Eseul prezintă iubirea ca cea mai mare dintre virtuți și discută despre puterea și sensul ei. Autorul consideră că iubirea este divinitatea cea mai veche și că oamenii ar trebui să îi ridice temple. De asemenea, eseul analizează modul în care iubirea este descrisă în poezia Cântec.
0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
320 vizualizări1 pagină
Eseul prezintă iubirea ca cea mai mare dintre virtuți și discută despre puterea și sensul ei. Autorul consideră că iubirea este divinitatea cea mai veche și că oamenii ar trebui să îi ridice temple. De asemenea, eseul analizează modul în care iubirea este descrisă în poezia Cântec.
Eseul prezintă iubirea ca cea mai mare dintre virtuți și discută despre puterea și sensul ei. Autorul consideră că iubirea este divinitatea cea mai veche și că oamenii ar trebui să îi ridice temple. De asemenea, eseul analizează modul în care iubirea este descrisă în poezia Cântec.
Eseul prezintă iubirea ca cea mai mare dintre virtuți și discută despre puterea și sensul ei. Autorul consideră că iubirea este divinitatea cea mai veche și că oamenii ar trebui să îi ridice temple. De asemenea, eseul analizează modul în care iubirea este descrisă în poezia Cântec.
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 1
Eseu liber Sensul iubirii
Trei bunuri sfinte are omul: credința, nădejdea și
dragostea. Iar cea mai mare dintre acestea este dragostea. Ea nu se laudă, nu pizmuiește, nu se poartă cu necuviință. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. Fără dragoste nimic nu-ți folosește... Apostolul Pavel Creația, în mare măsură, se sprijină pe teamă și pe curaj: curajul de a crede în ziua de mâine și teama că mâine s-ar putea să nu existe. Inestimabilă este creația marelului scriitor Allen Ginsberg Cântec care apreciază la justa valoare tema iubirii, prețul și sensul ei. Această operă mi-a deschis noi perspective și sugestii pentru viitor. Tema abordată constituie și în zilele noastre tezaurul indispensabil existenței și identității noastre ca popor. Iubirea- iubirea este divinitatea cea mai veche și, dacă oamenii și-ar da seama de adevărata ei putere, i-ar înălța cele mai mari și mai frumoase temple. Lumea se schimbă, se înnoiește, se perindă peste veacuri într-un loc necontenit. În toate timpurile trăim, însă, aceleași sentimente. Romeo și Julieta n-au murit! Ei se iubesc prin inima și ochii tuturor îndăgăstiților de azi, de ieri, de mâine, de când lumea. Iubirea doar ea înalță omul spre neputință, spre virtute, obligându-l să lupte, să învingă, uneori- să moară, dar întotdeauna să se dezvolte: ” în brațele iubirii să ne odihnim/ Nu e odihnă fără iubire,/nu este somn/ fără vis de iubire”. Iubirea e singura cetate în care merită să trăiești, iar dacă simți că iubești nu lăsa iubirea să moară. -De ce iubirea e atât de stranie, încât doar cine o trăiește își poate imagina esența ei? Ca răspuns a acestei întrebări ne servește conținutul poeziei Cântec, care captivează prin rimul curgător, elegant și finisat. Consider, că autorul posedă o forță sublimă de gândire și de exprimare, Conceptul de iubire este descris în cuvinte clare, severe, aspre, perfecționate și cizelate. După părerea mea, cel mai exaltat, complex și deruntant vers este ” dorința finală este iubirea”, care cristalizează sensul iubirii. Două lucruri ne trebuie pentru fericire: o dragoste și o vocației, dar ambele –adevărate! Nu asculta pe nimeni...Acultă-ți inima... Am fost creați nu ca să ne izolăm unii de alții. Am fost creați pentru iubire