Decoct din seminte de in impotriva constipatiei Dintre plantele foarte cunoscute in

tratarea afectiunilor gastro-intestinale se folosesc cateii de usturoi dati pe razatoare,

iar ca mijloc dezinfectant ceapa. Ceapa si usturoiul actioneaza favorabil si asupra
cailor respiratorii si trateaza mucoasele bolnave. Pe linga ceapa si usturoi, mugurii de
hamei si semintele de in au proprietati antiseptice, dar se folosesc si impotriva
caderii parului. Constipatiile cronice se trateaza in felul urmator: se bea zilnic decoct
pregatit dintr-o lingurita de seminte de in la un pahar de apa fierbinte; decoctul nu
se strecoara, ci se bea impreuna cu semintele. Acest lucru trebuie facut de obicei
inainte de culcare. Din acest decoct, dar strecurat de aceasta data (o lingura de
seminte de in la un pahar si jumatate de apa se fierb 12 minute la foc mic), se fac
clisme in caz de diaree. Pentru a avea o piele mai catifelata se folosesc compresele
fierbinti cu praf de seminte de in si apa fiarta. In caz de diabet, semintele de in
impreuna cu teci de fasole se fierb 10 minute in apa, dupa care se lasa vasul acoperit
pentru 20 de minute, se strecoara si se beau cite 50 de mililitri de decoct pe zi.

Remedii naturale contra reumatismului

Printre bolile atatate de umezeala si frig, la loc de frunte se afla reumatismul. Un
neintrecut cunoscator al farmaciei naturii, dr. Constantin Parvu, autorul monumentalei
Enciclopedii a Plantelor, va ofera remedii sigure.

Domnul Constantin Parvu este doctor in biologie, autor al celor mai complexe si
complete

lucrari despre plante si despre fitoterapie aparute la noi in tara: "Universul

Plantelor" si
"Enciclopedia Plantelor" (volumul Iv a aparut recent pe piata) - un regal de
peste 3000 de
pagini dedicate plantelor romanesti. Pentru prima dintre aceste lucrari, a fost
nominalizat in
Marea Britanie, printre cei 500 cei mai buni oameni de stiinta din lume, iar la
Paris, la targul
de carte, a primit premiul I la sectiunea de specialitate. Domnia sa a strans
vreme de zeci de
ani retete populare de vindecare din toata tara, pe care ulterior le-a corelat cu
date stiintifice,
rezultatul fiind un impresionant tezaur de cunostinte in domeniul fitoterapiei.
Si pentru ca este
sfarsit de toamna si inceput de iarna, iar bolile reumatice se manifesta mai
acut ca oricand, l-
am rugat pe modestul savant din Valenii de Munte sa ne fie ghid in farmacia
naturii, pentru a
gasi plante si retete de leac.

Untul-pamantului
(Tamus communis)
Numele ii vine de la uriasele radacini pe care aceasta planta ierboasa le
dezvolta in
pamanturile pietroase pe care creste. In ciuda dimensiunilor, ele au insa o
consistenta moale,
care aduce cumva cu cea a untului, de unde si numele. O proprietate
interesanta a acestei
radacini este ca in contact cu pielea umana are un efect rubefiant, producand
o usoara reactie
iritativa, stimuland circulatia sanguina si incalzind locul tratat. In majoritatea
satelor din zona
Carpatilor de Curbura si din zona muntoasa a Banatului, precum si din
Apuseni, oamenii
folosesc extern aceasta radacina, contra afectiunilor reumatice. Modul de
folosire: se rad
radacinile si se pun intr-o sticla, in care se adauga apoi tuica de 30-40 de
grade, cat sa le
acopere si sa formeze o pelicula de 1-2 centimetri deasupra. Se inchide sticla
si se lasa la
macerat vreme de 6 zile, timp in care recipientul se scutura de 3-4 ori pe zi,
pentru o mai buna
extractie a principiilor active. In final, se filtreaza preparatul, iar cu solutia
obtinuta se fac
frictionari ale zonelor dureroase, de 2-3 ori pe zi.
O alta reteta pe baza de untul-pamantului este combinarea sucului de
radacina cu lanolina, in
parti egale, obtinandu-se o alifie cu care se ung zonele dureroase. (In
prezent, se gaseste si in
comert un unguent gata preparat cu untul-pamantului, numit Tamus, produs
de firma Santo
Rafael, care de asemenea are efecte excelente in tratarea reumatismului.)
Toate aceste remedii
pe baza de untul-pamantului incalzesc articulatiile, stimuleaza circulatia
sanguina in aceasta
zona, dupa un tratament de 1-2 saptamani aparand o reducere sensibila a
durerilor reumatice
si o crestere a elasticitatii articulatiilor.

Nucul
(Juglans regia)

In comuna mea natala, Bertea, din judetul Prahova, se foloseste din mosi
stramosi un remediu
simplu, obtinut din frunze si coji verzi de nuc. Batranii stiau acest tratament pe
care il
foloseau sistematic, pentru ca le elimina durerile si le reda flexibilitatea
articulatiilor, asa incat
puteau merge la munca chiar si la varste inaintate, de 70-80, chiar 90 de ani.
Modul de

preparare: in zece litri de apa clocotita se pun frunze si, eventual, coji verzi de nuc cat

cuprinde, se fierb vreme de 30 de minute, apoi se adauga in apa fierbinte de

baie. Se fac
saptamanal 2-3 asemenea bai ale intregului corp. Procedeul are efect rapid,
durerile disparand
ca prin farmec. In Bertea si in satele din jur, Stefesti, Varbilau, Alunis, baile cu
frunze de nuc

se combina si cu baile cu flori de fan, obtinandu-se

rezultate excelente. De asemenea,
reumaticii consuma multe nuci, care sunt foarte bogate in vitamine si
minerale, precum si in
alte substante active, care au efect antiinflamator articular si ajuta la
mentinerea tineretii si
flexibilitatii intregului corp.

Fagul
(Fagus sylvatica)

In drumetiile mele facute prin locurile salbatice din Muntii Buzaului, am intalnit
odata un
mosneag care cioplea cu cutitul niste crengi de fag, indepartand scoarta, pe
care o punea intr-o
desaga. Eram singuri in munti, iar el era atat de absorbit de munca lui, incat
abia intr-un tarziu
m-a observat. Ne-am dat binete si l-am intrebat ce face cu atata scoarta de
fag. Atunci el mi-a
spus urmatoarea poveste: in tinerete, lucrase la padure, la taiat copaci. Era
printre cei mai
harnici din echipa de taietori si, fie ploaie, fie frig sau viscol, lucra la padure
fara sa ia in
seama ca-i ud ori infrigurat. Intr-o dimineata de noiembrie, pur si simplu nu s-
a mai putut
ridica din pat, din cauza durerilor de articulatii, nu se mai putea misca deloc.
Dar omul era
tanar si nu putea zace, asa ca s-a dus la doctori si s-a cautat, dar abia daca i-
au putut alina un
pic durerile, nici vorba sa se vindece si sa se intoarca la munca. Atunci s-a
dus la o baba
mestera dintr-un catun indepartat si ea i-a spus sa cojeasca cam 4 maini de
scoarta de fag, sa o
lase la inmuiat de seara pana dimineata intr-o galeata de apa, apoi sa o fiarba
in inca o galeata
de apa, pret de o jumatate de ceas. La urma, sa faca o baie cat de fierbinte
poate rabda, cu cele
doua licori obtinute, si asta vreme de doua saptamani la rand, zilnic. I-a mai
spus sa se
fereasca de umezeala, si totdeauna sa poarte pe el vesminte de lana, ca lana
"trage"
reumatismul din oase. Apoi, in fiecare primavara, sa manance cam o lingura
de muguri de fag
in fiecare zi, iar de cum da frigul, sa se scalde, macar o data pe saptamana,
in acel preparat din
scoarta de fag. Mosul avea, cand l-am intalnit, vreo 80 de ani, si mergea
sprinten la deal, incat
abia ma tineam dupa el. Iar secretul vigorii lui, spunea el, era acea scoarta de
fag care-l
salvase in tinerete de la invaliditate.

Hreanul
(Armoracia lapathifolia)

Este planta cea mai folosita in popor contra reumatismului, printre altele si
pentru ca este pe
cat de puternica, pe atat de accesibila. Nu exista gradina unde sa nu fie
prezenta frunza
lunguiata a hreanului si sa nu fie scoase la iveala toamna, de sub brazdarul
plugului, radacinile
sale albe.

Mod de folosire
Extern: radacinile de hrean rase se pun intr-o basma, care apoi se aplica pe articulatia

dureroasa, cat timp se poate suporta, dar fara sa apara leziuni la nivelul pielii.
Aplicatia se
repeta de 1-2 ori pe zi, pana la disparitia inflamatiei articulare. Este eficienta
mai ales in cazul
bolnavilor la care puseele reumatice apar si se agraveaza pe fondul frigului si
al umezelii.

Intern: peste doua linguri de radacini rase, se pune o cana de lapte fierbinte, dupa care
se lasa
o ora pentru extragerea principiilor active si apoi se bea preparatul obtinut, cu
inghitituri rare.
Tratamentul se face in fiecare dimineata, vreme de minimum o luna.
Mesteacanul
(Betula alba)

Putini stiu ca in unele zone de munte din Romania, mesteacanul, cu scoarta

sa alb-argintie si
portul sau zvelt, era considerat arbore sacru. Aceasta, poate si pentru ca din
toate partile
acestei plante se obtin remedii dintre cele mai puternice, contra unui numar
impresionant de
boli. De pilda, cel mai bun remediu contra reumatismului la persoanele de
varsta a treia este
seva de mesteacan. In medicina populara romaneasca, se recomanda sa se
bea primavara, in
fiecare zi, cate o cana - doua de seva de mesteacan, obtinuta prin crestarea
tulpinii si punerea
unei tevi colectoare in orificiul facut. Numaidecat - se spune - reumatismul "se
trage din oase"

dupa acest tratament.

Mod de folosire: acum, in sezonul rece, se face un macerat la rece din frunze uscate de

mesteacan: doua lingurite de planta macinata se pun la macerat intr-o cana

(300 ml) de apa, de
seara pana dimineata, cand se strecoara. Se bea acest preparat pe stomacul
gol, inaintea
micului dejun. O cura dureaza minimum o luna si are puternice efecte
depurative si antitoxice,
precum si antiinflamatoare articulare. Dar cel mai puternic antiinflamator
articular este
remediul despre care voi vorbi in continuare:

Lemnul-dulce
(Glycyrrhiza glabra)
Tinctura obtinuta din el este un adevarat cortizon natural, care are efecte
antiinflamatoare
comparabile cu substanta farmaceutica de sinteza, dar cu efecte adverse
mult mai reduse.
Mod de folosire: tinctura se obtine din 100 g de radacina macinata cu rasnita electrica
de

cafea sau zdrobita in piua, la care se adauga o jumatate de litru de alcool

alimentar. Se lasa sa
macereze intr-o sticla inchisa, vreme de 10 zile. Dupa trecerea acestui
interval, se filtreaza
preparatul, iar din tinctura obtinuta se ia cate o lingurita de 4-6 ori pe zi.
Tratamentul dureaza
vreme de 14-20 de zile, dupa care obligatoriu se face o pauza de 10 zile si se
poate relua.
Lemnul-dulce administrat intern reduce inflamatia, impiedica aparitia
proceselor
degenerative, protejeaza si chiar ajuta sa se regenereze finele tesuturi
cartilaginoase din zona
articulatiilor. Efecte excelente se obtin prin asocierea acestui remediu cu un
regim lacto-
vegetarian, cu multe cruditati.

Dretele
(Lysimachia nummularia)

Undeva, la poalele muntilor Penteleu, pe langa localitatea Bisoca, intr-o

padure deasa, de
amestec de foioase, se afla trei lacuri, care in timp au devenit mlastini
acoperite cu un strat de
muschi, ca o imensa plapuma. Este un peisaj de basm: hectare intregi de
muschi verde si
matasos, peste care cad razele soarelui, filtrate de crengile copacilor. In
aceste locuri umede si
mai tot timpul racoroase, "ideale" pentru agravarea unei boli reumatice,
creste, in mod
paradoxal, una din cele mai puternice ierburi anti-reumatice - dretele. Reteta
am aflat-o de la
localnici si este extraordinar de eficienta, spun ei. Cu partea aeriana a acestei
plante se face
urmatoarea aplicatie: doua linguri de frunze si tulpini uscate si maruntite se
oparesc cu o cana
de apa, dupa care se lasa sa se infuzeze vreme de 20 de minute. Cu
preparatul obtinut se face
o compresa care se pune peste articulatia dureroasa, iar deasupra se pune o
sticla cu apa cat
mai fierbinte, ca sa mentina o temperatura ridicata pe locul tratat. Aplicatia
dureaza vreme de
o jumatate de ora si se face de 1-2 ori pe zi. Este extrem de eficienta, chiar si
in reumatismele
aflate in faza acuta, care se amelioreaza in cateva zile de tratament cu
comprese cu extract de
drete.

A aparut ultimul volum, al patrulea, al monumentalei lucrari "Enciclopedia Plantelor",

scrisa
de dr. Constantin Parvu. Ca si celelalte trei volume ale acestei enciclopedii
unice in Romania,
si probabil si in lume, acesta trateaza pe larg despre speciile de plante
salbatice si domestice
de la noi din tara. Gasiti, deopotriva, descrieri botanice, elemente de ecologie
si planse cu
imaginile diferitelor specii de plante, dar si retete terapeutice detaliate,
obiceiuri populare
legate de diferitele ierburi si chiar elemente autentice de medicina magica
romaneasca. Este o
lucrare care nu trebuie sa lipseasca din biblioteca iubitorilor de plante si de
natura, precum si
din cea a celor pasionati de tratamentele naturiste.

SERBAN MARIA pe 3 Nov 2010, 10:50
ESTE UN MATERIAL CE AR TREBUI TRIMIS TUTUROR CELOR INPORTANTI DIN VIATA TA

Foarte important de stiut VA ROG SA ALOCATI 5 MINUTE PENTRU A CITI URMATOARELE

INFORMATII,SI SA LE TRIMITETI MAI DEPARTE TUTUROR CELOR APROPIATI VOUA Noutati
de la John Hopkins DUPA CE ANI DE ZILE A SPUS PACIENTILOR CA CHIMIOTERAPIA ESTE
SINGURA CALE PENTRU A INCERCA (CUVANTUL CHEIE E A INCERCA !) SA SE ELIMINE
CANCERUL, JOHN HOPKINS S-A HOTARAT SA PREZINTE SI CALEA ALTERNATIVA DE
TRATAMENT A MALADIEI. Noutati in tratamentul cancerului de la John Hopkins : 1. Cu totii avem
celule canceroase in corp. Aceste celule nu apar,insa,la testele standard daca nu sunt in numar de
miliarde. Cand doctorii spun bolnavilor ca nu mai exista celule canceroase in corpul lor dupa
tratamentele efectuate,inseamna doar ca testele sunt incapabile sa le masoare deoarece nu mai
sunt in numar detectabil. 2. Celulele canceroase apar in corp de 6 pana la 10 ori in timpul vietii unui
om. 3. Cand sistemul nostru imunitar este puternic,celulele canceroase sunt distruse si astfel este
impiedicata multiplicarea lor si formarea de tumori. 4. Cand este diagnosticat cancerul,inseamna ca
persoana respectiva are deficiente nutritionale multiple.Aceste deficiente pot sa apara din cauze
genetice,a noxelor din mediul inconjurator, a alimentatiei si stilului de viata gresite. 5. Pentru a p rei
ntampina deficitele nutritionale multiple ,este necesara schimbarea dietei si administrarea de
suplimente nutritive,ceea ce va duce la intarirea sistemului imunitar. 6. Chimioterapia presupune
"otravirea" celulelor canceroase cu rata mare de crestere,dar astfel sunt distruse si celulele
sanatoase cu crestere rapida din maduva spinarii , tractul gastro - intestinal ,etc, iar organe
importante ,cum ar fi ficatul ,rinichii ,inima ,sau plamanii pot fi iremediabil afectate. 7. Radioterapia
distruge celulele canceroase ,dar ,in acelasi timp,arde , cicatrizeaza si distruge celule,tesuturi si
organe sanatoase . 8. Chimioterapia si radioterapia vor reduce ,la inceput ,dimensiunea tumorilor.
Folosirea indelungata a acestor tratamente nu va duce ,insa ,la distrugerea definitiva a lor. 9. Cand
in corp se acumuleaza prea multe "deseuri" toxice rezultate in urma chimio- si radioterapiei
,sintemul imunitar este fie compromis ,fie distrus , iar pacientul poate muri din cauza unor infectii
banale si a complicatiilor lor 10. Chimioterapia si terapia cu radiatii pot favoriza mutatii genetice in
celulele canceroase care le fac foarte rezistente la tratament ,si greu de distrus . Interventiile
chirurgicale pot determina diseminarea ( imprastierea ) celulelor canceroase la alte organe
(metastaze ). 11. O metoda foarte buna de lupta impotriva celulelor canceroase este de a le
infometa ,adica a se evita alimentele de care acestea au nevoie pentru a se multiplica. CELULELE
CANCEROASE SE DEZVOLTA CU : a. ZAHAR Eliminad din alimentatie zaharul,se elimina
,astfel,una din cele mai importante surse de hrana a celulelor canceroase .Inlocuitorii de zahar
,indulcitorii sintetici cum ar fi zaharina ,sau alte produse ( Nutrasweet, Equal, Spoonful, etc ) ,au ca
baza aspartamul ( E 951) ,o substanta chimica daunatoare . Un inlocuitor natural al zaharului ar fi
mierea de albine si melasa ,dar in cantitati moderate . Sarea de bucatarie contine adaosuri chimice
pentru a avea culoarea alba . Alternativa ar fi sarea de mare . b. LAPTELE SI PRODUSELE
LACTATE Laptele favorizeaza productia de mucus in corp ,in special la nivelul tractului gastro -
intestinal . Cancerul este hranit de acest mucus ...Renuntand la lapte si produsele derivate ,si
 consumand lapte de soia neindulcit , celulele canceroase "mor" de foame . c. PH ACID Celulele
canceroase "infloresc" in mediu acid . O alimentatie preponderent carnivora induce un pH acid in
corp ,si ar fi mai bine sa se consume peste si pasare in cantitati mici , decat carne de vita sau porc.
Carnea mai poate contine substante administrate animalelor : antibiotice ,hormoni de crestere si
paraziti ,ce dauneaza ,in special persoanelor cu cancer . d. O dieta bazata 80 % pe legume
proaspete consumate ca atare sau sub forma de suc ,grau integral ,seminte ,nuci ,si fructe schimba
pH-ul corpului in alcalin. 20 % din alimentatie poate fi din alimente gatite ,inclusiv fasole boabe .
Sucurile proaspete din legume asigura necesarul de enzime digestive ,usor absorbabile ,care ajung
la nivel celular in 15 minute de la consumare ,si care hranesc si favorizeaza cresterea de celule
sanatoase . Este bine sa se consume sucuri proaspete de 2-3 ori pe zi ...Enzimele sunt distruse la
4o grade Celsius . e. Evitati cafeaua ,ceaiul si ciocolata ce pot contine cantitati mari de cofeina .
Ceaiul verde este o alternativa foarte buna ,avand si proprietati anti - canceroase .Cea mai buna
bautura este APA - purificata sau filtrata pentru a fi ,astfel ,eliminate toxinele sau metalele grele .
Apa distilata este acida ,deci evitati-o ! 12. Proteinele din carne sunt dificil de digerat si necesita o
cantitate mare de enzime digestive .Carnea nedigerata ramane in interiorul intestinului ,intra in
putrefactie ,si se creste ,astfel ,cantitatea de reziduuri toxice din corp . 13. Celulele canceroase
sunt acoperite de un perete gros de proteine . Renuntarea la carne sau reducerea ei in alimentatie
duce la eliberarea de cantitati din ce in ce mai mari de enzime ; acestea ataca proteinele din
peretele celular ,si permit ,astfel , celulelor specializate sa distruga aceste celule canceroase . 14.
Unele suplimente nutritive ajuta la intarirea sistemului imunitar ,cum ar fi : IP6 (inozitolul sau
vitamina B9 ,continut de taratele de grau,seminte ,nuci - n.tr.), Essiac (ESSIAC este o formula din
plante ce a fost utilizata din anul 1922 de o sora medicala din Canada numita Rene Caisse pentru
a ajuta pacienti cu afectiuni grave.Cele opt plante din reteta originala sunt : ciuline sfant, radacina
de brusture, laminaria, trifoi rosu, ulm cu coaja neteda, radacina de revent turcesc, nasturel, macris
marunt. ) , antioxidanti , vitamine ,minerale ,etc.,toate stimuland imunitatea sa lupte si sa distruga
celulele canceroase. Alte suplimente cum ar fi vitamina E produc apoptoza sau moartea
programata a celulelor ,metoda naturala a corpului de a scapa de celulele bolnave ,nedorite ,si
inutile . 15. Cancerul este o boala a mintii ,corpului , si spiritului .Gandirea pozitiva si o fire activa
ajuta pe cel care lupta cu cancerul sa supravietuiasca . Furia , neiertarea si amaraciunea
"construiesc" un mediu stresant si acid in corp . Trebuie sa invatam sa avem un spirit iubitor si
iertator ,sa ne relaxam si sa ne bucuram de viata ! 16. Celulele canceroase nu se pot dezvolta in
prezenta oxigenului .Facand exercitii fizice zilnice si de respiratie ,oxigenul ajunge adanc ,la nivel
celular . Terapia cu oxigen este foarte importanta pentru distrugerea celulelor canceroase ...
ATENTIE 1. Nu introduceti recipienti de plastic in cuptorul cu microunde. 2. Nu congelati apa 3. Nu
puneti in microunde recipiente cu capace de plastic . Dioxina este o substanta ce provoaca
cancer ,in special la sani . Este extrem de toxica pentru celulele corpului ...Dioxina este eliberata
din plasticul sticlelor cu apa introduse la congelator. Recent, Dr. Edward Fujimoto, manager al
programului de sanatate din cadrul Castle Hospital , a vorbit ,in cadrul unei emisiuni TV ,despre
pericolele care pandesc sanatatea . A vorbit despre dioxina si raul pe care il poate face . Sa nu se
incalzeasca mancarea la coptorul cu microunde in vase de plastic . Este vorna ,mai ales,de
mancarea ce contine grasime .Profesorul a spus ca combinatia dintre grasime , temperaturi mari si
plasti elinereaza in mancare dioxina ,care ajunge ,in cele din urma ,in celulele noastre . A
recomandat ,in schimb , folosirea de vase de sticla sau ceramica pentru a incalzi mancarea . Se
obtin aceleasi rezultate ,dar fara dioxina . Hartia nu e daunatoare ,dar nu se stie ce mei contine ea.
Profesorul a amintit ca multe fast food-uri au renuntat la recipienti din spuma poliuretanica ,
folosind hartia .Aparitia dioxinei a fost motivul . S-a subliniat ca acelasi efect negativ il are si
acoperirea vaselor cu capace de plastic in vederea gatirii mancarii in cuptorul cu microunde . Este
indicat folosirea unui servet de hartie. Acesta este un material ce ar trebui trimis tuturor celor care
sunt importanti in viata voastra

Home Terapii Terapia cu seminte

Terapia cu seminte
Reţetele magice ale vindecătorilor de odinioară

Terapia cu seminţe
Consumate crude, seminţele fructelor şi legumelor sînt adevărate medicamente naturiste

Statisticile spun că românii ronţăie mai multe seminţe decît americanii, consideraţi cei mai

mari consumatori de popocorn. Ne plac seminţele, mai ales cele de floarea-soarelui şi de

dovleac. Nu numai la meciuri de fotbal sau cînd vrem să ne lăsăm de fumat. Seminţele

legumelor şi fructelor şi-au găsit o întrebuinţare la români mult mai valoroasă: leac pentru

diferite afecţiuni. Seminţele făceau parte din reţetele magice ale vindecătorilor de odinioară,

iar azi sînt ingrediente pentru cele mai eficiente preparate naturiste. Consumate crude, au

efectul cel mai puternic.

Micile uzine de medicamente Pe vremuri,

ţăranii le considerau păstrătoarele vieţii, adevăr demonstrat şi de medicina modernă care a

descoperit că, înainte să se transforme în plante verzi, seminţele conţin energii uriaşe şi

substanţe benefice pentru organism. Terapia cu seminţe nu presupune consumul exclusiv al

seminţelor, ci în combinaţie cu un regim sănătos bazat pe legume şi fructe. Pentru a fi

eficiente terapeutic, seminţele se mănîncă neprăjite, deoarece prin preparare termică, cea mai

mare parte a proprietăţilor lor vindecătoare este distrusă. Din seminţe se pot prepara şi

remedii sub formă de pulberi, tincturi, uleiuri, decocturi, cataplasme sau infuzii. Mai trebuie

ştiut că seminţele, deşi par uscate şi moarte, sînt organisme vii, bogate în nutrienţi. De aceea,

consumul seminţelor între mese, în locul gustărilor, pe lîngă rolul extrem de benefic, şi satură.

Nu întîmplător terapia cu seminţe este inclusă în regimurile dietetice.

Seminţe de dovleac pentru inimă

Dietologii din Japonia pun seminţele de dovleac (bostan) pe primul loc în tabelul produselor
alimentare, deoarece ele conţin 36-52% grăsimi, vitamine, microelemente şi, mai ales, zinc.

Sînt recomandate în lupta cu prostatita, constipaţia şi balonarea. Sînt diuretice, întăresc

muşchiul cardiac şi rinichii, ajută la creşterea părului, elimină metalele grele din organism.

Pentru tratarea acestor afecţiuni, se prepară laptele de bostan dintr-un pahar de seminţe

pisate într-un vas de lut şi trei pahare de apă clocotită. Se strecoară, se stoarce bine terciul şi

se bea lichidul obţinut de trei ori pe zi, cîte 1/2 de pahar, înainte de masă. În caz de limbrici

(viermi intestinali), se prepară un amestec din 30 g de seminţe crude de bostan, cu pieliţă

verde, 50-60 ml de apă şi o linguriţă de miere de albine. Se ia pe nemîncate, cîte o linguriţă,

timp de o oră, pînă se epuizează toată doza, apoi se face o clismă. În cosmetică, seminţele de

dovleac împrospătează tenul. Seminţele crude se pisează bine, se amestecă cu apă clocotită

(1:10) şi se fierb pînă se obţine o pastă omogenă care se aplica pe faţă pentru 15-20 minute.

Specialiştii în medicină naturistă încurajează consumul seminţelor de dovleac, care desfundă

vasele de sînge, reglează colesterolul şi stimulează activitatea rinichilor, dar au şi rol adjuvant

în cancer, leucemie, scleroză sau diverse boli greu vindecabile. Se mai recomandă în

alimentaţia persoanelor cu boli hepatice, cardiovasculare, femeilor însărcinate şi copiilor.

Susanul previne osteoporoza

Seminţele de susan conţin vitaminele A, B, C, E. Pentru întărirea şi curăţirea organismului, se

consumă cîte 15-20 g de pulbere preparată din seminţe, cu puţină apă, de trei ori pe zi, cu 10-

15 minute înainte de masă. Arsurile se tratează cu un terci din seminţe de susan rîşnite şi apă.

Se schimbă pansamentele de 2-3 ori pe zi, pînă la vindecare. Susanul poate înlocui sarea. Se

amestecă 5 linguri de seminţe de susan, cu 3 linguri seminţe de in şi o lingură de sare de

mare, prăjită în prealabil într-o tigaie uscată. Amestecul se păstrează într-un borcan închis

bine. Seminţele de susan conţin şi proteine, cu 50% mai mult decît se află în carne. Sînt foarte

bogate în calciu şi înlocuiesc cu succes laptele. Consumul de susan previne osteoporoza.

Seminţele au o mare valoare energetică, aduc un aport însemnat în afecţiunile de nutriţie, sînt

laxative, emoliente, antitumorale şi ajută la detoxifierea ficatului şi a rinichilor, întăresc

sistemul imunitar, cresc fertilitatea şi sînt afrodisiace. Seminţele de susan sînt o sursă bună de

seleniu, magneziu şi fosfor, avînd un conţinut scăzut de colesterol şi sodiu.

Seminţe de mărar pentru glaucom

În medicina tradiţională, seminţele de mărar şi-au cîştigat reputaţia de leac extrem de eficient

în mai multe afecţiuni. Pentru hipertensiune şi insuficienţă coronariană cronică, se opăresc în

500 ml apă clocotită 2 linguri de seminţe de mărar pisate şi se infuzează într-un termos timp
de o oră. Se strecoară şi se beau cîte 100 ml lichid cu 30 minute înainte de masă, de 3-4 ori

pe zi. Leacul este bun şi pentru artroză şi îmbunătăţirea digestiei. În caz de insomnie, 5 linguri

de seminţe de mărar pisate se amestecă cu 500 ml vin roşu tare, se pun pe foc mic 10

minute, se infuzează o oră şi se strecoară. Se beau cîte 1-2 linguri, cu 30 minute înainte de

culcare. Glaucom: peste o linguriţă seminţe de mărar rîşnite, se toarnă 250 ml apă clocotită,

se ţine la infuzat o oră. Se consumă cîte 50 ml, de patru ori pe zi, înainte de masă, timp de 21

de zile. După o pauză de 10 zile, tratamentul se repetă. În caz de bronşită şi răceală, se

recomandă să se mănînce zilnic cîte o linguriţă de pulbere din seminţe de mărar amestecată în

ceai sau apă caldă. Le puteţi amesteca şi cu cartofi fierţi sau le puteţi presăra pe o felie de

pîine. Ceaiul din seminţe de mărar rezolvă şi incontinenţa urinară. Pulberea şi tinctura extrasă

din seminţele de mărar sînt un stimulent şi un reglator hormonal foarte puternic. Din

seminţele de mărar se obţine un ulei cu care se masează sînii, pentru a deveni mai mari şi mai

fermi.

Expectorant din seminţe de in

Seminţele de in sînt folosite la combaterea constipaţiei şi a inflamaţiilor tubului digestiv şi

căilor urinare. Extern, făina din seminţe de in are proprietăţi antiseptice şi calmante.

Cataplasma din făină de in şi muşeţel (părţi egale) ajută la maturarea abceselor şi

furunculelor, iar în amestec cu mierea ajută la vindecarea rănilor. Pentru conjuctivită: o

linguriţă de seminţe de in se infuzează 15 minute în 50 ml apă clocotită. Apoi se pisează pînă

ce apare un mucilagiu. Se strecoară şi se foloseşte pentru spălarea ochilor, de 2-3 ori pe zi.

Urciorul trece dacă se încălzesc pe o tigaie uscată seminţe de in, se leagă într-o batistă şi se

aplică pe locul bolnav pentru 5-7 minute. Un expectorant bun se obţine din 1/2 linguriţă de

seminţe de in rîşnite, care se agită 15 minute, în 150 ml apă. Se strecoară şi se beau cîte 2

linguri de 3-4 ori pe zi pentru tratarea bronşitei. Extractul din seminţe de in este utilizat în

inflamaţiile şi hipertrofia prostatei. Scade senzaţia imperioasă de a urina şi cantitatea de urină

acumulată în vezică. Un alt avantaj constă în faptul că împiedică creşterea celulelor prostatei,

contribuind la vindecarea cancerului de colon şi a prostatei, la tratamentul arterosclerozei,

împiedicînd formarea cheagurilor de sînge.

"Bomboanele agricole" combat nicotina

Seminţele de floarea-soarelui, cele mai populare seminţe consumate la noi, au multiple

întrebuinţări în medicina naturistă. Sînt un remediu de bază în combaterea bolilor de rinichi,

de bilă şi circulatorii. De asemenea, se folosesc în cure pentru tratarea sterilităţii şi impotenţei

vasculare şi hormonale. Uleiul obţinut prin presare la rece se poate folosi pentru

dezintoxicarea organismului, prevenirea afecţiunilor gingiilor, tratarea bolilor respiratorii ale

căilor superioare. Se ia o gură de ulei în fiecare dimineaţă, pe nemîncate, şi se suge vreme de

10 minute, apoi, lichidul plin de microbi, se scuipă şi se clăteşte gura insistent. Seminţele de

floarea-soarelui conţin o cantitate substanţială de acid linoleic, care reduce depozitele de

colesterol din pereţii arterelor. Sînt bogate în vitamina E, un antioxidant care previne apariţia

bolilor de inimă. Sînt recomandate mai ales femeilor gravide şi copiilor, pentru conţinutul

ridicat de vitamine B. Seminţele de floarea-soarelui au darul de a reduce pofta de nicotină, iar

infuziile fortifică vasele de sînge şi nervii, amortizînd impactul renunţării la tutun.

Seminţele care înlocuiesc insulina

Schinduful este o plantă ierboasă ale cărei seminţe tratează diabetul de tip insulinodependent.

Se face o cură de 12 luni cu infuzie de schinduf, din care se beau cîte 2-3 căni pe zi.

Schinduful este un hipoglicemiant puternic în timp, care va necesita reducerea gradată a

dozelor de insulină. Pentru valori crescute ale colesterolului, se ia cîte o linguriţă de pulbere de

patru ori pe zi, înaintea meselor principale. Intervine în metabolismul lipidelor, reducînd aşa-

numitul colesterol rău, protejînd sistemul cardiovascular de apariţia ischemiei cardiace.

Seminţele sporesc secreţia lactată şi îmbunătăţesc starea de sănătate a mamei. Două linguriţe

de pulbere amestecată cu miere, luate cu o oră înainte de masă, vindecă anorexia. Infuzia de

schinduf e de ajutor femeilor aflate la menopauză, prevenind eliminările masive de calciu şi

ajutînd la păstrarea forţei musculare. Mai vindecă şi sterilitatea, dar are şi efecte

antiinflamatoare asupra intestinului. Cataplasma cu seminţe de schinduf ajută la terapia

ulcerelor varicoase, eczemelor cu mîncărimi. În cosmetică, întăreşte unghiile şi părul, iar pe

femeile prea slabe le ajută să-şi rotunjească formele, fără a creşte ţesutul adipos.

Chimen, coriandru şi mac

Se consideră că seminţele de struguri sînt nişte antioxidanţi foarte puternici, cu rol în

combaterea cancerului. Sînt bune remedii împotriva artritelor, alergiilor, problemelor de

circulaţie, diabetului şi a problemelor de vedere. Celebru pentru combaterea gazelor la stomac

şi a aerofagiei, chimenul se prepară în felul următor: se opăreşte o linguriţă de seminţe cu o

cană de apă, se lasă să se infuzeze 10 minute, apoi se bea cîte o ceaşcă după fiecare masă.

Datorită principiilor sale active, chimenul ajută în tratarea enterocolitelor, măreşte diureza şi

lactaţia mamelor care alaptează, stimulează pofta de mîncare şi este vermifug. Seminţele se

folosesc şi la conservarea murăturilor, pentru a-i da pîinii o aromă deosebită, în brînză, iaurt.
În India se foloseşte chimenul alb, care are un cu totul alt gust şi aromă, cu el se

condimentează mîncărurile cu orez şi legume. Infuzia cu seminţe de chimen este recomandată

în guturai. Seminţele de coriandru, preparate sub formă de decoct reduc colesterolul rău. Este

un bun diuretic şi stimulează acţiunea rinichilor. Siropul din seminţe de mac tratează răceala,

iar infuzia calmează durerile de dinţi şi urechi. Seminţele de mac mai au şi efect sedativ.

Alte seminţe de leac

-seminţele de pătrunjel vindecă insuficienţa cardiacă. Macerate în ţuică, ajută la dispariţia

petelor de pe piele.
-seminţele de arţar sînt recomandate în caz de colecistită. În timp, dispar durerile în zona
ficatului, creşte pofta de mîncare.
-seminţe de fenicul: bronşită cronică cu tuse.
-pentru tratarea lipsei de iod, se mestecă 8 seminţe de măr, care asigură doza zilnică de
iod. Atenţie, seminţele conţin şi o cantitate mică de cianură!
-seminţele de muştar sînt bune contra durerilor de dinţi, dacă se amestecă pe partea unde
se află dintele bolnav.
-pentru potenţă, prostată şi pietre biliare: se amestecă 3 linguri seminţe de pepene galben,
3 linguri seminţe de dovleac şi 5 linguri miere de albine.
-seminţele de pepene roşu pisate, amestecate cu ulei de măsline, elimină pietrele de la
rinchi. Cu trei linguri de lapte, vindecă hemoragiile uterine.
-seminţele de ridiche neagră sînt bune la vindecarea rănilor, escarelor şi ulcerului varicos.

-seminţele de morcov ajută la eliminarea pietrelor de la rinichi şi fiere.

-durerile în gît provocate de răceală se ameliorează cu 1/4 de pahar de seminţe de rodii
fierte în 250 ml apă. Se bea lichidul fierbinte.
-pentru îndepărtarea mirosului de peşte, se fierb seminţe de anason. Decoctul din seminţe
de anason este foarte bun în astm bronşic.
-seminţele de muştar negru dau mîncărurilor cu legume un gust puţin iute şi normalizează
activitatea hormonală.
-seminţele de ardei iute în apă fiartă şi miere sînt bune contra durerilor de gît.
-decoctul din seminţe de gutui se foloseşte intern în cazul bronşitelor, al tusei cu sînge, al
hemoragiilor uterine, şi extern, sub formă de comprese ca mijloc antiinflamator în
afecţiunile ochilor, în arsuri, iritaţii ale pielii şi în anghine (gargară).
-în caz de artroză, se recomandă comprese calde din decoct de seminţe de brînduşă de
toamnă.
-mîncaţi în fiecare dimineaţă o mînă de seminţe de susan negru foarte bogate în calciu.
-uleiul obţinut din seminţe de urzică mare este cel mai bun remediu în otrăvirile cu
ciuperci.
-cîteva seminţe de salvie puse în apa pentru baia picioarelor duc la diminuarea
transpiraţiei şi a mirosului neplăcut.
-seminţele de frasin au proprietăţi afrodisiace
 

< Anterior