DV 7070 RO M Ed.01
DV 7070 RO M Ed.01
1 din 113
DETECTOR DE DEFECT DIRECŢIONAL ŞI DV 7070 RO
DE MĂSURARE TIP RGDM ST
PRESCRIPŢII PENTRU CONSTRUCŢIE ŞI Ed. 01
METODE DE ÎNCERCARE 10.02.2016
Prezentul document este proprietatea intelectuala a societatii ENEL Distribuţie Muntenia S.A. Reproducerea sau utilizarea integrala sau
partiala a acestuia in orice publicatii si prin orice procedeu se va face cu obtinerea in prealabil a aprobarii societatii susmentionate care
isi va proteja drepturile civile si penale conform legii.
This document is intellectual property of ENEL Distribuţie Muntenia S.A. Reproduction or distribution of its contents in any way or by any
means whatsoever is subject to the prior approval of the above mentioned companie which will safeguard their rights under the civil and
penal codes.
CUPRINS
9.3.5.4 Programul de reanclanșare rapidă + reanclanşare lentă + reanclanşare memorată (RR+RL) .... 41
9.3.5.5 Funcționalitatea în comun a programelor RR și RR + RL ............................................................. 42
9.4.1 Controlul condițiilor de paralelism între reţele sincrone (PS) ..................................................... 44
9.4.2 Controlul condițiilor de paralelism între reţele asincrone (PA) .................................................. 44
9.5.1 FUNCŢIA DE MĂSURARE.............................................................................................................. 45
9.5.1.1 Măsurători în tranzit provenite de la IRE prin mesaje goose ...................................................... 45
9.5.1.2 Măsurători evidenţiate în mod autonom de RGDM ST............................................................... 45
9.5.2 FUNCȚIA DE MONITORIZARE A CALITĂŢII ................................................................................... 47
9.7.1 FUNCȚIA DE UPG ......................................................................................................................... 48
9.8.1 GESTIONAREA COMENZILOR DE DECONECTARE DE LA DISTANȚĂ LOCALĂ A PRODUCȚIEI ....... 66
9.8.1.1 Modalități de generare a mesajului de “Deconectare de la distanță locală a producției” ......... 68
9.8.1.2 Activități de IC la primirea mesajului ”deconectare de la distanță locală a producției”............. 68
9.9.1 Funcția PLC .................................................................................................................................. 69
9.9.2 FUNCȚIA OSCILOPERTURBOGRAF ............................................................................................... 69
10. CARACTERISTICI DE CONSTRUCȚIE .................................................................................. 70
10.8.1 Porturi Ethernet .......................................................................................................................... 78
10.8.2 Şirurile de cleme .......................................................................................................................... 80
11. AUTODIAGNOSTICARE......................................................................................................... 87
12. CERINȚE DE FIABILITATE..................................................................................................... 87
13. SOFTWARE –UL DISPOZITIVULUI........................................................................................ 88
14. PROBE ȘI VERIFICĂRI .......................................................................................................... 90
14.8.1 Încercări privind detectarea prezenței/absenței tensiunii.......................................................... 95
14.8.2 Verificarea funcției de detectare a defectului individual monofazat la pământ ........................ 95
14.8.3 Verificarea funcției maximale de curent rezidual ....................................................................... 99
14.8.4 Verificarea funcției maximale de curent de fază......................................................................... 99
14.8.5 Încercări în regim tranzitoriu ..................................................................................................... 100
14.8.6 Verificarea funcției de măsurare ............................................................................................... 100
14.8.7 Verificarea compensării continue în tensiune .......................................................................... 101
14.8.8 Verificarea compensării continue în curent .............................................................................. 101
14.8.9 Verificarea prestațiilor protocolului 61850 ............................................................................... 102
15. PRESCRIPȚII PENTRU FURNIZARE ................................................................................... 103
16. ANEXĂ: Cazuri de teste în regim tranzitoriu pentru verificarea funcțională a dispozitivului
RGDM ST ...................................................................................................................................... 104
1. SCOPUL PRESCRIPȚIILOR
Prezentul document are scopul de a specifica funcțiile și de a oferi prescripţiile pentru realizarea și recepţia
Detectorului de Defect Direcțional și de Măsurare pentru liniile electrice MT (RGDM ST).
Siguranță
Normă generală EN 61243-5 Lucrări sub tensiune – Detectoare de tensiune
Partea 5: Sisteme detectoare de tensiune (VDS)
Normă generală EN 60204 - 1 Siguranța utilajului– Echipamentul electric al maşinilor. Partea 1:
Reguli generale
Normă generală EN 61000-4-5 Probă de imunitate la impuls
Normă generală EN 60529 +
Grade de protecție a învelişurilor (Cod IP)
EN 60529/A1
Climatice
Normă generală EN 60068-2-1 Probe de mediu:
Partea 2-1: Proba A: Frig
Normă generală EN 60068-2-2 Probe de mediu:
Partea 2-2: Proba B: Căldură uscată
Normă generală EN 60068-2-14 Probe de mediu:
Partea 2: Proba N: Schimbarea temperaturii
Normă generală EN 60068-2-30 Probe de mediu:
Partea 2: Probe – Proba Db: Căldură umedă, ciclică (ciclu de
12h+12h)
Normă generală EN 60068-2-33 Probe de mediu:
Partea 2: Probe – Îndrumător pentru probele de schimbare a
temperaturii
Normă generală EN 60068-2-78 Probe de mediu:
Proba cab: Caldură umedă, regim staţionar
Probe de mediu:
Normă generală EN 60068-3-1 Partea 3: Informaţii de bază.
Secţiunea 1: Probe de frig şi la căldură uscată.
Normă generală EN 60068-3-4 Probe de mediu:
Partea 3-4: Documente ajutătoare şi îndrumătoare.
Probe de căldură umedă
Mecanice
Normă generală EN 60068-2-6 Probe de mediu:
Vibraţii (sinusoidale)
Normă generală EN 60068-2-64 Probe climatice:
Vibraţii aleatorii cu bandă largă (Control numeric) şi îndrumător
Altele
Normă generală IEC 61850-x Reţele şi sisteme de comunicare pentru automatizare în cadrul
sistemelor electrice
Normă Generală IEEE 802.x Standarde privitoare la portul Ethernet ales...Atenţie la suportul
GOOSE (802.1Q!)
3. GENERALITĂȚI
RGDM ST, este un dispozitiv prevăzut pentru a fi instalat pe celula de medie tensiune, cu întreruptor izolat în
SF6 sau în aer, separator de linie și un separator de legare la pământ izolație în aer, instalat în posturile de
transformare telecontrolate, cu scopul de a:
detecta prezența defectelor polifazate și monofazate cu pământul, oricare ar fi modalitatea de utilizare
a neutrului MT,
detecta lipsa tensiunii pe linie,
măsurarea tensiunii și puterii active și reactive pe linia de MT,
comanda în caz de defect sau la telecomanda transmisă de UP, deschiderea și închiderea celulei
DY800
interfața cu generatoarele prezente în rețeaua de MT în scopul de a coordona reglarea tensiunii de-a
lungul liniei și semnalele de declanşare de la distanță.
Dispozitivul este conectat la un set de trei senzori integrați de curent – tensiune de fază, TC-TT, de la care
trebuie să preia și mărimile homopolare pentru U0 și I0.
Dispozitivul este dotat cu o interfață de comunicare modernă de tip Ethernet prin intermediul căreia pot fi
transmise informații în conformitate cu ansamblul de protocoale prevăzute de standardul IEC 61850.
Pentru a asigura compatibilitatea deplină cu RTU-urile deja existente în instalațiile secundare, RGDM ST este
întotdeauna dotat tot cu o interfață dublă, capabilă să comunice atât cu UP (DX 1215 RO) cât și cu viitoarele
aparate de comunicare.
4. DEFINIȚII ȘI SIGLE
Raport de revenire: releul intervine atunci când mărimea care acționează a atins sau depășit valoarea
prestabilită de calibrare și revine în starea de repaus atunci când mărimea care acționează atinge o valoare,
denumită de refacere, care depinde de caracteristicile constructive ale releului. Raportul dintre valoarea de
refacere și valoarea de intervenție este denumit raport de revenire al releului.
Timp de revenire: Timpul care trece din momentul în care mărimea care acționează atinge valoarea de
refacere până în momentul în care este efectuată eliberarea releului.
Timp de pornire: Intervalul de timp dintre momentul în care mărimea (sau mărimile) introdusă este aplicată,
scoasă sau modificată în condițiile specificate și momentul în care circuitul de ieșire de pornire (start) îşi
modifică starea.
Timp de bază de intervenție: este timpul minim pe care îl foloseşte protecția pentru detectarea defectului și
emiterea comenzii fără nicio întârziere intenționată.
Timp de intervenție: intervalul de timp între momentul în care mărimea (sau mărimile) introdusă este aplicată,
scoasă sau modificată în condițiile specificate de intervenție și momentul în care circuitul de ieșire de
declanșare (Trip) îşi modifică starea;
Valoare eficace: În acest document și pentru dispozitivul RGDM ST, prin valoare eficace a unei mărimi trebuie
să se înţeleagă valoarea eficace a componentei frecvenței fundamentale înainte de defect calculată cu un
interval variabil de amplitudine corespunzător.
5. IDENTIFICAREA COMPONENTELOR
RGDM ST pentru posturi de transformare
Matricola 16 00 05
Exemplu de descriere redusă
RGDM ST PENTRU CELULA LINIE MT PT
6. CONDIȚIILE REŢELEI
Rețelele MT în care sunt instalate RGDM-urile ST pot fi exploatate cu neutru izolat, cu neutru legat la pământ
prin impedanță (bobină Petersen cu rezistență suplimentară) sau cu neutru legat la pământ prin rezistență.
Condițiile rețelei în care trebuie să poată fi utilizat dispozitivul RGDM ST sunt următoarele:
7. CONDIȚII DE MEDIU
Aparatajele trebuie să funcționeze în mod corect în următoarele condiții:
RGDM ST
Temperatura de funcționare: De la -20 la + 55 [°C]
Umiditatea relativă ≤ 93 %
Presiunea atmosferică De la 70 la 106 [kPa].
8. CONDIȚII DE INSTALARE
Condițiile de instalare posibile ale dispozitivului RDGM ST sunt prezentate în următoarele figuri Figura 1,
Figura 2 și Figura 3.
Dispozitivul RGDM ST trebuie să detecteze condițiile de defect în aval de punctul de instalare, în funcţie de
sensul de alimentare al liniei. Pentru a satisface această cerință în toate cazurile enumerate în figurile
anterioare și in toate condițiile de alimentare ale liniei de MT, se solicită o funcție specifică, denumită în
continuare inversoare. Inversarea direcției este comandată de la distanță prin intermediul unității periferice de
telecontrol UP sau prin protocolul 61850.
Inversarea direcției este primită de RGDM ST și implică:
schimbarea sectorului unghiular al pragurilor 67N.S1, 67N.S2 şi 67N.S3
schimbarea sectorului unghiular al pragurilor 67.S2 şi 67.S3
schimbarea sensului pentru măsurarea puterii active şi reactive;
utilizarea semnalului RVS sau RVL ca semnal pe care se bazează selectarea automată a tronsonului
defect
Comanda de inversare poate fi primită ori prin intermediul protocolului IEC 61850 ori prin intermediul unui
semnal logic de tip hw, aşa cum este descris în Figura 46.
Configuraţia extinsă:
În configuraţia extinsă, RGDM ST comunică cu un router/UP* din postul de transformare printr-un cablu
Ethernet cu conector LC şi prin intermediul routerul-lui/UP transmite:
- Semnale şi măsurători;
- Primeşte telecomenzi de la STM;
- Este capabil să efectueze selectivitatea logică a tronsonului defect atât pentru declanşările 67 cât şi
pentru 51.
În această configuraţie, RGDM ST este montat în celula cu întreruptor şi gestionează în mod automat
comenzile de deschidere şi închidere fiind conectat la conectorul existent printr-un cablu conectat la şirul de
cleme aferent comenzilor către OdM (cfr. paragrafului 10.8.2).
Alimentatorul existent în router/UP transmite energia către RGDM ST şi de la acesta şi către celula cu
întreruptor (DY800 sau DY900).
Configuraţie de bază:
RGDM ST are interfaţă cu actuala UP DX 1215 (situaţie cel mai des întâlnită). În acest caz trebuie garantată şi
interfaţa hw către acest (UP) şi spre întreruptor, astfel încât şi în instalaţii în care RGDM ST nu poate fi
gestionat în mod extins, acesta să poată comunica tutuşi cu UP şi să coexiste cu aceasta.
În acest caz, RGDM ST comunică cu UP prin conexiune în cablu şi este UP cea care execută manevrele pe
celula DY800.
9. CARACTERISTICI DE FUNCŢIONARE
RGDM ST este un instrument avansat folosit pentru îndeplinirea funcţiilor de protecţie, automatizare,
monitorizare şi măsurare a mărimilor de reţea şi să gestioneze distribuţia (GD).
RGDM ST trebuie să detecteze, prin intermediul măsurătorilor de mai sus, următoarele evenimente:
Funcţia de protecţie:
- un prag 51.S1 de curent maximal cu timp setat invers între curbele NIT, VIT, EIT, LIT;
- două praguri 67.S2 şi 67.S3 maximale de curent direcţionale de fază cu timp independent;
- două praguri 67N.S1 şi 67N.S2 homopolare direcţionale pentru NC şi NI;
- un prag 67N.S3 direcţional pentru dublă punere la pământ monofazată;
- un prag 32P.S1 pentru curent maximal direcţional de putere maximă activă;
- blocarea armonicii a doua a curentului de pornire;
- diferenţierea defectelor homopolare intermitente;
- diferenţierea prezenţei/lipsei de tensiune;
Funcţia de automatizare:
- ciclu de reanclanşare rapidă a întreruptorului;
- selectivitate logică a tronsonului defect pentru 67.S2, 67.S3, 67N.S1, 67N.S2, 67N.S3;
- transmitere/primirea semnalelor şi comenzilor prin intermediul reţelelor de comunicare avansate de tip IP
pe protocolul IEC 618590.
Sunt indicate în continuare câteva definiţii pentru termenii şi modalităţile de măsurare şi interpretare a
evenimentelor.
Mecanismul de calibrare de la distanţă a parametrilor privind setările protecţiilor trebuie să fie efectiv sigur şi
anume modificarea unui ansamblu de parametrii trebuie să fie efectuat în mod monolitic prin swap controlat de
TPT 2000 prin protocolul IEC 61850.
Timp de pornire: este timpul care trece din momentul detectării condiţiilor de defect până în momentul în care
se trimite comanda de pornirea la cerere.
Timp de intervenție: este timpul (inclus timpul de pornire) care trece din momentul detectării condiţiilor de
defect până în momentul când protecţia comandă deschiderea organului de manevră.
Timpul de întârziere: în cazul în care este setat, este durata care include timpul de intervenţie, pe care
protecţia îl aşteaptă înainte de a comanda deschiderea organului de manevră şi este utilizat pentru a crea o
selectivitate cronometrică între diferitele dispozitive de protecţie existente în reţea.
t = timp de intervenţie
I = curent de defect;
Ip = Curent setat (reglat 20A cu trepte de 5A)
Tp = Valoare de setare a multiplicatorului temporal (reglat 0,12s)
Erori:
Eroare ampermetrică ≤2%
Fiecare dintre cele trei praguri 67.S2, 67.S3 şi 67.S4. trebuie să fie dezactivate.
Trebuie să fie direcţionale (printr-un flag software aceste praguri nu trebuie să aibă o direcţie, deci trebuie să
fie independente de semnalul de tensiune) şi de tipul cu timp independent cu următorii parametrii de calibrare:
Timpi de bază:
Pornire Intervenţie
Prag 67.S2 20 ms ± 3% 40 ms ± 3%
Prag 67.S3 20 ms ± 3% 40 ms ± 3%
Prag 67.S4 20 ms ± 3% 40 ms ± 3%
Erori:
Eroare ≤2% în intervalul 50 ÷ 550 A;
ampermetrică Peste 550A şi până la 9kA trebuie să fie asigurată numai
declanşarea în timpul de intervenţie solicitat, fără măsura de
precizie.
Variaţia erorii limită ≤3%
Timpi de bază:
Pornire Intervenţie
Prag 51N.S1 20 ms ± 3% 40 ms ± 3%
Prag 51N.S2 20 ms ± 3% 40 ms ± 3%
Erori:
Eroare ampermetrică ≤2% în intervalul 50 ÷ 550 A;
Peste 550A şi până la 9kA trebuie să fie asigurată numai
declanşarea în timpul de intervenţie solicitat, fără măsura de
precizie.
Variaţia erorii limită ≤3%
Timpi de bază:
Pornire Intervenţie
Prag 67.S1 20 ms ± 3% 150 ms ± 3%
Prag 67.S2 20 ms ± 3% 150 ms ± 3%
Prag 67.S3 20 ms ± 3% 70 ms ± 3%
1
În cazul unei reactanţe de legare la pământ pure, detectarea defectelor monofazate de punere la pământ va
avea loc după închiderea intenţională a unui rezistor paralel.
Erori:
eroare totală Voltmetrică ≤2%
Ampermetrică ≤2%
variaţia erorii limită ≤3%
eroarea unghiului 2°
histerezis la ieşirea sectorului 3°
Ca exemplu, în următoarele figuri (Figura 13 şi Figura 14) sunt reprezentate evoluţiile principalelor semnale în
cazul arcurilor intermitente care se distanțează între ele mai puţin decât T1 şi respectiv, mai mult decât T1.
2
Acest timp trebuie să fie mai mare de 1s, care este întârzierea maximă intenţionată de aşteptare la
deschidere în caz de defect monofazat de punere la pământ, în cazul automatizării reţelei FRG (400ms cu NI,
1000ms cu NC) şi mai mică de 2s (reglarea pragului 67N.S4 a LMT în Staţia de Transformare).
Pentru fiecare dintre cele trei modalităţi trebuie să se poată seta tot atâtea comportamente diferite, în cazul
depăşirii pragului:
a) doar semnalizare spre centru;
b) de transmitere a unui semnal de alarmă spre centru și a unuia de reducere a puterii active către grupul
de generare atribuit, în cazul în care pragul 32P continuă să fie depășit pentru o perioadă de timp
egală cu 30s, RGDM trimite comanda de declanşare către organul de manevră;
c) Comanda de declaşare către organul de manevră şi semnalizarea aferentă.
Modul de funcţionare trebuie să fie de defect implicit la a), în timp ce direcţia de referinţă trebuie să fie la 1).
Timpi de bază:
Pornire Intervenţie
Prag 32P.S1 50 ms ± 3% 150 ms ± 3%
Ca prag de intervenție pozitivă se presupune că este cel în care componenta activă (Id) a curentului este în
fază cu tensiunea de referință Figura 15.
Ca prag de intervenție negativ se presupune că este cel în care componenta activă al curentului se află în
opoziţie de fază cu tensiunea de referinţă Figura 15.
Direcția curentului este considerată pozitivă atunci când iese din postul de transformare spre utilizator, invers
este considerată negativă atunci când acesta intră în postul de transformare de la generator.
Erori:
eroare totală Voltmetrică ≤2%
Amperometrică ≤2%
variaţia erorii limită ≤3%
eroare unghi ±2°
histerezis la ieşirea din sector 3°
a
Funcția trebuie prin FFT să compare valoarea armonică a 2 cu valoarea de prag, în cazul în care valoarea
măsurată rezultă mai mare decât valoarea de prag, inhibă pentru timpul setat, declanşarea pragului 67.S2,
67.S3 și 67.S4, logica trebuie să furnizeze un OR pentru toate fazele şi funcţia de blocare trebuie să poată fi
exclusă prin SW.
În cazul în care la expirarea timpului setat, activările pentru 67.S2 sau 67.S3 persistă, chiar dacă valoarea
a
armonicii a 2 este încă mai mare decât valoarea de prag, RGDM ST trebuie să reia logica normală de
protecţie şi dacă este necesar, să comande declanşarea Organului de Manevră.
Erori:
Eroare totală Ampermetrică ≤2%
Variaţia erorii limită ≤3%
Trecerile între cele două stări logice menţionate mai sus sunt reglementate de diagrama indicată în Figura 17,
în care valorile sunt luate în considerare ca exemple.
Funcția trebuie să fie configurabilă, în Tabelul 1 sunt indicaţi parametrii de configurare, în timp ce prezența
lipsa tensiunii pe LED-uri trebuie să fie asociată cu funcția de pornire instantanee.
Erori:
Eroare voltmetrică totală ≤2% în teren 2% - 190 % Un
≤0,5% în teren 80% - 120 % din Un
Variaţia erorii limită ≤3%
Se remarcă faptul că a fost introdusă o întârziere pentru condiţia (B), astfel încât să se prevină emiterea Lipsei
de Tensiune în caz de:
Timp de aşteptare la reanclanşarea rapidă
Goluri de tensiune „în apropierea” RGDM –ului.
În Figura 18 este indicat un exemplu, care ilustrează modalitatea de funcţionare descrisă mai sus.
În cazul în care sistemul de trei faze este introdusă în sens ciclic invers, RGDM ST trebuie să blocheze
funcţiile de protecţie direcţionale, anunţând operatorul prin intermediul display-ului.
Funcţia propusă este o protecţie ANSI 47, care măsoară de la o serie de trei tensiuni de fază, tensiunea
succesiunii directe (secvenţă pozitivă U1) şi o tensiune la succesiunea inversă (secvenţă negativă U2).
Tabel 2
Praguri Câmp de reglaj Pas
Us1< De la 0,05÷0,3 En 0,01 En
Us2> De la 0,7÷1 En 0,01 En
Algoritmii vor fi evaluaţi şi aprobaţi de către ENEL.
TPT 2020 transmite un mesaj numit KAWAN(G) comunicând prin protocolul GOOSE, care nu solicită niciun mesaj
de confirmare de primire. Playload-ul acestor mesaje este un contor numărător în ordine crescătoare.
Regulă ** - Determinarea reţelei indisponibile
Se consideră ca o condiţie de reţea WAN „indisponibilă” dacă în interiorul unei ferestre temporale
(funcţia de NKA configurată), valoarea variabilei transmise de playload a mesajului KA WAN(G) rămâne
nemodificată (nu este actualizată, mărindu-se).
În acelaşi timp, TPT2020 transmite, de asemenea, printr-un MMS, un mesaj numit KAWAN(M); O dată primit
acest mesaj, trebuie să se notifice, tot prin protocolul MMS spre TPT2020 primirea corectă a mesajului
KAWAN(M) cu un mesaj de confirmare (anknowledge). Playload-ul acestor mesaje este un contor incremental.
Şi pentru KAWAN(M) trebuie să fie utilizată o regulă similară cu **, dar utilizând o fereastră temporală şi aceasta
funcţie a NKA şi a frecvenţei de transmitere a mesajelor KAWAN(M) de către TPT2020.
Mecanismul utilizat prin MMS este utilizat ca o condiţie de rearmare faţă de utilizarea mesajelor GOOSE, în
funcţie de mecanismul de comunicare disponibil efectiv.
Variaţia conţinutului mesajului Set Praguri P81 către DV7300 în cazul lipsei de comunicare pe partea
WAN
IED trimite periodic un mesaj GOOSE numit Set Praguri P81 către fiecare panou DV7300 configurat ca în
prezent.
Valoarea care trebuie să fie introdusă în mesaj va fi funcţia stării de comunicare a reţelei WAN, în conformitate
cu următoarea regulă:
Valoarea logică care trebuie să fie luată în considerare este 0, în cazul în care nu se respectă Regula **
Valoarea logică care trebuie să fie luată în considerare este egală cu ultima valoare primită de la TPT2020,
în cazul în care este respectată Regula ##
În cazul în care starea reţelei WAN indisponibilă persistă continuu pentru o perioadă TO R reglabilă între 1s și
120s (implicit 20s), va trebui să :
fie activat un eventual algoritm programat ca algoritm safe – mode.
fie transmise prin mesaje Goose către DV 7300 mesajele pentru revenirea în stare de repaus a ieşirilor
de „Teledeclanşare”, „Deconectare sarcină client” şi „Diminuare sarcină client”.
La refacerea comunicării pe reţeaua WAN trebuie să fie refăcute şi stările sus menţionate. În special, trebuie
să fie refăcut algoritmul activat înaintea activării algoritmului safe – mode (dacă aceştia nu sunt identici). Dacă
în timpul contorizării TOR comunicarea pe reţeaua WAN îşi reface funcționarea, nu trebuie să fie activat
algoritmul safe – mode şi trebuie să fie refăcută comanda Set Praguri P81 la valoarea de prag "mare".
De asemenea, rămâne în aşteptarea unor noi setări din partea TPT-ului 2020 pentru a gestiona dispozitivul
IRE.
Intervenția timeout-ului TOR va fi semnalată de mesajul specific de refacere a conexiunii cu TPT-ul 2020.
Mesajul va fi transmis pe canalul client-server MMS şi va comunica:
momentul de începere (momentul de începere a contorizării TOR care a dus la starea de time-out)
durata lipsei de comunicare a reţelei WAN
Trebuie să fie prevăzute diferite atribute, pentru a comunica către TPT2020 disponibilitatea sau
indisponibilitatea pe reţeaua LAN a fiecăruia dintre posibilele IED conectate. Informațiile sunt transmise prin
intermediul rapoartelor MMS:
IREOK = 0 IRE indisponibil
IREOK = 1 IRE disponibil
DV7300_1OK = 0 DV7300_1 indisponibil
DV7300_1OK = 1 DV7300_1 disponibil
DV7300_2OK = 0 DV7300_2 indisponibil
DV7300_2OK = 1 DV7300_2 disponibil
Starea IED disponibilă sau indisponibilă trebuie să se bazeze pe informaţii de diagnosticare prevăzute de stack
61850 şi va fi activată de neprimirea mesajelor GOOSE de către un anumit IED.
În stările reţelei LAN indisponibile, telecomenzile derivate de la TPT 2020 şi având ca destinatar un IED pe
reţeaua LAN trebuie să fie refuzate dacă acest IED rezultă indisponibil, transmiţând notificarea la centru
(răspuns negativ la comanda dată de la distanţă).
3
KA care se îndreaptă spre DV 7300 nu trebuie să fie confundat cu mesajul GOOSE Set Praguri P81.
În configurația de bază, RGDM ST, va semnala condiţiile de defect survenite, prezența tensiunii și va
transmite o singură măsură către Unitatea Periferică pentru telecontrol (UP). RGDM va atribui manevrele de
deschidere și de închidere, precum și funcția de reanclanşare automată a Unităţii Periferice însăşi, care va fi
conectată direct la DY 800. RGDM ST va trebui să fie în masură să utilizeze protocolul de comunicare IEC
61850 către router-ul instalat în postul de transformare, pentru a permite utilizarea funcţiei BLIND descrisă în
paragrafele 9.3.3 și 9.3.4.
**
IEC 61850 TC DESC Telecomandă de deschidere de la sistemul central
IEC 61850 TC ÎNCH Telecomandă de închidere de la sistemul central
IEC 61850 BLIND Semnal de BLIND derivat de la IED în aval sau emis către IED în
amonte.
IEC 61850 INCL Includerea de la distanţă a funcţiei de Reanclanşare
IEC 61850 EXCL Excluderea de la distanţă a funcţiei de Reanclanşare
IEC 61850 FSL 1/FSL 2/FRT Alegerea tipului de automatizare
IEC 61850 RVS Prezenţa tensiunii pe bară
IEC 61850 Anomalie Anomalia întreruptorului celulei DY800
întreruptor
IEC 61850 INVERSARE Comandă de inversare a sectorului unghiular de intervenţie pentru
pragul 67
Tabel 4 – Legenda comenzilor şi semnalelor utilizate de RGDM ST
**
Semnalele indicate în câmpurile marcate cu gri vor fi prevăzute în următoarele implementări ale
dispozitivului
De asemenea, vor fi transmise prin protocolul IEC 61850 toate evenimentele care se referă la starea de
reanclanşare, dacă aceasta este gestionată la nivel local:
Pornirile şi revenirile pragurilor 51, 51N, 67.S2, 67.S3, 67.S4, 67N.S1, 67N.S2, 67N.S3, 67N.S4
Schimbarea stării de prezenţă tensiune de linie (RVL)
Evenimente legate de starea de reanclanşare:
o Aşteptarea Reanclanşării Lente
o Aşteptarea Reanclanşării Memorate
o Reanclanşare Eşuată (FR)
4
o Ciclu de reanclanşare în curs
Atunci când dispozitivul este configurat în automatizarea FSL1 sau FSL2, logica BLIND, care întârzie semnalul
de defect către UP va trebui să fie gestionată.
În caz contrar, atunci când dispozitivul este configurat în automatizarea FRT, logica BLIND va trebui să fie
exclusă permanent (nu va exista nici o întârziere intenționată în comunicarea stării de defect către UP).
Este necesar un router, existent în postul de transformare şi conectat la interfaţa Ethernet a RGDM ST, pentru
a putea primi sau transmite semnalele BLIND, aşa cum este detaliat mai bine în paragraful 9.3.3.
Semnalele de ieșire din RGDM ST sunt transmise către Unitatea Periferică de Telecontrol, care le prelucrează
prin intermediul unor mecanisme automate adecvate, în scopul de a efectua selecția automată a tronsonului
defect.
Detectarea evenimentelor de defect trebuie să fie semnalată prin închiderea temporară a două contacte
electrice separate:
- un contact pentru defecte monofazate de punere la pământ şi pentru arcurile intermitente în aval de
punctul de instalare (funcția de detectare direcţională a defectului de punere la pământ) în continuare
indicat 67A. Prin urmare, cele trei praguri 67N.S1, 67N.S2, 67N.S4 sunt cuplate pe același contact de
ieşire, în continuare indicat 67A;
- un contact pentru supracurenții cauzaţi de defecte între faze sau dublu defect monofazat de punere la
pământ în aval de punctul de instalare (pragurile 67.S2, 67.S3, 67.S4, 67N.S3, 51N.S1 și 51N.S2), în
continuare indicat 51A;
Semnalizarea pe contactele sus menţionate trebuie să persiste pentru un timp exact egal cu cel al stării de
defect.
Starea logică de prezenţă/lipsă Tensiune trebuie să fie transmisă pe contactul de ieşire (PREZ V), cu valoarea
logică 1 în cazul în care senzorul TC-TT detectează prezenţa de tensiune.
4
Are valoarea ADEVĂRAT în corespondenţa deschiderii întreruptorului pentru intervenţia unui prag de protecţie. Are din
nou valoarea de repaus FALS, la terminarea timpului de neutralizare
5
Etapa tranzitorie se va termina atunci când va fi disponibil noul dispozitiv integrat router/UP din postul de transformare.
RGDM va trebui să fie în acest punct configurat ca extins.
Toate semnalele logice de ieșire trebuie să aibă, în orice caz, valoarea (0) în cazul în care diagnosticarea
internă a RGDM ST detectează o problemă a dispozitivului.
Lipsa tensiunii de alimentare a dispozitivului (+ 24Vcc) nu trebuie să producă emiterea niciunui semnal.
trebuie să aibă un câmp configurabil între ±5 mA sau 4÷20 mA, în funcţie de canalul de intrare al UP.
În cele din urmă, un RGDM în configuraţia de bază trebuie să:
semnaleze prezența / lipsa semnalelor 51A, 67A și PREZ V la UP
inverseze sectorul de intervenţie pentru defect monofazat de punere la pământ în cazul în care
primește de la UP semnalul de ID INV
transmită în intrarea analogică a UP telemăsurătoarea configurată.
Fiecare IED care participă la automatizarea FSL, va putea gestiona (sau mai bine, "filtra"), cu două diferite
tehnici, semnalele 61850 BLIND derivate de la alte IED instalate de-a lungul rețelei. Tehnica care trebuie să fie
utilizată va fi descrisă în fişierul CID și configuratorul local va permite să vizualizeze care este tehnica
configurată, dacă aceasta este activă, conţinutul actual al înregistrărilor si/sau valoarea numerică a etichetei.
Tehnica 1: „Lista de înregistrări”. Este prevăzută semnarea mesajelor goose BLIND până la o limită de 100
înregistrări (de obicei înregistrările sunt puse din punct de vedere electric în aval). Ansamblul înregistrărilor va
fi actualizat în conformitate cu schema actuală a reţelei. Un client dedicat acestui scop (TPT2020) va avea
funcţia să actualizeze înregistrările prin transmiterea unui fişier nou CID, la prima instalare şi în timpul
modificărilor schemei de reţea. Un BLIND care derivă de la un IED care nu aparţine „listei de înregistrări FSL”
va fi eliminat.
Această tehnică determină prin urmare dacă un BLIND trebuie să fie semnat fără să ajungă la nivel de
aplicaţie.
Tehnica 2: „BLIND cu comparare”. Această gestionare prevede atribuirea din partea unui algoritm existent
pe un sistem central, a unei informaţii univoce pentru fiecare IED, care conţine informaţia privind poziţia
topologică actuală a IED-ului în reţea. Această informaţie, denumită “tag”, va transmismite un semnal BLIND.
Local, fiecare IED va avea un mecanism de comparaţie între „tag-uri”, pentru a determina din punct de vedere
aplicativ dacă BLIND-ul primit trebuie să fie semnat sau eliminat. Această tehnică determină dacă un BLIND
trebuie să fie prelucrat numai după ce a fost semnat. Parametrul „tag” este de configurare, elaborat de către
sistemul central şi setat dinamic, prin procedura „write” (Select Before Operate) de clientul TPT 2020.
Algoritmul de comparare pe care IED trebuie să îl implementeze şi formatul „tag-ului” sunt descrise în
specificaţia "Algoritmi de atribuire și comparare a TAG-urilor pentru automatizarea FSL şi teledeclanşare.doc”.
Tehnica 1 este de a înţelege cum a fost prevăzută, în timp ce tehnica 2 este de a înţelege logica de bază a
funcţionării.
În cazul în care opțiunea este configurată ca " FSL1: AŞTEPTAREA BLIND MEREU ACTIVĂ:
Starea inițială: lipsa defectului pentru cel puțin trei minute, cu tensiune prezentă
Eveniment: apariţia defectului
Activitate:
o Se efectuează succesiunea de operaţii descrise la punctul 9.3.3.3
în timp ce în cazul în care opțiunea este configurată ca „FSL2: AŞTEPTAREA BLIND LA PRIMA APARIŢIE a
defectului”:
Starea inițială: lipsa defectului pentru cel puțin trei minute, cu tensiune prezentă
Eveniment: apariţia defectului
Activitate:
o Se efectuează succesiunea de operaţiuni descrise la punctul 9.3.3.3
o În cazul în care starea de defect a fost transmisă către UP, din acel moment înainte, următoarele
apariţii de defecte vor trebui să ajungă spre UP, fără întârziere intenționată.
o Întârzierea intenţionată, datorată aşteptării semnalului BLIND, va trebui să fie din nou introdusă
automat ca urmare a detectării stabile a tensiunii timp de 3 minute consecutive.
ATENŢIE: mecanismul de emitere a semnalelor IEC 61850 BLIND spre celelalte IED-uri este independent şi
este gestionat în mod identic în totalitate atât cu procedura FSL1 cât şi cu procedura FSL2.
Să transmită instantaneu pe propria VLAN semnalele BLIND prin protocolul GOOSE IEC 61850 în
multicast;
În acelaşi timp să deschidă o fereastră de aşteptare (Tatt)
În același timp, să deschidă o fereastră de așteptare (Tr) (cu Tr> Tatt)
În cazul în care în timpul Tatt are loc starea de defect, RGDM trebuie să revină în starea de repaus; în
cazul în care în timpul Tatt nu are loc starea de defect şi nu se primeşte cel puţin un semnal BLIND de
la un IED care aparţine listei de subscriere, în corespondență cu perioada Tatt, RGDM trebuie:
o Să indice starea de defect a UP-ului
o Să dea comanda de deschidere a DY800 (şirul de cleme MI) în cazul configuraţiei extinse .
În cazul în care, independent de primirea unui semnal BLIND, condiţia de defect persistă până la
sfârșitul lui Tr, atunci RGDM trebuie:
o Să indice starea defect a UP-ului;
o Să dea comanda de deschidere a DY800 (şirul de cleme MI) în cazul configuraţiei extinse.
Temporizatorul Tadd ar putea fi necesar pentru a rezolva următorul scenariu, în care toate IED-urile sunt
pornite în aceeași timp. Să presupunem că Tadd = 0 (adică nu există) și că:
IED-ul care nu primește semnal BLIND, deoarece se află din punct de vedere electric în apropierea
punctului de defect, aşteaptă Tatt
IED – urile în amonte, primesc semnale BLIND în acelaşi moment în care porneşte condiția de defect
şi apoi aşteaptă la rândul lor și în acelaşi context acelaşi timp Tatt
consecinţa este ca toate IED-uile, atât cel care nu a primit semnalul BLIND cât şi celelalte, să:
o transmită un semnalizarea către UP, provocând deschiderea tuturor OdM automatizate în
FSL;
o dea comanda de deschidere a DY800 prin şirul de cleme MI în cazul configurației extinse.
Valorile timpilor Tatt, Tr și Tadd trebuie să fie configurate local prin interfaţa de programare web server, în
conformitate cu tabelul 6 de mai jos
Tabel 6
Denumire Temporizator Valoare implicită [ms] Interval
Tatt 100 0 ÷ 500ms, pas 1ms
Tr 150 0 ÷ 500ms, pas 1ms
Tadd 30 0 ÷ 100ms, pas 1ms
În Figura 20 şi Figura 21, sunt reprezentate două cazuri posibile de primire a semnalului BLIND în timpul Tatt.
Valoarea Telab este orientativ pentru timpul de elaborare care survine între defect şi detectarea sa.
Declanşarea are loc, în cazul în care condiţia de defect nu se elimină la expirarea primului temporizator între
Tatt + Tadd şi Tr.
Figura 20 – Primirea semnalului BLIND în timpul Tatt, UP este activată la expirarea lui Tatt+Tadd
În Figura 22, este reprezentată starea de primire a semnalului BLIND peste Tatt. Valoarea Telab este
orientativă pentru timpul de elaborare care survină între defect şi detectarea sa. Declanşarea are loc, în cazul
în care starea de defect nu este eliminată, la expirarea temporizatorului Tatt.
Denumire Valoare
Creştere Interval Descriere
Temporizator implicită
TRR 600 ms 10 ms 100 ÷ 1000 ms Timp de aşteptare la reanclanşarea rapidă
TRL 30 s 1s 0 ÷ 200 s Timp de aşteptare la reanclanşarea lentă
TN 70 s 1s 5 ÷ 200 s Timp de Neutralizare
TD1 5s 1s 0 sau 5 s Timp de discriminare la reanclanşarea lentă
În cazul în care funcţia de programare a reanclanşărilor automate prin RGDM ST este activată, aceasta va
trebui să fie ulterior configurată cu unul dintre următoarele programe posibile:
RR: Reanclanşare Rapidă ON / OFF
RL: Reanclanşare Lentă ON / OFF
RM: Reanclanşare Memorată ON / OFF
Această alegere poate fi efectuată atât prin intermediul configuratorului local cât şi de la distanţă.
Reanclanșările automate trebuie să se activeze în urma trecerii în poziţia de deschis a DY 800, datorate
emiterii comenzii şi semnalului de declanşare de către RGDM ST.
Reanclanşarea manuală sau de la distanţă a întrerupătorului, cu programul setat în RR, trebuie să activeze
TN; orice declanşare în această fereastră temporală trebuie să determine emiterea unei comenzi de
deschidere a DY800 în timpul de bază fără reanclanşare și activarea semnalizării de eşuare a reanclanşării
FR.
În cazul în care nicio declanşare nouă nu are loc în TN, RGDM trebuie să revină în starea de repaus.
În cazul în care în timpul TN are loc o nouă declanşare pentru unul dintre pragurile (67.S2, 67.S3, 67.S4,
67N.S1, 67N.S2, 67N.S3), trebuie să fie activat timpul TRL la expirarea căruia trebuie să fie efectuată o
reanclanşare lentă (RL); ca urmare a reanclanşării întrerupătorului trebuie să fie activate:
timpul de discriminare TD1
Timpul de neutralizare TN
În cazul în care o linie este definită MIXTĂ, TD1 = 0; în cazul în care defectul apare din nou imediat, va
continua cu o declanşare nedefinitivă cu aşteptarea primei reanclanşări memorată.
În cazul în care o linie este definită ÎN CABLU, TD1 = 5 s, în cazul în care declanşarea apare din nou în timpul
scadenţei TD1, se va continua cu o declanşare definitivă cu un semnal FR.
În cazul unei linii MIXTE, dacă apare un defect în timpul TN, trebuie să fie dată comanda de deschidere a
întreruptorului a cărui reanclanşare ulterioară memorată RM este efectuată la expirarea lui TN. La fiecare
reanclanşare succesivă memorată trebuie să fie activate temporizatoarele TN și TD2. În cazul în care este
detectată prezenţa unui defect în timpul TN, dar peste timpul TD2, trebuie să fie dată comanda de deschidere
a întreruptorului a cărui reanclanşare ulterioară memorată RM este efectuată la expirarea lui TN; dacă,
dimpotrivă, defectul este detectat în timpul TD2 va avea loc o declanşare definitivă cu un semnal de eşuare a
reanclanşării FR.
[*] În cazul unei linii ÎN CABLU, dacă apare un defect în timpul TN, dar peste TD1, trebuie să fie dată comanda
de deschidere a întreruptorului a cărui reanclanşare ulterioară memorată RM este efectuată la expirarea lui
TN; dacă, dimpotrivă, defectul este detectat în timpul TD1 se va avea o declanşare definitivă cu un semnal de
eşuare a reanclanşării FR.
Această etapă [*] se repetă pentru numărul de reanclanșări configurate memorate, utilizând TD2 în locul lui
TD1.
După o declanşare finală, fiecare închidere voluntară (locală sau de la distanță) trebuie să activeze TN. Dacă
nicio condiție de declanșare apare în timpul TN, sistemul de automatizare trebuie să evolueze spre starea
denumită FA, în care alte reanclanşări automate sunt inhibate, permițând trecerea la etapele de căutare
manuală a defectului pe tronsoanele de linie fără automatizare.
În starea FA, orice nouă detectare a condițiilor de defect trebuie să provoace o declanşare finală emisă în
timpul de bază, însoţită de un semnal de eşuare a reanclanşării FR.
Starea FA se termină la terminarea temporizatorului TFA. Din acest moment, fiecare detectare nouă a
condiţiilor de defect va face parte dintr-un ciclu nou de reanclanşare.
Deschiderea manuală sau de la distanţă trebuie să determine, întotdeauna revenirea în starea de repaus a
sistemului de automatizare cu întreruperea definitivă a unui eventual ciclu de reanclanşare în curs de
desfăşurare. Contorizarea timpului TFA, eventual iniţiat, trebuie să continue fără întrerupere.
Trebuie să fie posibil să se indice cauza care a dus la eşuarea închiderii, prin corelarea dintre semnale, în
scopul de a pune la dispoziție pe MMI/ jurnalul evenimentelor şi pe mesajele 61850 informaţia de reanclanşare
eşuată.
Trebuie să fie pusă la dispoziţie pe memoria nevolatilă o valoare totală a numărului de reanclanşări automate
efectuate (RR, RL, RM) şi a numărului de reanclanşări eşuate (FR).
Trebuie să fie prevăzute comenzi de la distanţă transmise prin protocolul IEC pentru includerea (INCL) şi
excluderea (EXCL) funcţiei de reanclanşare.
Executarea reanclanşării poate avea loc numai dacă nu sunt reale simultan toate condiţiile expuse în
continuare (vezi Figura 23):
Programul de reanclanşare activat prin software (RR sau RR+RL)
Releu bistabil în poziţie de includere reanclanşări
Ultima comandă de activare de la distanţă a Reanclanşărilor a fost “INCL”
În cazul în care una dintre condiţiile sus menţionate ar deveni falsă, dispozitivul nu va efectua nicio
reanclanşare.
Până când temporizatorul TFA nu este terminat, reanclanşarea rapidă trebuie să rămână exclusă. Atunci când
temporizatorul TFA este terminat, reanclanşarea rapidă trebuie să fie restabilită deoarece se poate considera
încheiat ciclul de automatizare anterior.
Pentru această funcție, trebuie să fie utilizată tensiunea de fază, prin SW se va putea selecta care dintre
tensiunile (U4 U8 U12) liniei urmează să fie închise şi se va putea selecta o tensiune corespunzătoare de
referință luată în considerare în amonte de întreruptor.
Modurile pentru care această funcție trebuie să emită o comandă de închidere sunt 2:
1. Modul sincron (PS)
2. Modul asincron (PA)
Cele două moduri trebuie să poată fi selectate separat sau împreună (PS sau PA sau PS + PA), în mod
independent pentru închiderea manuală voluntară și pentru Reanclanşarea Lentă Automată în conformitate cu
schema indicată în continuare.
Închidere voluntară:
- PS (paralelism sincron)
- PA (paralelism asincron)
- PS + PA
Atunci când funcția de control a condiţiei de paralelism este activată, dar indisponibilă pentru lipsa condiţiilor
de paralelism, UP/LAT nu trebuie să emită nicio comandă de închidere (nici voluntară nici automată).
Trebuie să fie prevăzută includerea / excluderea controlului de paralelism prin configurarea parametrilor de
programare şi prin comenzile transmise cu protocolul 61850.
Evaluarea abaterii trebuie să fie efectuată printr-o filtrare corespunzătoare, astfel încât să se introducă o
atenuare suficientă a componentei legată de fluctuațiile electromecanice stabile ale rețelei care ar putea
împiedica recunoașterea situației de sincronism. Fluctuaţiile electromecanice au următoarele caracteristici:
La verificarea condițiilor de sincronizare se atribuie un timp T în care, pe lângă abatere sunt verificate de
asemenea:
valoarea diferenței dintre modulele tensiunilor de linie și de referinţă mai mici decât valoarea maximă ΔUsin
valoarea defazajului dintre tensiunea de linie și de referinţă mai mică decât valoarea maximă Δφ
unde tensiunea de referință este o tensiune în amonte de întreruptorul care urmează să fie închis.
Verificaţi aceste condiții, dispozitivul trebuie să determine timpul de anticipare (Ta) pentru emiterea comenzii
de închidere, în funcţie de timpul de închidere al întreruptorului şi a abaterii, astfel încât închiderea să aibă loc
atunci când tensiunea de linie și tensiunea de referinţă sunt sincronizate între ele.
Intervalele de reglaj pentru controlul paralelismului asincron între reţele sunt următoarele:
În plus, măsurătorile obținute în tranzit trebuie să fie luate la 10 minute, pentru a fi apoi transmise către TPT
2020 ca mesaje MMS de rapoarte spontane (măsurători atinse).
Eşantioanele în tranzit trebuie să fie eliminate dacă nu sunt clasificate în mesajele goose (vezi bit de calitate şi
disponibilitate) și să recupereze automat condițiile de funcționarea normală.
Măsurătorile atinse în 10 minute vor fi apoi salvate într-un fişier de log de tip circular dedicat (capacitate de cel
puţin două zile) care poate fi consultat local.
§§
Măsurătorile lui U R, US, UT, I4, I8, I12, P, Q care se referă la valorile primare (kV, A, kW, kVAr) trebuie să fie
vizualizate pe ecran.
În cazul configurației de bază a RGDM ST (conectat la UP) trebuie să fie posibil să se utilizeze ieșirea
analogică corespunzătoare dedicată măsurării şirului de cleme MB, pentru a transmite către UP una dintre
următoarele măsurări: P, Q, U, I.
§§
pentru referinţele vectoriale ale UR se face trimitere la figura 25
Măsurătorile obţinute direct de către RGDM ST trebuie să fie calculate în valoare eficace, eşantionând la
200ms.
Eşantioanele trebuie să fie eliminate în cazul existenţei unui defect şi să reia activitatea în mod automat pentru
restabilirea condiţiilor normale de funcţionare.
Măsurile eșantionate la 200ms trebuie să fie atinse pe o primă bază temporală TM de regulă de 10 s şi
procesate pentru a fi transmise către TPT2020 cu mesaje MMS de raportare spontană (vezi fișier * .icd privind
RGDM ST).
Aceleaşi măsurători eşantionate la 200 ms trebuie să fie atinse pe o primă bază temporală de 60s şi apoi din
nou de 10 minute pentru a fi transmise către TPT2020 cu mesaje MMS de raportare spontană (măsurători
atinse).
Măsurătorile atinse în 10 minute vor fi apoi salvate într-un fişier de log de tip circular dedicat (capacitate de cel
puţin două zile) care poate fi vizualizate local.
Măsurarea puterii active şi reactive va putea fi posibilă estimând direcţia puterii cu următoarea convenţie: (cu
mod de inversare dezactivat)
- pozitiv atunci când tranzitează de la postul de transformare către client
- negativă atunci când tranzitează de la client către postul de transformare
- Putere activă kW
- Putere reactivă kVAr
Trebuie să fie posibilă prin programul de configurare, setarea valorilor de scară mai mică, cu următorii paşi:
- Tensiune 1 kV
- Curent 10 A
- Putere activă 150 kW
- Putere reactivă 150 kVAr
Notă: Pe lângă transmiterea măsurătorilor către TPT2020 prin protocolul IEC 61850, RGDM ST va
transmite către IRE cele trei măsuri ale U, P și Q cu frecvență setată între 200ms şi 60s cu valoare
implicită de 10s.
Cele două măsurători ale THD vor fi procesate în scopul trimiterii către TPT2020 la fel ca celelalte măsurători
obținute la nivel local de la RGDM ST (calcul la fiecare 200ms, prima atinsă la 60 s şi a doua la 10 minute,
pentru a fi trimise prin raportare spontană și salvate pe fişierul log).
Normele de referință pentru funcția UPG sunt EN 62053-23 care la rândul său face referire la IEC 60375.
Punct de delimitare
Producător
Aparatele prezentate de producător vor fi gestionate direct de la RGDM ST care va transmite comenzile printr-
un router/up și de la acesta către fibră la componentele aferente (invertor, PI și PG).
Introducere:
Funcția UPG (Unitatea Periferică de generator) are două obiective:
Determină, la nivel local, a intervenției controlului tensiunii prin transmiterea unui set-point a factorului
de putere; scopul este acela de a induce o modificare a puterii reactive schimbată la punctul de
delimitare. Această modalitate se activează în momentul depășirii unui anumit prag de tensiune
Solicită intervenția de ajutor la sistemul central (VCS – Voltage Control System) în caz de ineficiență a
controlului local al tensiunii
Măsurarea tensiunii pe punctul de delimitare, necesară pentru execuția algoritmilor UPG, trebuie evaluată în
mod direct, sau fără a utiliza nici un histerezis.
Tabelul 9
Nume variabilă Descriere Valoare de inițializare
Logică 12 Acord pentru activarea logicii 2 dat de logica 1 0
Logica 34 Acord pentru activarea logicii 4 dat de logica 3 0
Logica 56 Acord pentru activarea logicii 6 dat de logica 5 0
Logica 78 Acord pentru activarea logicii 8 dat de logica 7 0
Tabelul 10
Valoare fdp în intrare activ *** Valoare fdp în absorbție activ Rcosfiact
+++
Float cu semnul (ex. -0.9) Float cu semnul (ex. – 0.9) Boolean (YES/NO)
Rubricile ”Valoare fdp în intrare activ” și ”valoare fdp în absorbție activ” conțin valoarea (float cu semn) set-
point-ului factorului de putere solicitat la punctul de delimitare. Semnul se referă la tipul schimbat de
comportament reactiv; în particular:
Valoare negativă = fdp trebuie să fie de tip inductiv
Valoare pozitivă = fdp trebuie să fie de tip capacitiv
*** Valoarea este formată dintr-un float cu semnul care este conform cu convenția EEI pe semnul factorului de
putere (a se vedea figura 28)
IRE va alege dacă va implementa fie ”Valoarea fdp în intrare” fie ”valoarea în prelevare” pe baza direcției
puterii active.
Câmpul ”Rcosfict” indică intervenția efectivă în cabină a funcției UPG. Aceasta este utilă pentru a activa
valoarea fdp, în particular:
Dacă Rcosfiact = 1, IRE citește și pune în aplicare fdp conţinut in Rcosfi
Dacă Rcosfiact = 0, IRE elimină valoarea fdp din Rcosfi și pune în aplicare factorul de putere „a unei
funcționări normale” care este calibrat în IRE.
De asemenea, câmpul Rcosfiact este transmis către VCS pentru a notifica starea de funcționare a instalației
controlate.
În cazul UPGon = NU, câmpul Rcosfiact trebuie setat pe NU, independent de valoarea altor câmpuri de Rcosfi.
- revenirea de la această modalitate de funcționare are loc dacă tensiunea măsurată este mai mar decât
pragul de revenire V1I-UPG pentru timpul T1I-UPG și dacă variabila acordului pentru revenirea logicii 34
este echivalentă cu 1 (condiție reală dacă cererea de la punctul 2 a fost executată). Simultan, variabila
acordului în momentul revenirii logicii 34 trebuie poziționată la 0. Acest comportament este descris de
logica 4 reprezentată în Figura 32.
Figura 30
Figura 31
Figura 32
Semnalizare la distanță a funcției UPG (cerere de ajutor la alte noduri controlabile – control centralizat
al tensiunii)
Intervenția de semnalizare la distanță a funcției UPG are loc după cum urmează:
1. în cazul în care tensiunea depășește pragul V2S-VCS (tensiune ”foarte înaltă) pentru timpul T 2S-VCS trebuie să
se transmită semnalul VFLS către VCS. Acest semnal elimină acțiunea de ajutor din partea VCS care va
decide către care noduri electrice apropiate se prevede o absorbție reactivă. Simultan, variabila acordului în
momentul revenirii logicii 56 trebuie poziționată la 1. Acest comportament este descris de logica 5 reprezentată
în Figura 33.
1.1. revenirea de la această modalitate de funcționare are loc dacă tensiunea măsurată este mai mică
decât pragul de revenire V1S-VCS pentru timpul T1S-VCS și dacă variabila acordului pentru revenirea logicii
56 este echivalentă cu 1 (condiție reală dacă cererea de la punctul 1 a fost executată). Simultan,
variabila acordului în momentul revenirii logicii 56 trebuie poziționată la 0. Acest comportament este
descris de logica 6 reprezentată în Figura 34.
2. în cazul în care tensiunea este mai mică decât pragul V2I-VCS (tensiune ”foarte joasă) pentru timpul T 2I-VCS
trebuie să se transmită semnalul VFLS către VCS. Acest semnal elimină acțiunea de ajutor din partea VCS
care va decide către care noduri electrice apropiate se prevede o absorbție reactivă. Simultan, variabila
acordului în momentul revenirii logicii 78 trebuie poziționată la 1. Acest comportament este descris de logica 7
reprezentată în Figura 35.
2.1. revenirea de la această modalitate de funcționare are loc dacă tensiunea măsurată este mai mică
decât pragul de revenire V1S-VCS pentru timpul T1S-VCS și dacă variabila acordului pentru revenirea logicii
78 este echivalentă cu 1 (condiție reală dacă cererea de la punctul 2 a fost executată). Simultan,
variabila acordului în momentul revenirii logicii 78 trebuie poziționată la 0. Acest comportament este
descris de logica 6 reprezentată în Figura 36.
Nodul care emite către VCS semnalele de VFLS și VFLI este denumit ”nod apelant” sau ”nod în afara
limitelor”.
Trebuie observat faptul că toate funcțiile descrise de diagramele de flux de la Figura 29 la Figura 36 trebuie
executate în paralel. De asemenea, trebuie observat că algoritmii pentru generarea mesajelor VFLS și VLFI
sunt mereu active; prin urmare, nu sunt subordonate UPGon.
Pentru a exemplifica logicile descrise anterior, se ține cont de adaptarea temporală ”de tensiune înaltă”, Figura
37 Eroare. Originea referinței nu a fost găsită. Aceeași figură indică și semnalele emise în momentul
depășirii pragurilor setate.
Cu referire la ”tensiunea joasă” se face trimitere la profilul temporal din Figura 38. Aceeași figură indică și
semnalele emise în momentul depășirii pragurilor setate.
VCS poate impune unei anumite instalații controlabile activarea funcțiilor de reglaj. Fluxul de la TPT2020 către
RGDM este format din mesaje de tipul IEC 61850 MMS. RGDM trebuie să efectueze o operațiune de
”mirroring” convertind aceste mesaje de la IEC 61850 MMS la IEC 61850 GOOSE și să le transmită către
interfața IRE. Conținutul de informații ale mesajelor MMS care provin de la TPT2020 și mesajele GOOSE către
IRE este identic.
Funcția UPG modifică propriul comportament dacă este detectată o condiție a lipsii tensiunii (lipsește RVL) din
partea aparatului care o aplică. Mai exact, dacă RVL lipsește, gestionarea funcției UPG trebuie să țină cont de
următorul algoritm:
1. UPG este în funcțiune în mod normal
2. RVL lipsește
3. algoritmii de la Figura 29 la Figura 36 sunt ”îngheţaţi” adică în timp ce ceilalți vor continua să fie efectuați
4. În momentul în care apare RVL, pornește calcularea unui temporizator T RVL la sfârșitul căruia
a. Dacă RVL este prezent, UPG revine la funcționarea de la punctul 1
b. Dacă în TRVL a revenit, se reia punctul 4.
Parametri de configurare
Funcția UPG prevede configurarea parametrilor din tabelul 16
Tabelul 16
Valoare
Numele parametrului Unitate de măsură Interval acceptat Pas
implicită
TRVL min. 5 1 ÷ 60 1
V1S-UPG p.u. 1.04 0.90 ÷ 1.20 0.01
T1S-UPG s 30 0 ÷ 1000 1
V2S-UPG p.u 1.07 0.90 ÷ 1.20 0.01
T2S-UPG s 30 0 ÷ 1000 1
V1S-VCS p.u. 1.06 0.90 ÷ 1.20 0.01
T1S-VCS s 30 0 ÷ 1000 1
V2S-VCS p.u 1.09 0.90 ÷ 1.20 0.01
T2S-VCS s 30 0 ÷ 1000 1
V1I-UPG p.u 0.96 0.90 ÷ 1.20 0.01
T1I-UPG s 30 0 ÷ 1000 1
V2I-UPG p.u 0.93 0.90 ÷ 1.20 0.01
T2I-UPG s 30 0 ÷ 1000 1
V1I-VCS p.u 0.94 0.90 ÷ 1.20 0.01
T1I-VCS s 30 0 ÷ 1000 1
V2I-VCS p.u 0.91 0.90 ÷ 1.20 0.01
T2I-VCS s 30 0 ÷ 1000 1
Valoare fdp în intrare activ caz
- -0.95 -1÷0 0.01
inductiv (caz de tensiune înaltă)
Valoare fdp în absorbție activ caz
- -0.95 -1÷0 0.01
inductiv (caz de tensiune înaltă)
Valoare fdp în intrare activ caz
- -0.95 0 ÷ +1 0.01
capacitiv (caz de tensiune joasă)
Valoare fdp în absorbție activ caz
- -0.95 0 ÷ +1 0.01
capacitiv (caz de tensiune joasă)
Tabel 17: semnale primite de la sistemul central și care se va transmite către DV 7300 pentru funcția de
deconectare la distanță, reducere/deconectare sarcini, modificarea pragului F și a pragurilor P81 ale PI.
RGDM
sarcini
Contact
Reducere sarcină Cerere reducere TPT2020 RGDM (în DV 7300 (în
omologat al
utilizator sarcină utilizator protocol MMS) protocol
DV7300
GOOSE)
Deconectare
Cerere de RGDM
sarcini
PG
deconectare TPT2020 RGDM (în DV 7300 (în
Deconectare totală a sarcinii protocol MMS) protocol
instalație utilizatorului GOOSE)
frecvență
Modificare RGDM
Prag
Se face trimitere la protocolul IEC 61850 al RGDM ST pentru formatul și caracteristicile mesajelor.
RGDM ST va transmite fiecare din mesajele indicate anterior, în cazul în care sunt solicitate, de la TPT2020
către DV7300 (se va observa că mesajul de deconectare la distanță trebuie pregătit pentru transmiterea în
protocolul GOOSE între RGDM ST și DV7300).
Gestionarea comenzii Set Praguri P81:
La prima pornire (în lipsa informării de la)
Comanda trebuie să aibă o valoare
Trebuie prevăzute toate mesajele de revenire prevăzute de profilul ICD al dispozitivului DV7300.
Mesajul de deconectare la distanță trebuie pregătit inclusiv pentru transmiterea directă în protocolul GOOSE
între TPT2020 (sau alte IED) și RGDM ST.
Prin urmare, trebuie redactată o listă IED de înregistrări, cu numerele de identificare a IED (primul între toate
TPT2020) de la care este permisă primirea semnalelor de deconectare la distanță. Gestionarea/actualizarea
acestei liste se va efectua similar cu cele descris, în mod detaliat, în paragraful 9.3.3 referitor la funcția de
automatizare în logica selectivă FSL.
RGDM
Spare output de
Notificare stare SO (în protocol TPT2020 (în TPT2020
la DV7300
GOOSE) protocol MMS)
DV7300 RGDM RGDM
Spare input de
Notificare stare SI (în protocol TPT2020 (în TPT2020
la DV7300
GOOSE) protocol MMS)
Poziție întreruptor 52 DV7300 RGDM RGDM
Poziție
(în protocol TPT2020 (în TPT2020
PI întrerupător PI
GOOSE) protocol MMS)
DV7300 RGDM RGDM
Poziție întreruptor 52 Poziție
(în protocol TPT2020 (în TPT2020
PG întrerupător PG
GOOSE) protocol MMS)
Utilizat de
RGDM ca
semnal de DV7300 RGDM RGDM
PG
Semnalul de pornire a PG are aceeași funcție cu semnalul de BLIND care provine de la rețeaua WAN. Prin
urmare, se va utiliza când funcția FSL este activă și cu aceleași modalități descrise la paragraful 9.3.3.
În cazul în care funcția de deconectare de la distanță este DEZACTIVATĂ, IED nu va da mai da nicio comandă
(emite niciun mesaj) care va conduce la o deconectare de la distanță reală a unui GD, chiar dacă acest lucru a
fost solicitat în mod explicit prin MMS de la TPT2020. În schimb sunt admise comportamente care pot genera
comenzi pentru testare, așa cum este descris mai jos.
Singurele combinații acceptate pentru playload-ul semnalului TDLP vor putea fi următoarele trei:
A)
Deconectare de la distanță locală producție (TDLP) Flag modalitate test TDLP
OFF OFF
Tabel 19 – Mesaj GOOSE de deconectare de la distanță dezactivată
B)
Deconectare de la distanță locală producție (TDLP) Flag modalitate test TDLP
ON OFF
Tabel 20 – Mesaj GOOSE de deconectare de la distanță locală a producției care se va utiliza în caz real
necesar de deconectare la distanță a GD
C)
Deconectare de la distanță locală producție (TDLP) Flag modalitate test TDLP
ON ON
Tabel 21 – Mesaj GOOSE de deconectare de la distanță locală a producției care se va utiliza în caz de
folosire a modalității de test
În condiții de dezactivare, mesajul este transmis cu ambele câmpuri valorificate cu valoarea OFF cazul (A)
În momentul în care logicile DLP se dezactivează, mesajul va prelua din nou formatul A)
Mesajul trebuie să aibă formatul C) (mesaj test) dacă se constată toate condițiile de mai jos:
Funcția de deconectare de la distanță trebuie DEZACTIVATĂ
Comanda MMS ”CMDTest” provine de la TPT200 cu valoare logică ON
În momentul în care comanda “CMDTest” revine la valoarea logică OFF, mesajul va prelua din nou formatul A)
În momentul primirii mesajului de deconectare de la distanță locală a producției în formatul B), care
provine de la alt IED:
Dacă funcția de verificare a tag-ului este activată, trebuie să se execute algoritmul de comparare
descris în specificația ”Algoritmi de atribuire și comparare TAG pentru automatizarea FSL și
deconectarea de la distanță.doc”. Dacă algoritmul duce la un rezultat negativ, mesajul va fi eliminat.
Dacă algoritmul duce la un rezultat pozitiv:
(*) RGDM ST va transmite către DV7300 care stă la baza scopului de a activa scoaterea ”Deconectării
de la distanță a producției” din acest dispozitiv.
RGDM nu va transmite mesajele de deconectare de la distanță locală a producției pe rețeaua WAN și nici
mesaje către DV7300. În orice caz, se va prevedea gestionarea log-urilor mesajelor.
În momentul primirii mesajului de “Deconectare de la distanță locală a producției” în formatul C), care
provine de la alt IED:
+++
Logica DLP este încă în etapa de definire și se va realiza ulterior
Dacă funcția de verificare a tag-ului este activată, se va executa algoritmul de comparare descris în
caracteristica ”Algoritmi de atribuire și comparare TAG pentru automatizarea FSL și deconectare de la
distanță.doc”. Dacă algoritmul duce la un rezultat negativ, mesajul va fi eliminat. Dacă algoritmul duce
la un rezultat pozitiv:
(§) RGDM ST va transmite un mesaj GOOSE către DV7300 pentru a activa ieşirea “Spare Output” a
acestui dispozitiv.
Revenirea în poziția OFF a comenzii de Spare Output care se va transmite către DV7300 va avea loc
în legătură cu primirea mesajului în formatul A) (gestionat cu o modalitate similară).
Se precizează faptul că evidențierea variaţiei semnalului de ”Spare Output” transmis către propriul DV7300 va
fi gestionat inclusiv pe protocolul MMS.
oscilo trebuie să înceapă înregistrarea cu un eveniment de trigger (OR cu toate trigger activate), introducând
un timp de înregistrare înainte de trigger-ul echivalent cu pre-trigger.
Durata înregistrării trebuie să dureze până la revenirea ultimului trigger activ și în orice caz nu mai mare de
timpul maxim de înregistrare setat.
În momentul în care trigger-ul expiră, oscilo trebuie să înregistreze o perioadă echivalentă cu post trigger setat.
Intrarea analogică a RGDM ST trebuie să aibă un câmp de măsură a semnalului secundar cu 0Vms la
3.54Vms căruia îi corespund următoarele valori primare 0kV şi care corespunde unui raport între
Precizia fiecărei intrări trebuie să fie mai mică de 0.5% și devierea standardului între cele trei intrări voltmetrice
trebuie să fie mai mică de 0.02.
RGDM ST trebuie să fie configurat printr-un software astfel încât să stabilească valoarea nominală a tensiunii
primare a sistemului într-un câmp de reglaj echivalent cu:
- valoarea minimă
- valoarea maximă
Referință Pas
Valoare vârf-vârf ±5 V
Tensiune nominală secundară eficace (rms) 1V
Rezistență de intrare 1MΩ ±1%
Capacitate de intrare <10pF
Eroare de măsură maximă admisibilă ɛ < 0,5%
Deviere standard admisibilă între intrările voltmetrice <0.02
Cele două modalități de intrare trebuie să poată fi selectabile printr-un software de configurare.
În funcție de modalitatea de măsură aleasă, RGDM ST trebuie să aibă următoarele câmpuri de variație a
curentului:
- câmpul de măsurare a curentului trebuie să fie inclus între 0 și 8800 A cu un raport primar secundar
Pe RGDM ST valoarea nominală a curentului primar care se va utiliza ca punct de referință pentru a măsura
p.u. trebuie să fie de 500 A.
Precizia fiecărei intrări trebuie să fie mai mică de 0.5% și devierea standard între cele trei intrări voltmetrice
trebuie să fie mai mică de 0.02.
Valoarea rezistenței pe care trebuie să o ofere intrarea analogică către senzor trebuie să fie cuprinsă între 10
MΩ ± 1% fără a introduce reactanţe parazite, mai exact valoarea capacităților parazite trebuie să fie mai mică
de 10 pF.
Traductoare lineare
Traductoare cu derivată
RGDM ST trebuie să fie în măsură să calibreze cu software-ul fiecare intrare în parte, atât ampermetric cât și
voltmetric, cu un coeficient complex reprezentat în modul și fază.
Modulul reprezintă raportul dintre modulul semnalului teoretic cu valoarea reală măsurată, acest coeficient
multiplică semnalul de intrare, în timp ce unghiul trebuie să fie exprimat în grade sexazecimale și trebuie
însumate algebric la unghiul măsurat în raport cu o fază absolută în interiorul RGDM ST. În tabelul 23 sunt
indicate intervalele de reglaj pentru software.
Intrarea este utilizată pentru măsurarea tensiunii de referință care se va utiliza pentru funcția paralelă
automatică.
10.5 DISPLAY
RGDM ST trebuie dotat cu un display alfanumeric cu 4 rânduri cu 20 caractere pe rând (20x4), retroiluminat cu
alb/albastru, dotat cu un led roșu.
În cazul în care este activă funcția UPG, display-ul va indica următoarele informații:
Măsurători UMT și PMT QMT
De asemenea, cu patru butoane touch prezente pe display trebuie să se vizualizeze următorii parametri setați
pe RGDM ST:
- data și ora (zz/ll/aaaa hh:mm:ss)
- praguri și timp de intervenție (ex. 51.S3 hh:mm:ss:mmm)
- intervenții memorate pe memoria circulară (ex. 192.168.1.52)
- MAC address port rețea (ex. MAC 00-17-42-37-52-CF)
- Fw a CPU și data (vers. FW. 01.00 zz/ll/aaaa)
- matricolă triadă TC-TT
- matricolă RGDM ST
În condiții de repaus retroiluminarea display-ului trebuie să fie oprită și trebuie deschisă în momentul apăsării
unuia dintre cele patru butoane sau în momentul apariției unei defecțiuni. În ambele cazuri display-ul trebuie să
rămână activ pe o perioadă de 3 minute.
10.6 MEMORIE
RGDMS ST trebuie să permită memorarea locală a unei serii de avarii și semnalizări, pe lângă măsurătorile
efectuate.
Memoria pentru fiecare tip de eveniment trebuie realizată cu un buffer circular cu logică de funcționare a tipului
FIFO (First in First Out).
Dispozitivul trebuie să memoreze în mod nevolatil următoarele informații structurate pe categorie de
funcționare:
Funcții de protecție:
- 200 de intervenții (cauză intervenție, data și ora)
- 400 de intervenții de demarare (cauză demarare, data și ora)
Funcții de măsurare
- 4320 măsurători respectiv pentru P, Q și U (valoare, data și ora) mai exact RGDM ST va memora
valoarea calculată a mediei de 10 minute care, cu rețea de date prezentă, se va transmite către centru
- 200 evenimente de max. THD (max. THD, data și ora)
Toate datele memorate se vor vizualiza și exporta prin SW; formatul de export este fie .txt fie .xls.
Evenimentele care trebuie memorate în memoria circulară, cu formatul de mai sus, sunt enumerate în
continuare; fiecare eveniment va fi înscris cu codul indicat în continuare:
Trebuie să fie posibilă citirea și prelevarea datelor memorate pe RGDM ST de la distanță, transmiterea datelor
prezente pe RGDM ST trebuie gestionată prin protocolul FTP.
RGDM ST trebuie să furnizeze o dublă memorie de backup (una pentru funcțiile de protecție, și una pentru
măsurarea și gestionarea GD), pe care se stochează datele de configurare anterioare pentru a preveni ca în
faza de actualizare, să se transmită de la centru inclusiv prin FTP, fără a fi finalizat cu succes, se pierde
configurarea precedentă.
Măsurarea timpului atât pentru funcțiile de protecție cât și pentru cele mai generale cum ar fi gestionarea GD
se vor referi la aceeași perioadă de timp.
Aceasta se va calcula pornind de la un oscilator cu cuarț cu următoarele caracteristici:
Stabilitate în frecvență 10 ppm
Frequency aging 5 ppm/an
Temperatură de funcționare -20°C ÷ + 70°C
Sincronizarea ceasului cu dată se va efectua cu un mesaj periodic transmis de centru (server TPT2020);
protocolul pentru sincronizarea dispozitivelor este SNTP/Time Sync.
Ora 00:00:00
Data 01/01/2010
Pe partea din spate a RGDM ST trebuie prevăzută o intrare pentru conexiunile către TC-TT cu un canal de
cabluri aferent.
Toate componentele se vor conecta la placa electronică a RGDM ST prin conectori multipli pe circuit imprimat.
Pe Portul Ethernet trebuie să fie accesibile pentru toate măsurătorile efectuate de RGDM ST, precum și toate
semnalele de declanșare (inclusiv cele care sunt comunizate pe şirul de cleme MB, cum ar fi, de exemplu
declanșare 67.S4) și anomalie.
RGDM ST va pune în aplicare o arhitectură de rețea pentru care va fi posibilă gestionarea comunicării de date
atât în modalitatea GOOSE cât și client/server.
Întotdeauna prin portul Ethernet trebuie să fie posibilă programarea dispozitivului.
Portul Ethernet trebuie să sprijine protocolul IEC 61850 cu semnalele specificate în capitolul 19 .
RGDM ST trebuie să aibă funcționalitatea Web-Server, astfel încât să fi posibilă interogarea și reprogramarea
la distanță a dispozitivului.
Procedurile de file transfer vor fi gestionate prin funcțiile aferente prevăzute de protocolul IEC61850.
Serverul de configurare va putea configura lista cu IED abonați în interiorul fiecărui RGDM ST format din
maxim 100 de elemente pe IED.
Şir de cleme MU
Şir de cleme MB
Display alfanumeric
cu mai multe rânduri
Şir de cleme MA
Figura 44 – Şirurile de cleme de principiu ale Detectorului de Defect Direcțional și Măsurare (RGDM ST)
Şirul de cleme MA (o triadă de conectori RJ45) este conectată la triada de TC-TT și se va cabla independent
de configurația pe care RGDM ST este instalat (Bază sau extinsă).
Şirul de cleme MB face referire la conectarea RGDM ST la UP. La aceast şir de cleme, se va conecta cablul
cu 9 poli cu conector rectangular Figura 53.
Şirurile de cleme MU și MI sunt utilizate doar pentru instalarea în configurația extinsă. În acest caz, pe şirul de
cleme MU sunt conectate cablurile de alimentare atât ale RGDM ST cât și ale DY800, de asemenea, este
prevăzută conectarea comenzii locale a întreruptorului.
Şirul de cleme MI este delegată pentru interfațarea dintre RGDM ST și DY800, primele 6 cleme fac referire la
alimentarea RGDM ST și a motoarelor de încărcare a resoartelor întreruptorului, prin urmare va fi suficientă
poziționarea unor piesele de legătură între MU și MI.
Clema nr. 7 denumită +L este delegată semnalului de telecomandă și dacă este deja cablat pe MU poate
rămâne liberă. Celelalte cleme sunt conectate pentru a capta starea întreruptorului și pentru a trimite comenzi
de deschidere și închidere OdM.
Pe placa RGDM ST vor fi montate două relee pentru comanda OdM.
Şirul de cleme MA
În interiorul RGDM ST se vor pregăti trei conectori mamă RJ45, fiecare conectând la RGDM propria tensiune
de fază și curentul de linie.
Şirul de cleme MB
Comanda de inversare a direcției UD trebuie realizată conform celor indicate în Figura 46.
Circuit pentru
inversare
Inversare
Inversare
Şirul de cleme MI
Fiecare fază trebuie să fie urmată de o verificare a îndeplinirii corecte a operației anterioare (un singur defect
nu trebuie să producă în niciun fel activarea comenzilor nedorite).
Şirul de cleme MI trebuie să fie conectat cu un cablu având următoarele caracteristici:
- tensiune nominală de izolaţie: 300/500 V
2
- tip: 4x2+7x1 mm
- conductori cu sârmă din cupru recopt necositorit
- izolat în PVC de calitate R2
- diametru extern (pe izolant) ale nucleelor: Ø 3mm
- diferențierea nucleelor prin numere marcate (conform cu CEI-UNEL 00725) pentru a corespunde numerele
marcate cu cele de identificare a pinilor conectorului
- mantaua din PVC de calitate Rz
- caracteristici pentru lipsa propagării incendiului în conformitate cu CEI 20-22
Pe ambele capete ale cablului trebuie aplicat un dispozitiv de marcare cu curea, din PVC, pe care se va indica,
în etapa de instalare, numărul și denumirea compartimentului la care face referire.
Cablul trebuie prevăzut cu un terminal adecvat care se va uni cu conectorul prezent pe DY800, în continuare
se vor indica partea fixă, instalată pe DY800 și pe cea mobilă prezentă pe cablu:
RGDM ST, inclusiv TC-TT, fără defecte (la sol sau scurtcircuit) și în prezența sau absența tensiunii MT, trebuie
să aibă un consum ≤ 15W.
Pentru valori ale tensiunii de alimentare care nu garantează funcționarea corectă, dispozitivul RGDMS ST nu
trebuie să emită niciun semnal local și la distanță.
RGDMS ST trebuie protejat împotriva inversării polarității.
Conectorul trebuie realizat din material izolant cu caracteristicile electrice, mecanice și climatice adecvate;
trebuie dotat cu presetupă
Contactele, tip tată (cele mamă dotează partea fixă instalată pe UP care nu este inclusă în furnitură) trebuie să
2
fie în măsură să găzduiască conductorii de secțiune până la 2 mm și să garanteze caracteristicile indicate în
continuare:
- tensiune nominală de funcționare 24 V
- capacitate nominală 13 A
- cădere de tensiune pe un cuplu tată-mamă de la un curent de 5A ≤ 50 mV
- forță de inserare-extragere 0,40 ÷10N/contact
Pe ambele capete ale cablului trebuie aplicat un dispozitiv de marcare cu curea, în PVC, pe care se va indica,
în etapa de instalare, numărul și denumirea compartimentului la care face referire.
§§§
Sunt acceptate și nucleele cu aceeași culoare cu condiția ca numerele care fac referire la şirul de cleme MS
să fie imprimate şi pe nucleu
11. AUTODIAGNOSTICARE
Dispozitivul RGDM ST trebuie să creeze, la start-up și ciclic, activități de watchdog, pentru a permite CPU să
identifice un loop infinit de programe sau o situație de deadlock.
O eventuală condiție de eroare, după identificarea unui defect de CPU, trebuie să fie semnalizată prin
aprinderea unui LED roșu și cu un mesaj adecvat; în cazul în care localizarea permite detalierea informațiilor,
trebuie să fie vizualizate în alb sau cu o codificare corespunzătoare, pe display; aceeași informație ar trebui să
apară pe PC.
Sistemul de autodiagnosticare, în cazul în care panoul prezintă anomalii, trebuie să asigure la gradul maxim
posibil lipsa emiterii de comenzi neprevăzute și declanșări false.
Starea de anomalie RGDM ST sau a unei funcții accesorie trebuie să determine emiterea unui semnal către
centru.
De asemenea, trebuie să verifice corecta funcționare a celor trei senzori, controlând alimentarea corectă.
Prin urmare, Furnizorul va certifica faptul că aparatul, din momentul livrării, este deja în perioada de
defect constant.
Perioada de defect trebuie declarată de furnizor în baza datelor proiectului (prin calcul indicat în
documentație) și nu trebuie să depășească 3,5% anual, cu funcționare în condiții climatice și
ambientale prevăzute
Durata minimă a perioadei de avarie constantă sau a vieții utile, trebuie să fie de minim 10 ani
La sfârșitul analizei datelor avariei, o eventuală restaurare (sau reparare sau acțiune de mentenanță)
nu modifică perioada de avarie în perioada vieții utile
Sunt considerate "defecte relevante" la sfărşitul analizei fiabilităţii perioada de viață utilă în care nu pot fi
atribuite utilizării necorespunzătoare sau manevrării incorecte; în acest sens, Furnizorul va defini în detaliu
domeniul de aplicare al utilizării și manevrele eligibile pentru produs.
Prin SW ar trebui să fie posibilă afișarea și salvarea cu ora aferentă (hh:mm:ss.000) și data (zz:mm:aaaa) a
tuturor măsurătorilor efectuate de RGDM ST, atât în modul cât și în fază. Măsurătorile trebuie să poată fi
exportate în format .xls și .txt.
SW-ul va fi capabil să gestioneze configurarea RGDM ST cu o dublă modalitate; una extinsă în cazul în care
dispozitivul este folosit în versiunea RGDM ST, în timp ce trebuie să fie posibilă activarea unei măști sw pentru
calibrarea și configurarea dispozitivului ca RGDAT pentru care se aplică referințele și procedurile din tabelul de
unificare DY 1059.
O altă mască trebuie să fie disponibilă pentru modalitățile de programare a funcției UPG și pentru funcțiile de
DRA, etc.
SW trebuie să aibă măști grafice de interfață de la care va fi posibilă programarea și activarea diferitelor funcții
ale RGDM ST.
Firmware-ul aparatului trebuie să fie poziționat pe memorie nevolatilă actualizată în sector.
Probele de acceptare trebuie să fie efectuate printr-un dispozitiv special pentru proba automatică (SCA).
Fiecare dispozitiv trebuie să fie însoțit de un raport care atestă trecerea cu succes a probelor SCA.
Procedurile pentru pregătirea și omologarea dispozitivului SCA sunt cuprinse în documentul ENEL Distribuție
SQ / P / 0101 - august 2001
Alimentarea în curent (trebuie să fie realizată întotdeauna din primar a senzorilor de curent) poate fi obținută
prin intermediul unor circuite de încercare cu mai multe spire (conductoare în serie înlănțuite cu senzorii
toroidali) atâta timp cât este respectată echivalența amperi/spire primare necesare pentru diferitele încercări.
Exemple de posibile modalități de alimentare (în curent) sunt ilustrate în Figura 55 și Figura 56. În ambele
configurații propuse, componenta reziduală de curent este furnizată printr-un circuit independent față de
circuitele “principale” care oferă numai un circuit de curenți echilibrat (în realitate trebuie să fie absentă doar
componenta reziduală, în timp ce pot fi prezente circuite echilibrate de secvență directă și inversă). Acest lucru
permite furnizarea curenților către dispozitivului supus încercării cu precizia necesară diferitelor verificări
funcționale descrise în continuare.
În primul caz (Figura 55) se face referire la modalitatea de încercare prin intermediul dispozitivului de
încercare, prin circuitele formate dintr-un număr corespunzător de spire; alimentarea circuitului echilibrat este
obținută prin aplicarea curentului pe două faze (cu curenți la 120° între ele) și alimentând al treilea senzor cu
un curent comun de revenire (IT=-(IR+IS)). În al doilea caz (Figura 56) se face referire la o modalitate de
încercare utilizând un transformator de putere în scurtcircuit alimentat cu o tensiune variabilă (sau în orice caz
închis pe impedanța secundară controlabilă), cu circuit secundar în stea cu nul izolat (acest lucru garantează
valoarea nulă a componentei reziduale a curenților).
A se observa că secundarul transformatorului are un circuit în stea cu neutru izolat faţă de pământ.
Canale de Puterea Eroare în modul Eroare de unghi Canale de Puterea Eroare în Eroare de
tensiune fiecărui canal canele de a canalelor de curent [n] unghiului modul canale unghi a
[n] (număr de tensiune tensiune [%] tensiune [°] (număr minim canalului de de curent [%] canalelor
minim și [VA (Ω)] (maxim în tot (maxim în tot și curent curent [VA(Ω)] (maxim în tot de curent
tensiune (puterea domeniul) domeniul) minim) (putere domeniul) [°]
minimă) minimă) (eroare maximă) eroare maximă) minimă) (eroare (maxim în
maximă) tot
domeniul)
eroare
maximă)
80 VA
75 VA
4 x 125 V 0,05 0,02
(eroare 6 x 12,5 A (1,1 Ω a 0,05 0,02
(210 Ω) maxima) 8,5 A)
Tabelul 29 – Caracteristici ale dispozitivului de încercare
9. Încercări climatice
10. Verificarea finală de funcționare
Secundarul TC-TT trebuie să fie conectat la placa electronică a RGDM ST pe durata încercărilor
susmenționate. Precizia trebuie să fie verificată:
pe semnalul de tensiune secundară, sau
pe semnalul de curent secundar proporțional cu tensiunea primară.
În Figura 57 este prezentată schema de principiu care trebuie să fie utilizată pentru verificarea caracteristicii
traductorului voltmetric a RGDM ST la diferite frecvențe (de exemplu, până la 500-1000 Hz).
Încercarea constă în aplicarea unei tensiuni sinusoidale la diferite frecvențe, U1’, U2’, U3’ în secundarul TT
astfel încât să se obțină tensiunea nominală de fază primară.
La schimbarea tensiunii U1’, U2’, U3’ în fază (de exemplu, la o variație de ±10°) se verifică o variație
corespunzătoare pe U1, U2, U3 și pe ceea ce este citit de RGDM ST până la 1000 Hz (de exemplu)
În plus, trebuie să se verifice rigiditatea dielectrică a plăcii electronice, conform celor descrise în continuare.
Fiecare încercare trebuie să fie efectuată prin aplicarea tensiunii (cu o valoare corespunzătoare nivelului
specificat pentru fiecare circuit) între fiecare din următoarele trei circuite și celelalte două legate la masă:
a) intrări de tensiune (nivelul 3)
b) intrări de curent (nivelul 3 aplicat în primarul traductoarelor de curent)
c) ieșiri telesemnalizări și alimentare 24Vcc (nivelul 3). Încercările prevăzute sunt cele menționate în
continuare și vor trebui să fie efectuate cu modalitățile și valorile stabilite în DV1501-I
- încercarea de ținere la impuls;
- încercarea de rigiditate dielectrică;
- măsurarea valorii rezistenței de izolaţie;
Trebuie să se verifice îndeplinirea corectă a tuturor funcțiilor indicate în prezenta specificație, alimentând
RGDM ST, dotat cu toate componentele sale, cu alimentarea electrică la valoarea nominală. Pentru anumite
încercări se va solicita în mod explicit repetarea la valori extreme ale alimentației electrice.
În cazul încercărilor de tip, acestea trebuie să fie repetate de cinci ori.
În condiții statice (adică în regim sinusoidal) trebuie să se execute, atât pentru pragul 67.S1, cât și pentru
pragul 67.S2, următoarele încercări destinate să determine pragurile de intervenție și timpii de intervenție:
verificarea pragului de tensiune reziduală, cu o precizie de 1% (punându-se într-o condiție de intervenție
sigură pentru valorile de curent rezidual și unghiul de defazaj), respectiv de 2 ori valoarea de calibrare în
curent și pe bisectoarea sectorului de intervenție;
verificarea pragului de curent rezidual, cu o precizie de 1% (punându-se într-o condiție de intervenție
sigură pentru valorile de tensiune reziduală și unghiul de defazaj), respectiv de 2 ori valoarea de calibrare
în tensiune și pe bisectoarea sectorului de intervenție;
verificarea sectorului unghiular, cu și fără semnal de inversare activat (punându-se într-o condiție de
intervenție sigură pentru valorile de curent rezidual și de tensiune reziduală, egală de 2 ori valoarea de
calibrare a intervenției), astfel încât să fie garantată o eroare totală de ± 2°;
In special
verificările pragurilor de curent trebuie să fie efectuate:
cu un circuit simetric și echilibrat de curenți cu valoare eficace de 10 – 100 – 360 A și
creând valoarea componentei reziduale cerută de fiecare încercare pe fiecare dintre cele trei TC de
fază;
**** Încercările sunt efectuate numai asupra plăcii deoarece senzorul de tensiune al TC-TT este caracterizat
separat, conform indicațiilor de la par. Eroare. Originea de referință nu a fost găsită.
††††
Încercările sunt efectuate cu tensiuni secundare deoarece senzorul de tensiune al TC-TT este
caracterizat separat, conform indicațiilor de la par. Eroare. Originea de referință nu a fost găsită
În condiții statice (adică în regim sinusoidal) trebuie, de asemenea, să fie executate încercările indicate în
Tabelul 30, Tabelul 31 și Tabelul 32 pentru verificarea pragului 67N.S1 și cele indicate în Tabelul 33, Tabelul
34 și Tabelul 35 pentru verificarea pragului 67N.S2.
Încercările indicate în Tabelul 30 trebuie să fie repetate la valori extreme ale alimentării electrice.
Încercările descrise în Tabelul 30, Tabelul 31, Tabelul 32:
- trebuie să fie repetate alimentând toate cele trei faze cu curentul rezidual,
- trebuie să fie repetate alimentând curenții de fază cu un sistem de curenți simetrici, dar neechilibrați
(numai pe o singură fază la alegere), astfel încât să furnizeze un dezechilibru de curent de 2A cu fază 0° și
180° față de tensiunea reziduală.
Rapoarte de revenire
Pragul de tensiune reziduală: din condițiile de intervenție sigură (120% din calibrare cu valori de curent
rezidual și unghi de defazaj, respectiv egale cu 2 ori valoarea de calibrare în curent și pe bisectoarea
sectorului de intervenție) se scade tensiunea reziduală în mod treptat până la dezexcitarea releului de
declanșare;
Pragul de curent rezidual: din condițiile de intervenție sigură (120% din calibrare cu valori de tensiune și
unghi de defazaj, respectiv egale cu 2 ori valoarea de calibrare în tensiune și pe bisectoarea sectorului de
intervenție) se scade curentul rezidual în mod treptat până la dezexcitarea releului de declanșare;
Sectorul unghiular: cu și fără semnal de inversare activat (punându-se într-o condiție de intervenție sigură
pentru valorile de curent rezidual și tensiune reziduală, egale cu 2 ori valoarea de calibrare de intervenție)
se iese din sectorul de intervenție în mod treptat până la dezexcitarea releului de declanșare.
Timpul de revenire
Pragul de tensiune reziduală: din condițiile de intervenție sigură (120% din calibrare cu valori de curent
rezidual și unghi de defazaj, respectiv egale cu 2 ori valoarea de calibrare în curent și pe bisectoarea
sectorului de intervenție) se scade tensiunea reziduală în mod treptat până la valoarea de 80% din
calibrare;
Pragul de curent rezidual: din condițiile de intervenție sigură (120% din calibrare cu valori de tensiune și
unghi de defazaj, respectiv egale cu 2 ori valoarea de calibrare în tensiune și pe bisectoarea sectorului de
intervenție) se scade curentul rezidual în mod treptat până la valoarea de 80% din calibrare;
Sectorul unghiular: cu și fără semnal de inversare activat (punându-se într-o condiție de intervenție sigură
pentru valorile de curent rezidual și tensiune reziduală, egale cu 2 ori valoarea de calibrare de intervenție)
se iese din sectorul de intervenție în mod treptat cu o marjă de 5°.
§§§§§
Curentul indicat trebuie să circule pe cele trei faze cu un sistem trifazat simetric și echilibrat.
În condiții statice (adică în regim sinusoidal) trebuie să se verifice pragul de curent rezidual și timpii de
intervenție, în următoarele condiții:
cu un circuit simetric și echilibrat de curenți cu valoare eficace de 10 – 100 – 360 A;
creând componenta reziduală cerută de fiecare încercare pe fiecare dintre cei trei TC de fază.
******
De asemenea, va trebui să se efectueze o încercare de intervenție sigură cu componentă reziduală egală
cu 1000 A. Această încercare va fi efectuată cu un circuit simetric și echilibrat cu o valoare de 10 A și va fi
repetată creând componenta reziduală pentru fiecare din cele trei TC de fază.
Încercările indicate trebuie să fie repetate la valori extreme ale alimentării electrice.
Următoarele încercări sunt efectuate pentru a determina rapoartele și timpii de revenire.
Rapoarte de revenire
Pragul de curent rezidual: din condițiile de intervenție sigură (120% din calibrare) se scade curentul
rezidual în mod treptat până la dezexcitarea releului de declanșare;
Timpul de revenire
Pragul de curent rezidual: din condițiile de intervenție sigură (120% din calibrare) se scade curentul
rezidual în mod treptat până la valoarea de 80% din calibrare;
††††††
De asemenea, trebuie să se efectueze următoarele încercări de intervenție sigură cu valori ale curentului
de:
1000 A
2000 A
9000 A
******
Obiectul încercării este numai intervenția corectă a RGDM.
††††††
Obiectul încercării este numai intervenția corectă a RGDM.
Rapoarte de revenire
Pragul maximal de curent: din condițiile de intervenție sigură (120% din calibrare) se scade curentul
rezidual în mod treptat până la dezexcitarea releului de declanșare;
Timpul de revenire
Pragul maximal de curent: din condițiile de intervenție sigură (120% din calibrare) se scade curentul
rezidual în mod treptat până la valoarea de 80% din calibrare;
Încercările trebuie să fie efectuate alimentând RGDM ST cu semnale de tensiune proporționale cu tensiunile
primare de defect (evaluate pe baza nivelului semnalului analogic de ieșire al senzorului de tensiune al TC-
TT) și cu curenții primari de defect, în condițiile de instalare descrisă în cap. 14.3.
I
Încercarea nr. modul (A) faza (°) P (kW) Q (kVAR)
1 50 0.0 1732,051 0
2 50 36.9 1385,094 1039,958
3 50 -25.8 1559,398 -753,842
4 200 0.0 6928,203 0
5 200 36.9 5540,378 4159,833
6 200 -25.8 6237,591 -3015,37
4 360 0.0 12470,77 0
5 360 36.9 9972,68 7487,7
6 360 -25.8 11227,66 -5427,67
Tabelul 36 – Verificarea funcției de măsurare
Eroarea admisă pentru calcularea puterii active și reactive, în condițiile de încercare descrise mai sus, trebuie
să fie mai mică de 1%.
V0pre V0post
Încercarea nr. Modul (V) Faza (°) Modul (V) Faza (°) Decl. 67.S1
1
n. 3.6 90 7.5 -28.6 DA
2 3.6 0 3.0 0.0 DA
3 3.6 45 4.8 -32.1 DA
4 3.6 90 6.5 -33.6 NU
5 3.6 0 1.8 0.0 NU
6 3.6 45 3.9 -41.7 NU
Tabelul 37 – Verificarea compensării continue în tensiune
I0pre I0post
Încercarea nr. Modul (V) Faza (°) Modul (V) Faza (°) Decl. 67.S1
n.
1 1 90 5.6 10.3 DA
2 1 0 6.5 0.0 DA
3 1 45 6.3 6.5 DA
4 1 90 4.6 12.5 NU
5 1 0 5.5 0.0 NU
6 1 45 5.2 7.8 NU
Tabelul 38 – Verificarea compensării continue în curent
Enel își rezervă dreptul de a introduce și alte încercări față de cele prevăzute mai sus
Perturbațiile trebuie să fie aplicate pe șirul de cleme MA, cu referire la intrările în tensiune și la traductoarele
de curent (semnale primare) în ceea ce privește intrările în curent.
Modalitatea de verificare a funcționării corecte a RGDM ST în cursul acestor încercări va trebui să fie stabilită
de comun acord cu Enel Distribuţie.
Valorile de supratemperatură, detectate în apropierea fiecărui element, vor fi utilizate pentru a verifica dacă,
la cea mai ridicată temperatură de funcționare prevăzută, nu se depășește temperatura maximă de
funcționare admisă pentru componentele respective.
De asemenea, harta termică se va utiliza și pentru a defini constanta de timp termică, în vederea încercării de
variație a temperaturii.
16. ANEXĂ: Cazuri de teste în regim tranzitoriu pentru verificarea funcțională a dispozitivului RGDM
ST
Scopul testelor funcționale descrise în prezenta Anexă este acela de a verifica dacă RGDM ST supus
încercării corespunde specificațiilor de funcționalitate cu privire la capacitatea de recunoaștere a defectelor în
regim tranzitoriu și a prezenței/absenței tensiunii pe linie.
Structura rețelei luate în calcul pentru efectuarea testelor obținute din simulări este indicată în Figura 58 și
constituie o schemă de rețea simplificată, dar suficientă pentru atingerea scopului încercărilor.
Este vorba de o rețea MT de 20 kV formată din trei linii echivalente; extinderea rețelei în termeni de curent
monofazat de defect variază, după caz, de la 100 A la 500 A. Dacă nu se precizează altfel, linia indicată în
Figura 58 ca L1 este considerată ca având o lungime care reprezintă circa 40% din întreaga rețea (valoarea
maximă permisă), în timp ce celelalte două linii sunt considerate ca având o lungime ce reprezintă 10% și
respectiv 50% din întreaga rețea.
În cazurile cu rețea compensată s-a luat în considerare schema cu bobina conectată la centrul stea al
transformatorului.
Curentul de scurtcircuit trifazat pe barele MT este de circa 10 kA.
Mărimile în ieșire din RGDM ST care trebuie monitorizate pentru evaluarea rezultatului încercărilor descrise
sunt semnalele TS67AV, TS51A, TSPRESV.
Testul funcțional constă, pentru fiecare regim tranzitoriu, în două încercări, efectuate alimentând dispozitivul
cu mărimile liniei 1, respectiv ale liniei 2. Defectele se consideră a fi pe faze diferite.
Rezultatele așteptate sunt indicate în următorul tabel (în termeni de declanșare în ieșire și între paranteze, în
termeni de informație dedusă din funcția de înregistrare e evenimentelor)
Rezultatele așteptate sunt indicate în următorul tabel (în termeni de declanșări în ieșire și, între paranteze, în
termeni de informație dedusă din funcția de înregistrare a evenimentelor). Declanșările indicate pentru RGDM
ST pe linia afectată de defect trebuie să aibă loc numai în prezenţa defectului.
Rezultatele așteptate sunt indicate în următorul tabel (în termeni de declanșări în ieșire și, între paranteze, în
termeni de informație dedusă din funcția de înregistrare a evenimentelor). Timpii indicați pentru a doua
intervenție (cazurile 5÷8) sunt calculați din momentul în care defectul evoluează.
Rezultatele așteptate sunt indicate în următorul tabel (în termeni de declanșări în ieșire și, între paranteze, în
termeni de informație dedusă din funcția de înregistrare a evenimentelor).
18. ANEXĂ: posibile tranziții circuit logic pentru detectarea arcurilor intermitente
Figura 60 – starea circuitului logic pentru detectarea defectelor la pământ intermitente în lipsa demarării
67N.S1 și/sau 67N.S2
Figura 61 – starea circuitului logic pentru detectarea defectelor la pământ intermitente în prezența demarării
67N.S1 și/sau 67N.S2
Figura 62 – starea circuitului logic pentru detectarea defectelor la pământ intermitente la revenirea 67N.S1
și/sau 67N.S2 (T0 = 0 ms)
Figura 63 – starea circuitului logic pentru detectarea defectelor la pământ intermitente la revenirea 67N.S1
și/sau 67N.S2 (T=T0 + 2 ms)
1
0 T
Figura 64 – starea circuitului logic pentru detectarea defectelor la pământ intermitente la revenirea
67N.S1 și/sau 67N.S2 (T= T0 + 100 ms)
1
0 T
Figura 66 – starea circuitului logic pentru detectarea defectelor la pământ intermitente în absența unei noi
demarări a 67N.S1 și/sau 67N.S2 în 100 ms de la revenirea anterioară
Figura 67 – starea circuitului logic pentru detectarea defectelor la pământ intermitente în constanta demarării
67N.S1 și/sau 67N.S2 timp de 1500 ms sau în prezența unor demarări repetate ale acelorași praguri cu
reveniri mai mici de 100 ms de la recăderea anterioară cu durata totală mai mare de 1500 m
Reprezentarea pe interfața de configurare este oricum admisă în formatul în procente, cu o mai mare utilizare
din partea operatorului.
A doua repetare cu
65 ms față de cel anterior 0 ÷ 100000 ms
întârziere intenționată TB
Tabelul 39 – Timpii pentru generarea rampei GOOSE (oricare) și periodicitatea T_KALAN(G) de creștere
a contorului KALAN(G)
Variație de stare
TA TB TC TZ TZ TZ