Calcule Pe Baza Formulei Fisa
Calcule Pe Baza Formulei Fisa
Calcule Pe Baza Formulei Fisa
1. masa molara,
6. numărul de moli dintr-o cantitate sau volum de substanță sau invers cantitatea
de substanță sau volumul care corespunde unui anumit număr de moli de
substanță.
8. cantitatea dintr-un element care se gaseste într-un amestec de 2 sau mai multe
substante și invers cantitătile din fiecare substanta din amestec ce contine in total
o cantitate dată dintr-un element.
9. procentul dintr-un element continut de doua sau mai multe substante cu mase
cunoscute si invers.
7. Care este masa a 18,066 * 1023 atomi de Na. Câte g cântăresc 3,011 * 1023
atomi de S?
7. Care este volumul a 60, 22 *1023 molecule H2. Ce volum ocupă 0,6022 * 1023
He?
Concentratia reactantilor este unul din principalii factori care influenteaza viteza de
reactie. Considerand ecuatia generala (7.6), se poate exprima dependenta vitezei de
reactie de concentratia reactantilor prin legea cinetica a actiunii maselor sau legea
vitezei (Guldberg si Waage-1867):
(7.12)
nA + nB + = n (7.13)
a + b + = m (7.14)
Molecularitatea si ordinul de reactie sunt notiuni bine distincte care dau indicatii
pretioase asupra mecanismului de reactie. Astfel, o reactie aparent simpla, poate
decurge in mai multe etape succesive printr-o serie de reactii elementare cu formare de
produsi intermediari care sunt reactanti ai reactiilor urmatoare. Ordinul de reactie in
acest caz rezulta prin combinarea ordinelor partiale de reactie. Daca vitezele acestor
reactii elementare sunt foarte diferite, numai reactia cu viteza cea mai mica este
determinanta a vitezei de reactie, iar ordinul de reactie este intreg (I, II, III). Cand apar
intr-o reactie doua procese elementare cu viteza mica si de acelasi ordin de marime,
ambele fiind determinante de viteza, avem o reactie mai complicata al carei ordin de
reactie este fractionar. Deoarece multe reactii de ordinul II sau III nu decurg prin
ciocniri bimoleculare, respectiv trimoleculare ci in mai multe etape succesive, este mai
corect sa se prezinte molecularitatea numai pentru aceste etape, adica pentru reactiile
elementare.
Reactii de ordinul I.
Cea mai simpla reactie in care o molecula A se descompune pentru a forma produsi:
A produsi (7.15)
(7.16)
Exista numeroase reactii de ordinul I printre care: hidroliza esterilor in mediu acid,
disociatia ionica a apei, invertirea zaharozei in glucoza si fructoza:
in care concentratia apei ramane constanta, deoarece este in mare exces fiind
dizolvantul insusi (de aceea concentratia apei se include in valoarea constantei de
viteza), iar H3O+ nu se consuma in reactie fiind catalizator. Reactiile de mai sus se
numesc si pseudo-monomoleculare.
Reactiile care se produc prin ciocnirea a doua molecule (reactii bimoleculare) sunt
reactii de ordinul II:
A + B produsi (7.17)
In aceasta categorie intra numeroase reactii printre care hidroliza derivatilor halogenati
in mediu alcalin:
hidroliza alcalina a esterilor, formarea apei din ioni H3O+ si OH- etc.
2A produsi (7.19)
(7.20)
2H2O 2H2 + O2
2HI H2 + I2
A + B + C produsi (7.21)
(7.22)
sau
2A + B produsi (7.23)
2NO + O2 2NO2
v = k[NO]2[O2]
Reactii reversibile.
A B (7.24)
k1 este constanta de viteza a reactiei directe, iar k-1 constanta de viteza a reactiei
inverse. Viteza de reactie globala este data de diferenta dintre vitezele celor doua reactii
opuse:
(7.25)
La atingerea starii de echilibru cand vitezele celor doua reactii sunt egale, raportul celor
doua constante de viteza defineste constanta de echilibru K, indiferent de ordinul
reactiilor opuse:
(7.26)