i s c h h a k l . «Der H e r r Bischof von Nico-

poli, M o n s i g n o r F o r t u n a t o E r c o l a n i , ist vor etlichen Tagen
in B e g l e i t u n g s e i n e s B r u d e r s u n d noch etlicher Missionarien
von W i e n hier zurùck eingetrofen und hat am vorgestrigen
T a g e in d e r h i e s i g e n k a t h o l i s c h e n K i r c h e , u n t e r d e m Zustrò-
m e n a l l e r h i e r b e f i n d l i c h e n K a t h o l i k e n , sein e r s t e s b i s c h ò f l i c h e s
Hochamt feyerlichst abgehalten. Eben heute habe ich ihn
d e m regierenden H e r r n Fiirsten und dem hierortigen walla-
1
chischen Herrn Erzbischof vorgestellt, und er wurde von
F i i r s t C a r a d g e a , s o w o h l als v o n b e n a n n t e m P r ă l a t e n , a u f d a s
Freundschaftlichste und Zuvorkommendste empfangen. Nun
w e r d e ich mein vorzùglichstes A u g e n m e r k darauf richten, die
Einigkeit unter der hiesigen Geistlichkeit zu erhalten, was
a u c h b i s h e r j e d e r z e i t m e i n e a n g e l e g e n t i c h s t e S o r g e g e w e s e n ist.»

XXXVIII.
Bucureşti. 3 1 Decembre 1 S 1 5 .
« A m b r o s i u s B a b i c h , a d m i n i s t r a t o r p a r o c h i a e » , d ă c h i t a n ţ ă luï
Fleischhakl pentru a t r e i a r a t ă d i n s u m a d e 4.OOO d e florinî,
dăruită de împărat.

XXXIX.
Iaşi. ig Februar 1 8 1 6 .

R a p o r t al luï R a a b . «Die hohe ottomanische Pforte hat

d e m H e r r n Fiirsten, auf die ihr von ihm gemachte Anzeige
w e g e n der H i e h e r s c h i c k u n g eines r ò m i s c h k a t h o l i s c h e n Bischofs
unter der B e n e n n u n g eines Bischofs von B a c ă u , geantwortet
d a s s sie, n a c h eingesehener Vorstellung der Landes-Bojaren
insgesammt, ebenfalls diese A n e r k e n u n g nicht zugeben wolle
u n d d a s s sie b e r e i t s e y e d e m k. k. H e r r n I n t e r n u n t i u s , wenn

1
Era atunci Nectarie.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E EA ISTORIA CATOLICISMULUI

e r s i c h d e s h a l b e n a n sie w e n d e n w e r d e , eine ăhnliche Ant-

w o r t zu geben.
U m , in E r m a n g l u n g d e r h o h e n u n d g n ă d i g e n V e r h a l t u n g s -
befehle E u r e r Durchlaucht, die S a c h e j e d o c h nicht bey dem
bewenden zu l a s s e n , glaubte ich gehorsamst unterthănigst,
d a s s ich einstweilen nichts b e s s e r e s thun kònne als m i r zu-
g e s t e h e n m a c h e n zu l a s s e n d a s s w i r b e f u g t s e y e n e i n e n Bischof,
w i e e s e h e v o r d e r G e b r a u c h w a r , als V i s i t a t o r in d i e M o l d a u
zu s c h i c k e n , d a s s er seinem Rang gemăss empfangen und
auf die Zeit seiner Visitation g e d u l d e t werde.
N a c h einem langweiligen Fur- und D a g e g e n , wo ich ge-
g e n eine eingebildete V e r m u t h u n g zu k a m p f e n h a t t e , als s e h e
man in d e r E r n e n n u n g d e s B i s c h o f s e i n e n geheimen Antrag
d i e k a t h o l i s c h e R e l i g i o n zu N a c h t h e i l d e r h e r r s c h e n d e n grie-
chischen allgemein einzufiihren, hat m i r der H e r r Fiirst ver-
sprochen, dass, w e n n ein B i s c h o f fiir d i e K a t h o l i k e n in der
Moldau, u n t e r einer a n d e r n B e n e n n u n g als jener eines Bischofs
von Bacău, unter dem V o n v a n d eines Visitators hieher kom-
men. w u r d e , e r i h n gieich seinen Vorfahrern standesgemăss
empfangen u n d r u h i g sein A m t auf e i n e iibereinzukommende
Zeit werde fiihren lassen, dass er auch bereit seye ihme
e i n e g r ô s s e r e V e r l ă n g e r u n g n a c h U m s t ă n d e n zu g e b e n , d a m i t
es nicht h e i s s e als h a b e er seinen p e r m a n e n t e n S i t z im L a n d e .
Ich entstehe nicht Euer Durchlaucht dièses vorlăufige
L bereinkommen a l s N a c h t r a g zu m e i n e m B e r i c h t e v o n 29^
1
December 8 1 5 . . . zu u n t e r l e g e n u n d b i t t e E u e r D u r c h l a u c h t
2
g e h o r s a m s t um die h o h e und g n ă d i g e Weisung .»

XL.
laşî, 1 9 April 1 8 1 6 .

R a p o r t al a c e l u i a ş i . « D a s h o h e u n d g n ă d i g e B e f e h l s c h r e i b e n
E u e r D u r c h l a u c h t v o m 3'en A p r i l h a b e i c h d e n i/Lten d e s M o -

1
Lipseşte.
2
Cf. maï sus, p. 1 9 2 şi urm. Din corespondenţa austriacă se vede că
raportul n° CXLIX, de pe p. 1 9 6 . trebuie datat 1 8 1 7 , nu 1 8 1 6 . De altmin­
trelea, în original nu era anul, ci numaî luna.
356 R E G I S T R E DE SOCOTELI

n a t s u n t e r t h ă n i g s t zu e m p f a n g e n die Elire g e h a b t . Ich ersehe

daraus, dass Euer Durchlaucht gewunschen, dass ich mich
vor Einlangung bestimmter hoherer Weisungen mit dem
H e r r n F ù r s t e n in k e i n e w e i t e r e U n t e r h a n d l u n g e n des Bischofs
v o n B a c o u w e g e n , e i n l a s s e n , viei w e n i g e r e i n e n Anwurf zur
A n n a h m e d e s M o n s i g n o r B e r a r d j als blossen V i s i t a t o r hătte
machen sollen.
I c h k a n n E u e r D u r c h l a u c h t v e r s i c h e r n d a s s ich d e m H e r r n
Fùrsten hierùber keinen Vorschlag gemacht habe, dass ich
n u r d i e G e l e g e n h e i t ergriffen um mir von d e m Herrn Fùrsten
versprechen zu machen, gegen die etwaige Ankunft eines
Visitators nichts einzuwenden, und diess u m s o mehr weil es
der erste war, welcher mir sagte dass man hòchstens unter
B e d i n g n i s s e n e i n e n V i s i t a t o r a n n e h m e n k o n n t e , w i e es e h e v o r
der G e b r a u c h war, dass er aber auch darzu keinen b e s t i m m -
t e n Befehl h a b e , d a s s er aber doch e t w a s auf sich nehmen
wolle. Ich h a t t e b e y d e m k e i n e a n d e r e A b s i c h t als d a s v o n
d e n S t ă n d e n in d e r M o l d a u s e l b s t a n e r k a n n t e R e d i t d e r Ka-
t h o l i k e n zu r e a l i s i r e n , o h n e d e s s h a l b w e g e n A n e r k e n n u n g e i n e s
p e r m a n e n t e n B i s c h o f s v o n B a c a u d a s R e c h t zu v e r g e b e n , oder
a b e r g a r d i e ă m t l i c h e n S c h r i t t e S e i n e r E x c e l l e n z d e s k. k. H e r r n
Internuntius beschrănken zu w o l l e n ; d e n n i c h g l a u b t e dass,
w e n n der Bischof einmal u n t e r so e i n e m Natiien hier erschiene,
d i e S t ă n d e d u r c h d e s s e n H i e r s e y n sich n a c h u n d nach an jhn
g e w ò h n t e n u n d mit d e r Zeit durch lăngeren Aufenthalt dessen
Existenz begrùndet, die Anerkennung selbst bewirkt werden
kònnte. Da d i è s e s a i l e s in einer freundschaftlichen Unterre-
d u n g mit dem Herrn Fùrsten gepflogen wurde und ich es
Euer Durchlaucht gehorsamst unterthănigst unterlegt hatte,
s o g l a u b e i c h d a d u r c h d i e in F r a g e stehende Anerkennung
d e s B i s c h o f s v o n B a c o u n i c h t v e r r u c k t zu h a b e n . A l l e i n , s o v i e l
ich in Erfahrung habe bringen kònnen, so wird die Aner-
k e n n u n g eines p e r m a n e n t e n katholischen Bischofs von Bacou
vielen Schwierigkeiten unteriiegen, weil d i e Frage in Con-
stantinopel im vollen S t a a t s r a t h e , wie mir der Herr Fùrst
sagt, a b g e s c h l a g e n u n d d e m G r o s s h e r r n selbst die Entschei-
d u n g darùber unterlegt worden seye.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 3o.

Diese dem Fursten erst kiirzlich zugekommene Entschei-

dung mag ihn auch bewogen haben auf meinen ihm ver-
trauiich gemachten Antrag, g e g e n die R u c k k e h r j e n e s geist-
l i c h e n O b e r h i r t e n in d e r s e l b e n E i g e n s c h a f t , w e l c h e d i e s e r bey
seiner A b r e i s e von Y a s s y begleitete, nichts einzuwenden, mir
e i n e a b s c h l ă g i g e A n t w o r t zu g e b e n u n d s i c h zu e r k l ă r e n , d a s s
e r d i è s e s d a r u m n i c h t z u l a s s e n k ô n n e , vveil M o n s i g n o r B e r a r d j
b e r e i t s a l s B i s c h o f v o n B a c o u d u r c h i h n s e l b s t in dem Lande
unter den Katholiken promulgirt worden, auch zu diesem
Zwecken von dem Landvolk Gelder eingehoben habe, dahero
befiirchten m u s s e , d a s s m a n ihn, M o n s i g n o r B e r a r d j , als eine
Maske und den F u r s t e n als W e r k z e u g b e t r a c h t e n w e r d e um
wider die W i l l e n s m e y n u n g des G r o s s h e r r n einen permanenten
B a c o u e r Bischof allhier einzufuhren und dass er m i c h eben
aus diesem Grunde ersuchen musse zu v e r m i t t e l n dass die
Anherokunft dièses neuen Bischofs bis zu Einlangung der
definitiven E n t s c h e i d u n g aus C o n s t a n t i n o p e l v e r s c h o b e n w e r d e n ,
indem er Fiirst im entgegengesetzten Falie fiir nichts mir
gut stehen kònne.
A u s alien R e d e n d e s H e r r n Fursten h a b e ich d e u t l i c h er-
s e h e n d a s s er a u c h die mir frùher oline h ò h e r e Bewilligung
freywillig z u g e s t a n d e n e A n e r k e n n u n g des Monsignor Berardj
als Visitator beanstănde.»

XLI.

Bucureşti, 8 Iunie 1 8 1 6 .

R a p o r t al luî F l e i s c h h a k l . « I c h b e f i n d e m i c h in der Lage

Euer Durchlaucht unterthănigst um eine gnădige Weisung
b i t t e n zu m ù s s e n , wie ich mein Benehmen einrichten musse
um nicht in Ausiibung der politischen Gerichtsbarkeit mit
dem hochwurdigen Bischof von Nicopel, Monsignor Fortu­
nato Ercolani, der sich eine i h m eigene Gerichsbarkeit an-
m a s s t , in C o l l i s i o n zu k o m m e n [Evreul VVolf T e t e l b a u m , d i n
C e r n ă u ţ i , e r a s ă p r o v o a c e , în A u g u s t 1 8 1 5 , o mişcare popu­
lară prin reaua-I p u r t a r e şi bănuiala că a vrut să răpească
u n c o p i l d e c r e ş t i n . II d ă p e s t e g r a n i ţ ă , p e n t r u a-I s c ă p a v i a ţ a .
358 REGISTRE DE SOCOTELI

D a r r e v i n e şi d e s c h i d e «ein offentliches, alien Auschschwei-

fungen g e w i d m e t e s H a u s » . I a r s e face v r e d n i c de pedeapsă,
şi, î n n a i n t e a u r m ă r i r i l o r A g e n ţ i e i , s e a d ă p o s t e ş t e «in d a s h i e -
sige catholische Kloster, unter dem Vorwande dass er zu
unserer heiligen Religion iibertretten wolle und die heiligste
Taufe verlange. Machte zugleich dem hochwiirdigen Herrn
B i s c h o f e , d e r s i c h d u r c h Zufall e b e n d o r t befane!, g l a u b e n d a s s
er von den J u d e n aus dem G r u n d e verfolgt werde und mit
T o d e b e d r o h t sey, weil er seine Religion a b s c h w ò r e n solle.»
A g e n ţ i a - 1 r e c l a m ă . Feldwebelul află p e c a l e «den geistlichen
Herrn Missionarius Pater Joseph», care aducea pe Evreii la
Fleischhakl, pentru a-i c e r e să-1 a p e r e de ceilalţi Evrei. îî
arată Agentul cum stă lucrul şi-1 c o n v i n g e , aşa că lasă pe
E v r e i i la c a p o r a l i i A g e n ţ i e i . D a r l o s i f r e v i n e cu P a d r e Matteo,
p e n t r u a s e p l î n g e , în n u m e l e e p i s c o p u l u i , c ă i s'a c ă l c a t j u -
rispruclenţa. Se dau explicaţii. A p o i vine chiar episcopul, pen­
tru a se tîngui, «mit mehr Heftigkeit». Reclamă dreptul de
asii : « S o s e y e s in R o m , s o in g a n z I t a l i e n und s o soli e s
auch in seiner Diòzòse seyn.» Agentul răspunde că «die
hiesige catholische Kirche unter d e m Schutze Seiner Majestăt
des allerhòchsten K a y s e r s von Osterreich und Apostolischen
Kônigs steht» şi că o b i c e i u l nu e şi în I m p e r i u . Episcopul
persistînd, i se r e c o m a n d ă a se a d r e s a nunciului. Scrie deci
cardinalului Severoli, dar «ganz a n d e r s als es sich zutrug».
C e t i n d u - i s e s c r i s o a r e a , A g e n t u l îl f a c e a t e n t a s u p r a g r e ş e l i l o r ,
îşi retrage apoi raportul, scris «in der ersten Hitze» şi
trimete anexatul. «Ich w e r d e sorgfăltig gewiss jede Gelegen-
heit um mit d e m H e r r n Bischof von Nicopel, dessen hitziger
u n d u n r u h i g e r C h a r a k t e r n o c h viele und g r ò s s e r e Unannehm-
l i c h k e i t e n in d i e s e m L a n d e v e r u r s a c h e n w i r d , auch nur von
Weitem in i r g e n d e i n e C o l l i s i o n zu k o m m e n , habe vielmehr
v i e l e s e i n e r g e t h a n e n Missgriffe zu verbessern gesucht, stehe
ihm immer mit R a t h und T h a t b e y und schweige ùber so
m a n c h e s , a b e r in d i e s e m g e g e n w ă r t i g e n F a l l h a l t e i c h e s fur
meine Pflicht Euer Durchlaucht Bericht zu erstatten, da
ăhnliche A n m a s s u n g e n sehr grosse Unziemlichkeiten n a c h sich
ziehen kònnten.»
 D O C U M E N T I : P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 359

XLII.
Bucureşti, 1 9 Iunie 1 8 1 6 .

Raport al aceluiaşi. «Da ich mich nicht geţraute iiber

d i e in e b e n j e n e r o b g e d a c h t e n g n ă d i g s t e n W e i s u n g a n mich
gnădigst gestellten Frage hinsichtlich der S u m m e , die fur
den jăhrlichen Unterhalt allhier eines Priesters des grie-
chisch-unirten Ritus erforderlich w ă r e , allein zu entscheiden,
so h a b e ich darùber auch mit dem hier befindlichen Herrn
Bischof von Nicopel, Monsignor Ercolani, Ruksprache ge-
pfiogen und kam mit demselben dahin uberein, dass die
g e r i n g s t e S u m m e d i e fur e i n e n solchen Priester auszuwerfen
wăre, riicksichtlich der ausnehmend grossen Theuerung in
diesem F i i r s t e n t h u m e , sich w e n i g s t e n s auf h u n d e r t T h a l e r o d e r
s e c h s h u n d e r t tùrkische Piaster belaufen musse.
U b r i g e n s ist h i e r der O r t meine Besorgnisse hier gehor-
s a m s t d a r ù b e r zu ă u s s e r n o b n i c h t d i e V e r s a m m l u n g aller in
der Wallachey befindlichen U n i t e n in e i n e m Dorfe und die
E r b a u u n g fiir s e l b e e i n e r e i g e n e n K i r c h e auf d e m G u t e eines
hiesigen Grundbesitzers, obgleich mit dessen Willen, vrie es
d e r H e r r B i s c h o f zu v e r a n l a s s e n im S i n n e h a t , w o n i c h t Hin-
dernisse von der hiesigen Regierung, doch aber Verfolgungen
von Seite des wallachischen, hòchst fanatischen und unwis-
s e n d e n Clerus uni so m e h r nach sich ziehen kònnte, als es
den Anschein batte, die catholische Geistlichkeit allhier w o l l e
d a d u r c h P r o s e l y t e n unter den nicht unirten Landesbewohnern
machen ; welches sehr unangenehme Folgen haben wiirde.»

XLIII.
Bucureştî, 1 0 August 1 8 1 6 .

R a p o r t al a c e l u i a ş i . « D e r regierende Herr Furst hat un-

l ă n g s t d u r c h s e i n e n B e s t e l l t e n in W i e n ein d i e s e m v o n Seiner
E m i n e n z d e m a p o s t o l i s c h e n H e r r n N u n t i u s zur B e s t e l l u n g i i b e r -
gebenes Schreiben des Herrn C a r d i n a l L i t t a e r h a l t e n , in w e l -
chem ihm, im Nahmen Seiner Heiligkeit, fiir a l i e n der ca-
t h o l i s c h e n K i r c h e u n d G e i s t l i c h k e i t in d e r W a l l a c h e y e r w i e s e n e n
Beystand und Unterstiitzung gedankt und selbe, i n s b e s o n d e r e
360 R E G I S T R E DE SOCOTELI

a b e r der H e r r Bischof von Nicopel, seiner ferneren Huld und

Protection anempfohlen wird.
D a M o n s i g n o r Ercolani d u r c h d e n H e r r n N u n t i u s eine A b -
schrift dièses Briefes e r h a l t e n h a t t e , so e r s u c h t e er m i c h mit
î h m einen Besuch b e y d e m H e r r n F ù r s t e n abzustatten, wel-
c h e s ich a u c h d i e s m a l , so wie ôfters w o r d e n , mit Vergniigen
that. Der H e r r Bischof w u r d e , w i e g e w ò h n l i c h , auf die hòf-
lichste und ausgezeichneteste Weise empfangen und erhielt
n e u e r i i c h aile n u r m ô g l i c h e Z u s i c h e r u n g v o n W i l l f ă h r i g k e i t in
alien die catholische K i r c h e und G e m e i n d e betreffenden An-
gelegenheiten. D e n Brief Seiner E m i n e n z des Cardinals Litta
hatte der Herr Fùrst bereits beantwortet und seinem Be-
s t e l l t e n R ă s t i in Wien zur U b e r g a b e an den apostolischen
Herrn Nuntius zugesendet.
Ich benùtzte dièse Gelegenheit u m die Beylegung eines
zwischen den catholischen in Tschoplu, dem dermaligen
W o h n o r t des Monsignor Ercolani, wohnenden Bulgaren und
ihrem Grundeigenthùmer Vestier H a d g i Mosco seit g e r a u m e r
Zeit obwaltenden Streits, der ncch hòchst unangenehme
F o l g e n n a c h s i c h h a t t e z i e h e n k d n n e n , zu b e w i r k e n . [ D o m n u l ,
care decisese defavorabil, încredinţează afacerea ispravnicului
d e Ilfov şi Agentului, pentru cercetare locală şi î m p ă c i u i r e .
S e şi face, şi r e s u l t a t u l s e a p r o b ă . ] D i e B e y l e g u n g d i è s e s S t r e i t e s
i s t fur m i c h u m s o a n g e n e h m e r u n d e h r e n v o l l e r , als U e r r von
C h i r i c o seit l a n g e r Z e i t d i è s e S a c h e o h n e m e i n V o r w i s s e n b e t r i e -
b e n o d e r v i e l m e h r v e r d o r b e n und, erst n a c h d e m er die F r u c h t l o -
s i g k e i t s e i n e r falschen Schritte einsah, mir aufgebiirdet hat ;
der G e g e n s t a n d a b e r eigentlich g a r nicht u n t e r die Gerichts-
barkeit der k. k. Agenţie gehòrt, da die Bulgaren hiesige
Landesunterthanen u n d n u r i n s o f e r n sie K a t h o l i k e n s i n d von
dem H e r r n B i s c h o f b e s c h u t z t w e r d e n ; i c h folglich e i n z i g u n d
a l l e i n als P r o t e c t o r u n s r e r h e i l i g e n R e l i g i o n in d e r W a l l a c h e y
m i c h d e r S a c h e als B i t t w e r b e r u n d V e r m i t t l e r b e y d e m H e r r n
Fiirsten annehmen durfte.
I c h zweifle n i c h t d a s s d e r H e r r Bischof von Nicopel von
dieser Angelegenheit Meldung gegen Seine Eminenz den Herrn
Nuntius machen werde.»
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 361

XLIV.

Bucureşti, 2 0 August 1 8 1 6 .

R a p o r t al a c e l u i a ş i . « D e r H e r r Bischof von Nicopoli Mon­

signor F o r t u n a t o Ercolani hat mir vertraulich mitgetheilt dass
er v o n d e m a p o s t o l i s c h e n H e r r n Nuntius Cardinalen Severoli
-
angegangen worden se) m i c h zu e r s u c h e n b e y Euer Durch-
laucht neuerliche unterthanigste Vorstellungen zu machen,
wie n o t h w e n d i g die S e n d u n g eines Geistlichen des griechisch-
unirten Ritus nach der W a l l a c h e y sey. Ob ich ihm gleich
begreiflich m a c h t e dass dieser Gegenstand bereits von Euer
Durchlaucht in g n ă d i g e E r w ă g u n g g e z o g e n w o r d e n u n d w a h r -
scheinlicl) schon A n s t a l t e n getroften worden seyen, womit
s e i n e n r e l i g i ô s e n W u n s c h e n willfahrt w e r d e , folglich e i n e n e u e r ­
liche Anregung von meiner Seite nur den Schein einer
unnôthigen Zudringlichkeit haben wiirde, so ging er doch
von seinem Begehren nicht a b und versicherte mich dass die
Uberkommung eines solchen Geistlichen von grosster Wich-
tigkeit sey, indem sich b e y zwòlftausend unirter Griechen in
der Wallachey befànden, die sich aus Siebenbtirgen anhero
ubersiedelt haben.
Ich muss es E u e r Durchlaucht aufrichtig gestehen dass
m i c h d i e s e E n t d e c k u n g n i c h t n u r in E r s t a u n e n u n d S c h r e c k e n
setzte, sondern mich auch veranlasste den Herrn Bischof
anzurathen, alien s e i n e n M i s s i o n ă r e n d e n s c h ă r f s t e n Auftrag
zu e r t h e i l e n , j e n e E m i g r a n t e n bey jeder Gelegenheit haupt-
săchlich die Pflichten g e g e n ihren M o n a r c h e n , g e g e n den sie
schwer dadurch gesiindigt haben, dass sie sich durch die
F l u c h t von d e m j e d e n getreuen U n t e r t h a n obligenden Leis-
t u n g e n e n t z o g e n , e i n z u p r ă g e n u n d sie z u r R u c k k e h r in ihr V a -
terland zu e r m a h n e n ; w e l c h e s fur sie u m s o r a t h s a m e r w ă r e ,
a l s sie b e y l ă n g e r e n V e r w e i l e n in d e r W a l l a c h e y d e r ganzen
S c h w e r e der hiesigen Regierung unterworfen seye und auch
n i c h t v o n W e i t e n i a u f i r g e n d e i n e n S c h u t z d e r k . k. A g e n ţ i e
zu r e c h n e n h a b e n wiirden.
[ E p i s c o p u l v r e a sâ-î a d u n e «in z w e y D ò r f e r » , cu biserică.
A r d a n a ş t e r e la dificultăţi, c a p e n t r u Cioplea. Aminteşte ce
362 REGISTRE DE SOCOTELI

r e s u l t a t e d e s a s t r o a s e a r p u t e a să a i b ă pentru populaţia Ar­

d e a l u l u i şi a B a n a t u l u i ] D i e B e k e h r u n g s - u n d N e u e r u n g s s u c h t
und der ubertriebene Eifer von welchem der Herr Bischof
beseelt ist, zwischen jenen Unirteli und den hiesigen
Griechen, zum grôssten Nachtheil der catholischen Geistlich-
keit und Religion, grosse Unruhen, ja selbst Verfolgun-
gen hervorbringen werde ; demi schon òfters wurde von
der hiesigen wallachischen G e i s t l i c h k e i t K l a g e b e y d e m regie-
renden F u r s t e n gefùhrt, die ich n u r mit ăusserster Anstren-
g u n g b i s j e t z t u n t e r d r u c k e n k o n n t e , u n d w e l c h e s ich v i e l l e i c h t
nicht i m m e r zu b e w i r k e n im S t a n d e s e y n d u r f t e , besonders
wenn der Gegenstand von grosserer Erheblichkeit wăre.
[Şi p r e o t u l u n i t , d e s e v a t r i m e t e , să îndemne la reemi­
g r a r e p e credincioşi,] und ù b r i g e n s sich mit m ò g l i c h s t e r Vor-
sicht und o h n e vieles Aufsehen auf die Erfiillung seines Hir-
t e n a m t e s zu beschrănken».

XLV.
Iaşî, 29 Novembre 1 8 1 6 .

R a p o r t al lui R a a b . «Monsignor Berardj h a t m i r g a n z un-

verhofft d e n 2 5'en N o v e m b e r d a s h o h e B e f e h l s s c h r e i b e n e i n e r
h o c h l ô b l i c h e n k. k. g e h e i m e n Hof- und Staatskanzley eigen-
hăndig iibergeben u n d m i r d i e zvvey Priester fur d i è s e Mis­
sion vorgestellt.
Der regierende Herr Ftirst, welcher gleich von der An-
kunft dièses Prălaten verstăndigt w u r d c , liess mich um die
Ursache dieser raschen E r s c h e i n u n g b e f r a g e n ; ich verfugte
mich zu ihm und sagte demselben dass der ehemalige
Prăfekt dieser Mission Monsignor Berardj auf seinen Posten
zuriickgekommen s e y e u n d d a s s ich n i c h t zweyfle dass ihm
d e r A u s u b u n g s e i n e r G e s c h ă f t e n i c h t s in W e g g e l e g t w e r d e n
wiirde.
Dièses befremdete ihn sehr und ersuchte mich E. Hoch.
k. k. g e h . Hof- und Staats-Kanzley sein Befremden dariiber
u m s o m e h r d a r z u t h u n als die E r k e n n u n g eines ròmisch-katho-
l i s c h e n B i s c h o f s fur d i e M o l d a u in C o n s t a n t i n o p e l abgeschla-
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 363

gen und ihm verbothen w u r d e so einen hier anzuerkennen.

D a s s d i è s e s n u n in s e i n e r M a c h t n i c h t m e h r s t a n d e u n d v i e l -
leicht g e s t a n d e n wăre, b e v o r diese S a c h e a m tiirkischen Hofe
w ă r e a n h ă n g i g g e m a c h t w o r d e n , u n d d a s s er n u n nichtsande-
r e s t h u n k ô n n e a l s d i è s e s in C o n s t a n t i n o p e l anzuzeigen und
das es ganz von d e m k. k. H e r r n Internonce Exzellenz ab-
h a n g e d i e P f o r t e z u r A n e r k e n n u n g d i è s e s P r ă l a t e n zu s t i m m e n .
Ubrigens hat Herr Fiirst gegen Monsignor Berardj nichts,
will i h n r u h i g h i e r b e l a s s e n b i s i h m das Nòthige von Con-
stantinopel hieriiber z u k o m m e n wird.
D a es mir nun a m Meisten d a r a n g e l e g e n den H e r r n Fiir-
s t e n d a h i n zu b e w e g e n diesen Pràlaten r u h i g hier zu belassen,
u n d es a u c h bereits d u r c h g e s e t z t h a b e , so glaube ich dass
d a s U b r i g e vielleicht nicht m e h r vielen A n s t ă n d e n u n t e r l i e g e n
dùrfte. I n d e s s e n w e r d e ich d e m M o n s i g n o r Berardj den no-
thigen Schutz und Unterstùtzung in a l i e n s e i n e n Angelegen-
heiten wie e h e v o r b e s t e n s a n g e d e i h e n lassen und genau da-
rauf sehen d a s s er einstweilen d a s a n e m p f o h l e n e compromet-
tirende Aufsehen vermeide und dasjenige abwarte was Seine
E x c e l l e n z d e r k. k . H e r r I n t e r n o n c e h i e r u b e r zu N a c h a c h t u n g
iur g u t e r a c h t e n wird.»

XLVI.
Iaşi, 1 4 Iulie 1 8 1 7 .

R a p o r t al a c e l u i a ş i . «Der păbstliche Herr Nuntius klagt

in s e i n e r u n t e r m 30ten M a y d. J. e i n g e r e i c h t e n und in der
Anlage gehorsamst rùckgehenden Note g e g e n Eingriffe und
I n t r i g u e n d e s h i e s i g e n e v a n g e l i s c h e n P a s t o r s in d i e R e c h t e des
r o m i s c h - k a t h o l i s c h e n B i s c h o f s b e y g e m i s c h t e n E h e n , e t c . [I s e
o r d o n a s e d e C a n c e l a r i e la 4 I u n i e a cerceta l u c r u l şi a lua
măsuri,] da der evangelische Pastor wahrscheinlich dem
S c h u t z e d e r k . k. A g e n ţ i e unterstehet.
H. Pastor Harţe hat z w a r fiir s e i n e P e r s o n , a l s k . p r e u s -
sischer Unterthan, den Schutz dieser A g e n ţ i e , welchen alle
d i e s e G e m e i n d e - V o r s t e h e r i m m e r h i n h i e r g e n o s s e n , allein die
Kirche stehet unter dem Schutz des Landesfiirsten. [Harţe
r ă s p u n d e că e r a o î n ţ e l e g e r e t ă c u t ă , î n t r e c l e r i c i , c a şi p e s t e
364 R E G I S T R E DE SOCOTELI

Milcov. B e r a r d i stăruind a i se lăsa numaï lui căsătoriile

m i x t e , A g e n t u l c r e d e c ă nu e m i j l o c d e a s e î n ţ e l e g e . N u e
nimic de făcut deci : s'ar p u t e a opri numai căsătoriile supu­
şilor a u s t r i a c i , d a r , p a n ă la r ă s p u n s u l d e la R o m a , p ă r ţ i l e a r
t r e c e Ia o r t o d o x i e . M a i b i n e s ă s e d e a instrucţiî episcopului
a se înţelege amical «mit den hier unter den S u p e r i n t e n d e n t e n
von Bucarest stehenden evangelischen Pastor» saû să se în­
d r e p t e d u p ă l e g i l e civile austriace.]

XLVII.
lasY, 3 Novembre 1 8 1 7 .

R a p o r t al aceluiaşi. «Vor zwey Jahren hatte ich schon

w e g e n eines reformirten Predigers in Visanta, Bacuuer Dis-
trikte, einige Ungelegenheiten, ich w u s s t e a b e r ihn v o n dort
a b g e h e n zu m a c h e n u n d s o d i e R u h e in j e n e n katholischen
Dòrfern wieder herzustellen.
Allein das kònigliche Siebenburger Gubernium schickte,
l a u t d e r in d e r N t b e n l a g e , e t c . , a u f V e r a n l a s s u n g d e r h e l v e -
t i s c h e n C o n f e s s i o n , e i n e n a n d e r n , in d e r P e r s o n d e s T h e o l o g i e -
Candidaten Herrn Beniamin Beder nach der Moldau, um 4
J a h r e d a s e l b s t in s e i n e r Eigenschaft zu verweilen, und ver-
l a n g t e fur i h n d e n Schutz.
Aus meinen . . . Antwort vom 17ten H o r n u n g . . . k o n n t e
diese Landes-Stelle sattsam entnehmen dass ich wohl den
Schutz Seiner Majestăt diesem . . . nicht versagen kònnte, dass
es aber besser gewesen vvăre w e n n m a n s o e i n e n Seelsorger
nicht dahin geschickt hatte.
I c h b e s c h r ă n k t e m i c h a l s o ledigliela d a r a u f d i e S a c h e einst-
weilen so b e r u h e n zu l a s s e n b i s allenfalls Klagen gegen ihn
einlaufen wurden.
Diese sind miindlich wirklich e i n g e g a n g e n ; auf den Befehl
seiner L a n d e s s t e l l e sich s t ù t z e n d , t r o t z t er j e d w e d e n , u n d es
k ó n n t e n Verhăltnisse noch eintretten, w o d u r c h diese Agenţie
in n i c h t g e r i n g e V e r l e g e n h e i t e n s e i n e t w e g e n v e r s e t z t werden
kônnte, wozu der hochwiirdige katholische Herr Bischof Be-
rardj in seiner geli, nebenfolgenden Eingabe schon den
ersten Schritt gemacht hat.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 0155

D a Monsignor Berardj nun auf die W e g s c h a f f u n g dièses . . .

dringt, ich so was a b e r . . . nicht von mir selbst thun kann,
so n e h m e ich mir die u n t e r t h ă n i g s t e Freyheit den Hergang
d e r S a c h e e i n e r S t a a t s k a n z l e y g e h o r s a m s t zu u n t e r l e g e n . . .»

XLVIII.

Bucureşti, 2 0 Novembre 1 8 1 7 .

R a p o r t al lui Fleischhakl. [îşi p e r m i t e a r a p o r t a «die Sei-

ner Majestăt vorgetragenen Beschwerden des Minoriten Pro-
vinzialen Anton Bartalis gegen den Bischof Ercolani von
N i c o p o l i s » . ] A l l b e k a n n t ist e s , d a s s d i e O r d e n s - G e i s t l i c h e n d e r
bulgarischen Provinz seit u n d e n k l i c h e n Z e i t e n in i h r e n hier-
landes eigenthumlichen K l ò s t e r n zu R i m n i c , K i m p o l u n g , Tir-
gowist und Bukurest die Seelsorge versehen u n d der allge-
meinen V e r e h r u n g und A c h t u n g der katholischen Gemeinde,
s o w o h l als d e r h i e r l a n d i g e n E i n w o h n e r g e n o s s e n h a b e n . E b e n s o
allbekannt ist es d a s s d i e Bischôfe v o n N i c o p o l i s nie i h r e n
S i t z in der Wallachey, sondern j e d e r z e i t in B u l g a r i e n , und
insbesondere der vorletzte H e r r Bischof Monsignor Dovaglia
den seinen in Nicopol selbst gehabt habe, welcher jedoch
krankheitshalber n a c h B u k a r e s t k a m u n d von g e d a c h t e n Or-
densgeistlichen, nahmentlich v o m P a t e r A m b r o s i u s B a b i c h , in
d e m hiesigen Kloster mit aller G a s t f r e y h e i t a u f g e n o h m e n und
1
bis an sein seliges E n d , welches i m j a h r e 1804 e t f c l g t e , ge-
pflegt und verpflegt w o r d e n ist. Der Nachfolger desselben,
Monsignor Ferrari, ein alter und heiliger Mann, genoss in
dem nehmlichen Kloster fortwăhrend der nehmlichen Pflege
und w u s s t e sich gleichfalls durch seinen exemplarischen Le-
benswandel die allgemeine Verehrung, Ehrfurcht und Liebe
zu e r w e r b e n , b i s e r u n s i m J a h r 1 8 1 3 v o n d e r P e s t in C s i ò p l i
2
e n t r i s s e n w u r d e , w o e r v o r s e i n e m E n d e , in M a n g e l e i n e s a n -
d e r n G e i s t l i c h e n , d e n d a m a l i g e n M i s s i o n a i r Fra Fortunato Er­
c o l a n i zu s e i n e m G e n e r a l - V i k a r beştelite ; welcher d a n n auch

1
V. p. 3 3 4 şi urm., n° XI.
2
V. pp. 346 7, n° XXVI.
 R E G I S T R E DE SOCOTELI

spăterhin von dem apostolischen Stuhl z u m B i s c h o f v o n Ni-

copolis und Administrator der Wallachey ernannt wurde.
Monsignor Ercolani, seit b e y n a h e 18 J a h r e n M i s s i o n a r in
Bulgarien, wusste zur Zeit der Anwesenheit der russischen
Armeen in d i e s e r Gegend cine grosse Menge katholischer
Bulgaren vom jenseitigen Donau-Ufer nach der Wallachey
heriiber zu b r i n g e n und einen Theil derselben in d e m nahe
bey Bukerest gelegenen obgenannten Dorfe Csiopli anzusie-
deln, w o er a u c h d u r c h selbe eine k a t h o l i s c h e K i r c h e e r b a u e n
liess und diesen O r t zu seiner Residenz erwăhlte, Verzicht
leistend auf die Gastfreundschaft d e s k a t h o l i s c h e n K l o s t e r s in
B u k a r e s t , w o er n u r als G a s t h a n d e l n u n d vrirken konnte,—
s i c h a b e r i m m e r e i n e W o h n u n g in s e l b e m v o r b e h a l t e n d , von
der er jedoch, ohne sie zu bewohnen, dennoch stets den
Schliissel b e y sich bewahret.
B e y seiner R i i c k e h r von W i e n b r a c h t e er sechs Geistliche
m i t s i c h , v o n d e n e n d r e y I t a l i e n e r u n d d r e y D e u t s c h e ; letz-
tere aus d e m neuen O r d e n der L i g r r i a n e r ; zwey von diesen
wurden durch i h n e r s t h i e r zu P r i e s t e r n g e w e i h t . V o r A l i e m
fing M o n s i g n o r e E r c o l a n i an, den hiesigen w u r d i g e n Pfarrer
und Kloster-Vorsteher Ambrosius Babich, ùber welchen hier
L a n d e s nur eine S t i m m e herrscht, d a s s e r n e h m l i c h e i n hei-
l i g e r u n d w i i r d i g e r S e e l s o r g e r s e y e , u n t e r v e r s c h i e d e n e n nich-
tigen Vorwanden auf alle nur m ò g l i c h e W e i s e zu verfolgen
und zu v e r s u c h e n o b er ihn von hier entfernen kònne, uni
einen seiner j u n g e n Geistlichen — die w e d e r der nòthigen
Sprache kundig, noch sonst dazu g e e i g n e t sind, d a s Seel-
sorgeramt mit Wiirde zu v e r s e h e n , — an dessen Stelle zu
s e t z e n . . . D i e s i c h d u r c h w e i t e r n i c h t s , als e i n e n alle Grànzen
iiberschreitenden fanatischen Bekehrungseifer auszeichnen, der
in d i e s e m L a n d e nicht am rechten O r t e ist. S e l b s t die von
selben hier neu errichtete Schule, welche gewiss eine sehr
lòbliche Einrichtung wăre, zu w e l c h e r sie e i n e i g e n e s Haus
gemiethet und es zu einem ligoriner Kloster umgestaltet
h a b e n , w o sie a u c h i h r e n G o t t e s d i e n s t v e r r i c h t e n , g i e b t w e g e n
der darin herrschenden Unreinlichkeit und Unordnung mehr
zum G e s p o t t A n l a s s , als d a s s s e l b e L o b v e r d i e n t e , u n d e r r e g t
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 367

zu d e m e n o c h d i e S c h e l l s u c h t d e s w a l l a c h i s c h e n K l e r u s , der
heute oder morgen dieser Neuerung halber zum Ausbruch
kommen diirfte.
Da Monsignor Ercolani durch diess B e n e h m e n nicht zu
seinem Zweck kommen konnte, schloss er mit gedachtem
Pfarrer F r i e d e u n d F r e u n d s c h a f t . . . V o r i g e s J a h r cler P r o v i n -
zial A n t o n B a r t a l i s z u r g e w o h n l i c h e n V i s i t i r u n g d e r u n t e r i h m
stehenden Klôster der Wallachey nach Bukarest kam und sich
hòchlich verwunderte, d a s s d e r B i s c h o f v o n N i c o p o l i s s i c h in
die o e c o n o m i s c h e V e r w a l t u n g cler K l ô s t e r m e n g e , indem er
d e m Vorsteher des hiesigen Kloster die R e c h n u n g e n dessel-
ben unter Androhung der Interdicirung abforderte, und sich
e i n e fiir den Provincialen bestimmte Wohnung im Kloster
selbst, oline selbe zu b e n i i t z e n , zueigne. Damais schon ver-
k l a g t e M o n s i g n o r E r c o l a n i diesen Provinzialen b e y der Heili-
g e n C o n g r é g a t i o n in R o m u n d b e s c h u l d i g t e ihn u n a n s t ă n d i g e
Reden g e g e n i h n a u s g e s t o s s e n zu h a b e n . Erklârte dabey dass
sămmtliche G e i s t l i c h e j e n e s M i n o r i t e n - O r d e n s cler b u l g a r i s c h e n
Provinz unwissende und untaugliche Menschen seyen unei
d a s s er entschlossen s e y die W a l l a c h e y gănzlich von jenem
O r d e n zu reinigen.
Diese so wie nachstehende Umstănde h a b e ich aus dem
M u n d e des Monsignor Ercolani selbst, mit d e m ich stets im
besten Einvernehmen zu l e b e n t r a d i t e , vernohmen.
B e y seiner vergangenes Frùhjahr vorgenohmenen Visita­
t i o n s ă m m t l i c h e r k a t h o l i s c h e r K l ô s t e r in d e r W a l l a c h e y , um
die heilige Firmung auszutheilen, war es hauptsăchlich in
Kimpolung, w o er, w i e er mir vertraute, an den dortigen
Klostervorsteher Antonius Csubrin, einem m e h r als siebenzig-
j a h r i g e n Greis, der b e y n a h e fiinfzig J a h r e P r i e s t e r und iiber
dreissig Jahre mit E h r e und R u h m , vom ganzen Land ge-
s c h ă t z t , in K i m p o l u n g S e e l s o r g e r ist, u n d an seinem Caplan,
Măngel, Fehler und Gebrechen gefunden h a b e n soli, die ich
mir hier niederzuschreiben nicht unterfangen darf. Monsignor
E r c o l a n i f a n d fiir g u t j e n e n G r e i s nebst seinem Vikar nicht
f e r n e r in der W a l l a c h e y zu b e l a s s e n u n d , auf m e i n e freund-
s c h a f t l i c h g e m a c h t e V o r s t e l l u n g d a s s d i e s s o h n e e i n fiir u n s r e
368 R E G I S T R E DE SOCOTELI

h e i l i g e R e l i g i o n h o c h s t n a c h t h e i l i g e s A u f s e h e n u n m ò g l i c h all-
sogleich geschehen konne, beredete er den hiesigen Pfarrer
A m b r o s i u s B a b i c h n a c h S i e b e n b ù r g e n zu r e i s e n u n d b e i d e m
dortigen Ordenskapitel die S a c h e in seinem N a h m e n dahin
einzuleiten dass von dort aus zwey a n d e r e Geistliche nach
K i m p o l u n g g e s e n d e t u n d die o b g e d a c h t e n z u r ù c k b e r u f e n wiir-
clen. D i e s e r ist v o n s e i n e r R e i s e n o c h n i c h t z u r i i c k , u n d M o n -
s i g n o r E r c o l a n i h a t sich, ù b e r diess l a n g e A u s b l e i b e n hòchlich
aufgebracht, gegen mich geàussert, dass er entschlossen seye
alle in der Wallachey befindlichen Klòster der bulgarischen
Provinz von Siebenbiirgen an sich zu z i e h e n u n d s e l b e mit
G e i s t l i c h e n v o n s e i n e r W a h l zu b e s e t z e n , w e i l e r w o h l w i s s e ,
dass jener Orten keine geschickten und zur Seelsorge taug-
lichen Indivicluen b e s i t z e ; dass er hiezu b e r e i t s die E r l a u b n i s s
cler H e i l i g e n C o n g r é g a t i o n h a b e , d a h e r s e l b s t n a c h W i e n r e i s e n
wolle, um S e i n e r Majestăt unserm allergnădigsten Monarchen
als a p o s t o l i s c h e n K ò n i g dièse A n g e l e g e n h e i t in V o r s c h l a g z u
b r i n g e n ; die er sicher d u r c h z u s e t z e n hofife.
M e i n e i h m d a g e g e n g e m a c h t e n E i n w e n d u n g e n k ô n n t e n hin-
r e i c h e n d s e y n , u n i ihn j e n e n P l a n a u f g e b e n zu m a c h e n ; j e d o c h
zweifle ich s e h r d a r a n , indem er sich weit mehr mit der
W a l l a c h e y als mit s e i n e m eigentlichen Bisthum in Nicopolis
beschaftiget, letzteres seit seiner Ernennung zum dortigen
Bischof n o c h gar nicht b e s u c h t h a t , obgleich es h o c h s t noth-
w e n d i g g e w e s e n w ă r e , und g a n z deutlich die A b s i c h t zu er-
k e n n e n g i b t , s i c h d e s B u k u r e s t e r K l o s t e r s u n d d e r K i r c h e zu
b e m a c h t i g e n ] , u m d a s e l b s t eine b e q u e m e R e s i d e n z zu h a b e n .
D a die v o n Siebenbiirgen a b h a n g e n d e n katholischen Klôster
der Wallachey, solang selbe mit siebenbùrgischer Geistlichkeit
b e s e t z t sind, ihre Ersparnisse stets n a c h clen k . k. Staaten
hineinzusenden besorgt sind, dièse Ersparnisse aber, sobald
sie durch von R o m abhăngige Geistlichkeit verwaltet werden
sollten, natùrlich einen g a n z anderen W e g n e h m e n w ù r d e n , und
endlich das unserm allerhôchsten Hofe zustehende Patronats-
R e c h t gănzlich aufgehoben w e r d e n d i i r f t e , s o ist e s e i n l e u c h -
tend dass d e r zu grosse Einfluss des mit L e i b und Seele
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 369

d e m r ò m i s c h e n S t u h l e r g e b e n e n M o n s i g n o r E r c o l a n i auf j e n e
K l ò s t e r zu n a h m h a f t e n Nachtheil gereichen miisse.
E s wăre daher hòchst heilsam, w e n n einerseits g e d a c h t e m
Prălaten krăftig aufgetragen vviirde s i c h aller E i n m e n g u n g in
die A n g e l e g e n h e i t e n der hiesigen von Siebenbiirgen abhăngi-
g e n K l ò s t e r zu e n t h a l t e n , a n d e r e r s e i t s a b e r mehrere tiichtige
Priester, g e g e n welche Monsignor Ercolani gar keine Ein-
wendungen m a c h e n k ô n n t e , i n d e m er j e d e n a n h e r o kommen-
den P r i e s t e r vielfăltig examiniert und, seiner Ûberzeugung
n a c h , soviel mir b e k a n n t ist, noch keinen wiirdig gefunden
h a t , a u s S i e b e n b i i r g e n in d i e h i e s i g e n K l o s t e r , u n d h a u p t s ă c h -
lich n a c h B u k a r e s t , w o m a n d e r e n s e h r b e n ò t h i g e t , gesendet
w e r d e n m ò c h t e n , d u r c h welche die ròmischen Geistlichen, die
im Gefolge d e s Bischofs von Nicopolis sind u n d blos auf d i e
V e r d r ă n g u n g der andern hinarbeiten, ganz entbehrlich und
ùberflussig g e m a c h t werden wiirden.
U b r i g e n s muss ich a u c h u n t e r t h ă n i g s t b e t n e r k e n dass M o n ­
s i g n o r E r c o l a n i d u r c h seine V e r b i n d u n g mit d e n B u l g a r e n in
Csiopli, u b e r welche er auch weltliche G e r i c h t s b a r k e i t ausiibt,
d i e in s t ă t e m Streit mit ihrem Grundherrn sind und deren
er sich oft wider ailes Recht und Billigkeit annimmt, die
k. k . A g e n ţ i e in m a n n i g f a l t i g e U n a n n e h m l i c h k e i t e n v e r w i c k l e ,
a u s w e l c h e n sie s i c h und ihn bis jetzt nur durch besondere
Rucksichten m i t E h r e n zu z i e h e n i m S t a n d e g e w e s e n ist.
A u s aliem O b a n g e f i i h r t e n g e h t als s i c h e r e Schlussfolge h e r -
vor, dass u n t e r d e m B i s t h u m d e s M o n s i g n o r E r c o l a n i sich d i e
hiesige katholische Gemeinde wohl nie einer dauerhaften
g e i s t l i c h e n R u h e w e r d e zu e r f r e u e n haben.»

XLIX.
Bucureşti, 5 Decembre 1 8 1 7 .

< Abschrift eines von der ròmisch-katholischen G e m e i n d e a u s

Bukarest dem Provintialen der bulgarischen Provinz Pater
Bartalits gegebenen Attestâtes.
Wir Endesunterzeichnete bekennen hiemit im N a h m e n der
g a n z e n zu B u k a r e s t b e f i n d l i c h e n r ò m i s c h - k a t h o l i s c h e n G e m e i n d e ,

6 2 1 7 4 . Vol. I. 24
370 EEOUSTBE DE SOCOTELI

dass der hochwiirdige Pater Provintial der bulgarischen Pro-

v i n z , H e r r B a r t a l i t s , u n s in d e m h i e s i g e n P f a r r h o f e v e r s a m m e l t
h a b e und, n a c h d e m er uns einen von dem Herrn nicopolita-
nischen Bischof M o n s i g n o r F o r t u n a t o Erculani an Seine Emi-
n e n z d e n zu W i e n b e f i n d l i c h e n a p o s t o l i s c h e n Nuntius einge-
s c h i c k t e n Brief, w o r i n n e u n A n k l a g e - P u n k t e w i d e r d i e h i e r l a n d e s
befindlichen Franciscaner-Ordens Geistliche enthalten sind,
vorlas, so forderte uns g e d a c h t e r Provintial im N a h m e n Seiner
Excellenz des H e r r n Bischofs von Siebenbùrgen Monsignor
A l e x a n d r e v o n R i i d n a y auf, n a c h u n s e r m b e s t e n W i s s e n . . . , allés
d a s j e n i g e w a s wir U b l e s wider g e d a c h t e Ordensgeistliche wissen
s o l l t e n , i h m zu o f f e n b a r e n . . .
D e r Inhalt der Anklagepunkte ist n i c h t nur ganz falsch,
a b e r so v e r l ă u m d e r i s c h und boshaft, dass selber u n s r e Ge-
m i i t h e r e m p o r t e , u n d wir g e s t e h e n m ù s s e n , dass wir dadurch
g e g e n die Person d e s K l a g e r s gănzlich die g e b ù h r e n d e Ach-
t u n g h i n d a n s e t z e n w i i r d e n , w e n n wir nicht als g u t e u n d w a h r e
C h r i s t e n in i h r d a s c l e r m a l i g e O b e r h a u p t u n s e r e r K i r c h e ver-
ehrten.
E s w ă r e u n s ein L e i c h t e s d i e s e n P r ă l a t e n u n d s e i n e n t h e i l s
mitgebrachten, theils hierlands creirten Missionairs und An-
h ă n g e r (jedoch nicht im Allgemeinen) wesentliche F e h l e r an's
L i c h t zu s e t z e n , [dar s e m ă r g e n e s c a r ă s p i n g e învinuirile.
1) L a spusa «als w ă r e n d i e in d e r W a l l a c h e y befindlichen
bulgarischen Franciscaner òffentlich ărgerlich», a r a t ă c ă Ba-
b i c k , C s u b r i n şi L o d o r m a n i (din R î m n i c ) s î n t m o d e l e d e clerici ;]
2) « D a s s sie k e i n e H i r t e n d e r S c h a a f e , w o b l a b e r Răuber
u n d D i e b e g e n a n n t zu w e r d e n verdienten, ist e i n e boshafte,
liigenhafte u n d verlăumderische A n k l a g e . . . Man kann bestimmt
a n g e b e n , d a s s b e y E r b a u u n g d e r zu B u k a r e s t i m j a h r e 1804
abgebrannten k a t h o l i s c h e n Pfarr K i r c h e u n d des Franziskaner-
K l o s t e r s f r e m d e R e l i g i o n s - G e n o s s e blos a u s p e r s ò n l i c h e r Ver-
ehrung des sanftmùthigen und fròmmigen Pater Quardians
Ambrosius Babich iiber zehn tausend Piaster beygesteuert
haben, welche Kirche auch blos durch rastlose Bemiihung
dièses b e l o b t e n Q u a r d i a n s . . . fur u n s u n d u n s e r e spăthesten
N a c h k o m m e n fest u n d w o h l g e b a u t ù b e r a l l e g r i e c h i s c h e n K i r c h e n
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 371

hervorsprengt und durch Reinlichkeit zur A n d a c h t einladet.

Diese Kirche kostet gegen 120.000 P i a s t e r u n d ist o h n e b e -
s t i m m t e Einkunfte des Klosters, blos durch milde, d e m P a t e r
Ambrosius Babich verabreichte, Gaben und durch ihn auf
seinen persònlichen Credit gemachte, noch ungetilgte Schulden
erzweckt worden.»
3) « D a s s d i e G e i s t l i c h e n i h r e Z e i t i m S p i e l e n , G a s t m ă h l e r n
und verdăchtigen Gesellschaften zubringen.» Nu ştiu nici
un cas.
4) « D a s s sie d e n P r e d i g e n n i c h t o b l i e g e n , ist a u c h u n w a h r ,
d e n n w i r h d r e n z i e m l i c h oft in w a l l a c h i s c h e r u n d u n g a r i s c h e r
S p r a c h e die heilsamsten Predigten.» D a r trebuie şi un p r e ­
dicator neamţ, căci al luì E r c o l a n i «unsern Ungeduld er-
weckt».
5) « D a s s sie n i c h t d i e heiligen S a k r a m e n t e gehòrig ver-
sorgen.» S e a m i n t e ş t e c ă e p i s c o p u l nu şi-a v i s i t â t î n c ă d i o c e s a ;
6) « D a s s d i e F r a n z i s c h k a n e r Geistlichen denen Messverbin-
d u n g e n nicht geniige thun.»
7) « D a s s d i e s e F r a n z i s c h k a n e r G e i s t l i c h e n in Pfarrpflichten
h ò c h s t unwissend sind.» Amintesc c ă e î şi-aii făcut studiile
în ţ e r î s t ă p î n i t e s a u p a t r o n a t e d e î m p ă r a t şi c ă a u fost exa­
m i n a ţ i d e C a p i t o l şi d e e p i s c o p u l d i n A r d e a l ;
8-9) «Dass wegen dem verdorbenen Lebenswandel der
F r a n z i s c h k a n e r Geistlichkeit viele K a t h o l i k e n a b t r i i n n i g wurden
u n d zu befiirchten stehe, dass nicht die ganze Schaar der
K a t h o l i k e n zu G r u n d e g e h e . » Dar de douăzeci d e anî abia
p a t r u caşuri ! Şi acestea din interese private. în s c h i m b , p e s t e
ş e î z e c î d e c a s u r î d e t r e c e r e la c a t o l i c i s m , « b l o s a u s w a h r e r U b e r -
zeugung» ( d e la l u t e r a n i s m , c a l v i n i s m şi i u d a i s m ) . D a c ă epis­
copul nu conteneşte intrigile, i se va r e t r a g e obedienţa, pe
care aû păstrat o «unter d e n e n zvvey f r i i h e r n B i s c h ô f e n , die
freylich nicht so Jung an J a h r e n waren u n d daher auch nicht
s o h i t z i g w i e M o n s i g n o r e FZrculani g e w e s e n s i n d » . C e r c a d e ­
c l a r a ţ i a lor s ă fie s u p u s ă şi P a p e î . P u n în v e d e r e c a ş u l cînd
creditorii, ceî m a î mulţî d e alt rit, ar s e c h e s t r a biserica.]
372 R E G I S T R E D E SOCOTELI

L.
Bucureşti, 2 3 Decembre 1 8 1 7 ,
t e n
R a p o r t al luï F l e i s c h h a k l . «Am 20 d i è s e s e r h i e l t i c h zu
m e i n e r n i c h t g e r i n g e n V e r w u n d e r u n g d i e in U r s c h r i f t gehor-
samst beygebogene Note von Seiten des regierenden Fiirsten,
d u r c h w e l c h e d e r A g e n ţ i e m i t g e t h e i l t vvird, d a s s die katho-
lischen Glăubiger unserer Kirche, welche Unterthanen der
P f o r t e s i n d , i n d e m sie v e r n e h m e n , class d i e P a t e r Franziskaner
durch andere Geistliche sollen ersetzt werden, besorgt um
ihre Forderungen, von d e m regierenden Fiirsten, zur Sicher-
stellung derselben, das Kloster, die Kirche und die dazu ge-
hôrigen Gebăude aU Pfand an sich zu ziehen u n d bis zur
T i l g u n g der Schulden zu v e r w a l t e n b e g e h r e n . D e r H e r r F i i r s t
b e l o b t ù b r i g e n s in j e n e r N o t e d a s B e t r a g e n d e r K l o s t e r g e i s t -
lichen, und vorziiglich der Pater A n t o n i u s von K i m p u l u n g und
des Pater Ambrosius «Bahik» (soli w o h l B a b i c h h e i s s e n ) von
Bukarest ; findet jede diessfalhge Veranderung unnôthig und
e r s u c h t die A g e n ţ i e , die g e h ô r i g e n Massregeln zur Aufrecht-
e r h a l t u n g der R u h e u n t e r d e n K a t h o l i k e n , die d u r c h die ge-
d a c h t e n N e u e r u n g e n e r n s t l i c h g e s t o r i w i r d , zu ergreifen.
D a ich die A b s i c h t des regierenden Fiirsten, was er mit
dieser Note bezwecken wolle, nicht begreifen konnte, so be-
g a b i c h m i c h s e l b s t zu ihm, und, mich blos auf das Schulden-
w e s e n der K i r c h e b e s c h r ă n k e n d , t h e i l t e ich i h m j e n e h ô c h s t e n
Verordnungen mit, die ich riicksichtlich der T i l g u n g d e r Kir-
chenschulden von E u e r Durchlaucht vorlăngst erhalten hatte,
und versicherte ihn, dass, wo nicht sămmtliche, doch die
meisten jener Glăubiger năchstens befriediget werden sollen
u n d ich h i e b e y gewiss ein vorziigliches A u g e n m e r k auf die
Unterthanen der Pforte richten werde. « U n d sie sagen mir
nichts von ail den Neuerungen und Verànderungen die ihr
B i s c h o f h i e r in d e r W a l l a c h e y v o r n e h m e n will?» e r w i e d e r t e er
mit seinem gewôhnlichen Eifer. «Ailes Volk, u n d selbst die
v o r n e h m s t e n B o y a r e n , sind wider ihn aufgebracht und b e k l a g e n
sich ùber ihn. Wenn ich nicht Rùcksichten fur den ôster­
reichischen H o f hătte, so wurde ich diesen Bischof gewiss
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 373

schon lăngst aus meinem Fiirstenthum e n t f e r n t unei i h n n a c h

Nicopolis geschickt haben, wohin er eigentlich gehort.» Des
H e r r n F ù r s t e n H i t z e liess hier n a c h , u n d ich g a b i h m s o d a n n
die Versicherung, class der H e r r Bischof gewiss keine Neu-
e r u n g e n , die i h m missfallen k ò n n t e n , v o r n e h m e n und zugleich
auch unser allerhôchster Hof nieEingrifìe in s e i n e P a t r o n a t s -
Rechte gestatten werde. Da der Herr Fiirst eine schrift-
liche A n t w o r t von mir verlangte, so iiberschickte ich ihm
g e s t e r n d i e h i e r in A b s c h r i f t g e h o r s a m s t n e b e n f o l g e n d e N o t e
w e l c h e g a n z in d e m Sinne meiner mùndlichen Ausserungen
g e g e n ihn abgefasst ist.
Ich k a n n hier nicht unterlassen d a s B e t r a g e n j des H e r r n F ù r s t e n
in d e r A n g e l e g e n h e i t d e r k a t h o l i s c h e n K i r c h e in d e r W a l l a c h e y
u n d d e n v o r z ù g l i c h e n S c h u t z , d e n er u n s e r e r heiligen Religion,
weit entfernt von aliem Partheygeist, a n g e d e i h e n lăsst, Euer
Durchlaucht besonders anzurùhmen. Ausser mehreren anderen
W o h l t h a t e n , h a t er vor K u r z e m d e m hiesigen Pfarrer A m b r o -
sius B a b i c h d r e y t a u s e n d P i a s t e r ù b e r g e b e n , u m e i n e O r g e l in
u n s r e r K i r c h e b a u e n zu l a s s e n , die auch wirklich schòn ver-
fertigt u n d mit d e m Nahmenschiffre des Fùrsten Caradgea
g e z i e r t w o r d e n ist. O b e s i h m gleicli e i n l e i c h t e s w ă r e , sein
R e c h t a u f d a s k a t h o l i s c h e K l o s t e r in K i m p u l u n g , w e l c h e s v o n
einer regierenden Fùrstin der Wallachey, die katholischer
Religion und die Gemahlin des berùhmten N e g r u V o d a war,
w o ich nicht i r r e , in d e n J a h r e n 1215 oder 16 e r b a u t und
d o t i r t w o r d e n ist, g e l t e n d zu m a c h e n , so hat er d o d i nie
auch nicht von W e i t e m einen A n s p r u c h d a r a u f g e m a c h t , und
die siebenbùrgische Franziskaner der bulgarischen Provinz
sind u n t e r ò s t e r r e i c h i s c h e m S c h u t z im u n g e s t ò r t e n G e n u s s d e r
dazu g e h ò r i g e n G r ù n d e . E i n e B e g ù n s t i g u n g , die wahrscheinlich
ein E n d e n e h m e n w ù r d e , w e n n m a n a n d e r e Geistliche an die
Stelle der F r a n z i s k a n e r , die d o r t wie hier allgemein geschàtzt
und verehrt sind, dahin setzen wollte.

Mit d e m H e r r n Bischof Monsignor Ercolani h a b e ich ùber

diesen Gegenstand noch nicht sprechen k ò n n e n , w e i l er d e r

1
Lipseşte fi aceasta.
374 REGISTRE DE SOCOTELÏ

g r u n d l o s e n W e g e h a l b e r seit e i n i g e n W o c h e n nicht v o n T s ô p l u
nach der Stadt kommen konnte, werde ihm aber bey erster
Gelegenheit wieder freundschaftlich anrathen, sich eines ge-
m à s s i g t e r e n B e t r a g e n s zu b e f l e i s s e n u n d n i c h t d u r c h ùbertrie-
bene Anmassungen und unnothige Neuerungen den allgemeinen
H a s s auf sich zu laden.»

LI.
Bucureşti, 3 Ianuar 1 8 1 8 .
R a p o r t al a c e l u i a ş i . « U m a u f d i e g n ă d i g s t e Anfrage vom
i 6 t e n v. M . , w e r e i g e n t l i c h d i e S t i f t e r d e r Franziskaner-Klòs-
ter und Kirchen in der Wallachey seyen, wie u n d durch
w e n i h r e d e r m a l i g e B e s i t z u n g e n a n sie g e l a n g e t s e y e n , endlich
o b und bis auf welchen Grad die Propaganda zu d e m Bau
o d e r zur D o t i r u n g derselben b e y g e t r a g e n h a b e oder nicht, —
standhaft a n t w o r t e n zu k o n n e n , h a b e ich unverzuglich an die
Klostervorsteher von Rimnik und Kimpolung das Ansuchen
gemacht, mir ihre sămmtliche Stiftsbriefe und auf gedachte
K l o s t e r B e z u g h a b e n d e D o k u m e n t e u n d U r k u n d e n a n h e r o zu
senden, nach deren genommener Einsicht ich erst wurde in
den Stand gesetzt werden, erschôpfend Bericht zu erstatten.
Indess habe ich aus verlăsslichen Çjuellen in Erfahrung
gebracht dass das Rimniker Kloster sammt der Kirche nach
d e m P a s s a r o v i t z e r F r i e d e n , w o O s t e r r e i c h im B e s i t z d e r K l e i n e n
W a l l a c h e y war, von Seiner Majestăt Kaiser Cari V I . erbauet
worden seye, dass jenes von Kimpolung, wie ich b e r e i t s in
meinem, etc., von der Gemahlin des regierenden Fiirsten
Negro Voda, die nach einigen Anna, nach andern Marga-
1
r i t h a h i e s s , in J a h r 1 2 1 5 erbauet und dotirt worden seye,
dass der Grund auf welchem das hiesige Kloster und die
Kirche dermahlen steht, von den Franziskanern der bulga-
rischen Provinz selbst erkauft, und die Gebăude nach und
n a c h theils von ihren Ersparnissen, theils von frommen Bey-
t r ă g e n erbaut worden und von d e m regierenden Fiirsten mit
Privilegien versehen w o r d e n seye, dass jenes von Tirgovischt
einen gleichen U r s p r u n g habe, dass sămmtliche jene Kloster

* V. Sulzer, III, p. 6 2 7 şi urm.

 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 375

nach und nach theils Vermăchtnisse, theils durch Ankauf

aus eigenen zum Besitz mehrerer Weingărten, Felder und
a n d e r e r l i e g e n d e r G r ù n d e g e l a n g e t s e y e n , in d e r e n B e s i t z sie
s t ă t s d u r c h fiirstliche C h r i s o v s o d e r D i p l o m e b e s t ă t t i g e t w u r -
d e n ; welche Chrisovs b e y jedesmaliger E r n e n n u n g eines neuen
F i i r s t e n e r n e u e r t z u w e r d e n p f l e g e n , s o w i e ich b e y Ankunft
des Fiirsten Caradgia diese Diplome der Rimniker, Kimpo-
lunger, Tirgovister und Bukurester Klòster habe erneuern
lassen; dass die P r o p a g a n d a niemals auch nicht einen Asper
zur E r b a u u n g o d e r D o t i r u n g j e n e r K l ò s t e r u n d K i r c h e n b e y -
getragen habe ; dass der vorletzte und letzte Bischof, Mon-
seigneurs Dovanlia und Ferari, welche krankheit und alters-
halber in dem hiesigen Franziskaner Kloster aufgenohmen
wurden und w o h n t e n , eine jăhrliche M i e t h e von 60 Piasters
b e z a h l t e n . . . E n d l i c h d a s s d i e w a l l a c h i s c h e R e g i e r u n g in d e m
Besitz dieser Klòster blos j e n e siebenburgischen Franziskaner
anerkannte und bestăttigte, die damais wie jetzt Barats und
die Klòster derselben Baratsien genannt wurden, weil jene
Franziskaner noch zur Zeit, w o ein grosser Theil Ungarns
und das Temesvarer Banat unter der Bothmăssigkeit der
Pforte stand, mit g r o s s h e r r l i c h e n D i p l o m e n (Berats) versehen
w a r e n , die ihnen die u n g e h i n d e r t e A u s i i b u n g des k a t h o l i s c h e n
Gottesdienstes und d e n u n g e s t ò r t e n Besitz ihrer Klòster und
Kirchen im B a n a t , in Siebenbiirgen und in der Wallachey
zusicherten und bestăttigten.

Die Kaufbriefe des Grundes auf w e l c h e m sich dermalen

das hiesige Kloster u n d die Kirche befinden, von d e n J a h r e n
1693 und 1698, so wie a n d e r e Kaufbriefe von Weingărten,
Feldern und Wiesen dem Tirgovister Kloster gehòrig, vom
Jahre 1693, nebst vielen Chrisoven, von 1622, 1702 (unter
Regierung des Fiirsten Johann Constantin Bassaraba), 1732...,
1 7 5 2 (vom Fiirsten Mathei Ghika), 1 7 5 2 (vom Fiirsten Con-
stantin Rakovitza) und m e h r e r e n bis auf unsere Zeiten sind
i m O r i g i n a l e , t h e i l s in s i r b i s c h e r , t h e i l s in alt- u n d neu-wal-
lachischer S p r a c h e im hiesigen Kloster aufbewahrt, und kònn-
ten jederzeit, w e n n es E u e r D u r c h l a u c h t befehlen sollten, z u r
Einsicht eingesendet werden. Mehrere dieser D o k u m e n t e sind
376 REGISTRE DE SOCOTELÏ

durch Feuersbrùnste und bey vielfăltigen Umsiedeìungen in

bedrăngten Z e i t e n in V e r l u s t gerathen.
Wenn nicht schon der 13'e Artikl des Karlowitzer, der
t e
n des Passarowitzer, der 9^ des Belgrader und der I2'e
d e s S y s t o w e r F r i e d e n s t r a k t a t e s , in w e l c h a l i e n S e i n e Majestăt
d e r K a i s e r als P a t r o n und Schutzherr aller in d e n ottoma-
nischen S t a a t e n befindlichen katholichen Kloster, Kirchen und
G e i s t l i c h e n e r s c h e i n t , d a s d e m k. k. H o f e z u s t e h e n d e Schutz
und Patronatsrecht auch ù b e r d i e in d e r Wallachey befind­
lichen Kloster hinlànglich bekràftigten, so wăre d o d i d i e in
diesen Provinzen ununterbrochene Ausùbung dieses Rechtes
ein hinreichender Beweis dass allerhòchst demselben dies
R e c h t zustehe, und ich vermuthe dass vor wenigen Jahren,
kraft dieses R e c h t e s , die Religionsfonds-Giiter in d e r Moldau
verăussert vverden konnten, ungeachtet aller Widersetzlich-
keit von Seite der dortigen R e g i e r u n g und der Bojarn.
[Veniturile m e r g la C a s a provinciei ; dar cele din Bucu­
r e ş t i şi T î r g o v i ş t e s e r v e s c d o b î n z i l e pentru clădirea bisericii
din primul oraş. Poate trimete însă m ă n ă s t i r e a din Cîmpu­
lung, «welches weit m e h r Einkunfte bezieht, aber d e m hiesi-
gen Kloster nur wenig zum Bau beygetragen hat». Promite
însă provincialul a d a prisosul tot pentru datoriile pomenite.
D a r n u s e v a face a c e a s t a p e n t r u «der Uberschuss von den
fur h e i l i g e M e s s e n e i n g e h e n d e n G e l d e r n » . ] D i e E i n k u n f t e des
Rimniker Kloster sind unbedeutend und konnen nur durch
Almosen vermehrt hinreichen um das N ò t h i g e zur Verrich-
t u n g des G o t t e s d i e n s t e s u n d zur E r n ă h r u n g der d o r t i g e n Geist­
lichen anzuschaffen.
Sobald mir iibrigens die D o k u m e n t e dieses u n d des Kim-
p o l u n g e r K l o s t e r s z u g e k o m m e n s e y n w e r d e n , w e r d e ich n i c h t
e r m a n g e l n das an diesem unterthănigen Bericht etwa fehlende
z u e r g ă n z e n o d e r zu berichtigen.»

LII.
BucureştY, 1 6 Iunie 1 8 iS.
R a p o r t al aceluiaşi. V a u r m a ordinele relative la c a t o l i c î .
«Auch darf ich Euer Durchlaucht versichern, dass es mir
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 377

b i s n u n zu i m m e r g e l u n g e n ist, d i e o b w a l t e n d e n Misshellig-
keiten zwischen dem H e r r n Bischof von Nicopolis und den
hiesigen F r a n z i s k a n e r auf eine gutliche W e i s e und mit Ver-
m e i d u n g ailes A u l s e h e n s b e i z u l e g e n , so dass, dermalen, die
beste Eintracht, wenigstens in Ausserlichen, zwischen den-
selben herrscht.»
D a r t r e b u i e s ă r e c u n o a s c ă l i p s a d e « t a u g l i c h e I n d i v i d u e n >>.
Deci, dacă provincia ramine Franciscanilor, să t r i m e a t ă , «nicht
nur sprachkundige, sondern auch zur Ausiibung des Seel-
sorger-Amts geschickte und wurdige Priester ; dass aber der
P a t e r Provinzial A n t o n i u s Bartalis seit einiger Zeit mehrere
Individuen nach Bukarest gesendet habe, deren moralisches
Betragen nur allgemeines Argerniss verursachen konnte und
die d a h e r o wieder n a c h S i e b e n b i i r g e n zuruck geschickt wer-
d e n m u s s t e n » , c ă n u a j u n g e B a b i c h şi u n s i n g u r Franciscan,
că Csubrin e «ein z w a r braver und geschătzter Mann, aber
altershalben zum Kind geworden», aşa că într'un sens are
dreptate episcopul să introducă pe Ligorianiï s ă î . N o i î tri­
m e s ! să fie, «\vo n i c h t G e i s t l i c h e d e s O r d e n s d e r b u l g a r i s c h e n
Provinz, d o c h welche eines andern Ordens, an deren Mora-
lităt u n d K e n n t n i s s e n aber von dem hiesigen Bischof keine
Ausstellung gemacht werden konnte».

LIII.
Bucureşti, 1 4 Iulie 1 8 1 8 .

R a p o r t al a c e l u i a ş i . A primit, între alte hîrtiî, «eine vom

25ten J u n y , in F o l g e d e r e n ich n i c h t e r m a n g e l n werde dem
griechisch-unirten Seelsorger Gregor Major den von Seiner
Majestăt ihm allergnădigst angewiesenen Gehalt von jăhrli-
cher 100 FI. c : m : vom iten J ă n n e r d. J. in halbjăhrigen
Raten auszuzahlen».

LIV.
Bucureşti, 2 5 August 1 8 1 8 .

R a p o r t al aceluiaşi". M a j o r a fost t r i m e s de episcop «of-

ters auf die Dòrfer der Wallachey herum» pentru a sfătui
378 R E G I S T R E DE SOCOTELI

p e uniţi a se aduna într'o conună «unter der Aufsicht ihres

Geistlichen?. Nu p o a t e să se ţie secret. V o r fi nemulţămiţî
b o i e r i i şi p r e o ţ i i , «welche, b e y d e m U m s t a n d , w o der gròsste
T h e i l j e n e r U n i r t e n w ă h r e n d i h r e m v i e l j ă h r i g e n A u f e n t h a l t in
d i e s e m L a n d e g e w ò h n l i c h sich auf griechisch nicht unirte W e i s e
u m t a u f e n liessen und d i e s e m Ritus folgten», profită; a c u m se vor
î n t o a r c e la U n i r e şi v o r a d u c e p a g u b e c i e r u l u i o r t o d o x . «Der
Metropoiit, von diesen Umtrieben durch seine Poppen unter-
richtet, liess g e d a c h t e n unirten Geistlichen, als er sich eben
in dem Dorfe Galbinaschi, wo sich mehrere Unirte ver-
s a m m e l n sollten, befand, auffangen und nach der Metropolie
bringen, und, da ich unverzuglich Nachricht davon erhielt,
s e n d e t e ich o h n e Verzug den Agentie-Dollmetsch Emanuel
F u r k a dahin, u m jenen Geistlichen zu reclamiren ; der mir
auch alsobald, j e d o c h mit der Erklărung des Metropoliten
u b e r g e b e n w u r d e , dass, wenn sich P a t e r G r e g o r Major noch-
m a l in ăhnlichen Angelegenheiten auf das Land begeben
w ù r d e , m a n ihn iibler b e h a n d e l n u n d d e r Metropoiit n i e eine
P r o s e l y t e n m a c h e r e y in d e r W a l l a c h e y gestatten werde ; dass
s i c h j e n e U n i t e n d i e s i c h in d e r W a l l a c h e y befinden sollen,
nach Rimnik, Kimpolung oder Bucarest begeben kònnen, wo
sich privilegirte katholische Kloster und Kirchen befinden,
in d e n e n j e n e r P r i e s t e r n a c h s e i n e m Belieben den G o t t e s d i e n s t
a u s u b e n k a n n , n i c h t a b e r auf d e n D ò r f e r n seiner D i ò z e s e , w o
es k e i n e m Bischof, geschweige einem Priester, ohne seiner
Erlaubniss den Kirchendienst des griechischen Ritus zu v e r -
r i c h t e n g e s t a t t e t ist ; v i e l w e n i g e r diirfe ein P r i e s t e r e i n e s frem-
d e n R i t u s d i e s s zu t h u n s i c h unterfangen.

D e r M e t r o p o i i t b e h ă i t e e s s i c h e n d l i c h v o r , in e i n e r e i g e -
nen Anafora die Missbrăuche und Eingriffe, die sich der
katholische Bischof von Nicopolis hierlandes erlaube, năher
zu b e r i c h t e n , i n d e m er g e g e n d e n P a t r i a r c h e n von Constan-
tinopel bey lăngerem Stillschweigen verantwortlich wăre.
Monsignor Ercolani ging mich zwar mit grosser Hitze an,
i h m e G e n u g t h u n g fur d i e s e , w i e e r v e r m e i n t , i h m angethane
B e l e i d i g u n g zu verschaffen ; so scheint es mir doch nicht
t h u n l i c h , d e s s w e g e n ă m t l i c h e S c h r i t t e zu t h u n u n d d a s F e u e r
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 379

der Zwietracht dadurch noch mehr anzufachen. Ich hoffe

Euer Durchlaucht Billigung mit d e m e was ich g e t h a n habe
zu erhalten.
Ich habe nemlich heute die ganze Sache vertraulich und
auf freundschaftlichem W e g e d e m r e g i e r e n d e n F u r s t e n vorge-
t r a g e n u n d ihn e r s u c h t d e n M e t r o p o l i t e n , im F a l l er klagen
s o l i t e , d a h i n zu b r i n g e n , d e n g a n z e n V o r f a l l zu u n t e r d r ù c k e n ,
indem j e m e h r dariiber g e s p r o c h e n wiirde, und j e weiter man
s i c h in Discussionen einlassen wollte, die Erbitterung ver-
m e h r t , und, ich m u s s g e s t e h e n , das Unrecht immer auf die
Seite des Herrn Bischof von Nicopolis fallen miisste. Der
H e r r F ù r s t v e r s p r a c h mir m i t seiner g e w ô h n l i c h e n Bereitwil-
ligkeit ganz n a c h m e i n e m W u n s c h e zu handeln, bath mich
aber zugleich dem Monsignore Ercolani gròssere Vorsicht
anzuempfehlen, indem nicht jeder r e g i e r e n d e Fiirst so libe-
rale Gesinungen h a b e n u n d i h n r u h i g in B e s i t z seines jetzi-
gen Aufenthaltes in C s o p l e lassen dùrfte, wo er g e g e n den
Willen der hiesigen geistlichen Stànde eine sehr grosse
katholische Kirche erbaut hat, und er leicht nach seinem
Bisthum von Nicopolis kônnte gewiesen werden.
O b ich g l e i c h d e n l e t z t e n P u n k t d e m regierenden Fursten
nicht eingestand, so bin ich doch in meinem Innern fest
iiberzeugt, dass wir nach i h m gewiss keinen so giitigen Be-
schùtzer unserer Kirche erhalten werden, sondern vielmehr
so m a n c h e Verfolgungen zu e r w a r t e n h a b e n , b e s o n d e r s w e n n
die vielen j u n g e n Geistlichen die d e r Herr Bischof anhero
g e z o g e n u n d d i e e r zu B u c a r e s t in e i n e m e i g e n e n neuerrich-
teten Klòster, welches iiber kurz o d e r lang die Aufmerk-
samkeit der hiesigen R e g i e r u n g und der wallachischen Geist-
lichkeit auf sich ziehen m u s s , sich n i c h t eines gemăssigteren
Betragens befleissen.
Ù b r i g e n s ist P a t e r G r e g o r Major, d u r c h bemeldeten Vor­
fall in F u r c h t g e s e t z t , e n t s c h l o s s e n d i e W a l l a c h e y zu v e r l a s -
sen und wieder n a c h Siebenbiirgen zurùckzukehren.»
880 R E G I S T R E DE SOCOTELI

LV.
Bucureşti, 2 5 August 1 8 1 8 .

«Ubersetzung eines v o m Nektarius Erzbischof der W a l a c h e y

an den regîerenden Fiirsten gemachten Berichtes . . .
EinPriester von cinem fremden Glauben, der abtrunnigenUni-
t e n , N a m e n s G r e g o r i u s Major, n a c h d e m e er allhier mit Z e u g n i s -
sen von lateinischen Bischof und d e m Gubernium in Sieben-
b ù r g e n a n k a m , u m j e n e s e i n e s G l a u b e n s zu besuchen,—hat
s i c h in m e h r e r e n O r t s c h a f t e n Bucarest's eingeschlichen und
h a t a u c h in d e m D o r f e R a s a d e s H e r r n C ă m i n a r M a n o B o n d i ,
u n t e r der Maske eines griechisch-orientalischen Priesters, die
h e i l i g e M e s s e in w a l l a c h i s c h e r S p r a c h e gelesen u n d , in der
K i r c h e d e s o b e r w a h n t e n Dorfes p r e d i g e n d , h a t er im G e h e i m
versucht, Schafe der mir rechtmăssig zugehòrigen Heerde
zu s e i n e m G l a u b e n zu bekehren.
A u f den sich g r ù n d e n d , beschloss g e d a c h t e r Priester dort
seine Residenz aufzuschlagen, u m alle in u m l i e g e n d e r G e g e n d
befindlichen U n g a r n i r r e zu l e i t e n ; zu w e l c h e m Entzweck er
a u c h m i t e r w ă h n t e n B o j e r n ( d e r i h m a u c h in s e i n e r W o h n u n g
Unterkunft gab) einen schriftlichen Contract verfasste, der
ihm eingehândigt und dessen Original auch nach Siebenbiir-
g e n e i n g e s c h i c k t w u r d e , u m zu b e w e i s e n d a s s seine Dienste
V o r s c h r i t t e m a c h e n ; so wie dies die von ihm angeeiferten
Rechtglăubigen selbst bezeugten. Dieser Bojer gab ihm auch
die Erlaubniss auf seinem Gut eine eigene Dorfstădte von
U n i r t e n zu e r r i c h t e n , w i e a u c h d a e i n e Kirche zu erbauen,
w o b e y n o c h H e r r C ă m i n a r M a n u B o n d i sich a n h e i s c h i g m a c h t e ,
die furstlichen Steuern fur j e n e selbst zu zahlen, die auf
o b i g e A r t auf seinem Gute sich anssăsig machen werden ;
wofiir s i e i h m d a s j e n i g e z a h l e n s o l l e n w a s auf denen Guter
gebrăuchlich ist.
Ein Vertrag dem ein ăhnlicher nicht besteht, dass sich
ein e i n g e b o r n e r o d e r ein fremder hier ansăssiger Bojer un-
terstanden hatte einen gleichen Contract abzuschliessen, da
dessen Inhalt die Z e r s t r e u u n g der R e c h t g l ă u b i g e n beabsichtet.
Diesen fremden Priester h a b e n die Aufsicht h a b e n d e n P r o -
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 3S1

topopen unseres Glaubens b e y ihrer Visitirung eingefangen

u n d a u f m e i n e n B e f e h l in d e r M e t r o p o l i e e i n g e s p e r t , A l s a b e r
der Agenţie Dragoman kam und ihn als einen kaiserlichen
Unterthan reclamirte und iibernehmen wollte, so habe ich
selben vor Meine D e m u t h bringen lassen und bei der mit
ihm vorgenohmenen U n t e r s u c h u n g h a t er e i n g e s t a n d e n dass
er nach dem Ritus der orientalisch-christlichen Kirche mit
gesăuertem B r o d e die M e s s e im D o r f e R a s s a gelesen habe,
w o er die Unirten v e r s a m m e l t e , um d e r Messe b e i z u w o h n e n ;
a b e r d i e s e r in w a l a c h i s c h e r S p r a c h e w o h n t e n a u c h die ùbri-
gen rechtglăubigen Christen jenes Dorfes bey.
Als m a n ihn ferner fragte mit wessen Bewilligung oder
Erlaubniss er dies u n t e r n a h m , so zeigte er die in seinen
Hănden befindlichen, aus Siebenbiirgen dieser Dienstleistung
halber erhaltenen Empfehlungsschreiben und b e k a n n t e endlich,
d a s s er ein A n h ă n g e r d e s P a b s t e s sey.
Durchlauchtigster F i i r s t ! E i n s o l c h e r in d i e s e m L a n d e v o n
V e r e h r e r n des P a b s t e n noch nie u n t e r n o h m e n e r Schritt kann
1
auch der Grossen Kirche zu O h r e n k o m m e n u n d mir nicht
nur Unannehmlichkeiten verursachen, sondern ich laufe Ge-
fahr s o g a r d u r c h e i n e n S y n o d , e b e n s o als einer der diesen
wider die Kirchengesetze b e g a n g e n e n Unfug mit Stillschwei-
g e n ù b e r g e h t , in d e n K i r c h e n b a n n g e l e g t zu w e r d e n , wie es
2
d e m Clementius Bischof von R i m n i k geschah, dessen Straf-
s c h r i f t e n in d e n A r c h i v e n d e r M e t r o p o l i e v e r w a h r e t s i n d . Ich
unterlasse daher nicht pflichtgemăssig dies E u e r Durchlaucht
als dem wahren und lebendigen Vorbilde des christlichen
Glaubens anzuzeigen, da ich weiss d a s s E u e r Durchlaucht
die R e c h t e der a n g r ă n z e n d e n Hòfe wohl bekannt sind und
Hòchstdieselben wissen werden, was selbe unternehmen diir-
fen u n d d a h e r o besorgt seyn werden dièses Beginnen aus
s e i n e r U r q u e l l e a u s z u w u r z e l n , d a s e l b e s a u c h in p o l i t i s c h e r , a l s
a u c h in k i r c h l i c h e r H i n s i c h t d a s Z e r t r i i m m e r n d e s V o l k e s h e r -
beyfùhren kann. Ù b r i g e n s sind diese F r e m d e n befugt, ihre

1
Din Constantinopol.
2
1735-48-
382 R E G I S T R E D E SOCOTELI

Predigten und andere Religionsùbungen nur in denen von

jeher bestimmten Hăusern zu halten, wohin sie ihre Glau-
bensgenossen versammeln kônnen, aber nicht befugt sich zu
erweitern, u n d in a n d e r n G e g e n d e n des Landes Kirchen zu
bauen, wo selbe vor Altersher nicht existirten, oder ohne
S c h e u M e s s e n in d e n Kirchen der Rechtglàubigen zu lesen
und i h n e n d a s j e n i g e Gift b e y z u b r i n g e n , d u r c h w e l c h e s s i e m i t
Beyhilfe von G e l d s p e n d e n und Heucheleyen zum păbstlichen
Anhange bewogen wùrden.
D e s s h a l b zeige ich dies Euer Durchlaucht pflichtmàssig
a n , b i t t e n d e s s o e i n z u l e i t e n w i e es E u e r Durchlaucht nach
h o c h d e r o E i n s i c h t fur b i l l i g e r a c h t e n werden.»

LVI.
Bucureşti, 2 5 August 1818.

«Ubersetzung einer vom hiesigen griechischen Clerus an den

Erzbischof der Walachey gemachten Anaphora.»
[Intăiu, p l î n g e r ï c o n t r a Evreilor.]
«An ihrer Seiten h a b e n sich a u c h andere Nationen Bey-
spiel g e n o m m e n , die sowohl dem Vaterlande als a u c h dem
G l a u b e n g a n z fremd sind, u n d e r d r e i s t e t e n sich B e t h ă u s e r zu
errichten, und zwar die Pavlikaner errichteten ein solches
B e t h a u s o h n e E u r e r Heiligkeit E i n w i l l i g u n g , a b w ă r t s von Bu­
carest, nechst der M a h a l a W i t a n , w e l c h e s Csople g e n a n n t wird
und wo ihr Bischof auch wohnhaft ist. D o r t h a t sich eine
S e k t e ohne Wissen unserer hiesigen heiligen Kirche versam-
melt und sich da eingewurzelt, welche nicht nur dahin ab-
zielt, u m a l i d a i h r e G e b e t e r zu v e r r i c h t e n , s o n d e r a i h r e H a u p t -
r
absicht scheint zu s e y n das g e m e i n e V olk unsers wahren
G l a u b e n s a n s i c h zu z i e h e n u n d durch Versprechungen und
Z u r e d e n a n i h r e S e k t e zu l o c k e n u n d d a d u r c h s i c h u n d ihren
ansteckenden Pestsammen zu verbreiten. [Citaţie din A p o s ­
tolul Pavel. M e n ţ i o n e a z ă casul uneï femei d e acolo care s'a «bo­
t e z a t » şi « v o n d e m V o r s t e h e r o b i g e r Sekte eingefangen und
gegeisselt w o r d e n » , nefimd liberată decît d u p ă o n o t ă a ar-
chimandrituluî Iosif.]
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI S83

A u s s e r obigen M i s s b r ă u c h e n dieser S e k t e , sind a n d e r e ihrer

Vorbereitungen und Unternehniungen weit gefăhrlich giftiger
und verderblicher ; und zwar am alten Furstenhofe ist e i n e
Schule errichtet worden, die durch fremde Lehrer besetzt,
welche, so wie sie sich ă u s s e r n , blos aus Menschenliebe die
K i n d e r in f r e m d e n S p r a c h e n u n t e r r i c h t e n sollen ; d e r e r B û c h e r
werden ohne Zweifel nicht frey s e y n v o n S a a m e n des Un-
glaubens. Diese Lehrer haben auch ihre Correspondenz mit
dem Bethause von Csople. Dies Unternehmen hat ein An-
s c h e i n als w e n n in unserem Lande keine gemeinschaftliche
Schulen vorhanden wăren oder Lehrer fremder Sprachen,
besonders jetzt in denen Tagen unsres durchlauchtigsten
F ù r s t e n , d e r s o viei văterliche Geneigtheit gegen unser Va-
terland ăussert, der Schulen festsetzte, selbe mit so vielen
Einkunften bereicherte und darin L e h r e r , sowohl von eleni-
schen, walachischen, als auch von fremden Sprachen ver-
mehrte.
[Venirea luì] Gregorius, unter der Angabe eines recht-
glăubigen Seelsorgers, i m G e h e i m a b e r ein U n i r t e r , d e r vom
Metropoliten der Unirten aus Blasendorf in d i è s e s L a n d ge-
s c h i c k t ist. D i e s e r w a n d e l t in D d r f e r n dièses L a n d e s und ù b t
d e n G o t t e s d i e n s t a u f F e l d e r n , u n t e m i Z e l t e ; er h a t auch sei­
nen W a g e n mit denen nôthigen Bùchern und alle iibrigen
geistlichen Gerăthschaften ; er zeigt sich vor d e m V o l k e , d a s s
er aus Dòrfern lockt, als s e y e er ein Rechtsglăubiger und
Anhănger d e r K i r c h e O r i e n t s ; er v e r s u c h t durch Predigten
o h n e Zweifel a u c h die H e u c h e l e y e n d e s U n g l a u b e n s a n z u b e n e n
(sic). Er machte auch mittels eines italienischen Contractes
Convention, dass er eine g r o s s e K i r c h e der Unirten erbaue,
w i e ihn dessen dieser Contract deutlich und ausfuhrlicher
iiberweiset. In G e h e i m w a r e n a b e r seine V e r s a m m l u n g e n wie-
d e r in C s o p l e , a l l w o e r a u c h G o t t e s d i e n s t g e h a l t e n hat.
[ L a c e r c e t a r e , a c ă u t a t s ă î n ş e l e şi p e M i t r o p o l i t , spuind,]
er seye ein Priester des griechischen Glaubens ; aus denen
b e y ihm gefundenen Schriften a b e r h a t e s sich e r w i e s e n , d a s s
e r ein Unirter, v o m Blasendorfer Bischof anhero geschickter
Priester seye.
384 REGISTRE DE SOCOTELI

I h r g e h e i m e r V o r s a t z d a b e i ist n i c h t s a n d e r e s , als die a u s

Siebenbùrgen a n h e r o g e w a n d e r t e n U n i r t e n da b e y zu e r h a l t e n
d a s s sie s i c h n i c h t t a u f e n l a s s e n , s o a u c h j e n e , d i e s i c h b e r e i t s
h a b e n t a u f e n l a s s e n , d a h i n zu b e w e g e n d a s s s e l b e z u m unir­
ten Glauben zurùcktretten ...
H e i l i g s t e r V a t e r . U n s ist e s w o h l b e k a n n t d a s s in ălteren
Zeiten nicht nur alle durch die Abendlănder gemachten
kleinsten V e r s u c h e hinsichtlich der Religion durch die durch-
lauéhtigsten u n d rechtglăubigen F ù r s t e n und heutigen Bischôfe
unterdruckt und ausgerottet wurden, sondern dass auch diejen-
s e i t s g e d r u c k t e n K i r c h e n b ù c h e r h i e r l a n d e s zu v e r k a u f e n n i c h t er-
laubt waren, mit d e m Verdachte dass selbe mangelhaft s e y e n , —
da ùberdies der Hass der Abendlănder wider uns Recht­
g l ă u b i g e n w o h l b e k a n n t ; a u s w e l c h e m H a s s e viele N e c k e r e y e n
sich ergeben, die aus d e n e n Schriften der heiligen V ă t e r er-
sichtlich sind.
[De nu se ieaû m ă s u r i de D o m n , contra Evreilor şi c a t o ­
licilor, v a fi m a l rău,] d e m i , w e n n d a s V o l k d i e A u g e n òffnen
und die betrùgerische und heuchlerische A b s i c h t solcher Un-
t e r n e h m e n einsehen wird, kann ein a l l g e m e i n e r T u m u l t ent-
stehen, der nicht nur d e m Allgemeinen und denen Vorgesetz-
ten, sondern auch E u r e r Heiligkeit zum Schaden gereichen
k a n n ; s o w i e d i e s zu a n d e r e n Zeiten geschah. Ja selbst von
der Grossen Heiligen Kirche kônnen Euer Heiligkeit wegen
F a h r l ă s s i g k e i t d i e s e r Pflicht g e a h n d e t werden.»

LVII.
Iaşî, g Novembre 1818.

R a p o r t al l u ï R a a b . «Das h o h e und g n ă d i g e Befehlsschrei-

ben vom 27'en O k t o b e r w e g e n d e r E r n e n n u n g e i n e s aposto-
lischen V i k a r s fur d i e M o l d a u in d e r P e r s o n d e s H e r r n Bi­
t e n
s c h o f s in p a r t i b u s Monsignor Paroni habe ich d e n 8 No-
v e m b e r u n t e r t h ă n i g s t zu e r h a l t e n d i e E h r e g e h a b t , u n d w e r d e
nicht ermangeln einvernehmlich mit dem Herrn Internuntius
d a s Z w e c k d i e n l i c h e zu s e i n e r A n e r k e n n u n g a l s V i s i t a t o r , w a s
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 385

d e r hiesige F ù r s t s c h o n b e y d e r ersten E r s c h e i n u n g des ver-

s t o r b e n e n Bischofs a n n e h m e n wollte, vorzubereiten.
b
Untemi 3ten A p r i l , n° I 2 l h a t t e ich s c h o n die E h r e , nach
d e m T o d e des M o n s i g n o r B e r a r d i die G e s i n n u n g e n d e s H e r r n
Fiirsten ù b e r die H i e h e r s e n d u n g eines n e u e n Bischofs u n t e r t h .
g e h . zu unterlegen und, da Monsignore Paroni selbst nach
C o n s t a n t i n o p e l zur E r w i r k u n g eines F e r m a n s a b g e g a n g e n ist,
so wird d i e s e s e i n e A n e r k e n n u n g , in d e r E i g e n s c h a f t als e r
ist, gar keinem A n s t a n d e m e h r unterliegen.
Ich werde indessen, dem hohen Befehl gemăss, die Ge-
muther der Moldauer unter der H a n d zu G u n s t e n des n e u e n
B i s c h o f s zu s t i m m e n , d i e S c h w i e r i g k e i t e n s o viei m ô g l i c h zu
beseitigen trachten, mich aber genau nach jenem halten, was
mir der Herr Internuntius hieriiber an H a n d zu g e b e n fiir
n ô t h i g finden wird.»

LVIII.
Bucureştî, 1 6 Ianuar 1 8 1 9 .

R a p o r t al luì F l e i s c h h a k I . A p r i m i t n o t a n u n c i u l u î cu plîn-
gerî contra pastorului luteran, care face căsătorii m i x t e . Se
p o a t e o p r i , d a r şi e p i s c o p u l , c a r e să s e î n d r e p t e d u p ă legea
a u s t r i a c ă , s ă nu refuse a celebra căsătorii mixte, de acestea.
D e altfel, v a ţ i n e a d e a c u m în frîu p e p a s t o r , «iiber welchen
seit einiger Zeit o h n e h i n m e h r e r e K l a g e n einlaufen, deren eine
ich s e l b s t E u e r D u r c h l a u c h t n ă c h s t e n s zu u n t e r l e g e n berniis-
siget seyn werde».

LIX.
Bucureştî, 5 Februar 1 8 1 9 .
l e n
R a p o r t al a c e l u i a ş i . «Den 3 begab ich m i c h auf eben
die Art in Begleytung des Agenţie-Personals, des Herrn
Bischof von Nicopolis und des katholischen Herrn Pfarrers
zum Fiirsten, wo wir mit den gròssten Ehrenbezeugungen
nach orientalischer W e i s e empfangen wurden.»

62174. Vol. I. 25
 386 R E G I S T R E DE SOCOTELI

LX.

Iaşi, 1 8 Iunie 181 g.

R a p o r t al l u i R a a b . «In Gemăssheit des . .. Auftrags. . .

v o m 27'en O k t o b e r 1 8 1 8 , h a b e ich nicht e r m a n g e l t , m i t dem
Herrn k. k. Internuntius in C o n s t a n t i n o p e l einvernehmlich
ailes jene hier vorzubereiten, was z u r E r s c h e i n u n g e i n e s ro-
m i s c h k a t h o l i s c h e n B i s c h o f s in d e r M o l d a u z w e c k d i e n l i c h s e y n
konnte ; allein m e i n e Miihe, mein Bestreben ist d u r c h die
Einstreuungen des hiesigen fanatischen griechischen KIerus
vereitelt ; der Metropolit hat Ailes aufgeboten, was hinderlich
seyn kann, und der Bischof Monsignor Paroni, dieser Tage
aus Constantinopel ùber Galaz h i e r a n g e k o m m e n , s c h e i n t in
keiner bessern Lage zu seyn, als der verstorbene Bischof
Berardi.
Ich habe ihn doch dem Herrn Fiirsten in e i n e r Privat-
A u d i e n z a l s B i s c h o f in p a r t i b u s v o r g e s t e l l t u n d , d a Monsignor
P a r o n i ein einsichtsvoller P r ă l a t ist, so w a r d e r s e h r g u t auf-
genommen und ihm gestattet, seine Besuche b e y i h m zu
wiederholen. D e r H e r r Fiirst ersuchte mich, die S a c h e n so
einzuleiten, damit durch die G e g e n w a r t des Bischofs kein
Aufsehen geschehen und, da eben die Jassyer S t a d t mit Pest
b e h a f t e t ist, s o w u r d e a u c h d i e g e s t r i g e F u n c t i o n d e s C o r p u s
Domini eingestellt.
H e u t e , als ich e b e n b e y d e m H e r r n F ù r s t e n w a r , k a m die
S p r a c h e auf d e n Bischof, u n d d e r Fiirst s a g t e mir, dass der
M e t r o p o l i t b e y i h m w a r , u m zu f r a g e n , warum der katholische
Bischof n a c h Jassi g e k o m m e n w ă r e , d a d o c h ein n e u e r F e r m a n
d e r P f o r t e h i e r ist, v e r m ò g w e l c h e m k e i n b e s t ă n d i g e r Bischof,
nicht e i n m a l ein V i s i t a t o r , kommen kònne ; der H e r r Fiirst
b e k a n n t e m i r , d a s s e r h i e r a u f n i c h t s zu a n t w o r t e n w u s s t e , in
d e m d e r n e u e F e r m a n in d e n M e t r o p o l i t a n - A r c h i v e n v o r f i n d i g
s e y e u n d dass er ebenfalls nicht wisse, wie er die S a c h e nach
C o n s t a n t i n o p e l zu b e r i c h t e n h a b e . I c h b e r i e f m i c h in meiner
A n t w o r t auf d a s , w a s M o n s i g n o r P a r o n i ihm selbst s a g t e , d a s s er
n e m l i c h k e i n B i s c h o f in d e r M o l d a u , s o n d e r n e i n b l o s d u r c h -
r e i s e n d e r B i s c h o f w ă r e , d e r s i c h in g e i s t l i c h e n G e s c h ă f t e n h i e r
 DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 387

e i n i g e Z e i t a u f z u h a l t e n g e d e n k e , u n d s o w u r d e ich a u c h t r a d i ­
t e l i , a u c h w e i t e r s zu benehmen.»
D e i s e v o r m a i face dificultăţi, va raporta Cancelariei şi
I n t e r n u n c i u l u î , a ş a c ă v a z ă b o v i p a n ă la s o s i r e a n o u l u i D o m n ,
« d i e n a c h d e r S a g e in 15 T a g e n geschehen soli. . . A u s Aliem
g e h t es a u f e i n e u n b e z w e i f e l b i r e A t t h e r v o r , dass man hier-
l a n d e s eiiien r e m i s e l i k a t h o l i s c h e n B i s c h o f n i c h t d u l d e n w o l l e . »

LXI.

Bucureşti, 3 Iulie leSia.

R a p o r t al l u i S o l i g n a c . D u p ă neizbutirea s i l u i ţ i l o r lui Er-

colani contra Franciscanilor, «so sucht er die Erstere nach
u n d nach einzeln aufzureiben und von hier zu entfernen».
Acum ţinteşte pe aproape octogenarul fost gardian Csubrin.
La o nouă plîngere a episcopului, Agenţia trimete la C î m -
p u l u n g p e U d r i t z k i (28 M a r t ) , î m p r e u n ă c u B a b i c k , p e n t r u a
face a n c h e t ă «und n a c h Befund diesen Greis, auch wider seinen
Willen, nach Siebenbiirgen a b g e h e n zu m a c h e n » . N u află în­
dreptăţire pentru episcop, dar A n t o n Csubrin promite a pleca,
în M a i u , în Ardeal.
«Mittlervveile g e s c h a h es, dass der Bischof Dionisius zum
hiesigen Metropoliten e r n a n n t wurde. D e r s e l b e war mit dem
Pater Antonio Csubrin wohl bekannt u n d b e n u t z t e in b e -
drăngtem Zustand durch lăngere Zeit die Hospitalităt des
l e t z t e r e n . D e r M e t r o p o i i t , w e l c h e r s c h o n l ă n g e r a l l h i e r in B u -
k a r e s t w o h n t e u n d alle V e r h ă l t n i s s e d e r k a t h o l i s c h e n Kirche
wohl kannte, wollte nun diesem Pater Antonio seinen Dank
bezeugen, und forderte i h n auf, nach Bucarest zu kommen.
Er k a m auch hieher, und Cancelliere U d r i z k y erinnerte ihn
auf seine versprochene Abreise. Antonius Csubrin erklărte,
dass der griechische Metropoiit ihn eingeladen habe hieher
zu k o m m e n u n d ihm v e r s p r o c h e n h a b e , ihn vor aller Verfol-
g u n g zu s c h i i t z e n ; u b r i g e n s w o l l e e r u m s o w e n i g e r abreisen,
als er keine geistlichen F u n c t i o n e n mehr iibe.
Cancelliere Udrizky b a t h den Herrn Metropoliten, b e y Ge-
l e g e n h e i t e i n e s i h m g e m a c h t e n B e s u c h e s , s i c h in d i e Angele-
388 R E G I S T R E DE SOCOTELI

genh'eiten der katholischen Kirche nicht zu mengen. Herr

Metropolit versicherte ihn seiner A c h t u n g fur d i è s e Kirche,
s a g t e , e r w i s s e w o h l w i e w e i t s e i n e R e c h t e gin g e n , e r w ù r d e
Ailes fiir den kaiserlichen H o f als P r o t e k t o r d e r ròmischen
G l a u b e n s l e h r e t h u n ; indess e r k e n n e er die I n t r i g u e n d e s Mon-
signor Ercolani, seine Bekehrungswuth, seinen W u n s c h die
F r a n z i s k a n e r v o n h i e r zu v e r t r e i b e n , und dergleichen mehr.
E r wolle aliem diesem e n t g e g e n w i r k e n , o h n e die n a c h b a r l i c h e
Freundschaft zn verletzen.
Nach einigen T a g e n schickte der hiesige Metropolit einen
Protopopen, um anzuzeigen, er habe sich ùberzeugt, dass
B i s c h o f E r c o l a n i in e i n e r e n t f e r n t e n V o r s t a d t e i n H a u s e r k a u f t
habe, worin geistliche Functionen ausgeùbt und Messe ge-
lesen w u r d e . D a s s m a n ferners Willens sey, daselbst eine ka-
t h o l i s c h e K i r c h e zu e r b a u e n , w e l c h e s er k e i n e s w e g s zulassen
kònne. Ich theilte diesen Umstand an Monsignor Ercolani
mit, u n d er a n t w o r t e t e , dass er es bereits wisse u n d nichts
von Aliem geschehen solite.
Unser Bischof k a m T a g s darauf, u m selbst zum Metropo-
l i t e n zu g e h e n u n d b a t h H e r r n C a n c e l l i e r e U d r i z k y , i h n d a h i n
zu b e g l e i t e n . Sie verfiigten sich d a h i n , u n d w u r d e n s e h r artig
a u f g e n o m m e n . A l s die R e d e auf o b i g e n G e g e n s t a n d k a m , s a g t e
u n s e r Bischof, d a s s d a s e l b s t e i n e S c h u l e s e y , w e l c h e d e m L a n d e
zum Vortheil diene. Der Metropolit erwiederte, d a s s er dies
a l s N e u e r u n g a n s e h e , clie e r n i c h t g e s t a t t e n k ò n n e , class m a n
v o r A l t e r s n u r F r a n z i s k a n e r in d e r W a l l a c h e y g e d u l d e t habe
u n d d a s s m a n alle ù b r i g e n G e i s t l i c h e n , w e n n s e l b e s i c h n i c h t
ordentlich b e t r u g e n , abschaffen wolle. U b r i g e n s versichere er
den Herrn Erzbischof seiner persònlichen Hochachtung und
ersuche ihn nun durch Neuerungen keinen Anlass zu Miss-
v e r s t ă n d n i s s e n zu g e b e n . B i s c h o f E r c o l a n i e r w i e d e r t e , class e r
d a s M e s s e l e s e n in gedachtem Haus einstellen u n d alle Ord-
n u n g wieder herstellen wolle.
Indess war Monsignor Ercolani nicht zu beruhigen und
s c h r i e b clas G a n z e d e m B e s u c h e A n t o n i o s b e y d e m M e t r o p o -
liten. » îî o r d o n a p r i n B a b i c k să p l e c e i m e d i a t d i n C î m p u l u n g ;
c e i a ce face. Bartalis, viind, îî i e a a p ă r a r e a şi zice c ă n u e
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 389

m o m e n t u l să p l e c e a c e s t prelat iubit de Mitropolit. «Monsi­

g n o r e verfiel h i e r i i b e r in g r o s s e n Z o r n u n d b e s c h u l d i g t e s ă m m t -
liche F r a n z i s k a n e r einer A p o s t a s i e . E r b e g a b sich d a r a u f zu
H e r r n von Pini, b a t h u m seinen Schutz, klagte den Metro-
politen an und verlangte, dass ein sicherer P e t r a k i Serafin,
ein K a t h o l i k u n d russischer U n t e r t h a n , welcher diesen Pater
A n t o n i u s verieitet, des Metropoliten S c h u t z a n z u s p r e c h e n , be-
s t r a f e t w e r d e . H e r r v o n Pini v e r s p r a c h G e n u g t h u u n g , verwies
a b e r d e n B i s c h o f fur a i l e s Û b r i g e a n d i e k. k. A g e n ţ i e . E b e n
mit diesem aufgebrauseten Gemùthe kam Monsignor Ercolani
zu m i r , k l a g t e m i r u n d H e r r n Udrizky die ganze Sache und
verlangte, dass dem Metropoliten und den Franziskanern der
Prozess gemacht werde.
Wir m a c h t e n ihm die B e m e r k u n g , d a s s es uns wundere,
ihn noch so aufgebracht zu s e h e n , d a er sich d o c h im r u s -
s i s c h e n C o n s u l a t e , w o h i n er g a r nicht g e h ô r e , h a t t e a b k ù h l e n
k ò n n e n ; d a s s d i e A g e n ţ i e i h m a i l e Hiilfe l e i s t e n w o l l e , d i e in
s e i n e m W i r k u n g s k r e i s e l i è g e , d a s s sie a b e r d e n Metropoliten
allhier o h n e h ô h e r e W e i s u n g nicht b e l a n g e n kónne.»
[I s e r e c o m a n d ă a cere în scris. în petiţia anexată, se
m u l ţ ă m e ş t e a c e r e î n d e p ă r t a r e a lui Csubrin. Provincialul con­
s i m t e , şi s e dati o r d i n e lui A n t o n şi s t a r o s t e l u i . ]

LXII.
Bucureşti, înnainte de 5 / 1 7 Septembre 1 8 1 9 .

Mitropolitul către Fleischhakl. Crede necesar a-î expune

«ce q u i s e p a s s e en Valachie entre l'Église de l'Orient et
celle d e l'Occident, q u e la s u i t e d e s t e m s n o u s a fait c o n s i ­
d é r e r c o m m e l é g i t i m e , d ' a p r è s la c o u t u m e d e n o t r e p a y s » , —
pe care o arată decï.
«L'histoire de notre pays nous apprend qu'anciennement
il y a v o i t q u e l q u e s princesses régnantes du rit catholique,
q u i o n t b â t i d e s é g l i s e s à R i m n i c o d a n t le d i s t r i c t d e V o u l t z a j

à K i m p o l o n g e t à T i r g o v i s t e t q u i les o n t s o u m i s à la p r o ­
tection immédiate du consistoire de Transilvanie. Longtems
a p r è s nous v o y o n s dans l'histoire qu'un de b o y a r d s du m ê m e
390 REGISTRE DE SOCOTELJ

r i t a fait b â t i r a u s s i à B o u c a r e s t e u n e c h a p e l l e d a n s s a c o u r
q u i s u b s i s t o i t e n c o r e j u s q u ' à l ' i n c e n d i e d e la ville a r r i v é sous
le prince Ipsilanty. C'est après cet accident fâcheux que
cette chapelle a é t é reconstruite dans l'état qu'elle se trouve
m a i n t e n a n t , c o m m e v o u s le s a v e z , assez grande, dont l'es-
pace ne se remplissoit pas auparavant p a r l'assemblée de
ses paroissiens e t la p l u p a r t en restait vide.
U è s l e s a n c i e n s t e m s le s u s d i t consistoire envoyoit tou-
j o u r s à c e s c o u v e n t s d e s m o i n j e j s q u i é t a i e n t d e l ' O r d r e dejs]
F r a n c i s c a i n s b u l g a r e s , m a i s natifs a l l e m a n d s d e T r a n s y l v a n i e .
J a m a i s o n n e c o n n o i t p a s s'il a existé e n Valachie quelqu'
e v é q u e d e s m ê m e r i t ; c'est s e u l e m e n t depuis u n e vingtaine
d ' a n n é e s q u e le p r é d é c e s s e u r d e l ' a c t u e l a p a r u ici. M a i s t r è s
rarement pour y rester et sans droit de gouverner et de
paroître à Boucareste, étant ordinairement d e l'autre coté du
D a n u b e , o u se trouvoit sa diocèse d e Nicopoli ; car sous cette
dénomination il a é t é c o n n u ici c o m m e a c t u e l , quoique ses
prédécesseurs étoient toujours allemands. Puisqu'une fois, s e
t r o u v a n t à B o u c a r e s t e , il e s t t o m b é m a l a d e souffrant d e la
g o u t t e , il e s t r e s t é d a n s l e p a y s , a y a n t s a d e m e u r e a u cou-
v a n t , s e p a y a n t le l o y e r c o m m e p a r t i c u l i e r , m a i s n o n c o m m e
gouverneur. C'étoit d'ailleurs u n h o m m e t r è s - h o n n è t e e t tran-
quille, v i v a n t d a n s la retraite e t inconnu dans l e m o n d e s'il
étoit ou n o n à Boucareste.
D è s le c o m m e n c e m e n t nous avons toujours été en b o n
h a r m o n i e a v e c les c a t h o l i q u e s , n o u s a v o n s v é c u e t n o u s p a s -
s o n s e n c o r e a m i c a l e m e n t a v e c les individus d u rit. Mais, d e -
puis q u e l'êveque actuel, d'origine italienne, a p a r t e n a n t à j e
n e s a i s q u e l O r d r e , s ' e s t i n t r o d u i t p e u à p e u ici, il a établi
e n c o r e u n e é g l i s e à D o u d e s t y , q u ' i l a appelé T s o p l i a , contre
la c o u t u m e d u p a y s , e t s a n s prémission, sous prétexte de
nécessité p o u r les Serviens paulicains qui y o n t é t é trans-
plantés p a r les Russes d e l'autre coté du D a n u b e .
Il p a r o i t a v o i r a g i a i n s i p r o v i s o i r e m e n t , sachant qu'il ne
d e v o i t r e s t e r ici, o u p e u t - ê t r e p a r i g n o r a n c e , n e connoissant
p a s l e s u s a g e s d u p a y s , o u enfin p a r o b s t i n a t i o n , n e v o u l a n t
se conformer au passé et usité p a r s o n prédécesseur. L'homme
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E L A I S T O R I A CATOLICISMULUI 391

est d'ailleurs très intriguant et d a n g e r e u x , car, après avoir

t r o u b l é les e c c l é s i a s t i q u e s e t l e s s u p é r i e u r s d e s a u t r e s é g l i s e s
c a t h o l i q u e s , il a c o n ç u le p r o j e t p e r n i c i e u x d e t r o u b l e r aussi
m e s o u a i l l e s p a r l e s m a n i è r e s d o n t il a é t é convaincu.
L e s différens p r i n c e s d ' h e u r e u s e mémoire o n t gratifié ces
églises catholiques de tant de privilèges et d'autres donations
à c a u s e d e la b o n n e c o n d u i t d e s supérieurs et des moines
c a t h o l i q u e s d a n s le p a y s . M a i s l ' e v e q u e a c t u e l n o u s force de
prendre des mesures efficaces sur sa manière d'agir et de
d e m a n d e r son expulsion du p a y s et son d é p a r t p o u r sa dio­
c è s e , n ' é t a n t p a s fait p o u r ê t r e v û ici, e t c e t t e d i o c è s e étant
d'ailleurs d e l'autre coté du Danube.
C ' e s t p a r d e v o i r a m i c a l q u e v o u s a v o n s p r i s la l i b e r t é de
v o u s e n a v e r t i r , M o n s i e u r , e s p é r a n t q u e la lettre vous trou­
vera encore à Vienne, afin que vous apportiez du remède
à cet inconvénient par le renvoi de cet êveque dans sa
1
diocèse . ...»

LXIII.
Bucureştî, 2 6 Octombre 1 8 1 9 .

R a p o r t al l u i F l e i s c h h a k l . E r a d e a ş t e p t a t c ă D i o n i s i e , u n
o m activ, va supraveghia mai de a p r o a p e pe adeseori impru­
d e n t u l E r c o l a n i , d e c î t neactivul său p r e d e c e s o r , N e c t a r i e . Con­
flictul s e î n t î m p l ă şi în lipsa lui ; a c u i n primeşte scrisorile
M i t r o p o l i t u l u i şi D o m n u l u i , Ia S i b i i u . Anexează copii. «Ich
s e h e wohl ein d a s s , s o l a n g e M o n s i g n o r Fortunato Ercolani
Bischof von Nicopolis und Administrator der Wallachey seyn
wird, nie R u h e u n d O r d n u n g zwischen d e r katholischen Geist­
lichkeit und eine w a h r e E i n t r a c h t zwischen der orientalischen
und occidentahschen Kirche in diesem Fiìrstenthum erzielt
w e r d e n k ô n n e . E b e n s o w e n i g ist es a b e r z u l ă s s i g zu gestat-
ten dass der hiesige Mitropolit sich die Freiheit h e r a u s n e h m e ,
auf die E n t f e r n u n g eines o d e r des a n d e r e n geistlichen Ober-

1
Domnul trimete Agentului această, plingere la 5 / 1 7 Septembre, cu o
scrisoare din partea lui, în care-1 roagă să iea, cu spiritul luî conciliator,
înnainte de a pleca din Viena, «toutes les mesures qui pourront vous mettre
à même de mettre la tournure la plus convenable à l'objet dont il est question».
392 REGISTRE DE SOCOTELI

h a u p t e s , das nicht unter seiner Jurisdiction steht, anzutragen.

Ich h a b e daher vor Aliem den regierenden F ù r s t e n zu ge-
winnen gesucht und ihm vorgestellt dass er durch die Un-
terstùtzung der von d e m Metropoli ten vorgeschlagenen Massre-
g e l u n s e r n allerti. H o f b e l e i d i g e n w ù r d e , u n t e r d e s s e n S c h u t z
d i e k a t h o l i s c h e K i r c h e n u n d d e r e n G e i s t l i c h k e i t in d e r L e v a n t e
sich befinden u n d allerliôchst welchem es zusteht die nothi-
gen Veranlassungen zu treffen, womit Ordnung, Eintracht
und Ruhe erhalten werden. Ich versprach ihm den Herrn
Bischof von Nicopolis dahin zu v e r h a l t e n , dass er nie die
S c h r a n k e n seiner Obliegenheiten u b e r s c h r e i t e , sich kùnftighin
n i e in A n g e l e g e n h e i t e n m e n g e d i e n i c h t in s e i n e n W i r k u n g s -
k r e i s g e h ò r e n u n d s i c h g e n a u in s e i n e m B e t r a g e n n a c h j e n e m
seiner Vorfahren ridite. Der regierende Fùrst gestand dass
er nur blos auf Z u d r i n g e n des Metropoliten geschrieben h a b e ,
ersuchte mich mit diesem die S a c h e auf freundschaftlichem
Wege auszugleichen und iiberliess es mir gahz, alle jene
M i t t e l zu e r g r e i f e n d i e i c h a n i A n g e m e s s e n s t e n finden wùrde,
u m ferneren K l a g e n und Streitigkeiten vorzubeugen.» Viind
Mitropolitul, ia d a t sfatul de aşi retrage pripita cerere.
A c e s t a m ă r t u r i s e ş t e că e s u p ă r a t m a ï ales p e n t r u înlăturarea
d i n ţ a r ă a lui C s u b r i n , «sein vieljăhriger Freund, der von
alien Bojaren d e r W a l l a c h e y geschătzte und geliebte», pre­
c u m şi p e n t r u c o n t i n u a c e a r t ă cu Franciscanii. Tot aşa nu
p o a t e p e r m i t e ridicarea la B u c u r e ş t i d e biserică n o u ă , ca aşa
zisă şcoală a Ligorienilor. A obţinut ca acolo să nu s e maï
servească liturghia. « E n d l i c h wolle er a u c h nie zulassen dass
s i c h d e r H e r r B i s c h o f in H e u r a t h s - A n g e l e g e n h e i t e n zwischen
Katholiken und Griechen menge und letztere zur Annahme
u n s e r e r R e l i g i o n b e r e d e , w i e e r e s oft zu t h u n pflege. » De
şi n u p o a t e c o m b a t e t o a t e p u n c t e l e , îl aduce la sentimente
m a ï b l i n d e . « E n d l i c h b e l e h r t e ich d e n H e r r n B i s c h o f E r c o l a n i
d a s s e r v o n s e i n e m ù b e r t r i e b e n e n u n d in d i e s e m L a n d e , wo
u n s e r e R e l i g i o n n u r g e d u l d e t ist, a b e r d e n n o c h s o v i e l e r P r i -
vilegien geniesst, nur schădlichen Eifer e t w a s nachlassen, sich
m i t m e h r U m s i c h t b e n e h m e n , v o n a l l e r E i n m e n g u n g in An­
gelegenheiten die ausser seiner S p h ă r e liegen, sich enthalten
 DOCUMENTE P B I V I Ï O A B E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 393

u n d e i n z u r ù c k g e z o g e n e s L e b e n fiihren s o l l e , d a m i t er nicht
sich u n d endiich alien K a t h o l i k e n V e r f o l g u n g e n zuziehe und
d e r R e l i g i o n n i e h r s c h a d e als n i i t z e . » A promis, dar Agentul
nu se p r e a încrede. Zilnic p l i n g e r ï c o n t r a lui. «Es wăre da­
ller z u m B e s t e n der Religion techt sehr zu wùnschen, dass
Monsignor Ercolani nach einem andern Bisthum ùbersetzt,
fiir N i c o p o l i s u n d d i e W a l l a c h e y a b e r e i n b e j a h r t e r , erfahre-
ner, vertrăglicher und duldsamerer Bischof ernannt und an-
hero gesendet werde.» S ă se stăruie prin legaţie la Roma.
«Ich von v e r t r a u t e r H a n d v e r s i c h e r t w o r d e n bin d a s s d e r re
gierende Fiirst, vereinigt mit d e m Metropoliten der W a l l a c h e y ,
sich gerade an den ròmischen Hof gewendet haben, um
Monsignor Ercolani von hier abrufen zu machen, worùber
der Inhalt des nebenfolgenden Paquets an Charles Hayard
iu R o m n ă h e r e n Aufschluss wird geben kònnen.»

LXIV.
Iasï, 1 4 Februar 1 8 2 0 .

R a p o r t al lui R a a b . «Monsignor Paroni, damaliger aposto-

lischer Visitator in d e r Moldau, ein seinem A m t sehr ge-
wachsener, ăusserst bescheidener Pralat, d e m d a s YVohl der
h i e r s i c h a u t h a l t e n d e n K a t h o l i k e n s e h r zu H e r z e n g e h t , g e g e n
den Fanatismus des moldauischen Klerus nur zu s e h r zu
kàmpfen hat uni sich w e g e n des Eîendes der Mission in
e i n e r m i s s l i c h e n L a g e b e f i n d e t , h a t m i r d i e in d e r N e b e n l a g e
1
geh. beygebogene Bitte fur allerh. Seine Majestăt einge-
r e i c h t , u m s o l c h e zu d e n F i i s s e n d e s b e s t e n d e r M o n a r c h e n d u r c h
eine Kanzley gelangen zu machen.
E s h a n d e l t sich darin u m eine g n ă d i g e U n t e r s t ù t z u n g Sei­
ner Majestăt zur Erbauung eines Missions-Hauses fur den
Unterkunft des zeitlichen V o r s t e h e r s und der Geistlichkeit,
d a n n u m d i e B e w i l l i g u n g in d e n b e n a c h b a r t e n k. k. Staaten
eine S a m m l u n g zur T i l g u n g d e r Missions-Schulden d u r c h z w e y
abgeschickte Priester vornehmen zu kònnen.
[Explică, din parte-î, c ă , în adevăr, residenţa e mai rea

Lipseşte.
394 R E G I S T R E DE SOCOTELI

d e c î t l o c u i n ţ a «celui m a i d e j o s d i n t r e b o e r i ï m o l d o v e n i » şi c ă ,
d a c ă s ' a r v i n d e i m o b i l e l e p e n t r u a s e p l ă t i cei 80.000 lei de
datorie, întreţinerea ar deveni foarte grea.]
Des Bischofs Anerkennungs-Geschăft ist bis zur Stunde
von j e n e m des verblichenen Bischofs nicht u m vicies gebes-
sert. D e r regierende H e r r Fiirst suchte mit Sorgfalt immer
zu v e r m e i d e n , d a s s d e r B i s c h o f i h m n i c h t d u r c h m i c h vorge-
stellt werde und, da er ihm aus Constantinopel von dem
russischen D r a g o m a n Franchini, intimen F r e u n d e des Fiirsten,
auf d a s W a r m s t e a n e m p f o h l e n wurde, so g a b er ihm schon
d r e y A b e n d - V i s i t e n , w o er ihn bestens empfing, V i e l e s ver-
s p r a c h , l o b t e d a s s er bis itzt k e i n e oftentliche Kirchen-Funk-
tionen g e m a c h t h a b e , h a t ihm a b e r die a n g e s u c h t e E r l a u b n i s s
die Visitation im L a n d e vorzunehmen noch nicht gegeben,
obschon ich selbst tagtăglich darauf dringe.
D e r Bischof, welcher die Griechen u n d i h r e Kniffe nicht
k e n n t , sich v o n den ùbertriebenen Hòflichkeiten und Zuvor-
kommenheiten dieser, auch durch die Ù b e r r e i c h u n g eines von
dem Fiirsten von Monsignor Paroni abverlangtes und bundig
abgefasstes Promemoria des ganzen Herganges des Bisthums
in der Moldau, einschlăfern lăsst, immer das Beste hofft,
s a g t e mir h e u t e dass ihm aus guter Quelle z u g e k o m m e n sey,
d e r F i i r s t w o l l e d a s P r o m e m o r i a m i t alien D o c u m e n t e n nach
Constantinopel senden, s e y iiberdiess mit dem Rechte des
k a t h o l i s c h e n B i s c h o f s e i n v e r s t a n d e n u n d finde d a s s d e r M e t r o ­
poli allein u n n ù t z e H i n d e r n i s s e in VVeg l e g e . So was habe
ich aus d e m M u n d e des H e r r Fiirsten nicht gehòrt, wohl aber
s a g t e er mir dass er d e m Bischof nichts versprechen konne,
bis er nicht h ò h e r e n O r t s Befehle erhalten werde.
[A comunicat afacerea Internunciuluî şi l u c r e a z ă şi d i r e c t ,
p e căi l ă t u r a l n i c e . D a r n u e s i g u r d e s u c c e s , «obschon auch
der H e r r Bischof rastlos und bescheiden der S a c h e nachgeht».]

LXV.
Bucureştî, 2 9 Februar 1 8 2 0 ,

Raport al lui F l e i s c h h a k l . «Der H e r r Bischof von Nico-

polis, M o n s i g n o r F o r t u n a t o M. Ercolani, hat mir nunmehr
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 395

das aus R o m erhaltene Schreiben, in w e l c h e m i h m die a n g e -

suchte Erlaubniss sich Seiner Heiligkeit zu F i i s s e n legen zu
diirfen e r t h e i l e t w i r d , m i t g e t h e i l t u n d b e r e i t e t s i c h u m in e i n i -
g e n T a g e n s e i n e R e i s e a n t r e t e n zu kònnen.
[N'a spus p e c i n e v a l ă s a în l o c , d a r v a s t ă r u i să n u fie
unul din Ligorianî, «die j u n g e u n e r f a h r e n e Fanatiker sind».
D o m n u l a r e s t i t u i t , d u p ă c e r e r e a A g e n ţ i e i , cei d o u ă z e c i şi d o i
1
d e posluşnicî, daţi d e C a r a g e â ş i r e l u a ţ i d e el, S u ţ u . « W o b e y
mir aber der Fiirst ausdriicklich erklărte dass er jene Leute
n i c h t als d e m Bischof von Nicopolis, sondern als der k. k.
A g e n ţ i e g e h ò r i g in d i e d i e s f ă l l i g e L i s t e e i n t r a g e n lassen miisse,
weil e r s i c h s o n s t d e n N e c k e r e y e n d e s h i e s i g e n Metropoliten
und der d e m Bischof eben so abgeneigten Bojaren aussetzen
wiirde.»]
D a mich iibrigens Baron George Sakellario soeben unter-
richtet d a s s er ein Schreiben aus R o m an d e n regierenden
Fiirsten erhalten h a b e , welches die A n t w o r t auf j e n e s des ge-
dachten Fiirsten seyn dùrfte, so h a b e ich ihn ersucht diess
Schreiben erst nach erfolgter Abreise des Bischofs, die fur
k i i n f t i g e W o c h e b e s t i m m t zu s e y n s c h e i n t , a n s e i n e Adresse
abzugeben.»

LXVI.
Iaşi, 9 Octombre 1 8 2 0 .

R a p o r t al lui R a a b . « M o n s i g n o r P a r o n i b e f i n d e t s i c h n o c h
immer auf dem Dorfe S a b o a n a . . ., wo er bis itzt ruhig
belassen wurde, auch seine apostolische Visite unter der H a n d
g e m a c h t , s i c h ù b e r d i e L a g e d e r D i n g e d e r M i s s i o n in K e n n t -
niss gesetzt u n d , s o zu s a g e n , sein i h m aufgetragenes Amt
b e e n d i g t zu h a b e n s c h e i n t . E r b e g a b s i c h d o r t h i n a u s M a n g e l
einer W o h n u n g in d e r S t a d t , um alldort das Ende seiner
Anetkennung abzuwarten, in der Hoffnung dass ihm durch
seine Canale aus Constantinopel oder durch die von ihm hier
eingeschlagenen Wege ein giinstiger Ausschlag zukommen

1
V. mal s u s , pp. 3 1 9 - 2 0 , n° C .
399 R E G I S T R E D E SOCOTELI

w u r d e . [Mai a l e s c ă zicea că i-ar fi p r o m i s D o m n u l . Nu ştia

cine-s Grecii. Ortodocşii aû învins.]
Als Herr von Pini in J a s s y w a r , k a m M o n s i g n o r Paroni
a u f s e i n e E i n l a d u n g in d i e S t a d t , i n d e m er ihm von Herrn
B a r o n Strogonoff aus Constantinopel mittelst Schreibens bes-
tens empfohlen wurde und er seine Bekanntschaft machen
w o l l t e , ein U m s t a n d d e r d e m H e r r n B i s c h o f u n i s o a n g e n e h -
mer war, als er m i t H e r r n von Pini o h n e h i n seiner Angele-
genheiten wegen s i c h zu besprechen suchte. Herr von Pini
empfing Monsignor Paroni sehr gut, versprach demselben
B e y s t a n d , um, wie er s a g t e , zu b e w e i s e n dass Russland we-
g e n die A n e r k e n n u n g des Bischofs und seines auszuubenden
A m t e s n i c h t s e i n w e n d e , a u c h d a s s e r d e n H e r r n F i i r s t e n da-
hin v e r m ò g e n wolle dièse Sache, um welche es sich schon
so l a n g e handle, zu b e s c h l e u n i g e n . Niemand war damit zu-
friedener als der Bischof, meinerseits aber g l a u b t e i c h ail
diesem sehr wenig. [Domnul răspunde că afacerea-ï «sehr
heglich», c ă îî e oprit prin firman a primi p e e p i s c o p , şi
c h i a r p e v i s i t a t o r , că p a n ă a c u m a t o l e r a t d i n bunătate, dar
c ă I n t e i n u n c i u l t r e b u i e să-i c a p e t e o r d i n e p e n t r u a p u t e a ad­
m i t e p e P a r o n i în p r i m a s a û a d o u a c a l i t a t e . Episcopul cere
audienţă. I se spune] d a s s er ihm die apostolische Visite, die
zu e r t h e i l e n d e F ì r m u n g , j a s e l b s t d i e A b l e s u n g d e r P o n t i f i k a -
lien des Aufstehens wegen nicht gestatten kònne ; und, als
der Bischof beyfugte dass er als P r ă f e k t ùber die Mission
o h n e bischòflichen Karakter hierzubleiben gedenke, entlicss
ihn der F u r s t , zwar freundschaftlich, j e d o c h mit d e m B e y s a t z e
dass dies nicht a n g e h e n k ò n n e u n d d a s s es fur d i e Zukunft
w i e e h e v o r n u r b e i e i n e m P r ă f e k t zu v e r b l e i b e n habe.

[ E p i s c o p u l c e r e oficial i n t e r v e n ţ i a A g e n t u l u i p e n t r u a i s e
permite, conform firmanului s ă u , e x e r c i ţ i u l funcţiilor c e i s ' a u
î n c r e d i n ţ a t . C o n v i n s c ă n u e d e nici u n folos, o face pentru
a n u fi pîrit. D e c l a r ă Domnului] dass es mich wundere wie
man s i c h in d a s N ă h e r e , u n d n a m e n t l i c h in d a s I n n e r e unse-
rer Kirchen mengen kònne, da doch die ròmisch-katholische
K i r c h e im ottomanischen R e i c h e t o l e r i r t ist, w i e m a n f e r n e r s
dem Monsignor Paroni die A u s ù b u n g der ròmisch-katholischen
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI S97

Funktionen darin verbiethen kònne, wenn sein Vorfahrer,

M o n s i g n o r B e r a r d i , alle K i r c h e n f u n k t i o n e n verrichtet und nie
darin beanstandet wurde. [Prinţul r ă s p u n d e că s u p t Calimah
s'a d a t u n firman de oprire, dar că d e hatîrul Agentului va
c o n s u l t a clerul şi boierii.] «In B u k a r e s t » , s a g t e er, «seye der
Bischof aus ăhnlichen U r s a c h e n entfernt w o r d e n , ein Prăfekt
sey dort w i e e h e v o r c i n g e s e t z t w o r d e n , A i l e s s e y in d e r O r d -
n u n g ; w i e w o l l e m a n d a h e r h i e r d e n B i s c h o f als P r ă f e k t e n , in
s e i n e r E i g e n s c h a f t w i e e r b e k a n n t ist, g e g e n d e n S i n n d e s F e r -
m a n s a u f d r i n g e n ? M a n v e r l a n g e t » , fuhr e r fort, «die A b s t e l l u n g
dièses, und man hofft e r h ò r t zu w e r d e n , womit das ehevor
hier Bestandene in A u s u b u n g g e b r a c h t werde.» Herr Fiirst
v e r s p r a c h ù b r i g e n s die freye A u s u b u n g der katholischen Re-
l i g i o n b e s t e n s zu schiitzen.
[Dă o n o t ă ] u n d , d a i c h d e n S c h i m p f bey unserer Kirche
nicht bestehen lassen wollte, dass der Bischof als Visitator
n i c h t a u c h ein P o n t i f i k a l e absingen kònnte, s o liess ich am
Marientage, wie g e w ò h n l i c h , als Patronat der Kirchen, ein
solennes A m t abhalten, wozu aber die zwey russischen Her-
ren Consulen von Pini u n d Pisani, obschon Katholiken und
eingeladen, nicht e r s c h i e n e n . N i e m a n d h a t t e weiters eine E i n -
wendung dagegen gemacht.
[ D u p ă z v o n şi s p u s a c h i a r a Domnului, răspunsul clerului
şi D i v a n u l u i a fost n e g a t i v , «und m a n dringt auf die A b r e i s e
d e s B i s c h o f s » . A ş t e a p t ă să s e s p u i e oficial p e n t r u a c o m u n i c a
şi luï P a r o n i , tot oficial. — A l u c r a t t o t cu p e r m i s i a Inter-
n u n c i u l u î , c a r e a r ă s p u n s « d a s s e r es m i r e s g a n z i i b e r l a s s e w a s
zu t h u n s e y , i n d e m e r d o r t n i c h t a u s l a n g e n kònne». Aceasta
o ştia t o a t ă lumea.]
Die Wohnung der katholischen Residenz ist ăusserst
schlecht, durch Beysteuer der Katholiken sind die Geistlichen
mit der A u f b a u u n g eines kleinen Hauses von Backsteinen
b e s c h ă f t i g t ; a u c h d i è s e s will m a n i h n e n e i n s t e l l e n , weil man
v e r m u t h e t e s s e y zu e i n e r W o h n u n g fur d e n B i s c h o f b e s t i m m t ,
und, da der ehemalige P r ă f e k t P. Ludwig Scarpati wegen
Ubenverfung mit dem Bischof von hier auch ausgegangen
ist u n d d e r B i s c h o f g e g e n d e n F i i r s t e n s i c h g e ă u s s e r t h a t a l s
S93 R E G I S T R E DE SOCOTBLÏ

Prăfekt bleiben zu wollen, ja sein Patent hiezu aus Rom

wirklich erhalten hat, s o h a t all' d i è s e s zusammengenommen
fiir d e n B i s c h o f k e i n e n g i i n s t i g e n A u s s c h l a g hervorgebracht.»

LXVII.
Iaşi, 2 9 Mart 1 8 2 1 .

R a p o r t al a c e l u i a ş i . « E i n e n k a t h o l i s c h e n G e i s t l i c h e n b r a n n t e
m a n m i t g l i i h e n d e n E i s e n u m v o n i h m G e l d zu bekommen.»

LXVIII.
IaşT, 2 0 Maiii 1 8 2 1 .

R a p o r t al l u i C a n t e m i r . [Ieşirea e t e r i ş t i l o r d i n o r a ş . ] «Der
M e t r o p o l i t d u r c h z o g in G e s e l l s c h a f t r o r n i s c h - k a t h o l i s c h e r Mis-
1
s i o n a i r e s in J a s s y , d e s P e t e r Bamfil u n d P . F r a n c e s k o , b e g l e i t e t
von einer Menge Menschen, gleich nach dem Abzuge der
Eteristen die Gassen, ermahnte das noch ubrig gebliebene
V o l k zur R u h e , u n d b e s u c h t e a u c h mich.»

LXIX.
Viena, 1 8 Iunie 1 8 2 2 .

R a p o r t al lui F l e i s c h h a k l . « A l l g e m e i n e B e m e r k u n g e n Liber
die innere V e r w a l t u n g der Wallachei unter den letzten z w e y
H o s p o d a r e n , J a n c o C a r a d g e a u n d A l e k o S u z z o , v o m J. 1 8 1 2
bis 1821.»
Desiderate: «Die freye A u s i i b u n g unserer heiligen Religion
in d e r W a l l a c h e y , d e r S c h u t z der katholischen Seelenhirten,
ihrer Kirchen und Klòster.» Guvernul muntean a observat
totdeauna tratatele şi a recunoscut patronatul împăratului.
B i s e r i c i l e şi m ă n ă s t i r i l e a u şi p r i v i l e g i i d o m n e ş t i . S i t u a ţ i a l o r .
Franciscanii «in d e r W a l l a c h e y in g r o s s e m A n s e h e n stehen,
w e i l sie m i t der Sprache und den Gebrăuchen des Landes
wohl bekannt sind». Domnii confirmă r e g u l a t p r i v i l e g i i l e şi

1
Pamfili şi Fabri. V. p. 2 0 4 , n" CLX.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E L A ISTORIA CATOLICISMULUI 399

s î n t t o t d e a u n a g a t a să a j u t e p e c a t o l i c i , « w i e d i e d u r c h m i c h
v o m F i i r s t e n C a r a d g e a e r w i r k t e E r l a u b n i s s zur E r b a u u n g e i n e r
n e u e n k a t h o l i s c h e n K i r c h e in C s o p l u ein s p r e c h e n d e r B e w e i s
i s t » . S ' a t o l e r a t şi p r e s e n t a episcopilor de Nicopol pană la
«der letzte Herr Bischof, Monsignor Fortunato Ercolani. . .
D u r c h seine Entfernung sind diese Misshelligkeiten ganz be-
seitiget worden und, sobald R o m einen verstăndigen, mit den
gehòrigen Lokal-, Menschen- und Sprachkenntnissen ausge-
r i i s t e t e n g e m ă s s i g t e n M a n n , w i e d i e d e r m a l e n fur d i e B u l g a r e y
bestimmten Missionaire wirklich sind, z u m Bischof von Nico­
p o l i s e r n e n n e n w i r d , s o g e t r a u e ich m i c h zu v e r b i i r g e n , dass
ich selben eine freundschaftliche Aufnahme u n d r u h i g e n Auf-
enthalt in B u k a r e s t werde verschaffen kònnen. » Maî greii
sprijinul p e n t r u m i s i o n a r i i c e l u c r e a z ă in B u l g a r i a c h i a r . Afa­
cerea bisericii din Craiova, expusă în linii generale: există
« n o c h v o r d e r E p o c h e d e s B e l g r a d e r F r i e d e n s » . S ' a r fi p u t u t
face c e v a în o c u p a ţ i a a u s t r i a c ă d i n 1 7 9 0 . A s t ă r u i t el în z ă d a r
s u p t C a r a g e à şi s u p t S u ţ u , şi e g a t a a m a î stărui.

LXX.
Cernăuţi, io Iulie 1 8 2 2 .

R a p o r t al luì R a a b . I s e c e r u s e , la 1 4 I u n i e , a a r ă t a d r e p ­
t u r i l e c ă z u t e în d e s u e t u d i n e ale C u r ţ i i . D r e p t u l d e l i b e r ă c r e ­
d i n ţ ă a s i g u r a t p r i n t r a t a t e , şi c a t o l i c i l o r c a r i n u s s u d i t i . « D i e s e r
S c h u t z a b e r (wird) v o n d e r m o l d a u i s c h e n R e g i e r u n g , u n t e r d e m
V o r w a n d e , dass kein F e r m a n der Pforte fiir O s t e r r e i c h vor-
zuweisen sey, der diesen Schutz sanktionirte, beanstandet wird ;
j a F ù r s t Mihai Suzzo ging soweit, dass er d u r c h d a s Dépar­
tement der Auswărtigen Angelegenheiten fòrmlich erklăren
liess, keine Bittschrift dieser Geistlichen mit dem gewòhnlichen
V i s a d e r k. k. A g e n t e n in i h r e n A n g e l e g e n h e i t e n fiir d i e G e -
richtstellen anzunehmen, sondern dieselben in i h r e n Rechts-
h ă n d e l n fiir R a y a s , n i c h t a b e r fiir k. k. U n t e r t h a n e n a n z u s e h e n . . .
D a die Zahl der Bekenner der rômisch-katholischen Religion
in d e r M o l d a u s i c h i i b e r 4 0 / m S e e l e n b e l ă u f t , s o e r f o r d e r t d i e
Regel dièses Ritus, dass zur Aufrechthaltung der Kirchen-
400 REGISTRE DE SOCOTELI

disciplin, d a n n S p e n d u n g einiger v o r b e h a l t e n e n hl. S a k r a m e n t e ,

als j e n e s d e r Priestervveihe und Krisamsweihe, dieser Mission
w i e d e r ein Bischof, s o w i e es in f r i i h e r e n Z e i t e n ù b l i c h war,
vorgesetzt werde.»
D u p ă B e r a r d i , «der, wie b e k a n n t , aus G r a m , weil m a n ihn n i c h t
als Bischof a n e r k e n n e n wollte, s t a r b » , n u m i t B a r o n i : nerecunos­
c u t . D i n m o t i v e l e a r ă t a t e şi d i n a c e l a că o r i u n d e în T u r c i a e p i s ­
c o p i i c a t o l i c i s î n t t o l e r a ţ i ( a c u m in u r m ă s ' a c o n s t a t a t la S m i r n a ) ,
trebuie redeşteptată cererea, «mit A u s l a s s u n g d e s e h e m a l i g e n
T i t e l s Bacoviensis, der den Fanatismus des dortigen moldau-
ischen Diocesan-Bischofs nur a n f l a m m t u n d ihn zu d e s t o gròs-
s e r e m W i d e r s t a n d a n s p o r n t » . S ă s e c e a r ă şi a s i m i l a r e a c l e r u l u i
c u s u d i ţ i î . N u e l u c r u n o u şi n u s e a t a c ă d r e p t u r i l e e p i s c o p i l o r
ortodocşT.

LXXI.
Cernăuţi, 7 August 1 8 2 2 .

R a p o r t al a c e l u i a ş i . « D a s k o n i g l i c h - s i e b e n b u r g i s c h e L a n d e s -
gubernium schickt seit einigen Jahren nach Visant in die
Moldau einen evangelischen Pfarrer Namens Beniamin Béder
de Bârotos» şi-T c e r e s p r i j i n u l , ca şi a c u m , la 2 2 I u l i e . S i t u a ţ i a
r e f o r m a ţ i l o r în M o l d o v a . «Vermòge der den rómisch-katholi-
s c h e n B i s c h o f e n in d e r M o l d a u z u g e s t a n d e n e n P r i v i l e g i e n , sind
die Sachsen (so wurden sie e h e d e m genannt) dem romisch-
katholischen Bischofe ebenfalls u n t e r g e o r d n e t , dieselben w a r e n
v o n d i e s e m allein in ihren Funktionen abhăngtnd ; der ka-
tholische Bischof hatte allein h i e r i i b e r zu richten.» Béder a
recrutat adepţi şi a i n t e r v e n i t în c ă s ă t o r i t mixte. S'a plîns
1
e p i s c o p u l . S ă fie ţ i n u t B é d e r «in d i e gehòrigen Schranken ».

LXXII.
Bucureşti, iiû Februar 1 8 2 3 .

R a p o r t al lui F l e i s c h h a k l . A fost întrebat la 17 Ianuar

a s u p r a cererilor vicariuluî Iosif-Maria Molajoni către împărat

1
V. mal sus, pp. 364-5, no X L V I I .
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E L A ISTORIA CATOLICISMULUI 401

«rucksichtlich der E r r i c h t u n g einer Schule in B u k a r e s t und

e i n e r zu d i e s e m E n d z w e c k v o n a l l e r h . O r t e n zu bewilligenden
Unterstiitzung, dann der von der wallachischen Regierung
zu e r w i r k e n d e n Z u l a s s u n g eines griechisch-katholischen oder
unierten Priesters». Şcoala era de mult necesară: «die Kinder
der hier zahlreich sich befindenden deutschen, ungarischen
und siebenburgischen H a n d v v e r k e r in r o h e r U n w i s s e n h e i t auf-
wachsen.» «Die k a u m errichteten Schulen gingen wieder nach
kurzer Zeit zurùck.» Lipsia un profesor m o r a l şi cu c u n o ş ­
t i n ţ a limbilor t r e b u i t o a r e . Franciscanii au scăzut a ş a d e mult, c ă
a b i a s î n t d e a j u n s p e n t r u b i s e r i c ă . P r o f e s o r i i laici s e c r e d p r e a
p u ţ i n p i a t i t i . S e m a l a d a u g şi t u r b u r ă r i l e . M ola j o n i a făcut î n s ă
la S i b i i u cunoştinţa luî Lud. Bodor, «welcher Kaplan der
d o r t i g e n P f a r r k i r c h e u n d K a t e c h e t ist g e m a c h ţ , i n d e m e r a l l e
nòthigen Eigenschaften, und besonders auch Kenntnisse der
ungarischen, wallachischen und deutschen Sprache, vereint
findet». L-a cerut A g e n t u l episcopului. D e vine, v a avea «im
hiesigen Kloster, nebst Wohnung und Kost, einen jăhrli-
chen Gehalt von 200 Piaster . . ., welchen wohlthătige
Menschen zusammenlegen werden». Guvernul n'are nimic
de obiectat. Contrariul pentru preotul unit, c a r e p o a t e stîrni
neplăceri.

LXXIII.

Bucureşti, 1 2 April 1 8 2 3 .

R a p o r t al a c e l u i a ş i . D u p ă o r d i n u l d i n 18 F e b r u a r , a v o r b i t
cu M o l a j o n i , î n t o r s d e c î t e v a zile din B u l g a r i a . A f l ă « d a s s d e r
Pfarrer Pater A m b r o s i u s Babich bereits im H o f d e s Klosters
ein hinlănglich g e r ă u m i g e s Z i m m e r zur S c h u l e h a b e zurichten
und mit den nòthigen Bănken und T i s c h e n versehen lassen,
wovon die A u s g a b e n durch milde B e y t r ă g e b e y n a h e gedeckt
s i n d » . S e a ş t e a p t ă profesorul. I se va d a locuinţa, întreţinere
şi 200 d e l e i p e a n . C e r e d e la î m p ă r a t 150-200 fl.

6 2 1 7 4 . Voi. 1. 26
402 REGISTRE DE SOCOTELÏ

LXXIV.
Bucureşti, 3 0 August 1 8 2 3 .

R a p o r t al a c e l u i a ş i . C ă p ă t a s e d e la Domn, pentru Mola-

joni, permisia « d i e in dem Dorfe Ciopli durch den Orkan
vom Jahre 1821 verwiistete katholische K i r c h e der d o r t an-
săssigen Missionare wieder a u f z u b a u e n » ; d a r n u - s bani'. Se
d e s c h i d e s u b s c r i p ţ i e ; cel d i n t â i u , s u b s c r i e D o m n u l p e n t r u 500
d e leî, « u n d d a s V e r s p r e c h e n h i n z u f i i g t e , s o b a l d d i e d e r m a l i g e
b e s c h r ă n k t e L a g e d e r hiesigen F i n a n z e n sich b e s s e r n wiirde,
noch mehr n a c h z u t r a g e n ». Şi Gavanos-Oglu subscrie 500,
« u n d d i e s e S u m m e a l l s o g l e i c h d e m H e r r n G e n e r a l - V i c a r iiber-
gab. Ein Beweis wie vorurtheilsfrey und wohlthătig dieser
vortreffliche Mann sey und ein Z u g der wirklich verdiente
offentlich b e k a n n t g e m a c h t zu w e r d e n . A u s s e r d i e s e m w u r d e n
noch mehrere Beytrăge, theils hier, theils anderwărts ge-
sammelt, und die g e d a c h t e Kirche, s a m m t der Residenz der
ròmischen Missionare, sind ihrer V o l l e n d u n g nahe.»

LXXV.
m
Bucureşti, l Iunie 1 8 2 4 .

R a p o r t al a c e l u i a ş i . Instituţia de învăţămînt a fost d e s ­

c h i s ă s o l e m n la 2 I M a r t (sic), cu u n Te Deum, «wobey das
Hochlied «Gott erhalte Franz den Kaiser» mit sichtbarer
Riihrung von der segnenden Menge gesungen wurde. . .
U n a b s e h b a r sind die wohlthătigen Folgen dieser im ganzen
Furstenthume jetzt w i r k l i c h einzig und alleili bestehenden
offentlichen Lehranstalt.» Pană acum aproape optzeci de
şcolari. «Selbst mehrere der hiesigen Bojaren haben mich
e r s u c h t i h r e n S ò h n e n d e n Z u t r i t t in d i e s e S c h u l e zu g e s t a t t e n ,
da durch die hier vor d r e y J a h r e n ausgebrochene Revolu­
t i o n alle òffentliche L e h r a n s t a l t e n aufgelôset u n d bisher nicht
eine eìnzige derselben hergestellt, und die so ansehnlichen
h i e z u b e s t i m m t e n F o n d s zu andern Zwecken verwendet wer­
den.» Dar n'a primit eterodocşî. Bodor e «ein im Lehrfach
ăusserst erfahrener, hòchst emsiger Mann» : predă nemţeşte,
l a t i n e ş t e , u n g u r e ş t e , r o m â n e ş t e şi «ilirica» ; e un om de o
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI* 403

severă moralitate. Sala a fost pregătită şi p e n t r u mai mulţi

şcolari. A c e r u t , d u p ă instrucţiî, d e la m ă n ă s t i r i l e din Rîm­
n i c şi C î m p u l u n g , u n s u b s i d i u d e 1 5 0 d e l e î p e fie-ce s e m e s ­
1
tru, împăratul dase 200 .

LXXVI.

Bucureşti, 1 8 Septembre 1 8 2 4 .

Raport al a c e l u i a ş i . I s e s c r i s e s e l a 3 d e s p r e c e r e r e a nun­
c i u l u î în p r i v i n ţ a trimeteriî unui preot u n i t în Ţara-Româ-
nească. Nu poate admite că ar fi în ţară o populaţie d e
20.000 d e emigrati uniţi, din Ardeal. Dintre emigraţii pe
t i m p u l f o a m e t e i , c e i m a i m u l ţ i s ' a û î n t o r s în 1 8 2 1 . A g e n ţ i a
a a d u s î n t o a r c e r e a a l t o r a , r e t r â g î n d u - l i p r o t e c ţ i a şi e x p u i n d u - î
ast-fel l a p l a t a b i r u r i l o r . C e î m a i m u l ţ î din ceî rămaşî sînt
greco-orientali s a u t r e c u ţ i la Biserica R ă s ă r i t u l u i în ceia ce
p r i v e ş t e p r a c t i c i l e r e l i g i o a s e . F o l o s n ' a r fi, p e n t r u că activi­
t a t e a s ' a r o p r i la l o c u r i l e p r i v i l e g i a t e p e n t r u c a t o l i c i . Protecţia
e asigurată prin tractate negustorilor şi păstorilor, nu emi-

1
Iată şi programa Duminicii şi sărbătorilor, anexată: (An Soiin- und
Feyertag Vormittag geht der Katechet in die Schule und erklărt den Schulern
das auf den Tag bestimmte Evangelium, dann gehet man unter der Aufsicht
des Lehrers in die Kirche, um die Predigt anzuhoren und dem heiligen Mess-
opfer beizuwohnen. Auf diese Art nimmt die vormittăgige Andacht ihr Ende.
Nachmittags wird alien Schulkindern in der Kirche, so wie alien ubrigen
Christen, durch den Katechet die christkatholische Lehre feierlich erklărt, bis
die Vesper gehalten wird.
Das Ûbrige wird ailes nach weiteren weisen Anordnungen der Vorgesetzten
geschehen.
Bukurest, am 2 4 * ™ Mărz 1 8 2 4 . »
în programa de studii se prevede: Luni: Gramatica. Slovenire şi cetire.
După amiazi : clasa superioară: caligrafie. «Die Untere ubt sich im Lesen
und Buchstabieren.> Catechism şi istorie biblică. — Marţî : Aritmetica. Morala.
După amiazi: clasa inferioară: caligrafie. A doua «wird aus der Sprachlehre
befragt>. Caligrafie. — Miercuri: Slovenire şi cetire. Aritmetica. După amiazi:
caligrafie. Catechism şi istorie biblică. — Vineri : Gramatica. Slovenire şi cetire.
După amiazi: clasa superioară: caligrafie. Cealaltă «iibt sich im Buchstabieren
und Lesen». Scriere după dictare. — Sîmbătă : aritmetica. Morala. După
amiazi : istoria biblică şi catechismul.
404 R E G I S T R E DE SOCOTELI

g r a n ţ i l o r stabiliţi, cari sînt, ceï m a î mulţi, desertorï. Ce se

p o a t e cu folos o r î - u n d e , e i m p o s i b i l a i c i , «wo die Vorsteher
d e r K i r c h e r o h e TJnvvissenheit m i t d e m e m p ò r e n d s t e n Fana-
t i s m u s v e r b i n d e n » . D a c ă t r e b u i e t r i m e s p r e o t u l , s t e i e in l i n i ş t e
la B u c u r e ş t i s a u , m a l b i n e , la C i o p l e a , şi oficieze n u m a i a c o l o .
Molajoni judecă probabil tot aşa.

LXXVII.
Bucureşti, 4 Octombre 1 8 2 4 .

R a p o r t al a c e l u i a ş i . L a 3 0 S e p t e m b r e , s'a ţinut examen

la şcoala catolică. Se convinge de progrese. Sînt pană l a
şeptezecî d e şcolari. D u p ă e x a m e n , Agentul împarte premii,
« w e l c h e in G e b e t - und sonstigen dem Alter angemessenen
niitzlichen L e h r b i i c h e r bestanden haben». A p o i «Gott erhalte
Franz den Kaiser». N o u ă laude pentru Bodor. Numai prin
1
intervenţii din V i e n a i se dase permisia de a profesa .

LXXVI1I.
Iaşi, 2 7 Decembre 1 8 2 4 .

R a p o r t al l u i L i p p a . M e n ţ i o n e a z ă raportul din 20 Ianuar

1823 despre o cerere a misionarilor ruinaţi de revoluţie.
P r e o ţ i i a u s c ă z u t d e a t u n c i . A c u m s î n t « a n d i e 50/m S e e l e n »
catolici. Cînd erau abia p e j u m ă t a t e , aveau zece p r e u ţ î : ş e p t e
I t a l i e n i şi t r e i U n g u r i . Au murit unul din fie-care categorie.
Greutatea provenită din depărtări. De Iaşi, se leagă sate
cale de patru-cincî ceasuri. L a Curte, un m o r t catolic a stat
p a t r u zile n e î n g r o p a t . «Der hiesige Bischof Paroni, welcher,
ungeachtet seiner Wiirde und besonders seines hohen Grei-
senalters, zur Aushùlfe die Seelsorge eines Pfarrbezirks auf
d e m L a n d e auf sich g e n o m m e n » , a scris a d e s e o r i Propagan­
d e i ; s e r ă s p u n d e c ă şi la R o m a e l i p s ă d e m i s i o n a r i . S e cer,
prin A g e n t , preoţi din A r d e a l . S e oferă Barnabas Varhélyi,

1
La 2 0 Decembre, Fleischhakl dâ explicaţii asupra planului de a se
face, cu prilejul ciumiî, un lazaret special pentru catolici. Din parte-î, el a
dat 6 0 0 de leî lui Molajoni, dar nime n'a mai sprijinit lucrul băneşte, boala
s'a dovedit uşoară, iar catolicii au fost bine trataţi şi aiurea.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 405

p r e d i c a t o r la V a ş a r h e i u , F r a n c . K ò r ò s s y , p r o f e s o r la g i m n a s i u l
din e ^ a n t a » , V a l e n t i n M a j e r , a d m i n i s t r a t o r la «Eled».

LXXIX.
Bucureşti, 2 1 Mart 1 8 2 5 .

R a p o r t al l u î F l e i s c h h a k l . O d e l e g a ţ i e a c o m u n i t ă ţ i î cato­
lice i-a p r e s i n t a t copia uneî petiţii către Papă, cerînd sprijin
la Viena. «Es handelt sich um die Wiederbesetzung des
seit einigen Jahren v a k a n t e n B i s t h u m e s v o n Nicopolis, wel-
c h e s bis nunzu durch den unlăngst nach Rom zuriickberu-
fenen General-Vicar P a d r e Giuseppe Molajoni verwaltet wor­
d e n ist ; d e r n i c h t n u r v o n s ă m m t l i c h e n K a t h o l i k e n g e l i e b t u n d
verehrt, sondern auch von alien Bewohnern der Wallachey,
vorziiglich der Hauptstadt, und insbesondere von dem re­
gierenden Fursten und alien Autorităten des L a n d e s hoch-
geachtet und ausgezeichnet worden ist.
D e r allgemeine W u n s c h ăusserte sich auf das Lauteste,
dass P a d r e Giuseppe Molajoni zum Bischofe von Nicopolis
und Administrator der W a l l a c h e y gnădiglich ernannt werde . . .
E r h a t s c h o n als G e n e r a l - V i c a r m e h r als je einer der vori-
g e n Bischòfe geleistet und das unmòglich scheinende mòglich
g e m a c h t , die Einigkeit zwischen den Katholiken und dem
wallachischen Clerus aufrecht erhalten und d a d u r c h so viele
V o r t h e i l e z u m B e s t e n d e r e r s t e r e n zu e r r i n g e n g e w u s s t . »
N u m i r e a u n u î n e d e p r i n s cu s i t u a ţ i a a r a d u c e şi « d i e g ă n z -
l i c h e A u f i ô s u n g d e r b u l g a r i s c h e n M i s s i o n » ; îşî d e c l i n ă răspun­
derea pentru acea numire. «Der gegenwărtige neue General-
Vicar P a d r e Steffano M o n e t t i k a n n es am Besten bezeugen,
d a s s er, u n g e a c h t e t seines sanften K a r a k t e r s u n d des besten
W i i l e n s v o n d e m e r b e s e e l t ist, d i e i h m aufstossenden Hin-
d e r n i s s e in d i e s e m i h m g a n z u n b e k a n n t e n L a n d e n i c h t w i i r d e
d b e r w i n d e n k ò n n e n , w e n n ich i h m nicht auf d a s T h ă t i g s t e mit
R a t h u n d T h a t a n d i e F f a n d g i e n g e ; w a s i c h j e d o c h in g e i s t ­
lichen A n g e l e g e n h e i t e n u n d in j e n e n d i e a u f B u l g a r i e n B e z u g
h a b e n , w o e r s e l b s t w i r k e n m u s s , zu t h u n a u s s e r S t a n d e b i n . »
406 R E G I S T R E DE SOCOTELI

LXXX.
Roma, 8 Octombre 1 8 2 5 .

Serenissimo principi Valachiae G r e g o r i o G h i k a L e o P a p a X I I .

Serenissime princeps, salutem. Iucundissimum ad nos attu-
lit n u n c i u m v e n e r a b i l i s f r a t e r I o s e p h u s , e p i s c o p u s nicopolita-
nus et apostolicus Valachiae administrator, qui sibi. Romani
r e p e t e n t i , a ^ e , S e r e n i s s i m e p r i n c e p s , c o m m i s s u m fuisse r e t u l i t u t
nos t u o n o m i n e salutaret et benevolos o b s e r v a n t e s q u e animi
erga nos tui sensus e x p r o m e r e t . Multam ex hoc humanissimo
officio nos capimus voluptatem, i n d e mirifice auctam quod
a b e o d e m v e n e r a b i l i f r a t r e n o b i s significari v o l u e r i s t e c a t h o -
licis in i s t o principatu degentibus constanti esse patrocinio
adfuturum. De p r o n a h a c in c a t h o l i c o s v o l u n t a t e p r a e c i p u a s
tibi, serenissime princeps, agimus gratias, optemusque occa-
s i o n e s n o b i s offerri, q u i b u s v i c e m t i b i a l i q u a m r e p e n d e r e , n o n
t a m verbis, q u a m re possimus. U t autem muneri nostro sa-
tisfaciamus, etiam a t q u e etiam a te petimus ut quod sapien-
ter agis enixius adhuc agere pergas, catholicos videlicet tibi
subditos omni qua polies auctoritate tuearis et episcopum
nicopolitanum istuc revertentem, egregium u s q u e q u a q u e vi-
r u m , tibi c o m m e n d a t i s s i m u m habeas. Nos Deum assidue pre-
c a b i m u r u t t u i s in c a t h o l i c o s m e r i t i s c o n g r u a m m e r c e d e m re-
pendat, secundis te eventibus ornet perfectaque cantate no-
biscum coniungat.
Datum R o m a e , d i e 8 ™ 8b"s 1 8 2 5 , pontificatus nostri a n n o
tertio.

LXXXI.

1
Bucureşti , 3 1 Decembre 1 8 2 5 .

R a p o r t al luì F l e i s c h h a k l . «Der neue Bischof von Nicopolis

und Administratorder Wallachey,Monsignore GiuseppeMolajoni,
i s t a m 2ten d i è s e s h i e r a n g e k o m m e n und unter allgemeinem
J u b e l der katholischen G e m e i n d e feyerlich e m p f a n g e n w o r d e n .
Dieser wiirdige Prălat stieg im hiesigen Franziskaner-Kloster
a b , verfiigte sich in d i e Kirche und ertheilte der dort ver-
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 407

s a m m e l t e n zahlreichen M e n g e den heiligen S e g e n . . . Ich h a b e

nicht ermangelt den H e r r n Bischof Seiner Durchlaucht dem
regierenden Fursten vorzustellen, a n w e l c h e n er ein e i g e n e s
Schreiben Seiner Heiligkeit P a b s t L e o d e s X I I . zu i i b e r r e i c h e n
beauftragt war.» Crede că Grigore Dimitrie Ghica e pri­
mul D o m n ce a p r i m i t o scrisoare a ş a d e m ă g u l i t o a r e . «Der
r e g i e r e n d e F i i r s t , d e r d e n H e r r n B i s c h o f s c h o n friiher kannte
u n d h o c h s c h ă t z t e , e m p f i n g i h n auf d a s F r e u n d s c h a f t l i c h s t e und
versprach ihm keine Gelegenheit zu v e r s ă u m e n , w o e r ihm
wird nùtzlich s e y n kònnen. E i n e eben so geneigte A u f n a h m e
fanden wir bey dem Metropoliten der Wallachey, dem wir
gleichfalls einen Besuch abstatteten.»

LXXXII.
Bucureşti, 2 8 Ianuar 1 8 2 6 .

Raport al aceluiaşi. Aminteşte de răspunsul ce a dat

în 1 8 2 4 în p r i v i n ţ a p r e o t u l u i u n i t . A r fi m a î g r e u s ă s e c a p e t e
permisia Domnului pentru acesta decît pentru clădirea unei
bisericî d e p i a t r ă la C i o p l e şi t o l e r a r e a în Bucureşti a epis­
copului ; ar p r o t e s t a clerul pâmîntean. D a r Molajoni a r e în
suita sa «einen griechisch-unirten Priester Namens Basilius
Beniaminus T o d o r , welcher zur V e r m e i d u n g j e d e s Aufsehens
den Titel eines bischôflichen Sekretairs fuhrt». E trimes la
C i o p l e p e n t r u a s e r v i şi a s c r i e în l i s t ă p e u n i ţ î . Preotul din
D u d e ş t î îî c e r e a u t o r i s a r e a M i t r o p o l i t u l u i ; T o d o r n ' o a r e , şi i
s e face a m e n i n ţ a r e a c ă , p e r s i s t î n d , se v o r d ă r î m a casele uni­
ţilor. L u î M o l a j o n i , c a r e s e p l î n g e a , i-a r e c o m a n d a t Agentul
să c h e m e pe Todor la Bucureşti ; c e i a ce s e şi face. Cere
ordine.

LXXXIII.
Iaşt, 2 3 Octombre 1 8 2 6 .

R a p o r t al luì L i p p a . C o m u n i c ă d o u ă acte ce i s'au trans­

mis, pentru,. V i e n a , d e Ministeriul Afacerilor S t r ă i n e din M o l ­
d o v a . Ele[ c u p r i n d consideraţii «gegen die Anherkunft eines
n e u e n catholischen Bischofs a n die S t e l l e des j i i n g s t verstor-
408 REGISTRE DE SOCOTELI

benen M o n s i g n o r e Z a b b e r o n i » . Nefiind nicï un m o t i v , b ă n u e ş t e

«ein geheimer Umtrieb». « S i e b e n volle J a h r e hatte der im
Frùhling dièses Jahres nach R o m zuriickgekehrte Monsignor
F i l i p p o P a r o n i als c a t h o l i s c h e r vescovo visitatore in d e r M o l d a u
residirt, o h n e bei der A u s u b u n g seines geistlichen O b e r h i r t e n -
Amtes und dessen Berufspflichten Einspriiche und Hinder-
n i s s e . . . zu begegnen ; i m G e g e n t h e i l , ist g e d a c h t e r Pralat,
der sich durch sein kluges und anspruchsloses Benehmen
selbst die Achtung der sonstigen Widersacher und Eiferer
g e g e n die E x i s t e n z eines catholischen B i s c h o f s zu gewinnen
gevvusst hat, von d e m d a m a l i g e n H o s p o d a r e n bei j e d e r Gele-
genheit mit A u s z e i c h n u n g und Wohlwollen und als Bischof,
unter der moldauischen Benennung Wladika, behandelt und
von selbem, so wie allgemein, faktisch anerkannt gewesen.
A l s die E r n e n n u n g des v e r s t o r b e n e n Bischofs Monsignor Z a b -
beroni zum Nachfolger des g e d a c h t e n Bischofs dem Fiirsten
Sturdza bekannt gegeben ward, ăusserte selber reges Bedauern
ù b e r die A b b e r u f u n g des Monsignore Paroni.» Dar dă scri­
sori către ispravnici pentru visitaţie. Primit bine Zabberoni
de Domn. Administrează în p a c e t r e i luni, «indem er sich
ganz das kluge, anspruchslose Benehmen und d i e stille Z u -
riickgezogenheit seines V o r f a h r e n zum Beyspiel u n d zur Nach-
a h m u n g g e n o m m e n h a t t e » . Iarâşî nicî-o obiecţie pentru suc-
c e s i e , «seit d e m , 3 0 ^ 1 J u l y , erfolgten Absterben des Monsi­
g n o r Z a b b e r o n i ' » . D u p ă c o m u n i c a ţ i i a l e I n t e r n u n c i u l u î , p a r e că
s ' a s c r i s şi la P o a r t ă . Află c ă a s t ă r u i t p e l i n g ă D o m n Mitro­
p o l i t u l , «ein ăusserst fanatischer Eiferer g e g e n alle fremden
Glaubensbekenntnisse», măcar pentru a nu se prescrie pro­
t e s t u l ţeriî c o n t r a episcopatului latin. D a r şi el t r e b u i e s ă fi fost
aţiţat. «Zugleich mit Monsignor Zabberoni k a m im letztverflos-
s e n e n F r i i h j a h r ein s i c h e r e r P a t e r Luigi L a n d i als commissario
u n d superiore d e r in d e r M o l d a u b e f i n d l i c h e n Missionaire des
2
Minoriten-Ordens hieher. Selber war vor ungefăhr iojahren

1
V. mal sus, p. 20S, n° CLXV11.
2
Până în 1 8 1 2 . V. maî sus, p. 1 6 1 , n° C X X ; pp. 163-4, N
' E
CXXII-III.

Pentru soarta ulterioară a luî Landi, p. 2 0 g , n" C L X X .

 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 409

als Prăfect dem hiesigen catholischen Klostervorgestanden,

ward aber wegen der R ă n k e und geheimen Umtrieben, deren
e r sich zur H i n t e r t r e i b u n g der Anerkennung des damaligen
catholischen Bischofs Monsignor Berardi und fiir s e i n e un-
zeitigen Bestrebungen um die hiesige Bischofsstelle bedient
h a t t e , auf A n o r d n u n g der Heiligen Congrégation nach Cons-
tantinople und spăterhin a u c h von d o r t nach R o m einberu-
fen.» Probabil el vrea şi acum episcopatul şi l a c e intrigî.
D a r mai probabil că aduc resistenţa «die vorlauten und un-
klugen Ausserungen, welche Pater Landi, seine Ernennung
z u m Bischofe bei sich als wahrscheinlich, w o n i c h t als g e -
wiss v o r a u s s e t z e n d , sich w e g e n der n u n zu b e w i r k e n d e n f ò r m -
lichen Revindizirung des ehemaligen catholischen Bischofes
zu B a k o w , h i e u n d d a e n t s c h l u p f e n liess». După învăţămin­
t e l e t r e c u t u l u i , n ' a î n t r a t în d i s c u ţ i e d e t e o r i e : află că Dom­
n u l n u s e v a o p u n e d e f a p t , d a c ă , m a ï a l e s , p r e c u m s'a f ă c u t
la r e t r a g e r e a luî P a r o n i , după sfatul Agenţieî, s e va numi
i m e d i a t u n s u c c e s o r . Cît d e s p r e firmanul precis pentru epis­
1
copat, e afacerea superiorilor .

LXXXIV.
Iaşî, 5 Ianuar 1 8 2 7 .

R a p o r t al a c e l u i a ş î , p e n t r u şcoala cerută de «der hiesige

catholische Vice-Visitatore und Kloster-Prăfect». După expli­
c ă r i l e a c e s t u i a , e la mănăstire «ein s e h r gerăumiges Locale
fiir die a n g e t r a g e n e Schule» şi s î n t şi m i j l o a c e , din darurî,
între altele 2 5 — 3 0 d e g a l b e n î pentru p r o f e s o r . D a r în p r i m i i
d o î - t r e i a n i , a r t r e b u i u n s u b s i d i u ca a c e l d e la B u c u r e ş t î .

LXXXV.

Iaşî, 19 Februar 1 8 2 7 .

R a p o r t al a c e l u i a ş î . A p r i m i t o r d i n s ă c e r c e t e z e învinuirile
aduse de Emeric D e n e s c o n t r a v i c e - p r e f e c t u l u ï : refus d e a-I

1 1
V. maï sus, p. 2 0 8 , n° C L X V I I I . Cum se vede uşor, n următor e din
1 8 4 Ó , nu 1 8 2 6 , şi cardinalul se numia Franzoni.
410 R E G I S T R E D E SOCOTELI

primi ca misionar, d e a-1 d e s p ă g u b i . Obiectează Agentul eă

sint preoţi unguri d e cite 1 5 — 2 0 d e a n i în ţ a r ă . D e n e s a fost
1
a d e s e a pîrit p e n t r u n e a s c u l t a r e . F u s e s e şi p r o f e s o r cîndva ,

LXXXVI.

Bucureşti, 3 Maiîi 1 8 2 7 .

R a p o r t al l u i F l e i s c h h a k l . E p i s c o p u l t r i m e t e prin el nun­
ciuluî d e la V i e n a raportul asupra visitaţieî în ţ a r ă . Face
observaţii : A r e drept a s e plînge Molajoni d e reaua adminis­
2
t r a ţ i e la C î m p u l u n g şi R î m n i c . A c o n s t a t a t şi A g e n t u l «dass
d i e K i r c h e in K i m p o l u n g , z u m ô f f e n t l i c h e n S k a n d a l , n i c h t n u r
baufăllig, s o n d e r n g a n z unrein, auch nicht mit den nôthigen
O r n a t e n v e r s e h e n i s t , d a s s fur d e n U n t e r r i c h t d e r k a t h o l i s c h e n
K i n d e r g a r nichts geschieht und der dort als Vorsteher be-
findliche Quardian sich mehr m i t weltlichen als geistlichen
D i n g e n b e s c h ă f t i g e » ; i s e s p u n e c ă a ş a - I şi Ia R î m n i c . Seva
a j u n g e , cu lipsa de elemente bune în A r d e a l , la î n l o c u i r e a
Franciscanilor u n g u r i cu alţi călugări, « d a m i t doch wenigstens d e r
heilige Gottesdienst mit A n s t a n d versehen w e r d e » . N u crede
în p u t i n ţ a r e f a c e r i i b i s e r i c i i d i n C r a i o v a : r a p o r t u l l u i b e i z a d e a
Al. G h i c a , fost C a i m a c a m , e, d i n c o n t r a d e f a v o r a b i l , şi s ' a r
o p u n e Mitropolitul, c a r e e «im h ò c h s t e n G r a d fanatisch u n d
g e h ă s s i g » . A c e a s t a s'a văzut cînd, d e curînd, «er die Bojaren
zur Abfassung e i n e s V e r t r a g e s (anafora) an den regierenden

1
Cf. mal sus, p. 2 0 9 , n° CLXX.—Se dă mal departe şi o «nota specifica
de tutti i debiti, fruttiferi e non fruttiferi, delia residenza cattolica in Jassy>.
Primele fac 1 . 5 2 0 4# ; celelalte, 1 . 0 2 9 . Altele, tn lei (2972 = 1 # ) : fructifere
26.920; nefructifere, 2 . 0 6 8 ( 4 Maia). Se mal dă şi o «nota specifica dei cre­
ditori che hanno per mezzo del Agenzia C. R. Austriaca richiesto dalla resi­
denza cattolica in Jassy la sorte e li frutti» ; în ea se vorbeşte de «il disgra­
ziato stato paralitico» al lui Broccani. în fine, o a treia poartă titlul; «Specifica
de' creditori che per mezzo dell' Agenzia I. R. Austriaca hanno richiesto dalla
residenza cattolica in Jassy il pagamento della sorte e de' frutti de' loro crediti
e che vengono pagali dalla S. Congregazione di Propaganda». Listele fusese
trimese la Viena de unde i se făcu=e observaţii pentru că ajutase transmiterea
la Roma a memoriului prin care Misiunea cerea a i se plăti datoriile.
- V. pp. 3 2 0 - 1 , n° CII ; p. 3 2 3 .
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 411

F ù r s t e n verleitet h a t , in w e l c h e m sie d i e G e f a h r e n , die der

wallachischen Kirche drohen, wenn der katholische Bischof
v o n Nicopolis ferners seine R e s i d e n z in B u k a r e s t o d e r T s ò p l i
h a b e n solite, umstăndlich darstellen und darauf a n t r a g e n , die-
s e n P r ă l a t e n n a c h s e i n e r D i ò c e s zu v e r w e i s e n ; ein A k t e n s t u c k
welches der regierende F û r s t zwar weislich unterdruckt und
mir d a v o n nur vertraulich, zur W a r n u n g unseres Bischofs, d e n
Inhalt mitgetheilt hat». R e v e n d i c a r e a locului i s e p a r e foarte
g r e a , ori ce ar c r e d e Molajoni.

LXXXVII.
Iaşi, 2 9 Iunie 1 8 2 7 .

R a p o r t al l u i L i e h m a n n . « A l s ich g e s c h ă f t e h a l b e r vor we-

nigen T a g e n bey dem regierenden Fùrsten war, leitete der-
selbe d a s G e s p r ă c h auf M o n s i g n o r Molajoni, erkundigte sich
w i e l a n g e d e r s e l b e b e r e i t s in d e r W a l l a c h e y s e y , e t c . e t c . u n d
fragte hierauf geradezu, ob denn schon w i r k l i c h ein k a t h o -
lischer Bischof fur d i e Moldau ernannt sey o d e r nicht. Ich
antwortete ihm, d a s s ich z w a r dièses n o c h nicht wisse, dass
jedoch, wenn es nicht schon geschehen, diese Ernennung
hoffentlich in K u r z e m erfolgen durfte. Der Hospodar unter-
brach hierauf plôtzlich dièses G e s p r ă c h durch a n d e r e Gegen-
stănde.» D a r din v o r b e a r u n c a t e se v e d e că are c e v a degînd.
M u l ţ ă m i n d u - î p e n t r u a l t e l e , D o m n u l îl î n t r e a b ă dacă socoate
c ă A u s t r i a a r d a p e Sf. I o a n d e l à S u c e a v a , c e i a c e s ' a r p r i v i
d e toţi ca «das gròsste Merkmal von Huld». N u răspunde
decît că Austria se interesează mult de binele Moldovei. D e c i ,
b u n a p r i m i r e a lui M o l a j o n i şi î n t r e b a r e a aii a c e s t m o t i v . S ' a r
p u t e a ţ i n e a cu v o r b a . I n s p i r a t o r u l şi a i c î t r e b u e s ă fie «fana­
ticul» Mitropolit.

LXXXVIII.
Iaşi, 6 August 1 8 2 7 .
1
R a p o r t al a c e l u i a ş i . F o c u l d i n u r m ă . C a t o l i c i i a u pagube

1
V. Hurmuzaki, X, p. 4 2 5 , n° DXir.
412 REGISTRE DE SOCOTELI

d e 9 780 d e g a l b e n i . «Der Pràfekt der hiesigen katholischen

Mission, P a d r e G i u s e p p e M. Gualtieri, h a t es als nothwendig
erachtet, den beklagenswerthen und hùlflosen Zustand, in
w e l c h e m die Mission durch dièses traurige Ereigniss versetzt
w o r d e n ist, S e i n e r p à b s t l i c h e n H e i l i g k e i t p e r s ô n l i c h v o r s t e l l e n
zu m i i s s e n , u n d h a t zu d i e s e m Z w e c k e bereits gestern seine
1
Reise ùber Wien nach R o m angetretten .»

LXXXIX.
Iaşî, 2 3 Gvtombre 1 8 2 7 .

Liehmann către Fleischhakl. A început, după ordine, a

p l ă t i c e i 1 . 7 8 7 4£ d e datorie ai Misiunii. Din causa focului,
o b ţ i n e scăderi. V a lua ca zălog d o c u m e n t e l e Horleştilor.
P e n t r u a î m p i e d e c a facerea d e n o u ă datorii, c u m cere nun-
ciul, a r t r e b u i s ă fie e p i t r o p al b i s e r i c i î . — Se anexează şi
3
socoteli .

XC.
Bucureşti, 2 4 Decembre 1 8 2 7 .

R a p o r t al l u ï F l e i s c h h a k l . Ceruse provincia franciscană a

n u m a î p l ă t i a n u a l c î t e 3 0 2 d e leî din veniturile Rîmniculuï
şi C î m p u l u n g u l u î p e n t r u î n t r e ţ i n e r e a şcoliî d i n B u c u r e ş t i . Ob­
s e r v ă că s u m a nu s'a plătit încă din al doilea semestru al
anuIuT 1 8 2 6 . A p o î în u l t i m u l r ă z b o i u c e l e d o u ă m ă n ă s t i r i n ' a û
suferit nimic, iar pagubele din 1788 n ' a t i fost reparate de
atuncï, «indem zu R i m n i k der Gottesdienst nicht in einer
K i r c h e , s o n d e r n in e i n e r S a k r i s t e y g e h a l t e n w i r d » . N'ait da-
torii, s a u le aii p u ţ i n e . S e e n u m e r a p o s e s i i l e Cîmpulunguluî:
« a u s s e r d e m K l o s t e r - G e b ă u d e , zu w e l c h e m 6 bis 7 Gewòlber,
ein H a n u n d W i r t h s h a u s g e h ô r e n , d i e in Z i n s g e g e b e n w e r d e n ,
drei Mahl- und zwei Săge-Muhlen ; eine W i e s e , die 30 bis

1
V. mat sus, p. 20S, n° CLXVIJT.
3
în care: «al protomedico del principe di Moldavia dottore Noja». «allo
speziale Giovanni Lochmann», «al suddito francese Filippo Pistor».
 DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 413

4 0 S c h o b e r H e u liefert ; e i n e n P f l a u m g a r t e n , aus welchem 50

Eimer erzeugt werden ; einen W e i n g a r t e n bei Kirtschenow,
wo jăhrlich gegen 18 Făsser Wein zu 120 E i m e r gemacht
w e r d e n ; e i n D o r f v o n w e l c h e m es d e n Z e h e n d b e z i e h t ; e i n e n
Berg, der den Schafhirten verpachtet wird ; einige kleine
Zinshăuser, eine F a b r i k , w o g r o b e B a u e r n m ă n t e l , Zekkis ge-
nannt, verfertigt w e r d e n ; 16 Stiick Z u g o c h s e n , zwei Pferde
und m e h r e r e steuerfreie Dienstleute ; endlich einen schônen
Hausgarten, der das Kloster reichlich mit G e m u s e versieht,
so dass ausser dem Rindfleisch und e t w a Fischen nichts auf
d e m Markte gekauft w e r d e n darf. In d i e s e m K l o s t e r befindet
sich ausser d e m G u a r d i a n n u r noch 1 Priester und 1 Laien-
bruder.
D a s R i m n i k e r K l o s t e r b e s i t z t a u s s e r 2 0 zu s e l b e n gehôrigen
z i n s t r a g e n d e n G e w ô l b e r n , zwei g r o s s e W e i n g a r t e n , v o n denen
d e r e i n e b e i R i m n i k , d e r a n d e r e in d e n b e r u h m t e s t e n Wein­
garten bei Dragaschan g e l e g e n ist, w o i m D u r c h s c h n i t t jăhr­
lich b e i 2 5 F ă s s e r W e i n zu 1 2 0 w a l l a c h i s c h e n E i m e r g e m a c h t
w e r d e n ; e i n e n Z w e t s c h k e n g a r t e n , d e r b e i 80 u n d m e h r E i m e r
B r a n d t w e i n ; W i e s e n , die g e g e n 20 S c h o b e r H e u , und Felder,
d i e i i b e r 50 M e t z e n K u k u r u t z e i n t r a g e n ; ein W i r t h s h a u s , in
welchem der Klosterwein ausgeschenkt wird, 8 Stùck Zugvieh
mit 2 W ă g e n ; einige steuerfreie Dienstleute, eine F l e i s c h b a n k
auf d e m G r u n d d e s K l o s t e r s , aus welcher selbem das Rind­
fleisch g e l i e f e r t w i r d ; — d a e n d l i c h aile S o n n t a g M a r k t auf d e m
zum Kloster gehôrigen Grund gehalten wird, so erhălt selbe
von jedem Verkăufer eine kleine Abgabe an Naturalien.
A u c h in d i e s e m K l o s t e r b e f i n d e t s i c h a u s s e r d e m P a t e r Q u a r -
d i a n n u r ein P r i e s t e r u n d e i n L a i e n b r u d e r . »

XCI.
laşî, 2 3 Ianuar 1 8 2 8 .

Raport al lui L i e h m a n n c ă t r e F l e i s c h h a k l . Despre plata

datoriilor bisericii. A luat ca ipotecă, pentru Propagandă,
documentele Horleştilor.
414 R E G I S T R E DE SOCOTELI

XCII.
Sibiiu, I I April 1 8 2 9 .

R a p o r t al l u ï F l e i s c h h a k l . Răspunde la î n t r e b a r e a asupra
felului c u m s ' a r p u t e a c ă p ă t a t o l e r a r e a r i t u l u i u n i t şi c l ă d i r e a
u n e i b i s e r i c i . C i t v o r fi s u p t T u r c i , M u n t e n i i n u v o r fi t o l e ­
ranţi. Uniţii sînt maî m u l t urîţî decît credincioşii orî-cărel
religii. U n D o m n , care ar p e r m i t e biserica cerută, s'ar s u p u n e
răscoalei saû afuriseniei. «Obschon der hochwiirdigste foga-
1
rascher griechisch-unirte H e r r Bischof in s e i n e r Vorstellung
a n d a s s i e b e n b u r g e r G u b e r n i u m d e r M e i n u n g zu s e y n s c h e i n t ,
der russische Kaiser, welcher keinen seiner U n t e r t h a n e n in
Ausùbung ihrer Religion in d e n e i g e n e n S t a a t e n gehindert
w i s s e n will, w e r d e e i n e m ă h n l i c h e n Z u g e s t ă n d n i s s zu G u n s t e n
d e r griechisch-unirten Glăubigen in der Wallachey n i c h t s in
Weg legen», dar va fi influenţat şi Ţ a r u l de spiritul din
p r o v i n c i a o c u p a t ă . A p o i , u n i ţ i i t r ă i e s c în d i f e r i t e l o c u r î şi în
condiţii' variate. A m i n t e ş t e caşul cu Grigore Maior. î n fine,
uniţii nu-şî d a u s a m ă d e d e o s e b i r e a ritului lor şi « d i e g r i e -
chisch nicht unirten Kirchen besuchen, ohne argeş d a b e y zu
d e n k e n » . Iar subofiţerii A g e n ţ i e i , n e p u t î n d m e r g e la C i o p l e a ,
unde «der leztens nach der Walachey beorderte und seit
einigen Monaten wieder nach Siebenburgen zuriickgekehrte
griechisch-unirte Missionăr Benjamin T h o d o r seinen Sitz, und
z w a r in d e r R e s i d e n z des H e r r n Bischof von Nicopolis, auf
g e s c h l a g e n h a t t e » , m e r g la b i s e r i c a catolică.

1
loan Bob.
 VII.

DOCUMENTE DE PROVENIENŢA DEOSEBITA

PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI IN PRINCIPATE.

I.

Culm, 3 0 Octombre 1 4 4 7 ,

A n n o Domini millesimo quadringentesimo XLVij, penultima

die octobris, confectum est h o c altare in h o n o r e f m ] Sancte
Crucis, animarum Christi fidelium, sanctorum omnium apos-
tolorum, quatuor evangelistarum, sanctorum Anthonii, Valen­
tini, Viti, Cyriaci, necnon spinee corone et armorum Nostri
Salvatoris, per r e v e r e n d u m in C h r i s t o p a t r e m ac dominum,
dominum Nicolaum, episcopum muldaviensem, suffraganeum
L e o p o l i t a n i , t e r c i u m in o r d i n e m a i o r e m , d e l i c e n c i a , consensu
et voluntate graciosi domini et patris, domini Iohannis episcopi
c o l m e n s i s , d y o c e s a n i e t v e r i i o r d i n a r i i h u i u s loci.

(Aflat într'un «Culmer Stadtbuch». Ardi, din Kònigsberg, Schublade LXIV,

39/a.)

II.
înnainte de 1 6 0 0 .
Informatione della Vallachia.
Volendo Vostra Signoria Reverendissima havere notitie
d e l l e p r o v i n ţ i e di V a l l a c c h i a e t M o l d a v i a , del vivere et cos­
t u m i l o r o , vi d i r ò q u a n t o io s ò , p e r h a v e r e p r a t i c a t o in q u e s t i
lochi circa sette anni continui. E t p r i m a vivono et tengono
il r i t o g r e c o , e t s o n o s o t t o p o s t i alla chiesa orientale, sotto
c i o è al p a t r i a r c h a di C o s t a n t i n o p o l i , ma l'offitiar loro nelle
 416 R E G I S T R E DE SOCOTELI

c h i e s e in lingua s e r v i a n a e t il l e g g e r e e t scrivere loro uni-

v e r s a l m e n t e p u ò [ s o n o ? ] in s e r v i a n o ; e t il p a r l a r l o r o anticho
e r a l a t i n o , m a h o r a l ' h a n n o t a n t o c o r o t t o , c h e a p p e n a si d i s c e r n e
q u a l c h e v o c h a b o l o , m a b e n t i r a al l a t i n o . L i p r i n c i p i l o r o sono
V a l l a c c h i , e t il T u r c h o li m e t t e e t c a v a , c o m e a lui p i a c e , e t
c h i p i ù offerisce, (et) li d à quel r e g n o ; et per questa causa
hormai sono disabitate, perchè ogni principe che intra vole
che i populi paghino tutto quello che lui hà promesso al
G r a n T u r c h o , a t a l c h e s o n o r i d u t t i in g r a n povertà et mi-
s e r i e ; m a le p r o v i n ţ i e s o n o f e r t i l i s s i m e in o g n i c o s a : la V a l l a c -
c h i a fà g r a n i in g r a n c o p i a e t v i n o a s s a i , b e s t i a m i a s s a i , c o m e
b o v i e t p e c o r e in g r a n c o p i a , melle et cera gran quantità ;
o g n i s o r t e d e ' frutti s o n o a s s a i s s i m i e t in vii predo.
A n o vescovi et archiepiscopi, et nella città di Tirgovisto
in V l a c c h i a s o n o d o i c h i e s e , c h e s e offitiano alla r o m a n a : u n a
c h i e s a si è d i S a s s o n i e t l ' a l t r a si è il m o n a s t e r i o , c h e s t a n n o
i frati di S a n F r a n c e s c o , i q u a l l i frati offitiano l ' u n a e t l ' a l t r a
c h i e s a , e t quelli c h e v i v o n o alla r o m a n a s o n o S a s s o n i , e t s o n o
d a t r e n t a famiglie, et alcuni R a g u s e i ; et quelli S a s s o n i p r i m a
v i v e v a n o alla l u t e r a n a , e t t e n e v o n o p r e t e l u t e r a n o , e t , di poi
c h e s o n o s t a t t o io e t h ò a b u t t o in governo quel locho, hò
c o n v e r t i t t i e t s c a t i a t o il l o r o p r e t e ; p e r g r a t i a di I d i o , h a n n o
vissuto et v i v o n o catholicamente.
N e l l a M o l d a v i a vi s o n o m o l t e c i t t à , n e l l e q u a l i s o n o m o l t e
c h i e s e , c h e s e offitiano alla r o m a n a , et sono molti cattolici ;
e t p r i m a in J a s i , o n d e il p r i n c i p e sol a b i t a r e , vi è u n a c h i e s a
e t s o n o m o l t i c a t t h o l i c i : sta uno padre jesuita. In Cutunari
s o n o tre chiesse et s o n o molti cattholici ; s t a n n o doi padri
j e s u i t i . I n R u m a n o s t a n n o d o i c h i e s e . In B a c a o si è il m o -
n a s t e r o , c h e s t a n n o i frati di S a n F r a n c e s c o . I n N a m z o sono
d o i c h i e s e . I n P e t r a si è u n a c h i e s a . In Bagna una chiesa.
Villanova una chiesa. In Suchiava doi chiese. In Chorloi una
chiesa. Barladi una chiesa. Vasiludi una chiesa. Galazzi una
chiesa. Tetrusi una chiesa. E t in t u t t i s t i lochi sono molti
cattholici, m a non tutti h a n n o preti. E t tutti questi cattholici
d a n n o o b b e d i e n t i a a quello c h e à n o m e di v e s c o v o ; et q u e s t o
c a r i c o d à il p r i n c i p e a c h i a lui p i a z e , e t t u t t i q u e s t i cattho-
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 417.

liei d a n n o c e n s o al v e s c o v o , t a n t o per casa. Et si t r o v a n o

al m i o i u d i c i o p i ù d i t r e millia a n i m e , et niuno di loro sà
c h e cosa sia cresima, per non haver vescovo in capo, che
h a b b i a c u r a di q u e l l e p o v e r e anime.
Di Vostra Signoria Reverendissima
servo et amico
1
F . F r a n c e s c o P u s t i s di Candia .
(Roma, Bibl. Vaticana, Ottoboniani, 2.419, p. 175 şi urm. ; din copiile
d-luï Al. Em. Lahovari.)

Ili—X.
1610.
Acte relative la episcopul Valerian Lubieniecki.

A.
Csik-Somly6, 1 4 Iunie 1 6 1 0 .
Frater Iohannes de Varad, provinciae Hungariae Sancti
Salvatoris de Observantia minister provincialis, cardinali Pa­
ravicino.
Profectus est R o m a m religiosus q u i d a m p o l o n u s e x n o s t r a
provincia, nomine Valerianus Lubieneczki, c u m literis c o m -
mendaticiis, turn aliorum, t u m etiam ipsius Serenissimi Polo-
niae regis, ea d e causa ut iisdem artibus quibus Serenissimum
regem circumvenit, etiam Sanctissimum Dominum Nostrum
i m p o n a t a c illius n u t u a d e p i s c o p a t u s m o l d a v i e n s i s dignitatem
evehatur . . . Sed certe, quantum ego h o m i n e m nosco, nihil
in e o e p i s c o p a t u d i g n u m a d v e r t i . . . S c i a t f r o n t e , v u l t u o r i s -
q u e t o t i u s c o n f o r m a t i o n e , a t q u e forte e t i a m lacrimulis, instar
m u l i e r c u l a m profusis, religiosam q u i d e m v i t a m m o r u m q U e p r o -
bitatem egregie simulaturum, s u a s t u d i a e t l a b o r e s in h u i u s
provinciae christianis iuvandis, exaitando, magnifice depredi-
caturum», dar e un o m c a r e a făcut ruşinea Ordinului. Nu
1
scrie «hominis odio, sed huius miserae plebis c o m m i s e r a -
tione». F u g i t din Polonia a c u m şeisprezece a n i , î n t r ă în p r o - :

vincia Franciscanilor unguri. «Non ita multo p o s t christiani j

1
Din nenorocire nu se spune în copie epoca căreia după scrisoare-ï apar-
ţine raportul.

62174. V O 1
- !• 27
,418 R E G I S T R E DE, SOCOTELÏ

m o l d a v i c i a p a t r i b u s c o n c i o n a t o r e s a l i q u o s p e t i v e r e » ; li s e d â
L u b i e n i e c k i , d e şi n u ş t i a b i n e u n g u r e ş t e . F u g e p e s t e M i l c o v
p e n t r u un a t e n t a t c o n t r a uneï femeï. Din Muntenia r e v i n e la
C s i k . « T r è s ibi m e n s e s v i x e x e g i t , a s t u c i a a c s u a f r a u d e c u m
literis a seipso confectis, insciis superioribus, seipsum custo-
dem Transylvaniae creat, sigillum sibi proprium comparat ;
in h o c officio duodecim annos in Transylvania durat.» Cu
cincï ani înnainte, învrăjbeşte p e S e c u i cu c ă p i t a n u l d e F ă ­
g ă r a ş , şi fuge. «Deinceps nunquam in T r a n s y l v a n i a pedem
inferri a u s u s fuerit, s e d r e s e d i t in o p p i d o q u o d a m m o l d a v i e n s i ,
q u o d e p i s c o p i m o l d a v i e n s i s s e d e s e r a t , a t q u e ibi i n t e r r u s t i c o s ,
d o m o sibi c o n s t r u c t a , q u a m flagitiose v i x i t . » C e r ş e ş t e în Po-
dolia, pretextînd că m a î are cu el în M o l d o v a ş e p t e fraţî.
î n t o r s cu b a n î , «operarios conducebat, piscinàm molendinaque
e x t r u e b a t , n e g o t i a t i o n i b u s ferri, v i n o r u m et mellis occupaba-
tur.» în 1608, scriitorul e ales provincial, cu m i s i u n e a d e a l u a
m ă s u r î c o n t r a l u ì V a l e r i a n . C u prilejul v i s i t e î , îl află «solum,
a b s q u e ullo s o c i o , c u s t o d e m e x t r a c u s t o d i a m s u a m . . ., flagi-
tiosissimum, percussorem fratrum usque ad sanguinem alio-
r u m q u e laicorum, proditionis (ama n o t a t u m , sollicitatorem mu-
lierum, proprietarium aliisque m u l t i s m a l i s e x e m p l i s in s c a n -
dalum rusticorum notatum». îl i n v i t ă a se pocăi într'o mă­
n ă s t i r e , d a r el, «fretus P o l o n [ o r ] u m , qui in moldavi principis
a u l a m a n e b a n t , f a v o r e , n o l u i t p a r e r e » . N i c ï e x c o m u n i c a r e a nu
foloseşte. La moartea episcopuluî «Moldovei», c a t ă a-î l u a
locul. «Inscio principe, penes quem conferendi episcopatum
p o t e s t a s e s t , a c aliis e t i a m p r o v i n c i a e p r o c e r i b u s i g n o r a n t i b u s ,
a d catholicos huius provinciae rusticos (quoniam hic praeter
P o l o n o s d o m i n o s n o b i l i t a s nulla est) c o n l u g e r e , p a r o c h o s p a r -
tini a d se revocare, p a r t i m eciam convenire coepit ut se ad
episcopatum eligant, ut d i g n u m se suis testimoniis eo m u n e r e
asserat ; ipsemet fere omnes pro suo libitu c o n s c r i p s i t , —
qua fide ipse viderit.» Astfel c a p ă t ă recomandaţia regală, şj
p l e a c ă la R o m a . C e f o l o s e s c a t e s t a t e «a r u s t i c i s e t flagitiosis
aliquibus (nec non omnes tales esse dico) s a c e r d o t i b u s , qui
s e c u m in e o d e m flagitiorum mari navig-mt»? Maî bme sâ-1
î n c h i d ă a c o l o în v r e - o m ă n ă s t i r e . D e a r fi n u m i t , a r r ì d e «isti
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 419

V a l a c h i , n o s t r i ş a l i a s nori s a t i s a m i c i » . « A d d o periculum esse

n e , i s t i u s s c e l e r e offensi, e p i s c o p a t u m penitus tollant.»

B.
Iaşi, 1 5 Iunie 1 6 1 0 .
«Stephanus Boer de Rechie, Transilvanus», secretarii! latin
şi u n g u r e s c al D o m n u l u i , c ă t r e c a r d i n a l u l P a l l a v i c i n i . A r s p r i ­
jini pe catolici şi c a t o l i c i s m u l , dar se opun «imprimis paro-
chorum et clericorum vitia, qui, in h a c p r o v i n c i a , quidlibet
i m p u n e peccant et r o m a n a e religionis sanctitatem apud istam
gentem foetere faciunt». Valerian, «quidam apostata ex fa­
m i l i a O b s e r v a n t i u m divi F r a n c i s c i » , f u g e «in h a n c p r o v i n c i a m ,
quam apostatarum aliunde profugentium sentinam fecerunt».
Lasă nume de rea purtare m a î ales la B a c ă u ; la I a ş î i s ' a
i m p u t a t atentatul p o m e n i t «coram vice-capitaneo militum pre-
t o r i a n o r u m Illustrissimi nostri principis, coram tribus centu-
rionibus, c o r a m p a r o c h o iaziensi». M e n ţ i u n e a vieţii laice ce a
d u s - o la B a c ă u . «Iracundiae fiamma succensus, alienis a e d i -
b u s , s p e c t a n t i b u s aliis, f a c e m a d m o v i t » : u s u r a r , b ă t ă u ş . A t e s .
t a t e l e le a r e d e la u n i i p r e o ţ î , p r i n p r o m i s i ! , şi d e la «non.
nullorurn oppidulorum magistratibus». E maî vrednic de ga­
1
lere, de m o a r t e decît de episcopat .

C.
Bacău, 1 9 Iunie 1 6 1 0 .
«Pater Daniel Vasarhely, Societatis lesu», către cardinalul
P a l l a v i c i n i . « Q u a n t u m P . V a l e r i a n u s s u d a t in o b t i n e n d o epis­
copati! moldaviensi, tantum mihi laborandum ut impediatur. »
Scrisese c u m a înşelat pe regele Poloniei ; acum repetă des­
tăinuirile, în T r e b e ş a vrut să ardă c a s a unuî ţeran care nu
v o i à să-1 r e c u n o a s c ă d e « d o m i n u s » . D ă l ă m u r i r i a s u p r a r o l u l u i
lui d e agitator printre Secuï. A d a t z e s t r e u n e î fete cu care
a v u s e relaţii n e p e r m i s e . A c ă u t a t s ă c o n r u p ă la I a ş î s o ţ i a u n u î
soldat polon. Numeşte p e a c e i a c a r e 1-a p î r i t . Ocupaţiile luî
d e cîştig. Domnul nu ştie de plecarea lui şi d e atestatele
smulse.

1
Aceleaşi acusaţit le exprimă Boer şi la 2 0 Iunie următor.
420 REGISTRE DE SOCOTEI,!

D.
cPincionia» [Pinsk (?)], 2 3 Iunie 1 6 1 0 .
Marele-Mareşal al P o l o n i e i c ă t r e a c e l a ş i . «II P a d r e Lubie-
necki, e s s e n d o s t a t o g r a t i a t o dalla M a e s t à del rè, m i o signore,
v e s c o v o di V a l a c h i a , viene a R o m a p e r h a v e r la g r a t i a della
b e n e d i t t i o n e d e l l a S a n t i t à S u a . I o faccio m o l t a s t i m a d i q u e s t o
P a d r e p e r s u o i m e r i t i p a r t i c o l a r i » , şi i-1 r e c o m a n d ă .

E.
Kremsier, 1 2 Iulie 1 6 1 0 .
Cardinalul Dietrichstein către Papă. Recomandă pe «ii
p a d r e V a l e r i a n o L u b i e n e c z k i , dell' O r d i n e di S a n Francesco,
nobile polacco». L-a c u n o s c u t la luarea oraşului Scalitz în
U n g a r i a , la 1 6 0 5 ; « d o v e n o n s o l o si p o r t ò c o n essempio et
attione da vero religioso, m a con molto valore, confortando i
soldati a combatere animosamente». C e r t i f i c ă şi «il b u o n ze­
lo c h e m o s t r a d'esercitarsi nella conversione et beneficio di
quei popoli».

F.
Dupï 1 2 Iulie 1 6 1 0 .
Lubieniecki către cardinalul Lanfranco. « I m p e d i m e n t u m h o c
p r o m o t i o n i s m e a e g r a e c i s c h i s m a t i c i , i n i m i c i fidei r o m a n a e , p r o -
curarunt, qui, a n i m a d v e r t e n t e s m e nobililissima familia ortum
e o q u e ipso in d i g n i t a t e episcopali e x i s t e n t e m inter senatores
regni Poloniae [viderunt] p o s s e p r o m o v e r e et defendere fidem
romanam, quae a b a n n i s o c t o g i n t a fere i n t e r illos debilitata,
i m m o o p p r e s s a e x i s t i t . H i n c plebifs] O r d i n i s P i c i n i monoculum
(oculum enim canonice non habet) contra me concitaverunt,
i p s u m p o t i u s q u a m m e o b t a n t e m e p i s c o p u m fore.» Obiectează:
1) A c t e c a r e d o v e d e s c a c ţ i u n e a s a în U n g a r i a în 1602 şi a n i î
u r m ă t o r i ; 2) « T e s t i m o n i u m a n t e c e s s o r i ^ m e i , fratris Hieronimi
Arsenii, episcopi bakoviensis, cum quo multos annos con-
s u m p s i » ; <3°. T e s t i m o n i u m o m n i u m p r e s b y t e r o r u m M o l d a v i a e ,
m a n i b u s illorum subscriptum et sigillis m u n i t u m . I t e m civita-
t u m p r a e c i p u a r u m M o l d a v i a e , q u i m e in e p i s c o p u m eligunt»;
 DOCUMENTÉ PREVI TOARE L A I S T O R I A CATOLICISMULUI 421

« 4 ° . T e s t i m o n i u m P a t r u m S o c i e t a t i s l e s u q u i b u s l a b o r i b u s m e i s in
p r o m o v e n d a fide c a t h o l i c a , v i t a e x e m p l a r i s , c r e b r a e p e r s e c u t i o n e s ,
c a r c e r e s , s a n g u i s effusus s u n t t e s t e s m a n i f e s t i [ad] p r o p e n s u m
m e u m in S a c r a m R e l i g i o n e m [ a n i m u m ] » ; 5) R e c o m a n d a ţ i a re­
g a l ă ; «6°. T e s t i m o n i u m p r o v i n c i a e m e a e in q u a h a b i t u m r e l i g i o ­
0
n i s S a n c t i F r a n c i s c i m i n o r u m o b s e r v a n t i u m s u s c e p i » ; «7 . T e s t i ­
m o n i u m e p i s c o p i T r a n s y l v a n i a e , fr. S t e p h a n i C y c k i C r a c o v i e n s i s ,
item suffragane!, d e n i q u e s e n a t o r u m regni Poloniae, P a l a t i n o r u m
C r a c o v i a e e t P o d o l i a e , qui t a m n o b i l i t a t i m e a e q u a m parentum
fidele d a n t t e s t i m o n i u m » ; 8) M ă r t u r i a mareşalului polon. —
Se r o a g ă a s e ţ i n e a m a l c u r î n d în s e a m ă a c e s t e a d e c î t acu-
s ă r i l e p l i n e d e i n v i d i e a l e P . I o a n , c a r e , î n t î l n i n d u - 1 şi a i u r e a ,
n u i le-a a d u s pană a t u n c î .

G.
După 1 2 Iulie 1 6 1 0 .

« I n f o r m a t i o a d f a v o r e m fratris V a l e r i a n i Lubieneczki, Or­

dinis fratrum minorum de Observantia. »
Protectorul Poloniei, cardinalul Montalto, afirmă că Vale-
r i a n e n o b i l , d e 50 d e a n i , F r a n c i s c a n d e 28. « E x l i t e r i s ad
Sanctissimum Dominum Nostrum et ad eundem cardinalem,
ex castris Smolenski, 30 aprilis huius anni 1610, constat
ipsum nominatum a rege Poloniae ad episcopatum Moldaviae
s i v e d e B a c h o , q u a e e s t s e d e s illius p r o v i n c i a e , i u r i s e t clien­
t e l a e i u s d e r e g n o r e d d i t u r a 800 t a n t u m florenos (?)». De 24
de ani lucrează în Moldova. Citate n'e iv, v şi altele.
Oraşele moldovene stăruie pentru el: «Civitates vero sunt:
episcopatus de Bacho, de Romano, de Coonar, de Tatros,
d e Sotzaua, de Chorlio, d e N e m e z , de Bănia, de Jaszi. Omnes
parochi s u p r a d i c t o r u m locorum se subscripserunt. E x t a n t aliae
literae p a t e n t e s et testimoniales bonitatis et boni nominis ipsius
fratris Valeriani, n e t n p e F r a t r i s H i e r o n i m i Ar[s]engo, olim epis­
copi de Bacho, qui creavit pro vicario dictum Valerianum
s u b die 10 aprilis 1 6 1 0 , et alia s u b die 28 maii 1610.»
«Informatio adversus eundem fratrem Valerianum Lubie­
neczki Ordinis fratrum Minorum de Observantia.»
P r i m a scrisoare a provincialului. «Item repetit provincialis
422 R E G I S T R E D E SOCOTELI

in literis ad eundem Illustrissimum Paravicinum ex oppido

B a c h o , 25 iunii 1 6 1 0 . A d d i t tamen, quod attinet ad inho-
n e s t a t e m v i t a e V a l e r i a n i , A s t e r g i u m (sic) s a n e , M o l d a v i a e e p i s c o ­
p u m , e t i a m se affirmasse vidisse se e t alios multos V a l e r i a n u m
cum muliere in l e c t o s u o tam secure utebatur a c si i p s i u s
legitima u x o r fuisset.» Şi caşul c u fata î n z e s t r a t ă . — O scri­
s o a r e a lui P . D a n i e l , din 13 I u n i e : «retulisse sibi fratrem
Christophorum Braskoniski, parrochum iasiensem, m u l t i s la-
crymis et promissis seriae emendationis Valerianum ab ipso
subscriptionem emendicasse, sed effecisse ut errorem corri-
g e r e t , ut o m n e s c o n c e s s o r e s c o m m e n d a t i t i o r u m fore c o n t r a r i o s
si i p s e v i c i s s i m illos i m p e t r a r e t . » E p i s c o p u l d e Melfi, nunciu,
s e r i e la 2 O c t o m b r e 1 6 1 0 , din V i e n a : comunică ştirî defavo­
r a b i l e , c ă p ă t a t e d e la R e q u e s e n s , f o s t c o m i s a r i û g e n e r a l al M i -
norilor provinciei; îl numise în A r d e a l la 1605, dar apoi
aflase m u l t e d e s p r e p u r t a r e a luî a c o l o : « s ' i n t e s e c h e si f o s s e
p o s t o in c o m p a g n i a d ' A i d u c h i a far d e ! m a l e e c h e v ' h a v e s s e
r i p o r t a t o un a r c h i b u g i a t a a un piede, m a che dipoi, vestendo
l'habito di religioso, fosse andato a servizii di Monsignor
a r g e n s e , v e s c o v o d i M o l d a v i a » . • — L a 9, n u n ţ i u l scrie ce i sé
trimete de provincial: « c h e il d é t t o frate n o n fosse u s c i t o in
c o m p a g n i a c o n gli A i d u c h i , m a si b e n e c o l i ' e s e r c i t o dei B o e m i
et Moravi, senza licenza dei s u p e r i o r i , e t c h e h a l l o r a sotto
una piazza d ' H u n g a r i a ricevesse neh' assedio una a r c h i b u g i a t a
in una g a m b a ; et a g g i u n g e v a c h e M o n s i g n o r B e r n a r d i n o Qui­
r i n o , v e s c o v o a r g i e n s e in V a l a c h i a , h a v e v a d a t o , q u a t t r o anni
s o n o , m o l t i c a p i u n i t i c o n t r o e s s o fra V a l e r i a n o , a p p a r t e n e n t e
al S a n t o Uffizio, i q u a l i c r e d e v a c h e p e r l ' i n f o r m a z i o n e f o s s e r o
all' h o r a r i m e s s i al n u n t i o di P o l o n i a . »

H.
Dupa 1 2 Iulie 1 6 1 0 .

«Informazione delle qualità del p a d r e V a l e r i a n o L i bieneczki.

Listă a recomandaţiilor.
(Ibìd. ; Arch. Vaticanului, Polonia, N 37 A; din copiile citate. 1
 DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 423

XI.
Varşovia, 7 Septembre 1 6 3 1 .

Nominatici na biskupsiwo woioskie. Post oscula pedum

beatorum. A d episcopatum bacoviensem in Valachia, obitu
venerabilis Ioannis F r e d r o vacantem, q u e m ex O r d i n e Mino-
rutn Conventualium de Observancia Sancti Francisci assump-
seram, substitui venerabilem Baptistam Zamoyski ex Ordine
P r e d i c a t o r u m . E a q u i p p e loci illius r a t i o e s t u t , c u m barbaro-
rum et transfugarum s e d e s e t d o m i c i l i u m sit, non facile ali-
quis e x secularibus prelatis m u n u s episcopale isthic o b e u n d u m ,
o b a p e r t a a b a r b a r i s p e r i c u l a t e n u e s q u e vel p r o p e n u l l o s r e d i -
tus, susceperit, aut gerere aeque commode ac viri religiosi
possit, qui minus pericula metuere et paucioribus contenti
esse soleant quique a n t e episcopatum hune non sine fructu
isthic gessere. Itaque pro iure nostro regio prefatum venera­
bilem Ioannem Baptistam Z a m o y s k i ad eundem episcopatum n o ­
m i n o , cuius s i n g u l a r e m p r u d e n t i a m , v i t a e s a n c t i m o n i a m , m o r u m
p r o b i t a t e m c u l t u s q u e divini p r o p a g a n d i zelum p e r s p e c t u m ha-
b e o , — m a i o r e m in m o d u m a S a n c t i t a t e V e s t r a p e t e n s ut n o m i -
n a t i o n e m h a n c m e a m s u p r e m o s u o i u d i c i o a p p r o b a r e velit e t e x -
p e d i t i o n e m e i u s in cancellariam romanam maturare iubeat.
C u i u s i t e r u m p e d e s e x o s c u l a n s , m e r e g n a q u e m e a eius a p o s -
tolicae dictioni commendo. Datum Varsoviae, die septima
septembris 1631.
(Cracovia, Bibi. Museuluî Czartoryski, ms. 3 6 5 , p. 7 6 3 . )

XII.
Varşovia, I I Septembre 1 6 3 1 .

Cardinali de Torres.

S i g i s m u n d u s , e t c . (sic). Illustrissimo et Reverendissimo, etc.

(sic). Illustrissime et R e v e r e n d i s s i m e in Christo pater, amice
noster diarissime et honorande. A d episcopatum bacoviensem
in V a l a c h i a , o b i t u v e n e r a b i l i s I o a n n i s Fredro vacantem, no-
minavimus Sanctissimo domino nostro venerabilem Ioannem
Baptistam Zamoyski, ex Ordine Predicatorum, virum vita
424 REGISTRE DE SOCOTELÏ

morumque probitate insignem. Eam itaque nominationem

nostrani ut Sanctissimus supremo arbitrio suo approbare
velit et expeditionem eius ex cancellaria romana matu­
rare iubeat, Illustritas Vestra adhibebit operam, cum nostri
causa, t u m eius r a t i o n i b u s c o n s u l e n d o . Quod nos ab Illustri-
t a t e Vestra gratissimo accipiemus a n i m o . Cui d e caetero op­
tarăm a D e o valetudinem felicesque rerum successus preca-
mur. Datum Varsovie, die 1 1 septembris 1 6 3 1 .
(Ibid.)

XIII.
Pressburg, 3 Ianuar 1 6 4 7 .

B e a t i s s i m e in C h r i s t o p a t e r , d o m i n e R e v e r e n d i s s i m e . Post
officiosam, etc. Postquam Sanctităţi V e s t r a e fidelem nostrum
Reverendum fratrem Hyacinthum Macripodari pro episcopatu
scopiensi praesentassemus, non multo post intelleximus Vai­
vodam Moldaviae p r o e o d e m fratre H y a c i n t h o Sanctităţi Ves­
t r a e scripsisse eique administrationem episcopatuum Molda­
v i a e e t V a l a c h i a e c o n f e r r i p i o affectu d e s i d e r a s s e , q u a t e n u s e x
eius residentia continua et religioni catholicae romanae in
iis p r o v i n c i i s melius consuleretur et ipse Vaivoda Consilio
ipsius ac communicatione in r e b u s a d R e i p u b l i c a e christianae
b o n u m s p e c t a n t i b u s confidenter uti possit. Quapropter, cum
et n o s iudicemus dicti V a i v o d a e instantiam p r o praefato fra­
tre H y a c i n t h o factam incremento religionis in iis t e r r i s per-
q u a m u t i l e m e s s e , a S a n c t i t a t e V e s t r a filiali c u m observantia
p e t i m u s ut d i c t o r u m e p i s c o p a t u u m M o l d a v i a e et V a l a c h i a e ad­
ministrationem e i d e m fratri Hyacintho paterne impertiri ac
c o n f e r r e velit. A u t , si e a e x c e r t i s c a u s i s p r o n u n e c o n f e r e n d a
Sanctităţi Vestrae non videretur, saltem ut cum aliqua au-
t h o r i t a t e et satisfactione ipsius V a i v o d a e et p r o m o t i o n e reli­
gionis catholicae ad eura reverti possit, proprio nativo in
e c c l e s i a s D e i z e l o , S a n c t i t a t e m V e s t r a m filiali s t u d i o rogatam
volumus, velit Sanctitas Vestra praedicto fratri Hyacintho
i n t e r e a d e officio v i s i t a t o r i s a p o s t o l i c i in p a r t i b u s o r i e n t a l i b u s
c u m a l i q u o t i t u l o e p i s c o p a l i in e u m finem sufficienter provi-
sum esse. Speramus eum ex hoc officio e a religionis ca-
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 425

t h o l i c a e c o m m o d a in iis t e r r i s n o n solum in c o m m u n i , sed

m a x i m e in M o l d a v i a e e t V a l a c h i a e e p i s c o p a l i u m beneficiorum
et priviiegiorum recuperatione facturum, ex quibus modernus
a d m i n i s t r a t o r e t s u b s é q u e n t e s e p i s c o p i c u m m a i o r i fructu a n i -
marum et fidei ibidem residere possint. Faciet in h o c S a n c -
titas V e s t r a r e m catholicae ecclesiae proficuam e t nobis gra-
t a m . Cui n o s r e v e r e n t e r offerimus et obsequiose commenda-
mus. D a t u m in a r c e n o s t r a r e g i a posoniensi, die III mensis
1
ianuarii, a n n o D o m i n i MDCXLVII .
Eiusdem Sanctitatis Vestrae
obsequens filius
Ferdinandtts.
(Roma, Arch. Vaticanului, Lettere Principi, L X I I I , n° 1 3 ; din copiile d-luî
Al. Em. Lahovari.)

XIV.
Roma, I I Februar 1 6 5 1 .

Nobili viro principi V a l a c h i a e Innocentius X.

N o b i l i s vir, s a l u t e m e t s p i r i t u m g r a t i a e salutaris.
Nobilitatis Tuae studium quo postulas ut tergovestiense
m o n a s t e r i u m a religiosis viris m o r u m i n t e g r i t a t e e t d o c t r i n a r u m
luce p r a e s t a n t i b u s inhabitari curemus, summopere laudamus;
talium enim h o m i n u m virtutes non s o l u m spirituali a n i m a r u m
p r o f e c t u i , v e r u m e t i a m p u b l i c o t e m p o r a l i s q u i e t i s a c felicitatis
b o n o conducere res ipsa t e s t a t u r ; qua quidem in re optatis
t u i s p l a n e s a t i s f e c i s s e c o n f i d i m u s ; n a m p r a e f e c t u m ei c o n v e n t u i
delegavimus isthuc dilectum filium Bonaventuram de Campo
Franco, Ordinis Minorum Conventualium, vitae exemplo et
litterarum praesertim s a c r a r u m scientia i n s i g n e m , illique o m n e s
quos expedire in D o m i n o visum fuerit removendi et alios
probitate ac doctrina idoneos patres eorum loco sufficiendi
amplissimam facultatem largiti sumus.
P r a e t e r e a e i u s d e m instituti religiosum Franciscum de Soi-
m i r o v i c h , s u i s v i r t a t i b u s e t officiorum t u o r u m a u c t o r i t a t e n o b i s
c o m m e n d a t u m , ecclesiae Priserensi in S e r v i a praefecimus et

1 1
Cf. Hurmuzaki, IV , p. 3 (concept, fără dată).
426 R E G I S T R E D E SOCOTELI

eximia apostolicae charitatis cohonestatione dimisimus. Quod

a u t e m ad s a n c t o r u m reliquias attinet, audies venerabilem fratrem
archiepiscopum Soffiae, ex quo etiam singularem erga te
benevolentiam nostram profecto agnosces. H a n c plane Nobi-
litas Tua, quoties res tulerit, sibi promptam paratamque
perpetuo experietur.
Datum R o m a e apud Sanctam Mariam Maiorem sub annulo
Piscatoris, die X I februarii, millesimo sexcentesimo quinqua­
g e s i m o primo, pontificatus nostri a n n o septimo.
(Ibid., Innoc. X, an. 7 , f° 4 0 Vo.)

XV.
Roma, 1 2 Oclombre 1 6 5 8 .

Cardinalul Chigi către nunţiul Caraffa. «Hà il p r i n c i p e di

1
V a l a c c h i a , d o p o e s s e r s i r i s o l u t o d ' a b b r a c c i a r e la n o s t r a S a n t a
F e d e , inviato a Nostro Signore un religioso, suo confidente,
dal q u a l e essendosi significato a S u a S a n t i t à la p r o n t a deli­
berazione del principe, le hà insieme presentate lettere di
e s s o , e s p r e s s i v e del r e v e r e n t e o s s e q u i o che dichiara di pro­
f e s s a r e a S u a B e a t i t u d i n e ; si mostra egli inoltre tutto in­
t e n t o a o p p o r s i al p o s s i b i l e del canto suo a i nemici della
R e l i g i o n c a t t o l i c a , e s p e c i a l m e n t e al T u r c o , e, p e r p o t e r con
t a n t a maggior franchezza effettuare questo suo disegno, hà
fatto istanza a S u a Beatitudine d'essere r a c c o m m a n d a t o a S u a
M a e s t à C e s a r e a , affinchè essa lo p r o t e g g a in ogni caso di
sinistro accidente, col permettergli il r i c o v e r o n e h ' Imperio;
b i s o g n a n d o l i S u a S a n t i t à p e r ò che p e r via del d e t t o religioso
h à f a t t o al p r i n c i p e particolare dimostratione di p a t e r n a be-
n i g n i t à , c o n s i d e r a n d o c h e la di lui a p p l i c a t i o n e c o n t r a l'Otto-
mano può grandemente c o n t r i b u i r e al b e n e f i t i o publico del
christianesimo, gusterà che Vostra Signoria interponga costì
g l i offitii c h e g i u d i c h e r à opportuni et profittevoli in ordine
all' i n t e n t o s u d d e t t o e c h e partecipi poi a suo t e m p o ciò c h e
h a v e r à o p e r a t o in q u e s t o p r o p o s i t o . »

(lbid. ; Germania, XXXII, 1 9 4 ; din copiile d-luï Al. Era Lahovari.)

1 1
Mihnea al IH **.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E L A I S T O R I A CATOLICISMULUI 427

XVI.
Roma, 2 1 Octombre 1 6 6 2 .

Cardinalul Chigi, secretanti d e Stat, c ă t r e nunţiul din V i e n a .

« H à N o s t r o S i g n o r e r i p o r t a t o u n indicibil c o n t e n t o della n u o v a
participată di V o s t r a Signoria, c h e il p r i n c i p e S t e f a n o di
Moldavia, doppo haver r i c e v u t o il l u m e d e l l a d i v i n a gratia,
h a v e s s i a b j u r a ţ i t u t t i li falsi d o g m i e t a b b r a c c i a t i q u e l l i della
Santa Chiesa R o m a n a . D i c h e tanto p i ù si r e n d e c e r t a S u a
B e a t i t u d i n e , m e n t r e al t e s t i m o n i o d i V o s t r a S i g n o r i a s ' a g g i u n g e
quello dell' istesso principe, c h e c o n p r o p r i a lettera h à v o l u t o
d a r l e p a r t e di q u e s t a s u a e r o i c a risolutione, p e r t u t t e le r a -
gioni stimata prudentissima, m a singolarmente per haver, nella
perdita c h e h à fatto d e regni terreni, saputo trovar la v i a
d ' a s s i c u r a r s i li e t e r n i . Al medesimo n o n hà permesso l'an-
gustia del t e m p o di risponder a n c o r a ; p e r ò n o n h à m a n c a t o
S u a Beatitudine di benedirlo p a t e r n a m e n t e , e g u s t e r à che, nel
portarsegli d a Vostra Signoria questa prima testimonianza,
n o n resti insieme d ' a g g i u n g e r l i quella d ' u n tenero e parziale
1
a f f e t t o , col q u a l e r i m i r e r à s e m p r e la d i lui p e r s o n a e i n t e r e s s i . »

(Ibid., Germania, XXXII, p. 1 9 4 ; copie în colecţia d-luï A!. Em. La-

hovari.)

XVII-XXI.
1667-71.

Acte relative la trecerea Ia catolicism a lut Grigoraşcu-Vodă Ghica.

A.
Roma, 9 Aprii 1 6 6 7 .

Cardinalul secretarla d e S t a t către nunciul din Viena, Spi­

n o l a . S ' a aflat c u p l ă c e r e c ă z ă b a v a r ă s p u n s u l u i l a s c r i s o a r e a
lui G h i c a a d r e s a t ă Papei n ' a împiedecat «l'animo di detto
p r i n c i p e e la b u o n a d i s p o s i z i o n e c h e h a v e v a d i a b b r a c i a r e l a
nostra Santa Fede» ; Papa aprobă că nunciul îl î n t ă r e ş t e î n
2
h o t â r î r e şi-1 a j u t ă .

1
Cf. Hurmiizaki, IX, pp. 1 9 6 - 7 , n° CCLXX ; X, p. .
2
Cf. ibid., pp. 2 4 7 - 8 .
428 R E G I S T R E DE SOCOTELÏ

B.
Roma, 1 9 Iulie 1 6 7 0 .

Acelaşi c ă t r e acelaşî. «GÌ' interessi del signor principe di

V a l l a c h i a e di M o l d a v i a , i quali s o n o uniti a quelli d e l l a re-
l i g i o n c a t t o l i c a in q u e l l e p a r t i , h à N o s t r o S i g n o r e la premura
particolare che conviene all' a p o s t o l i c o s u o zelo.» Intervine
deci pe lingă î m p ă r a t prin alăturatul brev.

C.
Roma, 6 Decembre 1 6 7 0 .

A c e l a ş i c ă t r e a c e l a ş î . G h i c a , m u l ţ â m i n d p e n t r u b r e v şi c e r î n d
continuarea protecţiei, «è p r o n t a la S a n t i t à S u a al c o m p i a -
1
cernelo», p r e c u m se vede din brevul de r ă s p u n s . Să-î spri­
jine deci interesele, «che son tanto unite co' vantaggi della
n o s t r a S a n t a F e d e in q u e l l e parti».

D.
Roma, l'ù August 1 6 7 1 .

A c e l a ş i către nunciul din Viena, M o n s i g n o r Albrizio. «La

notizia d a t a d a V o s t r a S i g n o r i a delle qualità considerabili del
p r i n c i p e di V a l l a c h i a e di M o l d a v i a è s t a t a g r a t i s s i m a a N o s t r o
S i g n o r e e, s e e g l i l a s c e r à v e d e r s i in questa Corte, siccome
V o s t r a S i g n o r i a p r e s u p p o n e , si p r o c u r e r à di far a p p a r i r e v e r s o
d i e s s o la s t i m a c h e alla p e r s o n a e d al m e r i t o d a lui a c q u i -
s t a t o s i colla S a n t a S e d e n e l l ' a v e r m i l i t a t o f e l i c e m e n t e contro
i T u r c h i , si d e v e . »

E.
Veneţia, 1 4 Septembre 1 6 7 1 .
Eccellentissimo e Reverendissimo signor patrone colen­
dissimo.
P a r t i i di V i e n n a li x l u g l i o d e c o r s o , con b u o n a licenza e
p a s s a p o r t o di S u a Maestà Cesarea ; giunsi in Padova nel
principio d'agosto susseguente ; sarei incontinente passato a
L o r e t o e R o m a , conforme mi ero proposto, se non mi ha-
v e s s e i m p e d i t o , p r i m o q u a l c h e i n d i s p o s i z i o n e , d i p o i la moles-

1
V. Hurmuzaki, IX, pp. 259-60, n° CCCLVIII.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 429

tia cagionatami da Giovanni F r a n c e s c o Evangelista, che, li­

cenziato dal mio servizio per cause rilevanti, è stato così
t e m e r a r i o , c h e h à s p a r s o di m i a persona quei concetti che
giammai mi sarei imaginato, non che persuaso ; c o m e l'Emi­
nenza V o s t r a c o m p r e n d e r à dall' acclusa. I servigi d a m e resi
alla c h r i s t i a n i t à n e l l e p r o v i n c i e d i C e s a r e s o n o s t a t i dal me­
d e s i m o p o c o r i c o n o s c i u t i ; o n d e , p e r n o n p e r d e r , o l t r e il m i o
p r i n c i p a t o , a n c o il p a t r i m o n i o e la p r o p r i a c a s a , r i s o l v o por­
t a r m i alla p a t r i a c o n o g g e t t o d i t e n t a r e l ' a g g i u s t a m e n t o con
la P o r t a e r e n d e r m i in s t a t o d i p o t e r m e g l i o s e r v i r e all' a g -
g r a [ n ] d i m e n t o d e l l a fede c a t t o l i c a s e c o n d o le m i e o b b l i g a z i o n i
s t i p u l a t e a v a n t i l ' E m i n e n z a V o s t r a , q u a n d o si ritrovava noncio
a S u a M a e s t à C e s a r e a . Q u i c o n la d e b i t a r e v e r e n z a b a c i o a l
N o s t r o S i g n o r e P a d r e h u m i l m e n t e i piedi e, r a c c o m a n d a n d o m i
alla p r o t e z i o n e d e l l ' E c c e l l e n t i s s i m o Cardinal nipote, mi ras­
segno per sempre.
Venezia, 14 settembre 1 6 7 1 .
Devotissimo, obbligatissimo
servitore
Io Gregorius Ghika, utriusque
1
Vallachiae princeps .
(liid., XXXV; din copiile d-luï Al. Em. Lahovari.)

XXII.
iQ
Lemberg, i Aprii 1 6 6 9 .

Breve relatione dello stato, principi/ e progressi della

Missione apostolica a gli Armeni di Polonia e Valachia e

1
Ştirea care se menţionează e cuprinsă într'o scrisoare neiscălită. Dupâ
dìnsa, secretariul ar fi spus «ch'ella vuole ribellarsi dall' Imperatore et vuole
tornarsene in Turchia et offerirsi di andare per il Gran Signore in Ungheria
contro l'impero ; si sono spedite staffette per non farli havere le 4 mila fio-
rini. E si è scritto molto male della vostra persona. Però riguardatevi, perchè
s'è vantato levarvi vostro figlio e portarlo via e fare alla vostra persona qual-
che smacco, e spesso và a questo effetto dal residente dell' Imperio... Il
vostro colonnello si guardi, se è tornato, perchè andrà prigione ; e, se voi non
lo fate a quest' uomo, egli lo farà a voi, se potrà.» — De la Spinello scri-
soarea trece la cardinalul Altieri, iar acesta o trimete nunciuluï din Viena,
pentru a se informa.
430 R E G I S T R E DE SOCOTELI

provincie circonvicine e dell' erettione e fondatione del Col­

legio pontificio di Leopoli per la medesima natione armena
sotto la cura de' padri chierici regolari detti volgarmente
teatini, fin al primo aprile loop. Per il padre don Luigi
Maria Pidou, C. R. superiore della detta Missione e Collegio.
[întăiu se arată întinderea teritoriului locuit de Armeni,
i s t o r i a lor religioasă, se critică «erorile» lor.]
A h o r a p e r t r a t t a r dello s t a t o delle chiese di q u e s t a Mis­
s i o n e , c i o è di q u e l l e di T a r t a r i a , Valachia e Polonia, si h à
d a s a p e r c h e fù a n t i c a m e n t e in A r m e n i a Maggiore, verso il
m o n t e A r a r a t . . ., u n a c i t t à m o l t o g r a n d e , h o r a d i s t r u t t a , ri­
m a n e n d o n e p e r ò anche assai illustri v e s t i g i a , chiamata Ani,
tra le c i t t à di C h e r s a e C o z a l a , d o v e d i c o n o esser state sin
a mille chiese, donde gì' A r m e n i vennero in T a r t a r i a ; il
t e m p o p r e c i s o n o n si sà, m a d e l t e m p o c h e v e n n e r o in R u s ­
s i a si fà c o n t o c h e siano vicino a settecento anni. Le città
e ville d o v e h a n n o c h i e s e p e r il p r e s e n t e s o n o le s e g u e n t i . . .
Tra la V a l a c h i a e la T a r t a r i a vi s o n o d i più a l c u n e città
riguardevoli, sotto il dominio del Turco; che, per esser
s t a t e p r i m a d e l l a d i o c è s e d e l l ' a r c i v e s c o v o a r m e n o di P o l o n i a ,
c h e si s t e n d e v a s i n o a Constantinopoli, come appare dalle
l e t t e r e di c o n s e c r a t i o n e di m o l t i v e s c o v i leopolitani armeni,
vengono anche ad appartener a questa Missione ; e sono
A c h e r m a n , Ismail e Perinder [Bender], che h a n n o ciascheduna
u n a c h i e s a a r m e n a e u n s a c e r d o t e , e le d u e p r i m e s o n o p o r t i d i
m a r e ; t u t t e t r e s o t t o la g i u r i s d i t t i o n e d e l v e s c o v o a r m e n o d i
V a l a c h i a , al p r e s e n t e Isaac di nome, consecrato da questo
p a t r i a r c h a d o n G i a c o m o ; di e t à di c i n q u a n t a a n n i in circa,
m o l t o amico del vino.
L e città di Valachia che hanno chiese armene, son q u e s t e :
J a c z , d o v e r i s i e d e il p r i n c i p e , h à d u e c h i e s e a r m e n e ;
G a l a s , p o r t o di m a r e , h à u n a c h i e s a a r m e n a ;
Serat, hà una chiesa a r m e n a ;
Seciou [Suceava], hà d u e chiese a r m e n e ed un m o n a s t e r o ;
Chotin, hà una chiesa armena ;
V m a n i [Roman], hà una chiesa a r m e n a ;
Bocian [Botoşani], hà una chiesa armena.
 DOCUMENTE P E I V 1 T O A H E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 431

E , t u t t e i n s i e m e , le d e t t e c h i e s e a r m e n e di V a l a c h i a , h a n n o
in c i r c a v e n t i s a c e r d o t i , s o t t o il d e t t o v e s c o v o I s a a c .
L'anno del signore i[o]62, n e l l e g u e r r e civili che hebbe
T e o d o s i o , d u c a di R u s s i a , figlio di D e m e t r i o , c o n i s u o i s u d ­
d i t i ribelli, h a v e n d o c h i a m a t o gli A r m e n i d i T a r t a r i a in suo
a i u t o , v e n n e r o in g r a n n u m e r o e, pacificata la Russia per
m e z z o loro, furono invitati dal d e t t o d u c a a r e s t a r e nel suo
stato, c o m e fecero, arrichiti d a esso con molti privilegij e
p r e r o g a t i v e , confermati poi d a i rè di Polonia, q u a n d o s'im­
p a d r o n i r o n o d e l l a R u s s i a ; e h a b i t a r o n o essi nelli dette città
d i V a l a c h i a e d in q u e s t e di R u s s i a e O n c r a i n a , c i o è C h i o v i a ,
Laceoria [Luck], Leopoli, Caminiez, Vlodimiria, Halici, Sciat-
t i n i [ S n i a t i n ] e a l t r e ; in m o l t e delle quali n o n vi è più nè
chiesa, nè popolo a r m e n o . E q u e s t a l o r o v e n u t a in R u s s i a fù
a p p u n t o 8 2 a n n i d o p p o la c o n v e r s i o n e d e ' R u t e n i a l l a Santa
F e d e in ritu greco, nell' a n n o 980, e 1 0 7 a n n i d o p p o la c o n ­
versione de' Polacchi alla S a n t a Fede Romana, nell' anno
955, e 3 2 4 a n n i p r i m a d i q u e l l a d e ' L i t h u a n i p u r ' alla Santa
F e d e R o m a n a , nell' a n n o 1386.
[Unii z i c e a u că ar fi f o s t b i n e s ă s e fi făcut C o l e g i u l la
C a m e n i ţ a , şi n u la L e m b e r g , pentru că oraşul d'intăiu are
m u l ţ i A r m e n i , « o l t r e c h e col t e m p o si s a r e b b e r o f o r s e anche
l a s c i a t i i n d u r r e gli A r m e n i di V a l a c h i a a m a n d a r v i i l o r o fi­
g l i » , î n s ă t r e b u i a c a ş c o a l a s ă fie l i n g ă archiepiscopie.]
Le predette chiese di Valachia e Tartaria sono sempre
n e l l o s c i s m a , c o m e le a l t r e d e l l e A r m e n i e o r i e n t a l i . . . .
(Munchen, Hof- und Staatsbibliothek, It. 483, pp. 6, 7, 8, 1 5 . )

XXIII.
1691-1700.

Discorso sopra la propagatione della fede cattolica, com­

posto da Monsignor Stefano Cosmi, arcivescovo di Spalato, per
ordine della santa memoria di Nostro Signore Innocenzo XII.
.... U n ' a l t r a o p e r a fà d i m e s t i e r i : " l o s c r i v e r e in lingua
s c h i a v o n a p e r la r i d u t t i o n e d e ' gianizzeri e de' rinegati alla
f e d e e al g r e m b o d e l l a C h i e s a . . .
L e c o p i e d i q u e s t a o p e r e t t a si p o t r a n n o con la comodità
432 R E G I S T R E D E SOCOTELI

della g u e r r a p r e s e n t e s p a r g e r p e r le t e r r e della Bulgheria e

R o m a n i a ; e, q u a n d o b e n e n o n vi fosse guerra, spargendosi
q u e s t a p e r la M o l d a v i a e V a l a c c h i a e p e r q u e ' confini, ver-
r a n o f a c i l m e n t e alla n o t i t i a d e gianizzeri e degli altri rine­
gati, e a p o c o a p o c o farranno qualche frutto. E , c o m e non
f a c e s s e r o a l t r o , m e t t e r a n n o i g i a n i z z e r i in s o s p e t t o e d i f f i d e n z a
a p p r e s s o il T u r c o . . . .
(Veneţia, Bibi. Marciana, It. X I , 8 2 , f° 1 4 9 - 9 V°.)

XXIV.
Vaşarheiu, 1 1 Decembre 1 7 1 4 .

Valentin Raszlaviczi, Minor, «praefectus scholarum ac semi­

n a r l i in V a s â r h e l y Transylvaniae», scrie Prefectului Propa­
gandei «quod, cum advenisset P. Alexander Fischer, huc ad
V a s â r h e l y pro adiutorio missus a patre praefecto Zavolj anno
17IO, in i u n i o , e t p e r s e m i t e r t i u m a n n u m a p u d n o s perman-
sisset, obtentoque decreto praefecturae m i s s i o n u m , in Molda-
viam se recepisset».
P r i m i s e în a c e s t t i m p leafă a n u a l ă . A c u m îşi m a ï reclamă
1
p a r t e a d i n t r ' u n s u b s i d i u al n u n c i u l u î d i n V i e n a , fără d r e p t a t e .
(Roma, Archivele Propagandei, Ungheria-Transilvania, IV.)

XXV.
După 1 7 3 8 .
Fragmente despre biserica din Rîmnic.
c § II. pag. 186.

D e nostro et B u l g a r o r u m adventu et errectione monasteri]'.

T a m e t s i R i m n i c z i i , s i c u t e t in aliis l o c i s a c p a g i s , Bulgari
a n t e a d v e n t u m G e r m a n o r u m i a m fuerint, erant t a m e n dispersi,
et p a t r e s d e u n o loco ad alterum ibant ad p r a e s t a n d a e i s d e m
spiritualia obsequia; p o s t q u a m vero I m p e r a t o r anno 1 7 1 7 V a -
lachiam obtinuisset, Bulgari ad tria haec oppida, videlicet
Crajovam, R i m n i c u m et Bradicsenium, confluxerunt et a S a c r a
Maiestate fundum fiscalem pro communitate singulariter con-
stituenda obtinuerunt c u m privilegio h a b e n d i nundinas publi-

1
Résumât după o copie comunicată de d. I. Bianii.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E L A I S T O R I A CATOLICISMULUI 433

cas die octava augusti in f e s t o Beatae Virginis Mariae ad

N i v e s e t n u n d i n a s h e b d o m a d a l e s die Lunae.
Convenientibus itaque pluribus Bulgaris, etiatn p a t r e s nostri
stabilem hic h a b i t a t i o n e m fecerunt et, aedificato interim ora­
torio ac modico habitaculo, divina administrarunt, donec U.
P. P. minister provincialis Blasius Marinovich et A . P. Bitu-
l o n i u s [se. A n t o n i u s ] G u n z i c h s i n g u l a r i s u a i n d u s t r i a e t l a b o r e
tractum versus Occidentem incoepissent et quinque cubicula,
refectorium p a r v u m cum culina aedificassent, succurrentibus,
i n t e r a l i o s b e n e f a c t o r e s , vel m a x i m e d o m i n o P e t r o D u r l a m [se.
Duralj], qui insignis ecclesiae e t c o n v e n t u s rimniciensis exsti-
tit benefactor.
pag. i&7.
H a b i t a modica habitandi comoditate, anno 1 7 1 7 A. P. P.
G r e g c r i u s Mangich, minister provincialis, s u p p l i c a v i Reveren­
dissimo patri commissario generali quatenus praesidentiam
r i m n i c e n s e m c o n v e n t u m d e c l a r a r e t , s e d , q u i a in s u p p l i c a n u l -
lum posuit t e s t i m o n i u m d e subsistentia fratrum, nec de licenţia
p r a e h a b i t a a b e p i s c o p o , i d e o nihil o b t i n u i t m a n s i t q u e r e s i d e n t i a
usque ad annum 1 7 3 4 ; quo anno, sub provincialatu A . P.
p a t r i s I o s e p h i M a r i n o v i c h , d e c l a r a t u s fuìsset c o n v e n t u s ; literae
a u t e m , s i c u t alia m u l t a literalia i n s t r u m e n t a , in t u m u l t u bel-
lico s u n t experditae.
Porro structura huius conventus est sequens : versus Sep-
tetntnonem est templum, penes templum ianua m i n o r ; ad Oc-
cidentem est antiquus tractus, 19 orgiarum longus; ad Meri-
diem est alter tractus in q u o iterum sunt quinque cubicula ;
in orientali tractu et ambitu versus Orientem pergit porta
ad atrium, et penes portam est ambitus ad loca c o m m u n i a ;
penes ambitum cubiculum pro coquo, culina et refectorium
m a g n u m ; post refectorium dispensa, post dispensam ambitus
ad h o r t u m et post ambitum iterum cubiculum ; ac sacristia
conventus in l a t i t u d i n e h a b e t 16 orgias et non format cum
tempio quadrangulum piane perfectum. Infra c u l i n a m et reli-
quam partem, versus atrium est celarium m a g n u m et c o m m o -
d u m , fornice p r o v i s u m ; t o t u s conventus semialtero pede de-
buisset a terra elevari, ut cubicula sicca évadant.

62174. v. I. 28
434 R E G I S T R E DE SOCOTELI

O m n e s fenestrae, p o r t a e cubiculorum sunt lapide sento ex-

p o s i t a e et fenestrae solidis ferreis cratibus m u n i t a e fuerunt ;
p o s t b e l l u m v e r o V a l a c h i , ferri a v i d i s s i m i , n o n solum ferrum
ubique extraxerunt, sed etiam lapides destruxerunt. Fecit hune
l a b o r e m religiosus frater Martinus Nix, artis et protessionis
s u a e l a p i c i d a , e t v i d e t u r c o n v e n t u s i s t e u l t r a 7.000 tl. c o n s t i -
tisse ; nunc tractus occidentalis p a r a t u s est, r e l i q u i d u o indi­
gent e t fornice, incrustatione, portis ac fenestris, et posset
non adeo magnis expensis totus conventus ad priorem statum
deduci. Hortum habet versus Orientem, 49 o r g i a r u m in lon­
g i t u d i n e e t q u i n d e c i m in l a t i t u d i n e ; a b ultima sacristia vero
extenditur versus oceasum 18 orgiis, ubi a n t i q u a e d o m u s ste-
e r a n t ; e x illa p a r s s e m m a t u r (?).

De aedificatione templi et eius structura.

§ IU-

a
Anno 1 7 2 3 , die 5 iulii, c u m s o l e m n i t a t e p o s i t u s fuit bene-
dictus primus pro tempio fundamentalis lapis, cui inscripţio
s e q u e n t i s t e n o n s fuit i m p o s i t a :
P . 188.

« I n b a s i m pii aedificii a t q u e structurae templi Sancti An­

tonii Paduani positus fuit l a p i s , primusque est in austriaca
d i t i o n e t r a n s a l p i n i soli, a c o m i t e in a t q u e a K ò n i g s e g , Tran-
sylvaniae Transalpinaeque regionis praesidente, pro perpetua
e t p i a sui i p s i u s e t a e d i s s a c r a e reminiscentia.»
T e m p l u m h o c v a l d e fuit g r a t i o s u m , p r o p o r t i o n a t u m , t u m in
a l t i t u d i n e , t u m in l a t i t u d i n e , l u c i d u m et speciosum, pro po-
p u l o ilio s a t i s a m p l u m . S a n c t u a r i u m in fine quadrangulariter
t e r m i n a t u r , e t h a b e t in l o n g i t u d i n e 6 o r g i a s , in l a t i t u d i n e 4,
a c t r è s f e n e s t r a s ; in q u o e s t c r y p t a f r a t r u m , a d q u a m e x p a r t e
evangelii patet aditus.
N a v i s seu c o r p u s ecclesiae in l o n g i t u d i n e habet 9 orgias,
in l a t i t u d i n e 5, s e x m a g n a s f e n e s t r a s , q u a r u m t r è s in u n a et
t r è s in a l t e r a p a r t e s u n t . C h o r u s e x m u r o f a c t u s fuit, e t f o r n i x
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI .43Ş

s u s t e n t a b a t u r c o l u m n i s l a p i d e i s , infra q u a m e r a t maior porta

et c r y p t a communis maior ; ex utraque parte, ante aras mi­
n o r e s d u a e sibi c o r r e s p o n d e b a n t p o r t a e ; t o t u m t e m p l u m s t r a t u m
est quadratis, b e n e positis satis, lapidibus ; arae t a n t u m erant
très: maior dicata fuit S a n c t o A n t o n i o P a d u a n o , minor ad
dextram B e a t a e Mariae Virgini et altera sancto patri nostro
F r a n c i s c o , et hae o m n e s a r a e parochiae fabricatae d e p i c t a e q u e
e r a n t ; o r g a n u m etiam satis pulchrum fuit.
Templum fuit c i r c a a n n u m 1730 consecratum a Reveren­
dissimo domino episcopo Nicolao Stanislavich, episcopo tunc
temporis nicopolitano et administratore Valachiae.
I n s i n i s t r o l a t e r e t e m p l i , in m u r o e s t e p i t a p h i u m l a p i d i in-
eusum sequentis tenoris : «Siste viator e t in m i l l e n a mortis
g e n e r a labilem considera hominem, in uno iuvene Mathia
Bryn, qui, dentata molendini rota arreptus et compressus,
s o r t e m r e p e n t i n a e m o r t i s s u p e r s e a c c i d i s s e e x p e r t u s est. P r o
q u o D e u m e x o r a r e u t r e q u i e s c a t in p a c e a e t e r n a ; 1738.»
P e n e s s a n c t u a r i u m in u t r o q u e l a t e r e m a g n a d u p l e x e s t sa­
c r i s t i a , e t u n a suffecisset : in d e x t r a n u n c s e r v a n t u r d i v i n a , si­
nistra serviebat pro sacro sepulchro; e x utroque latere templi
a m b i t u s fuerunt, quorum fornices s u s t e n t a b a n t u r columnis la­
pideis, per quos commodissime etiam pluvioso tempore po-
terant duci processiones. T u r r i s , turn q u o a d s t r u c t u r a m , tum
q u o a d a l t i t u d i n e m similis est devensi, a d q u a m e t c h o r o s i c u t
Devae et porta, ad chorum vero ex ambitu per chochleam
29 g r a d i b u s ascenditur. Sane deplorandum est quod venus-
t u m h o c t e m p l u m una cum turri post bellum lucido saltem t e c t o
non fuerit c o o p e r t u m ; sic d e facto i n t e g r u m f o r e t , s e d s i c ,
proh dolor ! turris, quae non videtur adeo bonum habuisse
fundamentum, q u i a , s t a t i m u t a e d i f i c a t a fuit, c o r r u i t e t debuit
m a g n a p a r s d e n o v o a e d i f i c a r i , i a m n u n c v a l d e fissa e s t , f o r n i x
t e m p l i et sanctuarii corruit, m u r i labefactantur, n a m in iis i a m
v i r g u l t a e e x c r e s c u n t e t difficulter si, d a n t e D e o m e l i o r a tem­
pora, deberent reparări, fornicem sustinebunt.»
(Archivele archiepiscopieî catolice din Bucureşti.)
436 R E G I S T R E D E SOCOTELI

XXVI.
1741.

« Traduction d'un ferman addressé au prince Grégoire Gicka

de Moldavie.-» Altă formă a n *l u
xxxvin, pp. 100-1.
C a şi a c o l o , s e s p u n e că r e g e l e A u g u s t al Ill'ea a a n u n ţ a t
c u m că va trimete în Moldova pe episcopul Stanislav-Ray-
mund. Căutîndu-se în a r c h i v e l e i m p e r i a l e , s ' a u găsit : un or­
din din 1 1 1 2 ( 1 7 0 2 ) p e r m i ţ î n d c u l t u l c a t o l i c în M o l d o v a , ş i ,
în s p e c i a l , «dans le bourg de Boudjoud» ; altul din 1126
(1714), prin care se opreşte a se molesta călugării catolici
1
d i n I a ş î şi t o t p r i n c i p a t u l M o l d o v e i ; u n al t r e i l e a d i n 1 1 4 5

(1733)-
S f i r ş i t u l luî G e m a z i - u l - A c h i r 1154 (1741).
(Dresda, Staatsarclùv, reg. 2957.)

XXVII.
1752

« Translatio mandati ad iudicem civìtatis lbrail et Molda-

viae principati.
Ex mandatis ad iudicem lbrail et Moldaviae principem,
Constantinum, principis Michaelis filium.
Percaepto ex praeacta interpretatione litterarum magni Po-
2
loniarum exercitus ducis sensu , palam n o b i s fuit I a s s i i s , t e r -
ritorii moldavici primaria u r b e , r i t u s latini patrum francisca-
norum titulo gaudentium ecclesiam dirutam, atque ex parte
Serenissimae Poloniarum Reipublicae eiusdem restaurationem
postulări. Pro quibus expraessa epistola a t e q u i illius p r o -
vinciae g u b e r n a t o r es, praedictae ecclesiae statum sciscitati,
ipsam lignea structura, n o n a u t e m lapidea, c o n s t r u c t a m signi-
ficatum n u n t i a t u m q u e fuit. A t t a m e n , vigore tractatuum impe-
r i a l i u m c u m P o l o n i s i n i t o r u m , q u i b u s s t a t u t u m fuit q u o d u b i q u e ,
q u a s h a b u e r i n t ecclesias, liberum ipsis religionis suae exerci-
t i u m fore, p r a e s e r t i m q u o d in t e r r i t o r i o M o l d a v i a e , a b a n t i q u o
inibì e x i s t e n t i b u s ecclesiis, p r o libero religionis exercitio im-

1
V. mat sus, pp. 9 1 - 2 , n° X I X .
2
înnaintea firmanului se găseşte numai răspunsul Vizirului Mustafa-Paşa
către contele Branicki 5n această afacere; se spune acolo că biserica era «tem-
poris iniuria ruinae proxima».
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 437

1
perialibus m a n d a t i s anni 1 1 4 5 ac 1154 in n o s t r a cancellaria
r e g i s t r a t a fuisse, v e l u t j a c revera existebant documenta, pro-
ducebantur. His a d m e u m imperiale solium relatis expositisque,
tantummodo ratione strictae amicitiae praedictam ecclesiam,
a b antiquo existentem, d u m m o d o reparatione indigeat, ipsamet
p r i m a e v a l i g n e a s t r u c t u r a , n u l l i m o d e i p s a m e l e v a n d o n e c dila­
tando, permissu iudicii reparări imperiali nostro consensu
aequum cum duxerimus, hoc praesenti mandato primaeva
lignea s t r u c t u r a , n u l l i m o d e i p s a m e l e v a n d o nec d i l a t a n d o , iuri-
dico permissu restaurări factaque perquisitione nobis referri
i u s s i m u s . H i n c , i u x t a q u a e r e l a t a fuerint, p r a e d i c t a a n t i q u a e c c l e ­
s i a , d u m m o d o i p s a m r e p a r a r e n e c e s s e sit, n u l l i m o d e a n t i q u a m
praeterire debeat formam inibique deciduis existentibus mate-
riis, n u l l i m o d e i p s a m e l e v a n d o , n e c d i l a t a n d o , i u x t a p r i m a e v a m
structuram permissu iudicii r e p a r e t u r , f a c t a q u e restauratione,
Praefulgidae m e a e notificetur Aulae, nullimode de elongando
ut ac capillus capitis a meis imperialibus mandatis, neque
contrarium quidquam aut incongruum legibus i u r i d i c i s effi-
c i e n d o ; v e l u t i a c p r a e s e n t i b u s m a n d a m u s , etc. (sic).*
(ibid., reg. 2 9 5 6 . Corespondenţă din Constantinopol.)

XXVIII.
Iaşi, 1 4 / 2 5 Maiu 1 7 5 3 .
«F. Linchou, Velt Soulougiary», către Giuliani.
. . . . L a jalousie des ministres grecs d e Son Altesse . . . et
les m a u v a i s e s m e n é e s du P è r e L a y d e t . . . .
(Cracovia, Bibi. Museuluï Czarioryski, ms. 6 2 0 , p. 5 0 5 . )

1
Primul din acesîe firmane ( 1 7 3 2 - 3 şi 1 7 4 0 - ! ) lipseşte. V. pe cellalt mat
sus, pp. 1 0 0 - 1 , n° XXXVIII.
3
La 1 1 Februar 1 7 5 2 , Htibsch, ambasadorul polon la Constantinopol,
scrie Mareluî-General, conte de Branicki: Trimete ordinul imperial din 1 7 4 1
şi cere să intervie pentru ca regele să scrie Marelui-Vizir în favoarea Fran­
ciscanilor ce voiau să-şt refacă biserica ruinată din Iaşi, cu hramul Sf. Fran­
cise. Domnul oprise lucrul, cerînd firman. Pe lîngâ Hiibsch intervenise Fran­
ciscanii din Constantinopol. — La 3 Iunie, Hiibsch scrie lui Biiihl că şi am­
basadorul frances stăruie pentru aceasta şi că Marele-General a promis inter­
venţia sa ambasadorului menţionat (ibid., reg. 2 9 7 5 ) .
438 R E G I S T R E D E SOCOTELI

XXIX.
1762.

«Ce p r e m i e r m a n d e m e n t a p p a r t i e n t à S o n Altesse M a d a m e
la c a s t e l l a n e d o v a r i e r d e C r a c o v i e , etc.
G l o r i o s o . . . I o a n n i W a i v o d a e . . . N o t u m t i b i sit q u o d , ex
t u o famulitio, quidam nomine Giurgiwan, c u m aliis duobus
sociis, Gafonko et K a l m u s k i , destinati ad e x a c t i o n e m aliquo-
r u m redditorum, contra solitum et consuetum a subditis Po-
loniarum, A r m e n i s et Iudaeis, capitationis titulo et s u b colore
e x a c t i o n i s , vi e t v i o l e n t i a ( m ) s u m m a m q u a n d a m d e t e r m i n a t a m
p e c u n i a e a l i a r u m q u e r e r u m in a n n o 1 1 7 0 receperunt extorse -
r u n t q u e ; qui, c u m observassent aureos n u m m o s h o r u m merca-
t o r u m p o n d è r e s e s s e c u m q u e in a n i m o v o l u e r a n t e x t o r s i o n e m ,
a r m e n i s m e r c a t o r i b u s invitis ac renitentibus, q u a e non requi-
rebant animalia adscripserunt, ac ultra haec a b H e b r a e i s etiam
variis sub praetextibus c e n t ù m circiter leoninos e x t o r s e r u n t ;
id q u o d c u m i i s d e m e s s e t d a m n i e t i n i u r i a e , a C e l s i s s i m a p r i n ­
cipe, castellana cracoviensi, vidua q u o n d a m magni ducis Po-
loniarum, ad capitaneum czernewciensem f a c t u s fuit r e c u r s u s .
[Nu s'a făcut dreptate. S'a plîns trimesul regal Potocki; a-
t u n c ï se restituie banii.] D a t u m in m e d i e t a t e m e n s i s Scewal,
1
anno Hegirae 1173 .»
(Dresda, Staatsarchiv, reg. 2956.)

1
Mal notăm următoarele documente relative la negustorii poloni şi ar­
meni, catolici, cari veniaû în Basarabia :
1 . La începutul lui Şaval 1 1 7 3 , Sultanul ordonă lui Ioan-Vodă să pro-
teagă conform capiiulaţiilor, pe negustorii poloni; «permittis ut erga mercatores
polonos oppraessio, violentia, exorbitantia ac noxa exerceantun.
2 . Scrisoarea Vizirului către Ioan-Vodă, cu acelaşi scop.
3 . Scrisoarea Sultanului către Ioan-Vodă. Potocki i-a spus «aliquos mer­
catores polonos ex consensu Wajwodae Moldaviae et bojarorum in terris eius­
dem provinciae permissum ipsis esse pascere sua armenta statuto quodam pretio».
Acesta fiind crescut, se opreşte.
4. Scrisoare analogă a Vizirului.
5 . Raport al lui Giuliani, 1 7 Iulie 1 7 6 0 . A lucrat în aceste afaceri «avec
tout le ménagement que pouvoient porter des affaires pareils, quoique avec
beaucoup d'empressement envers le prince de Moldavie, qui, dans un certain
entretien, à ce que je sçais, s'est un peu trop formalisé».
 DOCUMENTE P B 1 V I T O A B E LA I S T O R I A CATOLICISMULUI 439

XXX.
Iaşi, 2 0 August 1 8 0 6 .

R a p o r t a i comisariuluî frances R e i n h a r d . « U n article des instruc­

t i o n s q u e V o t r e A l t e s s e S e r e n i s s i m e m ' a fait r e m e t t r e , m e c h a r g e
d ' e x a m i n e r e t d e faire c o n n a î t r e l e s a v a n t a g e s e t l e s i n c o n v é ­
n i e n t s q u i p o u r r a i e n t r é s u l t e r d e la p r o t e c t i o n f r a n ç a i s e à a c ­
c o r d e r a u x m i n i s t r e s d e la r e l i g i o n c a t h o l i q u e e n Moldavie.
D e s calculs uniformes p o r t e n t en effet à 20.000 â m e s à
p e u p r è s le n o m b r e d e s c a t h o l i q u e s e n M o l d a v i e . Ils s e t r o u ­
vent pour la plupart du côté d e la T r a n s y l v a n i e , d a n s les
montagnes ; d'autres habitent quelques cantons voisins d e la
Bessarabie. [Lămuriri istorice.]
D a n s le n o m b r e des catholiques moldaves on ne compte
q u e d e u x familles qui j o u i s s e n t d e q u e l q u e c o n s i d é r a t i o n , s a n s
être de premier rang. Tous les a u t r e s s o n t des paysans, à
l ' e x c e p t i o n d e s é t r a n g e r s , d o n t j e p e n s e qu'il n e s ' a g i t point
dans cette question.
L e s missionaires . . . sont au n o m b r e de treize, dont deux
s e u l e m e n t , y c o m p r i s le p r é f e t , h a b i t e n t la ville . . . Ils s o n t t o u s
d ' o r i g i n e i t a l i e n n e ; le p r é f e t e t u n a u t r e p r ê t r e s o n t d e l ' É t a t
d e R o m e ; les a u t r e s s o n t P i é m o n t a i s o u natifs d e s royaumes
d'Italie et de Naples.
Il p a r a î t q u e c e n ' e s t q u e d e p u i s q u e le zèle r e l i g i e u x , un
peu trop intolérant, du Métropolitain actuel d e Jassy leur a
s u s c i t é q u e l q u e s t r a c a s s e r i e s e t l e u r a fait s e n t i r le b e s o i n d'une
p r o t e c t i o n p u i s s a n t e , q u e c e s p è r e s o n t fait q u e l q u e s o u v e r t u r e s
à mon prédécesseur. En m ê m e temps qu'il a écrit en leur
f a v e u r à P a r i s , ils s e s o n t a d r e s s é s d e l e u r c ô t é à la Propa­
g a n d e . . . Il n ' e s t p o i n t d o u t e u x q u ' i l s n'eussent préféré cet
é t a t d ' i n d é p e n d a n c e d a n s l e q u e l ils s e t r o u v a i e n t d e p u i s la d i s ­
s o l u t i o n d e la P o l o g n e , e t , l o r s m ê m e q u e la n é c e s s i t é l e u r a
dicté quelques d é m a r c h e s p o u r se r a p p r o c h e r de notre égide,
l'incertitude d e l'avenir, et peut-être un reste d e préjugés, ne
leur ont pas p e r m i s de quitter une certaine réserve.
Q u o i qu'il en soit, je viens d'apprendre q u e l e préfet ac­
tuel, b o n h o m m e d'ailleurs, va être remplacé par un autre
prêtre de son O r d r e , n o m m é Landi, venant directement de
440 R E G I S T R E D E SOCOTELÏ

R o m e et qui s e r a en même temps muni d'instructions con­

c e r n a n t la p r o t e c t i o n d e m a n d é e ou à demander.
[Nunciul îl rugase a cerceta asupra unor plîngerï aduse
contra misionarilor. N u vin d e la c r e d i n c i o ş i , nicï d e la o-
cîrmuire.]
D'après ces données, Votre Altesse Serenissime jugera
elle-même du d e g r é d ' i m p o r t a n c e qu'il conviendrait d ' a t t a c h e r
à c e t t e p r o t e c t i o n . S o u s le r a p p o r t d e s fidèles, les avantages
s o n t n u l s . . . S o u s le r a p p o r t des missionnaires, il p e u t être
avantageux de les a t t a c h e r à la F r a n c e par u n lien q u e l ­
c o n q u e ; on o b t i e n d r a d'eux, sinon des moyens d'influence,
au moins d'instruction ; du reste, c o m m e presque tous, direc­
t e m e n t ou i n d i r e c t e m e n t , s o n t d é j à s u j e t s d e S a M a j e s t é , ils
o n t i n d i v i d u e l l e m e n t d r o i t à la p r o t e c t i o n française.
[Desavantagiï a r fi, p e n t r u o p o s i ţ i a M i t r o p o l i t u l u ï şi n e v o i a
d e a s e a m e s t e c a în p r o c e s e l e M i s i u n i i . Primul motiv e mai
mult un îndemn. D e altfel, Mitropolitul e «un h o m m e pai­
sible et s o u m i s au g o u v e r n e m e n t » . Pentru al d o i l e a , «il s'a­
girait . . . de régler plntôt q u e d ' a g r a n d i r l'état d e leurs pos­
s e s s i o n s , qui d ' a i l l e u r s p a r a i s s e n t s u f f i s a n t e s p o u r l e u r e n t r e t i e n ]
T o u t considéré, je pense d'autant p l u s q u e la protection
d o i t l e u r ê t r e a c c o r d é e q u e , d a n s l ' i m p o s s i b i l i t é o ù ils s o n t d e
s e s o u t e n i r p l u s l o n g t e m p s p a r e u x - m ê m e s , ils s e r a i e n t f o r c é s
d e s e m e t t r e s o u s la p r o t e c t i o n a u t r i c h i e n n e , s'ils n ' o b t i e n n e n t
p a s la n ô t r e .
D u reste, c'est à la P r o p a g a n d e de R o m e à autoriser la
d e m a n d e en f o r m e de cette protection. Il conviendra donc
d ' a t t e n d r e l'arrivée du n o u v e a u préfet e t les i n s t r u c t i o n s d o n t
il e s t p o r t e u r . O n d o i t présumer que cette d e m a n d e ne s'a­
d r e s s e r a q u ' à la F r a n c e . E n attendant, j'ai déclaré au Père
Préfet que, ne pouvant encore m ' i n t é r e s s e r officiellement à
s e s affaires, ce serait toujours a v e c plaisir q u e j e le ferai
officieusement
(Còpii d e rapoarte consulare francese ; la Academia Romina.)

1
Din această scrisoare se vede că de dìnsul e vorba în raportul austriac
de pe p. 339. n° X V I I I . Cf. nota I .
 DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 441

XXXI.
iri
Timişoara, l August 1 8 0 8 .
«Sanctissime Pater,
Humillime ad pedes Sanctitatis Vestrae provolutus, lacri-
m a b u n d e i n f i n i t a s afflictiones, p e r s e c u t i o n e s , p a s s i o n e s , capti-
vitates meas, quas ab anno 1807, a 15" marţii, debui susţi­
n e r e p r o u n a salvifica fide romana, at explicare et describere
p l a n e n o n valeo, et d e die in diem m a g i s et m a g i s hic me
turpiter afnigunt, m a c é r a n t , et suin p r o ludibrio et scandalo
expositus Sanctae R o m a n a e Matris Ecclesiae, et quidem ta-
liter, q u o d v i x m e n o n occident iam in hac captivitate, et
vix p o s s u m valere ut amplius susţineam talem captivitatem,
q u a l e m h u c u s q u e d e b u i susţinere, et q u i d e m i n o c e n t e r ; h a e c
e r a t r e m u n e r a t i o fatigii mei S a c r a e Missionis : c a p t i v i t a s !
Perbene constat Sanctităţi Vestrae quod 1806, mense de­
cembri, binis vicibus coram Sanctitate Vestra lacrimabunde
descripsi, ultra quinquaginta millia familliarum ungaricarum
(ubi e t q u o t s u n t a n i m a e r) in turcica Moldavia et Valachia
d e g e n t i u m , qui h u c d u m etiam sine c o n s o l a t i o n e s p i r i t u a l i et
c o r p o r a l i i b i d e m in m a x i m o periculo sunt expositi ; rogans
Sanctitatem Vestram ut illis linguarum gnaros sacerdotes
gratiose transmitere non gravetur, eo fine ut illos docere
v e r b o et e x e m p l o valeant ; u n a simul talem superiorem vel
v i c a r i u m a p o s t o l i c u m e t p r a e p o s i t u m S a c r a e M i s s i o n i s in r e g -
nis Moldaviae et Valachiae, qui et linguam u n g a r i c a m e t le-
ges et iura et c o n s u e t u d i n e s illarum provintiarum et regno-
rum sciat simulque iurisdictionem habeat ordinandi novos
s a c e r d o t e s ( a l i o q u i n h a b e m u s sufficientia subiecta, qui amore
patriae et fidae [sic] omnia studia absolverunt) et confirma-
tionis s a c r a m e n t u m e t i a m c o n f e r e v a l e a t , vel e p i s c o p u m illuc
disponere ex natione nostra ungarica ; alioquin duo episco-
p a t u s i b i d e m v a c a n t : n e [ m ] p e b a k o v i e n s i s et m i l k o v i e n s i s , et
e x his d u o b u s u n u m erigere e x parte m e a ; e g o q u i d e m s c i a m
b o n a u t r i u s q u e episcopatui, u n d e e p i s c o p u s Inonestissime p o s -
set vivere et seminarium etiam posset erigere p r o clero : scio
e t i a m c o n s u e t u d i n e s M o l d a v i a e et V a l a c h i a e et l e g e s ; p a r a t u s
fuissem et s u m pro emolumento S a n c t a e R o m a n i s (sic) Ec-
•442 REGISTRE DE SOCOTELI

c l e s i a e o n u s i s t u d in m e s u b l e v a r e , e t h u c d u m e t i a m p a r a t u s
e s s e m , si S a n c t i t ă ţ i V e s t r a e in D o m i n o i t a v i s u m f o r e t ; sal-
tem dignabitur gratiose mecum m a n d a r e Sanctitas Vestra, et
hinc pro certo Sacra Congregatio de Propaganda Fide habe-
r e t sic (?) e t t a n t a s m i s e r i a s i n a n e s q u e expensas.
I d e o q u e , a d p e d e s Sanctitatifs] V e s t r a e provolutus, lacrima-
bunde oro Sanctitatem Vestram, dignetur gratiose cordi
e i u s (?) summere tot millia animarum pericula fatigiaque
m e a in S a c r i s M i s s i o n i b u s , fidelitatem quam habui et habeo
erga fidem salvificam chatolicam romanam, expensas quas
h a b u i , u l t r a s e p t e m millia s c u t o r u m in a u r o e t argento, cap-
t i v i t a t e m q u a m d e b u i e t a c t u d e b e o p a t i e t suffere ab anno
a
18070, a I 5 martii, usque a d p r a e s e n t e m horam, et reliqua
fidelia s e r v i t i a , e t me miserum ex hac captivitate liberare
mihique decretum transmitere ut ego iterum quanto citius
r e d i r e v a l e a m a d m e o s fidèles M o l d a v i a e e t V a l a c h i a e m e c u m -
q u e p l u r e s u n g a r o s s a c e r d o t e s illuc t r a n s f e r r e n d i p r o m a x i m a
moderna necessitate valeam, una simul iurisdictiones confir-
m a n d i et o r d i n a n d i , h u m i l l i m e o r o S a n c t i t a t e m Vestram.
U n d e , d u m in s p e m c e r t i s s i m a m e r i g e r e m , a d p e d e s S a n c -
titatifs] V e s t r a e p r o v o l u t u s c u m filiali o b e d i e n t i a s u m , p r a e s t o -
lans benignissimum mandatum et decretum et eliberationem
m e a m ex hac turpe captivitate. Qui et m a n e o in aeternum
D i e i» a u g u s t i 1 8 0 8 . S a n c t i t ă ţ i [s] V e s t r a e
Temesvarino exHungaria. obedientissimusetminimuscapellanus
B»acskor S t e p h a n u s de Csik Szent
M a r t o n , vicarius apostolicus et praefectus Sacrarutn Missionum
in r e g n i s M o l d a v i a e e t Valachiae,
n u n e a u t e m p r o salvifica fide in e x i l i o e t c a p t i ­
vitate incarceratus, maceror pro fide et
amore religionis.
N.B. Ignoscat mihi Sanctitas Vestra quod tam turpiter
s c r i p s i , q u i a in c a p t i v i t a t e d e b u i f u r t i m s c r i b e r e , i d e o q u e ve-
1
niam insto .»

(Roma, Archivele Propagandei, Ungheria-Transilvania, vili.)

1
După o copie comunicată de d. I. Bianu.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 443

XXXII.
Iaşî, 2 7 Februar 1 8 1 6 .

R a p o r t al luì F o r n e t t y , c o n s u l f r a n c e s . «II e x i s t e dans la

M o l d a v i e , m ê m e d a n s son é t a t actuel, vingt-trois mille c a t h o ­
liques . . . Il y a s i x m o i s e n v i r o n q u e l e R é v é r e n d Père Be-
rardi, préfet actuel, a é t é é l e v é à la d i g n i t é d ' é v ê q u e , avec
le t i t r e d ' é v ê q u e d e B a k a w (évêché d é p e n d a n t d e l ' a r c h e v ê c h é
d e R o m a n o en Moldavie). Il s ' e s t rendu à Vienne, où il s e
trouve présentement pour recevoir la consécration. [Emoţia
şi r e s i s t e n ţ a p r o d u s ă d e a c e a s t ă ş t i r e . S e face a r z la Poartă,
c a r e d e c i d e n e r e c u n o a ş t e r e a e p i s c o p u l u i . ] Il m ' a p a r u d a n s les
d é b a t s qui o n t p r é c é d é cette décision qu'il n'y aurait point
e u d ' o p p o s i t i o n si l ' o n n ' e û t point conféré à l'évêque catho­
l i q u e le t i t r e d'un évêque de la principauté. [Argumentele
istorice ale A g e n t u l u i şi r ă s p u n s u l Divanului.] D'après les
capitulations entre la F r a n c e e t la P o r t e , le c u l t e catholique
d a n s l e s É t a t s t u r c s e s t s o u s la p r o t e c t i o n immédiate de Sa
Majesté très chrétienne. Cependant, comme l'église parois­
s i a l e à Y a s s y a, d i t - o n , é t é f o n d é e p a r d e s s e i g n e u r s h o n g r o i s ,
la p r o t e c t i o n a é t é d e p u i s l o n g t e m p s r é c l a m é e p a r les A g e n t s
de Sa Majesté Apostolique. Elle a été reconnue sans diffi­
culté, parce q u ' a l o r s il n e r é s i d a i t pas d'agent français à
Y a s s y . M a i s c e t t e p r o t e c t i o n e s t d e v e n u e i n d é c i s e l o r s q u e la
France a établi un consul en Moldavie et, comme dans les
derniers temps les m i s s i o n n a i r e s é t a i e n t I t a l i e n s , le c u l t e se
t r o u v a i t d e fait s o u s la p r o t e c t i o n d e la F r a n c e .

M. l ' A g e n t d ' A u t r i c h e a a n n o n c é que, par une décision

r é c e n t e d u S o u v e r a i n P o n t i f e , la p r o t e c t i o n d u c u l t e c a t h o l i q u e
1
en Moldavie a p p a r t e n a i t spécialement à S a Majesté Catholique .»
(Copiï de rapoarte consulare francese ; la Academia Romînă.)

XXXIII.
IaşT, 9 Decembre 1 8 1 6 .

R a p o r t al a c e l u i a ş î . «L'évêque, Monseigneur Berardi, est

arrivé depuis quelques jours e n c e t t e c a p i t a l e . Il p a r a î t que

1
V. şi maï sus, n° XXX, pp. 4 3 9 4 0 . Cf. pp. 354.-5, n° x x x i x .
 444 REGISTRE DE SOCOTELI

les o r d r e s d e la P o r t e s o n t d e n e p o i n t p e r m e t t r e s a résidence
d a n s cette p r o v i n c e , n i c o m m e t i t u l a i r e d e B a k a u , ni c o m m e
1
é v ê q u e in partions .*
(Mii.)

XXXIV.
Bucureşti, 2 0 Decembre 1 8 1 7 .

A g e n t u l a u s t r i a c , F l e i s c h h a k l , c e r e lui « V a s i l e , c v e r d i e a n u l »
din Rîmnic, a trimete «toate hrisoavele, cărţi domneşti, ori
ce sineturi ai aceşti frănţiscaneşti mân[ă]stiri din Râmnic, câte
a d e c ă a v e ţ i aci, din î n c e p u t d e c ă n d s'au zidit a c e a s t ă fran-
ţ i s c ă n e a s c ă m ă n [ ă ] s t i r e în R â m n i c , — c a s ă s ă v a z ă d e c i n e s'aii
z i d i t î n t ă i u d i n î n c e p u t , p e n t r u c ă d i n c ă r ţ i l e d o m n e ş t i şi d i n
h r i s o a v e c e v o r fi v e c h i să face d o v a d ă că această bărăţiie
din Râmnic» [a a v u t p r i v i l e g i i d o m n e ş t i ] .
(Archivele archiepiscopieî catolice din Bucureşti.)

XXXV.
Iaşi, 1 4 April 1 8 2 6 .

Raport al c o n s u l u l u i f r a n c e s T a n c o i g n e . « L e n o u v e l é v ê q u e
catholique est arrivé de R o m e à J a s s y le 8 d e c e m o i s , avec
le P è r e L a n d i , nouveau préfet d e la Mission catholique en
Moldavie, et deux autres missionnaires. L e prince a fait un
ï
t r è s b o n a c c u e i l à ce p r é l a t . »
(Copiï de rapoarte consulare francese; la Academia Romînï.)

XXXVI.
C. 1830.

2
D u p ă p r o t o c o l u l t i p ă r i t în Archiva istorică, I , p p . 46 şi u r m . ,
lucrările Capitolului din Deva. A l e g e r i de d e m n i t a r i : Gabriel
G y u r m a , p r o v i n c i a l ; E m e r i c K l e m p a y , p r i m - c o n s u l t o r ; al d o i l e a
consultor, A m b r o s i u Bogdanfi. L a Cîmpulung : Simon Seufert,
a d m i n i s t r a t o r ; A n t o n Z v o n t s e k , vicariu, concionator, catechet

1
La 2 5 April: «De nouvelles représentations ont été faites, mais les dif­
ficultés ne sont pas encore levées.» —Cf. pp. 3 6 2 - 3 , n° XLV.
5
V. mal sus pp. 443-1, no XXXIII.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 445

şi p r o f e s o r ; T o b i a s I l l y é s , «laicus professus, cantor et oeco-

nomus». LaRîmnic: Emeric Klempay, gardian, consultor,
a d m i n i s t r a t o r ; î n o c e n ţ i u S z e b i n , c o n c i o n a t o r , c a t e c h e t şi p r o ­
fesor; Francise Siska, «sacrista, claviger et oeconomus». La
Bucureşti : Bogdânfi, gardian, consultor, administrator ; Ştefan
Mihâllyak, «spiritualist Sigismund Nagy, «concionator hun-
garicus, germanicus et catecheta» ; A r o n Elekes, «concionator
hungaricus, valachicus et catecheta»; A u g u s t i n G o t t h o l d , teolog
a b s o l u t şi p r o f e s o r ; A n t o n U l r i c h , «tertiarius».
Hotărîri: «Adveniente tempore quo, D e o a u s p i c e , in Va­
lachia maior stabilitas ac interna quies sperari potest, vene­
rabile consultorium Tergovestini, ubi olim unus, temporum
vicissitudinibus saepius suppressus, provinciae n o s t r a e c o n v e n t u s
floruit, r e s i d e n t i a m religiosam legaliter erigit ac e o r s u m sta.
b i l e m p r o futuris t e m p o r i b u s i n t r o d u c i t r e l i g i o s u m qui virtute
praesentis determinationis munere praesidentis fungatur, abs-
que tamen voto in c a p i t u l o , ad futuram usque huius deci.
sionem. Serio iniungit igitur venerabile consultorium denomi­
nato novo praesidenti ut ad confonnititem aliarum domorum
demeeps tabellas capitulares provinciae circulares protocollo
inserat consignationemque matricularem parochialium functi-
o n u m sincere ac diligenter adnotet, parsimonia religiosa ad
depurand i debita passiva solertem industriatn adhibeat, depen­
d e n d o e o u s q u e , t a m in s p i r i t u a l i b u s q u a m in t e m p o r a l i b u s , ab
inviatione et directione R. P. gvardiani conventus bukures-
tiensis.»

(Archivele archiepiscopieî catolice din Bucureşti.)

XXXVII.

Bucureşti (î), 4 August 1 8 3 6 .

«Ricordi al S i g n o r e B . N i c o l a P e n n e r , m i s s i o n a r i o aposto­
lico di Popest.» Din partea episcopului Molajoni. Pleacă
«dalia Vallachia p e r l a diocesi della B u l g a r i a » . S e d a u instrucţiî
pentru îngrijirea credincioşilor, de neam Bulgari, din prima
p r o v i n c i e . « S i a m o i n o l t r e p e r s u g g e r i r v i c h e , e s s e n d o noi p e r
o r a s t a b i l i t i nella B u l g a r i a , n o n p o s s i a m o i m m e d i a t a m e n t e invi-
 446 R E G I S T R E DE SOCOTELI

g i l a r e s o p r a gli a n d a m e n t i di ciascuno ; m a , p e r p r o v e d e r e a d
u n t a l d i s a p u n t o , a b b i a m o l a s c i a t o in n o s t r o l u o g o il d e g n i s -
simo signore don C a r l o P o o t e n , d a n d o g l i il t i t u l o di v i c a r i o -
generale, che è quanto dire nostro rappresentante ; siccome
d u n q u e esso è una persona bene informata di tutti i n e g o z j
d e l l a V a l l a c h i a e d è f o r n i t o di q u e l l a s c i e n z a e p r u d e n z a c h e
s e r v o n o p e r di lui p r e g g i o et ornamento, così vi esortiamo
a far c o n e s s o c o n t i n u e c o n f e r e n z e , p r e n d e r c o n s i g l i o e t c o n -
s i d e r a r l i c o m e la n o s t r a m e d e s i m a p e r s o n a ; p e r cui lo d o v r e t e
onninamente obbedire.» S ă n u s e a d r e s e z e , în c a ş u r i d e a p e l ,
la R o m a , ci lui, e p i s c o p u l u i , c a r e , şi în cellalt c a s , a r fi c h e m a t
1
d e s u p e r i o r i să decidă .
(Ibid.)

XXXVIII.
Fe la 1836.

«Promemoria alla S a g r a Congregazione di Propaganda»

(din p a r t e a l u i M o l a j o n i ) . C e r e : S ă s e t r i m e a t â la C r a i o v a , u n d e
sînt o m i e d e catolici, un F r a n c i s c a n din Provincia B u l g a r i e i .
A f ă c u t a c o l o , cu b a n i i P r o p a g a n d e i , « n u o v a c h i e s a , c a s a , s c u o ­
la». L a Cioplea şi Popeşti e misionar acum Pennerio. Tre­
buie un misionar la P l o i e ş t i . Se mai înseamnă o sută de
s u f l e t e la « s c h e l a G l a d o v a e T u r n o Severino».
(Ibid.)

XXXIX.
1839-40.

Scrisori către episcop ale preotului Bodor, din Craiova.

22 S e p t e m b r e 1839. P e n t r u ruina bisericii, p e care speră s'o
c a p e t e . — 13 O c t o m b r e . P e n t r u c i m i t i r , în p r i v i n ţ a c ă r u i a nu
s e v ă d bine intenţiile D o m n u l u i : L u t e r a n i i , p r e a săraci p e n t r u
a a v e a unul d e o p a r t e , c e r să beneficieze d e acel lăsat de
Ruşi. — Aceiaşi dată. A t r a d u s procesul p e n t r u ruină «e va-
l a c h i c o i d i o m a t e i n l a t i n u m » : cu t o a t ă c o n v o r b i r e a Agentului
c u D o m n u l , n ' a v e n i t î n c ă n i c i u n o r d i n . A n e x e a z ă şi o p e -

1
în alt act, datat: Bucureştî, 1 3 Decembre 1 8 4 4 , se spune câ Penner
fusese «alunno di Propaganda».
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 447

t i ţ i e oficială c ă t r e e p i s c o p . — 8 A u g u s t 1 8 4 1 . V o r b e ş t e , într'o
scrisoare cu totul incoerentă, de «tristissimus casus cum as-
saltu ; sunt destructae sepes, d o m u n c u l a m spolia.runt».
(Ibid.)

XL.
Miskolcz, 1 7 Decembre 1 8 4 0 .

Roman Szabó mulţămeşte Propagandei pentru subsidiul

a c o r d a t din M o l d o v a , d a r se plînge de nedreptatea clause! :
«Provinciales H u n g a r i a e , maiorem zelum et sollicitudinem p r o
bono animarum demonstrando, assumptis ex sua parte con-
ditionibus satisfaciant, e x p e d i e n d o p r a e s c r i p t o n u m e r o subiecta,
eaque necessariis qualitatibus pro evangelico ministerio in-
1
strueta .»
(Roma, Arch. Propagandei, Ungheria-Transilvania; după o copie a d-luî
]. liianu.)

n
' V. m a t sus, pp. 2 1 6 - 7 , ° CLXXXII.
 VIII.
DOCUMENTE SCOASE DIN ARCHIVA MĂNĂSTIRII CATOLICE
DIN RIMNIC Ş l PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI IN
ŢARA-ROMANEASCA '.

I.
Rîmnic, 2 8 Novembre st. v. 1 7 1 5 .

« O p r i ş a , s o ţ i i a O p r e î feciorul luï T u d o r A l g a ş d i n R â m n i c » ,
cu fiul eî, d a u z a p i s « p ă r i n t e l u i popeî Antonie provinţiianul,
starostea baraţilor», pentru o s i l i ş t e c e i-au v î n d u t . Fusese
întăiu judecată «la Sfinţiia S a p ă r i n t e l e D a m a s c h i n episcopul,
şi Sfinţiia S a a ş a a û j u d e c a t c a s ă le d ă m b a n i î şi s ă ţinem
n o î c a s a şi siliştea, c ă ni s e c a d e » . D a r , d u p ă ce a c e a s t a se
f a c e , O p r i ş a e silită, de lipsă, a-şî c e r e baniî înnapoî. «Iar
l e a m n e l e c a s i î n e - a m r u g a t d e m i le-a d ă r u i t s ă - m fac o c ă s ­
cioară, unde aş p u t e a . » — Ş i p o p a Goran, între marturî.

II.
Rîmnic, 2 0 Mart st. v. 1 7 1 8 .

«Adecă eû Chirca Ceauşul, dănpreunja] cu fraţii miel,

a n u m e Mihaî i Voico, feciorii luì P a t r u H u l u b e s c u l » , d ă un
zapis «Sfinţiei Sale părintelui popeî luì A n t o n i e Baratul»,
p e n t r u o v i e . S e j u d e c a s e î n n a i n t e a luï B a r b u B r ă i l o i u , şi se
2
î n v o i e s c şi în p a r t i c u l a r s ă n ' o î n s t r ă i n e z e a l t u i a .

1
Aceste documente se păstrează astăzî în Archiva archiepiscopieî catolice
din Bucureşti, unde au fost aduse după alcătuirea părţii IV din culegerea
noastră.
5
V. judecata luï Brăiloitt maî sus, pp. 2 2 9 - 3 0 , n o v.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 449

III.
Rîmnic, 2 4 Mart st. v. 1 7 1 9 .

«Mihaî, împreună cu fraţii m i e l , Chirca Ceauş i Voico,

Holobeştiî, ot Rămnic», dă zapis «la m ă n a Sfinţii S a l e pă­
r i n t e l u i p o p e ï luï A n t o n i e B a r a t u l » , c ă r u i a - î vînd nişte case
ce fusese «ale lui T u d o s i e l o g o f ă t O l ă n e s c u l » şi f u s e s e z â l o -
g i t e d e a c e s t a î m p r e u n ă cu o v i e . I a r ă ş î m e n ţ i u n e a judecăţii
din 1718. Casele se vînd cu 60 de taleri. — între marturî,
« T u d o s i e L o g . 01[ă]nescul» şi u n p o p ă Filip.

IV.

1728.

«Chirographum venditoris Antonii ratione vineae Dragos

(alias S u t e s t i e n s i s ) , quam emit R. P. Gregorius Frankovics
l e o n i n i s 250, a n n o 1728.»
(Extractus indicis litterarium instrumenter uni venerabili* conventus rintni-
kiensis ad Sanctum Antonium Paduanum per infrascriptum, die j o ianuarii
185c descriptus.)

V.
Rîmnic, 2 6 April st. v. 1 7 3 2 .

«Joţa, ficiorul j u p a n [ u ] l u ï I o v e î I o v e p a l i n » , d ă u n z a p i s «pă­

rinţilor franciscanilor del[a] s f â n t a m ă n ă s t i r e a b a r a ţ i l o r del [a]
R ă m n i c , în i e g u m e n i i a pârinteluï popeï Moisii», căruia-î vinde
o casă pentru 55 d e «florinţî n e m ţ e ş t i » . — M a î m u l ţ i marturî,
1
cari semnează bulgăreşte .

VI.
-Rîmnic, 4 Decembre st. v. 1 7 3 3 .

«Frater Deodatus a Lippa, pro tempore praesidens loci»,

certifică o v î n z a r e d e loc făcută d e «pie defunctus reverendus

Documentul trebuie sS. fie din 1 7 3 1 sau e greşită notiţa din obituario
(v. mal sus, p. 2 6 7 ) asupra dater morţii luï Moise Babich. V. şi n' următor.

62174. Vol. I. 23
450 R E G I S T R E DE SOCOTELÏ

pater Mojses Babich, ex-deffinitor et ut actualis praesidens

residentiae rimnicensis».

VII.
Rìmnic, 2 Mart st. v. 1 7 3 6 .

«Adec[ă] ieû Vasilie Părgarul ot Rămnic dat-am zapisul

m i e û la m â n a Sfinţii S a l e p ă r i n t e l u i p o p e î S i m o n , iegumenul
sfînteî mănăstirfî] din R ă m n i c , a B a r a ţ i l o r » , căruia-î vinde o
vie d e cincî răzoare, «car[e] mergu la d e a l păn în drumul
c a r e i a s t e c o l n i c u l h â l m a r f e ] şi la v a l e n u m a î păn căt ţine
g a r d u l şi în laturfj] p ă n în m u c h e , c u m v i n e » , pentru 60 de
1
« z l o t » . — C a m a r t u r î , d o î i n d i v i z î cu familia «Bălăci» .

VIII.
Rîmnic, 1 2 Mart st. v. 1 7 4 0 .

D o î R î m n i c e n î d a u u n z a p i s luì M a r s t a l l e r p e n t r u o moşie
c e i-au v î n d u t , « p a n ă în g a r d u l m a g a z i n u l u i c e v i n e p e l ă n g ă
b a l t ă » . — I n t r e m a r t u r î , şi u n « N e c u l a panduru».

IX.
Rîmnic, 1 1 Iulie st. v. 1 7 4 0 .

« G r i g o r i e d i n B o d e ş t î » dă z a p i s «cinsti[tu]luî V o r n i c Antonie
Maştaler» pentru o parte de moşie, c e «i a m d a t o dumnea­
lui în a r e n d ă în t r e ï a n î , î n s ă p e u n a n a m t o c m i t c ă t e z l o ţ î
35»: Marstaller are dreptul să ridice «fănul d u p ă l i v e z şi
s u h a t u l m u n t e l u i » . « A ş i j d e r e a şi m e a r e l e , n u c i l e c e s ' a r u afla
d i n b i s e a r i c [ ă ] în j o s , t o a t e s ă şi le i à d u m n e a l u i , şi j i r u l după
plaiu.»

X.
Situiti, 1 5 Decembre 1 7 4 0 .

î n p r e s e n t a lui «Istrati logofăt», «A. Marstaller, adecă An-

' ìn inventatiti se citeazi un act din 1 7 3 6 relativ la proprietatea asupra

uneî case.
 DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 451

toni Marştaler», d ă bisericii catolice din Rîmnic; a) arenda

m o ş i e i luî G r i g o r e d i n B o d e ş t î ; b) m o ş i a d e s u p t n° i x ; c)
o c a s ă , ce fusese a «părinţilor franţişcan! d e la R â m n i c » : o
c u m p ă r a s e el «în v r e m e p a c e î » (fusese o d a t ă «a P i t a r u l u i N e -
cula Neamţul») şi voià s'o repare, pentru c a r e a d u n a s e şi
material; îl dărueşte şi pe acesta. Roagă «pe dumneta,
cinstite Vel Capitan ot sud Vălcea», să ajute luarea în s t ă ­
pînire

XI.
S'biiu, 7 Iunie 1 7 4 3 .

D u p ă o r d i n i m p e r i a l în f a v o a r e a luî « r e v e r e n d u s p a t e r Pos-
sin, Ordinis S. Francisci, provinciae Bulgariae, residentiae
rejnnijyjyisis-praesidens», se e x a m i n e a z ă m a r t u r ï a s u p r a acestor
î n t r e b ă r i : « P r i m o . S c i t i i i p r o c e r t o t e s t i s vel a u i i v i t n e a fide -
dignis h o m i n i b u s q u o d reverendi patres franciscani ribnicienses,
stante regimine austriaco in V a l a c h i a cisalutana, in oppido
Ribnich ad fluvium pariter Ribmck molendinum quoddam
possederint. Secundo. Prius cuius e r a t illud molendinum et
qtiis primo illud o c c u p a v i t a p p r e h e n d i t q t i e e t q u a l i t e r q t i o v e
i u r e d e v o l u t u m e s t in p o s s e s s i o n e m r e v e r e n d o r u m p a t r u m fran-
ciscanorum.» întâiul m a r t u r e «dominus Petrus D o b r a de Za
latna, a n n o r u m 47», atuncî «causarum in T r a n s y l v a n i a fisca-
lium d i r e c t o r » , în c a s a c ă r u i a s e face c e r c e t a r e a . «Ego post
pacificationem passaroviczensem, anno 1 7 4 3 , factus sum tri-
c e s i m a t o r in q u a e s t i o n a t o o p p i d o R i b n i c k e t s i m u l auricamp-
sor.» F r a n c i s c a n i i a v e a u m o a r a la 1 7 2 0 . « E g o , quatricesima-
t o r c a e s a r e u s , c u m m e o a d h o c officium ingressu acceperam
m a n d a t u m supremi directoris et pro tune etiam C a m e r a e au-
l i c a e c o n s i l i a r i i , d o m i n i I g n a t i i I s a n , c o m m i s s i o n e m u t in d i s -
trictu vulezensi bona boeronum et kalugerorum qui trans
A l u t a m essent et qui e x ditione Sacrae Caesareae Maiestatis
R e g i a e transiissent confiscarem et c o n s c r i b e r e m , p r o u t etiam
in t e r r i t o r i o r i b n i c i e n s i c o n f i s c a v e r a m . V i g o r e istius mandati,

' Unul din aceste acte, ca şi altele din cele analisate în această despăr­
ţire, e însemnat într'o listă din 1 8 3 3 ( v . maî sus, p . 2 5 7 , no XLV).
452 R E G I S T R E DE SOCOTELI

tria molendina : primum Logofetti cuiusdam Radul Gorăn,

1
a l i a s O l a n i s s k u l i , in p a g o t r a n s - a l u t a n o a d r i p a m A l u t a e s i t o
residentis ; secundum molendinum m o n a s t e r i i F e d e l e s a l l y [Fe-
deleşoiu] ; tertium in loco Restoka [Răstoaca] molendinum
cuiusdam boeronis Michaelis Budesskully ; quarto, confiscavi
vineam praedicti Gorân ; quinto vineam cuiusdam Galateae ;
sexto domum Michaelis Osstrovanul, quam ipsemet inhabi-
t a v i , et plures alias a p p a r t i n e n t i a s . Quibus confiscatis, mer-
c a t o r q u i d a m ribniciensis primarius, Petrus Duralj, fundator
simul templi romano-catholici in o p p i d o R i b n i c h , habens ad-
hue de praeterito erga praefatum logofettum Radul Goran
liquidum aliquod m u t u o datum debitum, cum ili u d creditor
praetenderet, debitor, solvendo impar, excepit se h a b e r e in
territorio ribniciensi et m o l e n d i n a et vineam et ad h a e c loco
debiti praeteriti p o s s i d e n d a creditorem inviavit simulque me
p e r literas frequentissime requisivit ut creditorem Duralj in
p o s s e s s i o n e a s s i g n a t i molendini et v i n e a e n o n t u r b a r e m ; i m o
a d h u c , cum i d e m G o r a n p r a e s t a t i o n e aliqua principi d e n u o te-
neretur, ultra levatam a n t e c e d e n t e r pecuniam, n o v a m petebat
a b ipso m e r c a t o r e Duralj, creditore suo, summam, pariter
m o l e n d i n o et vineae investiendam . . . T a n d e m , p o s t q u a m su-
perius nominatus Petrus Duralj se ad templum erigendum
resolvit, c o g i t a b a t etiam d e p a t r u m subsistentia et, quia p a n c a
vel p l a n e nulla, m e n o n i n t e r r o g a t o , e t i a m circa t e m p l u m fa-
ciebat, aperuit mihi s u s m intentionem de molendino in pa­
tres franciscanos transferendo ; laudavi quidem intentionem,
sed interrogavi q u o iure. Respondit ille proprietarium logo­
f e t t u m e s s e facilem, i m o e t i a m t u n c n e c e s s i t a r i ad levandam
a l i q u a m p e c u n i a m p r o m o l e n d i n o e t v i n e a in p e r p e t u u m t r a n s -
ferendis, c u m renuntiatione omnis hereditatis. Ad quae res-
pondi conditionem h a n c sufficere pro patribus. Quo facto,

1
La io Aprii 1 7 3 8 , «eli Urii monah, car[e] m'aìi cheamal Udrea Logo-
făt Olănescul», cu fiiï: Gheorghe, Constantin şi Radu, vinde o vie.— Un Ma­
tei Goran, poate tatăl acestuia, nu fratele pomenit mai la vale, a posedat,
l e a
pe la începutul secoluluî al x v i n , un ermologiu, păstrat acum !a Viena, în
Bibi. imperială, şi pe care l-am descris în Manuscripte din biblioteci straine,
I, p. 5 1 şi urm. Mateï I se născuse la 7 1 6 2 ( 1 6 5 3 4 ) .
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA ISTORIA CATOLICISMULUI 453

o m n i n o d i c t u s D u r a l j m o l e n d i n u m in i p s o s p a t r e s c i r c a finem
anni 1720 contulit et ex post residuam summam pro iure
1
perpetuo pater Antonius Gungicz eidem Radulj Guran exol-
vit. S u p e r q u o e t i a m c o n t r a x e r u n t : q u a s e g o e t i a m , si b e n e
memini, subscripsi unicus, et h o c iure transivit molendinum
in dictos p a t r e s franciscanos. Vineam vero etiam actu, uti
audio, possident posteritates Petri Duralj.
P r o ulteriori h a b e b a t i d e m Logofett Radul Goran fratrem
Matthaeum Logofettum, qui a p u d m e fréquenter scriptitabat,
c u m in h a c p a r t e d e g e r e t ; q u e m vice q u a d a m a l l o c u t u s eram
his verbis : « M a t t h a e e , frater t u u s R a d u c a n totaliter vendidit
molendinum. Quid tu ad h a e c dicis?» Reposuit (sic) ille:
« C o n t e n t i s s i m u s est m e u s frater quod potuerit illud vendere
et pecuniam acquirere ; secus certo certius Bukurestinum de-
d u c t u s fuisset, q u i a n o n h a b e b a t u n d e s o l v a t quod ipsi im-
positum erat.»
A l d o i l e a m a r t u r e « e g r e g i us G e o r g i u s H o r t o l a g y i de ea-
dem, annorum 32s. D e c l a r ă că ştie să fie a Franciscanilor
moara, « d u m e g o in illis p a r t i b u s v e r s a r e r e t s u p r e m i fiscalis
h o n o r u m provisoris m u n e r e fungerer».
Actul e semnat de notarii Ladislau Sândor şi Francise
2
Abbaffi .

XII.
i t t
Rîmnic, i Muiu st. v . 1 7 5 4 .

«Grigorie, MACTIIO KÎKIIO ïnicKon PKMHIICKIH m>Karo Gf-

f A v ă n d u întrebăciune de faţă înnainte S m e r e n i e i N o a s t r e

I o n H u l u b e s c u d e la V e l Ocnă cu popa Serafim egumenul
3
d e la b i s e a r i c a F r a n ţ i ş c a n i l o r de aici din Răimnic , pentru
că, d ă n d j a l b ă Ion Hulubescu la Măriia Sa prea-înnălţatul

1
Mort în 1 7 3 3 , la 4 April. V. maî sus, p. 2 6 7 .
2
Dobra a tradus Pravila munteană în latineşte. Manuscriptul, pe care-1
pomeneşte şi Sulzer (III, p. 7 3 ) , se afla astăzi la biblioteca Bruckenthal
din Sibiiu. I se maî dădu, în 1 7 2 9 , şi sarcina de a traduce socotelile roma­
neşti ale provinciei (Hurmuzaki, VI, n° CCXLIV, p. 4 0 0 şi urm.).
* Să fie acelaşi cu călugărul Serafim din 1 7 3 4 ? V. maî sus, p. 2 3 2 , n° x .
454 R E G I S T R E DE SOCOTELI

nostru D o m n û Ion Costandin Mihai Ţ e h a n Racoviţă Voevod

p e n t r u u n l o c d e cas[ă] d e aicï d i n o r a ş u l R â m n i c u l u i , z i c â n d
c u m c ă i-au r ă m a s d e la tată-sâu Chirca Hulubescu şi, pe
vreamea cănd stâpăniia N e a m ţ i a c e a s t e cinci j u d e a ţ e , l-ar fi
p u s u n T u d o s i e O l ă n e s c u z ă l o g la popa Antonie igumenul.
[ U r m e a z ă istoria afacerii.] Şi, pe acea v r e a m e fiind Neamţi
s t ă p ă n i t o r î , l o c u l l-au ţ i n u t p o p a A n t o n i e în silă, i a r viia au
rămas supt stăpânirea tătăni-său Chircăî. . . Aşijderea s'aû
j e l u i t şi p e n t r u u n z a p i s ce-1 a u F r a n ţ i ş c a n i î p e n t r u acel loc
d e c a s e , c ă n ' a r fi a d e v ă r a t , şi m i n c i n o s ; cu c a r e z a p i s păn
a c u m ţine siliştea a c e a s t a supt stăpânirea lor fără dreptate
şi nu-1 î n g ă d u i a ş t e ca s ă - ş f a d ă ] c a s e în l o c u l luî. După a
căruia jalbă Măriia S a i-aii r â n d u i t c a să-î judecăm şi să-î
î n d r e p t ă m noî.» Serafim a r a t ă zapisul de c u m p ă r ă t o a r e . «Am
dovedit că zapisul iaste adevărat şi b u n şi iscăliturile sănt
a d e v ă r a t e , că, afară d i n t r ' a l t e iscăliturî c a r e e r a b u n e , iar treî
i s c ă l i t u r i d e 3 o b r a z e d e c i n s t e şi v r e a d n i c e d e c r e z u t înşine
n o i le-am c u n o s c u t : în t ă i , a lui V e n i a m i n ieromonah, ecli-
searhul episcopiei Râmnicului şi d u h o v n i c răposatului întru
fericire f r a t e l u i c h i r D a m a s c h i n e p i s c o p u l , şi a p o p e ! luì Go-
r a n d e aicï d i n R ă m n i c , şi a l u i T u d o s e O l ă n e s c u l , l o g o f ă t . . .
M a î z i c e a I o n H u l u b e s c u l că s ă n t d o î p r e o ţ î iscăliţi în zapis
cariî t r ă e s c u , a n u m e p o p a B a d e a i P o p a Nicola de aici din
R â m n i c , c a r e p r e o ţ i i t ă g ă d u e s c u şi zic că n u sănt iscăliturile
lor. Şi, c e r c e t â n d n o i şi p e n t r u aceasta, a m d o v e d i t c ă iscă­
l i t u r a p o p e î B a d e î , c a r e s ă n u m e ş t e în z a p i s , n u i a s t e a c e l u i
c e t r ă i a ş t e , c e a a l t u i a , c a r e au m u r i t încă d i n zilele N e a m ţ i -
lor, şi, p e n t r u a p o p e î N i c o l a i , o r i d e i a s t e i s c ă l i t u r a lui', o r i
a altuia, el nu o c u n o a ş t e , fiind lipsit de vederea ochilor,
nici ţine minte de s'aû iscălit. Pentru care să cunoaşte că
I o n u m b l ă r â u şi fără cale z i c â n d c ă i a s t e z a p i s u l mincinos.»
S e confirmă deci p r o p r i e t a t e a Franciscanilor. H u l u b e s c u obiec­
t e a z ă însă că, preţul î n s e m n a t în a c t fiind m i c şi n e p o t r i v i n -
d u - s e cu a l t e l e c e s e ştiu, z a p i s u l a fost s t o r s cu sila. «Care
z i s e ale lui I o n H u l u b e s c u l n e a r ă t ă n d u - s ă în j a l b a ce au dat
la Măriia S a Vod[ă], nici noi avănd porunca să cercetăm
a c e s t e a , l e - a m l ă s a t ; i a r , d e n u v a fi I o n Hulubescu odihnit
 DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI 455

p e h o t ă r â r e a d e m a î sus, să aibă a ş căuta Ja l u m i n a t Di­

1
v a n u l M ă r i e î S a l e luî Vodfă]. »

XIII.
Bucureşti, 18 Iunie st. v. 1 7 5 4 .

Constantin Racoviţă dă mănăstirii din Rimnic patru scu-

telnicî. « A ş i j d e r e a s ă a i b ă a s c u t i şi a l e b i s e a r i c i î d r e p t e b u c a t e
d e oerit, o î 1 5 0 , şi d e dijmărit, litre 200». Ast-fel se con­
firmă «hrisoavele altor răposaţî Domnî» şi al l u î M i h a î , pă­
rintele Domnului. Marturî : Barbu Vâcărescu, V . V o r n i c ; Ie-
nachi Hrisoscoleû, V . Ban ; Constantin Brîncoveanu, V. S p ă t a r ;
Ştefan Văcărescu, V. Logofăt ; Dumitraşco Racoviţă, V. Vis­
tier; lordachi Geanet, V. Postelnic; Dumitrachi Ghica, V.
Clucer ; Nicolae Dudescu, V . Paharnic, G h e o r g h e Serezlì, V.
Stolnic; Lascarachi Geanet, V. Comis; Badea Ştirbeî, V.
Sluger; lordachi Carageà, V. Pitar. — S e m n ă t u r a Domnuluî.
2
M o n o g r a m ă şi p e c e t e r o ş i î .

XIV.

Rîmnic, 2 0 Septembre st. v. J 754.

«Pentru via d e la R u n c u . . ., m ' a m tocmit cu p ă r i n t e l e

Criştov, paterul de la B r ă d i c e a n î , fiind viia părăsită, să-m
dea bani pe jumătate . . . Costandin Pobcea, Logofăt.»

1
Inventariul menţionează un act de la 1 5 Iunie 1 7 4 7 pentru via din Şu­
teşti, făcut iper R. P. Thomam Radulov, gvardianum>.
2
Inventariul maî cunoaşte privilegii domneşti de la Grigore şi Matei
Ghica, ambele din 1 7 5 2 . Cf. mal sus, p. 2 3 2 , nota 3.
456 R E G I S T R E DE SOCOTELI

XV.
Bucureşti, 7 April st. v. 1 7 5 9 .

Grigorie, episcopul de Rîmnic, dă următoarea mărturie

Franciscanilor din Rîmnic.
«La anul 1757, Mart 20 A,NH, viind P o p a Manta înaintea
n o a s t r ă , c ă u t a s ă ià cu j u d e c a t ă d e la p o p a M a n o l e . . . siliş-
tele lor d e case.» P e n t r u a c e a s t a a r a t ă foaia d e z e s t r e a s o ţ i e î
1
luî . « C u c a r e foae a u fost l u a t şi viile b a r a ţ i l o r d i n R â m n i c ,
prin judecată.» Grigorie o constată a fi « m i n c i n o a s ă . . . .,
făcută cu ficleşug d e d a n s u l . . . Ş t i u şi c ă n d în p ă m â n t ţ e l i n ă
au p u s b a r a ţ i i vie, d e o au înmulţit c â t ă iaste a c u m a , r ă z o a r e
1 5 , şi, c â n d nu era pimniţă de piiatră, nicï de lemnu, nicï
u r m ă d e p i m n i ţ ă , nicï c a s ă d e ş ă d e r e , fără n u m a î u n şopron
m a r e , făcut i a r d e b a r a ţ i , p e n t r u t r e a a b a c u l e s u l u î , şi u n b o r -
d i i a ş m i c în p ă m ă n t , î n t r u c a r e s ă d e a vierul ; iar, d u p ă a c e a s t a ,
s'au a p u c a t b a r a ţ i i , din dosul vârfului vieï m e a l e , d e a u făcut
pimniţă de piiatră boltită, şi o au a c o p e r i t p e s t e t o t cu pă.
m ă n t , lăsând la m i j l o c c a un ogeac, în l o c d e f e r e a s t r ă , de
l u m i n a în p i m n i ţ ă , şi aii f ă c u t şi s u p t ş o p r o n d e s p r e pimniţă

1
Iat'o, după copia episcopului: «Această copie iaste scoasă din cuvănt în
cuvânt după copiia foi ce zice popa Manta că-î iaste dală de zestre de la
socru-săiî Costandin ; care copie iaste dată de noi la măna popii Manole i a
preoteasil Maricăl din Râmnic. Foiţa de zestre a fie-mea Păunii, cum scrie
în jos anume; Mai 28, 7223: i dulamă de şai roşu cu b'ană de snngep cu
nastur de argint, i gheordie de dimie cu blană de sangeapu. 1 zăbun de di­
mie. 1 rochie de sandal roşietecă cu sponci de argint cu guri de fir. 1 rochie
de sandal galben cu sponci de argint şi cu guri de fir. I rochie de alageà şi
cu guri de fir. I rochie albă şi cu guri negre. 1 brăii mocadim de Sacăz. 4
ii : trei cu mătase, una cu fir. 2 părechî de cercel de argint. I inel de auru.
5 linguri de argint. 1 2 şire de mărgean. 8 talere de aramă. 8 tipsii. 1 5 ră­
zoare de vie în dealul Ta[t]omirului, cu pimniţă de piiatră, cu livezi şi c u
alte moşii ce sănt în Rămnic. 1 căruţă ferecată, cu 2 cat. 1 0 mătcî de stupi.
1 tingire cu capac. I cazan cu capac, de rachiu. 2 perne mari. 4 perne mici.
1 cearşaf de pilotă. 1 cearşaf pe aşternut. 1 plapăniă şi aşternut pecum să cade.
1 masă. 4 şărvete. I peşchir de oglindă. 1 măhramă de obraz. 1 şcatulcă, c u
clondirile el. 7 tal. bani pe capu. 1 scoarţă de Ţarigrad. — Eîi Costandin,
fecior Spătarului Simeî din Rămnic, din preună cu soţiia mea Dumitrana, a-
deverez.»
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E L A I S T O R I A CATOLICISMULUI 457

o c a s ă m i c ş o a r ă , p e n t r u ş ă d e r e a l o r la v r e m e a culesului vii­
l o r . . , A u f ă c u t şi c a s e d e - a s u p r a p i m u i ţ i l , d u p ă c u m să află
a c u m a . . . [Foaia d e zestre] o a m î n s e m n a t , dovedindu-o de
n e a d e v ă r a t ă , şi o a m p e c e t l u i t şi cu p e c e t e a n o a s t r ă scoţând
d u p ă d a n s a şi a c e a s t ă c o p i e , d i n c u v â n t în cuvânt.» Semnă­
t u r a e p i s c o p u l u i şi p e c e t e , c u l i t e r e l e : T P ê P M .
« I a r , a c u m la a n u l 1 7 5 9 , a f l ă n d u n e n o î a i c e a în B u c u r e ş t i ,
şi a f l ă n d u b a r a ţ i i . . ., aii d a t j a l b ă l a M ă r i i a S a . . ., s c o ţ ă n -
du-ne pe noi mărturie.» S e judecă « A i i t ă g ă d u i t [ p o p a ] foaia,
zicând că s'aû răpus.» Episcopul pomeneşte atunci de copia
s a , c a r e s e şi a d u c e . S e s c o a t e o n o u ă c o p i e , p e n t r u c a « B a ­
r a ţ i i » s ' o a i b ă , în l i p s a l u i Grigorie.

XVI.
Bucureşti, 1 5 Iulie st. v. 1 7 5 9 .

P r o c e s î n n a i n t e a lui S c a r l a t - V o d ă Ghica între «paterii ba­

r a ţ i d e la b i s e a r i c a bărăţeascâ din R â m n i c » şi popa Manta,
« p r o i n p r o t o p o p al B u c u r e ş t i l o r » , p e n t r u o v i e . M a n t a o l u a s e
prin judecată domnească, d e la zişii baraţî, supt Grigore
Ghica. Spusese «că, l u î n d Neamţiî ţara Oltului şi fiind şi a-
c e s t e vil peste Olt, le-ar fi l u a t Cămara împărătească supt
stăpânire ; n e p u t ă n d să m e a r g ă p o p a M a n t a acolò s ă le s t ă ­
pânească, le-ar fi d a t p r e o ţ i l o r barati danie». Din potrivă,
b a r a ţ i i a r ă t a u , cu a m ă n u n t e , c ă v i a f u s e s e c u m p ă r a t ă de dîn-
şiî. « F i i n d t o t t e m e i u l z e s t r e a la m i j l o c » , G r i g o r e şi, a p o i , fiul
său M a t e i d a û via p o p e ! : i o confirmă a p o î Constantin Ra­
c o v i ţ ă şi C o n s t a n t i n M a v r o c o r d a t . G r i g o r i e d e R î m n i c d ă în­
ş e l ă c i u n e a la iveală ; M a n t a e î n c h i s ; a r ă t î n d u - i - s e c o p i a Vlă-
dicâî, el p r e t i n d e c ă e a n u corespunde originalului. Se mal
constată că ocupaţia germană nu se efectuase la d a t a foii
falşe. î n z ă d a r p r e o t e a s a lasă via e p i s c o p u l u i , prin t e s t a m e n t ,
căci acesta «s'aû lepădat de acest feliû d e d a n i e , şi însuş
Sfinţiia S a , u n d e e r a s ă facă p ă r ă a le l u a viile î n t r u s t ă p â n i r e ,
Sfinţiia Sa, aflăndu-se la j u d e c a t ă , însuşi au spus pricină şi

1
V. maï sus, pp. 2 3 4 - 5 , n° XIII-
458 R E G I S T R E D E SOCOTELÏ

din gură mai pre largu, întru a eşi dreptatea baraţilor şi

întru a nu să n ă p ă s t u i sufletul p o p i î M a n t i i şi al p r e o t e a s i î
luî. » Decî viile se dau baraţilor. — S e m n e a z ă boieriî Diva­
n u l u i , în f r u n t e cu e p i s c o p u l Grigorie.

XVII.

Rîmnic, 27 August st. v. 1 7 7 9 .

«Sud Vălcea. Din luminată p o r u n c a M ă r i i S a l e . . ., după

j a l b a ce au d a t înnălţimiî Sale părinţii franţişcanî din oraş
R ă m n i c u l p e n t r u u n l o c ce-1 aii d a n i e la B ă r ă ţ i e , dat de un
A n t o n i e Maşteler V o r n i c u , că i s'au î m p r e s u r a t de către uniî
din oroşanî», — se înfăţişează «Ion legătorul de cârţî, sân Cărs-
t e a » , şi a l ţ i i . Se cetesc zapisele relative, din 1 7 3 7 şi 1740;
s e î n t r e a b ă u n b ă t r î n şi, v ă z î n d u - s e că î n c ă l c a r e a s ' a f ă c u t în
adevăr, «după slăbiciunea Franţişcanilor în u r m a răzmiriţfi]»,
se dă dreptatea baraţilor.

XVIII.

Rîmnic, li« April st. v. 1 7 8 3 .

«Costandin Socotfeanu] biv vtori Vistier» dă un zapis F r a n ­

ciscanilor din R î m n i c , ce a v e a u un loc «lângă casale m e a l e ceale
m a n » , l o c c ă p ă t a t d e la M a r s t a l l e r . « D e c î , fiind-că a c e s t l o c u
iaste lăngă casa noastră, s'au fost î n v o i t cu P r e a - S f i n ţ i i a Sa
1
părintele răposatul moşu-mieu , proin mitropolit Grigorie, ca
să facă s c h i m b u şi, întâmplăndu-se moarte Prea-Sfinţii Sale,
nu s'au fost făcut z a p i s ă l e d e î n v o i r e şi d e s c h i m b u » . S e în-
v o e ş t e el, d i n n o u , cu «Sfinţia S a p ă r i n t e l e i g u m e n L o d o v i c » ,
d i n d u - î p e n t r u a c e l l o c «o l i v a d e c e i a s t e p e s t e ş a n ţ u » . M a r -
t u r î : « p o p I o a n R ă m . p r o t » , N e c t a r i e (?), e c l e s i a r c h al e p i s ­
copiei de Rîmnic, R a d u Postelnicul.

1
Grigorie era Romîn. V. Prefaţa la Mineiul romanesc pe Octombre si
Con-r. lit., XXII, p. 2 5 3 si urm.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E L A I S T O R I A CATOLICISMULUI 459

XIX.
Bucureşti, 28 August st. v. 1 7 9 0 — 8 Iulie st. v . 1 8 2 0 .

Privilegii p e n t r u m ă n ă s t i r e a catolică din Rîmnic.

1. D i v a n u l , d u p ă ordinul dat d e «Măriia Sa prea-înnaltul
prinţip de Sacsoniia-Coburgu, marele-comandir al t u t u r o r oş­
tirilor şi oblăduitorul ţării», confirmă, la 28 A u g u s t st. v.
1790, privilegiile acordate de Alexandru Ipsilanti (6 Iunie
1775) şi N i c o l a e C a r a g e à (iW I u n i e 1782).— S e m n e a z ă «En-
zenberg, F[eld]-M[arşal]-L[altnant]» (cu l i t e r e cirilice), V i l a r à ,
Ioan Logofătul, Mitropolitul Cozma, A g e n t u l Merkelius.
2. P r i v i l e g i u a n a l o g d e la M i h a ï S u ţ u . 6 I u n i e s t . v. 1792.
3. P r i v i l e g i u d e l a G h e o r g h e H a n g e r l i u , «la căţî din ritul
c a t o l i c i l o r s ă află l ă c u i n d şi a d ă p o s t i n d u - s ă a c o l ò cu dreaptă
m u n c ă şi h r a n a neguţătoriilor» (ca m a i s u s , p . 244, n° x x m ) :
c o n f i r m ă a l t u l d e la I p s i l a n t i , c u d a t a niu* c i t a t . 10 I u n i e s t . v.
1798.
4. P r i v i l e g i u de la A l e x a n d r u M o r u z i , cu a d a o s u l , relativ
l a s c u t e l n i c î : « î n s ă o a m e n i s ă şi-î a d u c ă a c u m d i n s t r e i n ă t a t e » .
27 I u n i e s t . v. 1799.
5. P r i v i l e g i u a s e m e n e a d e la A l e c u S u ţ u . 8 I u l i e s t . v. 1820.

XX.
181147.

Diferite documente relative la mănăstirea catolică din

Rîmnic.
La 16 A u g u s t 1811, c e d a r e d e loc p e n t r u p r ă v ă l i e : sem­
nează «pater Basilius Lodormany, guardianus» şi «Aclam
dohtor, martor». Altele analoage, d i n a c e s t a n . •— 12 Iunie
1812-1817. P r o c e s p e n t r u o livadă la. T r o i a n , c e «i s ă zice
Duraliia» cu N i ţ u , fiul l u ì Die polcovnicul Olănescu. — La
1816, se c u m p ă r ă « o l i v a d e cu c e v a ş p o m pe dînsa», d e P.
V a s i l e , şi o a d o u a . — î n 1817, învoială a lui P. Vasile cu
un simigiu, p e n t r u a-î da un «loc d ă n a i n t e a p r ă v ă l i e i d ă si­
m i g e r i e , c a s ă - m fac u m b r a r î » . — L a 1818, « P a t e r V a s i l i e e g u m e ­
nii» s e p l î n g e i s p r a v n i c i l o r c o n t r a a d o î i n d i v i z i « c e s ă n t ş ă z ă t o r î
460 REGISTRE DE SOCOTELI

în c a p u silişti sfinti m ă n ă s t i r i cu c ă t e 6 zile d ă c l a c ă d ă o m p ă

a n i i » , şi cari s t r i c ă sâmănăturile, nevrînd nici să p l e c e ; se
f a c e a p o i cu e î u n z a p i s . — P r i n A u g u s t 1825, nouă plîngere
1
a lui «Iosif P a c u , egumenul sfinti m ă n ă s t i r i franţişcani dă
la R â m n e c s u d V ă l c e a » , p e n t r u p r ă v ă l i a o c u p a t ă p e rînd de
I l i e H a g i u l (nu H a n g i u l ) şi « O b r e t » S î r b u l . L u î n d u - i - s e a c e s t u i a
d r e p t u l d e a o o c u p a , el s e î n ţ e l e g e cu a c e l a c ă r u i a i s e d ă ­
d u s e d i n noii ş'i face « m a t r a p a z l â c cu p r ă v ă l i i l e m ă n ă s t i r i . . .
D ă n c a r e [obiceiu] s ă afla cu m a r i c h e l t u e l e şi d a t o a r e lucru
nesuferit.» S e o r d o n a s e întâiu d e a u t o r i t a t e ca O b r a t sâ-şîiea
înnapoî suma data, dar apoî el face o petiţie, pe care o
s e m n e a z ă şi c e i l a l ţ i c h i r i a ş i aï m ă n ă s t i r i i , pentru a fi r e i n t e
g r a t . P â n ă la h o t ă r î r e , se închide prăvălia. Iosif a r a t ă pier­
d e r i l e c e r e s u l t a şi c e r e H a t m a n u l u ï a da o decisiune, «cum
t e v a lumina D u m n e z e u » . I a r a c e s t a d ă u n u î « m u m b a ş i r » mi­
siunea de a aduce la D i v a n p e egumen, prin «marafetul»
ispravnicilor. — La 17 Februar 1827, «după ştilu v e c h î » ,
Frid. Alexander, substitutul Agenţiei la Craiova, răspunde
luî I o s i f î n t r ' u n p r o c e s . — Ş i în N o v e m b r e proces al egu­
m e n u l u i , la C r a i o v a , p e n t r u u n drum ce trecea prin ograda
mănâstiriî şi p e c a r e el voià să-1 î n c h i d ă , c a fiind cotropit.
A p e l u l i se r ă s p i n g e , însă p e m o t i v d e prescripţie, p e n t r u că
drumul « p ă p r a v i l ă şi-au d o b â n d i t r o b i r e a » . P r o c e s u l d u r a de
multă vreme, şi s e c i t e a z ă şi a c t e , din 1 7 7 5 , din 1820, o
2
vînzare către «iegumenul Gavriil G h i u r m a » . — în 1 8 2 9 , la
u
i' Maiu, «Divanul săvărşitor», c o m p u s din Iordachi Golescu,
Dim. Bibescu, Al. Nenciulescu, dă instrucţii episcopului de
R î m n i c , l o c o ţ i i t o r al M i t r o p o l i t u l u i , p e n t r u ţ i n e r e a d e condici
d e s t a r e c i v i l ă : « c a t a s t i ş e cu d e s l u ş i r e » , a r ă t î n d că t r e b u i e să
s e o b l i g e la a c e a s t a «şi p r e u ţ i i c e l o r l a l t e n a ţ i o a n e » . Episcopul
s e a d r e s e a z ă p e n t r u a c e a s t a , a d o u a zi, c ă t r e « c u c e r n i c u l b a r a t
d e la b i s e r i c a c a t o l i c o - r o m a n ă d e la R â m n i c s u d V ă l c e a , c h i r V a -

V . m a i sus, pp. 2 5 1 - 2 , no X X X V I I I . în loc de «Bordiianul», trebuie a

1

se ceti acolo, fără îndoială: «gordiianul».

2
Cotropirea se făcuse în paguba lut «chir Antonică Nicolantin», nepotul
luî «Patru Duraliia», de egumenul de Govora, Mihaî, fiind cel d'intăiii «din
tămplare răzmeriţăî streinat de aici».
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E L A I S T O R I A CATOLICISMULUI 461

silie L o d o r m a n » , p e n t r u a s e face r a p o r t l u n a r c u privire la

l o c u i t o r i i « d e n a ţ i o n u l şi s e c t u l a c e s t a » . — î n 1 8 3 1 , î n c h i r i a z ă
prăvălii' e g u m e n u l N a z a r i e S z a b ó . — în 1833, procese purtate
de egumenul Florian. — La 20 A u g u s t 1834, testament al
A r m e a n u l u i catolic A n t o n Muratu. Dedesupt, pecetea mănă­
stirii r î m n i c e n e : «Sig. convent. rimnic. fr. m i n . p r o v . Bulg.
et Valachiae» şi s e m n ă t u r a episcopului Molajoni, c a şi a lui
Szabó. E g u m e n era acum Klempay. — 1839-42. A c t e de la
acesta. — L a 1841, zapis pentru o livadă «în d e a l u l G l ă m e e -
lor, dosul cetăţui». — 1847. Chitanţă d e la « P . Romualdus
Peritz, concionator».

XXI.
Rîmnic, 1 2 Iulie 1 8 2 2 .

«Hristachi Mănc[iu]lescu» d ă chitanţă lui Vasile L o d o r m â n y

c ă a p r i m i t d e la el o c a l e a ş c a . «Fiind că d u m n e a l u i Căm[i]-
n a r u C o s t a c h e H e r ă s c u , la p l e c a r e a d u m i s a l e d e a i c i la B r a ş o v ,
din pricina jafurilor ce întrebuinţa apostaţi asupra tuturora
b o i e r i l o r şi n e g [ u ] ţ ă t o r i ! o r , a u l ă s a t în c u r t e a Baraţii o c ă l e a s c ă
şi d o ă p e r e c h i hamuri.»
 T A B L A CUPRINSULUI.

Pag.
1 5 2 4 - 1 6 9 2 . Extrase din socotelile oraşului Bistriţa în Ardeal I
1 6 7 8 - 1 7 8 8 . Extrase din socotelile bisericii catolice din laşT 54
1 6 6 2 - 1 8 4 7 . Documente scoase din archiva bisericii catolice din Iaşî şi
privitoare la istoria catolicismului în Moldova 78
1 6 6 2 , 5 Ianuar st. v.; Iaşî. Privilegiu al luî Istrati Dabija pentru satul
Trebeş, ce era al baraţilor 78
1 * 6 9 , 6 Iunie st. v. ; Iaşî. Privilegiu al luî Duca-Voda pentru jurisdicţia
episcopului catolic asupra credincioşilor lui 78
1 6 7 0 , 1 4 Iulie; Csik-Somlyó. Scrisoare a mănăstirii Csik-Somlyó către
generalul Minorilor pentru planul, ce a tăcut vicariul în Moldova,
de a li se restitui mănăstirea din Bacău 79
1 6 7 0 , 1 8 Iulie; Csik-Somlyó. Scrisoare a aceleiaşi mănăstiri către Propa­
gandă, pentru acelaşi plan, adăugîndu-se condiţiile în care s'ar pu­
tea réalisa 80
1 6 7 3 , 2 7 Februar st. v. ; IaşT. Ordin al lut Ştefan-Vodă Petriceicu de a se
face o hotărnicie la Trebeş 82
1 6 8 3 , 1 9 ianuar st. v.; Galaţi. Zapis al unor «tîrgoveţî din Galaţi» pentru
unul dintre al lor, fugit 83
1 6 8 5 , 7 Februar st. v. ; Iaşî. Act de vînzare, purlînd semnătura episco­
pului de Bacău şi a unul misionariu catolic 83
1 6 9 0 , 2 4 Maiu st. v.; Galaţi. Act de vînzare, purtînd o semnătură în li­
tere latine 83
1 6 9 1 , 1 7 Mart st. v . ; Iaşî. Proces înnaintea Vornicilor de Poartă . . . 84
1 6 9 7 , 2 Septembre; Iaşî. Act între doî soţi catolici pentru a se moşteni
între sine ; semnează Prefectul 84
. 1 7 0 0 , 2 0 Decembre; Ia?!. Scutire din partea lui Constantin-Vodă Duca
pentru Prefectul catolic Felice-Antonio Sauli 84
464

Pag.

1 7 0 1 , 29 Man st. v.; Iaşî. Scutire din cartea aceluiaşî Domn pentru un
străin, al Iesuiţilor 84
1 7 0 1 , 20 Iulie st, v. ; Iaşî. Scutire din partea aceluiaşî Domn pentru averea
Iesuiţilor de la Dumeştî 85
1 7 0 2 , 1 3 Iunie si. v. Delimitare a moşieî de peste Prut a Iesuiţilor . . 85
1 7 0 2 , 19 Decembre. Mărturie pentru proprietăţile Iesuiţiloi din Iaşi, a luî
Adam Warylkowicz, fost misionariu 85
1 7 0 3 , 1 4 Iulie st. v. (?); Iaşî. Cumpărătoare făcută de Prefectul Sauli
(«Zavoli>) 88
1708, 3 Novembre st. v. (?) ; Iaşî. Mărturie a catolicilor din Iaşî in afa­
cerea neînţelegeriî ivite între lesuiţî şi Franciscanul Sauli cu privire
la proprietatea caseî «catolicilor».—Urmează decretul, în favoarea
Franciscanilor, a episcopului de Bacău Stanislav Bieganski . . . . 88
1711 1 3 Mart st. v.; Iaşî. Privilegiu al lui Dimitrie-Vodă Cantemir pentru
Sauli 91
1 7 1 4 , Septembre; Constantinopol. Firman al Sultanului pentru libertaiea
cultului catolic în Moldova şi protecţia luì de către Domn. . . . 91
1 7 1 5, lift August; Iaşî. Cumpărătoare a unei case de către secretariul dom­
nesc Gheorglie-Francisc Strachocki 92
1 7 1 5 , 28 August st. v.; Iaşî. Act prin care Vornicii de Poartă confirmă
Iesuiţilor crîşma din laşi, usurpata de Franciscani 92
1 7 1 5 , după 28 August st. v.; Iaşî. Prefectul franciscan din Iaşî, Alexandru
Fischer, excomunică pe lesuitul Casimir 'l wardoclilebowicz, care luase
în posesie crîşma pomenită 93
1 7 1 7 , 22 April st. v. Act de judecată al mitropolitului Moldovei Ghedeon 94
1 7 1 8 , 25 lanuar ; Roma. Act de numire a episcopului de Bacău, Iosafat
Parysowicz, cu piese anexe 94
1 7 1 8 , 8 April st. v.; Iaşî. Testament al urei catolice, cu mărturia unui
misionariu şi a luî Strachocki 95
1 7 1 8 , 30 Iulie st. v.; Iaşî. Privilegiu al lui Mihaî-Vodă Racoviţă pentru
pivniţa Iesuiţilor din Iaşî 95
1 7 2 0 , 21 Maiû st. v.; Cotnari, Delimitarea vieî din Cotnari a lui Stra­
chocki, dată de el Iesuiţilor 95
1 7 2 1 , 7 Maiii st. v.; Iaşî, Judecată a luî Mihaî-Vodă Racoviţă pentru
crîşma din Iaşî între Strachocki şi Prefectul franciscan Silvestru . 9^
1 7 2 1 , 1 5 August; Hotin. Privilegiu al Paşei din Hotin, Abdul, pentru
catolicii din Moldova 9^
 465

Pag.
1 7 2 3 , 4 Mart st. v.; Iaşî. Privilegiu al luî Grigore-Vodă Ghica, pentru
Iesuiţiî din Iaşî şi aï lor 97
1 7 2 4 , 1 2 Octombre st. v. ; Iaşî. Danie a unuî loc, din partea soţilor
Strachocki, către Iesuiţî 97
1 7 2 4 , 3 1 Octombre st. v.; Iaşî. Cumpărătoare de vie la Copoii, în pre­
senta Prefectului Ioan-Francisc Bossia 98
1 7 2 5 , 2 7 April st. v. ; Iaşî. Privilegiu al luì Mihaï Racoviţă pentru preotul
catolic din Galaţî 98
1 7 2 5 - 4 0 . Notă relativă la odăjdiile din Ardeal ale bisericii catolice din
Iaşî 9S
r
73°> 3 Novembre st. v.; Iaşî. Carte de blestem a mitropolituluî Mol­
dovei Nichifor în procesul dintre catolici şi Costachi Postelnicul
pentru moşia Barati 99
I 7 3 1 , 1 7 Ianuar st. v. ; Iaşî. Privilegiu al luì Mihaï Racoviţă pentru un
vier al catolicilor 99
2
•737, 8 Ianuar st. v. ; Iaşî. Privilegiu al luì Grigore-Vodă Ghica pentru
birul, ca ruptaşî, al unor catolici din Trebeş 99
1 7 4 1 , 2 August. Dare de samă despre starea de lucruri în diocesa Ba­
căului 101
1 7 4 1 , Septembre; Constantinopol. Firman pentru libertatea de cult a ca­
tolicilor din Moldova 100
1 7 4 1 , 1 8 Novembre st. v. ; Iaşî. Privilegiu al luì Constantin-Vodă Mavro-
cordat pentru pivniţa Iesuiţilor din Iaşî 103
1 7 4 4 (?), 9 Ianuar; Iaşî. Zapis, cu mărturia Prefectului Romuald Cordi. . 1 0 3
1 7 4 4 , lia Septembre st. v. ; Iaşi. Contract al unuî Nicolae Bacalul, pentru
un loc, cu Vice-Prefectul Ioan-Maria Ausilia 103
1 7 4 4 , 2 5 Octombre; Iaşî. Contract între Anton Voroavă, catolic, şi Ie­
suiţiî din Iaşî, pentru o casă 103
1 7 4 6 , 1 2 Iunie ; Frănceştî. Testament al unuî catolic din Podul-Iloaeî, cu
darurî Franciscanilor 104
1 7 4 6 , 1 2 Septembre st. v. ; Iaşt. Ioan-Vodă Mavrocordat opreşte a mat
veni în ţară do Iesuiţî 104
1 7 4 6 , 1 3 Octombre st. v. ; Iaşî. Acelaşî dă un pas lui Vasile Frenk, mi-
sionariu şi dascăl de latineşte, pornit să cerşească pentru clădirea
noueî biserici catolice din Iaşi 105
!
747< 3° Ma.tt st. v. ; Iaşî. Acelaşî dă un trunchiû de măcelărie scutit
catolicilor din Iaşî 105

6 2 1 7 4 . Voi. I. 3C
 466

Pag.
1 7 4 8 , 1 3 Octombre st. v. ; Iaşi. Constantin-Vodă Mavrocordat confirmă si­
tuaţia privilegiată a oamenilor de pe moşiile bisericii catolice. . . 1 0 6
1 7 4 8 , 9 Novembre st. v. ; Iaşi. învoială a oamenilor din Trebeş cu Pre­
fectul Francisc-Antoniu Mansi 106
1 7 4 8 , 3 1 Decembre st. v. ; laşî. Trîmbiţaşul Anton Neamţul vinde o vie
la Miroslava, în presenta lui Frenk şi Voroavă 106
1 7 5 0 , 1 0 April st. v. ; laşî. Constantin-Vodă Racoviţă acordă Iesuituluï
Matei un privilegiu pentru Horleştî 107
1 7 5 2 , 1 0 Decembre st. v. ; Iaşi. Acelaşi judecă neînţelegerea dintre Ie-
suiţi şi Prefectul Clement Laydet 107
1 7 5 3 , 1 8 Septembre st. v. ; Iaşi. Matei-Vodâ Ghica permite catolicilor a-şî
face biserică de piatră în Iaşi 107
1 7 5 4 , 1 5 Novembre st. v. ; Iaşi. Zapis pentru o vie ce fusese a «pisariulul
ungureso, în presenta lui Frenk 108
1 7 5 6 , i'û Februar; Iaşi. Zapis al lui Frederic-Cristian Stahl, pisariu dom­
nesc, către superiorul iesuit, pentru o vie la Miroslava IOS
1 7 5 6 , 6 Maiu st. v. ; Iaşi. Constantin-Vodă Racoviţă confirmă preoţilor
catolici dreptul la o ocă de unt-de-lemn pe lună, din Vamă . . . 1 0 8

1 7 6 . . . Hotârîre a Propagandei în afacerea bisericii din Iaşi şi Misiunii. . 1 0 9

1 7 6 1 , 2 3 Mart st. v. ; Horleştî. Hotărîre domnească în procesul enoriaşilor

catolici de acolo cu preotul iesuit 109
1
7 6 4 , 9 Maiû ; Talpa. Dascălul catolic dă un zapis pentru clopotul bise­
ricii din Galaţî, neclădită încă 109

' 7 6 7 » 3 August st. v.; laşî. Grigore-Vodă Ghica dă ordine cu privire la

un chiriaş al Iesuiţilor, care fugise 110

1 7 6 7 , 1 8 August st. v. ; Roma. Dispensă de căsătorie în urma raportului

unuï misionariû din Moldova 110

După 1 7 7 3 . Notă despre relaţiile catolicilor din Iaşi cu Rumiănzow şi ur­

mările lor 11 o

1 7 7 5 , Preţăluire, făcută de starostele dulgherilor, a uneî case de pe locul

Iesuiţilor III

1 7 7 6 , 8 Decembre st. v. ; Iaşi. Grigore-Vodă Ghica dă un privilegiu pen­

tru zidirea noueî biserici catolice din las! in

1 7 7 7 , 1 0 August; Roma. Permisie de vînzare de teren, acordată de Pro­

pagandă Prefectului Iosif Martinotli 112
 467

Pag.
După I I Octombre 1 7 7 7 ; Iaşî. Petiţie a catolicilor din laşi către Domn
pentru refacerea in piatră a bisericif lor arse 112
După 1 7 7 7 , 1 1 Octombre; Iaşî. Scrisoare a Prefectului din Moldova către
nunciul din Viena, pentru protecţia germană necesară bisericii. . . 1 1 8
După 1 7 7 7 , 1 1 Octombre; Iaşî. Raport al Prefectului către un ministru
străin, despre efectele supresiuniî Iesuiţilor, relaţiile cu Constantin-
Vodă Moruzi şi situaţia provinciei 119
1 7 7 8 . Instructif date de Prefect misionarilor săî 116
1 7 7 8 , 6 August; Iaşî. Scrisoare de mustrări a Prefectului Martinotti către
catolicii din Huşî 117
1
• 7 7 9 , 3 August; Rusciuc. Scrisoarea episcopului de Nicopole, Pavel Do-
vanlia, către misionariul Fedele Rocchi, trimes pentru afaceri la
Constantinopol 117
1 7 8 0 - 2 . Recomandaţie a generalului comandant in Ardeal pentru noul Pre­
fect Anton-Maria Mauro 121
1 7 8 0 , 2 0 Decembre — 1 7 8 2 , 2 8 Ianuar; Varşovia. Scrisoare a nunciuluî
către Mauro, pentru averea din Polonia a ex-Iesuiţilor din Iaşî . . 1 2 1
1 7 8 1 , 1 0 Octombre; Iaşî. Mărturie de bătrînî pentru strada ce se pre­
tindea a fi fost între biserica catolică şi mănăstirea Treî-Ierarchilor. 1 2 1
1 7 8 1 - 2 . Explicaţie a unuî plan relativ la acea stradă 122
1 7 8 2 , 2 6 Ianuar; Roma. Propaganda mulţămeşte lui Rocchi pentru in­
struirea a doî Pasioniştî trimeşî la Bucureşti 122
1 7 8 2 , 1 9 Octombre st. n.; Iaşî. După petiţia luî Mauro, Alexandru Con-
stantin-Vodă Mavrocordat autorisa refacerea în piatră a bisericii
din Iaşî 123
1 7 8 3 . Inventami al averii bisericii catolice din Iaşî 123
1 7 8 3 . Instrucţiî ale luî Mauro pentru averea din Polonia 126

1 7 8 3 , pe la 2 6 Iulie; Lemberg. Fratele Barnaba Kçdzierski către Mauro,

în afacerea averii din Polonia, pentru care nu făcuse nimic episcopul
de Bacău 126

1 7 8 4 , 2 8 Septembre; Oituz. P. Paul Hoch, capelan, despre necesitatea

în Moldova a unuî parodi cu ştiinţă de ungureşte 127

1 7 8 4 , 1 2 Novembre; Sniatyn. Episcopul de Bacău, Dominic, către Pre­

fectul din Iaşî, cerînd, intre altele, lămuriri asupra Misiunii . , . 1 2 7

1 7 8 4 , 3 0 Novembre; Varşovia. Nunciul către episcopul de Bacău pentru

Mauro, ce adună banï în vederea refacerii bisericii 127
468

Pag.
1 7 8 5 , 7 Ianuar st. v . ; laş". Alexandru Constantin-Vodă Mavrocordat a-
cordă permisia de visita lui Mauro 128
l 2
l % 5 > 7 August; Roma. Propaganda către Rocchi, pentru averea misio­
narilor morţi şi ajutorul cerut pentru refacerea bisericit 128
1 7 8 5 , 29 Novembre st. v. (?); Iaşî. Notă asupra sfîrşituluî defavorabil
al unuî proces de teren 128
1786, 2 2 Maiii; Sniatyn. Episcopul Dominic către Prefect, cerînd banî. . 1 2 8
1 7 8 6 , 20 August; Iaşî. Rocchi, ca Prefect, trimete la Varşovia pe un mi­
sionarul 129
1 7 8 6 , 1 0 Decembre st. v. ; Iaşî. Archimandritul Gavriil către Prefect,
pentru sănătatea Mitropolitului şi un tînăr ce voià Prefectul să-1
trimeată în Polonia 129
1788, 1 4 Iunie; Roma. Propaganda către Prefectul Rocchi, pentru împre­
jurările grele din principat şi chestia calendariuluî 130
1 7 8 9 , 2 Maiû; Roma. Propaganda către Rocchi, pentru continuarea func­
ţiunilor luî, trimeterea unuî cleric ungur şi privilegiul misionarului
Maffei 130
1 7 8 9 , 20 Iunie; Roma. Propaganda către Rocchi, pentru purtarea lut cu
Turcii, confirmarea luî şi moartea zvonită a episcopului de Bacău. . 1 3 1
1790, 2 Mart st. v . ; Iaşî. Divanul către ispravnicii de Iaşî pentru scutel-
niciî luì Rocchi 132
1790, 1 8 Septembre; Roma. Propaganda către Rocchi pentru preoţii ru­
teni uniţî şi reclamatine de présentât la congresul de pace, pentru
care se va înţelege cu Dovanlia 132
1 7 9 1 , 4 Februar. Franciscanul Ambrosiu Wolski expune conflictele sale
cu Prefectul 133
I i a
1 7 9 2 , 7 Septembre — 1 7 9 3 , -April. Corespondenţă între Dovanlia şi
Agentul imperial Merkelius, relativă la ciumă 135
1 7 9 2 , 1 5 Septembre; Roma. Propaganda către Prefect, arătînd cele spuse
de misionarul Posoni, gonit din Moldova, cu privire la situaţia na­
ţională a Ungurilor catolici din această ţară şi efectul ce aii avut a-
ceste pîrî 138
1 7 9 2 , 6 Octombre ; Roma. Propaganda către Rocchi, pentru refusili acestuia
de a meige ca Prefect la Constantinopol 14°
1794, 29 Mart; Iaşî. Mărturie de catolicî pentru strada de lîngă zidul
r
Treî-lerarchilor 4°
1
1794, 1 4 April; Iaşî. Protest al luì Rocchi că nu e supus moldovean. . 1 4
 469

Pag.
1 7 9 5 , 26 Iunie st. v.; Iaşî. Mitropolitul Moldovei Iacov dit mărturie re­
lativ la strada de lingă zidul Trel-Ierarchilor 142
1796, 27 Novembre şi 1 8 Decembre; Roma. Permisie de vînzare a unul
teren şi unei viî dată de Propagandă Prefectului Mihal Sassano . . 1 4 2
J 2
7 9 9 i 5 Novembre; Iaşî. Circulară a Prefectului Vincenţiu Gatti . . . 143
1800. Relaţie de visita a Prefectului Gatti 144
1800, 1 6 April; Iaşî. Circulară a Prefectului Gatti, fixînd veniturile preo­
ţilor săî 145
1800, 20 Octombre; Cluj. Proces-verbal pentru ridicarea, săvârşită altă
dată, a odăjdiilor din Iaşi, depuse în Ardeal 146
1 8 0 1 . Relaţia visite! făcute de Prefectul Gatti 146
1 8 0 1 , 1 3 Mart st. v.; Iaşî. Raport presintat luì Constantin-Vodă Ipsilanti
în privinţa reclamaţiunilor făcute de enoriaşi contra unor preoţi
catolici 147
1 8 0 3 , 1 4 Mart; Tămăşenl. Raport al parochuluî, Iosif Berardi, despre o
neînţelegere cu ispravnicul local 149
1 8 0 3 , 1 4 August; Roma. Propaganda permite misionariulul Brocani a ceda
o parte din atribuţiile Iul colegului său Ştefan Bocskor 150
1804, 2 2 April; Roma. Papa acordă un privilegiu bisericii din Iaşî . . . 1 5 0
1 8 0 5 , 26 Iulie — 1806, 4 Ianuar. Mărturii pentru moşia Trebeş . . . . 1 5 0
1805, 1 9 Septembre; Călugăra. Raport al luï Berardi, parochul, despre
drepturile catolicilor asupra Trebeşuluî 153
1806, 1 3 Ianuar; Csik-Somlyó. Notiţe istorice ale mănăstirii asupra epis­
copiei din Bacău. Se reproduc; a) Ordin al Provincialului Ardea­
lului către Valerian Lubieniecki, pentru recuperarea mănăstirii din
Bacău; 29 August 1 5 9 4 ; — b) învoială între Valerian şi alţii şi
episcopul de Bacău pentru acea mănăstire; 25 Iunie 1 6 0 1 ; — c)
Episcopul de Marcianopol, vicaria în Moldova, Petru Parcevich, către
Franciscanii Provinciei Ardealuluî pentru restituţia către dînşit a
mănăstirii; 1 6 7 0 153

1806, 1 6 Iunie; Lemberg. Misionariul Barbieri către Prefect, pentru chi­

purile găsite la Lemberg ale episcopilor de Bacău Adam Golski,
lacob Dluski şi Andrei Wasilo 159
1808, 26 Maiu st. v.; Iaşî. Cercetare pentru conflictul catolicilor cu egu­
menul de Treï-Ierarchï, din causa unor construcţii făcute de acesta. . 1 6 0

1808, 3 Decembre; Roma. Episcopul de Bacău, Buonaventura Carenzi,

către Prefectul Landi, pentru numirea sa 160
470

Pag.

1 8 0 9 . Acte pentru cumpărarea de către Prefect a unuî loc în Păcurari. .161

1 8 1 0 , 3 Februar; Iaşî. Prefectul Landi către Scarlat-Vodă Calimah pentru
noul cimitir catolic 161
1 8 1 0 , 1 7 Novembre; Viena. Nunţiul către Landi, pentru relaţiile luì cu
Mitropolitul Gavriil şi nişte căsătorii mixte 161
1 8 1 2 , 5 April; Iaşî. Circulară a prefectului Buonaventura Berardi dînd
instrucţiî de purtare preoţilor săî 161
1 8 1 2 , înnainte de 2 0 Iulie; Iaşî. Berardi către Propagandă, pentru relaţiile
sale cu predecesorul său Landi . , 1 6 3
1 8 1 2 , 2 0 Iulie; Roma. Propaganda către Berardi, pentru Landi şi mişio-
nariul Barbieri 163
1 8 1 3 , 7 April; Iaşî. Raport al luî Berardi, despre restrîngerea dioceseî
şi pretenţiile consulilor străini asupra Misiunii, precum şi despre
altele relative la dînsa 164
1 8 1 3 , 2 5 April; Iaşî. Raport al luî Berardi, despre uciderea misionariuluî
Silvestri, despre Barbieri şi episcopul de Nicopol 165
1 8 1 3 , Iunie. Raport despre desgroparea, la Răchitenî, a misionariuluî Fran­
cise- Antoniu Tasso 165
1 8 1 3 (?) [ 1 8 1 4 ] , 1 6 Septembre; Roma. Propaganda către Berardi, trime-
ţîndu-i o scrisoare către Vodă 166
1 8 1 3 , 2 3 Decembre st. v. (?); Iaşî. Plîngerî ale negustorului Dimitrie Ma-
rinovich contra luì Barbieri 166
1 8 1 3 , sfîrşit. Barbieri către consulul rus Pini, dezvinovăţindu-se de acusă-
rile luî Marinovich 167
1 8 1 4 , 1 4 Ianuar st. v. ; Iaşî. Berardi către «don Filippo, despre caşul luî
Barbieri şi despre ciumă . . . ; , 167
1 8 1 4 , 1 6 Ianuar (?) ; Iaşî. Raport al lui Berardi, despre măsurile de în­
dreptare ce a luat, despre caşul luì Barbieri şi un proces al luî
Landi 168

1 8 1 4 , 1 7 April; Roma. Propaganda către Berardi, despre purtarea luî

Barbieri 168
1 8 1 4 , 2 8 Mairi; Iaşî, Raport al lui Berardi, despre intrigile luì Barbieri. . 1 6 9

1 8 1 4 , 3 0 Maiû st. v. ; Iaşî. Raport general al luî Berardi, despre starea

Misiunii 169

1 8 1 4 , 7 August; Iaşi. Raport al lui Berardi, despre Barbieri şi planul de

a reface Residenţa 184
 471

Pag-
1 8 1 4 , 1 4 August; Iaşî. Rapoarte ale luì Berardi, despre acordarea protec­
ţiei austriace, sosirea apropiată a episcopului de Bacău şi mijloacele
băneştî ale episcopatului 184
1 8 1 4 , 2 8 August — 2 4 Septembre. Raport al luì Berardi, pentru afacerea
strade! de lingă zidul Trei Ierarchilor şi plecarea luì Barbieri. . . 1 8 5
1 8 1 4 , 2 1 Septembre; Iaşi. Raport al luì Berardi. despre afacerea pome­
nită a strade! .186
1 8 1 4 , 3 Octombre; Iaşî. Raport al luì Berardi, despre o scrisoare oprită,
procesul cu Treî-Ierarchi! şi starea rea a Residenti! . . . . . . . 1 8 8
1 8 1 4 , 1 0 Decembre st. v. ; Iaşi. Hotărnicia în afacerea stradeî 188
1 8 1 5 , 4-6 Iunie; Iaşî. Rapoarte al lui Berardi, despre alegerea sa ca e-
piscop de Bacău şi purtarea favorabilă a lui Vodă în proces . . . 1 8 9
1 8 1 5 , I I August; Iaşî. Berardi mulţămeşte unuî cardinal pentru alegerea
sa ca episcop 189
1 8 1 5 , 2 6 August; Roma. Propaganda către Berardi, despre menţinerea lui
ca Prefect, subsidiul aşteptat de la Austria şi reaua purtare a mi­
sionarilor 19°

1 8 1 5 , 1 3 Septembre—22 Octombre; Iaşi. Rapoarte ale lui Berardi, despre

zăbava consacrării sale 19°

1 8 1 5 , 1 6 Septembre; Roma. Propaganda către Scarlat-Vodă Calimah, mul-

ţămindu-î pentru favorisarea catolicilor 190

1 8 1 5 , 2 6 Septembre—22 Octombre; Iaşî. Raport al luì Berardi, despre

satisfacţia Domnului pentru scrisoarea precedentă şi răspunsul lui
anexat 191

1 8 1 5 , 1 9 Novembre st. v. ; Iaşi. Raport al lui Berardi, despre ciumă,

episcopul de Nicopole Ferreri, Barbieri şi datoriile bisericii din Mol­
dova 192

1 8 1 6 , J 8 Ianuar; Iaşi. Raport al luì Berardi, despre intrarea sa în Iaşi

şi perspectiva ce are 196
1 8 1 6 , pe la 2 5 Maia; Viena. Raport al luì Berardi (f) către un ministru
străin, despre biserica din Moldova şi piedecile ce se pun stabi­
2
lirii unuî episcop 19

1 8 1 6 , 2 5 Maiîi ; Viena. Nunciul către Scarlat-Vodă Calimah, învocînd

sprijinul său în favoarea lui Berardi 196
1817 (1812?). Raport al lui Berardi, despre catolicii din Basarabia şi
starea provinciei sale 197
472

Pag.
1 8 1 7 , după 1 3 / 2 5 August; Iaşî. Raport al luî Berardi, despre permisia de
visita ce i s'a acordat (se reproduce ordinul domnesc), despre si­
tuaţia sa pentru moment şi nevoia de a nu se numi alt Prefect . . 1 9 8
1 8 1 7 , 3 Septembre; Iaşî. Raport al luî Berardi, despre situaţia sa pentru
moment, visita ce a făcut la Huşî şi preotul profesor Dénes . . . 1 9 9
1 8 1 7 , toamna. Relaţie a visiteî luî Berardi 201
[ 1 8 1 7 ] , 2 2 Decembre; Iaşî. Raport al luî Berardi, despre visita, purtarea
Moldovenilor cu el, nevoia de misionarî şi pastorul luteran. . . . 2 0 1
[ 1 8 1 7 ] , 2 2 Decembre (?); Iaşî. Raport al luî Berardi, despre protecţia
austriacă, pastorul luteran, şcoala din Iaşî, visita, pastorul calvin
din Grozeştî şi catoliciî din Basarabia 202
1 8 1 9 , 1 2 / 2 4 Iunie; Iaşî. Scrisoare neiscălită despre răscoala Tătărăşenilor . 2 0 3
1 8 2 1 , 9 Decembre st. v. ; Iaşî. Caimacamul Vogoridi confirmă o moară bi­
sericii catolice 203
1 8 2 1 - 3 . Raport asupra administraţiei bisericii catolice 203
1 8 2 1 - 3 . Măsurî luate în privinţa administraţiei bisericii catolice de epis­
copul de Bacău Ioan-Filip Paroni 204
1 8 2 1 - 6 . Memoriu dat consulului frances, despre situaţia episcopatului catolic
în Moldova 204
Pe la 1 8 2 3 . Instructif ale luî Paroni către misionari 205
1 8 2 3 ; Iaşî. Petiţie a luî Paroni către împăratul Austriei pentru a cere o
subvenţie 205
1 8 2 3 , 2 0 Octombre; Cluj. Guvernul ardelean către împărat, despre lipsa
de acte asupra episcopatului de Bacău la Csik-Somlyó şi cercetările
ce s'aù ordonat în archivele Provinciei franciscane 205
1825, 1 4 Iunie—19 Iulie; Roma. Acte relative la numirea episcopului
de Bacău Buonaventura Zabberoni 207
1 8 2 5 , 2 7 Iunie st. v.; Iaşi. Domenico Brocani, vicariii, către episcopul
de Bacău, despre posluşniciî episcopiei 207
După 1 S 2 6 , 3 0 Iulie. Notă despre sepultura luî Zabberoni 208
1 8 2 7 , după Iulie. Cheltuielî făcute pentru reclădirea bisericii catolice
după foc 208
1827, 2 4 Decembre ; Iaşî. Parocbul Landi dă un certificat misionariuluî
Dénes 209

1830, 1 1 Ianuar; Miskolcz. Provincialul franciscan Studer către pro-Pre-

fectul din Iaşî, pentru subsidiul ce se cuvine Provinciei 209
 473

Pag.
1 8 3 0 , 1 9 Februar; Cernăuţi. Agentul austriac Lippa către Prefectul Paro­
hii, pentru un conflict al acestuia cu autoritatea moldoveana . . . 2 1 0
1 8 3 1 , 2 5 Mart—31 Decembre; Moara-Prefectuluî. Corespondenţa admini­
stratorului Anton GrigorovicI cu vicariul catolic Angeloni, despre
tulburările ţerăneştî provocate de recrutare 211
2
1833, Iulie; Viena. Nunciul către visitatorul din Iaşi, despre catolicii
din Brăila, Armenii uniţi din Galaţi şi soarta ce ar avea numirea
unul episcop catolic în Moldova . 212
1 8 3 4 , 2 Decembre ; Viena. Nunciul către visitator, despre aceiaşi afacere
a numirii episcopului catolic 213
1 8 3 6 ; Roma. Propaganda decide refacerea bisericii din Bacău, după ce­
rerea Prefectului Gian-Carlo Magno 213
1 8 3 8 , 1 7 Maiû; Roma. Generalul Minoriţilor numeşte comisariû şi visitator
în Moldova pe Rafael Arduini 214
1 8 3 8 , 9 Octombre; Roma. Propaganda către Arduini, despre numirea sa
ca episcop in partibus, résident în Moldova 214
1 8 3 9 , 1 2 Ianuar; Roma. Propaganda către Arduini, despre consacrarea
lut în Bulgaria . 2 1 5
1 8 3 9 , 1 2 Mart; Viena. Nunciul către Arduini, despre atacurile apărute
contra lui în două ziare ungureşti 215
1 8 4 0 , Socoteli ale episcopiei catolice, menţionîndu-se tipăriturile făcute. . 2 1 6
1 8 4 1 , 1 0 April; Miskolcz. Provincialul Ardealului, Roman Szabó, către
Arduini, despre stipendiul datorit de Misiune Provinciei 216
1 8 4 1 , 2 August; Viena. Nunciul către Arduini, pentru misionariul Bona­
ventura Hagea . 217
1 8 4 1 , 2 0 Octombre; Roma. Generalul Minorilor către Arduini, despre in­
trigile Ungurilor contra Misiunii şi tinerii moldoveni trimes! la
Roma 217
184... Note date de Arduini asupra Misiuni! din Moldova 218

1 8 4 3 , 2 4 Octombre; Alghero. Arduini, episcop de Alghero, către noul

episcop din laşi, Paul Sardi, despre starea Misiunii, opera ce a să-
vîrşit el şi calomniile ce i s'ati scornit 219
1 8 4 3 , 4 Novembre; Pera. Prefectul Magni către Sardi, probabil, despre gra-
. maticl şi dicţionare romaneşti 220
l 8 4 5 ) 1 5 Mart; Roma. Generalul Minorilor către Sardi, despre intrigile
Ungurilor contra Misiuni! 220
1
1 8 4 5 , li' August; Esztergom. Archiepiscopul Kopdcsy către Sardi, stăruind
pentru păstrarea naţionalităţi! Ungurilor catolici din Moldova . . . 2 2 1
474

Pag.

1 8 4 5 , 3 Octombre; Esztergom. Archiepiscopul Kopricsy către Sardi, despre

, acelaşi lucru 221
2
1845, 4 Octombre; Iaşi. Sardi către Kopâcsy, despre lipsurile în purtarea
misionarilor ungurî din Moldova 222
1 8 4 5 , 1 9 Novembre ; Esztergom. Kopâcsy către Sardi, apărind pe misionarii
ungurî din Moldova şi stăruind pentru păstrarea naţionalităţii ţera-
nilor ungurî din Principat 223
1 8 4 5 , 3 0 Novembre; laşî. Sardi către Propagandă, plîngîndu-se de inter­
venţia luì Kopâcsy 224
1 8 4 6 , 2 4 Decembre; Roma. Propaganda către Sardi, despre cărţile trimise
în Moldova 224
1 8 4 7 , Prefectul din Iaşi către Papa, despre apăsarea clasei rurale de către
proprietari 224
1 8 4 7 , I O Iulie; Viena. Agentul austriac A. Eisenbach către episcopul din
laşî, despre nenorocirea de a trăi în Moldova şi măsurile ce vrea
să ieie guvernul imperial 225
1 6 9 2 - 1 8 4 1 . Documente scoase din archiva archiepiscopieî catolice din Bu­
cureşti şi privitoare la istoria catolicismului în Ţara-Romănească . . 2 2 6
1 6 9 2 , 2 1 Octombre st. v. ; Tîrgovişte. Vînzare de vie către preotul catolic
Pavel din Bucureşti 226
1 6 9 4 , 2 1 Iunie st. v.; Tîrgovişte. Vînzare devie «lingă părintele baratul >,
cu mărturia preotului Pavel 228
1 7 0 3 , 2 2 Mart st. v. ; Tîrgovişte. Vînzare de vie către preotul catolic
Pavel 228
1 7 1 7 , 8 Mart st. v. ; Bucureşti. Scutire din partea lui Ioan-Vodă Mavro-
cordat a pivniţiî catolicilor din Bucureşti 228
1 7 1 8 , 2 0 Mart st. v. Barbu Brăiloiri, biv Serdar. decide în afacerea uneî
viî reclamate pentru datorii de Anton, preotul catolic din Rîmnic . 2 2 9
1 7 1 9 , 4 Iunie st. v.; Tîrgovişte. Vînzare de loc la Tîrgovişte către preotul
Ghhvrie din acel oraş 230
1 7 1 9 , 2 3 Iunie st. v.; Şotînga. Vînzare de loc către acelaşi' 230
1 7 2 6 , 1 9 Novembre st. v. ; Bucureşti. Privilegiu al luì Nicolae-Vodă Ma-
vrocordat pentru preoţii catolici de la Tîrgovişte 231
1 7 3 1 , 1 8 Iulie st. v.; Tîrgovişte (?). Sinet în presenta preoţilor catolici
Antonie, Ghiura şi Luca 231
1
734> 4 Iunie st. v. ; Craiova. Vînzare de casă către preotul catolic
Serafim din Craiova 232
 475

Pag.
1 7 5 2 , 2 1 Decembre st. v . ; Bucureştii. Privilegiu al lui Matei-Vodă Ghica
pentru viile catolicilor din Tîrgovişte 232
1 7 5 4 , 2 0 Octombre st. v. ; Şotînga. Hotărnicia moşiei Şotînga, posedată
în parte de biserica din Tirgovişte 233
!7S9, '5 Mart st. v. ; Bucureşti. Raport către Domn în procesul Francis­
canilor din Rîmnic cu popa Manta pentru nişte viî 234
1 7 8 0 , 2 9 Ianuar—7 Februar st. v. ; Bucureştî. Procesai luî Ludovic, egu­
menul Franciscanilor 235
1 7 8 4 , 2 9 Ianuar—12 Mart st. v. ; Bucureştî. Raport către Domn şi hotă-
rîre a acestuia în procesul pentru Şotînga 235
1 7 8 5 , 2 2 Maiu st. v.; Tîrgovişte. Raport al ispravnicului de Dîmboviţa
într'un proces intentat de Iuniper, egumenul catolic local, contra
unuî individ care usurpase o grădină 237
1 7 8 7 , iiû Ianuar st. v . Zapis al luî Constantin Cioranu către moşnenii
din Şotînga pentru hotare 237
1 7 9 0 , I I Iunie st. v. ; Tîrgovişte. Raport al ispravnicilor de Dîmboviţa
în plîngerea făcută de preoţii catolici contra unul individ care li
destăinuise Turcilor lucrurile ascunse 238
s
793, — 1 1 April st. v. ; Bucureşti. Anafora în privinţa daunelor aduse
1 0

de vecinî bisericii catolice din Bucureştî 240

1 7 9 4 , Iulie st. v. Petiţie a egumenului catolic din Tîrgovişte către Domn
pentru Şotînga 241
1 7 9 6 , început—1798. Apel al egumenului Iuniper în aceiaşî afacere . . . 2 4 2
1 7 9 7 , 1 iû Iunie st. v. ; Tîrgovişte. Raport al ispravnicilor de Dîmboviţa
în aceiaşî afacere 243
I797> 2
3 Octombre st. v. ; Bucureştî. Privilegiu acordat de Alexandru-Vodă
Ipsilanti catolicilor din Tîrgovişte 244
1 7 9 9 , Septembre st. v. ; Tirgovişte. Plîngere a luî Ainer, misionariû din
Tîrgovişte, contra uneî usurpar! 245
1 8 0 1 , April st. v.; Tirgovişte. Petiţie către Domn a luî Iuniper pentru
stinjenirea grădinilor bisericii 245

1 S 0 1 , 1 0 April st. v.; Tîrgovişte. Raport alunul delegat domnesc în afa­

cerea Şotîngeî 245
1 8 0 1 , Novembre; Tîrgovişte. Iuniper se plînge lui Vodă pentru violenţe
săvîrşite contra luî în via de la Cornet 246
1 8 0 1 , 1 5 Novembre st. v. ; Tîrgovişte. Hotărnicie a grădinilor bisericii. . 2 4 7
1 8 0 7 , Novembre st. v. ; Tirgovişte. Nouă plingerî ale egumenului Iuniper
pentru hotare la Şotînga 247
476

Pas;.

1 8 0 8 , 2 5 Novembre st. v . Sfaturi către Iuniper în procesul menţionat . . 2 4 7

1 8 1 0 , 8 Iunie st. v.; Şotînga. împăcarea dintre Iuniper şi moşnenii din
Şotînga 248
1 8 1 1 , 1 5 Maiu st. v.; Rîmnic. Adeverinţă faţade Vasile Lodormâny, egu­
menul franciscan din Rîmnic 249
1 8 1 2 , Inscripţia de la Bărăţia din Bucureşti 249
1 S 1 8 , iiă Iulie st. v . ; Bucureşti, Sinet al Iul Ambrosiu Babick, egumenul
Bărăţiel din Bucureşti ,249
1 8 1 9 , 2 0 Februar st. v. ; Rîmnic. Zapis către egumenul Lodormâny pentru
un loc în Rîmnic 250
1 8 2 3 , io Novembre; Cioplea. Instructif adresate misionarilor din provincia
Bulgariei de vicariï-generalï Ludovic Bonauguri şi Iosif-Maria
Molajoni 250
1 8 2 5 , Maiu; Rîmnic. Egumenul Iosif din Rîmnic se plînge Iul Vodă de
chiriaşii săi 251
1 8 2 5 , l'û Malti st. v. ; Bucureşti. Listă a posesiilor bisericiî din Tîrgovişte. 2 5 1
1 8 2 7 , 1 2 Iunie; Iaşi. Consultaţie de drept a avocatului italian Adami. . 2 5 2
1 8 3 0 , 1 3 Iunie st. v.; Bucureşti. Babick închiriază o prăvălie 252
1 8 3 2 , 4 Februar st. v.—April; Bucureşti. Corespondenţă a guvernului
muntean cu consulatul rusesc pentru posesiunea ruinei bisericiî ca­
tolice din Craiova şi capela de clădit în cimitirul catolic din Bu­
cureşti 252

1 8 3 2 , 2 8 August; Roma. Propaganda către episcopul de Nicopol, Mola­

joni, despre plecarea Bulgarilor catolicî din Cioplea şi strămutarea
reşedinţiî episcopale la Bucureşti 253

1 8 3 3 - 5 , Corespondenţă între Provincialul din Deva şi Emeric Klempay,

gardianul din Rîmnic, pentru arendarea veniturilor bisericiî catolice
din Tîrgovişte 254
l i a
'^33, Iulie st. v . ; Bucureşti. Secretariul de Stat Gh. Bibescu către
Agenţia austriacă, pentru o reparaţie la biserica catolică din Bucu­
reşti 257

1 8 3 3 , 1 8 Decembre st. v. ; Rîmnic. Proces al egumenului catolic Florian,

din Rîmnic, cu menţiunea maî multor acte relative la biserica din
acest oraş 257

1 8 3 4 , 1 0 August st. v. ; Rîmnic. Procesai egumenului Klempay din Rîm­

nic pentru un loc 258
 477

1 8 3 7 , 2 0 August—1839, 1 5 Maivi; Craiova. Acte relative la ruina vechil

biserici catolice din Craiova, revendicată de parochul Ludovic Bodor . 2 5 8
1 8 3 9 , pană la 2 9 Maiii ; Craiova, Două rapoarte ale luî Bodor, pentru
cimitirul catolic din Craiova 262
1 8 4 1 , 8 April; Cioplea. Episcopul Molajoni către misionariul Gheorghe
Caragè din Tulcea, despre focul din Bucureşti şi arderea Bărăţiel. . 2 6 4
1 6 9 0 - 1 8 3 5 . Din obituariul Franciscanilor provincieî Bulgaria şi Valachia . 2 6 4
1 3 0 0 - 1 8 3 7 . Documente scoase din archiva mănăstirii catolice din Cîmpu­
lung şi privitoare la istoria catolicismului în Ţara-Romănească . . 2 7 3
1 3 0 0 . Inscripţia sepulcrală a luî Laurenţiu, şolluz de Cîmpulung . . . . 2 7 3
1 6 0 2 - 1 0 . Privilegiul lui Radu-Vodă Şerban acordat preoţilor catolicî din
Cîmpulung 273
1 Ó 1 2 - 9 . Privilegi! analoage de la Radu Mihnea, Alexandru Iliaş (?) şi
Gavril Movilă (menţiune) 273
1 6 3 0 , 1 0 Decembre st. v. ; Cîmpulung. Doi Saşî din Cîmpulung vind un
vad de moară luî Oancea Lerescu 274
1 6 3 2 , 1 2 Iulie, st. v. Leon-Vodă hotăreşte în procesul provocat de această
vînzare 274
1 6 3 7 ; Cîmpulung. Judeţul şi pîrgariî oraşului judecă în acelaşi proces . . 2 7 5

1 6 3 9 , 2 0 Ianuar st. v. ; Cîmpulung. Judecată a luî Socol Clucerul în a-

celaşî proces 276

'639, 7 Mart st. v. ; Cîmpulung. Vînzare de vie făcută preotului catolic

Dimitrie 276

1 6 4 0 , 1 9 Maiii st. v. Mateî-Vodă Basarab judecă în afacerea morii . . . 2 7 7

1 6 4 3 - 6 0 . Privilegii pentru catolicii din Cîmpulung, de la Domni: Mateî-

Vodă, Constantin Şerban, Radu Mihnea şi Gheorghe Ghica (men­
ţiune) 278

1 6 4 7 . Inscripţia sepulcrală a Sofieî de Borkis, catolică din Tîrgovişte . . 2 7 8

1 6 5 7 , 2 5 Ianuar st. v. Vînzare de vie către preoţii catolicî Grigore şi
Iosif, din Cîmpulung 278

1 6 6 1 - 8 0 . Privilegii acordate catolicilor din Cîmpulung de Domnii; Gri­

gore Ghica, Radu Leon, Antonie-Vodă, Duca-Vodă şi Şerban Can-
tacuzin (menţiune) , 279

1 6 7 9 , 1 5 Octombre st. v. ; Cîmpulung. Zapis, cu semnătura în litere la­

tine a unuî goţman cîmpulungean 280
478

Pag.
1 6 8 1 , 9 Ianuar st. v. ; Cîmpulung. Zapis cu litere latine pentru o vînzare
către preotul catolic din oraş, Martin 280
1 6 8 1 , 2 0 Februar st. v. Privilegiu acordat catolicilor din Cîmpulung' de
Şerban Cantacuzin (menţiune) 280
1 6 8 8 , April; Cîmpulung. Cumpărătoarea uneî case lîngă mănăstirea cato­
lică de acolo (menţiune) 281
1 6 9 1 , 2 7 Mai ii st. v.: Cîmpulung. Vînzare de vie faţă de preotul catolic
Martin din acel oraş 281
1 6 9 1 , Iiu Octombre st. v. ; Nucet. Vînzare din partea egumenului din
Nucet către un Braşovean din Şcheiu a uneî vi: . . 281
1 6 9 4 , 2 0 August st. v. Constantin Brîncoveanu hotăreşte într'un proces
al preoţilor catolicî din Cîmpulung: Daniil şi Martin 281
1 6 9 6 , 1 9 Iunie st. v.; Cîmpulung. Vînzare de munte către preotul catolic
de acolo, Daniil 281
1 6 9 7 , 4 Novembre st. v. — 1 6 9 S , 3 1 Tannar st. v. întărire de proprietate
şi blestem de la Mitropolie în favorul mănăstirii catolice din Cîm­
pulung 283
1 7 0 1 , 2 7 Decembre st. v. ; Cîmpulung. Contract cu preotul catolic Luca
din Cîmpulung 283
1 7 0 4 , 1 8 Iunie; Tîrgovişte. Provincialul Bulgjrieî ordonă a se face ru­
găciuni la Cîmpulung peniru donatorul mănăstirii Anton Gruich. . 2 8 3
1 7 0 5 ; Cîmpulung. Danie de vie către biserica luî Cîmpulung supt preotul
Daniil şi preotul Ştefan 2S4
1 7 0 5 , 1 6 April st. v.; Cîmpulung. Cedare de viî, cu mărturia luî Gruich
şi a preotului catolic Daniil . 284
1 7 0 7 ; Cîmpulung. Danie către mănăstirea catolică de acolo a luî Anton
Gruich, cu mărturia misionariuluî Nicolae Kornich 2S4
1 7 0 7 , 1 0 Ianuar; Cîmpulung. Danie către mănăstirea catolică de acolo;
cu litere latine 285
1 7 0 7 , 7 Octombre st. v. Constantin Brîncoveanu dă un privilegiu mănă­
stirii catolice din Cîmpulung 285
1 7 0 8 , 1 3 Iunie st. v. Zălogire către egumenul catolic Pavel din Cîmpulung:
cu litere latine 2S5
După Paştî 1 7 1 4 . Proces al pisarului Nicolae Wolf cu Constantin Micşunescu
şi Ciocănel, la Braşov 2S6
1 7 1 4 , 2 4 Decembre st. v. Ştefan Cantacuzino confirmă privilegiile bisericii
catolice din Cîmpulung 2S6
 479

Pag.

1 7 1 5 , 2 9 Iulie st. v.; Cîmpulung. Zapis către preotul catolic Toma din
Cîmpulung 287
1 7 1 7 , 2 - 1 5 April st. v. Ioan Mavrocordat acordă privilegii mănăstirii ca­
tolice din Cîmpulung şi preotului Pavel 287
1 7 2 0 , 3 0 August st. v. Nicolae Mavrocordat dă un privilegiu catolicilor
din Cîmpulung 287
1 7 2 0 , 2 8 Novembre st. v. Alt privilegiu al aceluiaşi 288
1723, 2 0 April st. v. ; Cîmpulung. Enoriaşii bisericii catolice de
acolo ieaû măsuri relative la administrarea averii el, supt parochul
Moise Babick
r 2
7 3 > 7 — ' 8 Iunie; Roma. Indulgenţe pontificale pentru biserica din
Cîmpulung 289
1 7 2 7 , 2 5 Novembre st. v. ; Cîmpulung. Vînzare de vie către preotul ca­
tolic de acolo, Iacob 289
1 7 3 1 , 1 0 Februar st. v. Privilegiu al lui Mihaî Racoviţă pentru catolicii
din Cîmpulung 289
1 7 3 1 , 1 0 Septembre st. v. ; Cîmpulung, Cedare de loc către biserica cato­
lică din acel oraş 290
1 7 3 2 . Privilegii acordate bisericii catolice din Cîmpulung de Constantin
Mavrocordat (menţiune) .290
1 7 3 4 , 1 8 Iunie st. v. Vînzare de moară către Nicolae Wolf pisariul . .290
1 7 3 4 , lia Septembre—i'û Octombre st. v. Privilegii acordate bisericii ca­
tolice din Cîmpulung de Grigore Ghica 291

1 7 3 4 , după Septembre. Altă vînzare de moară către acelaşi 291

1 7 3 5 , 3 Februar st. v. ; Cîmpulung. Sinet către Nicolae Wolf pisariul . 291
1 7 3 5 , 2 5 Februar st. v. ; Cîmpulung. Atestat din partea luî Iorga, judeţ
de Cîmpulung, şi a orăşenilor că li s'au încredinţat şese hrisoave
de către preotul catolic Bogdan 292
1 7 3 5 , 1 5 April st. v. Sinet către biserica catolică din Cîmpulung . . .293

1735, August st. v. ; Cîmpulung. Nou atestat din partea Cîmpulunge-

nilor pentru cele şese hrisoave primite de la preoţii Laurenţiu şi
Ştefan 293
1 7 3 5 , 7 Octombre st. v. Privilegiu al luî Grigore-Vodă Ghica pentru
moara luî 'Wolf 294
1 7 3 6 , 2 5 Mart; Bucureşti. Nicolae Wolf lasă bisericii catolice din Cîmpu­
lung moara sa, pentru a o stăpîni după moarte-I 294.
480

Pag.

1 7 3 6 , liû Maiù st. v. Privilegiu al lui Constantin-Vodă Mavrocordat pentru

catolicii din Cîmpulung 295
1 7 3 6 , liû Septembre st. v . ; Cîmpulung, Cesiune de vie către preoţiî cato­
lici din Cîmpulung 295
1 7 3 6 , 1 6 Septembre st. v . ; Cîmpulung, Zapis către Nicolae Wolf . . . 296
1 7 3 7 , 1 5 Iulie st. v.; Cîmpulung. Vînzare de moşie către egumenul ca­
tolic din Cîmpulung Francise Kronbauer 296
1 7 3 8 , 2 Ianuar st. v . ; Cîmpulung. Testamentul catolicului Gheorghe
Wolf 296
1 7 3 9 , 9 Mart st. v. Scutire, din partea luî Constantin-Vodă Mavrocordat,
pentru proegumenul catolic Vasile din Cîmpulung, urmărit de Turci
pentru o pradă a «catanelor» 297
1 7 4 0 , 1 0 August st. v. Puteri date de Şerban Lerescu unor oameni aï săî
pentru administrarea unor moşii cumpărate apoî de biserica catolică. 2 9 7
1 7 4 2 , 2 1 April st. v. Hotărîre a Marelui-Vornic Dumitru Dudescu în pro­
cesul preoţilor catolici din Cîmpulung cu preoteasa luî «Gheorghe
Sasul» • 298
1 7 4 2 , 2 1 April st. v.; Cîmpulung. Cedare de vie către biserica catolică
din Cîmpulung 299
1 7 4 2 , 1 3 Iulie st. v. Scutire a luî Mihaî-Vodă Racoviţă pentru aceiaşî bi­
serică 299
1 7 4 3 , 3 0 Mart st. v . , Cîmpulung. Contract pentru facere de moară, în­
cheiat de nişte meşterf cu Nicolae, fiul luî Nicolae Wolf . . . . 3 0 0
1 7 4 3 , 8 April st. v . Privilegiu prin care Mihaî-Vodă Racoviţă confirmă
judeţuluî Iprga din Cîmpulung stăpînirea moriî pomenite . . . . 3 0 1
1 7 4 3 , I I April st. v,; Cîmpulung. Confirmare a moriî către Iorga din
partea luî Constantin Brăiloiu Banul 301
1 7 4 4 , 3 Maiii st. v . Nouă confirmare a moriî către Iorga, din pârlea luî
0 2
Constantin-Vodă Mavrocordat 3
J l
7 4 5 i 5 Februar st. v. Raport al boierilor Divanului pentru stăpînirea
moriî pomenite 3°3
1 7 4 5 , 5 Maiii st. v. împărţire a morii din partea luî Constantin-Vodă Ma­
vrocordat 303
1 7 4 5 , 7 Iunie st. v . Zălogire a uneî moşiî către preotul catolic Ilie din
Cîmpulung 3°4
1 7 4 8 , 2 1 Maiii st. v. Ordin al luî Grigore-Vodă Ghica pentru delimitarea
posesiunilor, împresurate, ale bisericii catolice 304
i
481

Pag-
1 7 4 9 , 2 8 August st. v. Confirmare, din partea lui Grigore-Vodă Ghica,
a morii către biserica catolică din Cîmpulung 305
1 7 4 9 , după 2 8 August st. v . Adeverinţă din partea luî Iorga că şi-a primit
baniî cuveniţi şi nu maï are pretenţii 305
1 7 4 9 , 6 Septembre ; Cîmpulung. Testament cu menţionarea preotului catolic
Ilie Gryffski 306
• 7 5 3 - Privilegiu de la Mateî-Vodă Ghica pentru biserica din Cîmpulung
şi preotul Dionisie (menţiune) 306
1 7 5 5 , 2 6 Mart st. v.; Braşov. Vînzare a unei vil lîngă a preoţilor catolici. 3 0 6
1 7 5 7 , 1 7 Octombre st. v.; Braşov. Vînzarea viei pomenite către egumenul
catolic Dionisie, din Cîmpulung 307
1 7 5 8 , 4 Ianuar st. v.; Braşov. Vînzare de vie către preoţii catolici din
Cîmpulung, Lazăr Zich şi Ioanichie 307
1 7 6 1 - 9 . Privilegii de la Constantin-Vodă Mavrocordat, Ştefan-Vodă Raco­
viţă, Alexandru Ghica şi Grigore Ghica, pentru biserica catolică
din Cîmpulung (menţiuni) 307
1 7 6 4 , 2 1 Ianuar st. v . ; Cîmpulung. Cedare de loc de casă către egumenul
catolic Ilie Frujic 308
1 7 6 4 , 2 2 Iulie st. v.; Cîmpulung. Vînzare de vie către preoţii catolici din
oraş 308
1 7 6 5 , 2 0 August st. v.; Cîmpulung. Cedare de loc, de către un catolic
altuia 308

1 7 7 3 - 4 . Extrase dintr'o carte de formulare a Misiunii Franciscane din Mun­

tenia, cuprinzînd: a) o descriere a bisericilor catolice din ţară ; b) o
scrisoare a unuî gardian către provincial, despre neajunsurile ce
resulta pentru Misiune din războiul ruso-turc ; c) o petiţie a pro­
vincialului către superiori, cerînd din acelaşî motiv scutirea de a veni
la Capitolul general; d) răspunsul acestora la petiţia precedentă. . 3 0 9
1 7 7 3 , 1 4 Ianuar st. v. ; Bucureştî. Divanul Ţeriî-Romăneşti confirmă pri­
vilegiile catolicilor din Cîmpulung, dîndu-li o nouă formă . . . . 3 1 1
1 7 7 3 , 8 Iulie st. v.; Bucureştî. Divanul acordă scutelnicî bisericii catolice
1 2
din Cîmpulung 3

1 7 7 5 , 2 1 Mart st. v.; Bucureştî. Confirmare din partea luì Alexandru-

Vodă Ipsilanti a privilegiilor ce ati avut catolicii din Cîmpulung. . 3 1 2
1 7 7 9 , August. In urma uneî cererî greceşti a Franciscanilor din Cîmpu­
lung, Alexandru-Vodă Ipsilanti permite escepţional acestora să stă-
1 2
pînească două prăvălii în oraş 3

62174. V o i . 1. 31
482

Pag.
1 7 8 2 , 2 6 Mart; Cîmpulung. Contract, în presenta luï Anton Csubrin, gar­
dianul catolic din Cîmpulung 313
1 7 S 6 , 7 April st. v.; Cîmpulung. Contract pentru «un loc de dîrstă şi
de piuă» cu Anton Csubrin, egumenul 313
1 7 8 7 , 4 Februar, Roma. Scutire de anume serbatori pentru catolicii mun­
teni, după cererea episcopului de Nicopol, Paul Dovanlia . . . . 3 1 3
1 7 8 7 , 5 Februar st. v.; Cîmpulung. Zapis pentru păşunat din partea egu­
menului catolic Iosif 3'4
1 7 8 7 , 2 0 Septembre st. v.; Cîmpulung (?), Vînzare de livadă din partea
egumenului de Nucet către gardianul catolic din Cîmpulung, Anton
r
Csubrin 3 4
1 7 9 0 , 2 8 Iunie st. v.; Bucureşti. Comisia Vistieriei ordonă a se constata
numărul scutelnicilor bisericii catolice din Cîmpulung 314
1 7 9 2 . 1 5 Iunie—12 Novembre st. v,; Bucureşti. Raport şi hotăiîre dom­
nească pentru dările pe vin ce se cuvine a se lua de la Cîmpu-
lungeni 315
1 7 9 4 , 2 4 Iunie st. v.; Cîmpulung. Zapis pentru un loc de casă, înnaintea
luï Anton Csubrin şi colegului său preotul Barnaba 3'6
1 7 9 6 , iiû Decembre st. v.; Cîmpulung. Contract pentru o clădire de casă,
cu Anton Csubrin 316
1 8 0 3 , 8 April st. v.; Lereştii-de jos. Săteniî din Lereştii-de-jos încheie un
contract pentru dăjdii cu Anton Csubrin 317
1 8 0 4 , 1 4 August st. v.; Cîmpulung. Zapis, cu litere latine, către Anton
r
Csubrin, pentru o vie 3 7
1 8 0 7 , 2 5 August ; Cîmpulung. Mărturie de tonsurare a unor clerici, cu
1
prilejul visitei, de către episcopul Francise Fereri 3 7
1 8 1 0 - 3 7 . Diferite acte relative la administraţia şi averea bisericii catolice
din Cîmpulung 3'^
1 8 1 5 , 2 2 Februar st, v.; Bucureşti. Privilegiu de scutelnicî acordat de
1
Ioan Gheorghe-Vodă Carageà bisericiï catolice din Cîmpulung . . 3 9
1 8 2 5 , 2 J August st. v.; Bucureşti. Privilegiu al lui Grigore Dimitrie-Vodă
2 0
Ghica cuprinzînd scutirile bisericii catolice din Cîmpulung . . . . 3
1 8 2 7 , 2 3 Ianuar; Cîmpulung. Măsuri de reformaţie luate la Cîmpulung de
episcopul catolic Iosif-Maria Molajoni, cu prilejul visiteî sale. . . 3 2 0
1 8 2 9 , 6 Iulie; Cîmpulung. Măsurî luate la Cîmpulung de Molajoni, cu
prilejul visiteî sale 321
1 8 3 1 , 1 7 Mart; Tîrgovişte. Contract pentru arendarea către Ioan Tolea a
posesiilor mănăstinî catolice din Tîrgovişte 321
 483

Pag.
1 8 3 2 - 7 . Acte relative la egumenul de Cîmpulung Nazarie Szabó. precum
şi la predecesorul luï, Iosif 322
C. 1 8 3 4 . Jalbă a luï Simon Seifert, egumenul catoiic din Cîmpulung, în
privinţa noueî aşezări a caselor în sate 322
1 7 4 2 - 1 8 3 1 . Extrase şi note din registrul botezaţilor, confirmaţilor, căsăto­
riţilor şi morţilor, redactat în 1 7 4 6 , de gardianul din Cîmpulung,
Ambrosie Symko 322
1 7 6 5 - 8 8 . Extrase din registrele de socotelî ale bisericiî catolice din Cîmpu­
lung 324
1 7 8 1 - 1 8 2 0 . Numiri în provincia Valachieî, făcute de diferite Capitole din
Deva 325
1 7 8 2 - 1 8 2 9 . Extrase din corespondenţa consulară austriacă, privitoare la
istoria catolicismului în principate 327
1 7 8 2 , 1 6 August; Bucureşti. Raport al luì Raicevich, despre Iesuitul Ema-
nuel d'Arrieta y Berrio, adus ca profesor pentru copiii săî de
Constantin-Vodă Moruzi 327
1 7 8 5 , 8 Ianuar; Iaşî. Raport al aceluiaşi, despre relele apucături ale Pre­
fectului catolic Fedele Rocchi 327
1 7 8 8 , 2 3 Mart; Cernăuţi. Raport al Agentuluî von Metzburg, despre co­
municaţiile secrete ce i-a făcut Rocchi din partea luï Alexandru-
Vodă Ipsilanti 328
1 7 8 8 , 9 April; Cernăuţî. Raport al aceluiaşî, despre călătoria de întoar­
cere a luì Rocchi şi piedecile ce a întimpinat 329
1 7 8 S , 1 3 April; Cernăuţî. Raport al aceluiaşî, despre o scrisoare adre­
sată, tot din ordinul Iul Ipsilanti, de Rocchi coloneluluî austriac
l'abri 329
1 7 9 2 , 2 6 Decembre; Iaşî. Raport al Agentuluî Schilling, despre corespon­
denţa ce întreţine pentru Alexandru-Vodă Moruzi abatele Anton
"Lockmann 330
1 7 9 4 , 2 8 Decembre; Iaşî. Raport al aceluiaşî, despre alt corespondent al
Domnuluî în Polonia, abatele Petru Lockmann 331
1 7 9 5 , 2 2 Septembre; Iaşî. Raport al Agentuluî Timoni, despre moartea
luì Fedele Rocchi 332
1 7 9 6 , 3 1 Maia ; Iaşî. Raport al aceluiaşî, despre stăruinţile ce făcuse
Rocchi pentru a fi numit episcop de Bacău şi drepturile ce are
Austria asupra episcopatuluî 333
1 7 9 6 , 2 6 August; Iaşî. Raport al aceluiaşî. despre confirmarea ca Prefect
catolic a lui Michele Sassano 333
484

Fag.
1 8 0 4 , I I Iulie; Bucureştî. Raport al Agentului Merkelius, despre moartea
şi îngroparea episcopului catolic de Nicopol, Paul Dovanlia . . . 3 3 3
1 8 0 4 , 1 2 Septembre; Bucureştî. Raport al aceluiaşi, despre arderea Bă-
răţieî 336
1 8 0 4 , 9 Octombre; Bucureştî. Raport al aceluiaşi, despre acelaşi' lucru. . 3 3 6
1 8 0 4 , 1 3 Octombre; Bucureştî. Raport al aceluiaşi, despre proiectul de
refacere a bisericii catolice 336
1 8 0 4 , 1 6 Novembre; Bucureştî. Raport al aceluiaşî, despre un conflict cu
vicariul-general de Nicopol 337
1 8 0 5 , 2 3 August; Iaşî. Raport al Agentului Schilling, despre misionarii
Ştefan Bocskor şi Rafael Macieiowski 337
1 8 0 6 , 1 7 August; Iaşî. Raport al Agentului Iosif von Hammer, despre ne­
siguranţa în primirea protecţiei austriace pe care o manifestă vice-
Prefectul Domenico Brocani 338
1 8 0 6 , 2 8 Septembre; Iaşî. Raport al aceluiaşî, despre lipsa de răspuns de
la Propagandă în această afacere şi atitudinea comisariuluî frances
Reinhard 339

1 8 0 7 , 1 5 Mart; Iaşî. Raport al aceluiaşî, despre cearta pentru patronat

cu Franţa şi neoportunitatea trimeteriî în Moldova de misionari un­
guri, cum propune Bocskor 340

1 8 0 7 , 1 4 Maiu ; Iaşî. Raport al aceluiaşî, despre situaţia catolicismului în

Moldova şi propunerea luî Bocskor 341

1 8 0 8 , 1 7 April; Iaşî. Raport al cancelistuluî Duklner, despre pierderile

suferite de biserica catolică prin ultimul foc 343
1 8 1 0 , 1 2 April; Bucureştî. Cerere a Agentului von der Rennen către vice­
preşedintele Divanului muntean, generalul Engelhardt, despre dorinţa
de a se păstra scutelniciî clerului catolic 343

1 8 1 2 , liû April; Bucureştî. Raport al Agentului Fleischhackl, despre refa­

cerea Bărăţieî şi contribuţiile primite pentru aceasta 344

1 8 1 3 , 6 Ianuar; Bucureştî. Raport al aceluiaşî, despre subsidiul acordat

de împărat pentru refacerea bisericii 345

1 8 1 3 , 1 3 Octombre; Bucureştî. Raport al aceluiaşî, despre retragerea la

Tîrgovişte, de frica ciumiî, a parochuluî bucureştean, Ambrosiu
Babick 346

1 8 1 3 , 1 7 Novembre; Bucureşti. Raport al aceluiaşî, despre moartea epis­

copului catolic de Nicopol, Francise Fereri 346
 485

Pag-

1 8 1 4 , 8 Ianuar; Bucureşti Raport al aceluiaşi, despre întoarcerea de Ia

Tîrgovişte a lui Babick şi plata uneî rate din subsidiu 347
1 8 1 4 , 6 April; Bucureşti. Raport al aceluiaşi, despre abusurile sSvîrşite
la Cîmpulung contra bisericii catolice şi masurile ce a luat el . . 3 4 7
1 8 1 4 , 4 Maiû ; Bucureşti. Raport al aceluiaşi, despre celebrarea unul ser­
viciu divin pentru liberarea Papei şi purtarea cu acest prilej a con­
sulului frances Ledoulx 348
1 8 1 4 , 2 0 Maiû; Iaşi. Raport al Agentului Raab, despre afacerea misio-
nariulul Barbieri şi despre nevoia de a stabili protectoratul austriac
asupra bisericii catolice din Moldova 348
1 8 1 4 , 2 6 August; laşi. Raport al aceluiaşi, despre acordarea protecţiei
imperiale pentru biserica din Moldova, răspunsul dat de Scarlat-
Vodă Calimah şi necesitatea unuî stipendiu pentru noul episcop. . . 3 4 9
1814, 9 Septembre; Iaşi. Raport al aceluiaşi, despre afacerea strade!
dintre biserică şi mănăstirea Treî-lerarchilor 350
1 8 1 4 , 1 4 Octombre; Iaşî. Protest al aceluiaşi către Domn în afacerea
stradel pomenite 351
1 8 1 4 , 1 4 Octombre; Iaşî. Raport al aceluiaşi, către internunţiul Sturmer,
despre relaţiile dintre Misiunea catolică moldoveana şi Polonia, cele
ce li-aû urmat şi ce ramine a se face acum 351
I S i 5 , 1 0 Februar; laşi. Raport al aceluiaşi, despre procesul pentru stradă. 3 5 2
1 8 1 5 , 2 Iunie; Iaşi Raport al aceluiaşi, despre încercările lui Bocskor de
a se preface în sens unguresc organisarea Misiunii catolice din Mol­
dova şi despre numirea episcopului Berardi 352
1 8 1 5 , 2 8 Novembre; Bucureşti. Raport al lui Fleischhackl, despre sosirea
noulut episcop de Nicopol, Fortunato Ercolani 354
1 8 1 5 , 3 1 Decembre; Bucureşti. Chitanţă a luî Ambrosiu Babick, pentru
o rată din stipendiu 354
1 8 1 6 , 1 9 Februar; Iaşî. Raport al luî Raab, despre refusul Porţii de a
recunoaşte pe episcopul de Bacău şi învoirea Domnului cu venirea
unuî visitator 354
1 8 1 6 , 1 9 April; Iaşî. Raport al aceluiaşi, despre chestia visitatoruluî . . 3 5 5
1 8 1 6 , 8 Iunie; Bucureşti. Raport al lui Fleischhackl, despre certele ce
provoacă episcopul de Nicopol, Ercolani . . ..357
1 8 1 6 , 1 9 Iunie; Bucureşti. Raportai aceluiaşi, despre intenţia guvernului
imperial de a trimete în Muntenia un preot unit . . . . . . . . 3 5 9
1 8 1 6 , io August; Bucureşti. Raport al aceluiaşi, despre scrisoarea de mul-
486

Pag.
ţămirî adresată în numele Papei, de cardinalul Litta, lui Carageâ
si aplanarea unui conflict între Bulgarii catolicii din Cioplea şi pro­
prietarul moşiei, Hagi-Moscu 359
1 8 1 6 , 2 0 August; Bucureşti. Raport al aceluiaşi, despre trimeterea preo­
tului unit, numărul credincioşilor de acest rit, planurile luî Ercolani
şi primejdia ce ar aduce cu ele 361
1 8 1 6 , 2 9 Novembre; Iaşî. Raport al luî Raab, despre întoarcerea episco­
pului Berardi şi scrupulele Domnuluî . 362
1 8 1 7 , 1 4 Iulie; Iaşî. Raport al aceluiaşi, despre neînţelegerile dintre epis­
copul catolic şi pastorul luteran Harţe 363
1 8 1 7 , 3 Novembre; Iaşî. Raport al aceluiaşi, despre predicatorul luteran
din Vizantia 364
1 8 1 7 , 2 0 Novembre; Bucureşti. Raport al luî Fleischhackl, despre certele
dintre episcopul de Nicopol, Ercolani, şi Provincialul Franciscanilor
Misiunii din Valachia, Anton Bartalis 365
1 8 1 7 , 5 Decembre; Bucureşti. Mărturie dată de credincioşii catolicî din
acest oraş lui Bartalis contra învinuirilor aduse de episcop Francis­
canilor 369
1 8 1 7 , 2 3 Decembre; Bucureşti. Raport al lui Fleischhackl, despre încur­
căturile ce aduce purtarea lui Ercolani cu Franciscanii, reclamaţia
de datoriï a creditorilor bisericii şi sentimentele luî Carageâ faţă
de catolicî 372
1 8 1 8 , 3 Ianuar; Bucureşti. Raport al aceluiaşi, despre trecutul bisericilor
catolice din Ţara-Romănească şi veniturile lor 374
1 8 1 8 , 1 6 Iunie; Bucureşti. Raport al aceluiaşi, despre necesitatea de a tri-
mete misionari franciscani cari să fie mai vrednici 376
1 8 1 8 , 1 4 Iulie; Bucureşti. Raport al aceluiaşi, despre salariul preotului
unit Grigore Maior 377
1 8 1 8 , 2 5 August; Bucureşti. Raport al aceluiaşi, despre conflictul cu au­
toritatea religioasă munteană pe care-1 provoacă activitatea preotului
Maior 377
1 8 1 8 , 2 5 August; Bucureştî. Mitropolitul Nectarie către Carageâ, în afa­
cerea luî Maior 380
1 8 1 8 , 2 5 August; Bucureşti. Clerul muntean către Mitropolitul Nectarie,
în aceiaşi afacere 382
1 8 1 8 , 9 Novembre; Iaşi. Raport al lui Raab, despre numirea noului epis­
cop în Moldova, Paroni, şi măsurile luate şi de luat pentru recu­
noaşterea luî 384
 487

Pag.

1 8 1 9 , 1 6 Ianuar; Bucureşti. Raport al luî Fleischhackl, despre conflictele

catolicilor cu luteranii 3^5
1 8 1 9 , 5 Februar ; Bucureşti. Raport al aceluiaşi, despre presintarea la
Curte a episcopului de Nicopol şi a parochuluî catolic 3S5
1819, 1 8 Iunie; laşi- Raport al lui Raab, despre negocierile pentru re­
cunoaşterea lui Paroni 386
1 8 1 9 , 3 Iulie; Bucureşti. Raport al cancelistulul Solignac, despre nouele
încurcături provocate de Ercolani şi intervenţia Mitropolitului mun­
tean 387
1 8 1 9 , înnainte de 5 / 1 7 Septembre; Bucureşti. Mitropolitul Dionisie Lupu
către Fleischhackl, despre usurpările lui Ercolani 3S9
1 8 1 9 , 2 6 Octombre; Bucureşti. Raport al luî Fleischhackl, despre conflictul
luî Ercolani cu Mitropolitul 391
1 8 2 0 , 1 4 Februar; laşî. Raport al lui Raab, despre stăruinţile pentru re­
cunoaşterea luî Paroni şi nevoia unuî subsidiu pentru biserică . . . 3 9 3
1 8 2 0 , 2 9 Februar; Bucureşti. Raport al luî Fleischhackl, despre plecarea
apropiată a lui Ercolani 395
1 8 2 0 , 9 Octombre; Iaşi. Raport al lui Raab, despre negocierile pentru
recunoaşterea luî Paroni şi nevoia de subsidiu pentru biserică. . . 3 9 5
1 8 - 2 1 , 2 9 Mart; laşî. Raport al aceluiaşi, despre chinuirea unul preot ca­
tolic de către eteriştî 398
1 8 2 1 , 2 0 Maifi; laşî, Raport al secretariuluï I . Cantemir, despre îndem­
nurile făcute populaţiei de Mitropolitul Veniamin, întovărăşit de
preoţii catolici Pamfili şi Fabri . 398
1 8 2 2 , 1 8 Iunie; Viena. Raport al lui Fleischhackl, despre necesitatea liber­
tăţii de cult in Muntenia şi viitorul ce se deschide catolicismului
în această ţară 398
1 8 2 2 , 1 0 Iulie; Cernăuţi. Raport al luî Raab, despre libertatea cultului
catolic, necesitatea unuî episcop şi calitatea în care acesta ar trebui
să se înfăţişeze 399

1 8 2 2 , 7 August; Cernăuţi. Raport al aceluiaşi, despre predicatorul calvin

din Vizantia 400
1 8 2 3 , l'û Februar; Bucureşti. Raport al luî Fleischhackl, despre şcoala ca­
tolică din acest oraş 4°°
1 8 2 3 , 1 2 April ; Bucureşti. Raport al aceluiaşi, despre aceiaşi şcoală . . 4 0 1
1 S 2 3 , 3 0 August; Bucureşti. Raport al aceluiaşi, despre subscripţiile pen­
2
tru refacerea bisericii catolice din Cioplea 4°
488

Pag.
1 8 2 4 , iiù Iunie; Bucureştî. Raport al aceluiaşi, despre deschiderea şcolii
catolice pomenite 402
1 8 2 4 , 1 8 Septembre; Bucureştî. Raport al aceluiaşî, despre neoportuni-
tatea trimeteriî unuî preot unit în Ţara-Romărîească 403
1 8 2 4 , 4 Octombre; Bucureştî. Raport al aceluiaşi, despre examenele la
şcoala catolică 404
1 8 2 4 , 2 7 Decembre; Iaşî. Raport al Agentuluî Lippa, despre necesitatea
de a se trimete noî misionari 404
1 8 2 5 , 2 1 Mart; Bucureştî. Raport al luì Fleischhackl, despre dorinţa cre­
dincioşilor de a se face un noii episcop de Nicopol în persoana vi-
cariulul Molajoni 405
1 8 2 5 , 8 Octombre; Roma. Papa Leon al Xlllea către Grigore-Vodă Ghica,
mulţămindu-î pentru ocrotirea catolicilor 406
1 8 2 5 , 3 1 Decembre; Bucureştî. Raport al luì Fleischhackl, despre sosirea
nouluî episcop de Nicopoli, Molajoni 406
1 8 2 6 , 2 8 Ianuar; Bucureştî. Raport al aceluiaşî, despre preotul unit Va-
sile-Veniamin Todor 407
1 8 2 6 , 2 3 Octombre; Iaşî. Raport al luì Lippa, despre opunerea guver­
nului moldovean faţă de instalarea nouluî episcop de Bacău Zab-
beroni 407
1 8 2 7 , 5 Ianuar; Iaşî. Raport al aceluiaşî, despre nevoia de a se face şi
la Iaşî o şcoală catolică 40g
1 8 2 7 , 1 9 Februar; Iaşî. Raport al aceluiaşî, despre plîngerile făcute de
misionariul Emeric Dénes contra vice-Prefectuluî 409
1 8 2 7 , 3 Maifi; Bucureştî. Raport al luì Fleischhackl, despre purtarea rea
a Franciscanilor, despre procesul pentru ruina bisericii catolice din
Craiova şi plîngerile Mitropolitului în potriva aşezării în Ţara-Ro
mănească a episcopului de Nicopol 410
1 8 2 7 , 2 9 Iunie; Iaşî. Raport al Agentuluî Liehmann, despre întrebări ale
Domnului cu privire la Molajoni, la episcopatul de Bacati şi la con­
diţiile în care el s'ar învoi la restabilirea luì 411

1 8 2 7 , 6 August; Iaşî. Raport al aceluiaşî, despre pagubele aduse catoli­

cilor de focul din urmă 411

1 8 2 7 , 2 3 Octombre; Iaşî. Raport al lui Liehmann către Fleischhackl,

despre focul din urmă şi datoriile bisericii catolice din Moldova. . 4 1 2

1 8 2 7 , 2 4 Decembre; Bucureştî. Raport al luì Fleischhackl, despre averea

bisericilor catolice din Cîmpulung şi Rîmnic 412
 489

Pag.

1 8 2 8 , 2 3 Ianuar; Iaşi. Raport al lui Liehmann către Fleischhackl, despre

plata datoriilor bisericii 413
1 8 2 9 , 1 1 April; Sibiiii. Raport al lui Fleischhackl, despre tolerarea ritului
unit în Ţara-Romănească şi facerea unei bisericî 414
1447-1840. Documente de provenienţă deosebită privitoare la istoria cato­
licismului în principate 415
' 4 4 7 , 3 ° Octombre; Culm. Menţiune a consacrării unuî altar la Culm de
către episcopul catolic din Moldova, Nicolae 415
înnainte de 1 6 0 0 . Expunere a situaţiei catolicismului în Moldova de Fran­
cise Pustis din Candia 415
1 6 1 0 , 1 4 Iunie; Csik-Somlyó. Provincialul minorit Ioan de Vdrad către
cardinalul Pallavicini, despre păcatele lui Valerian Lubieniecki, can­
didat la episcopia de Bacău . . 417
1 6 1 0 , 1 5 Iunie; laşi. Ştefan Boer de Récse, secretarii! latin şi unguresc
al Domnului Moldovei, către cardinalul Pallavicini, despre acelaşi
lucru 419
lóto, 1 9 Iunie; Bacău. Iesuitul Daniil Vâsărhely către cardinalul Pallavi­
cini, despre acelaşî lucru 419
1 6 1 0 , 2 3 Iunie; Pinsk (?). Marele-Mareşal polon către cardinalul Pallavi­
cini, despre meritele luî Lubieniecki 420
1 6 1 0 , 1 2 Iulie; Kremsier. Cardinalul Dietrichstein către Papa, despre
acelaşî lucru 420
1 6 1 0 , după 1 2 Iulie. Lubieniecki către cardinalul Lanfranco, despre mo­
tivele prigonirii sale şi actele lăudătoare ce aduce 420

1 6 1 0 , după 1 2 Iulie. însemnare a mărturiilor pentru şi contra luî Lu­

bieniecki 421

1 6 1 0 , după 1 2 Iulie. Listă a recomandaţiilor pentru dînsul 422

1 6 3 1 , 7 Septembre; Varşovia. Regele Poloniei către Papa, recomandînd

la episcopatul de Bacati pe Baptist Zamoyski 423

1 6 3 1 , Il Septembre; Varşovia. Regele Polonieî către un cardinal, pentru

acelaşî scop 423

1 6 4 7 , 3 Ianuar; Pressburg. împăratul Ferdinand al Il'ea către Papa, re­

comandînd a se da, după cererea luî Vasile Lupu, episcopatele Mol­
dovei şi Ţeriî-Romăneştî luî Iacint Makrypodarios 424

1 6 5 1 , II Februar; Roma. Inocenţiu al Xlea către Matei Basarab, trime-

ţîndu-I pe Minoritul Bonaventura de Franco pentru a reforma mă-
 490

Pag.
năstirea din Tîrgovişte, anunţîndu-î numirea lui Francise Soimiro-
vicli la Prisren şi scriindu-î de nişte moaşte 425
1 6 5 8 , 1 2 Octombre; Roma. Cardinalul Chigi către nunciul Caraffa, despre
ofertele făcute Papeî de Domnul muntean Mihnea al Ill'ea . . . . 4 2 6
1 6 6 2 , 2 1 Octombre; Roma Cardinalul Chigi către nunciul din Viena,
despre trecerea la catolicism a Domnului moldovean fugar Gheorghe
Ştefan 4^7
1 6 6 7 , 9 April; Roma. Cardinalul secretariîi de Stat către nuneiul din
Viena, Spinola, despre bunele dispositif ale Domnului muntean
2
fugar Grigore Ghica 4 7
1 6 7 0 , 1 9 Iulie; Roma. Acelaşi către acelaşf, despre intervenţia l'apeî pe
lîngă împărat in favoarea lut Ghica 42 S
1 6 7 0 , 6 Decembre; Roma. Acelaşi către acelaşi, despre continuarea stă-
ruinţilor în favoarea luï Ghica 428
1 6 7 1 , Iìù August; Roma. Acelaşi către nunciul din Viena, Albrizio, despre
plăcerea cu care Ghica ar fi primit de Papă 428
1 6 7 1 , 1 4 Septembre; Veneţia. Grigore Ghica-Vodă către Spinello, despre
motivele cel fac a-şî întrerupe călătoria şi a merge la Constan'i-
nopol 42S
1669, iiù April; Lemberg. Raport al luï don Luigi Maria Pidou, despre
Armeniî uniţî din Polonia şi Moldova 429
1 6 9 1 - 1 7 0 0 . Din discursul archiepiscopuluî de Spalato, Ştefan Cosmi, despre
convertirea posibilă a Ienicerilor prin scrieri slavone răspîndite şi in
principate 431
1 7 1 2 , 1 1 Decembre; Vaşarheiu. Valentin Ras^laviczy, Prefect al semina-
rtuluî, către Propagandă, despre misionanul Alexandrii Fischer din
Moldova 432
După 1 7 3 8 . Fragmente despre biserica din Rîmnic 432
1 7 4 1 . Firman către Grigore Ghica, pentru libertatea de cult a catolicis-
muluî 436
1 7 5 2 . Firman către cadiul de Brăila şi Domnul Moldoveî, pentru refa­
cerea bisericiî catolice din Iaşî 436
1 7 5 3 > 1 4 / 2 5 Maiu; Iaşî. Lenş, Vel-Sluger, către Giuliani, interpret polon,
despre misionariul Laydet 437
1 7 6 2 . Firman către Ioan-Vodă Calimah, pentru extorsiunî comise în po­
triva Armenilor şi Evreilor supuşî ai Poloniei 438

1806, 2 0 August; Iaşî. Raport al comisariuluï fiances Reinhard, despre

 491

Pag.
protecţia francesi ce era vorba să se acorde bisericii catolice din
Moldova 439
1 8 0 8 , iiû August; Timişoara. Ştefan Bocskor, misionariu, către Papa,
despre suferinţile sale şi serviciile ce ar putea aduce în Moldova. . 4 4 1
1 8 1 6 , 2 7 Februar; Iaşt. Raport al consulului frances Anton Fornetty,
despre numirea episcopului de Bacău Berardi, împotrivirea ce în-
timpină la instalare şi luarea bisericii supt protecţia austriacă . . . 4 4 3
1 8 1 6 , 9 Decembre; IaşT. Raport al aceluiaşî, despre sosirea luî Berardi
şi ordinele Porţii în privinţa sa 443
1 8 1 7 , 2 0 Decembre; Bucureşti Agentul Fleischhackl către Lodormâny, gar­
dianul din Rîmnic, pentru a-şî trimete actele la Bucureştî . . . . 4 4 4
1 8 2 6 , 1 4 April; Iaşî. Raport al consulului frances Tancoigne, despre so­
sirea nouluî episcop catolic .444
Către 1 8 3 0 . Din lucrările Capitolului din Deva 444
1 8 3 6 , 4 August; Bucureştî (î). Episcopul Molajoni dă instrucţiî la ple­
carea sa misionariuluî din Cioplea, Nicolae Penner 445
Pe la 1 8 3 6 . Molajoni presintă cererile sale Propagandei, pentru comuni­
tăţile din Craiova, Cioplea-Popeştî, Ploieşti şi Turnu-Severin . . . 4 4 6
1 8 3 9 - 4 0 . Scrisori ale preotului Bodor relative la ruina bisericiî catolice
din Craiova, la cimitir şi la un atac ce a suferit 446
1 8 4 0 , 1 7 Decembre ; Miskolcz. Provincialul Szabó către Propagandă, pentru
subsidiul ce-i dă Moldova 447
1 7 1 5 - 1 8 2 2 . Documente scoase din archiva mănăstirii catolice din Rîmnic şi
privitoare la istoria catolicismului în Ţara-Romănească 448
1 7 1 5 , 2 8 Novembre st. v. ; Rîmnic. Zapis pentru o silişte către preotul
Anton, provincialul 44&
1 7 1 8 , 2 0 Mart st. v.; Rîmnic. Zapis pentru o vie către acelaşî . . . . 4 4 8
1 7 1 9 , 2 4 Mart st. v.; Rîmnic. Vinzare către preotul catolic Antonie . . 4 4 9
1 7 2 8 . Menţiune de vînzare către preotul catolic din Rîmnic,Grigore Fran-
kovics 449
1 7 3 2 , 2 6 April st. v. ; Rîmnic. Vînzare către preotul Moise Babick. . .449
1 7 3 3 , 4 Decembre, st. v. ; Rîmnic. Mărturie a preotului catolic Deodat
de Lippa pentru o vînzare făcută de predecesorul său Moise Babick. 4 4 9
1 7 3 6 , 2 Mart st. v. ; Rîmnic. Vînzare către preotul catolic Simon . . . 4 5 0
1 7 4 0 , 1 2 Mart st. v.: Rîmnic. Vînzare către Vornicul Anton Marstaller. . 4 5 0
1 7 4 0 , I I Iulie st. v.; Rîmnic. Arendare către acelaşî 450
 492

Pag.

1 7 4 0 . 1 5 Decembre; Sibiiû. Anton Marstaller face donaţii bisericii cato­

lice din Rîmnic 450
J
7 4 3 i 7 Iunie; Sibiifi. Cercetare făcută, după cererea preotului catolic din
Rîmnic. P. Possin, în privinţa morii stăpînite de Franciscanii de a-
colo : mărturiile luî Petru Dobra şi Ghorghe Hortolâgy 451
1 7 5 4 , liû Maiû st. v.; Rîmnic. Hotărîre a episcopuluî de Rîmnic, Gri-
gore, în procesul dintre preotul catolic Serafim şi Ioan Hulubescu
de la Ocne 453
1 7 5 4 . 1 8 Iunie st. v. ; Bucureşti. Constantin-Vodă Racoviţă acordă scu-
telnicî bisericiî catolice din Rîmnic 455
1 7 5 4 , 2 0 Septembre st. v. ; Rîmnic. Contract între un Logofăt şi Cristofor,
preotul catolic de la Brădicenî 455
1 7 5 9 > 7 April st. v . ; Bucureştî. Mărturia episcopuluî de Rîmnic Grigore
în procesul dintre Franciscanii din reşedinţa sa şi popa Manta. . . 4 5 6
1 7 5 9 , 1 5 Iulie st. v. ; Bucureştî. Hotărîre a luî Scarlat-Vodă Ghica în
procesul dintre Franciscanii de la Rîmnic şi popa Manta . . . . 4 5 7
1 7 7 9 . 2 7 August st. v . ; Rîmnic. Hotărîre a ispravnicilor de Vîlcea pen­
tru restabilirea vechilor hotare ale locului dat de Marstaller . . . 4 5 S
,u
1 7 8 3 . "' April si. v. ; Rîmnic. Contract de schimb între Constantin So-
coteanu şi Franciscanii local" 45S
1 7 9 0 , 2 8 August st. v. — 1 8 2 0 , 8 Iulie st. v. ; Bucureştî. Privilegii de la
Divanul de supt ocupaţia austriacă, de laDomniîMihaîSuţu, Constantin
Gheorghe Hangerliu, Alexandru Moruzi şi Alecu Suţu pentru mă­
năstirea catolică din Rîmnic 459
1 8 1 1 - 4 7 . Diferite documente relative la mănăstirea catolică din Rîmnic. . 4 5 9
l S 2 2 , 1 2 Iulie; Rîmnic. Chitanţa dată preotului catolic Vasile Lodormâny
pentru o caleaşca depusă la Bărăţie de un pribeag din 1 8 2 1 . . . 4 6 1
 TABLA NUMELOR PENTRU SOCOTELILE BISTRIŢEI

NB. Numele în literă compactă sînt cele de localităţi.

Ahmend (Andrei, Bistriţean ; pîrcă- Alopeus (Gheorghe, Bistriţean), 1 9 .

lab, ambasador), 1 2 , 1 4 - 5 , 1 7 - 9 , Apaffy (Mibal al II-lea, principe ar­
28-9. 3>> 3 3 , 3 6 . delean), 5 2 şi 5 3 .
Aiud, 4 1 - Ardeal (guvernator, 1 6 2 1 , 1 6 2 3 ) ,
Alba-lulia, 6, 9, 1 4 , 1 6 2 6 , 2 8 , , 1 , 37-8. •

43-4> 4 5 . 4 9 - Aron-Vodă (Domn al Moldovei), 1 2 ,

Alexandru Coconul (Domn al Mol­ 13-
dovei şi Ţeriî-Romăneştl), 3 9 . (Fratele lui), 1 1 n. 2 , 1 2 .

Baia-Mare, 1 5 . Bâthory (Ştefan, principe al Ardea­

Balâssy (Imre), 5 1 . lului şi rege al Poloniei), 9.
Balica (Hatman moldovean), 1 0 . Bayerdorff (Gheorghe, Bistriţean), 1 3 .
Bâlint (Lâszlo, căpitan), 4 . (Petru, Bistriţean), 2 6 .
Barcsai (Acaţiu, principe al Ardea­ Beşlii (unguri, aï lui Mihaî Viteazul),
lului), 4 3 . 20-2.
Barcsai (Andrei, sol în Moldova), 5 . Bethlen (Francise), 4 4 . (Ioan), 4 0 .
Barnowski (Domn al Moldovei), 3 9 . Bethlen (^Gâbor, principe al Ardea-
Bassa (Toma), 3 9 . luluî), 3 6 - 7 .
Basta (Gheorghe, general imperial), Biblia (romanească), 5 2 .
24, 3 3 - 4 - Bîrgău, 1 7 . * 3 -
Bâthory (Andrei, cardinal, principe Bistriţa. Dregători: Cesser(Daniil, no-
al Ardealului), 1 5 . tariû), 1 5 . Eifner (Gheorghe, bi-
Bâthory (Gabriel, principe al Ar­ rău), 3 6 . Iliaş (sabadaş), 45, 47.
dealului), 3 4 - 5 . Kraus (Simon, pîrcălab), 2 1 , 2 8 - 9 .
Bâthory (Sigismund, principe al Ar­ Martin (pîrcălab), 3 9 . Pîrcălab! :
dealului),! 1 - 5 , 1 9 , 2 0 , 2 8 - 3 0 , 3 2 , 3 4 . (1638), 4 1 . ( 1 6 4 6 ) , 45. (1652), 46.
494

Sarauil (vameş), 5 1 . Toader (sa- (Petru), 13-Krauzner (Kretzener? ;

badaş), 4 6 . Werner (Toma, jude), 2 . Toma), 2 7 . Lazăr (Ştefan), i r
Bistriţa. Patricienî: Daum (Grigore), Lazăr, 2 9 . Martin. 1 . Alt Martin,
8. Kraus (Mihaï), 1 9 , 2 9 . Léo- 3 6 . Parthel, 4 2 . Pop (MihaT), 2 6 .
nard, 4 4 . Nimerkuer (Andrei), 1 3 . Prelâgy (Ioan), 1 3 . Purscha (Luca),
Stocklohn, 1 2 . Vincenţiu, 3.Vischer 4 8 . Rèdi (lacob), 3 1 . Rener (Petru),
(facob), 1 5 . Wolfgang (Wolf), 3 - 4 . 4. Rud (Hannes), 4 1 . Salomon,
Bistriţa. Cetăţenî: Ascbman (Mateï), 1 5 . Saur (Ioan), 3 0 . Savu (Ioan),
4 2 . Bemches (Martin), 4 . Ëngeter 2 9 . Schmied Ciecli, 4 8 . Seidel
(Blasiu), 4. Gruba (Valentin), 3 0 . (Mechel), 4 2 . Simon, 5 1 . Soldina
Kònig (soţia lut), 4 6 . Kugler (Va (Ambros), 4 . Ştefan, 2 8 . Alt Şte­
lenlin, văduva lui), 6. Ordijg fan, 4 4 . Stenkelner (Martin), 3 0 .
(Simon, văduva luï), 1 6 . Scharser Sultan (Gheorghe), 3 9 . Szakâcs
(Gheorgbe), 9. Scherer (Grigore), (Ştefan), 4 3 , 5 0 . Thylman, 3 7 .
3 . Schiliz (Grigore), 2 8 . Victor, Toma, 3 7 . Trifan, 1 5 . Wermescher
2 5 . Vinctor (Gheorghei, 2 5 . (Mihaî), 4 6 - 8 . Wieger, 4 3 . Zaind-
ner (Matiaş), 3 3 . Zeigler, 3 6 .
Bistriţa. Meşteşugari: Adam argin­
Zimmermann (Gheorghe), 4 2 .
tarul, 7. Gali croitorul, 2 1 , 2 4 .
Valentin croitorul, 1 6 . Ioan diacul, Bistriţa. Locuitori. Radu Romînul, 1 2 .
7. Martin fierarul, 2 5 . Gaşpar fie­ Blaj, 2 9 .
rarul, 2 2 . lacob fierarul, 6. Va­ Bocskai (Ştefan, rege ungur), 1 4 , 1 6 .
lentin frînghierul, 2 5 . Ioan Ebel, Bodony (Ştefan), 1 5 - 6 , 2 1 - 2 , 2 6 ,
hangiul, 2 2 . Matiaş de Olmutz, 29, 33-
hangiul, 2 4 . I'avel pielarul, 2 1 . Boer (Şlefan, de Récse) 1 2 3 .
Pavel pitarul, 7. Laurenţiu rotarul, Bogathy (Nicolae), 3 4 .
3 0 . Partheyer, scriitor de scrisori Bogdan-Constantiti (pretendent mol­
romaneşti, 4 3 . Hans şelarul, 3 8 . dovean), S.
Ioan tinichegiul, 2 9 . lacob zidarul, Boiris (Janos, scutar), 4 4 .
2 1 . Steinkelner (Gheorghe), 3 9 . Borbély (Ştefan), 4 3 .
Bornemisza (Baltazar), 1 5 , 2 5 , 3 0 .
Bistriţa. Trimeşî, robî, spioni Bal-
tazar, 2 3 . Bocskai (Gheorgbe), 5- Boros (Janos, strv a! principelui),
Bogner (Mihaî), 4 0 , 4 3 - 5 . Bogyer 43-5-
(Mechel), 4 1 - 2 . Cionca. 3 6 . Costin, Bourkay (Ioan), 2 9 .
5 1 . Cozma, 7. Dămian, 3 . Engetl Braşov, 1 3 , 1 7 - 9 , 2 7 , 4 9 , 5 0 . (Va­
(Mihaîi, 3 5 . Filip, 3 . Fleischer lentin, librar din), 6.
(Hans), 3 4 - 5 , 44- Gaal (Grigore), Bucioc (boier moldovean), 3 0 - 1 .
1 2 - 3 , 3 0 . Galâczy (Gheorghe), 2 8 . Buda, 1 4 .
Gangkroner, 4 8 . Gheorghe curie­ Budacker (Gheorghe, Bistriţean), l 8 (

rul, I I . Grebdni [Matiaş), 7. Gri- 20, 25, 27.

gaş, 4 6 . Gergely, 4 1 . Hajdu (Mar­ Budacker (Ioan, jude), 1 3 , 1S-20,
tin), 4 5 , 4 8 . Ioan, 3 1 . Ioniţă, 6-7. 2 2 , 2 4 . (Fiul luï), 1 9 .
Jôckler (Mateî), 7. Kamner (Gheor­ Budacker (Martin), 3 9 .
ghe), 4 1 - 2 . Keicbler, 3 6 . Keresz- Budacker (Simon), 1 8 .
tessi, 4 4 . Kiss (Mihaî), 4 S , 5 0 . Kiss
Buday (Francise), 2 2 .
 495

Călugări (din Moldova), 3 4 , 3 6 , 4 0 . Cîmpulung (moldovenesc), 1 0 , 1 5 , 2 7 ,

Cameniţa, 4 6 , 4 8 - 3 9 . 4 1 , 4 9 , 5 1 . (Vornic, Î n i 6 l 4 ) , 3 6 .
2
Carpati, 1 0 , 1 2 , 1 4 , 28-9, 4 1 , 4 4 - Cluj, 1 3 , I 5 > 1 7 . 3, 26-33,36,40,
Castaldo (Ioan-Baptist, general im­ 4 3 . (Judele, în 1 5 9 8 ) , 1 4 .
perial), 8, Cneji romînî, 2 3 .
Cazaci, 1 6 , 1 9 , 2 5 , 3 1 , 4 5 - 6 , 4 8 - 9 . Constantin Voevod (Şerban), 4 3 .
Cetatea-de-Ballă (castelanul de), 2 . Constantin Stolnicul (boier al luì
(Rîul de lîngă cetate), 2 6 . Mihaî Viteazul), 2 2 .
Chek (Mihaî, din Bistriţa), 3 1 . Constantinopol, 2 9 .
Coşocna, 2 3 , 3 0 .
Chintelec, 3 1 . Costea (boier moldovean de supt Şte-
Chiruţă (Moldovean din Cîmpulung), făniţă-VodS), 2 .
44- Csâky (Ştefan), 1 5 , 2 0 , 2 6 , 3 1 - 2 .
Ciceu (castelanul de, în 1 5 2 4 ) , 2 . Csomortany (Toma), 3 0 .

Damian (Vistierul, boier al luì lere- Dobokay (Francise), 7 .

mia Movilă), 2 8 , 3 0 . Dociul (şi fratele luì, boieri moldo­
Deăk (Andrei, sol), 3 8 . veni), 4 4 -
Deâk (Jânos, sol), 3 7 - 9 . Dorknecht (Ştefan, Bistriţean). 4 4 - 5 .
Décsy (Jânos, sol), 4 8 - 5 0 . Dragoş (Vornicul, boier moldovean),
Deş, 2 1 , 2 3 , 2 5 , 2 9 , 3 2 . 21, 24-5, 28.
Despot (Iacob, pretendent), 3 5 si n. 1 . Dragoş (sol moldovean), 3 .
Diac (Gheorghe, soldat), 4 . Dresler (Martin, Bistriţean), 33.
Diac (Mihaî, sol), 3 3 . Dumitra, 1 2 , 2 1 , 5 0 .
Dipşa, 1 1 , 1 5 , 2 2 , 2 5 .

„Eolvos", 4 8 . ] Erdély (Ştefan), 3 4 .

Făgăraş, 1 6 , 1 9 , 4 2 - 3 , 4 S . Fejéregyhâza (în Ţinutul Bistriţei),

Farkas (Gheorghe, nobil ardelean), 2 5 . 17-
Feciorul (Matei, pîrcălab de Gur- Felsa, 2 6 .
ghiu), 2 3 . Feurtag (Ştefan, sol bistriţean), 3 S - 9 .
496

Fiotta (Ioan), 2 5 . j Franck (Gheorghe, Bistriţean), 1 9 ,

Flans (loachim, căpitan), 3 3 . ' 26-7, 3 0 , 4 1 .
Francesi (ambasadori, în Ardeal), 5 1 , j

Gabt (Valentin, căpitan), 1 5 . Grecul (Iani, boier al luî Mihaî

Garbély (Martin, căpitan), 1 5 . Viteazul), 3 1 , 3 3 .
Gasul (Gavril Vistierul, boier mol­ Greff (Matthias, Bistriţean), 1 .
dovean), 2 . Greff (Simon, Bistriţean), 2 .
Gavay (Nicolae), 1 5 , 1 8 , 2 0 , 2 9 . Grendler (Valentin, Bistriţean), 3 0 .
(Soţia luî), 1 5 . Grigorovicî (Petru, Armeanul, cre­
„Gensdorff" («Gentzdorff>), 1 9 , 2 3 . dincios al luî Mihaî Viteazul),
Germani, 1 4 , 2 0 , 2 7 , 3 2 - 3 . V. şi 11, 26.
Silesienî. Gurghiu, 2 2 , 4 7 .
Gherla, 2 3 , 2 6 , 3 3 , 4 3 , 4 9 - 5 1 . Gyeroffy (Ioan), 2 7 , 3 0 - 3 .
Goroslău, 3 2 . Gyulaffy (Ladislas), I I .
Greci, 2 6 - 7 .

Hatmanul (moldoveen, 1 6 1 3 - 4 ) , 3 5 . j Hoţi moldoveni: Cheful, 1 1 . Pas-

Henrici (Léonard, Bistriţean), 4 4 . | cul, 4 2 .
Hoiin, 4 6 , 4 8 . I Hrizan (Armaş muntean), 2 1 .
Huszàr (Petru, şi fiul luî), 1 4 .

lacobinus (Ioan, secretarii! ardelean), Iernot. 5 1 .

29, 3 1 - Ihm (Ştefan, Bistriţean), 1 5 , 18-21,
Iad, 2 , 2 3 , 4 8 . (Matei din), 2 . (Ni­ 26, 30.

colae Moldner, din), 2 6 , 2 8 , 3 4 . I Uva, 46. (Lazăr Komînul, din), 20.

(Ştefan din), I. Inău, 1 6 , 2 6 - 7 . (Szabó Ferencz, că­

Iancu-Vodi (Sasul, Domn al Mol­ pitan de), 2 5 - 6 .
dovei), 1 0 . losif al I l l e a (episcop de Ardeal), 5 -
2

Ianovicî (Toderaşco, boier moldo­ Iósika (Ştefan, cancelariii al Ardea­

vean), 4 3 . lului), 1 4 - 5 .
Iaşî, 2 9 , 3 3 , 3 9 , 4 2 , 4 5 - Ivanco (Pitarul, boier moldovean), 2 .
leremia (Vistiernicul, boier moldo­
vean), 2 . I
 497

Kalmàndy (Mihaî, căpitan), 1 8 , 2 3 . Kirchner (Ioan, vice-căpitan), 1 5 .

Kamuthy (Blasiu), 2 9 , 3 1 , Kiss (Grigore, căpitan), 2 6 .
Kanngiesser (Laurenţiu, Bistriţean), Kobory (Martin, căpitan), 2 9 .
41. „Komloden", 4 3 .
Kâpolnay (Ioan), 2 7 . Kornis (Gaşpar), 1 3 ,
Kâroly (Petru, stipendiat bistriţean), 9. Komis (Ioan), 3 6 .
Kazas (Ioan), 2 7 . Kovdcs (Petru, căpitan de haiduci), 4.9.
Kemény (Ioan, principe al Ardea­ Kovâcsoczy (Wolfgang, cancelariiî
lului), 4 7 . al Ardealului), 1 9 .
Kemény (Petru),-47. „Kychyd", 1 2 .
Kifner (Gheorghe, căpitan), 1 5 . „Kymlynemeth", 1 5 .

Lăpuşneanu (Alexandru, Domn al Lugassy (Francise, căpitan), 1 9 .

Moldovei), 7 - 9 . Lupu (Vasile, Domn al Moldovei),
Leaţfalău, 1 7 - 8 , 3 3 . 4 1 - 3 , 4 5 . (Fiicele sale: Maria),
Leca Aga (boier muntean), 2 2 - 3 , 2 8 . 4 4 . (Ruxanda), 4 6 .
Lechinţa, 2 0 - 1 , 2 5 , 3 1 . Lutsch (Ştefan, sol), 4 9 .
Lividarius (Andrei, şambelan al lut Lynczig (Gheorghe, căpitan), 1 5 .
Mihaî Viteazul), 2 3 , 3 1 .

Macskâssy (Baltazar), 5 1 . Mihaî (Cămăraşul, boier muntean),

Maer, 4 6 . 2 4 şi n.
Magno (Carlo, agent imperial), 3 3 . Mihale (Armaşul, căpitan de Co-
Maramureş, 1 , 5 1 . şocna sau de Cluj), 2 3 - 4 .
Maria-Cristina (principesă a Ardea­ Mindszenty (Benedict), 2 4 .
lului), 1 4 . Mirislău, 2 6 , 3 0 , 5 0 .
Marsigli (contele Ludovic-Ferdinand), Mocod (Mihaî, cneaz de), 6.
Moldova. Dieci : Andrei, 3 1 . Gheor­
53-
ghe, 5 , 7. Serdar, In 1 6 5 9 ; 5 0 .
Martinuzzi (cardinalul Gheorghe),
Salmon, trimes din, 3 .
5-6.
Moscovia şi Muscali, 4 8 , 5 2 .
Maurer (Ioan, meşter din Bistriţ*), 5 .
Melandus (Filip, Bistriţean), 4 2 , Movilă (Ieremia, Domn al Moldo­
Mihaî Viteazul (Domn al Ţeriî-Ro- vei), I4-S> 34-
măneştl), 1 5 - 2 3 , 2 5 - 8 , 30-1,
62174. Vol. I. S2
 498

Movilă (Simion, Domn al Moldovei), Muntenia şi Munteni, 5 , 1 3 - 4 , 35.

34- Muraldi (dr. Ioan), 1 1 .
Muncacî (episcopul de ; 1 6 5 4 ) , 4 7 . „Myhes", 1 9 .

Nacul (Ioan-Ferdinand, boier mol­ Nistor (Trimes al luî Ieremia Mo­

dovean), 5 1 . vilă), 1 4 .
Nagy (Jânos, agent bistriţean), 3 7 . Muşfalău, 9.
Nemeş (Ioan, căpitan sîrb), 2 5 . Nyakazó (Ioan), 2 6 .

Olasz (Mihâly, agent bistriţean), 3 7 . Orăştia, 2 .

Orăş (Hatmanul, boier moldovean),
30-1.

Palaticzy (Gheorghe), 9. Polonia şi Poloni, 2 7 , 3 0 , 3 4 ,

Palko (Jânos, căpitan), 4 . 48-9.
Pan (Ioan, căpitan sîrb), 2 5 . Popa Andreka (căpitan), 4 1 .
Peressith (Matei), 2 3 , 3 0 . Praga, 3 0 .
Petcu (odobaşa), 2 5 . Prepostvâry (Ştefan), 3 3 .
Péterfalva, iS. Prut, 4 6 .
Petki (Istvân, căpitan), 4 6 - 7 . Putna (mănăstirea), 3 9 - 4 1 .
Petru Şchiopul (Domn al Moldovei),
9. 1 1 .

»• Râcz (Mihal, căpitan sîrb), 2 1 - 4 . Râkoczy (Sigismund, principe arde­

Radu Mihnea (Domn al Ţeril-Ro- lean), 3 4 .
măneştî), 2 4 n. Rareş (Ilie, Domn al Moldovei), 4 ' ^ .
Râkoczy (Gheorghe I-iti, principe al Rareş (Petru, Domn al Moldovei), 4-
Ardealului), 4 0 - 5 . Rareş (Ştefan, Domn al Moldovei),
Râkoczy (Gheorghe al II-lea, prin­ 4, 5- 7, 8.
cipe al Ardealului), 4 3 , 4 5 - 6 , 4 8 5 0 . Reghinul săsesc, 2 1 .
Râkoczy (Ioan), 2 9 , 3 0 . Reimer (Simon, Bistriţean), 3 8 , 4 0 .
Râkoczy (Ludovic), 3 3 . Reteg, 3 3 .
 499

Reyttermacher (Mateï, căpitan), 4 . Rosenberger (Grigore, om al Iul

Richter (Marcu, Bistriţean), 4 8 . Petru Rareş), 3 , 8.
Rodelt sau Radelt (Gheorghe), 2 7 . Rusia (provincia), 4 6 - 7 .
(Simon), 1 3 , 1 8 - 9 . «Rusnac» (episcop), 4 6 .
Rodna, 6, 1 2 , 2 4 , 2 6 , 3 0 - 1 , 3 3 , 3 6 , Rusul (Constantin, Trimes), 4 6 , 4 8 - 9 .
40, 5 2 . (Jânos Deâk din), 3 4 - 5 .

Safta (Doamna Moldovei), 5 0 şi n. Sicmir, 1 5 -

Sajó, 9, iS, 2 1 , 2 9 . Sighişoara, 1 9 .
Salva, 3 2 3 . Silesienî (călări), 2 0 .
Sameş, 3 0 . Şimlău, 3 2 .
Sapponarius (Pavel, Bistriţean), 3 2 . Sinan-Paşa (Mare-Vizir), 1 4 .
Saşî, 1 4 , 1 7 - 8 , 2 0 , 2 7 , 3 2 . Sfngiorz, 2 2 , 2 6 , 4 3 , 5 1 . (Popa Toa-
Sattler (Andrei, Bistriţean), 1 9 - 2 1 , der din, căpitan), 1 5 .
2.î< 2 9 , 3 1 - 2 , 4 2 . Sîrbî (călări), 2 1 , 2 3 - 6 . •
Sava (Armaşul, boier moldovean), Smigmatopoeus (Pavel, Bistriţean),
16, 22-3. 27.
Schincker (Gheorghe, căpitan), 1 5 - 6 , Soliman-cel-Mare (Sultan), 5 ,
24, 32. Stanciu (Ştefan, soldat), 4 . •
Schobelius (Francise, notariû bistri- Ştefan-cel-Tlnăr (Domn al Moldo­
ţean), 5 2 - 3 . vei), 2 .
Scholaris (Andrei, soldat), 4 . Stroicî (Vasco, Cămăraş de Rodna),
Schultz (Grigore, Bistriţean), 3 2 . 8.
Schultz (Ioan, Bistriţean), 2 2 . Suceava, 4 7 - 8 , 5 3 -
Schultz (Martin, jude bistriţean), 4 8 . Suceviţa (mănăstire),, 4 8 .
Schwertfeger (căpitan), 4 . Székely (Frédéric), 3 3 .
Secuime şi Secuî, 2 0 , 2 5 . Székely (Moise), 1 4 , Ï 9 - 2 7 , 2 9 , 3 0 .
Senyey (Pancraţiu), 3 3 . Szentpâly (Ioan), 2 8 .
Sertor (Mihaî, căpitan), 1 6 . Szilvâsy (Baltazar), 3 1 .
l 8
Sibiiu, 3 , 4 , 1 5 . " 2 o , 2 5 , 3 5 . Szuhay (Ştefan), 1 4 .
Sibrik (Gaşpar), 2 5 .

Tamasfalvy (Ioan, căpitan de Secuî), Teoctist (mitropolit al Moldovei), 2 .

24-5- Teodosie (Logofătul, boier muntean),
Tatari, 1 2 - 3 , 3 7 , 4 ° , 4 3 , 4 8 9 , S L 23.
Teaca, 2 0 - 1 . Tepolt, Tepelt, Tepilt sau Tipelt
Telcifl, 2 5 , 3 1 . (Ioan, Bistriţean), 2 8 , 3 1 , 3 3 .
Telman (Mihaî, Bistriţean), 4 4 . Teutsch (Andrei, vice-căpitan), 2 4 .
500

Teutsch (Mihaï, capitan), 1 5 . Torneator (Martin, căpitan), 1 5 .

Tholdy (Ştefan), 2 8 . Totul (boier moldovean), 4 6 .
Thoroczky (pîrcălab de Bistriţa), 4 3 5 . Trabanti, 4 7 .
Ţigani, 1 1 , 2 1 . Turci, 6, 9, 1 0 , 1 2 - 4 , 2 9 , 3 6 , 4 0 ,
Tôkôly (Imre, principe al Ardealu- 49-52.

luî), 5 < - Turda, 1 8 , 2 0 , 2 3 .

Tomşa (Ştefan al Il-lea, Domn al
Moldovei), 3 5 , 3 8 .

Unguri, 2 1 , 2 3 , 2 8 . Uşerul (Petru, al luî Iliaş Rareş), 5.

Valea Rodneî, 2 . Vermeş, 2 1 . (Nicolae din), 8.

Valonî, 3 3 . „Villa Valachalis" (la Sameş), 3 0 - 1 .
Varlaam (Mitropolit al Moldoveî), 4 0 . Vitéz (Nicolae), 2 8 .
Varticovicî (Hatman al Moldoveî), 5 . Vfischer (Iacob, Bistriţean), 1 9 .
Vaşarheiu, 2 0 .

Wallendorf (Ioan, Bistriţean), 4 4 . Weissbeck (Ştefan, Bistriţean), 4 7 -

Wayda (Mihail, fiul judelui din Si- «Wkoithyewisch» (Ştefan, nobil ar­
biiu), 1 2 . delean), 2 6 .
Weidner (Urban, Bistriţean), 1 9 , 3 3 -

Zelestey (Ioan), 2 6 . „Zothyan" (vin de), * 2 .

Zenthey (Balint, căpitan), 2 0 .
 TABLA NUMELOR PENTRU DOCUMENTELE
PRIVITOARE LA ISTORIA CATOLICISMULUI IN PRINCIPATE.

NOTA. Cifrele din parentese sînt n-le de ordine ale documentelor.

Adam (dr., medic din Bucureşti), Alexandru Coconul (Domn al Mol­

249 (32). dovei şi Ţeril-Romaneştî), 2 7 4 ( 3 ) .
Adami (avocat din Iaşî), 2 0 8 ( 1 6 9 ) , Alexandru Iliaş (Domn al Moldovei
252 (39)- şi Ţeril-Romăneştl), 2 3 7 n. 1 .
Aga (moldovean) ( 1 7 0 a ) , 6 3 . ( 1 7 6 7 ) , Alexis (I„ scriitor), 2 2 0 ( 1 8 7 ) .
110 (60), Alghero, 2 1 9 .
Agiudenî. 1 4 3 n. 2 , 1 4 4 , 1 4 7 , 1 6 2 , Allinger (Iosif, catolic din Iaşi, cum­
174. 178-9, 1 9 7 . nat cu Strachocki), 9 2 n. I .
Ahmed (Sultan), 9 1 - 2 ( 1 9 ) . Altieri (cardinalul), 4 2 9 n. I .
Ainer (Franciscan din Tîrgovişte), Alvincz. V. Vinţ.
245 (34). America, 2 2 3 .
«Aisymont» (general rus), 2 6 2 ( 4 7 ) . Andreini (Bonaventura, Franciscan),
Alba-lulia, 1 5 9 n. 1 , 2 1 7 ( 1 8 3 ) , 2 8 6 323.
(31). Angeloni (vicariti în Iaşi), 2II-2
Albenî, 1 4 5 n. 1 . («73).
Albrizio (nunciu în Germania;, 4 2 8 . Anglia, 3 3 7 ( 1 4 ) -
Alciner(familia ; catolici din Cotnari), «Ani» (în Armenia), 4 3 0 .
5 8 . (Gheorghe), 6 5 . (Grigore),58-9. Antim Ivireanul (Mitropolit al Ungro-
(Ioan), 5 8 . (Ursula), 6 8 . vlachiel), 2 5 7 - 8 ( 4 5 ) .
Alexander (Frédéric, staroste austriac Anton (Prefect catolic în Iaşi), 1 0 6
la Craiova), 2 6 0 şi n. 2 , 2 6 1 , (48-9).
262 (47), 4 6 0 . Antonie-Vodă (din Popeşti, Domn
Alexandru al VIi-lea (Papă), 1 5 7 , al Ţeril-Romaneştî), 2 7 9 ( 1 3 ) , 2 9 3
426 (15), 427. (47).
Alexandru-cel-Bun (Domn al Mol­
Antonie-Vodă (Domn al Moldovei),
dovei), 1 5 4 ,
83 (6)-
Alexandru Mircea (Domn al Ţeriî-
Komăneştî), 2 3 4 ( 1 2 ) . Anton (vicariûcatolic muntean, 1 8 0 4 ) ,
335.
502

Antonelli (L., cardinal), 1 3 0 ( 9 0 ) , n. 3 , 1 9 7 . 2 1 2 ( 1 7 4 ) , 2 2 0 n. 2 ,

137- 235 (14), 240 (19), 3 1 0 , 3 1 1 ( 8 1 ) ,

Apaffy (Francise, notariû), 4 5 3 ( 1 1 ) . 429 ( 2 2 ) , 4 3 0 , 4 3 1 ( 2 2 ) , 4 3 8 şi

Aradul-Vechiu, 2 1 7 ( 1 8 3 ) . n. I , 4 6 1 ( 2 0 ) .
Ararat, 4 3 0 . Armenia-Mare, 4 3 0 .
Archetti (archiepiscop de Calcedonia, Armean (Iacob, patriarch, al uniţi­
nunciu la Varşovia),^ 1 2 1 ( 7 3 ) , lor), 4 3 0 .
127 (83). Armean (Isaac, episcop, în Moldova),
Ardeal, 1 1 5 , 1 2 1 ( 7 2 ) , 2 1 6 ( 1 8 2 ) , 430, 4 3 1 (22).

217 (183), 238 (18), 268, 3 6 1 , Arnâuţî, 7 5 , 2 0 3 ( 1 5 7 ) , 269, 329

3 6 2 (44), 3 6 4 (47), 3 6 8 , 3 6 9 (48), (4). 3 3 0 (S).
3 7 1 , 3 7 5 , 3 7 7 (52), 38o-i, 3 8 7 Aron-Vodă (Domn al Moldovei), 1 5 5 .
(61), 3 8 9 (62), 390, 400 ( 7 1 ) , Arrieta y Berrio (Emanuel, Iesuit şi
401 (72), 403 (76), 404 (78), profesor), 3 2 7 ( l ) şi n. 2 .
414, 418, 422, 439. Arsengo (Ieronim, episcop de Bacati),
Ardeal (episcop catolic de, 1 8 2 3 ) , 155-6. 420-2.
206,.. 4 0 1 ( 7 2 ) . V. şi Cycki (Şte­ Asia, 6 3 .
fan), Rudnay (Alexandru de). August al Il-lea (rege al Poloniei),
Ardeal (Lad. Bende, gardian al Fran­
94 (24)-
ciscanilor din), 1 5 9 n. 1. V. şi
August al 111-lea (rege al Polonieî),
Franciscani.
100 (38), 4 3 6 (26).
Ardeal (general-comandant în 1779)>
Ausilia (loan-Maria, vice-prefect al
1 1 8 ( 7 0 ) , 1 1 9 , 1 2 1 n. 2 .
Misiunii catolice din laşî), 1 0 3 ( 4 2 ) .
Arduini (Petru-Rafael, episcop cato­
Austria, 1 8 4 ( 1 3 6 ) , 1 9 2 (148), 2 0 2
lic de Carrae, résident în laşî),
(156), 2 1 9 , 225(195), 252-3(41),
2 1 4 ( 1 7 7 - 8 ) , 2 1 5 şi n. 1 , 2 1 6 ( 1 8 2 ) ,
2 5 9 , 3 2 7 şi urm., 3 3 3 ( 9 ) , 3 3 8 - 4 0 ,
2 1 7 - 8 şi n. 1 , 2 1 9 .
341 (19), 343 (20), 349 (30),
Argeş (judeţul), 2 3 5 ( 1 3 ) . ' 35 1
(34). 355 n. 2, 364 (46),
Argeş (Iosif, episcop de), 3 4 7 ( 2 8 ) 368, 3 6 9 (48), 372-3, 3 7 4 (50,
şi n. 1 . 376 (51), 3 8 1 , 388, 389 (61),
Arlaud (Grigore, ceasornicar ; şi soţia 392, 3 9 3 (64), 3 9 9 (70), 4 1 1 ( 8 7 ) ,
lui), 1 4 1 ( 9 9 ) şi n. 1 . 4 4 0 şi n. i.
Armeni, 1 1 9 , 1 3 0 n. I , 1 3 6 , 1 8 4 Axintie (Uricariul, cronicar). 6 8 .

Babick (Ambrosie, paroch catolic în 366-8, 370-3, 3 7 7 (52), 3 8 5 (59),

Bucureşti), 2 4 9 ( 3 3 - 4 ) , 2 5 1 ( 3 7 ) , 387 ( 6 1 ) , 388, 4 0 1 (73).
252 ( 4 0 ) , 2 5 3 ( 4 1 ) , 2 5 4 - 6 ( 4 3 ) şi Babick (Ioachim, Franciscan), 3 2 6 .
255 n. I, 2 5 7 ( 4 4 ) , 2 7 2 , 323, Babick (Moise, Franciscan din Cîmpu­
326, 3 3 6 ( 1 3 ) , 3 4 6 (25-6), 3 4 7 lung), 2 6 7 , 2 8 8 - 9 ( 3 7 ) , 4 4 9 ( 5 - 6 ) ,
(27), 348 (29), 3 5 4 (38), 3 6 5 (48), 449 n. I şi 4 5 0 (6).
 503

Bacău, 5 8 , 7 8 n. 9, 1 0 0 ( 3 8 ) , 1 0 1 - 2 Banul (Pavel, secretariul Palatinului

(39), 144, 147 (L°7), 150 «• I- de Chiev), 7 0 .
151-2 şi n. I, 1 5 6 , 190 (143), Bar (confederaţii din), 1 1 0 ( 6 2 ) .
200, 3 5 2 (36), 418-9, 422, 436 Barali (Trebeş), 7 8 ( 1 ) , 8 2 ( 5 ) , 9 9
(26), (locuitori), 1 5 1 - 2 şi n. 1 . (35. 3 7 ) , 1 0 2 , i ° 6 ( 4 8 - 9 ) şi n. 1 ,
(biserica catolică din), 2 1 4 ( 1 7 6 ) . 144, 1 4 7 (107), 150-3 (112-3) şi
(mănăstirea catolică din), 8 0 - 1 , 150 n. I, 154, 159 n. 1, 165 n.
82 (4), J51-2, 154-S, 159 (114), 2, şi n. 2 ,
1 7 6 , 1 9 3 , 207 ( 1 6 6 )
1 7 4 , 4 1 6 . (Ţinut), 2 0 7 n. I . (e- 208 n. 1 , 4 1 9 .
piscopat), 9 5 ( 2 4 ) , 1 0 1 - 2 ( 3 9 ) , Bărbăteşti (Hrizan din), 2 2 6 n. I ,
112 (65), 1 5 9 ( 1 1 5 ) şi n. 1 , 2 2 7 n. I .
ióo n. I, 176, 189 (141), 193, Barbieri (Ioan-Francisc Gabriel, mi­
!96 (149)/ 205 (162), 2 1 3 (174- sionarii! în Moldova), I l 6 ( 1 2 8 ) ,
5). 2 1 4 (178), 354-5 (39), 3 5 6 , 1 4 3 n. 2 , 1 4 5 ( 1 0 4 ) şi n. I , 1 4 9
394 (64), 400 (70-1), 407-9(83), n. I, 159-60 (115), 165 (125),
411 ( 8 7 ) , 4 1 6 - 7 (2), 4 2 1 , 4 4 1 . 167, 168 ( 1 3 1 ) , 169 (132-3), 1 8 3 ,
Bacău (gardieni franciscani aï mănă­ 185 (137). 192 (147). 348 (30).
stirii din), 1 5 4 . Gardieniicunumele: „Barenza" (lîngă Hotin), 3 2 9 ( 5 ) .
Cluj (Laurenţiu de), Ebretz (Matiaş), Barla (Felice, catolic din Iaşi), 2 0 S
Enyed (Martin de), Petrid (Ioan (169).
de), Satu-Mare (Matiaş de), So- Barnowski (Miron, Domn al Mol­
mogyvâr (Francise de), Szent-Mi- dovei), 9 7 ( 2 9 ) . (Mihal, diacul
hâly (Petru de), Udvarhély (Ştefan), său), 9 7 ( 2 9 ) .
Vârallya (Gaşpar de), Vaşarheiu Barozzi (colonel rus), 3 3 2 - 3 .
(Laurenţiu de), 1 5 4 - 5 . Barozzi (don, preot catolic), 1 3 7 .
Bah Iul, 9 2 n. 1, 189 (140). Bartalis (Anton, provincial franciscan
Baia, 2 5 7 , 4 1 6 , 4 2 1 . al Ardealului), 2 7 1 , 3 1 7 ( 9 8 ) ,
Băjescu (boier muntean), 2 9 1 ( 4 4 ) . 323. 365 (48), 367, 369 (49).
Bălăceanu (Ioan, Vel Şătrar), 2 4 5 370-1, 3 7 7 (52), 388-9 (61).
( 2 4 ) şi n. 1 . Basarabia, 1 3 9 , » 7 o , 1 7 9 , 1 9 7 , 2 0 3
Bălăci (familie). 4 5 0 ( 7 ) . ( 1 5 6 ) , 4 3 8 n. 1 . 439-
Baliceşti (moşneni din Şotînga), 2 3 0 - 1 Bâthory (Sigismund, principe al Ar­
(7), 2 3 4 ( 1 2 ) , 2 3 6 , 2 4 9 ( 3 1 ) . dealului), 1 5 6 .
Balotă (căpitanul şi fiul, Ştefan), Batthyâny (cardinalul Ignaţiu, epis­
2
90-L (43), 294 (50), 302 (65). cop al Ardealuluî), 1 2 1 ( 9 1 ) , i38-9>
Balot eşti (locuitorii din), 2 7 9 n. 2 . 140 (97).
Balş (Constantin, Vel Logofăt de Beder (de Barâtos, Veniamin; pre­
Ţara-de-jos), 1 4 7 ( 1 0 8 ) . dicator calvin la Vizantia), 3 6 4
Balş (Maria, născută Ruset), 1 5 1 . (47), 4 0 0 ( 7 1 ) .
Bălţata (jud. Bacău), 1 4 5 n. 1 . Bedini (Gaétan, nunciu la Viena),
Banat, 3 6 2 (44), 3 7 5 - 217 (183)-
Bandini (Marc, archiepiscop de Mar- Belceşfî (jud. Iaşi), 2 1 1 , 2 3 7 - 8 ( 1 7 ) .
cianopol), 1 5 4 , 1 5 7 - 8 . Belgrad, 1 3 2 ( 9 4 ) şi n. 2 , 2 3 7 n.
Băneşti (familie munteană), 2 7 9 n. 2 . 1, 3 7 0 ( 5 0 , 399 (69).
Bani (monedă), 8 4 ( 9 ) . Beltrami (catolic din Iaşi), 1 2 4 .
504

Bemches (staroste austriac la Cîm­ Bob (Ioan, episcop de Blaj), 3 8 3 , 4 1 4 .

pulung), 3 0 8 n. I, Buchila. V. Buchila.
Beneveni (dr., prim-medic în Mol­ Bocskor (Ştefan, misionarii! catolic),
dova), 1 2 5 . 143 n. 2 , 1 5 0 ( 1 1 0 ) , 337 (16),
Berardi (Iosif-Bonaventura, «Vasile» ; 341 ( 1 9 ) , 3 5 2 (36), 3 5 3 , 441-2.
episcop de Bacău), 1 4 7 ( 1 0 8 ) , Bodeştf, 4 5 0 ( 9 ) , 4 5 1 ("O)-
149-50 ( 1 0 9 ) şi 1 4 9 n. I, 1 5 2 Bodor (Ludovic, paroch catolic în Cra •
n
n- I, 1 5 3 ( " 3 ) , 1 5 9 ( " 5 ) f' - iova),255.258-64(47-8).40i(72-3),
1, 161-2 (121), 1 6 3 şi n. 1, 402-3 (75), 404 (77), 446-47 (39).
n 2
164-5 Ş' - , ' 6 6 (127-8) şi n. Bodor (Vasile, preot catolic în Cîm­
l 6
2, 1 6 7(129-30), 1 6 8 - 9 fi 8 n. pulung), 3 2 3 .
2, 1 7 0 şi urm., 1 8 4 n. 3 , 1 8 5 - 7 , Boemî, 4 2 2 .
188 (138-9) şi n. 2, 190-2 şi Boer de Recse (Ştefan, secretariu ungu­
n. 1 . 1 9 3 - 4 , 1 9 6 şi n. 1 , 1 9 7 - 8 resc al lut Constantin Movilă), 4 1 9 .
şi n. 1 , 1 9 9 - 2 0 1 , 2 0 2 - 3 (I55-6), Bogdan (Ioan, Vel Vornic de Ţara-
203 (158), 204(161), 207 (165), de-sus), 1 0 7 ( 5 1 ) .
1 n
209 (170), 3 4 9 - 5 9 ( 3 ) fi - 1, Bogdânffy (Ambrosiu, Franciscan din
352 (36), 3 5 3 , 3 5 6 , 3 5 7 (4o), Muntenia), 2 5 5 - 6 , 3 2 3 , 4 4 4 - 5 ( 3 6 ) .
362 (45), 363-4, 365 (47),385 Bohonca, 1 4 7 ( 1 0 8 ) .
(57), 386. 3 9 4 (64), 397- 4 0 0 (70), Bohul (Dumitraşco, al doilea Logofăt
409 (83), 443-4 (332-3). moldovean), 8 2 ( 5 ) .
Berlin, 1 3 2 ( 9 4 ) . Bolcunov (consul rus la Bucureşti),
Bialis (Ştefan, Franciscan din Mol­ 334, 3 3 7 (151.
dova), 1 2 9 n. 1 , 1 3 1 ( 9 1 ) . 1 3 9 - 4 0 Bonauguri (Aloisiu, vicaria catolic
(97). muntean), 2 5 0 - 1 ( 3 6 ) , 3 2 3 , 3 2 6 .
Bibescu (Dimitrie, boier muntean), Bondi (Mano, Căminar), 3 8 0 .
460. Borgia (Ştefan, secretariu al Propa­
Bibescu (Gheorghe, boier muntean), gandei), 1 3 0 ( 9 0 ; .
257 (44). Borş (donator al bisericii catolice din
Bibescu (Doamna, din Craiova), 2 6 0 Iaşi), 6 7 - 8 .
n. I . Bosnia, 8 2 (4), 2 2 2 , 2 6 6 .
Bieganski (Stanislav, episcop de Ba­ Bossia (loan-Francisc, dinMilan. Pre­
cău), 8 9 , 9 1 ( 1 7 ) , 9 3 ( 2 2 ) , 9 7 ( 2 9 ) . fect catolic în Moldova), 9 8 ( 3 2 ) .
Bieline, 2 1 5 ( 1 7 9 ) . Boţeşti (jud. Iaşi). 8 6 .
Bigoni (F. A., general al Mineri­ Botoşani, 1 3 0 n. 1 , 1 3 3 - 4 , 1 9 8 n. 2 ,
ţilor), 2 1 7 - 8 ( 1 8 4 ) . 2 2 0 n. 2 , 3 2 9 (4), 3 3 0 ( 5 ) , 4 3 0 .
Binder (I., staroste austriac Ia Cîm­ BrădicenI, 2 6 6 - 8 , 4 3 2 ( 2 5 ) . (Cnsto-
pulung), 3 2 2 ( 1 0 5 ) . for, Franciscan, paroch în), 4 5 5( 14 ).
Btrlad, 6 2 , 1 7 9 , 4 1 6 . Brăila, 96 (28), 2 1 2 ( 1 7 4 ) , 436-7
Bistriţa (rîii), 7 4 , 1 5 ' 9 3 - (27).
Bistriţa (provincie franciscană în Mol­
Brăiloiu (Barbu, Serdar muntean),
dova), 2 0 5 ( 1 6 2 ) .
2 2 9 - 3 0 ( 5 ) şi 2 3 0 n. I , 4 4 8 ( 2 ) .
Blaj. V. Bob (Ioan, episcop de).
Brăiloiu (Constantin, Vel Stolnic şi
Blessessynski (soldat polon în Mol­
Ban muntean), 2 9 1 ( 4 3 ) , 3 0 1 - 2
dova), 6 0 .
(64)-
 505

Brăiloiu (boier muntean din 1 8 0 2 ) , Bucureşti, 1 1 9 , 1 2 2 ( 7 6 ) , 1 3 2 ( 9 4 ) ,

259. 135-7 ?i n. I , 1 8 5 ( 1 3 7 ) , 2 1 3 n.
Braly. V. Bialis. I, 2 1 7 (183), 220(187), 226, 2 2 7
Branicki (contele, Mare-General al n. 1 , 3 , 2 2 8 . 9 ( 4 ) I 2 3 0 n. I , 3 3 1
Coroanei), 4 3 6 (zff şi n. 1 , 4 3 7 (8), 232-3 (II). 234-6(13-5), 2 3 9
n. 2 . n. 2 , 2 4 0 ( 1 9 ) , 2 4 2 ( 2 0 ) , 2 4 4 - 5
Branicki (Stanislav, provincial iesuit), (23-4), 249 (34), 2 5 1 (37), 252-3
55, 60. (41), 2 5 4 (42), 2 5 5 , 2 5 7 (44), 2 6 2
(47), 2 6 6 - 7 1 , 2 7 2 , 294-5 ( 5 1 ) , 3 0 1
BrăniştarT (dregători moldoveni), 7 8
(64), 3 ' O , 3 " (82), 3 1 2 (83-4).
(I).
315-6 ( 9 2 ) , 3 1 9 - 2 0 (IOO-I), 3 2 4 - 5
Braşov, 1 3 7 n. 1 , 2 6 8 , 2 8 6 ( 3 1 ) şi
I o 8
. (108), 326, 3 2 7 (1), 3 3 3 (n),
n. 2 , 3 0 7 ( 7 4 - 6 ) , 3 2 5 ( >, 46l
334-6, 3 3 7(14-5), 344 (23), 345-7,
( 2 0 ) . (Dima Gheorghe, hotnog din),
.348 (2930), 3 5 4 (37-8), 3 5 7
3 0 7 ( 7 4 6 ) . (Monahia Casiana din),
(40,358-61, 3 6 2 ( 4 4 ) , 3 6 5 (48),
3 0 6 - 7 ( 7 4 ) . (Popa Dimitrie), 3 0 7
366-83, 3 8 4 (56), 3 8 5 (58-9),
(74).
387 (61), 38891, 392-3 ( 6 ) 3 j

Brigido (contele, guvernator al Ga-

394-5 (65), 3 9 7 , 399 (69), 4 0 0
liţieî), 1 1 9 .
(72), 4 0 1 - 3 şi n. 1 , 4 0 4 ( 7 6 - 7 ) ,
Brîncoveanu (Constantin, Domn al
405 (79), 406( 8 1 ) ,407 (81-2).
Ţeriî-Komăneştî), 2 2 9 n. I , 2 8 1 - 2 409 (84), 4 1 0 . 1 (86), 4 1 2 - 3 (90),
( 2 0 ) . 2 8 5 ( 2 9 ) şi n. I , 2 8 6 ( 3 1 ) ,
4 4 4 ( 3 4 ) , 4 4 5 , 4 4 6 n. 1 , 4 4 8 n. 1 ,
311 (82), 3 7 5 .
453 ( 1 1 ) , 4 5 5 ( 1 3 ) , 456-8 (15-6),-
Brîncoveanu (Constantin, Mare-Lo- 1 459 (19), 460.
gofăt şi Mare-Spătar muntean), i Bucureştî (Agenţia din), 2 5 3 ( 4 1 ) , 2 6 4
234-5 ( 1 3 ) , 3 0 5 (7°), 3 0 6 (71),
(49), 3 1 8 , 3 5 8 , 3 9 5 (65), 4 H -
455 ( 1 3 ) -
(Bărăţia), 2 1 3 n. I, 2 3 5 n. i,<
Brocani (Dominic, Prefect catolic în
240 1 (19), 246 (27), 249 ( 3 3 ) ,
Moldova), 1 4 3 n. 2 , 1 5 1 ( n o - i ) , 264 (49), 3 3 4 , 3 3 6 , 3 3 7 (14),
160 n. I, 1 6 3 ( 1 2 2 ) , 1 7 4 , 176-7,
344-5 (23), 3 4 6 (24), 347 (27),
1 9 2 ( 1 4 7 ) , 196n. 1,204-5 (>59-6°),
358. 3 6 5 (48), 3 6 6 , 3 6 8 , 370-2,
207 (166 n. 1 ) , 2 1 1 , 3 3 8 , 3 5 2 375, 3 7 6 ( 5 1 ) , 4 0 1 , 4°6 (81).
( 3 6 ) , 4 1 0 n. 1 . (Prăvăliile Bărăţieî), 2 5 2 ( 4 0 ) .
BrostenT, 2 0 8 n. 1 . (Popa Nichita (Capele catolice), 3 8 8 , 3 9 0 . (Bi­
din), 3 0 4 n. 1 . serici ortodoxe : Sf. Gheorghe
Briihl (contele de, ministru saxon), vechiu), 228-9 (4), 336 (13).
4 3 7 n. 2 . (Radu-Vodă), 3 3 7 ( 1 4 ) . (Egumeni:
Brukner (chirurgbraşovean), 1 3 7 n. I . Hrisant), 2 3 5 n. I.i(lgnatie), 3 1 5 - 6
Brunn (Francise von, dr., din Făgă­ ( 9 2 ) . (Preoţi: losif, archimandrit).
raş), 1 3 7 n. I . 3 8 2 ( 5 6 ) , (Pavel, preot), 2 2 6 .
Buchila, 1 4 5 n. 1 . Boiangiî, 2 4 9 ( 3 2 ) . Butnari (vătav
Bucovina, 5 9 - 1 1 9 - 2 0 , 1 2 7 ( 8 2 ) , 3 3 3 de), 8 4 ( 9 ) . (Catolici din), 2 4 9
(9J- (32), 369-71 ( 4 9 ) . (Cimitirul ca­
Bucşănescu (Sandu, Paharnic mun­ tolic), 2 5 3 ( 4 1 ) . (Curtea Sf. Sava),
tean), 2 3 6 .
 1 3 7 n. I. (Lupii, dascăl slavo- Budişteanu (Nastase, boier muntean),
nesc), 2 2 7 n. I , 3 . (Hanul lui 2 8 9 n. 1 .
Papazoglu), 2 4 0 - 1 ( 1 9 ) , 3 3 7 ( 1 4 ) . Bughea, 3 1 9 ( 9 9 ) -
Filaret (Fîntîna luï), 1 3 5 ( 9 6 ) . Lu­ Buldumeştî, 2 4 7 ( 2 8 ) .
teran (superintendentul, din; 1 8 1 6 , Bulgaria şi Bulgari, 8 2 (4), 1 2 2 ( 7 6 ) ,
1819), 364 (46I, 385 (58). (Mi­ 197, 2 0 0 , 2 1 3 n. 1, 2 1 7 (183),
tropolia), 2 3 5 ( 1 3 ) , 3 3 5 , 3 4 1 ( 1 9 ) , 2
53-4 (42), 265, 36o, 3 6 5 (48),
3 8 1 . (Strade şi clădiri). (Lipscă- 366, 369 (48), 390, 399 (69),
nia), 2 6 4 ( 4 9 ) . (Puşcăria), 2 6 4 401 (73), 405 (79), 4 3 2 (23, 2 5 ) ,
(49)- (Şelari), 3 3 6 ( 1 2 ) . (Tăbacî), 445- 6
( 3 7 ) , 446 (38), 449 (5)-
1 3 7 n. i. (Şcoala catolică din), Bulgaria (Provincia franciscană), 1 7 8 ,
264 (49). 366, 3 8 3 , 388, 401 274 (3), 283 (24), 309-11 (81),
( 7 2 ) , 4 0 2 - 3 ( 7 5 ) şi 4 0 3 n. 1 , 4 0 4 368.
2
( 7 7 ) - 4 ' ( 9 0 ) . (Şcoli romaneşti Buruieneşff, 1 4 7 ( 1 0 8 ) .
din), 3**3- Bykowski (soldat polon în Mol­
Budescu (Mihat, boier oltean), 4 5 2 . dova). 6 0 .

Căcăceiîi. 1 4 7 1 , 1 0 8 ) . Calimah (boieri). V. Calmăşul.

Cagni (Francise, din Spello ; Fran­ Călineştt (Chirica, negustorul din ;
ciscan originar din Moldova), 2 1 8 Muscel), 2 9 0 ( 4 3 ) .
n. 1 . Calmăşul (Dumitrachi, Vel Ban), 1 0 7
Calcagni (Sébastian, consul frances (5D.
în Iaşî), 2 2 0 n. 2 . Calmuci, 7 1 .
Calimah (Alexandru, Domn al Mol­ Calotă (Portar muntean), 2 7 9 n. 2 .
dovei), 7 3 , 1 4 2 n. 2 , 1 8 7 . Călugăra, 7 4 , 1 0 2 , 1 4 4 , > 4 7 ( 1 0 7 ) ,
Calimah (Gavril, mitropolit al Mol­ 150 (112), 153 (113). 162,1 7 4 ,
dovei), 2 , 7 6 . 176-7, 1 9 7 , 209 (170), 2 1 6 ( 1 8 1 ) ,
Calimah (Grigore, Domn al Moldo- 219, 342, 352 (3 )- 6

veï), 1 2 2 ( 7 5 ) , 1 8 6 , 4 3 8 . Calvini, 3 7 1 .
Calimah (loan, Domn al Moldovei), Cameniţa. 6 1 - 2 , 6 6 , 6 8 . 7 1 - 2 , 8 5
8 5 n. 1 . 4 3 8 n. I . (15), 86, 1 1 9 , 1 2 5 , 3 3 1 (6), 4 3 1
Calimah (Scarlat, Domn al Moldo­ ( 2 2 ) . (Episcop! de), 2 0 3 ( 1 5 6 ) .
vei), 166 (127), 184 (136), 188 Căminari (dregători), 2 2 9 ( 4 ) .
(139), 189 (140-1) şi n. 1, 190 Campo-Franco (Bonaventura de, Pre­
(145), 1 9 1 , 194-5, 196(150), 198 fect franciscan), 4 2 5 - 6 ( 1 4 ) .
ii5 ),2
199 (153), 2
° 2 (156), 203 Candia (Francise Pustis de, Fran­
(157), 349-50 (ji), 3 5 1 (32-3), ciscan), 4 1 5 - 7 ( 2 ) .
352 (35), 354-5 (39\ 356, 357 Canta (Hatman), 1 0 6 ( 4 8 ) .
(40), 362 (45), 363, 385 (57), Cantacuzino (lordachi, Vel Logofăt
397- moldovean), 1 0 7 ( 5 1 - 2 ) .
 507

Gantacuzino (Mateï, Armaş şi Pahar­ Carisi (Iosif, Prefect catolic în Iaşi,

nic muntean), 2 3 3 ( I I ) , 2 9 1 ( 4 3 ) . 172-6.
Cantacuzino (Şerban, Domn al Ţe- Carol al VI-lea (Împărat german),
ril-Romăneştî), 2 3 7 n. 1 , 2 7 9 ( 1 3 ) , 2 5 8 ( 4 7 ) , 3 0 9 . 3 7 4 (50) 4 3 2 ( 2 5 ) .
289 (16). Carol-Albert (rege al Sardiniei), 2 1 9 .
Cantacuzino (Ştefan, Domn al Ţeril- Carp (boier moldovean), 1 2 5 .
Romăneştî), 2 8 6 - 7 ( 3 2 ) şi 2 8 7 n. Cărţi (ale Iesuiţilor din laşi), 5 4 - 5 ,
I, 3 " (82)- 6 1 . (catolice, manuscrise), 1 1 6 n.
Cantacuzino (Zoiţa), 2 4 5 ( 2 4 ) . I. (tipărite), 2 1 5 n. I .
Cantacuzino (Deleanu, Ioan), 1 2 4 , Catargiu (Constantin, Serdar şi Agă),
1 2 6 ( 7 8 ) şi n. I . 233-4 (12), 2 3 6 .
Cantemir (Antioh, Domn al Moldo­ Catargiu (Hatmanul, ginerele lui Gri­
vei), 8 7 n. 1 , 9 3 ( 2 1 ) , 1 0 0 ( 3 8 ) . gore Al. Ghica), 1 1 2 ( 6 5 ) , 1 2 2 ( 7 5 ) ,
Cantemir (Constantin, Domn al Mol­ 124, 1 2 8 (86), 1 8 6 .
dovei), 8 3 ( 6 ) , 8 9 . Catargiu (Ilie,boiermoldovean), 6 6 - 7 .
Cantemir (Constantin, fiul lui An­ Cazaci, 6 9 , 7 0 - 1 , 7 5 , 2 1 1 , 2 1 2 ( 1 7 3 ) .
tioh, ofiţer rus), 1 2 2 ( 7 4 ) . Ceaurul (Vasile ; şi soţia lui, sora
Cantemir (Dimitrie, Domn al Mol­ lui Mihaî-Vodă Racoviţă), 6 7 .
dovei), 7 1 , 9 1 ( 1 8 ) . Cepleniţa, 2 0 3 ( 1 5 8 ) .
Cantemir (Ioan de, secretano, apoi Ceraulo (Franciscan), 2 1 8 ( 2 8 5 ) .
cancelarii! al Agenţiei din Iaşi), Ceremuş, 6 0 .
1
187, 3 3 8 (68). Cernăuţi, 3 2 8 - 3 0 ( 3 - 5 ) , 3 5 3 , 3 5 7 ( 4 ) ,
Cantono (Angelo, Franciscan, eco­ 399-400 (70-1), 4 3 8 .

nom al episcopatului din Bacău), Cetaiea-Albă, 4 3 0 .

77- Cetfertischi (principe), 7 5 -
Capanlîî, 2 4 0 ( 1 9 ) . Chabert (Pierre, din Iaşi), 1 2 5 .
Caraffa (nunciu la Viena), 4 2 6 ( 1 5 ) . Chersa (în Armenia), 4 3 0 .
Carageà (Ioan Gheorghe, Domn al Chiarì (Andrei de, Franciscan din
Moldova), 1 6 7 ( 1 3 0 ) , 1 7 9 .
Ţeriî-Romaneşlî), 319-20 (100),
346 (26), 3 4 9 (30), 3 5 4 ( 3 7 ) , 3 5 9 Chiev, 4 3 1 ( 2 2 ) (Palatinul de, ade­
(43), 3 6 0 , 3 6 2 (44),3 7 2 - 3 , 3 7 5 , rent al lui Carol al Xll-lea), 6 9 .
379-81, 3 8 2 (55), 384 (56), 3 9 5 Chigi (cardinal), 4 2 6 ( 1 5 ) , 4 2 7 ( 1 6 ) .
(65), 398-9 (69), 4 5 9 ( 1 9 ) . Childeşff. V. Pildeştî.
Carageà (Iordachi, Pitar muntean), Chilia, 9 6 ( 2 8 ) .
4 5 5 03)- Chinezii (président al Guvernului ol­
Carageà (Nicolae, Domn al Ţeril- tean), 2 6 3 .
Romăneşfî), 3 1 3 n. I. Chios, 4 5 6 n. I .
Carageà (Gheorghe, misionar laTul- Chiprovacî, 2 7 8 ( 1 0 ) . (P. Daniildin),
cea), 2 6 4 ( 4 9 ) . 2 6 5 . (P. Luca de), 2 6 5 .
2
Caransebeş, 3 5 ( i ° 9 ) . Chirico (Luca de, consul rus la Bu­
Carenzi (Bonaventura, episcop de Ba­ cureşti), 3 4 5 ( 2 3 ) , 3 4 8 (29), 3 6 0 .
cău), 1 6 0 ( 1 1 7 ) , 1 6 4 ( 1 2 3 ) şi n. 2 , Chiselev (Pavel Dimitrievicî, genera) ;
168 (131), 174, 184-5 (136), 1 8 8 président al Divanurilor din prin­
n. 1. 194. cipate), 2 5 3 ( 4 1 ) .
Carimani (familia), 3 2 3 4 (107).
Ô08

Chrzanowska (Lucia de, soţia Agen­ 320 ( 1 0 1 ; , 324-5 (10S), 347-S

tului Lippa), 2 I O n. 2. (28). (Vechia biserică catolică Klos­
Chudkow. 60. ter), 278 ( 1 0 ) , 283 (22).
Cîmpulung. 2 6 5 , 269-71, 273 şi urm.. Preoţi catolici fără nume, 2 7 3 (2),
365 (48), 367-8, 3 7 3 , 3 7 4 ( 5 1 ) . 274 (3), 278 ( 1 0 ) , 288 (36), 290
375, 376 ( 5 0 , 3 7 8 , 3 8 7 (6i). 88, 3 ( 4 1 ) , 292-3 (47). 293 (48), 295-6
389 (62), 403 (75), 4 1 0 (S6), 4 1 2 - 3 (53), 296-7 (56). 298-9 (59), 299
(9°), 444 ( 3 ° ) . (60-1), 300-1 (62,64), 304-5 (69).
Locuitori, 2 7 4 (4), 2 7 5 , 276 (6-7), 3 ° 5 (70-1), 306 ( 7 1 ) . 308 (79),
277 (9), 280 ( 1 4 ) şi n. 3, 2 8 1 3 1 2 (83, 85.), 3 1 3 n. 2, 3 2 0 - 1
(iS). 2S4 (26), 287 (33), 2 7 3 ( 4 8 ) , (102).
296 (54), 3 ° 2 (64), 3 ° 3 - 4 (67) Preoţi catolici anume: Anania, 277
şi 304 n. I . 306 ( 7 0 , 3 0 8 (78-9), (8). Barnaba, 3 1 6 (93). Bogdan
3 1 1 (82), 3 1 2 (84-5), 3 1 3 (87) şi egumen, 286 7 ( 3 2 ) . 292-3 (47).
11. 2, 3 1 4 (89), 3 1 6 (92-3), 3 1 7 Daniil, 2S2 (20-1). 284 (25-6). Di­
(97>, 3 i S . mitrie, 276-7 (8). Dionisie, gardian
Saşi din, 2 7 3 (2), 274 (3.4), 275 sau egumen, 306 (73), 307 (75)
(S), 276-7 (8-9) si n. 1, 2 7 9 ( 1 2 ) . Fejér (Paul, egumen), 285-6 (30),
280 (14-5), 2 8 1 ( 1 8 ) , 282 n. I , 287 (34). 289(39). Frujic (Ilie, egu­
284 (2--6), 285 (28), 2S7 (35), men), 308 (78). Gheorghe (Sasul),
289-90 (40). 290 ( 4 1 , 4 3 ) , 293 278-9 ( 1 2 ) . Grigore, 27S-9 ( 1 2 ) .
(48), 295 (52-3), 296 n. 1 , 297 Iacob, 2S9 ( 3 9 ) . Ioanichie, 307
(56), 299 (60), 302 (65), 303-4 (76). losif (egumen), 3 1 4 (S9).
(67% 3 ° 5 C70), 306 (72), 3 0 7 ( 7 5 ) , Iosif (preot). 278-9 ( 1 2 ) . Kornich
308 (So)şin. 1 , 3 1 1 ( 8 2 ) , 3 i 2 ( S 4 ) , (Nicula). 266, 284 (27), 285 (39).
3 1 3 ( 8 6 ) . 3 1 6 n. 3, 3 1 7 ( 9 6 ) , 3 ' 8 , Kronbauer(Francise, egumen), 296
3 1 9 (99), 324 ( 1 0 7 ) . (55). I.aurenţiu (gardian). 293-4
Greci din, 284 (27), 2 9 1 - 2 (46). (49). Luca, 2S0 ( 1 5 ) , 2 S 1 ( 1 8 ) ,
Morari din, 283 n. 2. Sîpunari, 3 1 6 282 (20), 283 (23). Ştefan, 2 6 5 ,
n. 2. Zidari', 3 1 9 (99). 284 (25). Alt Ştefan, 293 (47).
Locuitori anume : Dascălul Vlaicu, 294 (49). Toma, 287 (33). Vasile
zugrav, 3 1 6 n. 3. Logofătul Cos- (proegumen), 297 (57). Zich (La-
tea. 30S (79). Logofătul Ioniţă băr­ zăr), 307 (76). V. şi Franciscani.
bierul, 3 1 7 (97). Mihai Pupistanul, Preoţi ortodocşi: Ancuţa (preoteasă)
289 n. 1. Francisco Marini, 292 289 (39). Doroteï (arhimandrit),
(46). Sîrbul (lacob). 3 1 6 (94). Sîr- 3 1 3 n. 2 . Dumitru (diacon), 2 S 1
bui (Stan), 290 (42). (18). Gheorghe (preot la Vinerea-
Mănăstirea domnească din, 3 0 2 (65), Mare), 3 1 6 n. 2. Grigore, 3 1 3 n.
322 ( 1 0 5 ) , 347 (28) şi n. 1. Egu­ 2. Manole 3 1 3 n. 2. Neagoe, 3 1 8 .
meni (cel din 1748), 304-5 (69). Şai (f), 3 1 3 n. 2. Sa va, 2 8 1 ( 1 8 ) ,
(Mellnsedec), 275 n. 2. Spirea (diacon), 284 (27). Tran­
Biserica catolică, 2S0 ( 1 5 ) . 2 S 1 ( 1 7 ) , dafir, 279 ( 1 2 ) .
n
285 (28), 286-7 (32), 2 8 s . ( 3 7 - 8 ) ,
9 Dregători. Judeţî: Andrei, 2 7 7 -
290 (42), 291 (43-4)- 306 (74), 1, 2S0 ( 1 5 ) , 284 (26). Constantin,
309, 316-9 (94) şi n. 1 , 3 1 8 9 , 294 (49). Gherghe, 275-6 (6),
 509

2 9 1 ( 4 3 ) . Laţcu, 2 9 2 - 3 ( 4 7 ) . Lau- 2 3 9 n. 2 , 3 1 4 ( 9 1 ) , 3 2 8 ( 3 ) , 3 2 9 - 3 0
renţiu, 2 7 3 ( 1 ) . Marioli, 2 8 1 n. (5), 4 5 9 (>9)-
1 . Pană, 2 9 4 ( 4 9 ) . Patru (Sasul,), Cocoreanu (Moise, Vornic de Poartă
290 (43)- în Moldova), 1 0 7 ( 5 1 ) .
Pirgarî (Ivan), 3 0 4 n. I . Cocorescu (Constantin, Paharnic şi
Goţmanî, 2 7 4 ( 4 ) , 2 7 7 ( 8 ) şi n. I , Clucer muntean), 2 3 6 , 2 4 6 ( 2 6 ) .
279 ( 1 2 ) , 2 8 0 ( 1 4 - 5 ) şi n. 1 , 2 8 4 , Codrica (Panait, secretanti domnesc),
288-9 (37)- 1 3 7 n. 1 , 3 3 1 ( 7 ) .

Căpitani, 3 1 5 n. I . Colac (obiceiû), 2 3 8 ( 1 8 ) .

Strade şi părţi ale oraşului. «Uliţa Colfoc (Iordachi, boier muntean),
tirgulut», 3 1 2 ( 8 5 ) , 3 1 9 ( 9 9 ) . Ca­ 23C

sa bisericii catolice, 2 8 5 n. 1 . «Va­ Colomea, 6 0 .

lea», 2 8 4 ( 2 5 ) şi n. I . Colonna (losif, Franciscan), 1 7 7 ,
Ctnenî, 2 6 8 . 185 (136).

Ciocănel (din Braşov), 2 8 6 ( 3 1 ) . Cornisi munteni : Constantin, 1 7 3 4 ,

Ciocăneşti (jud. Muscel), 3 1 5 . 2 9 1 ( 4 3 ) . Şerban, 1 6 9 6 , 2 8 2
Ciople, 2 1 3 n. 1 , 2 5 0 - 1 ( 3 6 ) , 253-4 (21).
(42), 264 (49), 346 (26), 3 6 0 - 1 , Constantin-Vodă Şerban (Domn al
365 (48), 3 6 6 , 369 (48), 3 7 4 Ţeriî-Romăneştî), 2 7 8 ( 1 0 ) .
(5°), 379, 3 8 2 (56), 384, 390, Constantinopol, 7 0 , 9 2 ( 1 9 ) , 1 0 0 - 1
399 (69), 4 0 2 (74), 404 (76), (38), 1 1 8 (69), 1 4 0 (98), 1 6 2 ,
407 (82), 4 1 1 (86), 4 ' 4 , 4 4 6 (38). 170, 1 8 0 , 1 8 3 , 1 8 5 (137), 1 9 4 ,
Cioran (Constantin, Postelnic mun­ 197, 3 4 8 (30), 3 5 7 (40), 362-3
tean), 2 3 3 n. 2 , 2 3 7 - 8 ( 1 7 ) , 2 4 1 - 2 (45), 378, 3 8 1 , 384 (56), 3 8 5
(20), 243 ( 2 1 ) , 244 (22), 245 (57), 386, 394 (64), 395 (66),
(24, 2 6 ) , 2 4 8 - 9 ( 3 1 ) , 2 5 5 n. 2 . 408, 409 (83), 430, 4 3 7 n. 1 , 4 4 3
Ciorana, 1 4 7 ( 1 0 8 ) . (32).(Patriarchat grec de), 4 1 5 ( 2 ) .
Ciorogîrleanu (Barbu, Sluger mun­ Copoii, 7 4 , 9 8 ( 3 2 ) , 1 0 3 ( 4 1 ) , 1 0 8
tean), 2 3 6 . (54), 1 2 3 (78), 1 9 2 (147)-
Cîrcinov, 3 1 9 ( 9 9 ) , 4 1 3 ( 9 0 ) . Coradini (Angelo, negustor din Iaşî),
Cirligătura, 8 7 n. 1 . 168 (131).
Città di Pieve, 1 8 9 ( 1 4 1 ) . Corcolaţl, 2 3 0 n. 1 .
. Ciubărcid, 1 0 2 . Cordi (Rornuald, Prefect catolic în
Cladova, 4 4 6 ( 3 8 ) . Iaşi), 9 8 n. I , 1 0 3 ( 4 1 ) .
Gleja, 1 4 4 , 1 4 7 ( i ° 7 ) , 1 7 5 , 1 9 7 , Corini (chirurg din Bucureşti), 1 2 5 .
198 (151), 342, 353- Cornăţeanca, 2 5 9 .
Clement al VUIiea (Papă), 1 5 6 . Cornet (deal ; jud. Dîmboviţa), 2 4 6
Clement alXlea (Papă), 4 2 8 , 4 2 9 ( 2 1 ) . ( 2 7 ) , 2 5 5 n. 2 .
Clement al XII" (Papă), 6 2 . Cosbicienî, 2 0 7 n. 2 .
Clucer (moldovean, din 1 7 0 8 ) , 6 7 . Cosmi (Ştefan, arhiepiscop de Spa­
Clucer (Constantin ; muntean), 2 9 1 lato), 4 3 1 - 2 ( 2 3 ) .
Costachi (Constantin), 6 4 şi n. 2 , 6 8 .
(43)-
Costachi (Logofătul; 1 7 8 3 ) , 1 2 4 ,
Cluj, 9 9 ( 3 4 ) , 1 4 6 ( 1 0 6 ) , « 5 9 n. 1 ,
1 2 6 n. r.
205-6 (164), 2 1 0 ( 1 7 1 ) , 2 1 6 (182).
Coburg (prinţul de, general austriac), Costachi (Veniamin, Mitropolit al
510

Moldovei), 1 6 9 ( 1 3 3 ) . 1 9 9 ( 1 5 2 ) , Agenţia austriacă, 2 5 9 - 6 0 .

213 (175), 3 8 6 , 3 9 8 (68), 408 Crasnostaw. 6 1 .
4 " (87), 439-4°. Creta, 7 9 n. 1 . V. şi Candia.
Costin (familia), 5 8 . Crimeia, 1 3 9 .
Costin (Ioan), 6 3 - 4 . Creţulescu ( C , Spătar), 2 3 3 ( 1 1 ) .
Costin (Miron), 5 6 - 7 , 5 9 . Creţulescu ( C , Logofăt), 2 9 1 ( 4 3 ) .
Costin (Nicolae), 6 2 , 6 4 - 5 , 6 8 . Creţulescu (Iordachi, Vornic), 2 9 1
Cotnarî, 5 8 - 9 , 6 1 , 6 8 - 9 , 8 5 ( 1 5 ) , (43)-
9 2 n. 1 , 9 5 ( 2 7 ) şi n. 2 , 1 0 2 , Creţulescu (Toma, Clucer), 2 3 3 ( I I ) .
1 2 6 ( 7 8 ) , 1 3 2 n. 1 , 1 4 2 n. 2 , Csabraski (Matei, paroh în Craiova),
1 7 7 , 4 1 6 , 4 2 1 . (Saşi din), 9 5 n. 2 . 260.
Parochï catolici: Berlinski (loan- Csik-Somlyó. 7 9 - 8 2 ( 3 ) , 1 5 3 - 9 ( 1 1 4 )
Baptist), 5 8 . Tomanoviicz (Fran­ şi 1 5 9 n. I , 2 0 6 , 4 1 7 - 8 .
cise), 8 5 ( 1 5 ) . Csubrin (Anton, gardian al mănă­
Cotrocem (Partenie, egumen de). 2 8 1 stirii catolice din Cîmpulung), 3 1 3
(19). ( 8 6 - 7 ) Ş» n. I , 3 1 4 ( 9 0 ) , 3 1 5 n.
Cozala (Armenia), 4 3 0 . 1 . 3 l 6 ( 9 3 - 4 ) şi n. 2 , 3 ; 317-8,
Cozma (Mitropolit muntean). 4 5 9 323, 3 2 5 (i°9), 326,367, 370,

(19). 372, 377 (52), 387(61), 388,389

Cracovia, 4 2 1 . ( 6 1 ) , 3 9 2 . (Vicariul lui), 3 6 7 .

Cracovia (castelanul de, 1 7 0 8 ) , 6 7 . Csubrin (Ieronim, definitor; preot
(castelana de, 1 7 6 2 ) , 4 3 8 . catolic la Cîmpulung), 3 0 2 - 3 ( 6 5 ) ,
Craiova, 2 3 2 ( 1 0 ) , 2 5 2 - 3 ( 4 1 ) , 2 5 5 , 303-4 (67).
258-64 (47-8), 265-7, 3 9 9 (69), Cuciur (Iorga; Clucerul, din Cîmpu­
410 (86), 4 3 2 ( 2 5 ) , 4 4 6 (38J, lung), 2 9 2 - 3 ( 4 7 ) , 2 9 4 ( 4 9 ) , 3 0 1
446-7 (39), 4 6 0 . (63-4), 3 0 2 , 3 0 3 - 4 (68), 3 0 5 (70-1).
Locuitori: Croitori, 2 6 2 ( 4 7 ) . Fierari, Cucuriţa (Ciicuruza: jud. Muscel), 3 1 4
2 6 1 . Muscalagiï, 2 6 2 ( 4 7 ) . Olarï, ( 8 9 ) , 3 1 5 n. 1 .
2 5 9 . Pitarï, 2 5 9 . Boieri: Zinca, Culm, 4 1 5 ( I ) . (Ioan, episcop de),
2 6 0 n. I . C. Dima, 2 6 0 n. I . 415 (')•
Catolici. Biserica, 2 5 8 ( 4 7 ) . Cimiti­ Cutuzov (feldma-eşalul conte Mihail),
rul. 2 6 2 - 4 ( 4 8 ) . 4 4 6 - 7 ( 3 9 ) - ( P l o ­ 345 (23)-
tul Serafim), 2 3 2 ( 1 0 ) . Cycki (Ştefan, episcop al Ardealu­
Luterani şi calvini, 2 6 2 - 4 ( 4 8 ) . 4 4 6 lui), 4 2 1 .
( 3 9 ) . Dahln, 2 6 3 .

Dabija (Istrati, Domn al Moldovei), Dărvarî, 2 3 9 .

78 ( 1 ) , 4 3 ° - Dascăli (catolici). 1 4 6 n. 1 .
Dări, 8 3 (6), 8 4 ( 1 1 ) , 9 5 ( 2 6 ) , 9 7 Deal (în, biserică catolică din jud.
(30), 1 0 3 (40), 1 0 5(47), 2 7 3 ( 2 ) , Bacău), 1 7 4 - 5 .
287 (35), 289-90 (40), 2 9 5 ( 5 2 ) .
 511

Dealul (Iani, ispravnic al mănăstirii) (94)- 135-7- 3 1 3 - 4 ( 8 8 ) , 3 2 4 ( 1 0 7 ) .

233-4 ( 1 2 ) . 326, 334-5, 3 6 5 (48), 3 7 1 , 3 7 5 .

Delem, 2 1 1 . Drăgăşanî, 4 1 3 (9°).

Dénes (Emeric, preot şi profesor), Duca-Vodă (Domn al Moldovei),
200-1 (153). 209(170), 409(85). 7 8 - 9 ( 2 ) şi n. I , 8 2 ( 4 ) , 2 7 9
Depasla (Spătar), 1 2 5 . ( 1 3 ) , 3 0 2 ( 6 5 ) . (Fratele Iul). 7 9 n.
Descălecarea (principatului muntean), Duca-Vodă (Constantin, Domn al
303 (66) Moldovei), 6 1 , 6 3 , 8 4 ( I I - 2 ) şi
Desetină, 8 5 ( 1 3 ) . n. 2 , 8 5 ( 1 3 ) , 8 7 r.. 1 .
Deva, 2 5 5 , 3 1 1 ( 8 1 ) , 3 1 6 ( 9 4 ) , 3 2 5 - 6 Duca (dinTassos, tipograf), 1 0 8 ( 5 4 ) .
(109), 4 3 5 , 444-5 ( 3 6 ) . Provin­ Duczyminski (nobil polon), 7 0 .
cialul de). V. Gyurma. Dudescu (Constantin, Logolăt, Spă­
Diac (Grigore, fiul pope! Vasile), tar, Vornic muntean), 2 3 3 ( 1 1 ) ,
97 ( 2 9 ) . 234-5 ( 1 3 ) ,2 9 1 (43), 3 ° 5 (7o).
Diamandi (Sluger moldovean), 6 0 . Dudescu (Dimitrie, Vel Vornic), 2 9 8 9
Didinski (nobil polon), 1 1 9 . (59)-
Dietrichstein (cardinal), 4 2 0 . Dudescu (N.), 4 5 5 ( 1 3 ) .
Dîmboviţa (Ţinut), 2 3 8 - 4 0 ( 1 8 ) , 2 4 3 - 4 Dudescu (Vornic, 1 8 3 0 ) , 3 2 4 ( 1 0 7 ) .
( 2 2 ) , 2 4 6 ( 2 7 ) . (Tribunalul), 2 5 6 . - Dudeştl, 3 9 0 , 4 0 7 ( 8 2 ) . V. şi Cioplea.
Dluski (Iacob, episcop de Bacău), Duldner (Gheorghe, gerant al Agen­
83 (7), 1 5 9 ( U S ) - ţiei din Iaşi), 3 4 3 ( 2 1 ) .
Dobra (Petru, de Zlatna, traducă­ Dumeştî (Toxobenî), 8 5 ( 1 3 ) , 8 6 .
torul Pravilei muntene), 4 5 1 - 3 ( M ) . Dunăre, 1 6 9 ( 1 3 4 ) .
Dorre (Florian, Franciscan), 2 5 4 ( 4 3 ) , Duralin (Petru, Bulgar catolic din
255- 257-8 (45), 4 6 l (20). Rîmnicul Vîlcel),. 4 3 3 , 4 5 2 - 3 ( I I ) ,
Donici (Andronachi, Vel Paharnic), 4 5 9 ( 2 0 ) . (Gheorghe Petru, Fran­
1 4 2 n. 2 , 2 0 8 n. 2 . ciscan), 2 6 6 .
Dorcelli (dr.), 1 2 5 . Duralia (livada Iul Petru Duralin),
Doria-Pamfili (cardinal), 1 6 6 ( 1 2 7 ) . 4 6 0 n. 2 .
Dovanlia (Paul, episcop latin de Ni- Dziubinski (nobil polon), 7 0 .
copol), 1 1 7 - 8 ( 6 9 ) , 1 2 2 ( 7 6 ) , 1 3 2

Efes (archiepiscopul de, nunciu la moldoveana, patronă a catolicis­

Viena), 2 1 5 - 6 ( 1 8 0 ) şi n. I . mului), 1 7 7 . 1 8 0 ( 1 1 2 )
Einmer (Adrian, Franciscan din Bu­ Eliade (Rădulescu, Ioan), 2 2 0 ( 1 8 7 )
cureşti), 1 3 5 - 6 ( 9 6 ) , 2 7 0 . Engelhardt (general rus, vice-preşe-
Eisenbach (A. von, Agent austriac dinte al Divanului muntean), 3 4 3 - 4
în Iaşi), 2 2 2 ( 1 9 1 ) , 2 2 5 ( 1 9 5 ) . (22), 3 4 5 (23)-
Elena (Doamna, presupusă principesă Enghiurliu (Bucureştean), 3 5 ( 9 6 ) .
Englejï, 1 8 5 ( 1 3 7 ) . ( 6 5 ) , 3 9 7 , 3 9 9 ( 6 9 ) . (Fratele luî),
Enzenberg (general austriac), 4 5 9 ( 1 9 ) . 354 (77)-
Epureştî (moşneni din Şotînga), 2 3 6 , Esztergom, 2 2 1 - 2 ( 1 8 9 - 9 0 ) , 2 2 3 .
2 3 7 - 8 ( 1 7 ) , 2 4 9 (30- Eterie şi eteriştî, 3 9 8 (67-8), 4 0 2
Ercolani (Fortunato, episcop latin de (75), 404 (78),
Nicopol), 1 9 7 , 3 2 4 ( 1 0 7 ) , 346-7 Evangelista (Ioan-Francisc, secreta­
(26), 3 5 4 (37), 357-8 (41), 3 5 9 rii! al luî Gaigoraşco-Vodă Ghica),
(42), 3 6 0 - 1 , 3 6 2 (44), 3 6 5 (48), 4 2 9 ( 2 1 ) şi n. I .
366-73. 3 7 4 (5°), 3 7 7 (52, 54), Evreî, 5 8 , 1 2 4 , 1 4 3 n. 2 , 1 8 6 , 2 1 1 ,
378-8!, 3 8 2 (56), 3 8 5 ( 5 8 - 9 X 3 8 7 310, 3 2 7 n. 1 , 3 5 7 - 8 ( 4 1 ) , 371,
(61), 388-91, 392-3 (63), 394-5 382 (56), 3 8 4 (56), 438.

Fabri (colonel austriac), 3 2 9 ( 3 - 4 ) , Fleischhackl (von Hakenau, Agent au­

330 (5). striac în Bucureşti), 2 5 2 n. 1 , 3 1 9 - 2 0
Făgăraş, 4 1 8 . (100),344(23), 345,347-8(29), 354

Fălticeni, 2 2 0 n. 2 . (37-8), 3 5 7 ( 4 1 ) , 3 5 8 - 6 1 , 3 6 2 (44),

2
FaraoanT, 7 4 - 5 , i ° , > ° 9 ( 5 9 ) , " 4 4 , 365 (48), 366-8, 3 6 9 (48), 3 7 2 - 9 ,
'47 (107), 174-6, 197,205(162), 385 ( 5 8 - 9 ) , 3 8 9 ( 6 2 ) , 3 9 0 - 1 şi n.

342, 3 5 3 - 1, 3 9 2 - 3 ( 6 3 ) , 3 9 4 - 5 (65), 398-9

FărcăşanT, 1 7 5 , 1 7 7 . (69), 4 0 0 ( 7 2 ) , 4 0 1 - 4 n. 1, 405

Fedeleşoiu, (mănăstire), 4 5 2 . (79), 406 (81), 407 (81-2), 4 1 2

Berar (dr., medic în Bucureşti), 2 5 2 (89), 4 1 3 - 4 , 4 4 4 ( 3 4 ) .

n. 2 . Fleury (Flûry; profesor de franţu­

Ferdinand al 111-lea (împărat al zeşte la Bucureşti), 1 2 5 .
Austriei), 2 2 2 ( 1 9 0 ) , 424-5 ( 1 3 ) . Florescu (Ioan, Paharnic muntean).
Ferenţ (şef de catane, ucis în Mol­ 238 ( 1 7 ) -
dova), 1 5 2 . Floreştî (jud. Putna), 6 7 , 1 4 5 n. 1 .
Ferreri (Francise, episcop latin de Focşani, 2 1 9 .
Nicopol), 1 6 5 (125), 1 8 4 n. 3 , Fornetty (Anton, vice-consul frances
192 ( 1 4 7 ) , 3 1 7 (98), 3 2 4 (107), la Iaşî), 1 6 5 ( 4 2 5 ) şi n. 2 , 4 4 3 - 4
344 ( 2 3 ) , 346-7 (26-7), 3 6 5 (48), (32-3).
371, 375, 390. Fotescu (Paharnicul Constantin, Mun­
Fieschi (Ecaterina, din Cîmpulung), tean), 2 2 8 ( 3 ) .
323- Franciscani, 9 0 , 9 2 ( 2 l i şi n. 1 ,
Filipescu (N., Vel Vistier), 2 4 0 - 1 93 ( 2 1 ) , 1 0 2 , 1 0 7 (52-3), 1 0 S
(53), 1 1 3 ,1 5 5 , 157-8, 1 9 1 (145),
(19).
2 6 4 şi n. I , 2 6 5 şi urm., 4 1 6 - 7 ,
Filippo (don, corespondent al luî
437 n. 2 . (Generalul lor), 7 9 - 8 2
Berardi), 1 6 7 ( 1 3 0 ) . 6
(3), 2 0 9 ( 1 7 1 ) , 2 1 4 (177), 2 ' n.
Fischer (Alexandru, Prefect catolic
I, 3 1 1 (81).
în Iaşî), 9 3 ( 2 2 ) , 9 7 ( 2 9 ) , 4 3 2
(24). (Din provincia Bulgariei), 2 4 9 ( 3 3 ) ,
 513

250-1 (36), 367, 370-3, 3 7 4 (50, tin), 4 4 5 ( 3 6 ) . Golim (Celestin),

375, 377 (52), 3^7-9 <6i), 390, 1 4 3 n. 2 . Graff (Ciprian), 2 7 1 .
3 9 2 , 3 9 8 (69), 4 0 1 ( 7 2 ) , 4 1 0 ( 8 1 ) , Graffinger (Cristofor), 2 6 7 . Greisel
412 (90). (Leo), 2 7 0 . Griffi (Ludovic-Anto-
(Din provincia Ungariei), 2 2 2 ( 1 9 0 ) . niu), 9 9 ( 3 4 ) , 1 4 6 ( 1 0 6 ) . Gruber
Franciscani din Misiunea bulgaro- (Malachia), 2 6 9 .
valahă, anume : Hagea (Bonaventura), 2 0 7 ( 1 8 3 ) .
Adami, 1 2 7 ( 8 2 ) , 1 3 4 . Agoncz (Gri- Iacob (năstavnic), 3 1 9 ( 9 9 ) . Iakovich
gore), 2 7 0 . Amelia (Silvestru de, (Marcu), 2 6 5 . lakabffy (Alexie),
din Foggia), 9 5 ( 2 5 ) . Angyalos 3 2 3 . Ianucci (Ştefan), 2 0 4 ( 1 5 9 -
(Ludovic de), 1 5 6 . Antonio (don), 6 0 ) , 2 0 8 n. 2 , 2 1 0 ' n. 2 . Illyés
1 6 0 n, 1 . Arbusti, 1 3 1 ( 9 1 ) . (Tobia), 4 4 5 ( 3 6 ) . Iordan (vicarili),
Balâs (Paul), 2 7 1 . Balâs (Tadefl), 2 6 9 . 3 1 7 ( 9 8 ) . Iosif, 3 5 8 . Ivandeolin
Balâsfy (Mihaî), 1 5 5 . Beck (Ful- (Toma), 2 6 7 .
genţiu), 2 7 0 . Bibich (Carol), 2 6 7 . Janitor (Mihaî), 2 6 6 . Jegenyey (Fran­
Binder (Pascal), 2 6 7 . Both (Lau- cise), 8 2 ( 4 ) . Jung (Alexandru),
renţiu), 2 6 7 . Botos (Venanţiu), 3 2 3 . 326.
Burchval (Ivo). 2 6 9 - 7 0 . Kajtâr (Ştefan), 2 6 8 . Kecskeméthi
Cadebò (mag.), 7 5 . Caietan (Polon), (Augustin), 2 7 2 , 3 2 6 . Kiss (Lu­
1 3 4 - 5 ( 9 5 ) . Cajoni, 7 3 - 5 , 7 7 . Can- dovic), 2 7 1 , 3 2 5 ( 1 0 9 ) . Klucha
toni, 1 4 0 ( 9 7 ) . Castelli (Cristofor), (Ladislati), 3 2 3 . Krassula (Au­
2 6 8 . Ceiacer (Marc), 2 8 3 ( 2 4 ) . gustin saû Argentin), 2 6 9 , 3 2 3 .
Chierolanza (Francise), 7 2 - 4 . Co- Kronholcz (Bernard), 3 2 5 ( 1 0 9 ) .
nigani (Didacus), 8 2 ( 4 ) . Gordi- Kròskorszki (Atanasie), 2 6 7 . Ru­
ani, 1 3 0 ( 9 1 ) . Csabraski (Matei). bile (Ştefan), 2 7 0 , 3 2 3 , 3 2 5 - 6 . ;

V. Csabraski. Czungin (Anton), Laios (Bonaventura), 2 7 1 . Lanko

267. (Francise), 2 6 5 . Ledermiller (Si-
Deanovich (I., provincial), 2 6 5 , 2 8 1 gismund), 3 2 3 . Lévâk (Ladislaû),
( 1 7 ) . Dedul (Didac), 2 6 7 . Deig 2 7 0 . Lippa (Deodat de), 4 4 9 - 5 0
(Arhanghel), 2 7 0 . Dervodelin (Ca- (6). Lippes (Felix), 2 6 7 . Lôhr
pistran), 2 6 8 . (Desbich (I.), 2 6 8 . (Malachia), 2 7 1 . Losteiner (Léo­
Dinczendorf (Magnus), 2 6 6 . Dóbai nard, 1 5 9 ( 1 1 4 ) . Ludovic (din Bu­
(Andrei), 2 7 1 . Domokos (Casimir), cureştî), 2 3 5 ( 1 4 ) .
8 2 ( 4 ) . Donnerlein (Bernard), 2 7 0 . Maffei (Luigi), 1 3 1 ( 9 1 ) , 1 4 4 . Ma­
Dornbein (Bernard), 3 2 3 . Dudin gyar (Cristofor), 2 5 5 . Majer (Va­
Francise), 2 6 7 . lentin), 4 0 5 ( 7 8 ) . Malachia (Sa­
Ehrlacher (Matei), 2 7 0 . Elekes (A- muel), 2 2 0 n. 2 . Malachian (Paul),
ron), 4 4 5 ( 3 6 ) . Erti (Rudolf), 2 6 9 . 2 1 3 ( 1 7 4 ) . Malinski (Silvestru),
Fabri (Francise), 2 0 4 ( 1 5 9 - 6 0 ) , 3 9 8 1 2 9 ( 8 8 ) şi n. I. Mangich (Ga-
(68). Finta (Pancraţiu), 1 7 4 - 6 , 1 9 8 yril), 2 6 6 . (Grigore, provincial),
( 1 5 0 , 3 5 3 - (Franich Angel), 3 2 3 . 433.Marinovich(Blasiu),266, 4 3 3 .
Frankovics (Grigore), 4 4 9 ( 4 ) . (Iosif, provincial), 4 3 3 . Matteo,
Garefalvi (Bonaventura), 8 2 (4). Ga- 3 5 8 . Mâtyâs, 2 6 7 . Mergens (Ata­
vet (mag.), 7 5 . Giovaninetti (Bo­ nasie), 2 7 0 . Mihâlyak (Şt.), 3 2 4
naventura), 7 3 . Gotthold (Augus­ ( 1 0 7 ) , 4 4 5 ( 3 6 ) . Moldovân (Nie),

0 2 1 7 4 . Vol. I. 33
514

2 6 9 . Morg (losif), 3 2 5 ( 1 0 8 ) . 2 6 9 . Symko (Ambrosin), 3 2 2 - 3

Miiller (Gheorghe). 2 6 7 . (Alexan­ ( 1 0 7 ) . Szangel (Alexandru), 2 7 1 ,
dru), 2 6 7 . 3 2 3 , 3 2 5 ( 1 0 9 ) . Szebin (Inocen-
Nagy (Gervasiu), 2 7 2 . (Sigismund), ţi"), 4 4 5 ( 3 6 ) - Szùgyi (David),
6
4 4 5 ( 3 ) - Narducci, 1 7 5 . Novak 272.
(Grigore), 2 7 2 . 3 2 3 . Nyes (Homo- Tornyay (Benedict), 2 6 6 .
bonus), 2 7 1 . Nikolântin (Anton), Udvarhély (Grigore), 2 6 6 . Ulrich (An­
4 6 0 n. 2 . (Deodat), 2 6 6 . (Ghe­ ton), 4 4 5 ( 3 6 ) . Urgăr (Grigore),
orghe), 2 6 6 . (Paul), 2 6 6 . Nikolik 266.
(Nikolich ; I.), 2 6 8 . (Martin), 2 7 0 , Varhélyi (Barnaba), 4 0 4 - 5 ( 7 8 ) .
323, 325 (109), 326. Vermut h (Tobia), 2 7 1 . Vezei (Fran­
Ocsowszki (Cristofor), 2 6 9 . cise), 3 2 6 . Vignoli, 1 4 0 ( 9 7 ) . Vi-
Panyâk (Isidor), 3 2 6 . Papp (Simion), kauer (losif), 2 7 1 . Vinga (Cristo­
2 7 1 . Paulichan (Filip), 2 6 6 . Pau- for de), 2 5 5 .
lityanich (Paul), 3 2 3 . Peffdin (Gri­ Wenninger (Leopold), 2 6 8 , 3 2 3 .
gore), 2 6 8 . Pellegrini, 2 1 8 ( 1 8 5 ) . Wolf (Bonifaciu), 2 7 0 . (Gheorghe),
Peller (Victor), 2 7 1 , 3 2 6 . Pestin 2 6 7 . (Ioan), 2 6 5 . Wolski (Am-
(Francise), 2 6 6 . Petter (Moise), brosiu), 1 3 3 - 5 ( 9 5 ) .
2 6 7 . Petzalovits (Petru), 2 6 5 . Pier- Zaininger (Dominic), 2 6 8 . Zanetti,
son, 7 3 . Polieri (Didacus), 2 6 9 . 1 3 0 ( 9 1 ) . Zerwisch (Dionisie), 2 6 9 ,
Possin, 4 5 1 ( 1 1 ) . Prachner (Gaş- 3 2 3 , 3 2 4 ( 1 0 7 ) . Zevack (Ladislaû),
par), 2 6 7 . Prijich (Petru), 2 6 6 . 3 2 3 . Zich (Lazăr), 2 6 8 , 3 2 3 . Zwon-
Prisch (Petru), 2 6 5 . Proli (mag.), tsek (Anton), 444(36).Zsebra (pro­
2 5 5 . Pruziska (Sébastian), 2 6 7 . vincial), 3 1 6 ( 9 4 ) .
Kadoich, 2 6 5 . Radulov (Toma), 4 5 5 Franchini (dragoman rus la Constan-
n. I . Rajkovich (Paulin), 3 2 3 , tinopol), 3 9 4 ( 6 4 ) .
3 2 6 . Râszlaviczy (Valentin), 4 3 2 Francise i'û (împărat al Austriei),
( 2 4 ) . Reszler (Donulus), 2 6 9 . Rom- 188 (136), 1 9 5 , 196 (149), 202
laidner, 3 2 6 . Rosen (Godefrid), (156), 205 (163), 205-6 (164),
222 ( 1 9 1 ) , 2 2 4 ( 1 9 3 ) . Rossi, 2 1 8 255, 346 (24), 349 (3«). 352 (36),
( 1 8 5 ) . Rossoli, 7 4 . Rottiglio (Fran­ 354 (38), 358, 36i, 364 (47),
cise), 1 1 0 ( 6 1 ) . 365 (48), 368, 3 7 1 , 377 (53).
Sal (lldefons), 3 2 6 . Sândor (Iacob), 393 (64), 398 (69), 400 (72),
2 6 8 . Scheiner (Urban), 26o.Schiger 402 (75).
(Henric), 3 7 0 . Schlatz (Patriciu), Franţa şi Francesi, 1 6 1 ( 1 2 0 ) , 1 8 1 ,
2 6 8 . Schmaus (Guido), 2 6 7 . 220 ( 1 8 7 ) , 3 3 7 (H), 339-4°, 3 4 1
Schmidt (Atanasie), 2 6 7 . Schmidt (19), 439 (3°). 440, 443 (32).
(Martin), 2 7 0 . Schûler (Pascal), Franzoni (cardinal), 2 0 8 ( 1 6 8 ) , 4 0 9
2 6 9 . Schulcz (Leon), 2 6 8 . Seel n. I .
(Aldefons), 2 7 0 . Siarkowski (Ino- Fredro (Gabriel, episcop de Bacău),
cenţiu), 1 2 9 n. I . Liska (Fran­ 423-4 (12).
cise), 4 4 5 ( 3 6 ) . Sperlack (Heiiric), Frenk (Vasile, Franciscan ; profesor
2 7 2 , 3 2 3 . Stanich (Mihaï), 2 6 6 . de latineşte), 1 0 3 ( 4 2 ) , 1 0 4 ( 4 4 ) ,
Stierba (Honorât), 2 5 9 , 2 6 2 ( 4 7 ) , 105 (46), 1 0 7 (50), 1 0 8 .
2
2 7 1 , 3 3 , 3 2 6 . Stiffter (Carol), Freywald (arhitect), 3 4 4 ( 2 3 ) .
 515

Frtnceştî (jud. Iaşî), 1 0 4 (44). Fundenî (jud. Bacăii), 1 4 5 n. 1 .

Frumoasa (lirică Iaşî), 7 5 . Furca (Emanuil. dragoman al Agen­
Fumarî (dregători), 2 2 9 (4). ţiei din Bucureşti). 3 7 8 , 3 8 1 .
FundSţeanu (Matei, treti Vistier mun­
tean), 2 3 6 .

«Galatea» (cocoană din Oltenia), 4 5 2 . 318-9 ( 9 9 ) şi n. 1, 324 (J07),

Galaţî, 8 3 ( 6 , 8 ) , 1 0 2 , 1 0 9 ( 5 9 ) , 3 2 8 ( 3 ) , 3 3 0 (5-6), 3 3 1 ( 6 ) , 3 5 8 ,
168 (131), 179, 2 1 2 (174), 2 1 4 366, 3 7 1 ,3 9 0 , 4 0 1 ( 7 2 X 4 2 6 ( 1 5 ) ,
n. 1, 2 1 6 n. I, 2 1 9 , 2 2 2 ( 1 9 1 ) , 4 2 9 ( 2 1 ) şi n. 1 , 4 3 2 ( 2 5 ) , 4 5 4 ,
3 8 6 . 4 1 6 , 4 3 0 . (Catolici din), 2 1 4 457 (16).
n. I. (Preoţii lor), 9 8 ( 3 3 ) şi n. Ghedeon (mitropolit al Moldovei),
I . (Biserica), 9 8 n. I . (Zidarî din), 94 (23).
9 8 n. I . (Negustori din), 8 3 (6). G h i c a ( A l e x a n d r u , D o m n al Ţ e r i l - R o -
GălbinaşT, 3 7 8 . măneştî), 308 (77).
Galitja, 3 5 1 (43)- Ghica (Alexandru Dimitrie, Domn
Garompi (nunciu la V i e n a ) , 1 2 1 ( 7 1 ) , al Ţeril-Romăneştl), 2 5 5 , 2 6 3 , 264
1 2 3 (76). (49), 4 1 0 (86), 446-7 (39).
Gatti (Francise, Prefect catolic în G h i c a ( A l e c u , boier moldovean), 2 1 9 ,
Iaşî), 133. '43 ( 1 0 3 ) ?i n
- 2, 2 2 0 n. 2 .
144-5, '46 (i°5, 1 0
7 ) f' n
- *. G h i c a (Dumitrachi, C l u c e r şi Comis
147-8, 1 4 9 ( 1 0 9 ) şi n. 1 , 1 5 2 n- muntean), 2 3 3 (11), 455 (13).
1, 192 (147). G h i c a ( G h e o r g h e , Domn al Ţertî-Ro-
Gaudi (secretari» al Agenţiei din măneştî şi Moldovei), 2 7 8 (10),
Bucureşti), 3 3 4 - 5 , 336 (12). 3 0 3 (66).
Gavanosoglu (Hasan-beî, baş-beşli- Ghica (Grigoraşcu, Domn al Ţeril-
a g a în Muntenia), 4 0 2 ( 7 4 ) . Romăneştl), 2 7 9 ( 1 3 ) şi n. 2 , 4 2 7
Gavriil (archimandrit, apoi Mitropo­ ( 1 7 ) , 4 2 8 , 4 2 9 ( 2 5 ) . (fiul său),429
lit al Moldovei), 1 2 9 (89), 161 n. 1 .
( 1 2 0 ) şi n. 1 . G h i c a ( G r i g o r e Matei, D o m n al Mol­
Geanet (Iordachi, Postelnic muntean), dovei şi Ţ e r i l - R o m ă n e ş t l ) , 2 3 2 n.

455 (13)- 1, 291 (45), 292 (47), 294 ( 5 ° ) ,

Geanet ( L a s c a r a c h i , Comis muntean), 3 0 4 (67, 69), 305 (70), 3 0 6 ( 7 1 ) ,
455 (13)- 4 3 6 ( 2 6 ) , 4 5 5 n. 2 , 4 5 7 ( « 6 ) -
G e i s m a r (general rus), 2 6 2 şi n. 1 . Ghica (Grigore Alexandru, Domo
Germani, 8 8 ( 1 7 ) , m (62), 1 1 3 , al Moldovei şi Ţeriî-Romăneştî),
115, 118 (701,120,121 (71),129 9 7 ( 3 ° ) , 9 8 n. 1 , 99 (36-7), 100,
n. 1 , 1 3 0 n. 1, 133-4, 1 4 0 (97), 101 (38), 1 0 8 (53), 109 n. 1,110
152, 180, 182, 184 (134), 202 (60), 111-2 (63-4), 1 1 2 şi urm.
( 1 5 6 ) , 2 1 7 ( 1 8 3 ) , 2 3 0 n. 1 , 2 4 1 (66), 1 2 3 ( 7 7 X 1 4 1 (99), 1 6 9 ( 1 3 3 )
(19), 2 4 2 (20), 297 (57), 3 0 1 (63), şi n. I , 3 0 8 ( 7 7 ) . ( F i i i săi Dumi-
 516

tradii şi Alecu). 1 6 9 ( 1 3 3 ) şi n. Greceanu (al doilea Armaş muntean),

i. 291 (43)-
Ghica (Grigore Dimitrie, Domn al Greceanu (Grigoraşco, Vornic mun­
Ţerif-Romaneştî), 2 5 1 - 2 ( 3 8 ) şi tean), 2 3 6 , 2 9 1 ( 4 3 ) , 3 0 5 ( 7 o \
251 n. I, 3 2 0 (101), 402 (74), Greceanu (Scarlat, Mare-Logofăt),
405 (79), 406 (80), 4 0 7 (81-2), 1 3 7 n. 1 , 2 4 2 ( 2 0 ) .
410 (86-7).
Greci, 8 3 ( 6 ) , 1 9 7 , 3 1 0 , 3 9 4 ( 6 4 ) .
Ghica (Grigoraşcu, Comis muntean), Grigore al XVI-lea (Papă), 2 1 5 ( 1 S 0 ) ,
3°5 (7°)- 2 1 7 - 8 ( 1 8 4 ) . 2 1 9 n. 1 , 2 2 4 - 5 ( 1 9 4 ) .
Ghica (Matei, Domn al Moldovei 225 (195).
şi Ţeriî-Romăneştî), 1 0 7 - 8 ( 5 3 ) , Grigore al H-lea, «Dascălul» (mi­
232-3, 3 0 6 ( 7 3 ) , 3 7 5 , 4 5 5 n. 2 . tropolit muntean), 4 0 7 ( 8 1 ) , 4 1 0
Ghica (Scarlat, Domn al Moldovei (86).
şi Ţeriî-Romăneştî), 8 5 n. 1 , 4 5 7 - Grigorovicî (Anton, administrator la
8 (15-6). Moara-Prefectuluî), 2 1 1 - 2 (173).
Ghigiotti (prelat polon), 3 3 0 ( 6 ) . GrozeştI (şi pastorul calvin din), 7 4 ,
Ghimeş, 7 4 - 5 - 139, 144, 1 4 7 (107), 1 6 2 . 172-3,
GhirăeştT(Gherăeştî), 1 4 4 , ' 4 7 197, '98 05 ), 1 2 0 2
(156). 2 1 9 .
177. 342, 353-
Ghiurie '(preot catolic din Tîrgovişte), Grudzinski căpitan de Rava). 6 9 ,
230-1 (7). 70.

Giuliani (interpret polon), 1 2 5 , 4 3 7 Gruich (Anton, din Uschiub ; stabilit

( 2 8 ) şi n. i. în Cîmpulung), 2 8 3 ( 2 4 ) , 2 S 4 (26-
Glămee, 4 6 1 ( 2 0 ) . 7), 2 8 5 ( 2 9 ) .

Gltmbocel (jud. Muscel), 3 1 7 ( 9 7 ) . Gryffski (llie, Franciscan, din Cîm­

Gninski (Ioan, procancelarm polon), pulung), 3 0 4 ( 6 8 ) , 3 0 6 ( 7 2 ) , 3 2 3 .
59- Gualerni (facint, Franciscan). 2 1 7-8
Golescu (Gheorghe, Mare-Logofăt), (184), 2 2 0 (188).

1 3 7 n. I . Gualtieri (losif-Maria, Prefect în laşî),

Golescu (Iordachi, scriitorul), 4 6 0 . 208 n. 1 , 2 1 0 ( 1 7 1 ) , 4 1 2 ( 8 S ; .
Golescu (Radu, Paharnic şi Vornic), Gulczewski (nobil polon), 5 9 .
2 3 6 , 2 3 8 ( 1 7 ) , 2 4 3 , 2 4 5 n. 2 . Gulianò (Toma, Paharnic muntean).
Goran (Radu, boier oltean), 4 5 2 . (Fra. 305 (7o).
tele lui, Matei), 4 5 3 ( 1 1 ) . (Alt Gunzich (Anton, Franciscan din Rîm­
Mateï), 4 5 2 n. I . nic), 2 2 9 - 3 0 (5), 2 3 1 - 2 (9). 2 6 6 ,
Goski (episcop de Bacău). 1 5 9 ( 1 1 5 ) . 433, 453 ( " ) n
- t, 4 5 4 -
Gottwald (Ignaz, staroste austriac la Gyurma (Gabriel, Franciscan, pro-
Tîrgovişte), 2 5 5 - 6 , 3 2 2 ( 1 0 4 ) . vicinal), 2 5 4 - 6 ( 4 3 ) , 2 6 4 ( 5 0 ) şi
Govora (Mihaï, egumen de), 4 6 0 n. 2 . n. 1 , 3 2 6 , 4 4 4 - 5 ( 3 6 ) , 4 6 0 .
Graszczynski (nobil polon), 6 8 .
 517

Hagi-Moscu (Ştefan, Vistier muntean), Horleşfî, 5 7 - 9 , 8 6 - 7 şi n. 1 , 1 0 7

360. ( 5 0 , 1 0 9 ( 5 8 ) Şi n. 1 , 1 2 6 , 2 0 8
Haiduci (unguri), 4 2 2 . n. 2 , 2 1 3 n. 2 , 4 1 2 ( 8 9 ) , 4 1 3
Hălăuceştî, 1 4 4 , 1 4 7 ( > ° 7 ) , 1 6 2 , 1 7 5 , (91).
177-8, ' 9 7 , 342. Hortolagy (Gheorghe, Ardelean), 4 5 3
HăleştenT (jud. Iaşî), 8 6 . (li).
Halicz, 6 0 , 4 3 1 ( 2 2 ) . Hotărnici, 2 3 3 - 4 ( 1 2 ) .
Hammer (Iosif de, Agent la Iaşî), Hotin, 6 0 , 6 4 , 7 4 , 3 2 9 ( 5 ) , 4 3 0 .
338-42, 3 4 3 (20). (Abdi saii Abdul, Paşa de), 9 6
Han-Cîşla, 9 6 ( 2 8 ) . ( 2 8 ) şi n. I.
Hangerli (Alexandru). V. Hangerli HrisoscoleU (Aristarho, Vel Spătar
(Constantin Gheorghe). moldovean), 1 0 7 ( 5 1 ) .
Hangerli (Constantin Gheorghe, Hrisoscoleu (tenachi. Vel Ban mun­
Domn al Ţeriî-Romăneştî), 3 1 5 tean), 3 0 5 ( 7 0 ) , 4 5 5 ( ' 3 ) -
n. 1 , 4 5 9 ( 1 9 ) . Hrisoverghi (Mihaî, boier moldo­
Hangerli (Elenco Domniţa), 2 0 8 n. vean), 1 8 8 - 9 ( 1 4 0 ) .
2 . 2 1 3 n. 2 . Hudicî (Bejan, Vornic de Poartă
Harţe (Wilhelm, pastor luteran la moldovean), 8 5 ( 1 4 ) .
Iaşî), 3 6 3 - 4 ( 4 6 ) . Hiibsch (ministru saxon la Poartă),
Hartl (arhitect), 2 5 7 ( 4 4 ) . 437 D. 2 .
Haţeg, 2 5 4 ( 4 3 ) . Huillet (Prefect catolic în Iaşî), 1 6 6
Hatman (în Moldova, 1 8 1 5 ) , 4 6 0 . (126).
Hayard (Carol, din Roma), 3 9 3 ( 6 3 ) . Hulubescu (neamul luî Chirca Ceau­
HerS seu (Costachi, Căminar muntean), şul, din Rîmnic), 2 2 9 - 3 0 ( 5 ) , 4 4 8
461 ( 2 0 ) . (2), 4 4 9 ( 3 ) , 4 5 3 - 5 ( ' 2 ) , 4 5 4 -
Hîrlăii, 5 S , 1 3 0 n- 1 , 2 1 1 - 2 ( 1 7 3 ) , Hurmuzaki (Manole, Vameş, apoî
416, 4 2 1 . Cămăraş moldovean), 6 3 şi n. 3 ,
Hirnok (ziar unguresc), 2 1 5 - 6 ( 1 8 0 ) . 64-5-
Hoch (Paul. capelan de Oituz), 1 2 7 Huşî, 5 7 , 6 2 , 6 7 , 9 5 n. 1 , 1 1 7 ( 6 8 ) ,
(Si). 145 (104), 1 4 7 (107), 167(130),
Hochenried (von, inspector în Olte­ 168 (131), 1 7 0 , 1 7 2 , 1 7 9 , 1 8 4 n.
nia^, 2 3 2 ( 1 0 ) .
3, «92 ( 1 4 7 ) , «97, 200, 2 1 6 ( 1 8 1 ) ,
Hodora, 2 1 2 ( 1 7 3 ) .
219, 3 4 2 .

Iacob al Il'e» (Starnati, Mitropolit al şenî; catolică), 1 4 3 n. 2 , 1 4 5

Moldoveî), 1 2 9 ( 8 9 ) , 1 4 2 ( 1 0 1 ) , (104).
187. Iaşî, 5 4 Şi urm., 7 8 , 7 9 ( 2 ) , 8 2
Ianacachi (Ban muntean, 1 7 8 5 ) , 2 3 6 . (5), 84, 85 (13-5), 8 6 , 88 ( 1 7 ) ,
Ianacachi (şi biserica luì la Miclău- 8 9 , 9 0 , 9 1 ( 1 8 - 9 ) , 9 2 ( 2 0 - I ) şi n.
518

1 , 9 3 , 9 4 ( 2 3 ) , 9 5 ( 2 5 - 6 ) S' - > n 2
j lici, 5 9 , 8 9 , 9 5 ( 2 5 ) , 1 0 7 , 1 2 1 - 2 ( 7 4 ) .
9 6 ( 2 9 ) , 9 7 , 98 ( 3 2 - 3 ) şi n. 1 , (Biserica şi cimitirul), 1 8 0 . (Şcoala),
99 ( 3 5 - 7 ) , 1 0 1 ( 3 8 ) , 1 0 2 şi n. 1, ! 2 0 2 ( 1 5 6 ) , 4 0 9 ( 8 4 ) . (Ancioaia şi
103, 1 0 4 ( 4 4 - 5 ) , 1 0 5 - 6 şi n. 1 , Eva, donatoare ale bisericii), 8 9 ,
107-8, 1 0 9 ( 5 6 ) , 1 1 0 (60), 1 1 2 9 0 , 9 3 ( 2 1 ) . Preoţi: Cristofor
(64, 66), 1 1 3 - 4 , 1 1 7 (68), 118 I Braskowski ( 1 6 1 0 ) , 4 1 9 , 4 2 2 . Ma­
(70), 1 1 9 , 1 2 1 (72, 74), 1 2 2 (74- tei ( 1 7 8 9 ) , 1 3 2 n. 1 . Prefectul din
n
5), 1 2 3 (77-8), 1 2 4 , 1 2 6 (78), 1 2 7 1 7 3 7 , 99 - Cantori şi ţircov-
( 8 3 ) , 1 2 8 ( 8 4 - 6 ) , 1 2 9 ( 8 8 - 9 ) şi n. nicî, 8 4 ( 1 1 ) , 8 S ( 1 6 ) , 8 9 . Servi
!, 1 3 1 - 2 (93). 1 3 3 - 4 , 1 4 0 - 1 (99- şi scutelnicî, 6 8 - 9 , 7 6 . 9 9 ( 3 6 ) ,
100), 142 (101), 1 4 3 ( 1 0 3 ) şi n. 123 (78).

2 , 1 4 5 ( 1 0 5 ) Şi n. 1 , 1 4 6 ( 1 0 5 ) , Preoţi ortodocşi. Ursul (protopop

147, 1 5 0 (III), 1 5 2 , 160 (116), de), 8 4 n. 1 .
l6l (II8-9, 121), l62.l63(I2I- Strade şi clădiri. Agenţia. 1 8 5 ( 1 3 6 ) ,
2), 164 (124), 1 6 5 ( 1 2 4 - 5 ) ?i n. 3 6 3 ( 4 6 ) . Consulatul frances. 2 0 4
2, 166 (128), 167 (130), 168 j ( 1 6 1 ) , 2 0 8 ( 1 6 9 ) . Mahalaua Fere-
(131), 169 (133-4), 170-1, 1 7 5 , deielor. 1 4 1 ( 9 9 ) . Mitropolia (ar-
1 7 9 - 8 4 şi n. 3 , 1 8 5 şi urm., 1 8 8 - chivele), 3 8 6 . Păcurarii, 1 6 1 ( 1 8 ) ,
9 şi n. I , 190 (143-4). 1 9 1 , 192 2 0 8 n. 2 . Sf. Spiridon, 9 5 n. 2 ,
(147), 1 9 4 , 196 (149), 1 9 7 - 8 şi 1 4 2 n. 2 . Şcoala domneasca, 1 2 5 .
n. I, 199,200,201 (155), 202-3, TătăraşI, 2 0 3 ( 1 5 7 ) - Temniţa Ve­
r
205 (162-3), 208 ( 1 6 7 , 1 6 9 ) şi j che. 1 2 5 . Uliţa Mare, 1 2 4 - 5 . 4 '
n. 2 , 2 0 9 ( 1 7 0 ) , 2 1 0 ( 1 7 1 ) şi n. (99). Vama. 1 1 4 .
I, 2 ; 2 1 1 , 2 1 2 (173), 2 1 3 (175), ; Trel-Sfetitele (Trei-Ierarhii). 9 0 . 9 2
215 n. I , 2 1 6 ( 1 8 1 ) , 2 1 8 ( 1 8 5 ) , j (21), I2I-2 (74), 1 2 2 (75). 1 2 4 ,
219, 220 (187), 2 2 1 (191), 2 2 4 j 1 4 1 (99), 1 4 2 ( 1 0 0 - 1 ) , 160(116),
n
- 1 , 2 5 2 (39), 3 2 7 (2) şi n. 1, 185 ( 1 3 7 ) şi n. 1, 186-7. 188
328 (2-3), 3 2 9 (4), 3 3 0 - 2 , 3 3 7 (139), 194, 343 (21),350-1 (32),
(16), 338-42, 343 (20-1), 348 3 5 1 ( 3 3 ) , 3 5 2 ( 3 5 ) - (Ignatie, egu­
(30), 3 4 9 - 5 " , 354-5 (39-40), 3 5 6 , men de), 1 2 6 n. 1 .
357 (4o), 3 6 2 (45), 363-4, 3 6 5 Ibraim-Paşa ( 1 7 8 8 ) , 3 2 9 ( 4 ) . 3 3 0 ( 5 ) .
(47), 384-5 (57), 386-7 (60), 3 9 3 -
Ieniceri, 4 3 1 - 2 ( 2 3 ) .
4 (64), 3 9 5 (66), 396-7, 3 9 8 (66-
Ienuper (Dop.ischula, egumen al Fran­
7), 404 (78). 408-9, 4 1 0 (85)
ciscanilor din Tîrgovişte), 2 3 6 ,
şi n. 1 , 4 1 1 (87-8), 4 1 2 (89),
237 ( 1 6 ) , 2 4 1 - 2 (20), 242 ( 2 1 ) ,
413 (91), 4'6, 419, 421, 430,
243, 245 ( 2 5 - 6 ) şi n. I , 2 , 2 4 6
436 ( 2 7 ) , 4 3 7 şi n. 2, 439-40
(27), 2 4 7 , 248-9 ( 3 1 ) , 2 7 1 .
(3°), 443-4 (32-3), 444 (35).
Iesuiţî, 5 4 şi urm., 74-6, 8 4 ( 1 2 )
Locuitori. Arendaşul tabacului, Iere-
şi n. 2 , 8 5 şi n. I, 8 6 - 7 şi n. 1 ,
mia, 1 2 4 . Băcani, 8 3 ( 8 ) , 1 0 3
8 8 ( 1 7 ) , 8 9 , 9 0 , 9 2 n. 1 , 9 3
( 4 2 ) . Blănari, 1 2 8 (86). Dulgheri,
( 2 1 ) , 95 (26-7) şi n. 2 , 9 6 şi n.
I I I ( 6 3 ) . Făclieri, 7 5 , 1 8 6 . Spi­
1, 97 (30-1), 1 0 3 (40), 1 0 4 (43,
ţeri: Iani, 2 0 8 ( 1 6 9 ) . Toma, 9 9
45), i ° 9 ( 5 7 - 8 ) şi n. 1 , 1 1 0 ( 6 0 ) ,
( 3 6 ) , 1 0 3 n. I.Teslari, 1 2 5 . Zidari,
III (62-3), 1 1 9 , 120. 1 2 1( 7 1 ,
U I ( 6 3 ) , 1 2 5 . Alţii, 9 3 ( 2 1 ) . Cato­
73), 1 2 5 , 1 2 6 (78), 1 3 3 , 4 1 6 , 4 2 1 .
 519

Bogdanowicz (Grigore), 1 0 7 ( 5 2 ) . Ia- Ioan-Vodă cel Cumplit (Domn al

sinowski, 1 2 1 ( 7 3 ) . Ioan, 9 5 n. Moldovei), 1 1 3 - 4 , 1 5 5 .
2 . Karnicki (Stanislas-Iosif), 5 5 . Iordachi (Vel Postelnic moldovean,
Kiernozycki (Martin), 7 2 . Kos- 1750), 107 (51).
tanecki (Paul), 5 6 . Limanowicz, Iordachi (Stolnic muntean, 1785),
60. Malechowski (Francise), 5 7 , 237 (16).
6 1 . Mateî (superiorul lor), 8 7 . Mier- Iosif al Illea (împărat), 2 6 1 , 3 2 9 ( 3 ) .
chovvski, 9 0 . Palocsiy (Mateî; Iósika (baronul Ioan), 2 0 6 .
acelaşî cu precedentul ?), 9 5 ( 2 5 ) . Ipsilanti (Alexandru, Domn al Mol­
Parechovvski (Francise), 1 0 3 - 4 ( 4 } ) dovei şi Ţeril-Komăneşlî), 2 3 5 ( 1 4 ) ,
şi n. 1 . Quech (Valentin), 6 1 . 236, 237 ( 1 6 ) , 2 4 1 (20), 242 ( 2 1 ) ,
Rengerski (I.), 1 0 3 ( 4 3 ) . Reuss 2 4 3 şi n. 2 , 2 4 4 - 5 ( 2 3 ) , 3 1 2
(84),
(I.), 6 3 . Reuth (I.), 6 1 , 6 6 , 6 8 . 312-3 ( 8 5 ) şi n. 1, 328-30 (3-5),
Sbirchowski (Cristofor), 8 5 ( 1 5 ) . 329 n. 1, 390, 458 (17), 459
Sotimowskt (losif). 1 2 6 ( 7 9 ) . Szi- (19).
manowski (Adalbert), 1 0 7 ( 5 2 ) , Ipsilanti (Constantin, Domn al Mol­
1 0 8 ( 5 5 ) . Ţinorovicî (Mateî), 1 0 7 dovei şi Ţeriî-Romăneştî), 1 4 7
( 5 1 ) . Twardochlebowicz (Casimir), (108), 1 5 2 , 153 (113), 334-5-
7 2 , 9 3 ( 2 2 ) . Warilkowicz (Adam),
Isan (Ignâţiu, consilier imperial), 4 5 1
85-7 ( 1 5 ) . Wierchowski saû Wier-
(").
ktnski (Cristofor), 5 7 , 8 8 ( 1 7 ) ,
Ismail, 6 3 , 9 6 ( 2 8 ) , 4 3 0 .
8 9 , 9 7 ( 2 9 ) . Zielowski, 6 2 .
Isprâvniceï (dregătorî), 2 4 6 ( 2 6 ) .
Ilfov (judeţ), 3 6 0 . Italia şi Italieni, 1 1 3 - 4 , 137-8, > 59
Iliria, 1 8 0 . (114), 167 (129), 173, 179, 185
Im eşti, 1 4 3 n. 2 . (137), 200, 201 (154), 2 1 2 (174),
Intre Rturt (munte), 2 8 2 ( 2 1 ) , 3 1 4 213 n. I , 2 1 6 n. 1 , 2 2 4 (193),
(89). 3 2 3 , 3 3 1 (6), 339, 342, 348 (30),
Inocenţiu al X'ea (Papa), 425-6 358, 3 6 6 , 3 8 3 , 390, 4 0 4 (78).

(H)- Italia (regatul), 4 3 9 .

Inocenţiu al XU" (Papă), 1 5 8 . Iuraşco (Nicolae, boier moldovean),
Inocenţiu al Xlllea (Papă), 4 3 1 - 2 8 3 (7)-

(23). Izvoranî (Radu Străinul din), 2 2 7

Inocenţiu al XtUlea (Papă), 2 8 9 ( 3 8 ) . n. 2 .

Jablonowski (Stanislas, castelan de Jezierski (Stanislas-Raimund, episcop

Cracovia, Mare-Hatman), 6 2 . de Bacău), 1 0 0 ( 3 8 ) , 1 0 1 - 2 ( 3 9 ) ,
Jaroslaw, 5 5 , 5 7 . 1 0 3 n. I , I I I ( 6 2 ) , 1 1 8 ( 7 0 ) ,
Jastrzpolski (nobil polon), 6 8 . 119, 193-
Jerni (archeolog ungur), 2 2 2 ( 1 9 1 ) . Jijia, 6 1 , 6 5 .
520

Jolszow, 6 0 . Juskiewicz (jude polon al taberiî),

Jurisdicţia eclesiastică catolică, 7 8 - 9 (70).
(2). Jugur, 2 9 6 ( 5 5 ) , 3 2 4 ( 1 0 8 ) .

Kaczkowski (nobil polon), 7 6 . | Koczorow, 6 0 .

Kalmuski (om al Palatinei de Cra- 1 Konigsegg (contele, guvernator al
covia), 4 3 8 . I Ardealului şi Olteniei), 4 3 4 .
Kant (mănăstire franciscană), 2 1 6 I Koprili (Mohammed-Paşa, Mare-Vi-
n. i . I zir), 7 9 n. I .
Karlowitr, 3 7 6 ( 5 1 ) . Korossy (Francise, gardian franciscan
Karnowiecki (Karwosiecki, Dominic, al Ardealului), 2 2 4 n. I .
episcop de Bacău), 7 7 , 1 2 1 n. I , Korossy (Francise, Franciscan, pro­
126 (80). 1 2 7 (82-31. 1 2 8 - 9 (87), fesor), 4 0 5 ( 7 8 ) .
131 (92), 1 9 3 - ; Konczewicz (Alexandru, polon), 7 0 .
Kaunitz (principele de, ministru aus­ Konya (Corneliu, Franciscan), 2 1 6
triac), 1 3 2 n. 2 , 3 2 7 - 8 ( 2 ) . I n. I, 2 1 8 ( 1 8 5 ) , 2 2 0 ( 1 8 8 ) .

Kedzierski (Barnaba, Franciscan din i Kopacsy (archiepiscop-primat al Un­

Lemberg), 1 2 6 ( 8 0 ) . ! gariei), 2 2 1 - 3 , 2 2 4 ( 1 9 3 ) .
Kinarski (Stanislav, secretami dom- I Kopenhaus (nobil polon), 7 1 .
nesc), 5 7 . Kostecki (nobil polon), 7 0 .
Klempay (Emeiic, egumen franciscan Kotnarski (Gheorghe, pisar leşesc),
la Rîmnic şi Tîrgovişte), 2 5 4 6 86.
(43), 2 5 8 (46), 444-5 (36), 4 6 1 (20). i Kraus (cimbalist, din laşi). 1 8 1 .
Klitynski (nobil polon), 6 5 . ! Kremsier, 4 2 0 .
Kock (binefăcător al bisericii cato­ Kurbik, 1 2 9 ( 8 7 ) .
lice din Iaşi), 5 6 , 6 3 . I Kungury, 6 0 .

Lambrinò (Manolachi, Ban muntean), [ Lanfranco (cardinal), 4 2 0 - 1 .

29 (43)- Lascarachi (Vel Comis moldovean),
Laudi (Aloisiu, Prefect catolic în laşi), 1 0 7 (50-
125. 1 5 2 . 1 6 0 ( 1 1 7 ) . 1 6 1 (i 18-20), Lascarov (Sirghie, diplomat rus). 3 2 8
163 (122-3), 168(131). 178,180, (2).
1S7, 192 (147) şi n. I. 196 n. Laydet (Clement, Prefect catolic în
1, 209 ( 1 7 0 ) , 338-9, 341 (19), ! Iaşi), 1 0 7 ( 5 2 ) , 4 3 7 ( 2 8 ) .
353: 408 şi n. 1 , 4 0 9 ( 8 3 ) , 4 3 9 , ] I.edoulx (Iosif, consul frances la Bu­
4 4 0 . 4 4 4 ( 3 5 1 . (Vice-prefectul, j cureşti; şi familia). 3 4 5 (23,1. 3 4 8
care-1 precede), 3 3 8 9. | (2 9 ) .
 521

Lefegiï (Panait, căpitan de ; în Bu­ Lipski (cardinal), 1 0 2 .

cureşti), 1 3 7 n. i. Litere latine (scriptură romanească
Lelevel (casier polon), 1 2 6 ( 7 9 ) . cu), 8 3 ( 8 ) , 9 8 n. 1 , 1 4 6 n. 2 ,
Lemberg, 5 6 - 7 , 6 0 , 1 2 6 ( 8 0 ) , 159-60 2 2 8 n. 1 , 2 7 7 ( 8 ) , 2 8 0 ( 1 5 ) , 2 8 4 - 6
(115), 2 1 6 n. 1 , 3 3 1 ( 7 ) , 3 4 0 , (25-30), 2 9 6 (55), 3 1 3 (86), 3 1 7
4 3 0 , 4 3 1 ( 2 2 ) . (Mănăstirea Sf. (96).
Cruce din), 1 5 9 ( 1 1 5 ) . (Arhiepis­ Litta (cardinal), 1 9 6 ( 1 5 0 ) , 3 5 9 ( 4 3 ) ,
copi latini de), 9 5 ( 2 4 ) , 4 1 5 ( 1 ) . 360.
Leon al Xll-lea (Papă), 2 0 7 ( 1 6 5 ) , Litvania şi Litvanl, 6 3 , 4 3 1 ( 2 2 ) .
405 (79)- 4 0 6 (80), 4 0 7 ( 8 1 ) . Livadea (jud. Muscel), 2 8 5 ( 3 0 ) şi
Leon-Vodă (Domn al Ţeril-Romă- n. 1 .
neştt), 2 2 6 - 7 2
n. I , 2 7 4 - 5 ( 5 ) , 9 2
Lockmann (Anton), 3 3 0 - 1 (6). (Ioan),
(47)- 3 0 5 ( 7 0 ) . 4 1 2 n. 1 . (Ioan-Benedict), 1 4 1
Leon (Mitropolit al Moldovei), 3 2 8 n. I . (Ecaterina), 1 4 0 - 1 ( 9 9 ) şi
(3)- 141 n. I . (Petru). 3 3 0 - 1 (6-7).
Leopold I-iu (împărat), 4 2 6 ( 1 5 ) , (Ştefan), 3 3 0 (6).
4 2 8 . 4 2 9 n. I . Locurile-Sfinte, 1 8 3
Leopold al II-lea (împărat), 1 3 2 Lodormâny (Vasile, egumen francis­
(94)- can la Rîmnic), 2 4 9 ( 3 2 ) , 2 5 0
Lereşti (silişte, sat şi locuitori), 2 7 9 (35). 2 7 2 , 3 1 9 (99), 323, 326,

n. 2 , 2 9 8 ( 5 8 ) , 3 1 6 n. 3 , 3 1 7 370, 4 4 4 (34), 459-69 (20).

(95), 3 2 2
(106). Logofeţi; Albu, 2 9 9 ( 6 0 ) . Anghe-
Lerescu (familia), 2 7 9 n. 2 . 2 8 2 ( 2 1 ) . lachi, 2 3 3 ( 1 2 ) . Ioan, 4 5 9 ( 1 9 ) .
Lerescu (Oancea Logofătul), 2 7 4 Matei, 2 2 8 ( 2 ) .
(4-5), 2 2 2
7 5 , 7 6 (7), 7 7 (9), 2 9 1 Lonikowski (Cazac), 6 8 .
( 4 3 ) . (Preda Postelnicul, fratele lui Loreto, 4 2 8 .
Oancea), 2 7 4 - 5 ( 5 ) fi - n 2
7 6
Lubieniecki (Valerian, episcop de
(7), 2 9 0 ( 4 3 ) . (Fiii lui), 2 7 7 ( 9 ) . Bacău), 1 5 5 - 6 , 417-22.
(Petru şi Despa), 2 8 0 n. I . (Şer- Lubieniecki (Ioan-Damaschin, epis­
ban). 2 9 7 - 8 ( 5 8 ) . cop de Bacău), 9 4 ( 2 4 ) .
Levant, 3 9 2 . Lublin,' 5 7 , 3 3 1 ( 7 ) .
Liehmann (secretar al Agenţiei din Lucchesini (marchisul de, diplomat
Bucureşti), 4 1 1 - 2 (87-8), 4 1 2 prusian), 1 3 2 ( 9 4 ) .
(88.9), 4 1 3 ( 9 1 ) . Luck, 4 3 1 ( 2 2 ) .
Ligorienï (călugări), 3 6 6 , 3 7 7 ( 5 2 ) . Ludovic al XVIII-lea (regele Fran­
2
392, 3 9 5 (65). cie!), 4 4 3 ( 3 ) -
Linchoult (F., Sulgerul). 1 1 4 , 4 3 7 Lukasiewicz (W., administrator al
(28). bisericii catolice din laşi), 2 0 3
Lipoveni, 3 4 3 ( 2 1 ) . n. I .
Lipoveanul ( C . polcovnic). 233-4 Lukotya (Mansuet, Franciscan din
(12).
Moldova), 2 1 6 n. I , 2 1 8 ( 1 8 5 ) .
Lippa (von, Agent austriac în Iaşi), Lupu (Vasile, Domn al Moldovei),
210 ( 1 7 2 ) şi n. 2 , 404-5 ( 7 8 ) , 424-5 03)-
407-8 ( 8 3 ) , 408-9, 4 1 0 ( 8 5 ) şi Lupu (Dionisie, Mitropolit muntean),
n. 1.
52'2

387 (61), 388-91, 392-3 (63), 3 9 5 la Foi de), 215 n. 1, 219, 221

(.65). (189).
1
Luterani , 3 7 1 . Lyssa (lacint, Prefect catolic în Iaşî),
Lyon (Oeuvre de la Propagande de 98 ( 3 4 ) , 1 4 6 ( 1 0 6 ) .

Maciejowski (Rafael, Franciscan, în Marquis (abatele, secretarla dom­

Moldova), 1 7 5 , 204 (159), 3 3 7 nesc), 1 2 4 - 6 n. 1 .
(16), 3 5 3 - Marstaller (Anton, boier oltean),
Madrelli (Francisc-Maria, Franciscan 257 (45), 450-I (8-10). 458 (17-S;.
în Moldova;, 9 8 - 9 ( 3 4 ) , 1 4 6 ( 1 0 6 ) . Martinotii (vice-Prefect în Iaşî). 7 5 -
Maffei (Ioan, Prefect catolic în Iaşî), 6 , 1 1 2 ( 6 5 ) . 1 1 3 şi urm. ( 6 6 - 8 ) ,
339 n. 1 , 118 (70), 1 1 9 , 1 2 1 (72). 125,
„Magazen" (jud. Bacău), 1 4 5 n. 1 / 1 2 7 (82).
Magni (Giancarlo, Prefect catolic în Martonffi (Mauriciu, Franciscan dir.
Iaşî), 2 1 2 - 3 ( 1 7 4 - 5 ) - 213-4(176), Bucovina). 1 2 7 ( 8 2 ) .
217 (182), 2 1 8 (185), 220(187). ! Măţău (pircăiab de), 3 0 4 I.6S).
Mahmud l-iti (Sultan), 1 0 0 - 1 ( 3 8 ) , Mateî Basarab (Domn al Ţeriî-Ro-
;
436-7 (26-7) şi 4 3 7 n. 2 . măneştî), 2 2 7 şi n. 2 , 2 3 7 n. 1 ,
Mahmud al II-lea (Sultan), 3 5 6 . j 2 7 5 ( 6 ) şi n. I . 2 7 6 ( 7 ) , 2 7 7 ( 9 ) .
Maior (Grigore, preot unit, din Mun- , 2 7 8 ( 1 0 ) . 2 9 0 ( 4 3 ) . 2 9 3 ( 4 7 ) şi
tenia), 3 7 7 (53-4), 378-81, 384, j n. I , 3 0 3 ( 6 6 ) , 3 0 5 ( 7 0 ; , 4 2 5 - 6
4«4- j (H).
Makrypodari (lacint, episcop de Us- Matraca (Panait, boier muntean),
chiub), 4 2 4 - 5 ( 1 3 ) . : 2 4 5 n. 1 .
Mal (jud. Muscel), 3 1 7 ( 9 5 ) . | Mauro (B. Anton-Maria, Prefect ca­
Mano (Apostolo, negustor ; şi soţia ' tolic în Iaşî), 7 3 - 4 , 7 7 , 1 1 0 - 1 ( 6 2 ;
luî. Zamfira), 2 8 6 ( 3 ) şi n. 2 . | şi n. I , 1 1 2 n. 1 , 1 1 8 - 2 2 (70-3,1
Mănciulescu (Ilristachi). 4 6 1 ( 2 1 ) . . [ si 121 n. 2, 1 2 3 (77), 1 2 5 . 1 2 6
Mansi (F"rancisc-Anton, Prefect ca- I ( 7 8 - 9 ) şi 11. 1 , 1 2 7 (82-3), 1 2 8
tolic în Iaşî), 1 0 4 ( 4 4 ) şi n. 1 . (86), 166 (126).
Manta (popa, protopop al Bucureşti­ Mavrocordat (Alexandru Constantin,
lor), 2 5 4 - 5 ( î 3 ) , 4 5 6 n 6
- 1,4 5 " 8
i Domn al Moldoveî), 1 2 3 ( 7 7 ) .
(15-6). ! 1 2 4 , 1 2 8 ( 8 6 ) , 2 0 7 , 3 2 7 ( I ) şi
Manzoli (vice-consul austriac la Ga­ n. 1 .
laţi), 3 4 8 ( 2 3 0 ) . Mavrocordat (Alexandru Ioan, Domn
Margareta (Doamnă a Moldoveî), 1 5 7 . al Moldoveî), 1 2 8 ( 8 6 ) , 1 2 9 ( S 9 ; .
Mărgineni (jud. Bacău), 1 0 6 n. 1 . Mavrocordat (Constantin, Domn al
Maria-Teresa (împărăteasă), 4 5 1 ( 1 1 ) . Moldoveî şi Ţeriî-Romăneşfî), 1 0 3
Marinovich (Dimitrie, negustor), 1 6 6 - (40), 1 0 6 (48), 1 2 8 (84).
7 ( 1 2 8 9). 1 8 4 (134). Mavrocordat (Ioan Alexandru. Domn
 523

al Ţeriî-Romăneştî), 228-9 (4), Milo (,Piemontes), 1 7 8 .

287 (34), 3 1 1 (82). Minciaky (Matei Liovevicl, general
Mavrocordal (Ioan Nicolae, Domn al rus), 208 (169).
Moldovei), 9 5 n. 2 , 1 0 4 ( 4 5 ) , 1 0 5 . Minotto (Francisc-Anton, Veneţian,
Mavrocordat (Nicolae, Domn al Mol­ paroh în Moldova ; zis lartagan),
dovei şi Ţeriî-Romăneştî), 9 1 - 2 1 4 3 n. I .
(19), 9 2 ( 2 1 ) şi n. I , 9 3 ( 2 1 ) , Mircea cel Bătrîn (Domn al Ţeril-
9 7 ( 2 9 ) , 1 0 0 ( 3 8 ) , 2 3 0 n. i , 2 3 1 Romăneştl), 2 9 3 (47), 2 9 4 ( 4 0 ) .
(8), 286 ( 3 1 ) , 287 (35), 288 (36), Miroslava, 7 , 7.4, 2 i o
4 n- 1 , 1 0 7
311 (82). ( 5 0 ) şi n. I , 1 2 3 (78). 1 2 6 (78),
Mavrodi (Vistier moldovean), 6 3 . 2 0 8 n. 2 .
Mavrogheni (Nicolae, Domn al Ţe- Miskolcz, 2 1 6 n. 1, 216-7 ( l 8 2
),
riî-Komăneşfî), 23Î-6 (15), 238 447 (40).
( 1 8 ) , 2 4 2 ( 2 0 ) , 3 1 3 n. 2 . Moara-Prefectuluî, 2 1 1 - 2 (173).
Mavrogheni (Petru, Mare-Postelnic Mohammed al IVlea (Sultan), 4 2 9
in Moldova), 1 6 9 ( 1 3 3 ) . n. I .
Maxineştî (jud. Roman), 1 4 7 ( 1 0 8 ) . Mohilov (archiepiscop catolic de)
Maxut (boier moldovean), 6 6 . 139, 1 8 2 .
Mayer (ceasornicar din Iaşi), 2 0 8 Moimascăî (Ftnttna; jud. Iaşî), 8 6 .
(169). Molajoni (Iosif-Maria, episcop ca­
Meitani (baronul, Agent austriac în tolic de Nicopol), 2 1 2 ( 1 7 4 ) , 2 1 3
Bucureşti), 4 4 6 ( 3 9 ) . n. I, 2 5 0 - 1 (36), 253-4 (42), 2 5 4
Meletie (episcop de Huşi), 2 0 0 . (43), 2 6 3 , 2 6 4 (48-9), 2 6 6 , 3 2 0 - 1
2
Melli (episcopul de, nunciu la Viena), (102-3), 3 3 , 400-1 (72-3), 4 0 2

422. (74), 404 (76) Şi n. 1, 405 (791,

Merkelius (Mihail, Agent austriac în 406-7, 4 1 0 (86), 4 1 1 (86-7), 4 4 5 -

Bucureşti), 1 3 5 - 7 ( 9 6 ) şi 1 3 7 n. 6 ( 3 7 ) , 446-7 (38-9), 4 6 1 (20).

1, 3 3 3 (n), 334-6, 377 (14-S). Moldova (episcopi ortodocşi din),

459 (>9). 35° (31)-
Mettermeli (^principele de), 2 5 4 ( 4 3 ) . Moldova (Mitropolia din), 1 3 4 .
Metzburg (baronul de, Agent în Iaşi), Moldova (Nicolae, episcop catolic
130 n. I, 3 2 8 ( 3 ) , 3 2 9 . de), 3 5 0 ( 3 1 ) .
Michaud (Iosif, secretar domnesc), Monetti (Ştefan, vicariti catolic mun­
108 (55). tean), 4 0 5 ( 7 9 ) .
n 2
„Mons Urszula", 6 5 .
Miclăuşanî, 1 4 3 > " 4 7 (<o8).
Montaldi (dr.), 1 2 5 .
Micşunescu (Constantin, boier mun­
Montalto (cardinal), 4 2 1 .
tean), 2 8 6 ( 3 1 ) .
Moravi, 4 2 2 .
Mieszkowski (Casimir, nobil polon),
Moruzi (Alexandru, Domn al Mol­
70.
dovei şi Ţeriî-Romăneşfî), 1 3 7 n.
Mihnea al Illlea (Domn al Ţeriî-Ro- I , 2 4 1 - 2 ( 2 0 ) , 2 4 3 ( 2 1 - 2 ) şi n. 2 ,
măneştl), 2 3 6 şi n. 1 , 2 3 7 n, 1 , 245 (24-6) şi n. 1 , 3 3 0 - 1 (6),
278 ( 1 0 ) , 2 9 3 (47), 4 2 6 ( 1 5 ) . 459 (19).
Milcov (rîu), 3 6 4 ( 4 6 ) , 4 1 8 . (Episco­ Moruzi (Costachi, Domn al Moldo­
pie catolică), 1 5 6 , 2 1 9 n. 1 , 4 4 1 . vei), 1 1 2 şi urm. ( 6 6 ) , 1 1 8 ( 7 0 ) ,
 119, 1 2 1 (72), 1 2 2 (75) şi -
n
I, Movilă (Ieremia, Domn al Moldove!,),
1 2 3 ( 7 7 ) Şi "• i, 5 , I
- 2 l 8 6 I 156.
Moruzi (lanachi, Vornic muntean), Murzeiewski (nobil polon), 7 0 .
240-1 (19). Muscel (şi ispravnici! de), 3 0 4 n.
«>Ioşî> (împărţire a unei moşii), 2 4 1 1, 3 1 4 ( 9 1 ) , 3 1 9 (99).
(20). Mustafâ-Paşa (Mare-Vizir. 1 7 5 2 ) , 4 3 6
Movilă (Constantin, Domn al Mol­ n. 2 .
dovei), 418-9. Mustafa-Aga (beşleagă de Tlrgo-
Movilă (Gavril, Domn al Ţeriî-Ko- vişte), 2 3 8 ( 1 8 ) . 2 4 0 ( 1 8 ) .
măneştt), 2 7 4 ( 3 ) . Mutu (Constantin, Comis moldovean),
1 5 0 n. 1 .

Nadworna, 6 0 . F&ofit { Mitropolit muntean), 3 0 2 (65).

Nagni (Gianpietro, secretanti dom­ Nestorienî, 3 1 0 .
nesc), 7 5 , 1 1 9 . 1 4 1 ( 9 9 ) , 1 8 6 . Nichifor (Mitropolit al Moldove!), 9 9
Neamţ, 4 1 6 . 4 2 1 . - • ., ( 3 5 ) - •• -
Neamţul (Necula, Pitar muntean). . .-Nicolae l-iii (Ţar), 4 1 4 .
1
45 (10). Nicopol, 2 5 0 136). 3 3 4 , 3 6 8 , 3 7 1 ,
Neapole, 4 3 9 . 3 7 3 , 3 7 9 , 3 9 ° . (Episcopatul latin
Nectarie (eclesiarh la Rîmnic), 4 5 8 de), 1 3 7 , 3 0 9 - 1 0 , 4 0 5 ( 7 9 ) . (An­
(18). ton, vicariti de), 3 3 7 ( 1 5 ) .
Nectarie (Mitropolit muntean), 3 4 7 - 8 Nicoreşfî, 6 7 - 8 .
( 2 8 ) , 3 5 4 ( 3 7 ) , 3 7 8 - 8 3 , 3 8 4 (56)> Nigel (Negel; apă), 1 5 1 - 2 .
391 (63). I Nistru, 1 6 4 ( 1 2 4 ) , 182, 197.
Neferl. 2 3 9 . | Noja (dr , medic din laş!), 4 1 2 n. 1 .
Negoieştî (jud. Argeş), 2 7 8 - 9 ( 1 2 ) . Notari (unguri), 4 5 3 ( 1 1 ) .
Negru-Vodă (Doamna luî), 2 7 8 ( 1 0 ) , Nucet, 2 8 1 ( 1 9 ) , 3 0 0 (.62), 3 1 5 . (Ev­
373- 374(5i)- j ghenie, egumen de), 3 1 4 ( 9 0 ) .
(Ignatie, egumen de), 2 8 1 ( 1 9 ) .
Nenciulescu (Alexandru, boier mun- {
tean), 4 6 0 . |

Obedeanul (Constantin, Vel Comi­ Odesa (capucinii din), 1 2 6 .

sarul), 2 3 0 n. 1 . Odobaşî, 2 3 9 .
Obedeanul (Petru, Vel Serdar), 2 3 0 Odobeşfl, 6 3 , 6 7 - 8 .
n. 1. Oexner (cancehst austriac). 3 2 7 n. 1 .
Ocnele-Marî, 1 5 9 n. 1 . Oituz, 1 2 7 ( 8 1 ) .
Odemsskowski (Caterina), 3 2 3 ( 1 0 7 ) . Olăcarl, 7 S ( 1 ) .
 525

Olănescu (Niţu lut llie), 4 5 9 ( 2 0 ) . Olt, 4 5 ' ( 1 1 ) , 452, 454, 457 ('6).
Olănescu (Tudose Logofătul), 2 2 9 - 3 0 Oltenia, 2 5 2 - 3 (41), 374 (51).
(5), 449 (3). 454- Orsini (Franciscan), 2 1 8 ( 1 8 5 ) .
Olănescu (Udrea Logofătul si fiii), Ostrovanul (Mihaî), 4 5 2 .
4 5 2 n. 1 . Oteteleşanu (lordachi). 2 5 2 11. 2 .
Olechowicz (Dominic, nobil polon), Oţelenî (jud. Roman), 1 4 7 ( 1 0 8 ) .
64. Owicny (Owsiany, general polon), 7 0 -

Padova, 4 2 8 . Pawlowski (Andrei, secretanti «un-

Palco (Iosif, egumen catolic la Rîm­ gureso), 6 2 - 3 , 7 2 , 8 4 ( 1 0 ) şi 11.
nic), 2 5 1 - 2 (38), 2 7 2 , 3 2 1 (103), 1. (Nicolae, fiul luî), 1 0 8 ( 5 4 ) .
322 ( 1 0 5 ) , 3 2 3 , 4 6 0 şi n. 1 . Pejacsevich (Marc, provincial fran­
Paladi (Vistier moldovean), 6 5 . ciscan). 2 6 5 .
Paladi (Toader, Hatman), 1 0 7 ( 5 1 ) . Penner (Nicolae, misionami în Mun­
Pamfili (Inocenţiu, Prefect catolic în tenia), 4 4 5 - 6 ( 3 7 - 8 ) şi n. 1 .
Iaşî), 2 0 4 ( 1 5 9 - 6 0 ) , 2 1 0 ( 1 7 2 ) şi Pera, 2 2 0 ( 1 8 7 ) .
n. 2 , 3 9 8 ( 8 ) . Perez (dr., din Iaşî), 2 0 8 ( 1 6 9 ) .
Pantazi (boier moldovean), 1 2 5 . Peritz (Romuald, Franciscan), 4 6 1
Parrtelimon (mănăstire lîngă Bucu­ (20).
reştî), 1 3 7 n. 1 , 2 3 2 n. 3 . Persia, 6 8 .
Papadopol (Ştefan, al doilea Armaş Petersburg, 1 6 0 n. 1 .
moldovean), 1 0 6 - 7 ( 5 0 ) . Petriceicu (Ştefan, Domn al Moldo­
Paravicino (cardinal), 4 1 7 , 4 1 9 , 4 2 2 . vei), 8 2 ( 5 ) .
Parcevich (Petru, archiepiscop de Mar- Petro (cardinalul de), 1 8 9 ( 1 4 1 ) .
cianopol), 1 5 7 - 8 , 1 8 0 ( 3 ) . Petru Şchiopul (Domn al Moldovei),
Parini (cardinal), 1 6 4 - 5 ( 1 2 4 ) , 152.
Paris (nunciu la), 4 4 0 . Piatra, 4 1 6 .
Paroni (loan-Filip, episcop ; visitator), Pidou (Luigi-Maria, misionar), 3 9 3
204, 205 (162-3), 207(165), 2 1 0 (22).
(171), 2 1 6 - 7 (182), 384-5 (57), Piemont, 4 3 9 .
386-7(160), 393-4(64), 395 (66), Pieri (Prefect catolic la Constanti-
396-7, 3 9 8 (66), 4 0 0 (70), 4 ° 4 nopol), 1 8 8 ( 1 3 9 ) .
(78), 408. Pildeştî, 1 4 7 ( 1 0 8 ) .
Parysowicz (Iosafat, episcop de Ba­ Piluzio (Vito, Prefect în Moldova),
cău), 9 4 - 5 ( 2 4 ) - 8 3 (7), 1 5 9 ( I H ) .
Paşcanu (Cantacuzino ; Mare-Logofăt Pine de meiil, 8 1 .
moldovean), 1 8 7 . Pini (Alexandru de, consul rus), 1 6 0
Pasioniştî (călugări), 1 2 3 ( 7 6 ) . n. I, 167 (129-30), 168 (131);
Pasvantoglu (Paşă de Vidin), 2 6 1 . 389 ( 6 l \ 396-7. (Doamna de),
Paul al V-lea (Papă), 4 1 7 , 4 2 0 - 1 . 166 (128).
Paulicienî, 3 8 2 ( 5 6 ) , 3 9 0 . Pinsk, 4 2 0 .
526

Pipoieştl (moşneni din Şotînga), 2 3 4 (General, 1 7 0 9 1 . 6 8 . (Marele-Ma-

( 1 2 ) , 2 3 6 , 2 3 7 ( 1 7 ) şi n. 1 , 2 3 8 reşal, 1 6 1 0 ) , 4 2 0 - 1 . (Nunţiu în
(17), 249 (3 )- 1 Polonia, 1 6 1 0 ) , 4 2 2 . (Soli, la Con­
Pîrcălabl, 7 8 (i). stantinopol), 7 2 , 9 1 ( 1 9 ) .
Pisa (Misiunea S. Anton, din), 1 9 4 . Poniatowski (Stanislas, rege al Polo­
Pisani (Andrei, consul rus la laşî), niei), m ( 6 2 ) , 1 3 1 ( 9 2 ) .
Pooten (Paul, misionari. 2 1 3 ( 1 7 4 )
397-
şi n. I , 4 4 6 ( 3 7 ) .
Pistor (Filip, supus frances din laşî),
4 1 2 n. i.
Popeşti (jud. Ilfov), 4 4 5 - 6 ( 3 7 - 8 ) .
Pitari : Iani, 3 0 4 - 5 (69). Stavro, 3 0 5 Popp (Al., F'ranciscan din Moldova),
173, 1 7 5 , 204 (159), 353.
(70).
Piteşti, 3 0 6 n. I, 3 1 5 . Portărel, 2 3 3 - 4 ( 1 2 ) .
Piu al VMea (Papa), 1 1 7 n. I, 1 3 8 - 9 . Posonyi (Toma, Franciscan în Mol­
Piti al Vlllea (Papă), 1 5 0 ( I I I ) , dova), 1 3 1 ( 9 ' ) , 1 3 8 - 9 , 1 4 0 ( 9 7 ) -
161 (120), 166 (127), 167 (130), Postaka (şef al poştelor din Moldo­
191 (145), 3 ' 4 (88), 348 (29), va), 208 (169).

353, 3 5 9 (43), 3 7 » , 395 (65), 412 Postelnici: Toma, 2 4 7 ( 2 8 ) .

(88), 4 4 1 - 2 , 4 4 3 (32). Potocki (general), 7 3 -
Pivoda (ofiţer german), 2 6 8 . Potocki (Trimes polon la Poartă), 4 3 8
Ploieşti, 3 2 1 ( 1 0 3 ) , 4 4 6 ( 3 8 ) . şi n. I .
Pobcea (Constantin. Logofăt), 4 5 5 Prăjeşti, 1 7 4 , 1 7 6 , 209 (170).

(14). Praun (Leon de, inginer, în Moldo­

Pocuţia, 60. va), 2 0 8 n. I.
Podlusânyi (Ilie,Franciscan muntean),
Pressburg, 4 4 - 5 ( 1 3 ) -
2

272, 3 1 7 (9»), 3 2 3 -
Prévost (Madame, din), 208 (169).
Podolia, 4 1 8 , 4 2 1 .
Podul-lloael, 1 0 4 ( 4 4 ) . Propaganda, 7 9 ( 3 ) , 8 0 ( 3 ) , 8 2 ( 4 ) ,
Podvozî, 7 8 (i). 1 0 9 ( 5 7 ) , 1 1 1 n. I, şi n. I, 1 2 0 , 1 2 8
(8s)şin.i, 1 2 9 n. 1 , 1 3 0 , 1 3 1 ( 9 1 ) ,
Poienarî, 2 6 6 ( 5 5 ) .
1 3 2 ( 9 4 ) , 1 3 5 n. I, 1 3 8 şi urm.
Pojarevac, 2 5 8 ( 4 7 ) , 3 7 4 ( 5 1 ) , 3 7 6 ( 9 7 ) , 1 4 2 - 3 ( 1 0 2 ) şi 1 4 3 n. I, 1 5 8
(51), 451 (11). 162, 1 6 3 ( 1 2 2 - 3 ) , 1 6 4 ( 1 2 4 ) , 168-9
Polcovnici de judeţ, 2 3 9 . (132), 1 7 1 - 2 , 1 7 9 , 1 8 1 , 1 8 3 , 184-5
Polonia, 5 5 , 5 7 - 9 , 6 1 - 2 , 6 5 , 69-71. (136), 188 (138-9), 190, 196 (149),
74-6, 84 ( 1 2 ) , 86, 89, 92 n. 1, 197, 201 (153), 202 (156), 214
96, 97 ( 3 ° ) , 1 0 0 ( 3 8 ) , 1 1 0 - 1 (62), (176, 178), 2 1 5 (179), 2 1 7 (184),
1 1 2 (66), 113, 115,119-20, 125, 218 n. I, 2 1 9 n. I, 221 (189),
127 ( 8 3 ) , 1 2 9 (89) şi n. 1, 132 2 2 2 - 3 , 2 2 4 ( 1 9 3 ) şi n. I, 253-4
(94), 1 3 3 - 4 , H» (100), 158, 159 (42), 309, 3 ' 3 - 4 (88), 339, 343
(114), 1 6 0 n. I, 1 8 0 , 182, 184 (20), 3 6 7 - 8 , 3 7 4 (51), 375, 404
(136), 190 (143), 193, 197, 330 (78), 409 (83), 4 ' ° n. 1, 4 1 3 (91),
(6), 3 3 3 (9), 338-40, 349 (31), 439-40, 442, 446 (38), 447 (40).
35' (34), 4 > 7 - 2 > , 4 2 9 - 3 I ( 2 2 ) , 4 3 6
Prozorovschi (Al., prinţ), 3 4 3 ( 2 1 ) .
(27), 438 n. 1, 439. 6
Prusia, 3 3 7 ( 1 4 ) , 3 3 ( 4 6 ) .
Poloni (Giurgivan şi Gafenco), 4 3 8 . Prut (rîti şi moşie a catolicilor din
 527

Iaşî), 5 8 - 6 3 , 6 5 , 8 5 ( 1 4 ) , 8 6 , 1 6 4 Pultava, 6 9 .
(124), 182, 192 (147), 197- Pustiana, 1 4 4 , «47 ( i ° 7 ) , 1 7 6 -

Quarantotti (cardinal), 1 9 6 n. 1 . [ , Querini (Bernardin, episcop de A r .

I geş), 156, 422.

R a a b (Iosif, cavaler de, A g e n t aus­ Racoviţă (Radu, Mare-Vistier mol­

triac la 1801, 184 (136),
Iaşî), dovean), 107.
188 (138-9), 194-5, «96 (149), R a c o v i ţ ă (Ştefan, D o m n al Ţ e r i î - R o -
199 (152), 200, 208 n. 2 34.8 măneştî), 307 (77).
(30), 349-52, 354-5 (39-40), 356-7 Rădiul-luî-Petre, 92 n. 1, 97 (31).
(40), 362 (45), 363-4, 365 (47), R a d u ( L e o n , D o m n al Ţ e r i î - R o m ă -
384-5 (57), 386-7 (60), 393-4 (64), neştî), 279 (13).
395 (66), 398 (66-7), 399 (7°), R a d u (Mihnea, Domn al Moldovei
400 (71), 443 (32). şi al Ţ e r i î - R o m ă n e ş t î ) , 226 n. I ,

Răchitenî, 59, 74, '43 2, H4, 227 n. 1, 3, 236 şi n. I , 273-4

147, 165 (126), 166 (126), 172, (3), 293 (47).
174, 178, 342. Radu (Şerban, Domn al Ţeriî-Ro-
Racova (jud. B a c ă u ) , 145 n. 1. m&neştl), 236 n. 1, 273 (2).
Racoviţă (Constantin, D o m n al Ţ e - • Răducanu (Postelnic moldovean), 87.
rit-Romăneştî),107 (51-2), 108-9 Răducanu (pisar moldovean), 10S
(56), 114, 123 n- 2, 233-4 (12), (54), " 3 (78).
3°7 (77), 375, 436 (27), 437 ?' Răducanu ( S l u g e r moldovean), 247
n. 2, 453-4 (12), 455 (12-3), 457 (3°).
(16). R a g u s a n i , 266, 323, 416.
Racoviţă (Dumitraşco, fratele lui M i - Raicevich (Ştefan-lgnaţiu de, Agent
haî-Vodă), 67. austriac in principate), 327.
R a c o v i ţ S (Dumitraşco, Vistier mun­ Raimondi ( A n t o n a c h i , d r a g o m a n fran-
tean), 167. ces), 208 (169).
R a c o v i ţ ă (Ioan, Mare-Păharnic mol­ R a l e t (Iancu, Logofăt moldovean),
dovean), 58. 247 n. I .
Racoviţă ( M i h a î , D o m n al M o l d o v e i Rasa, 380-1.
şi Ţ e r i î - R o m a n e ş t i ) , 6 4 , 67 şi n. Rasdilovich (Matei, F r a n c i s c a n ) , 178,
1,-87 n. 1,95(26) şin. 1,96,152, 184 n. 3, 197, 200.
289-90 (40), 299-300 (61), 301 Răsti (Constantin, agent muntean
(63-4), 302 (65), 311 (82), 455 la V i e n a ) , 360.
(13). Răstoaca, 452.
 528

Ravenna, 1 6 5 ( 1 2 4 ) . Socoteanu), 2 3 4 - 5 ( 1 3 ) , 2
' , 8 (45),
Răzoaia (cocoană din Iaşî), 2 0 8 ( 1 6 9 ) . 453-6 (i2),456-8 (15-6), 458( 1 8 )
Razu (Costachi, Vel Vornic din Ţa- şi n. 1 . Neofit (episcop), 4 6 0 . Ecle-
ra-de-jos), 1 0 7 ( 5 1 ) . siarchî : Grigore. 2 3 7 ( 1 6 ) . Ve-
Regulamentul Organic, 2 5 3 ( 4 1 ) . niamin, 4 5 4 .
Reinhard (comisariû frances în Iaşî), Protopopi (Ioan), 4 5 8 ( 1 8 ) . Preoţi
338-40, 439-40 (30). (Badea\454. (Filip),449 ( 3 ) . (Gc-
Reitter (Gheorghe. paroh din Bucu- . ran), 4 4 8 ( 1 ) , 4 5 4 . (Manole). 4 5 6
reştî), 1 3 5 ( 9 6 ) şi n. 1 , 1 3 6 - 7 n. şi n. I . (Nicola). 4 5 4 .
27°, 325 ( i o
8). Rîû (jud. Muscel), 2 9 7 ( 5 6 ) .
Rennen (von der, Agent austriac în ; Rocchi (Fedele, Prefect catolic în
Bucureştî), 3 4 3 - 4 ( 2 2 ) . ! Iaşî), 117-8 (6S-9), 1 2 2 - 3 ( 7 6 ) ,
Requesens (comisariû-general mino­ 128 (84-5, 8 7 ) şi n. 1 , 1 2 9 - 3 0 ,
rit), 4 2 2 . i I3I-4, 1 3 5 n- », 1 3 8 - 4 ° (97-8)
Rienzi (Francisc-Anton de, misionar), şi n. 1, 1 4 2 (100) şi n. 2, 187,

83 (7). 192 (I47), 1 9 9 (152). 327-8 (2),

Rîmnicul Vîlceî, 2 2 9 - 3 0 ( 5 ) şi n. 1 , 328-30 (3-5), 3 3 0 (6). 3 3 2 , 3 3 3

249 (32)- 2 5 0 (35), 2 5 1 - 2 ( 3 8 ) , ; (8-9), 3 3 8 .

254 (43), 2 5 5 , 258 (46), 259, Roma, 9 4 - 5 (24), 9 8 ( 3 4 ) , n o ( 6 1 ) .

265-6. 268-72, 3 1 0 , 3 2 5 (109), in ( 6 2 ) , 1 1 2 1,65), 1 1 3 - " 7 1 -

365 (48), 3 7 0 , 3 7 4 (50, 3 7 5 , 3 7 6 1. 1 2 2 (76). 1 2 6 (78), 1 2 8 (85),

1
(51), 378,389(62), 403(751,410 13°, I 3 (91-2), 1 3 8 . 1 4 0 (98;,
(86), 4 1 2 - 3 (90), 4 3 2 ( 2 5 ) , 433-4, I42-3 (102), 1 5 0 (IIO-I). 1 6 0
4 4 4 ( 3 4 ) , 4 4 5 ( 3 6 ) , 4 4 8 şi urm. (117), I63-4 (I23), 166 (I27).
Poarta Horezuluî, 2 5 0 ( 3 5 ) . Lo­ 190-1 ( 1 4 3 , 145). 194-6 n. 1,
cuitori, 257.-8 ( 4 5 ) , 4 4 8 , 4 6 0 . Dr. 197, 199 (152), 207 (165), 20S
Adam, 4 5 9 ( 2 0 ) . Ioan, legător de (168), 2 1 3 - 4 (178), 2 1 5 (179).
cărţi, 4 5 8 ( 1 7 ) . Postelnicul Radu,. 216 n. I , 2 1 7 - 8 ( 1 8 4 ) , 2 1 9 , 2 2 0
4 5 8 ( 1 8 ) . Obrat Sîrbul, 2 5 1 - 2 ( 3 8 ) , j (188) şi n. 2, 2 2 1 1189), 223,
4 6 0 . Sima Spătarul, 4 5 6 n. I . Bryn ; 253-4 (42),3«3-4 (88), 3 3 0 (6),
(Matiaş catolic), 4 3 5 . 332, 337 (15), 340, 341 (19).
Dregători. Pîrgari, 4 5 0 ( 7 ) . 348 ( 3 0 ) , 3 5 ° (3 0, 358,364(46),
Bărăţia şi Franciscanii, 2 2 7 n. 2 , 2 3 3 366, 369 (48). 3 9 3 (63), 3 9 5 (65),
1, '234-5 ( " 3 ) , 2 5 7 - 8 ( 4 5 ) , 398 (66), 3 9 9 (69). 404 (78), 4 0 6
2 6 9 , 4 4 9 (5), 4 5 ' - 2 , 4 5 4 , 6
45 " 8
(80). 4 1 7 , 425-6 (14), 426 (15).
(15-6), 458 ( 1 7 ) , 4 6 1 ( 2 1 ) . 427-8, 439-40, 4 4 4 (35),44 ( 3 7 6 1

Prăvăliile Baratici, 2 5 1 - 2 ( 3 8 ) . (Romîni la studii în —), 2 1 7

Preoţi catolici. Anton, 2 5 7 ( 4 5 ) , 4 4 8 , (184).

4 4 9 (3)- Ludovic (egumen), 4 5 8 j Roman, 6 8 , 1 4 0 ( 9 7 ) , 2 0 0 , 4 2 1 .

( 1 8 ) . Nix (Martin), 4 3 4 . Serafin, 43°-
2
4 5 3 - 5 O ) Şt 4 5 3 n. 3 . Simion Romleitner (Eduard, Franciscan din
(egumen), 4 5 0 ( 7 ) . Bucureştî), 1 3 6 - 7 , 2 7 1 , 3 2 5 ( 1 0 9 ) .
Episcopia de, 2 2 7 n. 2 . Clement Roset (Antonie-Vodă, Domn al Mol­
(episcop), 3 8 1 . Damaschin (epis­ dovei), 8 9 ,
cop), 2 5 7 ( 4 5 ) , 4 4 8 ( 1 ) . Grigore
 529

Roset (Constantin, Vel Vornic mol­ Rudnik, 6 0 .

dovean), 6 5 , 1 0 7 ( 5 0 ) . Ruffin (consul frances în Crimeia),
Roset (Ioan, fiul luî lordachi, pro­ 75-
babil), 6 5 . Rugină (Anastase, boier moldovean),
Roset (Ioan, Ban muntean), 2 3 3 1 5 0 n. 1 , 1 5 2 , 1 6 5 n. 2 .
(II). Rumînî (vecinî), 2 4 1 ( 2 0 ) .
Roset (lordachi, boier moldovean), Rumelia, 4 3 2 ( 2 3 ) .
6 2 - 8 , 8 8 ( 1 7 ) , 8 9 . (Soţia lut), 6 1 - Rumiănzow (generalul-conte Petru A-
2 şi n. 1 , 6 4 - 6 . Iexievicî), 1 1 1 ( 6 2 ) .
Roset (lordachi, Vel Vistier), 1 4 7 Rune (jud. Gorj), 2 6 8 , 4 5 5 ( 1 4 ) .
(108). „Rungus" (în Polonia), 6 1 .
Roset (Mateî, Vistier muntean), 2 3 3 Rusciuc, 1 1 7 - 8 ( 1 6 9 ) . (Bernardin de,
(II). Franciscan), 2 9 2 ( 4 6 ) .
Roset (Nicolachi, Postelnic), 6 7 şi Rusia şi Rusî, 7 0 - 1 , 7 6 , 1 1 0 - 1 ( 6 2 ) ,
n. 1, 305-6 (70-1). 1 2 2 ( 7 4 ) , 1 3 0 n. I , 1 3 9 , 1 4 1 ,
Roset (familia), 6 7 . 160 (134), 170,181-2, 187, 197,
Roset-Teţcanu (Constantin), 1 5 1 - 2 . 237 ( 1 6 ) , 2 4 1 (20), 252-3 (41),
(Fetele luî), 1 5 1 . 259-63, 269-70, 3 1 0 , 3 1 1(82) ţ

Roset-Teţcanu (Costachi, Postelnic), 318, 325(108), 3 3 2 , 3 3 3 (9), 3 3 7

9 9 ( 3 5 ) Şi 1, 1 5 1 . (14), 343 (21), 3 5 1
(34-, 3 9 ° ,
Roset-Teţcanu (Ioniţă), 1 5 1 - 2 . 396, 43°, 431 ( 2 2 ) , 4 4 6 (39)-
Roset-Teţcanu (Ştefăniţă), 1 5 1 - 2 , 1 5 3 (Consulat în Muntenia), 2 6 3 .
(112-3). Rusia (Palatină de, în 1 7 0 3 ) , 6 4 .
Roset-Teţcanu (familia), 1 5 3 ( 1 1 2 ) . Rusia (Teodosie, duce de), 4 3 ( 2 2 ) . 1

(«Domniţa» de la Trebeş, aliati! cu Rusia (provincial catolic de), 1 1 1

dînsa), 1 5 1 , 1 5 3 ( 1 1 2 - 3 ) . (62). ;
Roszciecz (rotmistru polon), 8 6 . Ruszkowski (nobil polon ; şi soţia
Rotter (colonel polon), 6 6 . luî), 6 7 - 8 .
Rotunda (jud. Roman), 1 4 7 ( 1 0 8 ) . Ruteni, 1 3 3 - 4 , 184(134), 197,43'
Rudnay (Alexandru de, episcop al ( 2 2 ) . (Preot—, din Iaşî), 1 8 2 .
Ardealuluî), 3 7 0 .

Săbăoanî. 1 0 2 , 1 4 3 n. 2 , 1 4 7 , 1 4 9 Sardi (Paul, episcop catolic în Mol­

(108), 1 6 2 , 1 7 7 , 197, 201 (154), dova), 2 0 8 ( 1 6 8 ) , 2 1 8 ( 1 8 5 ) şi
2 2
205 (162), 2 1 6 ( 1 8 1 ) , 2 1 8 (185), n. 1 , 2 2 0 şi n. 2, 221-3, 4

219, 3 4 2 , 3 9 5 (66). ( 1 9 3 - 4 ) şi n. 1, 225 (194-5)-

Sagna, 1 4 7 ( ' ° ) -8
Saşî, 7 8 - 9 ( 2 ) , 4 0 0 ( 7 1 ) , 4 1 6 .
Sakellario (Gh., baron), 3 9 5 ( 6 5 ) . Sassano (Mihaî, Prefect catolic în
Sălciile, 2 9 6 ( 5 5 ) . Iaşî), 1 2 3 ( 7 8 ) , 1 4 2 - 3 ( 1 0 2 ) şi
143 n. 1, 192 (147), 332, 333
Şanta, 7 4 .
Sărata (jud. Bacati), 1 5 1 . (10).

62174. Vol. I. 34
530

Sătenî (jud. Dîmboviţa), 2 2 6 n. 1 , Severin (Ivan de, consul rus la laşi),

2 2 7 n. 3 , 2 2 8 ( 2 - 3 ) . (Căpitanul 141 (100), 1 4 3 I, 3 3 2 , 3 3 3 (9)-
de), 2 2 S ( 2 ) . (Gherghe şi Mihaî Severoli (cardinalul, nunciu la Viena),
Şoimarul din), 2 2 6 şi n. I , 2 2 7 196 (150), 201-2 (155), 358, 3 6 1 ,
n. 3 . (Călin Tabără din), 2 2 6 şi 363 (46), 3 7 0 , 3 8 5 (58).
n. i, 2 2 7 şi n. 3 , 4 . Sibiiu, 2 3 0 n. I , 2 6 5 , 2 6 8 , 3 9 1 ( 6 3 ) ,
Sauli (Felix-Anton, Prefect catolic 401 (72), 4 1 4 , 450-1 ( 1 0 ) , 453
în laşî), 8 4 (io-l), 88-90, 9 1 ( 1 8 ) , n. 2 . (Generalul comandant din,
97 (29), 4 3 2 2
( 4)- 1714), 2 8 6 ( 3 1 ) . (Logofătul Is-
Saxonia (Casa de), 1 2 5 . trati, din), 4 5 0 ( 9 ) .
Scalitz, 4 2 0 . Sieniawski (conte polon), 7 0 .
Scarpati (Ludovic, Prefect catolic în Sigismund al 111-lea < rege al Polo­
laşî), 1 7 8 ,1 8 5(136), 199 (152), niei), 4 1 7 - 2 1 , 423-4 (11-2).
204 (160), 3 9 7 . Silistra, 2 6 3 .
Schanoviky (candidat la episcopia de Silvestri (Misionar în Moldova, asa­
Bacău), 3 3 3 ( 9 ) . sinat de hoţî), 1 6 5 ( 1 2 5 ) şi 11. 2 ,
ŞcheiT (Braşovului), 2 8 1 ( 1 9 ) , 3 0 4 169 (134), 1 8 3 , 1 9 8 ( 1 5 1 ) şi n. I .
n. 1 . (Biserica Sf. Nicolae din), Silvestru (Prefect catolic în Iajî),
3 0 6 n. I , 3 0 7 ( 7 4 ) . (Goţmanf), 96 7 ( 2 9 ) .

2 8 1 - 2 ( 2 0 ) . (Protopopul Staţie Va- Şipote (jud. laşî), 3 2 9 ( 4 ) .

sile), 3 0 6 n. 1 . (Ierodiaconul Şte­ Şiret (oraş), 1 5 6 , 1 9 3 , 3 3 2 , 4 3 0 .
fan), 3 0 6 n. I . (Preotul Nicolae), Şiret (provincie catolică), 2 0 5 ( 1 6 2 ) .
3 ° 6 (74)- Şiret (riti), 7 4 , 1 6 5 ( 1 2 6 ) .
Şcheia, 1 7 5 . 7 7 -l
Siştov, 6 1 , 1 3 2 n. 2 , 3 7 6 ( 5 1 ) .
Schilling (Agent austriac în laşî), Skrzetucki (Adrian, episcop de Ba­
330 (6), 3 3 1 , 3 3 7 ( 1 6 ) . cău), 94 (24).
Schimer (Anton, provincial francis­ Slatina (în Banat), 3 1 0 .
can al Ardealului), 9 8 ( 3 4 ) . Smirna, 4 0 0 ( 7 0 ) .
Schmidt (Anton, trîmbiţaş domnesc), Smolensk, 4 2 1 .
106-7 (5o). Sniatyn, 6 0 , 1 2 7 ( 8 2 ) , 1 2 8 ( 8 7 ) , 4 3 1
Schwab (Agent austriac la Rîmnic), (22).
288 (36). Socol (Clucer muntean). 2 7 5 6 ( 6 - 7 )
Scutelnicî, 9 9 - 1 0 0 ( 3 7 ) . şi n. 2 , 2 7 7 ( 9 ) .
Sczetnicki (Stanislav, superior iesuit Socol (pîrcălab moldovean), 8 3 ( 7 ) .
în laşî), 8 6 . Socoteanu (Constantin, al doilea
Secuî, 3 4 3 ( 2 0 ) , 4 1 8 - 9 . Vistier muntean), 4 5 8 ( 1 7 ) .
Segna. V. Sagna. Sofia (arhiepiscopi catolicî de), 2 6 5 ,
Serafin (Petrachi, catolic din Bucu­ 426 ( 1 4 ) .
reşti, sudit rus), 3 8 9 ( 6 1 ) . Soimirovich (Francise, episcop ca­
Şerbăneştî, 6 8 tolic de Prisren), 4 2 5 - 6 ( 1 4 ) .
Serdar (moldovean din 1 8 1 9 ) , 2 0 3 Solignac (cancelist austriac la Bucu­
reşti), 3 8 7 - 9 (61).
(157).
Soltyk (Iosif, nobil polon), 7 0 .
Serezli (Gheorghe, Stolnic), 4 5 5 ( 1 3 ) .
Seufert (Simon, egumen catolic de Soroca, 3 3 1 ( 6 ) .
Şotînga, 2 2 7 n. 1 , 2 3 5 - 6 ( 1 5 ) , 2 3 8 ,
Cîmpulung), 3 2 2 ( 1 0 6 ) , 444(36).
 531

239-40(18), 2 4 1 - 2 (20), 2 4 3 ( 2 2 ) , Studer (Rudolf, provincial francis­

2
246(26), 247(29-30), 248-9(31). can al Ungariei), 2 0 9 ( 1 7 1 ) , ' 6
Spania, 3 2 7 n. 1 , 3 4 0 . (182).
Spătari (Vasile, Muntean), 2 2 7 n. 2 . Studzinski (nobil polon), 6 5 - 6 .
(Moldovean, din 1 8 0 6 ) , 159 n.J.. Sturmer (internunciu la Constanti­
Spina (Venceslas Casimir, trîmbiţaş), nopol), 1 9 5 - 6 ( 1 4 8 ) , 1 9 9 (152),

'°3 (41)- 349 (30, 351 (34), 3 5 4 (39),

Spinello (cardinal), 4 2 9 n. I . 356, 3 6 3 ( 4 5 ) , 384-5 (57), 386,
Spinola (nunciu la Viena), 4 2 7 ( 1 7 ) . 387 (60), 3 9 4 (64), 396-7, 408.
Stădter (Ioan Gheorghe, general fin. (Unchiul lui), 1 9 2 şi urm. ( 1 4 8 ) .
landes; şi fiul luî, Ioan), 1 8 1 Sturdza (Constantin, Vel Stolnic),
şi n. I . 107 (50-
Stahl (Frédéric Cristian, secretanti Sturdza (Ioan Sandu, Domn al Mol­
domnesc), 1 0 3 ( 4 2 ) , 1 0 8 ( 5 5 ) . dovei), 2 0 5 n. I , 2 0 8 n. 2 , 4 0 8 ,
Stainville (generalul conte de), 2 3 0 409 (83), 4 4 4 (35).
n. I . Sturdza (Mihaî, Domn al Moldovei),
Stănescu (Andrei, căpitan muntean), 213 (175), 2 1 9 .
233-4 ( 1 2 ) . Sturdza (Mihalachi, Vel Paharnic),
Stanislavich (Nicolae, episcop de Ni­ 1 0 7 (50-
copol), 2 6 8 , 4 3 5 . Sturdza (Smărăndiţa), 2 1 9 .
Stanislavow, 2 6 0 . Suceava, 5 8 - 9 , 1 0 2 , 4 2 1 , 4 3 0 . (Sf.
Ştefan (Gheorghe, Domn al Mol­ Ioan de la), 4 1 1 ( 8 7 ) .
dovei), 4 2 7 ( 1 6 ) . Suchorzewski (Albert, vicariti de
Ştefan (Mitropolit muntean), 2 9 0 - 1 Bacati), 9 1 ( 1 7 ) .
Suedejl (Casimir, soldat), 6 8 . (As-
(43)-
terlitz, caretaş), 1 6 1 ( 1 1 8 ) .
Stegari, 2 2 3 - 4 ( 1 2 ) .
Şugubină, 7 8 - 9 ( 2 ) .
Sticlă (fabrică de, în Muntenia), 3 2 1
Sulgerï. (lanachi, Muntean), 3 0 5 (70).
(i°3)-
Summerer (consul engles la Bucu­
StîlpenI (Logofătul Arsenie şi alţii), reşti), 3 3 4 - 5 .
2 7 7 n. I , 2 8 1 n. I , 2 8 2 n. I,
Şuteşti, 2 6 5 , 4 4 9 (4), 4 5 5 n. 1 .
283 n. 2 , 2 9 1 ( 4 3 - 4 ) .
Suţu (Alexandru N., Domn al Mun­
Ştirbei (Badea, Sluger), 4 5 5 ( 1 3 ) .
teniei), 2 4 6 ( 2 7 ) şi n. I , 3 2 0
Ştirbei (boier din Craiova), 2 5 3 ( 4 1 ) ,
(101), 3 9 1 ( 6 3 ) şi n. I , 3 9 2 , 3 9 3
262 (47).
(63),395 (65),398-9 (69),459('9)-
Ştirbei (Barbu), 3 2 5 ( 1 0 9 ) .
Suţu (Alexandru, Postelnic muntean),
Stolnicul (Petre, Muntean), 2 3 3 n.
233 ( 1 1 ) .
2, 2 4 2 (20), 2 4 3 ( 2 1 ) .
Suţu (fiii luì Alexandru, boier mol-
Strachocki (Gheorghe-Francisc-Xa-
veriu, secretarla domnesc), 6 7 - 8 , dovean), 2 1 9 .
7 2 , 9 2 ( 2 0 ) şi n. 1 , 9 3 ( 2 1 ) , 9 5
Suţu (Mihaî Constantin, Domn al
Ţeril-Romăneştl), 1 4 1 ( 1 0 0 ) , 1 8 6 - 7 ,
( 2 5 , 2 7 ) , 9 6 - 7 ( 2 9 ) , 9 7 ( 3 1 ) . So­
240-1 ( 1 9 ) , 2 4 2 (20), 2 4 7 (28),
ţia lut, Barbara Allinger, 9 2 n,
Soţia lui, Elena, 9 7 ( 3 1 ) - 313 n
?i n- I, 4 5 9 ( 1 9 ) -
- 1. 3 1 5

Stroganov (contele Grigore, amba­ Suţu (Mihal Grigore, Domn al Mol­

dovei), 3 9 4 ( 6 4 ) , 3 9 6 , 3 9 9 (70).
sador rusia Constantinopoî), 3 9 6 .
532

Szabó (Roman, provincial franciscan Szeleveny (Paul de, ministru fran­

al Ungarieï), 2 1 6 - 7 ( 1 8 2 ) şi 2 1 6 ciscan al Ungariei), 1 5 5 .
n. i , 2 1 8 n. i , 2 2 0 ( 1 8 8 ) , 2 2 1 , Szion (ziar unguresc), 2 1 5 - 6 ( 1 8 0 ) .
2 2 2 ( 1 9 1 ) , 2 2 4 n. 1 , 4 4 7 ( 4 0 ) . Szydlowski (fiul castelanului), 7 ° -
Szabó (Nazarie, Franciscan din Rìm­
nic), 3 1 8 , 3 2 1 - 2(104), 3 2 2 (105),
323, 461 (20).

Tabazzi (Nicolae, misionar la Fi!i- 260 şi n. I, 2 6 1 , 2 6 2 ( 4 7 ) , 2 9 7

popol), 1 3 7 . (58), 3 1 5 .
Talleyrand (principele de, ministru Tighinea, 6 9 , 9 6 ( 2 8 ) , 4 3 0 .
frances), 4 3 8 - 9 ( 3 0 ) . Timareşti, 1 4 5 n. 1 .
Talpa (jud. Bacati), 7 3 , 1 0 9 - 1 0 ( 5 9 ) , Timişoara, 2 6 8 , 4 4 1 - 2 .
144-5 (104), 175, 177- Timoni (Ioan de. Agent austriac la
Tămăşanî (jud. Roman), 1 0 2 , 1 4 3 n. laşi), I I (IOO), 3 3 2 , 3 3 3 ( 8 - 1 0 ) ,
4

2 , 1 4 4 , 1 4 6 n. I, 1 4 7 , ' 4 9 5 ° 338.
( 1 0 9 ) şi 1 4 9 n. I, 1 7 8 , 3 4 2 . Tîrgovişte, 226-7, 2 2 8 (2-3), 230

Tancoigne (vice-consul frances la (6), 2 3 1 (8), 2 3 7 ( 1 6 ) , 238-40

(18), 244 (23), 2 4 5 , 246 (27),
Iaşî), 4 4 4 ( 3 5 ) -
247 (28-9), 2 5 1 (37), 2 5 5 , 2 6 5 - 8 ,
Tapolcsay (Ştefan, vicarili de epis­
271, 2 7 8 ( 1 1 ) , 2 8 3 (24), 309-10,
cop de Bacati), 7 8 - 9 ( 2 ) , 1 5 8 .
321-2(102-4), 345(23), 346 (25),
Tars (archiepiscopul de, nunciu la
Viena), 2 1 2 - 3 ( 1 7 4 - 5 ) , 2 I
4 (178).
347 (27), 3 6 S (48), 3 7 4 (50, 3 7 5 ,
376 ( 5 1 ) , 3 7 8 , 389 (62), 416,
Tasso (Francisc-Anton, paroh de Ră­
445 (36).
chitenî), 1 6 6 ( 1 2 6 ) .
Tatarbunar, 9 6 ( 2 8 ) . (Locuitori), 2 3 0 ( 6 ) , 2 3 7 ( 1 6 ) . Co­
jocari, 2 2 6 - 7 , 2 2 8 (2). (Logofeţi),
Tatari, 6 0 , 7 1 , 1 4 6 ( 1 0 6 ) , 1 5 2 , 1 9 3 ,
2 3 0 ( 6 ) . Negustori, 2 2 7 n. 2 - 4 .
43°, 4 3 ' ( 3 2 ) . (Hanul, în 1 7 1 6 ) , 2
(Catolici), 6 6 , 2 3 1 - 2 ( 9 ) , 2 4 4 5 ( 3 ) ,
152. (Medicul Hanului, 1769),
2 5 6 , 2 7 8 ( 1 1 ) . (Bârăţia), 2 3 4 ( 1 2 ) ,
75-
236 şi n. I, 238-40 (18), 247
Tatomir (deal), 2 3 4 - 5 ( 1 3 ) , 4 5 6 n. 1 .
(28), 251 (37), 255 n. 2 , 4 1 6 ,
Teatini' (călugări), 4 3 0 .
4 2 5 - 6 ( 1 4 ) . Preoţi: Gavril, 2 7 9
Teodosie (Mitropolit muntean), 2 S 3
( 1 2 ) . Ghiurie, 2 3 0 (6,), 2 3 1 - 2 ( 9 ) .
(22).
llrisant, 2 5 5 n. 2 . Iacob (egumen),
Teresiopol, 2 1 7 ( 1 8 3 ) , 3 2 5 ( 1 0 9 ) .
2 4 3 ( 2 1 ) . Luca, 2 3 1 - 2 ( 9 ) . Gri­
Teţcani, 1 4 7 ( 1 0 8 ) .
gore Novâk (administrator), 3 2 1
Tetiow (în Ucraina), 1 2 6 ( 7 9 ) .
( 1 0 3 ) . Pavel, 2 2 8 ( 2 - 3 ) .
Thugul (Francise von, internunţiu),
119, 1 3 2 (94).
Preoţi ortodocşi. Grigore (eclesiarhul
Ţigani, I I I ( 6 3 ) , 1 2 4 , 1 5 1 , 1 6 9 Mitropoliei), 2 3 6 .
(134), 186, 246 (27), 2 5 3 (41),
 533

Ioan (de la Sf. Petru), 22.7 n. 4. Troian, 4 5 9 ( 1 2 ) .

Mitropolia, 2 4 6 ( 2 7 ) . „Tronchi" („Tronsa", „Tronsaia" ;
Luterani, 4 1 6 . sat catolic în jud. Roman), 1 4 5
Dregători. Câmăraşi aï ocneï, 2 4 4 - 5 n. I , 1 7 5 .
( 2 3 ) . Lazăr judeţul, 2 2 7 şi n. 4. Trotuş (tîrg), 6 8 , 1 4 4 , 1 4 7 ( 1 0 7 ) ,
Drăgoiii pîrcălabul, 2 2 8 ( 2 ) . Pa­ Ï73-5, 416, 4 2 1 .
nait polcovnicul, 2 3 9 . Trotuş (riu), 1 7 4 .
Tlrgu-Frumos, 7 4 . Trotuş (vicaria catolic de), 1 7 4 .
Tîrnavia (Ştefan de, Franciscan), Turcia şi Turci, 5 9 , 6 2 , 6 8 , 70-2,
323- 74-5, 82 (4), 85 ( 1 5 ) , 86, 88 ( 1 7 ) ,

Tismana (Teorii, egumen de), 2 2 7 96 (28), 1 1 0 (60), 1 1 2 ( 6 6 ) şi n.

n. 4. 1, 113, 130 n. 1, 1 3 1 (92), 132

Tiutiusca (Martin Ungurul, din Iaşî), (94) şi n. 2, 141 (iOO), 169

84 (10), 89, 92 (20), 104 (44). (134), I70, 183, 186, 192 (148),

Todor (Vasile Veniamin, preot unit 197, 199 (153), 205 (163), 242

în Muntenia), 4 0 7 (82), 4 1 4 . (20), 250 (36), 254, 258 (47),

Tolea (Ioan, preşedintele tribunalu- 259, 2 6 1 , 268-70, 297 (57), 309-

luî din Tîrgovişte), 2 5 6 , 3 2 1 - 2 10, 324 (107), 3 2 8 (3), 3 3 0 (5),

(104). 337 (M), 34°, 343 (20), 349

Topliceanu (Comisul), 3 0 5 ( 7 0 ) . (30-1), 3 5 1 (34), 354-5 (39), 363
Topolovenî, 2 7 6 (8), 2 7 9 ( 1 2 ) , 2 8 2 (45), 3 7 5 , 3 9 6 , 399-400 (70), 4 1 4 ,
(20), 285 (29), 2 9 1 - 2 (46), 297 416, 426 ( 1 5 ) , 428-9 n. 1, 430,
n.- I , 299-300 (61), 306 (74) şi 4 3 2 (23), 4 4 3 (32), 444 (33)-
n. I, 3 ° 7 ( 7 5 - 6 ) , 3 2 0 (101). Turnu-Roş, 2 6 9 .
Torres (cardinalul de), 423-4 (12). Turnu-Severin, 4 4 6 (38).
Tott (baronul de), 7 3 . Tysmienica, 6 1 .
Trestiana. V. Pustiana.

Ucraina, 431 (22). 342, 343 (20), 352 (36), 353,

Udritzki (cancelaria al Agenţiei din 371, 375, 380, 401 (72), 404
Iaşi), 3 8 7 (61), 3 8 8 , 3 8 9 (61). (78), 4 1 7 - 8 , 420, 429 n. 1, 443
Ungaria şi Unguri, 6 9 , 7 4 , 78-9 (2), (32).
8 0 - 1 , 8 2 (4) şi n. I , 1 0 2 , 1 0 4 ( 4 5 ) , Ungaria (provincia franciscană), 7 9 ,
1 0 5 ( 4 6 ) , 1 0 6 (49) şi n. I, 108 (53), 80 (3), 81, 153 (114), 154-5,
115, 120, 127 (81), 138-9, 147 209 (171), 2 1 6 (182). 447 (40).
(108), 148-9 (109), 1 5 2 , 1 5 7 , 1 7 3 , Uniţi (Romîni, din Muntenia), 3 5 9
184 (134), 201 (154), 2 1 5 (180), (42), 361-2 (44), 378-81, 383,
216 (181) şi n. 1, 2 1 7 (183-4), 384 (56), 401 (72), 403-4 (76),
218 n. I, 2 2 0 (188), 221 (189), 414.
222-3, 224 (193), 3 1 0 , 341 (19), Uniţi (din Polonia), 1 3 2 ( 9 4 ) .
534

Văcărescu (Barbu, Ban), 2 3 3 ( i l ) , 366, 368, 3 9 1 şl n. I, 4 0 5 (79),

305 (70), 4 5 5 ( 1 3 ) . 407 (83), 4 1 0 n. I , 4 1 2 (88),
Văcărescu (Ioan, Vătav), 2 3 4 ( 1 2 ; . 422. 428, 432 (24), 443 (32),
Văcărescu (Iordachi, Sluger), 2 3 3 n. 4 5 2 n . 1 . (Nunei! la), 1 1 8 ( 7 0 ) ,
2, 2 3 4 ( 1 2 ) , 2 3 6 , 2 4 1 (20). '35 (95), 1 4 3 1, 1 6 1 (120),
Văcărescu (Radu, Stolnic), 2 3 3 ( 1 1 ) . 165 n. 2 , 1 8 0 , 1 8 3 , 1 9 0 (144),
Văcărescu (Ştefan, Logofăt), 2 3 3 198-9 ( 1 5 2 ) , 2 1 8 11. 1 , 2 2 3 , 2 2 4
(11), 3 0 5 (70), 455 ( 1 3 ) . (193), 264 (49), 335, 338, 349
Văcăresculul (locul, in Tîrgovişte), (30), 3 5 2 (35), 3 5 3 , 359 (43),
247 (28). 360, 403 (76), 4 1 0 (86), 4 2 7 ,
Valea-Sacă (jud. Bacău), 1 4 4 5 n. i, 429 n. 1 .
147 (107), i 5 ' r ' 7 2 , 174-6, 1 8 3 , Vilarà (boier muntean), 4 5 9 ( 1 9 ) .
197, 2 1 6 (181), 342. Vîlcea (judeţ), 4 5 8 ( 1 7 ) .
Valea-SasuluT (jud. Dîmboviţa), 2 5 5 Vilna, 1 2 9 u. 1 .
Vin (domnesc), 2 2 9 ( 4 ) şi 11. 1 .
I
Valea-luî-Ştefan-Vodă (jud. laşî), 1 0 7 (Preţuri de). 8 4 ( 9 ) .
(50). i Vint, 3 2 5 ( 1 0 8 - 9 ) . (Provincialul din),
Văleni (jud. Muscel), 3 1 5 . 3 " (81).
Vârady (Ioan, gardian de Bacati 1, Viola (dr., din laşi), 2 0 8 ( 1 6 9 ) .
i55-6i 4 1 7 . 4 2 1 . , Vîrnav (Ioniţă, ispravnic de Bacău),
Varlaam (Dumitrachi, Vel Clucer . i 1 5 0 n. I .
muntean), 2 4 2 ( 2 0 ) şi n. 1 . Vistieri. (Stati), 1 4 1 (99).
Varşovia, 1 2 1 ( 7 3 ) , 1 2 6 ( 8 0 ) , 1 2 7 I Vitan (mahala), 382 (56).
(83), 1 2 9 (88), 1 3 5 (95), 3 3 0 (6), Vizantea, 1 7 4 5 , 364-5 (47), 400
331 (7), 423-4 (11-2). (71).
Vaşarheiu, 4 3 2 ( 2 4 ) . Vladimir, 4 3 1 ( 2 2 ) .
Vâsârhely (Uaniil, Iesuit), 4 1 9 , 4 2 2 . Vladimirescu (Tudor), 2 6 1 - 2 ( 4 7 ) .
Văsârhely (predicator din Craiova), Vlădoianu (boier din Craiova), 2 6 0
263. n. 1 .
Vasiliu (Ioan, spiţer), 2 0 8 n. 2 . Vodopich (spiţer din Bucureşti), 3 2 3 .
Vaslui, 1 5 9 , 4 1 6 . Vogoridi (Ştefan, caimacam în Mol­
Veneţia, 4 2 8 - 9 ( 2 1 ) . (Kesidenttd ger­ dova), 2 0 3 ( 1 5 8 ) .
man la; 1 6 7 1 Ì , 4 2 9 n. 1 . Voinescu (Carstica, boier muntean),
Viena, 1 3 2 ( 9 4 ) , 1 6 1 ( 1 2 0 ) , 1 8 0 , 236, 238 (17).
185 (136), 189 (142), 190 (143- Voineştî (jud. Muscel), 2 8 0 n. 1 ,
4), 1 9 2 şi urm. (148), 194, 196 ; 283 (23), 298 (58).
(150), 202 (156), 2 1 3(1751, 2 1 5 - ; Vornici de Poartă (din Moldova),
6 (180), 2 1 7 (183), 225 (195), 8 4 ( 9 ) , 9 2 - 3 ( 2 0 - 1 ) , 9 5 n. 2 .
264 (49), 3 1 1 (81), 327 n. 1, Voroavă (Anton, catolic din Iaşi),
354 (37), 3 5 9 (43). 3 ^ 3 (46), 103-4 (43) S' î, i o
7 (5°>-
 535

Walcze (în Polonia), 8 6 . Wolff (Nicolae, secretariû domnesc în

Wallenburg (W. von, Agent austriac Ţara-Romanească), 2 8 6 ( 3 1 ) , 2 8 9
la Iaşî)., 2 1 3 (174-5), 214 (176). n. 2, 290-1 (43-4), 291-2 (46),
2
Wargalowski (Iosif, secretariû al luï 9 4 - 5 (5°-i), 2 9 6 ( 5 4 ) şi n. 2 ,
Iordachi Roset), 6 2 3 , 88 ( 1 7 J , 90- 3 0 1 ( 6 4 ) , 3 0 4 ( 6 7 ) . (Fiul sau Ni­
Wasilo (Andreî, episcop de Siret), colae), 2 9 4 - 5 ( 5 1 ) , 3 0 0 - I ( 6 2 - 3 ) .
159 ("5)- Wolff (Gheorghe, fiul luî Gheorghe,
Wielopolski(procancelariti polon), 5 5 - din Moldova), 2 8 9 ( 3 9 ) , 2 9 0 ( 4 2 ) ,
Wisznowiecki (Mihaï, rege al Polo­ 296-7 ( 5 5 6 0 ) . (Soţia luî, Marga­
niei), 1 5 8 . reta, şi fata, Ecaterina), 2 9 6 - 7 ( 5 6 ) ,
Wierzchowski (lesuit), 5 8 . (ruda luì, 323, 324 (107).

Doamna —), 5 8 . Wolff (din Cîmpulung, descendenţii

Wolff (Andreî, secretariû domnesc acestui Gheorghe), 3 1 6 ( 9 3 ) , 3 2 3 ,
în Moldova), 5 8 , 9 0 . (Ruda lut, 3 4 2
(107).
Gheorghe), 5 8 - 9 . Wolski (soldat polon), 6 0 .

Zabberoni (Buonaventura, episcop ca­ Zawola (contele Mikiesz de ; şi fiul

tolic.în Moldova), 1 6 5 ( 1 2 4 ) şi n. lui), 6 9 .
1, 2 0 7 ( 1 6 5 ) , 208 ( 1 6 7 ) , 408, 444 Zbaraz, 1 2 9 ( 8 7 ) .
(35)- Zefter (Nicolae, staroste austriac la
Zaborowski (nobil polon), 7 ° - Cîmpulung), 3 1 9 n. t.
Zădăriceanca (Maria), 2 4 6 ( 2 7 ) . Zeliborski (maior polon), 3 3 1 ( 6 ) .
Zagurianò (Pitar muntean), 2 3 3 ( 1 1 ) . Ziegler (dr., din Cîmpulung ; şi soţia
Zakoweski (soţii, din «Milcov>), 2 1 9 lui), 3 1 6 n. 3, 3 1 9 , 324 (107).

n. I . Zieleznicki (nobil polon), 7 0 .

Zamoyski (Baptist, episcop de Ba­ Zilotis (Anton, Stolnic moldovean),
cău), 423-4 (11-2). 1 4 2 n. 2 .

Zamoyski (Ana, soţia tesaurariului Zloţi, 8 4 ( n ) .

Poloniei), 6 2 . Zozulinski (Matei, secretariû Dom-
Zamoyski (misionarii! în Moldova), nesc), 8 4 ( 1 0 ) .
218 (185).
 i: i* n A r Y

Pagina 3 1 , rihdul 1 0 de jos, citeşte: «Villani», în loc de «Villem».

Pagina 4 4 , rîndul 8 de jos, citeşte: «Schmidt», în loc de «Schnidt».
Pagina 8 2 , rîndul 8 de sus, citeşte: «nationalis», în loc de «naturalis».
Pagina 1 5 8 , rîndul 4 de sus, a se pune o virgulS între «Deodatus> şi
«Bandinus>.
Pagina 1 6 1 , n" i XIX, rîndul I de sus; «Divani, în loc de «Domni.
Pagina 2 0 7 , n° CLXV, rîndul 1 de jos: «Helenopolis», în loc de «Iloan».
Pagina 3 1 9 , n° XCIX, rîndul 7 de jos; « 1 8 2 7 » , în loc de «1817».
Pagina 4 1 5 , rîndul 7 de sus: «consecratum», probabil, în loc de iconfectum».
Alte greşeli, dintre cele ce ar merita să fie notate aici, s'aîi îndreptat în
cursul lucrării sau în table.