Sumurduc Teodora

Enigma Otiliei
De George Calinescu
-relatia dintre Felix si Otilia-

George Calinescu(1899-1965) a fost critic si istoric literar,eseist si

publicist,poet,prozator,un scriitor de formatie plurivalenta,enciclopedica avand o
bogata activitate literara (mai ales prin cele patru romane “Cartea nuntii”(1933),
“Enigma Otiliei” , “Bietul Ioanide”, “Scrinul negru” )cat si in domeniul criticii literare
(“Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent”).
Opera lui Calinescu apapre in perioada interbelica , o perioada de o mare
diversitate la toate nivelurile fapt vizibil si proin diferitele directii romanesti . In timp ce
Sadoveanu obteaza pentru un realism mitic,iar Camil Petrescu pentru proustianism
(M. Proust), George Calinescu subliniaza in opera sa influenta balzaciana .
Romanul “Enigma Otiliei” a fost publicat in 1938 la sfarsitul perioadei interbelice
fiind al doilea din cele patru romane .
Romanul este realist ,modern,citadinsi are influente balzaciene . Este realism
prin reprezentarea veridica a faptelor cu un conflict puternic la care prticipa mai multe
personaje , prin tehnica detaliului:fiecare amanunt este adus sub lupa si analizat
(descrierea camerei Otiliei ), prin tipologia personajelor (Costache Giurgiuveanu-tipul
avarului). Otilia apatine burgheziei citadine ,fiind fiica vitrega a lui Costahe
Giurgiuveanu si beneficiand de educatia aleasa(pension,Conservator).
Initial al romanului titlu a fost “Printii Otiliei”schimbat insa de editor .Aest prim titlu
sublinia ideea de paternitate al romanului balzacian pentru ca “fiecare persoanj din
roman determina cumva soarta Otiliei a niste parinti”(Ovid Crohmalnieanu ):Costache
Giugiuveanu vrea sa o adopte ,Pascalopol si Felix au o atitudine ocrotitoare ,iar
Stanica si Aglae o atitudine sfatuitoare in sens negativ.
Editorul este cel care propune numele de “Enigma Otiliei” pentru a surprinde pe
care Otilia Marulescu o are asupra lui Pascalopol si Felix .
Perspetiva este nonfocalizata .Aceasta se realizeaza la persoana a III-a ,iar
naratorul este omniscient ,obiectiv ,detasat de ele relatate ,fapt ce ii ingaduie sa
cunoasca totul despre pesonajele sale si sa emita judecati de valoare .
Romanul surprinde si doua teme balaciene :a mostenirii si a paternitatii “Enigma
Otiliei” fiind un roman al familiei si o istorei a unei mosteniri.
Romanul cuprinde 20 de capitole structurate pe mai multe planuri narative care
urmaresc destinul personajelor prin acumularea detaliilor ( prezentarea progresiva a
caracterului personajului pornind de la datele exterioare :
vestimentatie,fizionomie,gesturi , reactii).
Opera este structurata pe mai julte planuri ,unul dintre ele ar fi cel al iubirii dintre
Felix si Otilia ,romanul fiind umul de dragoste , iar intriga fiind generata de gelozia lui
Felix fata de relatia dntre Pascalopol si Otilia.
Arta naratiunii calinesciene este sustinuta si de personaje care sunt construite
prin tehnica balzaciana a descrierii detaliate a mediului ambiant ,vestimentatiei
pentru deducerea tarsaturilor de caracter .
Ca roman de dragoste “Enigma Otiliei” se concentreaza asupra iubirii dintre Felix
si Otilia ,personaje care ocupa un rol central in naratiune : Otilia inzestrata cu un
temperament de artist intruchipand imaginea eternului feminin,iar Felix tipul
intelectualului in formare ,un adolescent care traieste prima iubire .
Inca din incipit su t prezentate cele doua personaje ,sunt veri vitregi:Otilia fiica
celei de-a doua sotii a lui Costache Giurgiuveanu pe care acesta vrea sa o adopte
,dar amana la nesfarsit ; Felix este nepotul de sange a lui Giurgiuveanu ,care dupa
ce ramane orfan vine la Bucuresti si locuieste la unchiul sau devenit tutore.
Prima scena a intalnirii celor doi il emotioneaza pe tanar care o descrie pe Otilia
prin detalii fizice :“un cap prelung si tanar de fata incarcat cu bucle”.
Caracterizarea indirecta a Otiliei reiese dintr-o secventa descriptiva de la sfarsitul
capitolului I,cand este prezentata camera Otiliei ,atunci cand este invitat sa doarma
acolo pentru ca nu i se pregatise o odaie. Toate obiectele vorbesc despre
personalitatea fetei configurand un tablou anticipativ al evolutiei Otiliei de-a lungul
romanului . Rochiile aruncate ,romanele frantuzesti deschise ,cutiile de pudra
numeroase subliniaza ,prin ochii lui Felix ,amestecul contrastant de candoare si
cochetarie .
Portretul lui Felix este realizat in mod direct de narator care surprinde din incipit
prin tehnica detaliului portretul fizic : “un tanar in uniforma de licean cu fata juvenila si
prelunga”.
Felix este alaturi de Otilia complet dezinteresat de averea lui mos Costache .
Faptul ca Otilia obteaza pt. Pasalopol nu este un argument pentru dorinta ei de a
avea bani ci pt nevoia ei de siguranta . Il iubeste pe Felix si il lasa sa isi urmeze
drumul in viata intuin in tanarul timid pe barbatul de cariera.
In caracterizarea personajului,Calinescu abordeaza tehnica moderna a
pluripespectivismului/tehnica oglinzilor paralele: Otilia este vazuta si caracterizata din
perspectiva mai multor personaje :pentru Aglae este o “zanatica , stricata,care
suceste capul baietilor de familie” ,pentru Felix este o fata superioara ,pe care n-o
poate intelege,remanand pana la capat o “enigma” ,pentru Pascalopol este femeia in
devenire care il incanta si il emotioneaa , pentru Stanica Ratiu este femeia cu “spirit
practic” .
Ultima intalnire dintre ea si Felix inaintea plecarii cu Pascalopol este esentiala
pentru intelegerea personalitatii tinerilor : daca Otilia concepe iubirea in mod
aventuros , Felix este dispus sa astepe oricat sperand sa se casatoreasca intr-o
buna zi cu femeia iubita . Dandu-si seama ca ar putea fi un obstacol in calea
devenirii tanarului , fata il paraseste .
Finalul, in care este prezentata prin intermediul unei fotografii (o tehnica
moderna),ii indica cititorului o evolutie a personajului,dar si a lui Felix , pentru ca prin
ochii lui o reintalnim pe Otilia ,intr-o caracterizare directa: “Femeia era frumoasa,cu
linii fine,dar nu era Otilia ,nu era fata nebunatica .Un aer de platitudine feminina
stingea totul (…) Ce deosebire ! Unde ra Otilia de altadata ? Otilia era p enigma , ci
si destinul insusi.
Otilia reprezinta pentru Felix o imagine a tanarului feminin .Este unul dintre cele
mai fasinante personaje feminine din literatura romana evidentiind profunzimea
sufletului uman incapabil de a fi cunoscut in totalitate . Criticul literar Constantin
Ciopraga afirma ca “Destinul ei este de a ramane in ambiguitate,intre da si nu ,intre
solar si mister” .