Dreptul vamal poate fi definit ca o ramură complexă (înglobează aspecte ale altor ramuri) de drept formată din

instituţii şi norme juridice care au drept scop reglementarea relaţiilor sociale ce se nasc, se modifică şi se sting în
legătură cu trecerea persoanelor, mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a statului.
Obiectul dreptului vamal. Obiectul de reglementare juridica al dreptului vamal il constituie relatiile sociale din
domeniul activităţii vamale. Aceste relaţii poartă un caracter complex şi sunt condiţionate de însăşi structura şi
conţinutul activităţii vamale. În literatura de specialitate sunt evidenţiate următoarele categorii de relatiile sociale
vamale:
1. sfera politicii vamale;
2. relaţii şi principii axate pe trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală;
3. ce vizează statutul regimuriljr vamale;
4. ce ţin de reglamentarea tarifară şi perceperea plăţilor vamale;
5. vămuirea şi întocmirea documentaţiei vamale;
6. organizarea şi efectuarea controlului vamal;
7. legate de infracţiuni şi încălcările legislaţiei vamale şi răspunderea pentru comiterea lor;
Trăsătura caracteristică a relatiilor sociale enumerate mai sus constă în faptul că ele se nasc, se modifică şi se sting
doar în legătură cu trecerea persoanelor, mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a statului.
Principiile dreptului vamal. Principii ale dreptului sunt acele idei, concepte primordiale care intr-o formă concisă
exprimă esenţa şi conţinutul lui şi servesc drept călăuză în procesul de elaborare şi aplicare a normelor de drept. Între
principiile dreptului sunt: legalitatea, libertatea şi egalitatea, responsabilitatea, democratismul, umanismul, echitatea
justiţiei, etc. Toate acestea au aplicaţie directă şi în dreptul vamal.
Metodele dreptului vamal. Din categoria metodelor de cercetare fac parte metodele cu aplicaţie ştiinţifică generală,
cunoscute în mare parte din cadrul altor discipline: logică, istorică(evolutivă), comparativă, tipologică, sistemică,
funcţională, etc. Dar ne interesează în primul rănd cele care sunt aplicate în reglementarea juridică a relatiilor sociale.
Metodele administrative – permisivă, interdictivă şi obligatoare-
Raportul juridic de drept vamal. Subiecţi ai dreptului vamal sunt, pe de o parte, toate persoanele fizice sau juridice
care în procesul activităţii sunt antrenate în trecerea proprie sau a mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera
vamală a statului și pe de altă parte, organele vamale în persoana colaboratorilor vamali și brokerii vamali în persoana
specialiștilor în domeniul vămuirii.
Colaboratorii vamali
 Pot fi colaboratori vamali cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vîrsta de 18 ani, apţi după calităţile
profesionale şi morale, după nivelul de studii şi starea de sănătate să exercite funcţiile organului vamal.
 La angajarea iniţială în organul vamal, poate fi stabilit un termen de încercare de 6 luni.
 Angajarea în serviciu în organele vamale se face în bază de contract individual de muncă.
 Colaboratorilor vamali li se conferă grade speciale în conformitate cu Legea serviciului în organele vamale.
Colaboratorii vamali poartă uniformă, atribuită gratuit. Modelul uniformei este aprobat de Guvern. Regulile de port-
uniformă sînt aprobate de directorul general al Serviciului Vamal.
În exercitarea atribuţiilor de serviciu, colaboratorii vamali sînt reprezentanţi ai puterii de stat şi se află sub ocrotirea
statului si se conduc de legislaţia Republicii Moldova, de acordurile internaţionale la care aceasta este parte. Ei sînt
subordonaţi numai colaboratorilor superiori, împuterniciţi direct. Este interzisă imixtiunea în activitatea organelor
vamale şi a colaboratorilor vamali sau exercitarea de influenţă asupra lor în luarea de decizii sau efectuarea de
operaţiuni vamale. Nici o persoană nu este în drept să oblige colaboratorul vamal să efectueze acţiuni pe care legislaţia
nu le-a dat în sarcina organelor vamale. În activitatea sa, inclusiv în emiterea de ordine şi decizii, colaboratorul vamal
trebuie să se conducă de legislaţie.
Caracterul executoriu al dispoziţiilor şi cerinţelor legale ale colaboratorului vamal Dispoziţiile şi cerinţele legale ale
colaboratorului vamal sînt executorii pentru toate persoanele fizice şi juridice. Nesupunerea dispoziţiilor sau
cerinţelor legale ale colaboratorului vamal, alte acţiuni care împiedică îndeplinirea atribuţiilor lui de serviciu sînt
sancţionate în conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative. Colaboratorul vamal nu
este răspunzător de prejudiciile morale, fizice şi patrimoniale cauzate contravenientului, prin aplicarea, în condiţiile
prezentului cod, a forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armei de foc, dacă prejudiciul este direct proporţional puterii
de rezistenţă opusă de contravenient.
Răspunderea organului vamal şi a colaboratorilor vamali Organul vamal răspunde pentru prejudiciile cauzate
persoanelor şi patrimoniului lor prin decizii şi acţiuni ilegale sau prin inacţiune, precum şi pentru prejudiciile cauzate
de colaboratorii vamali şi alţi angajaţi ai organului vamal în exerciţiul funcţiunii prin decizii şi acţiuni ilegale, prin
inacţiune. Prejudiciile sînt reparate în conformitate cu prevederile legislaţiei. Prejudiciile cauzate prin acţiuni legale
nu sînt reparabile. Răspunderea colaboratorilor vamali şi a altor angajaţi ai organului vamal Pentru decizii şi acţiuni
ilegale sau pentru inacţiune, colaboratorii vamali şi alţi angajaţi ai organului vamal sînt sancţionaţi disciplinar,
administrativ, penal sau lor li se aplică alte sancţiuni în conformitate cu legislaţia.
Specialistul în domeniul vămuirii beneficiază specialistul în domeniul vămuirii, care deţine atestat de calificare,
eliberat de Serviciul Vamal. În cazul în care specialistul efectuează operaţiuni de vămuire în numele brokerului vamal,
se consideră că specialistul a fost împuternicit de brokerul vamal, dacă acesta din urmă nu demonstrează contrariul.
Brokerul vamal nu poate limita obligaţiile specialistului faţă de organul vamal. Procedura de eliberare a atestatului de
calificare, termenul lui de valabilitate, precum şi obligaţiile specialistului sînt stabilite de Serviciul Vamal.
Brokerul vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care deţine autorizaţie pentru
activitate de broker vamal, eliberată de Serviciul Vamal, şi care, în numele şi pentru terţe persoane, declară mărfurile,
le prezintă pentru vămuire, efectuează şi alte operaţiuni vamale. Brokerul vamal îşi desfăşoară activitatea în
conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative. Raporturile dintre brokerul vamal şi persoana reprezentată se
stabilesc în contract.
Raportul dintre dreptul vamal și alte ramuri trebuie de evidenţiat corelaţia dreptului vamal cu următoarele ramuri
de bază ale dreptului : - drept constituţional; - drept civil; - drept penal; - drept administrativ etc. În Constituţia
Republicii Moldova sunt prevederi directe, legate de activitatea vamală a statului, de favorizarea relaţiilor economice
a statului, unde statul stabileşte strict taxele vamale de import şi de export, procedura reglementării politicii vamale –
ca parte componentă a politicii comerciale. În ceea ce priveşte legătura dreptului vamal cu dreptul civil, se poate
menţiona că acţiunea normelor civile intră în contradicţie cu normele dreptului vamal. Drept exemplu: normele
juridice civile legate de dreptul de posesie, folosinţă şi dispoziţia bunurilor aflate pe teritoriul Republicii Moldova
sunt limitate, în unele cazuri, de normele juridice vamale: şi anume, în caz de aflare a bunurilor sub supraveghere
vamală. Legătura directă dintre dreptul vamal şi civil se exprimă în aceea că unele compartimente din partea specială
a dreptului civil conţin prevederi analogice în dreptul vamal. Legătura dreptului vamal cu dreptul penal se oglindeşte
prin apariţia relaţiilor sociale, ce apar în legătură cu comiterea infracţiunii de contrabandă şi a altor încălcări în sfera
activităţii vamale. Corelaţia cea mai apropiată şi directă a dreptului vamal o reprezintă ramura de drept administrativ.
Specialiştii în domeniu consideră că dreptul vamal reprezintă o subramură a dreptului administrativ, motivând prin
aceea că majoritatea relaţiilor din sfera activităţii vamale sînt reglementate de normele juridice administrative.
Toate litigiile, apărute între părţi-participanţi ai raporturilor juridice vamal, sînt rezolvate conform procedurii
administrative. Dreptul vamal mai are legătură cu dreptul financiar, dreptul fiscal, dreptul procesual-civil, dreptul
muncii, dreptul financiar, cu dreptul internaţional etc.
Izvoarele dreptului vamal. Codul Vamal al Republicii Moldova, Codul Fiscal al Republicii Moldova; Legea cu
privire la tariful vamal; Legea cu privire la zonele economice libere, Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova
despre aprobarea regulamentelor cu privire la aplicarea regimurilor vamale, cu privire la aprobarea Nomenclatorului
mărfurilor al Republicii Moldova, cu privire la reglementarea activităţii serviciilor în punctele de trecere şi control la
frontieră, cu privire la interacţiunea serviciilor, reglementarea perceperii plăţilor şi automatizarea sistemului de
evidenţă la efectuarea controlului în punctele de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova, Normele privind
completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei vamale în detaliu,.
Sistemul instituțional al autorității vamale Conținuturi
Conducerea activităţii vamale Autoritatea centrală de specialitate care exercită conducerea efectivă a activităţii
vamale în Republica Moldova este Serviciul Vamal.
Organele vamale Activitatea vamală este desfăşurată de organele vamale – organe de drept care constituie un sistem
unic, format din Serviciul Vamal, birouri vamale şi posturi vamale. Statutul, funcţiile şi competenţa Serviciului Vamal
sînt determinate de prezentul cod şi de Guvern. Unităţile subordonate (birourile vamale şi posturile vamale) sînt
create, reorganizate şi lichidate de către Serviciul Vamal. Nici o autoritate publică, cu excepţia Parlamentului şi a
Guvernului, nu este în drept să emită decizii cu privire la competenţa organelor vamale, să le modifice atribuţiile, să le
impună alte funcţii sau să intervină în activitatea lor.
Laboratoarele vamale, instituţiile de învăţămînt, întreprinderile subordonate Serviciului Vamal Laboratoarele
vamale sînt create de Serviciul Vamal pentru expertiza şi examinarea în scopuri vamale a mărfurilor. În sistemul
Serviciului Vamal sînt create instituţii de învăţămînt pentru pregătirea cadrelor vamale şi perfecţionarea
profesionalistă a efectivului vamal. Serviciul Vamal înfiinţează centre de calcul, întreprinderi de poligrafie, de
construcţii şi exploatare, a căror activitate contribuie la îndeplinirea funcţiilor organelor vamale. Bunurile organelor
vamale, ale laboratoarelor vamale, ale instituţiilor de învăţămînt, ale întreprinderilor subordonate Serviciului Vamal
sînt proprietate de stat şi nu pot fi privatizate. Serviciul Vamal are dreptul să administreze aceste bunuri.
Atribuţiile organului vamal
- participă la elaborarea politicii vamale a statului şi promovează această politică; -asigură respectarea legislaţiei
vamale;
-apără drepturile şi interesele legitime ale persoanei în cadrul activităţii vamale;
- contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului;
- apără interesele economice ale statului;
- aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor economice şi comerciale;
- încasează drepturile de import şi drepturile de export;
- participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală şi aplică
aceste măsuri;
- luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care se referă la trecerea
mărfurilor peste frontiera vamală, curmă trecerea ilegală peste frontiera vamală a substanţelor narcotice,
armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, obiectelor proprietate intelectuală,
speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi ale lor) pe cale de dispariţie, altor mărfuri;
- contribuie la combaterea terorismului internaţional;
- exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează vămuirea, creează condiţii pentru accelerarea traficului de
mărfuri peste frontiera vamală;
- contribuie şi participă la elaborarea statisticii vamale a comerţului exterior şi a statisticii vamale speciale;
- contribuie la realizarea măsurilor de apărare a securităţii statului, de asigurare a ordinii publice şi morale, de apărare
a vieţii şi sănătăţii oamenilor, de ocrotire a florei şi faunei, a întregului mediu înconjurător, de protecţie a pieţei
interne;
- exercită controlul vamal asupra valorilor valutare, în limitele competenţei;
- asigură îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului în domeniul vamal; participă la elaborarea acordurilor
internaţionale în domeniul vamal, la colaborarea cu organele vamale, cu alte autorităţi publice din străinătate, cu
organizaţiile internaţionale în domeniul vamal;
- efectuează cercetări ştiinţifice, oferă consultaţii, asigură pregătirea şi reciclarea specialiştilor în domeniul vamal;
- promovează o politică financiară şi economică unică, dezvoltă baza tehnico-materială şi socială a organelor vamale,
creează condiţii pentru activitatea colaboratorilor vamali
- gestionează sistemul de certificare a originii, în cazurile stabilite de Guvern, inclusiv certifică originea mărfurilor şi
eliberează contra plată certificate de origine la exportul mărfurilor;
- exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.
Colaborarea organului vamal cu alte organe de drept şi cu persoane Organul vamal, în exercitarea atribuţiilor,
colaborează cu alte organe de drept şi cu persoane, care sînt obligate să-i acorde asistenţă. Poate împuternici, în
limitele competenţei, alte persoane să îndeplinească anumite activităţi vamale, cu condiţia supravegherii lor.
Efectuarea operaţiunilor de vămuire în alte locuri decît în cele stabilite de organul vamal
Persoanele interesate în efectuarea operaţiunilor de vămuire pe teritorii şi în încăperi în afara locurilor stabilite în acest
scop sînt obligate să asigure gratuit organul vamal cu încăperile, utilajele şi mijloacele de comunicaţie necesare.
Exercitarea atribuţiilor de serviciu ale colaboratorilor vamali În exercitarea atribuţiilor de serviciu, colaboratorii
vamali sînt reprezentanţi ai puterii de stat şi se află sub ocrotirea statului, se conduc de legislaţia Republicii Moldova,
de acordurile internaţionale la care aceasta este parte, sînt subordonaţi numai colaboratorilor superiori, împuterniciţi
direct. Este interzisă imixtiunea în activitatea organelor vamale şi a colaboratorilor vamali sau exercitarea de influenţă
asupra lor în luarea de decizii sau efectuarea de operaţiuni vamale. Nici o persoană nu este în drept să oblige
colaboratorul vamal să efectueze acţiuni pe care legislaţia nu le-a dat în sarcina organelor vamale. În activitatea sa,
inclusiv în emiterea de ordine şi decizii, colaboratorul vamal trebuie să se conducă de legislaţie. În organele vamale
este inadmisibilă crearea şi activitatea structurilor de partide, asociaţii obşteşti, inclusiv religioase, cu excepţia
sindicatelor.
Colaboratorul vamal nu are dreptul: a) să desfăşoare activitate de întreprinzător, inclusiv prin intermediari; b) să
reprezinte persoane terţe în activitatea vamală; c) să exercite concomitent alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii
didactice şi ştiinţifice; d) să îndeplinească contracte civile care se referă la activitatea vamală; e) să acorde în orice
mod sprijin ilegal persoanelor în exercitarea atribuţiilor de serviciu, fiind recompensat pentru acordarea acestui sprijin
sau primind alte servicii ori facilităţi într-un anumit domeniu; f) să participe la conducerea de întreprinderi comerciale
direct sau prin intermediari.
Insultarea şi ameninţarea colaboratorului vamal, opunerea de rezistenţă sau aplicarea violenţei faţă de acesta, sau
atentarea la viaţa, sănătatea şi la bunurile lui sînt sancţionate. Legislaţia garantează apărarea vieţii, sănătăţii, onoarei,
demnităţii şi bunurilor membrilor de familie ai colaboratorului vamal de atentatele întreprinse în legătură cu
exercitarea atribuţiilor lui de serviciu.
Caracterul executoriu al dispoziţiilor şi cerinţelor legale ale colaboratorului vamal Dispoziţiile şi cerinţele legale
ale colaboratorului vamal sînt executorii pentru toate persoanele fizice şi juridice. Nesupunerea dispoziţiilor sau
cerinţelor legale ale colaboratorului vamal, alte acţiuni care împiedică îndeplinirea atribuţiilor lui de serviciu sînt
sancţionate. Colaboratorul vamal nu este răspunzător de prejudiciile morale, fizice şi patrimoniale cauzate
contravenientului, prin aplicarea, în condiţiile prezentului cod, a forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armei de foc,
dacă prejudiciul este direct proporţional puterii de rezistenţă opusă de contravenient.
Răspunderea organului vamal şi a colaboratorilor vamali Organul vamal răspunde pentru prejudiciile cauzate
persoanelor şi patrimoniului lor prin decizii şi acţiuni ilegale sau prin inacţiune, precum şi pentru prejudiciile cauzate
de colaboratorii vamali şi alţi angajaţi ai organului vamal în exerciţiul funcţiunii prin decizii şi acţiuni ilegale, prin
inacţiune. Prejudiciile sînt reparate în conformitate cu prevederile legislaţiei. Prejudiciile cauzate prin acţiuni legale nu
sînt reparabile. Pentru decizii şi acţiuni ilegale sau pentru inacţiune, colaboratorii vamali şi alţi angajaţi ai organului
vamal sînt sancţionaţi disciplinar, administrativ, penal sau lor li se aplică alte sancţiuni în conformitate cu legislaţia.
Dreptul vamal în context european Conținuturi
Politica vamală este parte integrantă a politicii externe şi interne a statului. Ea urmăreşte asigurarea eficienţei
operaţiunilor vamale, reglementării schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, contribuţia la
rezolvarea problemelor politice şi comerciale privind protecţia pieţei interne şi stimularea dezvoltării economiei
naţionale, alte obiective stabilite de legislaţie. Mărfurile şi mijloacele de transport care trec frontiera vamală, sau ale
căror regim vamal se modifică, sînt supuse operaţiunilor vamale, şi anume: - vămuirea; - perfectarea declaraţiilor
vamale; - controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport; - controlul corporal; - controlul evidenţei contabile; -
perceperea drepturilor de import şi de export; - alte acţiuni efectuate în domeniul vamal de către organul vamal
- Vămuirea este procedeul de plasare a mărfurilor şi mijloacelor de transport întru-un anumit regim vamal şi
încheierea acestui regim, în conformitate cu prevederile legislaţiei. Vămuirea se efectuează de organele vamale interne
şi cele de frontieră, în locurile stabilite din zonele de activitate ale organului vamal în care se găseşte expeditorul sau
destinatarul mărfurilor. Pînă la efectuarea vămuirii, agentul economic trebuie să efectueze operaţiuni prealabile pentru
a accelera traficul de mărfuri. Aceste operaţiuni prevăd: înregistrarea agentului economic ca subiect al activităţii
economice externe, obţinerea certificatelor şi licenţelor necesare desfăşurării activităţii acestuia, înştiinţarea organului
vamal despre trecerea frontierei, plasarea mărfurilor în depozitele provizorii, prelevarea probelor şi mostrelor
mărfurilor. În scopul vămuirii, organul vamal este în drept să preleve probe şi mostre de mărfuri, supunîndu-le
cercetării (expertizei). În dependenţă de poziţia tarifară a mărfii se încasează şi drepturile de import şi de export
corespunzătoare unei anumite poziţiei tarifare. Fiecare marfă are o anumită poziţie tarifară. O altă modalitate de
eliminare a posibilităţii de determinare incorectă a poziţiei tarifare a mărfii este crearea de laboratoare vamale pentru
expertiza şi examinarea mărfurilor. La vămuirea mărfurilor provenite din tranzacţiile economice externe, organele
vamale acceptă spre perfectare declaraţiile vamale, cu condiţia prezentării de către agenţii economici a unui şir de
documente.
a) contractul în baza căruia au fost livrate mărfurile;
b) documentele de transport (actele oficiale ce însoţesc încărcătura şi conţin informaţia despre condiţiile şi caracterul
deplasării, precum şi trăsăturile caracteristice de bază ale mărfurilor transportate):
- Controlul vamal. constă în îndeplinirea de către organul vamal a operaţiunilor de verificare a mărfurilor, a existenţei
şi autenticităţii documentelor; examinarea evidenţelor financiar-contabile; controlul mijloacelor de transport; controlul
bagajelor şi al altor mărfuri transportate; efectuarea de anchete şi alte acţiuni similare pentru a se asigura respectarea
reglementărilor vamale şi altor norme aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală. Controlul vamal se
efectuează în zonele de control vamal create atît la frontieră, cît şi în interiorul republicii. La frontiera republicii în
zona de control vamal îşi exercită funcţiile organele vamale, trupele de grăniceri, instituţia bancară care este abilitată
cu dreptul de a încasa drepturile de import şi de export, precum şi serviciile auxiliare de control (Serviciul veterinar,
Serviciul fitosanitar, Inspectoratul transporturilor auto, Inspectoratul ecologic, Inspectoratul sanitar).
- Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova este un act normativ foarte complex şi voluminos, iar la unele
mărfuri din cauza neclarităţii prevederilor este greu de determinat precis şi corect poziţia tarifară a mărfii.
Tranzitul mărfurilor şi al persoanelor Principalul act normativ care reglementează tranzitul mărfurilor şi al
persoanelor este Codul Vamal. Actul defineşte noţiunea regimului vamal „TRANZIT” şi fixează următoarele
principii ale politicii comerciale internaţionale: eliberarea tranzitului mărfurilor şi al persoanelor de plata drepturilor
de export şi de import, facilitarea operaţiunilor de tranzit şi reducerea la minim a timpului necesar pentru efectuarea
procedurilor şi formalităţilor de control în punctele de trecerea a frontierei statale. S-a stabilit un termen de tranzit
confortabil de 72 de ore, care permite fără probleme traversarea teritoriului statului nostru. Pentru mărfurile
transportate pe calea ferată, în legătură cu cazurile formării garniturilor de tren, a fost stabilit un termen şi mai mare -
168 ore. Majoritatea operaţiunilor de tranzit efectuate pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează prin intermediul
Carnetului TIR cu eliberarea de plata tuturor drepturilor de import. A fost introdus sistemul automatizat de evidenţă şi
control al traficului cu aplicarea gratuită a sigiliilor electronice şi a cartelelor „SMART”. Regimului vamal
„TRANZIT” a fost armonizat cu prevederile respective ale legislaţiei Uniunii Europene;
Republica Moldova şi România au reprezentanţi, inclusiv ai autorităţilor vamale în cadrul Centrului Regional SECI
pentru Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere din Bucureşti (Centrul SECI). - acordarea asistenţei
administrative reciproce pentru asigurarea aplicării corecte a legislaţiei vamale, în special prin prevenirea, depistarea
şi investigarea infracţiunilor şi contravenţiilor vamale; - sprijinul reciproc în sens de prevenţie şi detectare de posibile
cazuri a încălcărilor legislaţiei vamale (ce se pot dezvolta în cazuri de investigaţie vamală) prin punerea la dispoziţie a
informaţiei privind diverse probleme vamale, conţinând date de interes pentru cealaltă parte. Există impedimente ce
ţin de diferenţe între cadrul legislativ din cele două state la nivel de competenţe, compatibilitate organizaţională etc.
Luînd în considerare obiectivul strategic comun al Republicii Moldova şi României – integrarea în structurile Uniunii
Europene – putem identifica alte direcţii de colaborare vamală, în conformitate cu cerinţele europene, cum ar fi:
intensificarea controlului la frontiera de stat, precum şi accelerarea şi simplificarea trecerii frontierei, în special prin
instituirea controlului comun; compatibilizarea sistemelor informaţionale vamale utilizate de către ambele state şi
organizarea schimbului periodic de informaţie referitoare la comerţul exterior.
În acest context, posibilităţi enorme oferă Programul investiţional regional „Facilitarea comerţului şi transportului în
Europa de Sud-Est” (TTFSE), scopurile principale ale căruia sunt reducerea timpului de perfectare a documentelor la
frontieră şi a timpului de efectuare a plăţilor, eliminarea treptată a fenomenelor corupţioniste legate de comerţul şi
transportul internaţional, sporirea eficacităţii controlului la frontieră şi intensificarea acţiunilor de combatere a
încălcărilor legislaţiei vamale. La baza acestui Program au fost puse următoarele componente: - asistenţa tehnică
pentru modernizarea punctelor de trecere a frontierei de stat; - elaborarea tehnologiilor informaţionale şi a
echipamentului pentru aplicarea acestora în activitatea vamală; - optimizarea tehnologiilor de control vamal; -) crearea
unei reţele şi a unei pagini web în vederea mediatizării tuturor regulilor şi procedurilor aplicate de către serviciile cu
atribuţii la frontieră, - instruirea şi reciclarea colaboratorilor vamali. Este evident că Republica Moldova şi România
trebuie să valorifice cu eficienţă maximă Programul regional TTFSE.
Priorităţi pe termen scurt: - simplificarea, accelerarea şi corelarea controlului la frontieră prin înfiinţarea controlului
comun; - încheierea şi implementarea Acordului între Republica Moldova şi România privind controlul comun al
trecerii frontierei, propus de către partea română, care conţine, practic, toate elementele necesare în vederea efectuării
unui control eficient la trecerea frontierei de stat în conformitate cu principiile şi standardele europene; - organizarea
schimbului periodic de informaţie referitoare la comerţul exterior prin încheierea şi implementarea Protocolului între
Departamentul Vamal al Republicii Moldova şi Direcţia Generală a Vămilor din România cu privire la cooperare în
domeniul schimbului de informaţie referitoare la comerţul exterior.
Priorităţi pe termen mediu: - îmbunătăţirea cooperării la frontieră între toate autorităţile naţionale cu atribuţii la
frontieră, consolidarea contactelor prin intermediul organizării unor reuniuni, seminare, acţiuni comune etc.; - dotarea
punctelor de trecere la frontieră cu echipamentul necesar şi instruirea personalului acestora, în scopul asigurării
efectuării controlului comun în condiţii cuvenite; - crearea cu asistenţa Uniunii Europene a unei reţele speciale
protejate pentru a evita accesul părţilor terţe la informaţia ce va fi transmisă între serviciile vamale ale ambelor state.
Cooperarea vamală între Republica Moldova şi Ucraina Republica Moldova şi Ucraina au declarat că integrarea
europeană este unul din scopurile lor strategice. Cooperarea vamală şi transfrontalieră este unul din domeniile în care
o transformare efectivă este absolut necesară şi ar fi percepută şi susţinută de către Uniunea Europeană.
Cadrul legislativ existent, în comparaţie cu cel privind cooperarea vamală moldoromână, este mai larg, însă acest fapt
nu face relaţiile moldo-ucrainene în domeniul vamal mai puţin problematice. Pe lîngă problematica controlului în
comun, în contextul securizării frontierei moldoucrainene pe segmentul transnistrean, situaţia poate fi îmbunătăţită
prin organizarea schimbului periodic de informaţie privind comerţul exterior, controlul valorii în vamă a mărfurilor
etc. Indiferent de aspectele reglementării juridice, colaborarea la frontiera moldo-ucraineană este periclitată
considerabil de acţiunile administraţiei tiraspolene separatiste. Astfel, aceasta blochează efectuarea controlului comun
moldo-ucrainean în orice formă, pentru a păstra regiunea transnistreană a Moldovei necontrolată. Existenţa acestei
regiuni necontrolate de către autorităţile moldovene favorizează dezvoltarea contrabandei, consolidarea grupărilor
criminale organizate.
Regimurile vamale.
Regimul vamal reprezintă un ansamblu de norme de drept şi procedee vamale aplicarea şi efectuarea cărora au
drept scop determinarea statutului juridic al mărfurilor şi unităţilor de transport implicate direct în trecerea peste
frontiera vamală a ţării.
Regimurile vamale sînt stabilite următoarele regimuri vamale: 1) regimuri vamale definitive: a) import; b) export;
2) regimuri vamale suspensive: a) tranzit; b) antrepozit vamal; c) perfecţionare activă (cu suspendare); d)
transformare sub control vamal; e) admitere temporară; f) perfecţionare pasivă.
În cadrul regimurilor specificate la alin.(1) se definesc regimurile vamale cu impact economic: a) antrepozit vamal;
b) perfecţionare activă; c) transformare sub control vamal; d) admitere temporară; e) perfecţionare pasivă.
Alegerea şi renunţarea la regimul vamal Persoana are dreptul să aleagă oricînd regimul vamal din cele prevăzute la
art.23 sau să renunţe la el (în schimbul unui alt regim vamal), indiferent de cantitatea, felul, originea şi destinaţia
mărfurilor şi mijloacelor de transport, dacă aceste acţiuni nu contravin prezentului cod şi altor acte normative.
Dispoziţii comune regimurilor vamale Regimurile vamale suspensive sînt operaţiuni cu titlu temporar, ce au drept
efect suspendarea totală sau parţială de drepturile de import sau de export. Organele vamale autorizează plasarea
mărfurilor sub un regim vamal suspensiv numai dacă pot asigura supravegherea şi controlul acestui regim. Prin
autorizaţia emisă, organul vamal fixează termenul şi condiţiile de derulare şi încheiere a regimului vamal suspensiv.
Termenul de încheiere a regimului vamal suspensiv poate fi prelungit de către organul vamal care a autorizat regimul
sau, în caz de refuz, de către organul vamal ierarhic superior, la cererea scrisă argumentată a titularului operaţiunii,
depusă în cadrul termenului acordat iniţial. În vederea acordării unui regim vamal suspensiv, organele vamale vor
solicita constituirea unei garanţii pentru a se asigura de achitarea oricărei obligaţii ce poate apărea. În aplicarea unui
anumit regim vamal suspensiv pot fi prevăzute dispoziţii speciale privind depunerea garanţiei sau exonerarea de
datoria garantării obligaţiei vamale. Regimurile vamale suspensive, cu excepţia tranzitului încheiat conform art.45, se
încheie prin plasarea sub o altă destinaţie vamală fie a mărfurilor iniţiale, fie a produselor compensatoare sau
transformate. Organul vamal dispune, din oficiu, încheierea regimului vamal suspensiv în cazul cînd titularul
operaţiunii nu soluţionează situaţia mărfurilor în termenul aprobat.
Dispoziţii comune regimurilor vamale cu impact economic Utilizarea oricărui regim vamal cu impact economic
este condiţionată de obţinerea, contra plată, a unei autorizaţii din partea organului vamal. Fără a aduce atingere
condiţiilor speciale suplimentare ce reglementează regimul respectiv, autorizaţia specificată la alin.(1) se acordă:
a) persoanelor care oferă toate garanţiile necesare pentru efectuarea operaţiunilor;
b) în cazul cînd organele vamale pot supraveghea şi monitoriza regimul.
Condiţiile în care este utilizat regimul respectiv se indică în autorizaţie. Titularul autorizaţiei este obligat să informeze
organul vamal asupra tuturor factorilor care pot apărea după acordarea autorizaţiei şi care pot influenţa continuarea
sau conţinutul regimului. În funcţie de noile condiţii, organul vamal poate decide continuarea sau încheierea regimului
ori poate dispune măsuri suplimentare. Drepturile şi obligaţiile titularului unui regim vamal cu impact economic pot fi
transferate succesiv, în condiţiile şi cu autorizarea prealabilă a organului vamal, unor alte persoane care îndeplinesc
condiţiile prevăzute pentru a beneficia de regimul respectiv. Se interzice plasarea mărfurilor supuse accizelor sub
regimurile vamale antrepozit vamal, perfecţionare activă (cu suspendare) şi admitere temporară, cu excepţia
mijloacelor de transport auto.
Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în
liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt aplicate măsurile de politică economică.
Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se echivalează cu statutul
mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă. Certificatul de origine, în acest caz, nu se eliberează.
Constatarea originii mărfurilor. Organul vamal constată originea mărfurilor pe baza următoarelor criterii:
a) mărfuri obţinute în totalitate într-o ţară;
b) mărfuri obţinute printr-o prelucrare sau transformare suficientă într-o ţară.
Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevăzute de legislaţia naţională sau de acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte. În cazul în care, la data importului, nu s-a aplicat un tratament
tarifar preferenţial din cauza neprezentării certificatului de origine sau din imposibilitatea de a constata respectarea
celorlalte dispoziţii cuprinse în acordul internaţional care prevede acel tratament tarifar preferenţial, titularul
operaţiunii de import poate cere ulterior restituirea sumelor încasate în plus prin prezentarea de dovezi, pe baza
legislaţiei naţionale şi a acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Tratamentul tarifar favorabil se înţelege o reducere sau o scutire de drepturi de import, care poate fi aplicată şi în
cadrul unui contingent valoric sau cantitativ. Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil
în funcţie de tipul mărfii sau de destinaţia ei finală, în conformitate cu legislaţia naţională sau cu acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Punerea în circulaţie a mărfurilor la drepturi de import reduse sau zero pe motivul destinaţiei lor finale, acestea
rămîn sub supraveghere vamală. Supravegherea vamală se încheie cînd condiţiile prevăzute pentru acordarea unor
drepturi de import reduse sau zero încetează a mai fi aplicate sau în cazul cînd mărfurile sînt exportate sau distruse.
Utilizarea mărfurilor în alte scopuri decît cele prevăzute pentru aplicarea drepturilor de import reduse sau zero este
permisă cu condiţia achitării drepturilor de import.
Importul mărfurilor la cea mai mare taxă vamală În cazul cînd lotul de mărfuri este compus din mărfuri cu
încadrări tarifare diferite şi operaţiunile cu fiecare dintre acele mărfuri, în conformitate cu clasificarea lor tarifară, în
scopul completării declaraţiei, ar presupune un surplus de muncă şi cheltuieli disproporţionate faţă de drepturile de
import ce se percep, organele vamale pot consimţi, la cererea declarantului, ca drepturile de import să fie achitate
pentru întregul lot, pe baza clasificării tarifare a mărfurilor pentru care se percepe cea mai înaltă taxă vamală.
Exportul este un regim vamal în care mărfurile sînt scoase de pe teritoriul vamal fără obligaţia reintroducerii lor
pe acest teritoriu. Sînt admise la export mărfurile produse în ţară, precum şi cele importate şi puse în liberă circulaţie
anterior, cu excepţia mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul politicii
economice.
Condiţiile plasării mărfurilor sub regimul vamal de export Exportul se efectuează cu condiţia onorării drepturilor
de export, respectării măsurilor de politică economică şi îndeplinirii altor condiţii prevăzute de prezentul cod şi de alte
acte normative.
Punerea în circulaţie a mărfurilor plasate sub regimul vamal de export Liberul de vamă la export se acordă cu
condiţia ca mărfurile în cauză să fie scoase de pe teritoriul vamal în aceeaşi stare în care acestea se aflau la data
înregistrării declaraţiei vamale de export, cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii
bune.
Exportul temporar de mărfuri Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar în cazul în care urmează a fi
reintroduse în ţară fără a suferi vreo modificare, cu excepţia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale. Organul
vamal fixează termenul în care mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să fie plasate sub o altă destinaţie vamală.
Termenul aprobat trebuie să permită realizarea scopului utilizării, dar să nu depăşească 3 ani. Guvernul, la solicitarea
titularului operaţiunii, în cazuri excepţionale, temeinic justificate, poate prelungi termenul iniţial de reintroducere a
mărfurilor.
Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal sub supraveghere vamală de la
un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import şi de export şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică, dacă legislaţia nu prevede altfel. Timpul tranzitului se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 8
zile de la data trecerii frontierei vamale. Titularul regimului vamal de tranzit este persoana sub responsabilitatea
căreia are loc operaţiunea de tranzit. El este obligat să depună la organul vamal de plecare o declaraţie vamală de
tranzit. Nu pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit mărfurile prohibite de a fi introduse în Republica Moldova sau
mărfurile restricţionate dacă nu a fost respectată legislaţia naţională ce reglementează tranzitul acestor tipuri de
mărfuri. Mărfurile vămuite pentru export la un organ vamal intern se plasează sub regimul vamal de tranzit pînă la
organul vamal de frontieră.
Condiţiile plasării mărfurilor sub regimul vamal de tranzit
a) să nu fie folosite în alte scopuri decît cel de tranzit;
b) să fie transportate la organul vamal de destinaţie în termenul stabilit de organul vamal de plecare, în funcţie de tipul
mijlocului de transport, de distanţă, de condiţiile atmosferice etc.
În cazul în care titularul operaţiunii de tranzit efectuate cu mijlocul său de transport nu poate garanta respectarea
legislaţiei vamale, organul vamal este în drept să-i acorde regimul vamal de tranzit cu condiţia respectării unor
anumite cerinţe: înzestrarea corespunzătoare a mijlocului de transport, efectuarea transportului de mărfuri de către alt
transportator sau cu însoţire vamală. Cheltuielile aferente acestor acţiuni sînt suportate de transportator.
Autorizaţia de plasare a mărfurilor sub regimul vamal de tranzit Mărfurile pot fi plasate sub regimul vamal de
tranzit numai cu autorizaţia organului vamal, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie.
Încheierea regimului vamal de tranzit Regimul vamal de tranzit se încheie atunci cînd mărfurile sînt prezentate,
împreună cu documentele însoţitoare, la organul vamal de destinaţie în stare intactă, cu excepţia pierderilor naturale
aferente transportării şi păstrării în condiţii bune.
Documentele însoţitoare Documentele însoţitoare se prezintă organului vamal de destinaţie în ordinea prezentării
mărfurilor. În cazul cînd biroul vamal de destinaţie este un organ intern, la cererea declarantului, mărfurile sînt
plasate sub o altă destinaţie vamală.
Avarierea mărfurilor sau forţa majoră În caz de avariere a mărfurilor sau de intervenţie a unei forţe majore, ele pot
fi descărcate, posesorul (transportatorul) fiind obligat:
a) să asigure integritatea mărfurilor, neutilizarea lor;
b) să informeze imediat organul vamal proxim despre avarierea mărfurilor sau despre intervenţia unei forţe majore,
despre locul aflării lor şi a mijloacelor de transport;
c) să asigure transportarea mărfurilor şi deplasarea mijloacelor de transport la organul vamal proxim ori deplasarea
colaboratorului vamal la locul aflării mărfurilor şi a mijloacelor de transport.
Cheltuielile aferente acţiunilor specificate sînt suportate de transportator.
Responsabilitatea titularului operaţiunii de tranzit Titularul operaţiunii de tranzit este responsabil de tranzitul
mărfurilor. El este obligat să prezinte, în termenul stabilit, organului vamal de destinaţie mărfurile cu mijloacele de
identificare intacte, aplicate de organul vamal de plecare. Dacă mărfurile sînt puse în liberă circulaţie fără permisiunea
organului vamal, dacă sînt pierdute sau nu sînt prezentate organului vamal de destinaţie ori dacă sînt prezentate cu
lipsuri sau substituiri, titularul operaţiunii de tranzit este obligat să plătească drepturile de import, cu excepţia cazului
distrugerii sau pierderii mărfurilor din cauză de forţă majoră.
Respectarea legislaţiei internaţional În cazul utilizării procedurilor de tranzit în conformitate cu acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte, organul vamal le acceptă fără a emite documente interne.
Antrepozitul vamal este locul aprobat de organul vamal şi aflat sub supravegherea acestuia, unde pot fi depozitate
mărfurile specificate la alin.(2). Regimul de antrepozit vamal permite depozitarea într-un antrepozit: a) a mărfurilor
străine, fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică economică; b) a mărfurilor autohtone destinate
exportului. Deţinătorul de antrepozit vamal, denumit în continuare antrepozitar, este persoana juridică care
administrează şi gestionează antrepozitul vamal. Depozitar este titularul declaraţiei vamale de antrepozitare, în temeiul
căreia mărfurile sînt plasate sub regimul de antrepozit vamal.
Condiţiile plasării mărfurilor sub regimul de antrepozit vamal Sub regimul de antrepozit vamal pot fi plasate
orice mărfuri, cu excepţia celor prohibite de a fi introduse sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi a altor mărfuri
prevăzute de legislaţie. Mărfurile susceptibile de a altera alte mărfuri sau cele care necesită condiţii speciale de
păstrare trebuie să fie ţinute în încăperi speciale.
Tipurile de antrepozite vamale Antrepozitul vamal public este disponibil oricărei persoane pentru depozitarea
mărfurilor. Antrepozitul vamal privat este destinat exclusiv depozitării mărfurilor de către antrepozitar.
Antrepozitarul Antrepozitarul are următoarele obligaţii faţă de organul vamal:
a) să îndeplinească condiţiile de organizare şi funcţionare a antrepozitului vamal stabilite în autorizaţie;
b) să asigure supravegherea mărfurilor astfel încît sa nu fie posibilă sustragerea acestora de sub controlul vamal;
c) să asigure integritatea mărfurilor depozitate.
Administrarea şi gestionarea unui antrepozit sînt condiţionate de emiterea unei autorizaţii de către Serviciul Vamal, cu
excepţia cazului în care organul vamal administrează şi gestionează el însuşi antrepozitul vamal.
Autorizaţia de antrepozitare În vederea obţinerii autorizaţiei de antrepozitare, solicitantul trebuie să depună, în scris,
o cerere, care să conţină informaţiile necesare pentru acordarea autorizaţiei, în special să demonstreze că există o
raţiune economică pentru antrepozitare. Autorizaţia de antrepozitare se eliberează numai persoanelor juridice din RM.
Condiţii de garantare Organul vamal solicită depozitarului constituirea unei garanţii care să asigure plata obligaţiei
vamale ce ar putea apărea pe timpul derulării regimului corespunzător mărfurilor aflate în antrepozit. Organul vamal
solicită, pentru mărfurile aflate în antrepozitele administrate şi gestionate de acesta, ca garanţia să fie constituită de
titularul regimului de antrepozitare în scopul asigurării încheierii operaţiunii în termenul stabilit. În cazul cînd
operaţiunea de antrepozitare nu se încheie în termenul stabilit, organul vamal procedează, din oficiu, la încheierea
operaţiunii şi încasează drepturile de import aferente, după care operaţiunea este scoasă din evidenţă.
Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal Mărfurile plasate sub regimul de
antrepozit vamal pot fi supuse următoarelor operaţiuni: a) de asigurare a integrităţii lor; b) de pregătire, cu acordul
organului vamal, spre vînzare şi transportare (ambalare, marcare, încărcare, descărcare etc.). Operaţiunile efectuate cu
mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal nu pot modifica parametrii lor tehnici, de calitate şi de cantitate.
Perfecţionarea activă Regimul vamal de perfecţionare activă permite ca următoarele mărfuri să fie utilizate pe
teritoriul RM în una sau mai multe operaţiuni de prelucrare: a) mărfurile străine destinate scoaterii de pe teritoriul
vamal sub formă de produse compensatoare - fără încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de
politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel; b) mărfurile importate şi puse în liberă circulaţie - dacă sînt
scoase de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare. În acest caz, regimul vamal de perfecţionare activă
se efectuează cu încasarea drepturilor de import şi restituirea acestora la realizarea exportului.
Autorizaţia de perfecţionare activă Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează la solicitarea persoanei care
efectuează perfecţionarea activă sau care este responsabilă de efectuarea acesteia. Autorizaţia de perfecţionare activă
se eliberează numai persoanelor juridice din RM, conform legislaţiei. Organele vamale specifică în autorizaţie
termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie exportate sau reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie
aprobată de vamă. La stabilirea acestui termen se va ţine seama de timpul necesar îndeplinirii operaţiunilor de
perfecţionare şi de export al produselor compensatoare. Termenul menţionat începe să curgă la data cînd mărfurile
sînt plasate sub regimul vamal de perfecţionare activă. Organele vamale pot prelungi acest termen în baza unei cereri
argumentate a titularului autorizaţiei.
Importul de mărfuri în cazul sistemului compensării prin echivalenţă În cazul cînd se aplică sistemul compensării
prin echivalenţă şi export anticipat, organele vamale specifică termenul în care mărfurile străine trebuie importate.
Acest termen începe să curgă la data acceptării declaraţiei de export pentru produsele compensatoare obţinute din
mărfurile echivalente corespunzătoare.
Transformarea sub controlul vamal Regimul de transformare sub control vamal permite ca mărfurile străine să fie
utilizate pe teritoriul RM în operaţiuni ce le modifică natura sau starea, fără încasarea drepturilor de import şi fără
aplicarea măsurilor de politică economică, şi ca produsele rezultate din astfel de operaţiuni să fie puse în liberă
circulaţie cu plata drepturilor de import aferente acestor mărfuri. Lista cazurilor în care poate fi utilizat regimul de
transformare sub control vamal se stabileşte în conformitate cu legislaţia.
Autorizaţia de transformare sub control vamal Autorizaţia de transformare sub control vamal se eliberează la
solicitarea persoanei care efectuează transformarea sau care este responsabilă de efectuarea acesteia. Autorizaţia de
transformare sub control vamal se eliberează numai persoanelor juridice din Republica Moldova în cazul cînd:
a) mărfurile de import pot fi identificate în produsele transformate;
b) mărfurile, după transformare, nu pot fi readuse la forma sau la starea în care s-au aflat pînă la plasarea lor sub regim
vamal;
c) utilizarea regimului vamal nu poate duce la evitarea efectului reglementărilor privind originea şi restricţiile
cantitative aplicabile mărfurilor importate;
d) sînt îndeplinite condiţiile necesare ca regimul vamal să contribuie la crearea şi menţinerea activităţii de
transformare a mărfurilor în Republica Moldova fără a aduce atingere în mod nedorit intereselor producătorilor
autohtoni de mărfuri similare (condiţii economice).
Organele vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele transformate trebuie să fie exportate sau să li se
atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. La stabilirea acestui termen se va ţine seama de timpul necesar îndeplinirii
operaţiunilor de transformare şi de plasare sub altă destinaţie vamală a produselor transformate. Termenul specificat
începe să curgă la data cînd mărfurile sînt plasate sub regimul vamal de transformare sub control vamal. Organele
vamale pot prelungi acest termen în baza unei cereri argumentate a titularului autorizaţiei.
Obligaţia vamală În cazul cînd apare o obligaţie vamală pentru mărfurile aflate în aceeaşi stare sau pentru produsele
aflate în stadii intermediare de transformare comparativ cu ceea ce s-a prevăzut în autorizaţie, valoarea acestei
obligaţii se stabileşte pe baza elementelor de taxare corespunzătoare mărfurilor de import la data acceptării declaraţiei
vamale privind plasarea mărfurilor sub regimul de transformare sub control vamal.
Tratamentul tarifar preferenţial În cazul cînd, la data plasării sub regimul vamal de transformare sub control
vamal, mărfurile de import îndeplineau condiţiile unui tratament tarifar preferenţial şi cînd acest tratament este
aplicabil şi produselor identice cu produsele transformate la momentul punerii în liberă circulaţie, drepturile de import
aferente produselor transformate se calculează pe baza taxei aplicabile tratamentului respectiv. Dacă, la data plasării
sub regimul vamal de transformare sub control vamal, mărfurile de import îndeplineau condiţiile unui tratament tarifar
preferenţial, dar în limita unor contingente tarifare sau plafoane tarifare, aplicarea taxei specificate cu privire la
produsele transformate este, în plus, supusă condiţiei ca respectivul tratament tarifar preferenţial să fie aplicabil
mărfurilor de import şi la data acceptării declaraţiei vamale de punere în liberă circulaţie a produselor transformate. În
acest caz, compararea se va face cu contingentele prevăzute pentru mărfurile de import, existente la data acceptării
declaraţiei vamale de punere în liberă circulaţie a produselor transformate, şi nu cu contingentele stabilite pentru
mărfuri identice cu cele transformate.
Admiterea temporară Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova, cu
suspendare parţială sau totală de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, a mărfurilor
străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale. Pe toată durata regimului vamal de
admitere temporară, mărfurile trebuie să rămînă în proprietatea persoanei străine. Ele nu pot fi vîndute, închiriate,
subînchiriate, date în comodat, gajate, transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul Republicii
Moldova decît cu acordul organului vamal, după plata drepturilor de import şi efectuarea procedurilor vamale de
punere în liberă circulaţie, cu excepţia derogărilor prevăzute de prezenta secţiune. Mărfurile introduse în baza unui
contract de leasing internaţional se plasează sub regimul vamal de admitere temporară, cu suspendarea totală de plata
dreptului de import şi cu exonerarea de datoria garantării obligaţiei vamale.
Autorizarea admiterii temporare a mărfurilor Organul vamal autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor
care pot fi identificate şi nu sînt prohibite de a fi introduse în Republica Moldova.
Termenul de aflare a mărfurilor sub regimul vamal de admitere temporară Organele vamale stabilesc termenul
în care mărfurile de import trebuie să fie reexportate sau să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. Acest
termen nu poate depăşi 3 ani de la data plasării mărfurilor sub regimul de admitere temporară. În împrejurări
excepţionale, Serviciul Vamal, la cererea argumentată a solicitantului, poate să prelungească termenul specificat
pentru a permite utilizarea autorizată a mărfurilor. Termenul de aflare sub regimul vamal de admitere temporară a
mărfurilor plasate în baza unui contract de leasing financiar sau operaţional se va stabili în funcţie de durata
contractului de leasing, dar nu va depăşi 7 ani.
Utilizarea sistemului de suspendare totală Cazurile şi condiţiile în care regimul vamal de admitere temporară poate
fi utilizat cu suspendare totală de drepturile de import se stabilesc în conformitate cu legislaţia naţională şi cu
acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Utilizarea sistemului de suspendare parţială Mărfurile aflate în proprietatea unei persoane străine ce nu corespund
prevederilor pot fi plasate, în vederea admiterii temporare, numai sub regimul de admitere temporară cu suspendare
parţială de drepturile de import. Cuantumul taxei vamale aferente mărfurilor plasate sub regimul vamal de admitere
temporară cu suspendare parţială de drepturile de import se stabileşte la 5%, pentru fiecare lună calendaristică sau
fracţie de lună în care mărfurile au fost plasate sub regimul vamal de admitere temporară cu suspendare parţială de
drepturile de import, din valoarea taxei vamale care ar fi trebuit să fie plătită pentru mărfurile menţionate dacă ar fi
fost puse în liberă circulaţie la data la care au fost plasate sub regimul de admitere temporară. Încasarea taxei vamale
stabilite se va face la încheierea regimului, ţinîndu-se seama de cursul de schimb al monedei naţionale la această dată,
pentru toată perioada de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de import, fără a putea depăşi
cuantumul datorat în cazul în care ar fi importate aceleaşi mărfuri.
Cesionarea regimului vamal de admitere temporară În cazul în care titularul regimului vamal de admitere
temporară cesionează regimul vamal, fiecare titular achită drepturile de import aferente perioadei de utilizare a mărfii.
Cînd, în cadrul aceleiaşi luni, utilizarea s-a făcut de către ambii titulari, drepturile de import se achită de către cedent.
Punerea în liberă circulaţie a mărfurilor Mărfurile aflate în regim vamal de admitere temporară pot fi puse în liberă
circulaţie numai după achitarea drepturilor de import. În acest caz, cuantumul drepturilor de import se determină pe
baza elementelor de taxare şi a altor plăţi în vigoare la data plasării bunurilor sub regimul vamal de admitere
temporară. Cursul de schimb utilizat pentru moneda naţională va fi cel de la data efectuării formalităţilor de punere în
liberă circulaţie. În cazul punerii în liberă circulaţie a unui obiect al leasingului, ca urmare a realizării de către locator
a opţiunii de procurare a acestui bun la expirarea contractului de leasing şi achitării integrale a plăţilor de leasing, baza
de calcul al drepturilor de import o va constitui valoarea lui reziduală, în cazul leasingului financiar, şi, respectiv,
valoarea de transfer a proprietăţii, în cazul leasingului operaţional, convenite de părţi.
Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile aflate în liberă circulaţie sînt scoase pentru prelucrare
sau transformare în afara teritoriului RM, iar produsele compensatoare sînt introduse cu exonerarea, totală sau parţială,
de drepturile de import. Exportul temporar de mărfuri în vederea perfecţionării pasive atrage aplicarea măsurilor de
politică economică prevăzute pentru exportul definitiv de mărfuri.
Operaţiunile de perfecţionare pasivă Cu mărfurile plasate sub regimul vamal de perfecţionare pasivă se pot efectua
operaţiunile prevăzute pentru regimul vamal de perfecţionare activă. La unele operaţiuni de perfecţionare pasivă a
mărfurilor pot fi stabilite restricţii de către Guvern.
Condiţiile ce exclud plasarea mărfurilor sub regimul vamal de perfecţionare pasivă Nu pot fi plasate sub
regimul vamal de perfecţionare pasivă: a) mărfurile care, prin scoaterea lor de pe teritoriul vamal, creează temei
pentru exonerarea de drepturile de import sau pentru restituirea drepturilor de import încasate; b) mărfurile care,
înainte de a fi scoase de pe teritoriul vamal, au fost importate cu exonerarea totală de drepturile de import - pînă la
expirarea termenelor de exonerare; c) alte mărfuri, în unele cazuri prevăzute de legislaţie.
Autorizaţia de perfecţionare pasivă Perfecţionarea pasivă a mărfurilor se efectuează în baza autorizaţiei eliberate de
organul vamal, conform legislaţiei. Se eliberează persoanelor juridice din RM sub următoarele condiţii: a) organul
vamal poate determina că produsele compensatoare au fost obţinute din mărfurile exportate pentru a fi prelucrate; b)
perfecţionarea pasivă a mărfurilor nu aduce prejudicii economiei naţionale.
Termenul de perfecţionare pasivă Organul vamal fixează termenul în care produsele compensatoare vor fi
reintroduse pe teritoriul vamal. La stabilirea lui se ţine cont de durata procesului de perfecţionare pasivă justificată din
punct de vedere economic. La cererea titularului regimului vamal, organul vamal, în cazuri temeinic justificate, poate
prelungi termenul iniţial.
Drepturile de export Mărfurile plasate sub regimul de perfecţionare pasivă sînt supuse drepturilor de export cu
restituirea ulterioară a acestor drepturi, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, dacă produsele compensatoare sînt
introduse pe teritoriul vamal şi dacă se respectă prevederile prezentului cod şi ale altor acte normative.
Exonerarea produselor compensatoare de drepturile de import Produsele compensatoare pot fi exonerate, total
sau parţial, de drepturile de import, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, dacă sînt importate de titularul
autorizaţiei de perfecţionare pasivă. În cazul în care scopul operaţiunii de perfecţionare este repararea mărfurilor
importate anterior, acestea, la încheierea operaţiunii, sînt puse în liberă circulaţie cu exonerare totală de drepturile de
import dacă organele vamale stabilesc că mărfurile au fost reparate gratis, în baza unei obligaţii contractuale sau legale
ce decurge dintr-o garanţie sau din cauza existenţei unui defect de fabricaţie. Prevederile alin.(2) nu se aplică în cazul
în care s-a ştiut de existenţa defectului la data cînd mărfurile în cauză au fost puse în liberă circulaţie pentru prima
oară. În cazul în care scopul operaţiunii de perfecţionare este repararea mărfurilor de export temporar şi o asemenea
reparare se efectuează cu titlu oneros, reintroducerea mărfurilor se face cu exonerare parţială de drepturile de import.
Exonerarea se acordă prin determinarea valorii drepturilor aplicabile pe baza elementelor de taxare aferente produselor
compensatoare la data acceptării declaraţiei de punere în liberă circulaţie a produselor respective, valoarea în vamă
considerîndu-se egală cu costurile de reparare.
Produse de înlocuire de acelaşi standard Regimul de perfecţionare pasivă se poate realiza şi prin înlocuirea unei
mărfi importate şi aflate în liberă circulaţie, în cazul cînd în locul produsului compensator se importă un produs de
înlocuire de acelaşi standard. Prin produs de înlocuire de acelaşi standard se înţelege că produsele de înlocuire trebuie
să se încadreze la acelaşi cod tarifar şi să posede aceleaşi caracteristici comerciale şi tehnice ca şi produsul
compensator.
Importul anticipat Organul vamal poate permite ca produsele de înlocuire, în condiţiile fixate în autorizaţie,
importate înainte de exportul temporar al mărfurilor. Importul anticipat se realizează numai cu constituirea unei
garanţii care să acopere integral cuantumul drepturilor de import. Dacă mărfurile de export temporar au fost folosite
înaintea acestui export, produsele de înlocuire trebuie să nu fie produse noi. Organul vamal poate acorda derogări de la
această normă dacă se dovedeşte că produsele de înlocuire, deşi noi, au fost livrate gratuit. În cazul în care operaţiunea
de perfecţionare pasivă cu import anticipat implică exonerarea parţială de drepturile de import, elementele de taxare
folosite pentru determinarea acestora sînt cele în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de export temporar. În
cazul importului anticipat al produselor de înlocuire, exportul temporar al mărfurilor trebuie efectuat în termen de cel
mult 2 luni de la data înregistrării declaraţiei vamale de import al acestor produse. În cazuri temeinic justificate, la
cererea titularului autorizaţiei, organul vamal poate aproba prelungirea termenului specificat. Nereturnarea mărfurilor
exportate pentru prelucrare sau a produselor compensatoare din cauza distrugerii sau pierderii lor. Titularul
autorizaţiei de perfecţionare pasivă a mărfurilor care nu a returnat mărfurile sau nu a importat, în termenul stabilit,
produsele rezultate din perfecţionare pasivă nu poartă răspundere în faţa organului vamal dacă distrugerea sau
pierderea mărfurilor sau a produselor compensatoare a fost cauzată de avarierea lor sau de o forţă majoră, fapt
confirmat de organul de resort al ţării respective.

Zona liberă este o parte a teritoriului vamal în care mărfurile străine sînt introduse şi utilizate fără plata
drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, potrivit procedurii stabilite de prezentul
cod şi de alte acte normative, în cazul cînd legislaţia nu prevede altfel, iar mărfurile autohtone sînt introduse şi
utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul vamal de export Zona liberă este creată, la propunerea
Guvernului, printr-o lege, adoptată de Parlament în corespundere cu prezenta lege, care va delimita în acest scop o
parte sau cîteva părţi ale teritoriului RM. În lege vor fi strict determinate hotarele şi configuraţia zonei respective.
Guvernul va elabora concepţia generală de creare şi dezvoltare a zonei libere.Iniţiatori ai creării zonelor libere pot fi
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici şi diverse organizaţii care vor prezenta
propunerile corespunzătoare. Propunerile privind crearea zonelor libere vor cuprinde: a) scopurile creării, genurile
activităţii de întreprinzător şi orientarea funcţională a zonei libere; b) studiul de fezabilitate privind oportunitatea
creării zonei libere; c) proiectul planului de amplasare a zonei libere, coordonat cu autorităţile corespunzătoare ale
administraţiei publice centrale şi locale.
Studiul de fezabilitate privind oportunitatea creării zonei libere va conţine a) delimitarea hotarelor zonei; b)
caracteristica complexă a potenţialului social-economic al teritoriului, inclusiv al infrastructurilor de producţie,
comercială şi socială, precum şi a relaţiilor economice cu pieţele internaţionale; c) argumentarea posibilităţii de
realizare a genurilor de activitate permise; d) indicarea gradului de asigurare cu specialişti; e) proiectul mecanismului
economic de funcţionare; f) fundamentarea etapelor şi termenelor de creare a zonei libere; g) volumul investiţiilor
necesare, evaluarea surselor şi a eficienţei acestora; h) calculul fluxului preconizat de încasări valutare în zona liberă.
Zonele libere pot fi create pe teritoriile neocupate de imobile, precum şi pe baza unor întreprinderi, instituţii,
organizaţii. Nu pot fi create pe baza întreprinderilor de importanţă strategică sau care desfăşoară sau pot desfăşura o
activitate economică eficientă şi fără crearea de asemenea zone. Pînă la adoptarea deciziei asupra propunerii de creare
a zonei libere se efectuează expertiza oportunităţii creării unei asemenea zone care este asigurată de Ministerul
Economiei în comun cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei. La efectuarea expertizei se iau în considerare
următorii factori: a) costul aproximativ al creării şi întreţinerii zonei libere; b) avantajul pentru economia naţională de
pe urma funcţionării unei asemenea zone; c) situaţia social-economică şi gradul de utilizare a forţei de muncă în
regiunea unde se preconizează crearea zonei libere; d) apropierea zonei în cauză de alte zone libere; e) numărul
zonelor libere deja existente în ţară.
Propunerea privind crearea zonei libere poate fi aprobată numai în cazul în care expertiza va stabili că crearea acesteia
va îmbunătăţi substanţial situaţia în economia naţională şi că ameliorarea respectivă poate fi obţinută numai pe această
cale. În cazul în care propunerea privind crearea zonei libere va fi acceptată, Ministerul Economiei va prezenta spre
aprobare Guvernului proiectul legii corespunzătoare. Zona liberă se consideră creată după intrarea în vigoare a legii
corespunzătoare.
Regimul vamal al zonei libere Pe teritoriul zonelor libere regimul vamal este asigurat de către serviciul vamal al
Departamentului Vamal a cărui activitate este coordonată sub aspect organizatoric cu Administraţia. Pe teritoriul
zonelor libere se stabileşte regimul de declarare obligatorie în vamă a mărfurilor (serviciilor) introduse pe şi scoase de
pe acest teritoriu. Pe teritoriul zonelor libere nu se aplică regimul de contingentare şi licenţiere la importul şi exportul
mărfurilor (serviciilor). Se consideră originare din zona liberă mărfurile, produse integral sau prelucrate integral în
această zonă, dacă: a) intervine schimbarea poziţiei mărfii (a codului de clasificare a mărfii) în nomenclatorul
mărfurilor la nivelul unuia din primele patru semne; sau b) costul mărfurilor declarate ce se exportă depăşeşte costul
mărfurilor introduse în zona liberă din cauza creşterii ponderii cheltuielilor proprii.
Asupra mărfurilor (serviciilor) care n-au fost prelucrate suficient în zona liberă, la scoaterea lor din zonă pe restul
teritoriului vamal al RM se extind prevederile legislaţiei vamale, în partea ce se referă la conţinutul componenţei
importului. Autoturismele importate pe teritoriul zonei libere pentru necesităţile Administraţiei şi rezidenţilor se
impun conform legislaţiei. Se interzice introducerea pe teritoriul zonelor libere a mărfurilor şi altor obiecte în cazul în
care comercializarea lor este interzisă de legislaţia RM sau de acordurile precum şi în cazul în care acestea: a)
prezintă pericol pentru alte mărfuri şi obiecte din zona liberă; b) pun în pericol morala şi securitatea publică; c) nu
corespund normelor şi regulilor ecologice şi sanitaro-igienice prevăzute de legislaţie; d) nu corespund cerinţelor de
calitate stabilite de legislaţie.
Livrările de mărfuri (servicii) în zonele libere de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova sînt asimilate
exportului, iar livrarea mărfurilor (serviciilor) din zona liberă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova sînt
asimilate importului şi se reglementează în conformitate cu legislaţia. Mărfurile (serviciile) aflate în zona liberă pînă
la momentul traversării frontierelor ei au regim de circulaţie liberă şi se transmit de la un rezident la altul fără
perfectarea declaraţiei vamale.

Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate în zona liberă Mărfurile plasate în zona liberă pot fi supuse
operaţiunilor de producţie, de comerţ şi altor operaţiuni, cu excepţia vînzării cu amănuntul, cu respectarea prevederilor
prezentului cod şi ale altor acte normative. Restricţiile şi prohibiţiile la efectuarea operaţiunilor cu mărfurile introduse
în zona liberă sînt stabilite de legislaţie.
Termenul de aflare a mărfurilor în zona liberă Aflarea mărfurilor în zona liberă nu este limitată în timp.
Evidenţa mărfurilor plasate în zona liberă Persoana care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă
este obligată să ţină evidenţa mărfurilor care se introduc, se află sau se scot din zona liberă, precum şi a mărfurilor
confecţionate, prelucrate, transformate, cumpărate sau vîndute, şi să prezinte organului vamal o dare de seamă
referitoare la ele în conformitate cu procedura stabilită de Serviciul Vamal. Toate modificările suportate de aceste
mărfuri trebuie să fie reflectate în evidenţă.
Perceperea drepturilor de import sau de export, aplicarea măsurilor de politică economică În cazul plasării de
mărfuri străine şi autohtone în zona liberă, nu se percep drepturi de import şi nu se aplică măsuri de politică
economică dacă legislaţia nu prevede altfel. În cazul în care mărfurile sînt scoase din zona liberă şi sînt introduse pe
cealaltă parte a teritoriului vamal, se percep drepturi de import şi se aplică măsuri de politică economică. Dacă
mărfurile sînt scoase din zona liberă în afara Republicii Moldova, precum şi pe teritoriul altor zone libere, nu se
percep drepturi de export şi nu se aplică măsuri de politică economică.
Magazinul duty-free constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală, fără aplicarea măsurilor de
politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel, în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturile
internaţionale sau la bordul aeronavelor.Plasarea mărfurilor în magazinul duty-free se efectuează fără perceperea
drepturilor de import, dacă legislaţia nu prevede altfel. În magazinele duty-free, mărfurile se comercializează contra
lei moldoveneşti şi contra valută străină, precum şi cu utilizarea cardurilor bancare.
Condiţiile plasării mărfurilor în magazinul duty-free pot fi plasate orice mărfuri, cu excepţia celor prohibite de a
fi introduse şi scoase de pe teritoriul vamal, de a fi comercializate în RM, precum şi a altor mărfuri stabilite de
legislaţie. Mărfurile a căror comercializare în RM este limitată pot fi vîndute în magazinul duty-free, cu respectarea
legislaţiei. Mărfurile se comercializează în magazinele duty-free amplasate în aeroporturile internaţionale, precum şi
la bordul navelor aeriene antrenate în curse internaţionale, exclusiv pasagerilor care au fost supuşi controlului vamal
în. Mărfurile autohtone livrate la magazinele duty-free pentru comercializare sînt plasate sub regimul vamal de export.
Autorizaţia de activitate a magazinului duty-free Magazinul duty-free poate fi înfiinţat de persoana juridică care
deţine autorizaţia eliberată de Ministerul Economiei şi Comerţului cu acordul Serviciului Vamal, precum şi autorizaţia
Băncii Naţionale a Moldovei pentru comercializarea mărfurilor contra valută străină. Termenul de valabilitate al
autorizaţiei de activitate a magazinului duty-free amplasat în aeroportul internaţional sau la bordul navei aeriene este
de 5 ani. Autorizaţia de activitate poate fi anulată, retrasă sau suspendată de Ministerul Economiei şi Comerţului în
baza materialelor referitoare la încălcarea prevederilor prezentului cod, prezentate de către organul vamal, precum şi
în alte cazuri prevăzute de legislaţie.
Responsabilitatea pentru plata drepturilor de import şi de export o poartă titularul autorizaţiei de activitate a
magazinului duty-free.
Magazinul duty-free pentru deservirea corpului diplomatic În scopul deservirii unor categorii de persoane străine,
specificate la cap.VI din prezentul cod, poate fi înfiinţat, în municipiul Chişinău, un magazin duty-free pentru
deservirea corpului diplomatic. Comercializarea mărfurilor în acest magazin se va face pe baza carnetelor de identitate
CD (corp diplomatic) eliberate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în cantităţi obişnuite pentru
comerţul cu amănuntul, destinate uzului personal şi familial, fără a fi utilizate în scopul vînzării. Reprezentanţele
străine pot cumpăra mărfuri şi în cantităţi solicitate, pe bază de comenzi întocmite prealabil, cu avizul Ministerului
Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Autorizaţia de înfiinţare a magazinului duty-free pentru deservirea corpului
diplomatic este eliberată de Ministerul Economiei şi Comerţului cu acordul Serviciului Vamal şi cu avizul
Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene privind necesitatea şi locul de amplasare a magazinului.
Reexportul este destinaţia vamală care constă în scoaterea mărfurilor străine de pe teritoriul vamal fără
perceperea drepturilor de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, în conformitate cu prezentul
cod şi cu alte acte normative.Pot fi reexportate şi mărfurile nevămuite, introduse pe teritoriul vamal.
Particularităţile reexportului Legislaţia naţională, precum şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este
parte pot introduce condiţii suplimentare privind reexportul mărfurilor.
Distrugerea este destinaţia vamală care constă în distrugerea mărfurilor străine sub supraveghere vamală, fără
perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică. Distrugerea mărfurilor se face
cu autorizaţia organului vamal, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. Nu se acordă autorizaţie în cazul în
care distrugerea mărfurilor ar putea aduce daune mediului, precum şi în alte cazuri stabilite de legislaţie.
Abandonul în favoarea statului este destinaţia vamală care constă în renunţarea la mărfuri în folosul statului fără
onorarea drepturilor de import sau de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică. Se efectuează cu
acordul organului vamal, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. Abandonul în favoarea statului nu
presupune suportarea de cheltuieli de către persoana care abandonează mărfurile în favoarea statului.
Obligațiile și plățile vamale
Tarif vamal - catalog care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, precum
şi cuantumul taxei vamale la aceste mărfuri;
Nomenclator de mărfuri - listă care cuprinde codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare
sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională;
Valoarea în vamă a mărfii - valoarea mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, stabilită în scopul
perceperii taxelor vamale şi a altor impozite;
Taxă vamală - plată obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea pe sau scoaterea mărfurilor de pe
teritoriul vamal;
Declarant - persoană fizică sau juridică care îşi declară mărfurile autorităţii vamale;
Mărfuri identice - mărfuri care se aseamănă sub toate aspectele cu marfa de evaluat, inclusiv sub aspectul
caracteristicilor fizice, calităţii şi reputaţiei ei pe piaţă. Deosebirile neesenţiale de aspect exterior nu pot constitui o
piedică pentru a considera identice mărfurile care corespund celorlalte caracteristici ale definiţiei;
Mărfuri similare - mărfuri care, deşi nu se aseamănă sub toate aspectele, au caracteristici asemănătoare şi sînt
produse din materiale asemănătoare, ceea ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii şi să fie interschimbabile din
punct de vedere comercial. Calitatea mărfurilor, reputaţia lor şi existenţa unei mărci de producţie sau de comerţ sînt
factori care urmează a fi luaţi în considerare la determinarea similitudinii mărfii;
Mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip - mărfuri încadrate, conform Nomenclatorului de mărfuri al RM, într-o
grupă sau într-o categorie de mărfuri produse de o anumită ramură de producţie sau de un anumit sector de producţie,
cuprinzînd mărfuri identice sau similare;
Redevenţe – plăţi efectuate pentru brevete, mărci de fabrică sau de comerţ şi drepturi de autor.
În cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, se percep, ca drepturi de
import şi, respectiv, drepturi de export, următoarele:
a) taxa vamală
b) taxa pe valoarea adăugată;
c) accizele;
d) taxa pentru proceduri vamale - procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în
sfera activităţii vamale. Taxa pentru proceduri vamale se achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale, cu excepţia
abandonului în favoarea statului, dacă legislaţia nu prevede altfel. Mijloacele băneşti încasate ca taxă pentru proceduri
vamale se varsă la bugetul de stat şi se utilizează în volum deplin la finanţarea activităţii vamale.
e) taxa pentru eliberarea autorizaţiei şi taxa pentru actualizarea valabilităţii autorizaţiei;
f) taxa pentru participare la licitaţie vamală;
g) alte sume prevăzute de legislaţie
Plătitorii drepturilor de import şi drepturilor de export Drepturile de import şi drepturile de export sînt plătite
nemijlocit de către declarant sau de o altă persoană prevăzută de legislaţie.
Termenele de plată a drepturilor de import şi drepturilor de export Drepturile de import şi drepturile de export se
plătesc în prealabil, pînă la depunerea declaraţiei vamale. La momentul vămuirii, se acceptă plata doar a diferenţei
dintre suma calculată şi suma plătită în prealabil. Organul vamal este abilitat să interzică importul de mărfuri pentru
care nu au fost plătite drepturile de import, în modul stabilit de prezentul cod. Persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai
activităţii de întreprinzător plătesc drepturile de import sau de export în momentul trecerii frontierei vamale.De la
persoanele fizice care sînt în tranzit prin teritoriul Republicii Moldova avînd un volum de mărfuri ce depăşeşte norma
stabilită se încasează o sumă de garanţie echivalentă drepturilor de import pentru mărfurile în plus.
Modul de plată a drepturilor de import şi de export Persoanele juridice şi persoanele fizice plătesc drepturile de
import şi de export în numerar sau prin virament (inclusiv prin carduri) la conturile respective ale Trezoreriei Centrale
a Ministerului Finanţelor. Calcularea drepturilor de import şi de export se efectuează în funcţie de tarifele şi cotele,
stabilite de legislaţie, existente la momentul depunerii declaraţiei. Dată a achitării drepturilor de import şi de export,
cu excepţia achitării acestora prin intermediul cardurilor bancare, se consideră data depunerii de către importator
(declarant), exportator (declarant) sau de către un terţ a mijloacelor băneşti la conturile respective ale Trezoreriei
centrale a Ministerului Finanţelor, fapt confirmat printr-un extras trezorerial. Plata drepturilor de import şi de export
prin intermediul cardurilor bancare se consideră efectuată la momentul debitării cu suma plăţii respective a contului de
card din care a fost emis cardul utilizat la plată.
Prelungirea şi eşalonarea termenului de plată a drepturilor de import şi de export Cazurile de prelungire sau de
eşalonare a termenului de plată a drepturilor de import şi de export sînt stabilite de legislaţie. Nu poate fi prelungit sau
eşalonat termenul de plată a taxelor pentru proceduri vamale. În cazul prelungirii sau eşalonării termenului de plată a
drepturilor de import şi de export, se calculează o dobîndă, echivalentă cu rata de bază a BNM la creditele pe termen
scurt, care este în vigoare la data acordării prelungirii sau eşalonării pentru fiecare zi de prelungire sau eşalonare a
termenului de plată, dacă legislaţia nu prevede altfel. În cazul încălcării termenului prelungit sau eşalonat, se percep
penalităţi în conformitate cu legislaţia. În cazul prelungirii sau eşalonării termenului de plată a drepturilor de import şi
de export, plata acestor drepturi se garantează în modul stabilit de prezentul cod.
Dispoziţii generale aplicabile obligaţiei vamale Cuantumul drepturilor de import sau de export se stabileşte pe baza
elementelor de taxare stabilite la data apariţiei obligaţiei vamale. Amenzile şi penalităţile sînt aferente drepturilor de
import sau de export şi pot apărea ulterior procedurii de vămuire. În cazul în care nu este posibilă stabilirea cu
exactitate a datei apariţiei obligaţiei vamale, data luată în considerare pentru stabilirea elementelor de taxare proprii
mărfurilor în cauză este acea în care organul vamal constată că mărfurile se află într-o situaţie care face să apară o
obligaţie vamală. Dacă, la data constatării, organele vamale dispun de informaţii din care rezultă că obligaţia vamală a
apărut anterior, cuantumul drepturilor de import sau de export se determină pe baza elementelor de taxare existente la
data cea mai îndepărtată ce poate fi stabilită pe baza acelor informaţii. Determinarea unei obligaţii vamale se face în
monedă naţională, valută străină, cursul de schimb BNMi. Pentru regimul vamal suspensiv care nu se încheie în
termen, obligaţia vamală devine exigibilă şi se stinge prin executarea de către organul vamal a garanţiei constituite.
Plătitorul vamal ia cunoştinţă de cuantumul obligaţiei vamale prin declaraţia vamală acceptată şi înregistrată de
organul vamal. În cazul unor diferenţe ulterioare sau în situaţia încheierii din oficiu, fără declaraţie vamală, a unui
regim vamal suspensiv, plătitorul vamal ia cunoştinţă de noua obligaţie vamală pe baza actului constatator întocmit de
organul vamal. Declaraţia vamală şi actul constatator sînt titluri executorii ce se onorează de către bancă fără accept,
poprire şi validare la simpla solicitare a organului vamal. În cazul mărfurilor reţinute de organul vamal, achitarea
obligaţiei vamale se suspendă pînă la stabilirea definitivă a regimului juridic al acestor mărfuri. Prin reprezentare
indirectă, în sensul prezentei secţiuni, se înţelege situaţia în care importatorul sau exportatorul acţionează în numele,
din însărcinarea şi pe contul altei persoane, dar operaţiunea comercială se realizează ca şi cum ar fi fost efectuată în
nume propriu.
Măsuri de garantare a obligaţiei vamale Plata obligaţiei vamale, în cazul acordării de vacanţă fiscală, se asigură
prin garanţie emisă de banca agreată de organul vamal. Pentru asigurarea plăţii obligaţiei vamale, în cazul în care, în
conformitate cu reglementările vamale, se solicită constituirea unei garanţii, organul vamal are dreptul de a solicita
prezentarea acesteia de către plătitorul vamal sau de către potenţialul plătitor vamal. Organele vamale sînt în drept să
autorizeze constituirea garanţiei de către o terţă persoană. În cazuri justificate, pentru anumite destinaţii vamale, pot fi
acordate scutiri de la garantarea obligaţiei vamale, în baza unei metodologii elaborate de Serviciul Vamal şi în
conformitate cu legislaţia.În cazul în care legislaţia vamală prevede constituirea unei garanţii facultative, o astfel de
solicitare a garanţiei este lăsată la latitudinea organelor vamale atîta timp cît acestea nu au siguranţa că obligaţia
vamală care există sau poate să apară se va achita în termenul prevăzut. Valoarea unei asemenea garanţii este stabilită
la un nivel care să permită acoperirea în orice moment a obligaţiei vamale respective. Garanţia este solicitată: a) la
data aplicării reglementărilor vamale care cer constituirea unei asemenea garanţii; sau b) la orice dată ulterioară cînd
organele vamale nu au siguranţa că obligaţia vamală care există sau poate să apară se va achita în termenul prevăzut.
Organele vamale stabilesc valoarea unei asemenea garanţii la un nivel egal cu: a) valoarea exactă a obligaţiei vamale
sau a datoriilor respective cînd valoarea poate fi stabilită cu precizie la data solicitării garanţiei; b) valoarea maximă,
aşa cum a fost estimată în alte cazuri. La cererea plătitorului sau a persoanei terţe, organele vamale permit constituirea
unei garanţii globale, care să acopere două sau mai multe operaţiuni pentru care a apărut sau poate să apară o obligaţie
vamală. La constituirea unei garanţii globale pentru obligaţii vamale a căror valoare poate fi modificată în timp,
valoarea unei asemenea garanţii este stabilită la un nivel care să permită acoperirea în orice moment a obligaţiei
vamale respective.
Garanţia poate fi constituită printr-un depozit bănesc sau printr-o scrisoare de garanţie, emisă de o bancă agreată de
organul vamal. Garanţia bănească se realizează prin depunerea sumei în lei sau prin remiterea unor instrumente de
decontare şi titluri de valoare, acceptate de organul vamal. Persoana solicitată să constituie garanţia are libertatea de a
alege între tipurile de garanţie prevăzute de prezentul articol. Totodată, organele vamale pot refuza să accepte tipul de
garanţie propus în cazul cînd acesta este incompatibil cu buna funcţionare a regimului vamal respectiv. Acelaşi lucru
este valabil în privinţa garanţiei deja constituite. Organele vamale pot cere ca tipul de garanţie ales să fie menţinut
pentru o anumită perioadă de timp. Dacă, în cursul derulării regimului vamal, organele vamale stabilesc că garanţia
constituită nu asigură plata obligaţiei vamale în termenul prevăzut ori că această garanţie nu mai este sigură sau
suficientă pentru asigurarea plăţii, ele solicită plătitorului vamal sau persoanei terţe să constituie o garanţie
suplimentară sau să înlocuiască garanţia originală cu una nouă. În caz de refuz, organul vamal are dreptul să interzică
efectuarea altor operaţiuni vamale pînă la clarificarea situaţiei. Plătitorul vamal sau persoana terţă poate solicita
restituirea garanţiei disponibile numai la data la care obligaţia vamală se stinge sau nu poate să mai apară. Solicitarea
de restituire poate fi şi parţială.
Apariţia obligaţiei vamale la introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal La introducerea mărfurilor pe teritoriul
vamal, obligaţia vamală apare în cazurile cînd: a) mărfurile pasibile de drepturi de import sînt puse în liberă
circulaţie; b) mărfurile sînt plasate sub regimul de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de import.
Plătitor vamal este titularul declaraţiei vamale. În cazul unei reprezentări indirecte, persoana în numele căreia s-a făcut
declaraţia vamală este de asemenea plătitor vamal. Totodată, devin plătitori vamali, solidar cu titularul declaraţiei
vamale, orice persoane care au oferit informaţiile necesare la întocmirea declaraţiei vamale sau care au redactat
declaraţia vamală, dacă acestea ştiau sau ar fi trebuit să ştie că informaţiile în cauză erau false sau incorecte.
Apariţia obligaţiei vamale la introducerea ilegală de mărfuri La introducerea ilegală de mărfuri pe teritoriul
Republicii Moldova, obligaţia vamală apare la data cînd mărfurile sînt introduse. Plătitor vamal este persoana care
introduce mărfuri ilegal. Răspund solidar cu plătitorul: a) persoanele care au participat la introducerea ilegală a
mărfurilor şi care ştiau sau ar fi trebuit să ştie că introducerea acestora este ilegală; b) persoanele care au dobîndit ori
au deţinut mărfurile în cauză şi care ştiau sau ar fi trebuit să ştie, la data achiziţionării sau primirii mărfurilor, că
acestea au fost introduse ilegal. Prin introducere ilegală de mărfuri, în sensul prezentului articol, se înţelege situaţia
cînd mărfurile pasibile de drepturi de import nu au fost supuse total sau parţial procedurilor de vămuire.
Apariţia obligaţiei vamale la scoaterea ilegală a mărfurilor de sub supravegherea vamală La scoaterea ilegală a
mărfurilor supuse drepturilor de import de sub supraveghere vamală, obligaţia vamală apare la data cînd mărfurile sînt
scoase de sub supravegherea vamală. Plătitor vamal este persoana care scoate ilegal mărfurile de sub supravegherea
vamală. Răspund solidar cu plătitorul: a) persoanele care au participat la scoaterea ilegală a mărfurilor de sub
supravegherea vamală şi care ştiau sau ar fi trebuit să ştie că scoaterea acestora este ilegală; b) persoanele care au
dobîndit ori au deţinut mărfurile în cauză şi care ştiau sau ar fi trebuit să ştie, la data achiziţionării sau primirii
mărfurilor, că acestea au fost scoase ilegal de sub supravegherea vamală. Dacă obligaţia vamală a apărut pentru o
marfă care beneficiază sau ar fi putut beneficia de un tratament tarifar preferenţial, cuantumul obligaţiei vamale se
determină prin aplicarea acestui tratament preferenţial.
Apariţia obligaţiei vamale în cazul neexecutării unor obligaţii Obligaţia vamală apare:
a) în cazul neexecutării obligaţiilor ce rezultă din păstrarea mărfurilor în depozit provizoriu
b) în cazul neîndeplinirii uneia dintre condiţiile stabilite prin destinaţia vamală sub care au fost plasate mărfurile;
c) în cazul utilizării mărfurilor în alte scopuri decît cele stabilite prin destinaţia finală a acestora, dacă în această bază
au beneficiat de un tratament tarifar favorabil.
Plătitor vamal este titularul declaraţiei sumare de plasare a mărfurilor în depozit provizoriu sau titularul destinaţiei
vamale sub care a fost plasată marfa. Dacă obligaţia vamală a apărut pentru o marfă care beneficiază sau ar fi putut
beneficia de un tratament tarifar preferenţial, cuantumul obligaţiei vamale se determină prin aplicarea acestui
tratament preferenţial.
Apariţia obligaţiei vamale la mărfurile aflate în zona liberă Pentru mărfurile aflate într-o zonă liberă care dispar,
se consumă ori sînt utilizate în alte condiţii decît cele prevăzute în reglementările vamale aplicabile în această zonă,
obligaţia vamala apare la data cînd ele dispar, se consumă ori sînt utilizate. Persoana care a săvîrşit una din faptele
specificate la alin.(1) devine plătitor vamal. Răspunde solidar şi persoana care a ştiut sau ar fi trebuit să ştie că nu s-au
respectat reglementările vamale aplicabile. În cazul cînd persoanele specificate la alin.(2) nu pot fi identificate, se
consideră plătitor vamal ultima persoană în a cărei posesie a fost marfa.
Apariţia obligaţiei vamale la introducerea mărfurilor prohibite sau restricţionate Obligaţia vamală apare şi în
cazul introducerii pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor prohibite sau restricţionate. Prevederile alin.(1) nu se
aplică în cazul introducerii de bancnote sau monede false ori de substanţe stupefiante sau psihotrope ce urmează a fi
distruse, cu excepţia celor introduse conform dispoziţiilor legale referitoare la circulaţia acestora în scopuri medicale,
ştiinţifice sau în alte scopuri prevăzute de legislaţie.
Apariţia obligaţiei vamale la exportul mărfurilor incluse în declaraţia vamală Obligaţia vamală apare la exportul
mărfurilor dacă acestea sînt pasibile de drepturi de export şi sînt incluse în declaraţia vamală. În acest caz, obligaţia
vamală apare la data înregistrării declaraţiei vamale. Plătitor vamal este titularul declaraţiei vamale. În cazul unei
reprezentări indirecte, persoana în numele căreia s-a făcut declaraţia vamală este de asemenea plătitor vamal.
Totodată, devin plătitori vamali, solidar cu titularul declaraţiei vamale, orice persoane care au oferit informaţiile
necesare la întocmirea declaraţiei vamale sau care au redactat declaraţia vamală, dacă acestea ştiau sau ar fi trebuit să
ştie că informaţiile în cauză erau false sau incorecte.
Apariţia obligaţiei vamale la exportul mărfurilor fără declaraţie vamalăObligaţia vamală apare la scoaterea
mărfurilor de pe teritoriul Republicii Moldova fără declaraţie vamală dacă acestea sînt pasibile de drepturi de export.
În acest caz, obligaţia vamală apare la data cînd mărfurile sînt scoase efectiv de pe teritoriul ţării. Plătitor vamal este
persoana care a scos mărfurile sau orice persoană care a participat la o asemenea acţiune şi care a ştiut sau ar fi trebuit
să ştie că nu s-a depus declaraţia vamală care ar fi trebuit să fie depusă.
Apariţia obligaţiei vamale la neîndeplinirea condiţiilor de export Obligaţia vamală apare în cazul neîndeplinirii
condiţiilor în care a fost permisă scoaterea mărfurilor de pe teritoriul RM cu exonerare totală sau parţială de drepturile
de export. Obligaţia vamală apare la data la care mărfurile ajung la o destinaţie diferită de cea pentru care s-a permis
scoaterea lor de pe teritoriul Republicii Moldova cu exonerare totală sau parţială de drepturile de export sau, dacă
organul vamal nu poate determina această dată, la expirarea termenului stabilit pentru a se face dovada îndeplinirii
condiţiilor ce au îndreptăţit o astfel de exonerare. Plătitor vamal este titularul declaraţiei vamale. În cazul unei
reprezentări indirecte, persoana în numele căreia s-a făcut declaraţia vamală este de asemenea plătitor vamal.
Apariţia obligaţiei vamale în alte cazuri Obligaţia vamală apare, atît la import cît şi la export, şi în următoarele
cazuri: a) cînd, ulterior efectuării operaţiunilor de vămuire şi acordării liberului de vamă, se constată că informaţiile
cuprinse în declaraţia vamală au condus la stabilirea unei obligaţii vamale diminuate; b) cînd una ori mai multe
condiţii ce reglementau plasarea mărfurilor sub o destinaţie vamală nu au fost respectate; c) cînd stabilirea unui
tratament tarifar favorabil, în funcţie de destinaţia sau utilizarea finală a mărfurilor, nu era justificată la data acordării
liberului de vamă.
Obligaţia vamală apare la data înregistrării declaraţiei vamale de plasare a mărfurilor sub o destinaţie vamală. În
cazurile specificate la alin.(1), plătitor vamal este titularul declaraţiei vamale. Totodată, devin plătitori vamali, solidar
cu titularul declaraţiei vamale, orice persoane care au oferit informaţiile necesare la întocmirea declaraţiei vamale ori
care au redactat declaraţia vamală, dacă acestea ştiau sau ar fi trebuit să ştie că informaţiile în cauză erau false sau
incorecte.
Locul apariţiei obligaţiei vamale Obligaţia vamală apare la locul unde s-au produs faptele care au generat-o. În
cazul în care nu se poate determina acest loc, se consideră că obligaţia vamală a apărut acolo unde organul vamal
constată că mărfurile sînt în situaţia de a o genera.
Stingerea obligaţiei vamale Obligaţia vamală se stinge prin: a) plata acesteia; b) renunţarea la încasare, în cazul cînd
se constată că este nedatorată; c) anulare, ca o consecinţă a anulării declaraţiei vamale; d) expirarea termenului de
prescripţie extinctivă; e) insolvabilitatea plătitorului vamal, constatată pe cale judecătorească; f) confiscarea definitivă
a mărfurilor; g) distrugerea mărfurilor din dispoziţia organului vamal sau abandonarea acestora în favoarea statului;
h) distrugerea sau pierderea mărfurilor cauzată de o forţă majoră; i) scăderea cantitativă a mărfurilor, ca urmare a unor
factori naturali, pentru partea corespunzătoare procentului de scădere.
Stingerea obligaţiei vamale se operează numai atunci cînd situaţiile s-au produs înainte de acordarea liberului de
vamă. Stingerea obligaţiei vamale prin compensare se efectuează din iniţiativa organului vamal (fără acordul
plătitorului vamal), prin trecerea în contul obligaţiei a sumelor plătite în plus, înregistrate la dreptul de import
respectiv sau la alte plăţi.
Perceperea drepturilor de import şi de export Drepturile de import şi de export neplătite în modul stabilit la art.
124 se percep în mod incontestabil de către organul vamal din contul plătitorului în baza documentelor executorii sau
a documentelor echivalente acestora, în conformitate cu legislaţia. Pentru fiecare zi de întîrziere a plăţii drepturilor de
import şi de export se încasează o penalitate în mărimea stabilită de legea bugetului pentru anul curent. Penalităţile se
calculează din prima zi după expirarea termenului prelungit sau eşalonat. Dacă plătitorul nu are la cont mijloace
băneşti, organul vamal este în drept să sechestreze averea acestuia, în conformitate cu legislaţia. În cazul în care
persoana se eschivează de la onorarea drepturilor de import şi de export, organul vamal este în drept să emită şi să
înainteze băncii respective dispoziţia de suspendare a operaţiunilor bancare în partea de cheltuieli din contul
plătitorului restanţier pînă la achitarea deplină. Banca, la data apariţiei mijloacelor băneşti pe cont, este obligată să
informeze imediat organul vamal emitent al dispoziţiei de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale
plătitorului vamal. Neplata în termen legal a obligaţiei vamale atrage, în mod suplimentar, suspendarea dreptului de
efectuare a altor operaţiuni vamale de către plătitorul vamal respectiv pînă la stingerea obligaţiei vamale, în condiţiile
stabilite prin reglementările vamale. În caz de litigiu, contestarea obligaţiei vamale suplimentare ori atacarea în
instanţa judecătorească a deciziei organului vamal nu suspendă încasarea obligaţiei vamale şi aplicarea de măsuri
suplimentare potrivit prevederilor prezentului cod, cu excepţia cazului în care reglementările unor legi speciale prevăd
în mod expres acest lucru. Organul vamal este obligat să ia toate măsurile pentru încasarea obligaţiei vamale de la
plătitorul vamal şi numai în măsura în care acest lucru nu este posibil, obligaţia vamală se încasează de la persoanele
care răspund solidar cu acesta pentru onorarea obligaţiei vamale.
Restituirea excedentului din drepturile de import sau de export plătite sau percepute se efectuează la cererea
scrisă a plătitorului în termenul stabilit de legislaţie,Taxa încasată pentru efectuarea de proceduri vamale nu se
restituie.
Procedura vămuirii
Locul şi timpul efectuării operaţiunilor de vămuire Operaţiunile de vămuire a mărfurilor se efectuează în locurile
stabilite din zonele de activitate ale organului vamal în care se găseşte expeditorul sau destinatarul mărfurilor sau
subdiviziunile lor şi în orele de program ale organului vamal, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal. La
solicitarea persoanei, vămuirea poate fi efectuată, cu acordul organului vamal, în alte locuri şi în ore extraprogram, din
contul persoanei.
Asistarea titularilor de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport şi a reprezentanţilor lor la
operaţiunile de vămuire Titularii de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport şi reprezentanţii lor sînt în
drept să asiste la operaţiunile de vămuire. La cererea organului vamal, persoanele indicate la alin.(1) sînt obligate să
asiste la vămuire şi să acorde asistenţă colaboratorului vamal. Actele vamale se perfectează în limba de stat, cu
excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie. Vămuirea se efectuează de organele vamale interne şi de cele de frontieră şi
nu poate fi efectuată de alte organe. Serviciul Vamal are dreptul să stabilească organele vamale la care să aibă loc
vămuirea unor categorii de mărfuri şi mijloace de transport.
Utilizarea şi dispunerea de mărfurile şi mijloacelor de transport care nu au fost vămuite pe deplin Nimeni nu
este în drept să utilizeze sau să dispună de mărfurile şi mijloacele de transport care nu au fost vămuite pe deplin, cu
excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod şi de actele normative ale Serviciului Vamal. Serviciul Vamal este în
drept să stabilească condiţii şi restricţii cu privire la utilizarea şi dispunerea de mărfurile şi mijloacele de transport care
nu au fost vămuite pe deplin.
Începutul vămuirii Vămuirea începe în momentul în care colaboratorul vamal se declară disponibil să perfecteze
actele vamale asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport, respectînd procedura efectuării operaţiunilor prealabile,
prevăzute de prezentul cod.
Vămuirea simplificată La introducerea sau scoaterea din RM a mărfurilor necesare în caz de calamitate naturală,
catastrofă şi accident, precum şi a animalelor vii, mărfurilor uşor alterabile, substanţelor radioactive, materialelor de
informare în masă, se efectuează vămuirea simplificată. Cazurile şi condiţiile în care se efectuează vămuirea
simplificată sînt stabilite de Serviciul Vamal.
Efectuarea operaţiunilor cu mărfurile şi mijloacele de transport supuse vămuirii La cererea organului vamal,
persoana care trece mărfuri peste frontiera vamală, transportatorul, deţinătorul depozitului, alţi titulari de drepturi
asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport sînt obligate să efectueze transportul, cîntărirea, alte operaţiuni de
determinare a cantităţii mărfurilor, încărcarea, descărcarea, transbordarea, reparaţia ambalajului deteriorat, ambalarea,
reambalarea, deschiderea ambalajului sau altor spaţii unde se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse vămuirii.
În alte cazuri, dacă vămuirea mărfurilor şi mijloacelor de transport nu a fost încheiată, operaţiunile indicate la alin.(1)
pot fi efectuate numai cu autorizaţia organului vamal. Operaţiunile de încărcare-descărcare şi alte operaţiuni efectuate
cu mărfuri şi mijloace de transport nu trebuie să implice cheltuieli suplimentare pentru organul vamal.
Probele şi mostrele de mărfuri necesare vămuirii În scopul vămuirii, organul vamal este în drept să preleve probe
şi mostre de mărfuri, supunîndu-le cercetării (expertizei). Pot fi prelevate, cu permisiunea organului vamal, probe şi
mostre de mărfuri aflate sub supraveghere vamală şi de către titularii de drepturi asupra mărfurilor şi de reprezentanţii
lor, precum şi de organele de control de stat. Probele şi mostrele vor fi prelevate în cantităţi minime, suficiente
cercetării. La prelevarea probelor şi mostrelor de mărfuri aflate sub supraveghere vamală se întocmeşte un act, de o
formă stabilită de Serviciul Vamal. Titularii de drepturi asupra mărfurilor şi reprezentanţii lor sînt în drept să asiste la
prelevarea de probe şi mostre de către colaboratorii vamali şi de alte organe de control de stat. Colaboratorii vamali
asistă la prelevarea probelor şi mostrelor de mărfuri de către alte organe de control de stat, precum şi de către titularii
de drepturi asupra mărfurilor şi de reprezentanţii lor. Aceste persoane sînt obligate să acorde asistenţă colaboratorilor
vamali la prelevarea de probe şi mostre şi să efectueze din contul lor operaţiuni de încărcare-descărcare, alte
operaţiuni necesare luării de probe şi mostre. În lipsa titularului de drepturi asupra mărfurilor şi a reprezentantului lui,
probele şi mostrele de mărfuri pot fi prelevate de organele vamale în cazul în care aceste persoane nu vin timp de 10
zile după prezentarea mărfurilor, precum şi în împrejurări care nu suferă amînare. În astfel de cazuri, la prelevarea de
probe şi mostre asistă persoane fizice care nu sînt interesate în rezultatul cercetării (expertizei). Titularul de drepturi
asupra mărfurilor şi reprezentantul lui sînt în drept să ia cunoştinţă de rezultatele expertizei. Organul vamal trebuie să
fie informat despre rezultatele expertizei probelor şi mostrelor de mărfuri prelevate de un alt organ de control de stat.
Organul vamal nu restituie cheltuielile aferente prelevării de probe şi mostre de mărfuri. Cheltuielile aferente
cercetării (expertizei) probelor şi mostrelor de mărfuri, suportate de organul vamal şi de laboratorul lui, nu se restituie
de către titularul de drepturi asupra mărfurilor, cu excepţia cazurilor cînd cercetările sînt efectuate la rugămintea
acestuia. Procedura şi termenul de prelevare a probelor şi mostrelor, de cercetare a lor, precum şi condiţiile de
dispunere de ele se stabilesc de către Serviciul Vamal.
Asigurarea respectării legislaţiei vamale la transportul de mărfuri cu documentele însoţitoare În cazul în care
există temeiuri de a se presupune că transportatorul cu mijlocul său de transport nu poate garanta respectarea
prevederilor din prezentul cod, organul vamal este în drept să permită transportul de mărfuri cu documentele
însoţitoare cu condiţia înzestrării necesare a mijlocului de transport sau transportul acestora de către transportatorul
vamal, conform prevederilor prezentului cod şi actelor normative ale Serviciului Vamal. Cheltuielile suportate de
transportator în legătură cu înzestrarea mijlocului de transport sau cu transportarea mărfurilor cu documentele
însoţitoare de către transportatorul vamal nu se restituie de către organele de stat. În cazurile neprevăzute la alin.(1),
transportul de mărfuri cu documentele însoţitoare se efectuează după ce sînt plătite drepturile de import sau de export.
Operaţiunile prealabile Prin operaţiuni prealabile se înţeleg acţiunile vamale precedente vămuirii şi plasării
mărfurilor şi mijloacelor de transport sub o anumită destinaţie vamală sînt menite să faciliteze şi să urgenteze
vămuirea mărfurilor şi mijloacelor de transport, plasarea lor sub o anumită destinaţie vamală. Prin operaţiunile
prealabile nu este admisă introducerea sau scoaterea din Republica Moldova a mărfurilor şi mijloacelor de transport
prohibite.
Informarea organului vamal despre trecerea de mărfuri peste frontiera vamală La introducerea de mărfuri şi
mijloace de transport pe teritoriul vamal, inclusiv din zonele libere, transportatorul înştiinţează organul vamal despre
trecerea frontierei vamale. Organul vamal înregistrează această înştiinţare şi stabileşte timpul şi locul unde mărfurile şi
mijloacele de transport trebuie să fie aduse pentru a fi vămuite. Despre scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de transport
din Republica Moldova, persoana care le trece informează în prealabil organul vamal. Acesta înregistrează înştiinţarea
şi stabileşte timpul şi locul unde mărfurile şi mijloacele de transport trebuie să fie aduse pentru a fi vămuite. Dacă
persoana care trece mărfurile şi mijloacele de transport peste frontiera vamală nu înştiinţează organul vamal, această
obligaţie îi revine transportatorului. Prevederile prezentului articol nu se aplică transporturilor maritime, fluviale şi
aeriene care traversează teritoriul vamal fără escală în porturile sau aeroporturile de pe teritoriul Republicii Moldova.
Prezentarea mărfurilor, mijloacelor de transport şi documentelor însoţitoare la locul stabilit de organul vamal
După înştiinţare transportatorul este obligat să prezinte mărfurile, mijloacele de transport şi documentele însoţitoare la
locul stabilit de organul vamal fără schimbări, cu excepţia uzurii lor normale şi a pierderilor naturale aferente
transportării şi păstrării în condiţii bune, fără a le utiliza în alte scopuri. Mărfurile, mijloacele de transport şi
documentele însoţitoare se prezintă în timpul stabilit de organul vamal, în funcţie de posibilităţile mijloacelor de
transport, de rută şi de alte condiţii.
Măsurile care trebuie luate în caz de avarie sau de forţă majoră Dacă, în caz de avarie sau de forţă majoră,
transportatorul nu poate prezenta mărfurile, mijloacele de transport şi documentele însoţitoare, el este obligat să
întreprindă măsuri pentru a asigura păstrarea mărfurilor, a mijloacelor de transport şi a documentelor însoţitoare şi să
informeze imediat organul vamal proxim despre condiţiile care au survenit şi despre locul aflării mărfurilor,
mijloacelor de transport şi documentelor însoţitoare. Organul vamal stabileşte măsurile care trebuie să fie întreprinse
pentru asigurarea controlului vamal. Organul vamal nu restituie transportatorului cheltuielile aferente. Prevederile
prezentului articol se aplică şi transporturilor maritime, fluviale şi aeriene dacă ele sînt nevoite să facă escală pe
teritoriul RM.
Prezentarea mărfurilor şi mijloacelor de transport la destinaţie Mărfurile şi mijloacele de transport sînt aduse la
destinaţie, iar documentele însoţitoare sînt prezentate organului vamal. Despre sosirea mărfurilor şi mijloacelor de
transport, organul vamal este înştiinţat în cel mult 30 de minute după sosire, iar în cazul aducerii mărfurilor şi
mijloacelor de transport în orele extraprogram - în cel mult 30 de minute după începerea programului organului vamal.
La cererea organului vamal, mărfurile şi mijloacele de transport sînt prezentate organului vamal de facto. După
prezentarea mărfurilor, titularul de drepturi asupra mărfurilor sau reprezentantul lui poate preleva, cu permisiunea
organului vamal, probe şi mostre pentru a plasa mărfurile în regimul vamal respectiv. Mărfurile şi mijloacele de
transport sosite la destinaţie în orele extraprogram ale organului vamal trebuie să fie plasate în zona de control vamal.
Lăsarea mărfurilor şi mijloacelor de transport fără supraveghere, schimbarea locului de staţionare, descărcarea şi
transbordarea mărfurilor, schimbarea locului iniţial de plasare a mărfurilor, debarcarea pasagerilor, deschiderea
ambalajului şi alte operaţiuni pot fi efectuate numai cu permisiunea organului vamal. Încălcarea prevederilor nu atrage
răspundere dacă transportatorul demonstrează că a existat un pericol real pentru viaţa şi sănătatea pasagerilor şi a
echipajului, pericolul distrugerii, pierderii sau deteriorării mărfurilor şi mijlocului de transport, condiţii pe care acesta
trebuie să le aducă imediat la cunoştinţa organului vamal. Organul vamal este în drept să ceară efectuarea imediată sau
în anumite termene, stabilite de el, a operaţiunilor. Organul vamal nu restituie cheltuielile suplimentare suportate de
transportator din cauza operaţiunilor şi condiţiilor consemnate în prezentul articol.
Răspunderea în timpul operaţiunilor prealabile Pînă la plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală,
persoana responsabilă de ele, precum şi de plata drepturilor de import sau de export, este titularul regimului vamal de
tranzit sau titularul declaraţiei sumare, după caz.
Depozitul provizoriu Mărfurile, din momentul prezentării lor la organul vamal şi pînă la punerea în liberă circulaţie
sau la plasarea sub o anumită destinaţie vamală, se află în depozitare provizorie sub supraveghere vamală.
Depozitarea provizorie se efectuează în spaţii amenajate conform cerinţelor stabilite de către Serviciul Vamal
(depozite provizorii).
Deţinătorul depozitului provizoriu Depozitul provizoriu este înfiinţat de organul vamal, de alte structuri
subordonate Serviciului Vamal sau de brokerul vamal. În cazul în care mărfurile necesită condiţii speciale de
depozitare ce nu pot fi asigurate de persoanele specificate la alin.(1), depozitarea provizorie poate fi efectuată şi la
locul de destinaţie a bunurilor sub supraveghere vamală sau în alte locuri autorizate de organul vamal în modul stabilit
de legislaţie.
Mărfurile care pot fi plasate în depozitul provizoriu În depozitul provizoriu pot fi plasate orice mărfuri. Mărfurile
susceptibile de a altera alte mărfuri sau cele ce necesită condiţii speciale de păstrare trebuie să fie ţinute în încăperi
speciale.
Documentele necesare plasării mărfurilor în depozitul provizoriu Plasarea mărfurilor în depozitul provizoriu se
efectuează în baza declaraţiei sumare. Organul vamal este în drept să ceară orice documente de identificare a
mărfurilor plasate în depozitul provizoriu.
Declaraţia sumară Pînă la plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală, pot fi folosite declaraţii sumare.
Forma declaraţiei sumare şi informaţia care trebuie indicată în ea sînt stabilite de Serviciul Vamal. Declarantul sau
brokerul vamal care activează în numele acestuia depune declaraţia sumară la prezentarea mărfurilor. La depunerea
declaraţiei sumare se va institui o garanţie pentru mărfurile depozitate provizoriu. Dacă mărfurile sînt plasate sub o
destinaţie vamală în termenul stabilit, declaraţia sumară nu se perfectează, iar mărfurile nu sînt introduse în depozitul
provizoriu.
Brokerul vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care deţine autorizaţie pentru
activitate de broker vamal, eliberată de Serviciul Vamal, şi care, în numele şi pentru terţe persoane, declară
mărfurile, le prezintă pentru vămuire, efectuează şi alte operaţiuni vamale. El îşi desfăşoară activitatea în
conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative. Raporturile dintre brokerul vamal şi persoana reprezentată se
stabilesc în contract.
Autorizaţie pentru activitatea de broker vamal Pentru a primi autorizaţie pentru activitatea de broker vamal,
persoana juridică trebuie: a) să deţină în statele de funcţii cel puţin un specialist cu atestat de calificare în domeniul
vămuirii; b) să dispună de o bază tehnico-materială care să permită desfăşurarea activităţii de broker vamal; c) să
corespundă altor cerinţe prevăzute de legislaţie. Procedura eliberării autorizaţiei şi termenul ei de valabilitate sînt
stabilite de Serviciul Vamal, în conformitate cu legislaţia.
Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea brokerului vamal este în drept să efectueze, în numele şi pentru terţe
persoane, orice operaţiuni de mediere în domeniul vamal. În cazul efectuării vămuirii, brokerul vamal îndeplineşte
toate cerinţele şi condiţiile legale impuse de organele vamale. Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea brokerului
vamal faţă de organul vamal nu pot fi limitate de contractul încheiat între broker şi persoana pe care o reprezintă.
Registrul de stat al brokerilor vamali Serviciul Vamal ţine Registrul de stat al brokerilor vamali şi asigură publicarea
lui periodică.
Norme de utilizare a declaraţiei sumare
1. Declaraţia sumară este o declaraţie vamală care se completează şi se depune organului vamal la plasarea mărfurilor
în depozit provizoriu şi prin care se garantează plata drepturilor de import sau altor plăţi legale de către declarant (sau
brokerul vamal care depune declaraţia în numele acestuia).
2. Declaraţia sumară trebuie să fie întocmită în scris în limba de stat cu respectarea formei stabilite de anexa nr.1 la
prezentele Norme.
3. La momentul depunerii, declaraţia sumară nu trebuie sa comporte nici o adăugire sau ştersătură. Existenţa acestora
conduce la respingerea documentului şi la necesitatea depunerii unei noi declaraţii sumare.
4. Autenticitatea declaraţiei este conferită de semnătura şi ştampila declarantului sau a brokerului vamal.
5. Declaraţia sumară se întocmeşte într-un singur exemplar şi se depune numai la organul vamal unde, conform
reglementărilor vamale, va avea loc operaţiunea de vămuire a mărfurilor.
6. Declaraţia sumară trebuie să conţină următoarele date: - data depunerii declaraţiei sumare - organul vamal la care
va avea loc operaţiunea de vămuire a mărfurilor. - denumirea destinatarului. - denumirea expeditorului. - descrierea
mărfurilor - adresa depozitului provizoriu. - valabilitatea declaraţiei sumare.
7. Brokerul vamal sau declarantul este obligat să depună declaraţia sumară în modul şi condiţiile stabilite, pentru a
asigura acceptarea acesteia în aceeaşi zi de către organele vamale.
8. Declaraţia sumară este acceptată de organul vamal dacă sînt respectate condiţiile de completare şi de depunere a
declaraţiei sumare,
9. Declaraţia sumară acceptată se înregistrează în “Registrul de evidenţă a declaraţiilor sumare”
10. În cazul acceptării declaraţiei sumare, organul vamal completează rubrica “Menţiunile organului vamal”, indicînd
numărul de înregistrare şi data acceptării, precum şi aplicînd ştampila individuală.
Declararea mărfurilor şi mijloacelor de transport Mărfurile şi mijloacele de transport care trec frontiera vamală,
mărfurile şi mijloacele de transport al căror destinaţie vamală se modifică, alte mărfuri şi mijloace de transport în
cazurile stabilite de legislaţie sînt declarate organului vamal.
Formele declarării Declararea se face în scris, verbal sau prin acţiune, prin mijloace electronice sau prin alte
modalităţi prevăzute de legislaţie. Forma şi procedura de declarare, precum şi informaţiile necesare vămuirii sînt
stabilite de Serviciul Vamal.
Locul declarării Mărfurile, cu excepţia celor supuse accizelor, sînt declarate la organul vamal determinat de
Serviciul Vamal. Mijloacele de transport care transportă mărfurile sînt declarate o dată cu acestea. Navele maritime,
fluviale şi aeriene sînt declarate în portul sau aeroportul de plecare sau de sosire, situate pe teritoriul vamal. Mijloacele
de transport de mărfuri fără încărcătură şi cele de transport de pasageri sînt declarate la momentul trecerii frontierei
vamale.Mărfurile (producţia) importate supuse accizelor sînt declarate la momentul trecerii frontierei vamale.
Excepţie constituie bunurile introduse în legătură cu schimbarea locului permanent de trai sau bunurile primite cu titlu
de moştenire, fapt confirmat în modul stabilit.
Termenul de depunere a declaraţiei vamale Declaraţia vamală este depusă nu mai tîrziu de 72 de ore din momentul
trecerii frontierei vamale, iar în cazul formării garniturii de tren în unele staţii ale Căii Ferate din Moldova, termenul
de depunere a acesteia nu poate depăşi 168 de ore din momentul trecerii frontierei vamale. Persoanele fizice care au
bunuri nedestinate comercializării în bagajul de mînă şi în bagajul de însoţire depun, la trecerea frontierei vamale,
declaraţie vamală o dată cu prezentarea bunurilor. Termenul de declarare a gazului natural şi a energiei electrice
importate este din momentul trecerii frontierei vamale pînă la data de 20 a lunii imediat următoare celei de gestiune.
Primirea declaraţiei vamale Organul vamal primeşte declaraţia vamală conform procedurii stabilite de Serviciul
Vamal. Din momentul primirii, declaraţia vamală devine act juridic. Organul vamal nu are dreptul să respingă
declaraţia vamală.
Modificarea, completarea şi retragerea declaraţiei vamale Cu permisiunea organului vamal, datele din declaraţia
vamală depusă pot fi modificate sau completate, iar declaraţia vamală poate fi retrasă. Declaraţia vamală poate fi
modificată, completată sau retrasă înainte de: a) verificarea ei; b) controlul mărfurilor şi al mijloacelor de transport.
Modificarea şi completarea declaraţiei vamale nu pot lărgi sau reduce sfera ei de aplicare.
Declaraţia temporară sau incompletă Dacă declarantul nu poate, din motive obiective, să depună o declaraţie
completă, organul vamal, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal, este în drept să-i primească o declaraţie
temporară sau incompletă dacă ea conţine datele principale necesare vămuirii şi dacă datele lipsă vor fi prezentate în
termenul stabilit.
Declaraţia vamală periodică Dacă una şi aceeaşi persoană trece periodic acelaşi tip de mărfuri şi de mijloace de
transport, organul vamal poate să-i permită depunerea unei singure declaraţii vamale pentru toate partidele de mărfuri
şi toate mijloacele de transport care trec frontiera vamală într-o anumită perioadă (declaraţie vamală periodică).
Cazurile şi procedura de depunere a declaraţiei vamale periodice sînt stabilite de Serviciul Vamal. Pentru a eficientiza
procedura vămuirii, Serviciul Vamal este în drept să stabilească o procedură simplificată de declarare a mărfurilor şi
mijloacelor de transport.
RECOMANDĂRI PRIVIND UTILIZAREA DECLARAŢIEI VAMALE ÎN DETALIU
a) declaraţie vamală în detaliu - act unilateral cu caracter public, prin care o persoană manifestă, în formele şi
modalităţile prevăzute în reglementările vamale, voinţa de a plasa mărfurile sub un anumit regim vamal. Declaraţia
vamală în detaliu este alcătuită dintr-un set ce cuprinde numărul de exemplare corespunzător fiecărui regim vamal şi
este format din declaraţia vamală primară şi, după caz, declaraţia(iile) vamală(e) complementară(e);
b) declaraţia vamală primară - exemplarele declaraţiei vamale în detaliu utilizate pentru declararea în detaliu a
bunurilor clasificate la un singur cod tarifar;
c) declaraţia vamală complementară - exemplarele declaraţiei vamale în detaliu utilizate împreună cu exemplarele
declaraţiei vamale primare, pentru declararea bunurilor care se clasifică la coduri tarifare diferite sau care, deşi se
clasifică la acelaşi cod tarifar, prezintă caracteristici diferite, în special în ceea ce priveşte originea şi care determină
regimuri tarifare preferenţiale diferite. În cazul bunurilor introduse sau scoase din ţară de către persoanele fizice,
Departamentul Vamal poate dispune, în cazuri justificate, ca acestea fac obiectul declaraţiei vamale în detaliu. 9.
Declaraţia vamală în detaliu nu se depune pentru:
a) bunurile a căror valoare totală nu depăşeşte o sumă echivalentă cu 50 EURO, cu excepţia bunurilor care se declară
pentru un regim vamal suspensiv;
b) bunurile introduse sau scoase din ţară de persoanele fizice, cu excepţia subiecţilor antreprenoriatului, atunci cînd la
vămuirea acestora se utilizează alt formular;
c) mijloace de plată legale, titluri şi acţiuni;
d) ajutoare de urgenţă în caz de dezastre şi calamităţi naturale;
e) bunuri avînd statut diplomatic sau de rang similar care: - beneficiază de imunitate diplomatică sau consulară ori de
rang similar (valiza diplomatică şi valiza consulară); - constituie cadouri către conducătorul statului sau către membrii
Guvernului sau Parlamentului; - circulă conform prevederilor unui acord-cadru de asistenţă administrativă mutuală;
f) următoarele bunuri pentru care se face dovadă că nu fac obiectul unor tranzacţii comerciale: - decoraţii, distincţii şi
premii onorifice, insigne şi medalii comemorative; - echipament de călătorie, provizii şi alte articole, inclusiv
echipament sportiv, pentru uz sau consum personal, care însoţesc, preced sau urmează călătorul; - trusouri şi articole
de nuntă, articole legate de schimbarea locuinţei, amintiri de familie; - coşciuge, urne funerare, ornamente funerare şi
articole pentru întreţinerea mormintelor şi monumentelor funerare; - material publicitar tipărit, instrucţiuni de folosire,
liste de preţuri şi alte articole publicitare; - produse farmaceutice folosite la evenimente sportive internaţionale, cu
excepţia substanţelor care sînt considerate dopante, steroizilor, combinaţiilor de substanţe ce dau efect stupefiant sau
halucinogen; - produse folosite în cadrul măsurilor excepţionale luate pentru protecţia mediului sau a persoanelor;
g) bunurile folosite ca mediu de transport al informaţiilor (suport informatic) cum ar fi dischete, benzi pentru
calculatoare, filme, planuri, casete audio şi video, CD-ROM-uri, care sînt schimbate în scopul furnizării de informaţii,
precum şi bunurile care sînt complementare la o livrare anterioară, cum ar fi actualizările bazelor de date sau
programelor informatice pentru care nu este necesară facturarea;
i) sateliţii destinaţi lansării: - la exportul sau importul către locul de lansare în spaţiu; - în momentul lansării în spaţiu;
j) mărfuri care fac obiectul traficului necomercial între persoane rezidente în zonele de frontieră (traficul de frontieră);
produse obţinute de producătorii agricoli pe proprietăţi aflate în afara, dar adiacente teritoriului naţional în care îşi
desfăşoară activitatea principală, potrivit reglementărilor în vigoare.
Declaraţia vamală în detaliu se compune, de regulă, dintr-un set de 8 exemplare consecutive, de la 1 la 8. în cazul
folosirii procedeelor informatice se utilizează formularele alcătuite din seturi a cîte patru exemplare avînd fiecare
dublă utilizare, respectiv exemplarele 1/6, 2/7, 3/8 şi 4/5. 11. Exemplarele declaraţiei vamale în detaliu pot fi utilizate:
a) în set complet – se utilizează numai în situaţia în care legislaţia permite ca pentru toate etapele unei operaţiuni
complete (expediere de mărfuri din ţara de plecare, tranzit, introducere de mărfuri în ţara de destinaţie), să fie
completate de la expediere toate exemplarele declaraţiei vamale în detaliu necesare acestor operaţiuni;
b) în set fracţionat – se utilizează atunci cînd pentru fiecare din etapele unei operaţiuni complete (expediere de
mărfuri, tranzit, introducere de mărfuri) se depun separat seturile de exemplare ale declaraţiilor vamale aferente
fiecărei etape.
Declarantul Se numeşte declarant persoana care declară şi prezintă mărfurile şi mijloacele de transport, care
întocmeşte şi depune declaraţie vamală în nume propriu sau persoana în al cărei nume este întocmită declaraţia
vamală de către brokerul vamal sau intermediar. Declarantul, indiferent de faptul dacă este persoana care trece
mărfurile peste frontiera vamală sau este brokerul vamal, execută toate obligaţiile şi este răspunzător de faptele sale,
conform legislaţiei.
Obligaţiile şi drepturile declarantului Declarantul este obligat: a) să declare mărfurile şi mijloacele de transport
conform procedurii stabilite de prezentul cod şi de alte acte normative; b) să prezinte, la cererea organului vamal,
mărfurile şi mijloacele de transport pe care le declară; c) să prezinte organului vamal documentele şi informaţiile
suplimentare necesare vămuirii; d) să plătească drepturile de import sau de export; e) să acorde asistenţă organului
vamal în efectuarea operaţiunilor de vămuire, inclusiv prin efectuarea operaţiunilor de încărcare-descărcare şi a altor
operaţiuni. În afară de alte drepturi prevăzute de prezentul cod, declarantul poate, pînă la prezentarea declaraţiei
vamale, să efectueze, sub supraveghere vamală, examinarea, măsurarea, cîntărirea mărfurilor şi mijloacelor de
transport, precum şi să preleve, cu permisiunea organului vamal, probe şi mostre. Pentru acestea din urmă nu se
întocmeşte declaraţie vamală aparte, cu condiţia consemnării lor în declaraţia vamală a mărfurilor.
Documentele şi informaţiile suplimentare necesare vămuirii Declaraţia vamală, care se depune la organul vamal,
trebuie să fie însoţită de toate documentele necesare vămuirii. Organul vamal este în drept să ceară informaţii
suplimentare pentru a verifica datele din declaraţia vamală sau din alte documente prezentate. Lista de documente şi
informaţii suplimentare care trebuie prezentate o stabileşte Serviciul Vamal. Organul vamal este în drept să stabilească
termenele de prezentare a documentelor lipsă şi a informaţiilor suplimentare. Cu permisiunea organului vamal,
documentele pot fi prezentate în limbile străine vorbite de colaboratorii vamali.
Controlul vamal
Controlul vamal şi formele lui Controlul vamal este efectuat de colaboratorul vamal şi constă în:
a) verificarea documentelor şi informaţiilor prezentate în scopuri vamale;
b) controlul vamal (controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport, controlul corporal ca o formă excepţională de
control vamal);
c) evidenţa mărfurilor şi mijloacelor de transport;
d) interogarea verbală a persoanelor fizice şi a persoanelor cu funcţii de răspundere;
e) verificarea sistemului de evidenţă şi a dărilor de seamă;
f) controlul depozitelor provizorii, antrepozitelor vamale, zonelor libere, magazinelor duty free, altor teritorii şi spaţii
unde se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse controlului vamal sau unde se pot desfăşura activităţi supuse
supravegherii vamale;
g) efectuarea altor operaţiuni prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative.
La efectuarea controlului vamal, pot fi aplicate mijloace tehnice de control care nu prezintă nici un pericol pentru
sănătatea şi viaţa oamenilor, animalelor şi plantelor şi care nu cauzează prejudicii mărfurilor şi mijloacelor de
transport. Regulile de efectuare a controlului vamal sînt stabilite de Serviciul Vamal.
Zonele de control vamal La frontiera vamală, în locul unde se efectuează operaţiunile de vămuire, în locul amplasării
organului vamal, precum şi în alte locuri stabilite de Serviciul Vamal, sînt create zone de control vamal. Procedura
creării şi delimitării zonelor de control vamal este stabilită de Serviciul Vamal, în conformitate cu legislaţia.
Desfăşurarea activităţii de producţie, activităţii comerciale şi de altă natură, trecerea mărfurilor, mijloacelor de
transport, persoanelor, inclusiv a factorilor de decizie din autorităţile publice, peste frontiera acestor zone şi în
perimetrul lor sînt posibile numai cu autorizaţia organului vamal şi se vor efectua sub supraveghere vamală, cu
excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie. Accesul în zona de control vamal este permis numai cu înştiinţarea
prealabilă a organului vamal.
Documentele şi informaţiile necesare efectuării controlului vamal Persoanele care trec mărfuri şi mijloace de
transport peste frontiera vamală sau care desfăşoară activităţi aflate sub supraveghere vamală sînt obligate să prezinte
organului vamal documentele şi informaţiile necesare efectuării controlului vamal. Lista documentelor şi
informaţiilor, procedura lor de prezentare sînt stabilite de Serviciul Vamal în conformitate cu legislaţia. Pentru
efectuarea controlului vamal, organul vamal este în drept, în conformitate cu legislaţia, să primească de la bănci şi de
la alte instituţii financiare informaţii şi certificate referitor la operaţiunile şi conturile persoanelor care trec mărfuri şi
mijloace de transport peste frontiera vamală, ale brokerilor vamali şi ale altor persoane care desfăşoară activităţi aflate
sub supraveghere vamală. Organele de drept şi de control, inspectoratele fiscale furnizează organelor vamale, din
oficiu sau la solicitarea acestora, datele necesare efectuării controlului vamal. Documentele necesare efectuării
controlului vamal trebuie să fie păstrate de către persoane nu mai puţin de 3 ani.
Antrenarea specialiştilor şi experţilor la efectuarea controlului vamal Organul vamal este în drept să antreneze
specialişti din organele de drept şi de control, din diferite unităţi economice, indiferent de tipul de proprietate şi forma
de organizare juridică, precum şi experţi, la efectuarea controlului vamal. Cererea organului vamal de a antrena
specialişti şi experţi la efectuarea controlului vamal este executorie pentru conducătorii de autorităţi publice, de unităţi
economice în care activează specialistul sau expertul solicitat.
Accesul colaboratorului vamal pe teritorii sau în încăperi pentru efectuarea controlului vamal Pentru a efectua
controlul vamal, colaboratorul vamal este în drept să intre, cu legitimaţie de serviciu şi cu autorizaţia şefului de vamă
sau a conducerii Serviciului Vamal, pe teritorii sau în încăperi unde se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse
controlului vamal, documentele necesare efectuării controlului vamal sau unde se desfăşoară activităţi aflate sub
supraveghere vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia Republicii Moldova sau de acordurile
internaţionale la care aceasta este parte.
Echipele mobile Echipele mobile sînt subdiviziuni speciale operative ale Serviciului Vamal, create pentru a asigura
respectarea legislaţiei vamale. Echipele mobile activează în baza regulamentului aprobat de Guvern. Echipele mobile
sînt subordonate Serviciului Vamal. Ele sînt dotate cu arme de foc, mijloace speciale, unităţi de transport, cu alte
mijloace necesare pentru realizarea sarcinilor lor. Nici o autoritate publică nu este în drept să oprească şi să controleze
echipele mobile, precum şi mijloacele de transport însoţite de ele, în timpul exercitării funcţiilor de serviciu.
Sarcinile de bază ale echipelor mobile Sarcinile de bază ale echipelor mobile sînt:
a) depistarea, prevenirea, contracararea contrabandei, a altor infracţiuni ce ţin de competenţa organelor vamale, a
contravenţiilor vamale, comise de către persoane în afara zonelor de control vamal;
b) asigurarea respectării legislaţiei vamale la tranzitarea mărfurilor;
c) controlul şi supravegherea deplasării mărfurilor şi mijloacelor de transport pe teritoriul vamal;
d) acordarea suportului necesar subdiviziunilor vamale la depistarea şi documentarea cazurilor de contrabandă, a altor
infracţiuni, a contravenţiilor vamale în afara zonelor de control vamal şi a zonelor libere;
e) localizarea, de comun acord cu alte organe de drept, a situaţiilor de conflict apărute în legătură cu exercitarea de
către colaboratorii vamali a funcţiilor de serviciu.
Atribuţiile şi drepturile echipelor mobile Pentru îndeplinirea sarcinilor echipele mobile sînt în drept:
a) să se deplaseze pe teritoriul vamal;
b) să verifice documentele mijloacelor de transport, precum şi cele ce indică originea şi destinaţia vamală ale
mărfurilor, inclusiv documentele de transport internaţional;
c) să reţină şi să efectueze controlul mijloacelor de transport suspectate de încălcarea reglementărilor vamale şi al
mărfurilor transportate de acestea, să însoţească mărfurile, inclusiv cele aflate în tranzit pe teritoriul vamal. În cazul în
care mijloacele de transport şi mărfurile transportate de ele nu pot fi controlate în locul unde au fost oprite, se
procedează la însoţirea lor pînă la cel mai apropiat birou vamal în vederea realizării controlului;
d) să efectueze, cu acordul Serviciului Vamal, controlul vamal repetat al mijloacelor de transport şi al loturilor de
marfă vămuite anterior de către alte organe vamale;
e) să oprească mijloacele de transport, utilizînd semnale formale speciale, în cazurile de încălcarea legislaţiei vamale;
f) să aducă la organul vamal persoanele în legătură cu efectuarea procedurii pe cauzele cu privire la contravenţiile
vamale.
Dislocarea echipelor mobile sînt dislocate la Serviciul Vamal sau în alte locuri stabilite de Serviciul Vamal.
Statutul juridic al echipelor mobile În activitatea lor echipele mobile se călăuzesc de prevederile Constituţiei şi
legilor Republicii Moldova, hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, ordonanţelor,
hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului şi ale prezentului Regulament, precum şi de tratatele internaţionale la care
Republica Moldova este parte. Echipele mobile au ca sarcină de bază prevenirea, depistarea, contracararea
contrabandei, altor infracţiuni şi contravenţii ce ţin de competenţa organelor vamale, comise de către persoane în
afara zonelor de control vamal, asigurarea respectării legislaţiei vamale la tranzitarea mărfurilor prin teritoriul
vamal, acordarea suportului necesar subdiviziunilor vamale la depistarea şi documentarea cazurilor de contrabandă,
a altor infracţiuni, a contravenţiilor vamale în afara zonelor de control vamal şi a zonelor libere. Echipele mobile
îndeplinesc sarcinile lor de sine stătător sau în comun cu alte subdiviziuni ale organelor vamale sau de drept. Echipele
mobile sînt subdiviziuni speciale operative, subordonate secţiei echipe mobile a Direcţiei analiza riscurilor şi
audit postvămuire a Serviciului Vamal. Crearea şi restructurarea echipelor mobile se efectuează de către Serviciul
Vamal în limita personalului scriptic, stabilit de Guvern. Se interzice a pune în sarcina echipelor mobile activităţi în
afara celor prevăzute de Codul vamal şi de prezentul Regulament.
Sarcinile de bază ale echipelor mobile Echipele mobile au următoarele sarcini de bază: participă la contracararea
traficului ilicit de mărfuri peste frontiera vamală a RM, la depistarea, documentarea încălcărilor
reglementărilor vamale, în limitele competenţei lor, asigură respectarea legislaţiei vamale de către persoanele
fizice şi juridice la trecerea mărfurilor şi obiectelor peste frontiera vamală, la transportarea şi la tranzitarea lor pe
teritoriul republicii; efectuează controlul situaţiei operative privind importul, exportul, tranzitul mărfurilor prin
teritoriul vamal al republicii, analizează starea de lucruri privind traficul ilicit de mărfuri, precum şi de obiecte
limitate în circuitul civil; Depistează căile, mijloacele şi mecanismele de introducere/scoatere ilegală de pe teritoriul
Republicii Moldova a mărfurilor şi a unităţilor de transport, stabileşte cauzele care contribuie la aceasta, elaborează şi
implementează metode eficiente de contracarare a fraudelor menţionate; Localizează, în comun cu alte organe de
drept, situaţiile de conflict, apărute în legătură cu exercitarea funcţiilor de serviciu de către colaboratorii vamali pe
teritoriul vamal al republicii; participă la lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale apărute în raza de
activitate a birourilor vamale, în care sînt detaşate echipele mobile; efectuează, în cazurile prevăzute de
legislaţie, reţineri administrative ale persoanelor care au încălcat regulile vamale sau sînt suspectate de aceasta,
pentru documentarea faptelor de contravenţie vamală; informează subdiviziunile organelor vamale asupra
tentativelor de trecere ilegală a mărfurilor şi a unităţilor de transport peste frontiera vamală; colectează şi
generalizează informaţiile despre traficul ilicit de mărfuri pentru eficientizarea lucrului respectiv de către
subdiviziunile vamale; însoţesc, în cazul în care există temeiuri de a considera că au fost încălcate prevederile
legislaţiei Republicii Moldova sau ale acordurilor internaţionale la care aceasta este parte, mărfurile şi unităţile de
transport pînă la organul vamal proxim sau locurile situate în raza lui de activitate, unde este posibilă examinarea
mărfii şi unităţilor de transport; efectuează, după caz, controlul vamal repetat al mijloacelor de transport şi al
loturilor de marfă vămuite de către organele vamale.
Atribuţiile şi drepturile echipelor mobile Echipele mobile controlează respectarea legislaţiei vamale de către
persoanele fizice şi juridice la trecerea oricăror bunuri peste frontiera vamală, precum şi la transportarea şi la
tranzitarea lor prin teritoriul vamal al Republicii Moldova. Echipele mobile îşi îndeplinesc obligaţiile de serviciu pe
tot teritoriul vamal al republicii în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Echipele mobile sînt în
drept să oprească unităţile de transport, suspectate de încălcarea reglementărilor vamale, în perimetrul
teritoriului vamal şi să efectueze controlul mărfurilor şi unităţilor de transport aflate în tranzit, care transportă
aceste mărfuri, în scopul prevenirii, combaterii şi constatării fraudelor vamale. Aceste acţiuni se realizează cu
aplicarea criteriilor de selectivitate, stabilite în baza procesului de analiză a riscurilor. După oprirea unităţilor de
transport membrii echipelor mobile prezintă legitimaţiile, explică cauza opririi şi apoi încep controlul, care constă
în: identificarea şoferului şi persoanelor care îl însoţesc în cazul în care aceştia au atribuţie la mărfurile şi
obiectele transportate; constatarea datelor despre unitatea de transport şi ruta sa; examinarea informaţiei privind
mărfurile transportate; examinarea sigiliilor şi mijloacelor de identificare vamală; examinarea mărfii şi unităţii de
transport; prelevarea mărfurilor pentru constatare şi testare la faţa locului. În cazul în care pentru atingerea scopului
controlului se impune descărcarea mărfii la faţa locului, aceasta se efectuează sub supravegherea şefului
echipei mobile. În cazul în care tipul, cantitatea şi alte particularităţi ale mărfii nu permit descărcarea sau examinarea
ei la faţa locului, precum şi în cazul în care datele despre şofer sau unitatea de transport nu pot fi identificate, şoferul
şi persoanele care îl însoţesc se deplasează cu unitatea de transport, urmînd echipa mobilă la organul vamal proxim
sau la un alt loc optimal pentru realizarea controlului. În cazul în care, drept rezultat al controlului, s-a constatat o
contravenţie vamală sau o infracţiune, ofiţerii echipei mobile informează ofiţerii de legătură despre aceasta şi
efectuează acţiunile de procedură, cu transmiterea ulterioară a materialelor organelor respective, conform
competenţelor. În cazul în care, drept rezultat al controlului la faţa locului, au fost constatate contravenţii/infracţiuni
ce ţin de competenţa altor organe, ofiţerii echipelor mobile informează imediat ofiţerii de legătură, care implică
organele respective, conform competenţelor. În cazuri în care, drept rezultat al controlului, nu au fost constatate
unele contravenţii sau infracţiuni, persoanele şi unităţile de transport sînt eliberate, iar mijloacele de identificare
vamală se restabilesc, se aplică sigilii noi din contul Serviciului Vamal şi se efectuează notele respective în
documentele de însoţire pentru deplasarea unităţii de transport conform destinaţiei, cu respectarea reglementărilor
vamale. Loturile de marfă supuse de către echipele mobile controlului fizic total se scutesc ulterior de controlul fizic
repetat la birourile vamale de destinaţie. La efectuarea controlului unităţilor de transport şi a mărfurilor, ofiţerilor
echipelor mobile li se interzice cauzarea prejudiciilor nefundamentate agenţilor economici şi persoanelor fizice şi
tergiversarea neîntemeiată a controlului, care vor trage răspunderea prevăzută de legislaţia în vigoare. După efectuarea
controlului se întocmeşte, în mod obligatoriu, un proces-verbal, de modelul specificat în anexă. Procesul verbal se
înregistrează într-un registru special, aprobat de directorul general.
Identificarea mărfurilor, mijloacelor de transport, încăperilor şi altor spaţii Mijloacele de transport, încăperile şi
alte spaţii în care se află sau se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse controlului vamal, spaţiile unde se
desfăşoară activităţi aflate sub supraveghere vamală, precum şi mărfurile şi mijloacele de transport care se află sub
supraveghere vamală pot fi identificate de organul vamal. Identificarea se efectuează prin aplicarea de plombe, sigilii
(contra plată), ştampile, marcaje, semne de identificare, prin prelevarea de probe şi mostre, prin descrierea mărfurilor
şi mijloacelor de transport, prin desenarea planului, fotografiere, utilizarea documentelor de însoţire a mărfurilor şi
altor acte, prin alte mijloace de identificare. Mijloacele de identificare pot fi schimbate sau nimicite numai de organul
vamal sau cu autorizarea lui.
Controlul activităţii economico-financiare În cazul în care există temeiuri de a se considera că legislaţia Republicii
Moldova sau acordurile internaţionale la care aceasta este parte nu sînt respectate sau sînt respectate numai parţial,
organul vamal este în drept să stabilească controlul sau să controleze, în limitele competenţei sale, activitatea
economico-financiară a persoanelor care trec mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală, a brokerilor
vamali şi a persoanelor care desfăşoară activităţi aflate sub supraveghere vamală. La efectuarea controlului activităţii
economico-financiare, colaboratorul vamal este în drept:
a) să ceară prezentarea gratuită a documentelor (inclusiv a celor bancare) şi a informaţiilor referitoare la activitatea
economică externă sau la alte activităţi care au tangenţe cu activitatea vamală şi cu atribuţiile organelor vamale;
b) să primească de la persoanele cu funcţii de răspundere şi de la alţi colaboratori certificate, lămuriri orale şi scrise;
c) să sigileze încăperile;
d) să ridice, conform procedurii stabilite de Serviciul Vamal, actele dacă acestea urmează a fi verificate în alte locuri.
Actele ridicate trebuie să fie returnate în termene cît mai restrînse.
Acţiunile colaboratorului vamal în timpul efectuării controlului asupra activităţii economico-financiare a persoanelor
nu trebuie să le aducă prejudicii. Rezultatele controlului se comunică neîntîrziat persoanei controlate. Toate
informaţiile obţinute în procesul controlului sînt confidenţiale.
Controlul vamal selectiv În timpul efectuării controlului vamal, organul vamal foloseşte, de regulă, forme de control
suficiente pentru asigurarea respectării legislaţiei Republicii Moldova şi a acordurilor internaţionale la care aceasta
este parte. Organul vamal este în drept, după caz, să utilizeze toate formele de control vamal prevăzute de cod.
Exonerarea de unele forme de control vamal Cazurile de exonerare de unele forme de control vamal sînt stabilite în
exclusivitate de prezentul cod. Nu se supune controlului vamal bagajul personal al Preşedintelui Republicii Moldova
şi al membrilor lui de familie care îl însoţesc. Sînt exonerate de control vamal navele maritime şi aeriene, inclusiv
militare, alte mijloace de transport, tehnica militară şi armamentul forţei militare străine, precum şi ale formaţiunilor
speciale antitero străine, ce desfăşoară activităţi comune în baza acordurilor internaţionale la care Republica Moldova
este parte. De asemenea, sînt exonerate de control vamal şi documentele oficiale ale forţei militare şi ale formaţiunilor
speciale antitero străine conţinute în plicuri sigilate, dacă persoanele care le transportă deţin un ordin individual de
deplasare în care se precizează numărul plicurilor şi faptul că acestea conţin numai documente oficiale. Exonerarea de
unele forme de control vamal prevăzută de acordurile internaţionale se efectuează după ratificarea acestora de către
Parlamentul Republicii Moldova.
Controlul corporal Controlul corporal, ca formă excepţională de control vamal, poate fi efectuat cu permisiunea
şefului organului vamal sau a adjunctului acestuia dacă există destule temeiuri pentru a presupune că persoana care
trece frontiera vamală sau care se află în zona de control vamal ori în zona de tranzit din aeroportul internaţional are
asupra sa şi nu le prezintă mărfuri ce constituie obiectul contravenţiilor sau infracţiunilor prevăzute de legislaţia
Republicii Moldova sau de acordurile internaţionale la care aceasta este parte. Pînă la efectuarea controlului corporal,
colaboratorul vamal înştiinţează persoana fizică despre decizia şefului organului vamal sau a adjunctului acestuia
privind efectuarea controlului corporal, îi lămureşte drepturile şi obligaţiile pe care le are şi îi propune să prezinte
singură obiectele tăinuite. Controlul corporal este efectuat de un colaborator vamal de sexul persoanei supuse
controlului corporal, în prezenţa a doi martori asistenţi de acelaşi sex cu primii. Controlul corporal se efectuează într-o
încăpere izolată, în condiţii sanitare. Accesul în aceste încăperi al persoanelor care nu participă la efectuarea
controlului corporal şi urmărirea controlului sînt interzise. Referitor la efectuarea controlului corporal se întocmeşte
proces-verbal de o formă stabilită de Serviciul Vamal. Procesul-verbal referitor la controlul corporal este semnat de
colaboratorul vamal care a efectuat controlul corporal, de persoana supusă acestui control, de martorii asistenţi,
precum şi de lucrătorul medical care a participat la control. Persoana supusă controlului corporal este în drept să facă
menţiuni în procesul-verbal.
Neadmiterea pricinuirii de daune nejustificate la efectuarea controlului vamal În timpul efectuării controlului
vamal este interzisă pricinuirea de daune nejustificate persoanei, precum şi mărfurilor şi mijloacelor ei de transport.
Organul vamal şi colaboratorii vamali care pricinuiesc daune nejustificate la efectuarea controlului vamal poartă
răspundere conform legislaţieiDaunele pricinuite legitim de colaboratorii vamali la efectuarea controlului vamal nu
sînt reparabile.
Dispoziţii suplimentare privind controlul vamal
Mărfurile şi mijloacele de transport supuse controlului vamal Controlului vamal sînt supuse toate mărfurile şi
mijloacele de transport care trec frontiera vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie. Organul vamal este în
drept să oprească forţat mijloacele de transport în cazurile prevăzute de legislaţie.
Timpul aflării sub supraveghere vamală Mărfurile şi mijloacele de transport se află sub supraveghere vamală de la
începutul şi pînă la sfîrşitul controlului vamal, în conformitate cu prevederile regimului vamal. La introducerea
mărfurilor şi mijloacelor de transport pe teritoriul vamal, controlul vamal începe în momentul trecerii frontierei
vamale. La scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de transport de pe teritoriul vamal, controlul vamal începe în momentul
primirii declaraţiei vamale. Controlul vamal se încheie în momentul punerii în circulaţie a mărfurilor şi mijloacelor de
transport, dacă prezentul cod şi alte acte normative nu prevăd altfel. La scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de transport
de pe teritoriul vamal, controlul vamal se încheie în momentul trecerii frontierei vamale. Persoanele sînt obligate să
respecte cerinţele stabilite de Serviciul Vamal referitor la perioada minimă de efectuare a controlului vamal.
Controlul vamal al mărfurilor şi mijloacelor de transport după punerea lor în circulaţie Controlul vamal poate fi
efectuat în orice moment, indiferent de faptul dacă mărfurile şi mijloacele de transport controlate au fost puse în
circulaţie, în cazul în care există temeiuri de a se considera că au fost încălcate prevederile legislaţiei Republicii
Moldova sau ale acordurilor internaţionale la care aceasta este parte.
Termenul de verificare a declaraţiei vamale, a documentelor, de control al mărfurilor şi mijloacelor de
transport Verificarea declaraţiei vamale, a documentelor, controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport le
efectuează organul vamal în cel mult 10 zile din momentul primirii declaraţiei a documentelor şi informaţiilor
necesare controlului vamal, iar verificările privind mărfurile indicate la art.138 - în cel mult 3 zile. În cazul în care se
cere prezentarea mărfurilor şi mijloacelor de transport, termenul de verificare curge din momentul prezentării.
Termenul de verificare nu include timpul necesar efectuării controlului de către alte autorităţi publice.
Asistarea declarantului şi altor persoane la efectuarea controlului vamal Declarantul şi alţi titulari de drepturi
asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport, precum şi reprezentanţii acestora sînt obligaţi să asiste la controlul
mărfurilor şi mijloacelor de transport. Persoanele indicate la alin.(1), iar în lipsa lor persoana care conduce mijlocul de
transport sînt obligate să acorde asistenţă organului vamal la efectuarea controlului mărfurilor şi mijloacelor de
transport. Organul vamal este în drept să efectueze controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport în lipsa
declarantului, altor titulari de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport, precum şi a reprezentanţilor
acestora, dacă:
a) persoanele indicate nu se prezintă în decursul a 10 zile de la prezentarea mărfurilor şi mijloacelor de transport;
b) sînt puse în pericol securitatea statului, ordinea publică, viaţa şi sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor, întregul
mediu, precum şi în alte împrejurări care nu suferă amînare;
c) mărfurile sînt expediate prin poşta internaţională;
d) mărfurile şi mijloacele de transport sînt lăsate pe teritoriul vamal cu încălcarea regimului vamalControlul mărfurilor
şi mijloacelor de transport în cazurile menţionate la alin.(3) se efectuează în prezenţa unor persoane neinteresate în
rezultatul controlului.
Inventarierea mărfurilor şi mijloacelor de transport aflate sub supraveghere vamală Organul vamal este în
drept să efectueze în orice moment inventarierea mărfurilor şi mijloacelor de transport aflate sub supraveghere
vamală, precum şi a mărfurilor pentru care nu au fost încasate drepturi de import sau de export sau au fost acordate
facilităţi la plata acestor drepturi.
Valoarea în vamă a mărfurilor
Tipurile de taxe vamale Se aplică următoarele tipuri de taxe vamale:
1) ad valorem, calculată în procente faţă de valoarea în vamă a mărfii;
2) specifică, calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă;
3) combinată, care îmbină tipurile de taxe vamale specificate la punctele 1) şi 2);
4) excepţională, care, la rîndul ei, se divizează în: a) taxă specială, aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine
indigenă la introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează
sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni; b) taxă antidumping, percepută
în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decît valoarea lor în ţara exportatoare la
momentul importului, dacă sînt lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor
autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de
mărfuri identice sau similare; c) taxă compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la
producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sînt lezate interesele sau apare
pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici
pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare.
Modul de stabilire şi de aplicare a taxei vamale Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc
de către Parlament. Cotele taxei vamale se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale la care
Republica Moldova este parte. Cotele taxei vamale sînt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute
de legislaţie şi de acordurile internaţionale la care RM este parte. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se
percepe pentru mostrele şi exponatele aduse de către agenţii economici autohtoni pentru tîrgurile şi expoziţiile
internaţionale, organizate în teritoriul zonelor economice libere. Taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se
percep conform anexei nr.2, care face parte integrantă din prezenta lege.
Valoarea în vamă a mărfii Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor Sistemul de determinare a
valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal. Modul de
aplicare a sistemului de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se stabileşte de către Guvern în baza prevederilor
prezentei legi şi ale acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Declararea valorii în vamă a mărfii La trecerea mărfii peste frontiera vamală, declarantul anunţă valoarea în vamă a
acesteia autorităţii vamale. Modul şi condiţiile de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe şi scoase de pe
teritoriul vamal, precum şi forma declaraţiei se stabilesc de către Guvern în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Drepturile şi obligaţiile declarantului Valoarea în vamă a mărfii anunţată de declarant şi datele suplimentare
referitoare la ea trebuie să fie veridice şi confirmate prin acte. În cazul în care este necesar de a confirma valoarea în
vamă a mărfii anunţată, declarantul, la cererea autorităţii vamale, este obligat să prezinte datele respective. Dacă
autoritatea vamală pune la îndoială autenticitatea acestor date, declarantul este în drept să determine valoarea în vamă
a mărfii prin metodele prevăzute de prezenta lege. În cazul în care apare necesitatea de a preciza valoarea în vamă a
mărfii anunţată, declarantul este în drept să ceară autorităţii vamale să i se elibereze marfa declarată, cu gajarea
anumitor bunuri ori cu garanţia unei bănci, sau să plătească taxa vamală stabilită de către autoritatea vamală. În cazul
în care nu este de acord cu decizia autorităţii vamale referitoare la valoarea în vamă a mărfii, declarantul poate ataca
această decizie în modul stabilit de legislaţie atît în faţa autorităţii vamale, cît şi în faţa instanţei de judecată, fără
penalizare. Cheltuielile suplimentare aferente precizării valorii în vamă a mărfii sau prezentării unor informaţii
suplimentare referitoare la ea sînt acoperite de declarant, în cazul cînd autorităţile vamale depistează neautenticitatea
datelor anunţate în declaraţie. Cheltuielile ce ţin de efectuarea, la insistenţa autorităţii vamale, a controlului
suplimentar, în cazul cînd rezultatele acestuia confirmă informaţia iniţială prezentată de declarant, sînt acoperite de
către autoritatea vamală.
Drepturile şi obligaţiile autorităţii vamale Autoritatea vamală exercită controlul asupra corectitudinii determinării
valorii în vamă a mărfii. Autoritatea vamală este în drept să ia decizii în privinţa corectitudinii ori incorectitudinii
valorii în vamă a mărfii anunţate de declarant. În cazul în care nu sînt date ce ar proba corectitudinea valorii în vamă a
mărfii anunţate sau există temei de a considera că datele prezentate de declarant nu sînt veridice şi/sau suficiente,
autoritatea vamală este în drept să determine de sine stătător valoarea în vamă a mărfii, aplicînd consecutiv metodele
prevăzute de prezenta lege. Informaţia prezentată de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii constituie secret
comercial, poate fi utilizată de autoritatea vamală exclusiv în scopuri vamale şi nu poate fi transmisă terţelor, cu
excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie. Pentru divulgarea informaţiei ce constituie secret comercial, autoritatea
vamală poartă răspundere în conformitate cu legislaţia. În cazul în care persoana cu funcţii de răspundere a autorităţii
vamale adoptă decizia privind imposibilitatea de a accepta valoarea în vamă a mărfii anunţate de declarant, autoritatea
vamală, la cererea declarantului, îl înştiinţează în scris despre motivele neacceptării valorii date, oferindu-i acestuia
sau oricărei alte persoane responsabile de plata taxelor vamale şi altor impozite posibilitatea de a declara recurs fără
penalizare. După adoptarea deciziei definitive privind imposibilitatea de a accepta valoarea în vamă a mărfii anunţate
de declarant, autoritatea vamală, la cererea în scris a declarantului, este obligată, în termen de o lună, să-i expună în
scris motivele neacceptării valorii în vamă a mărfii anunţate de el drept bază la calcularea taxei vamale.
Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se
determină prin următoarele metode:
a) în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit;
b) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;
c) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;
d) în baza costului unitar al mărfii;
e) în baza valorii calculate a mărfii;
f) prin metoda de rezervă.
Principala metodă este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În
cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică
doar în cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă.
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza
preţului efectiv plătit sau de plătit La determinarea valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa
respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, în valoarea tranzacţiei se includ următoarele componente în
cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:
a) cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul vamal:
- cheltuielile aferente asigurării;
- costul transportului;
- costul încărcării, descărcării şi transbordării mărfii;
b) cheltuielile suportate de cumpărător:
- comisioanele şi primele pentru brokeri, cu excepţia comisioanelor pentru achiziţionarea mărfii;
- costul containerelor şi/sau al altui ambalaj de folosinţă repetată, dacă, în corespundere cu Nomenclatorul de mărfuri,
acestea sînt considerate un tot întreg cu marfa;
- costul ambalajului, inclusiv costul materialelor de ambalaj şi al lucrărilor de ambalare;
c) valoarea, calculată în mod corespunzător, a următoarelor mărfuri şi servicii oferite, direct sau indirect, de
cumpărător, în mod gratuit sau la preţ redus, în scopul utilizării la producerea ori exportarea mărfii evaluate, în măsura
în care această valoare nu a fost inclusă în preţul efectiv plătit sau de plătit:
- materiale, componente, părţi şi alte elemente similare, încorporate în marfă;
- instrumente, matriţe, forme şi alte componente similare, utilizate la producerea mărfii;
- materiale cheltuite la producerea mărfii;
- lucrări de inginerie, de dezvoltare, lucrări de artă şi design, planuri şi schiţe, executate în afara ţării şi necesare pentru
producerea mărfii;
d) redevenţele şi taxele pentru licenţe, pe care cumpărătorul trebuie să le achite, direct sau indirect, drept condiţie a
vînzării mărfii evaluate, în măsura în care aceste redevenţe şi taxe pentru licenţe nu au fost incluse în preţul efectiv
plătit sau de plătit, cu excepţia redevenţelor şi taxelor pentru licenţe plătite de către cumpărător pentru dreptul de
reproducere şi distribuire a producţiei cinematografice;
e) partea din venitul de la orice revînzare, transmitere sau utilizare ulterioară a mărfii, care ar reveni, direct sau
indirect, vînzătorului.
Orice adaos la preţul efectiv plătit sau de plătit se efectuează în conformitate cu prevederile prezentului articol, doar
pe bază de date obiective şi cuantificabile. La determinarea valorii în vamă a mărfii nu se admite nici un adaos la
preţul efectiv plătit sau de plătit, cu excepţia celor prevăzute în prezentul articol. Metoda respectivă nu poate fi
aplicată dacă: a) există restricţii în privinţa drepturilor cumpărătorului asupra mărfii evaluate, cu excepţia restricţiilor:
- stabilite de legislaţie; - în privinţa regiunii geografice în care marfa poate fi revîndută; - care nu influenţează
esenţial preţul mărfii;
b) vînzarea mărfii şi valoarea tranzacţiei depind de respectarea unor condiţii a căror acţiune nu poate fi luată în
considerare;
c) informaţia folosită de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii nu este veridică sau nu este confirmată prin
acte;
d) participanţii la tranzacţie sînt persoane interdependente, cu excepţia cazurilor cînd interdependenţa lor nu
influenţează valoarea tranzacţiei şi aceasta este acceptată în scopuri vamale
La determinarea acceptabilităţii valorii tranzacţiei interdependenţa cumpărătorului şi vînzătorului nu va constitui un
motiv suficient pentru a considera valoarea tranzacţiei inacceptabilă. În acest caz, se examinează circumstanţele
vînzării şi valoarea tranzacţiei se acceptă cu condiţia ca interdependenţa să nu influenţeze preţul. Dacă, ţinînd cont de
informaţiile furnizate de declarant sau obţinute din alte surse, autoritatea vamală are motive să considere că
interdependenţa a influenţat preţul, ea comunică motivele sale declarantului, dîndu-i acestuia posibilitatea de a
argumenta valoarea tranzacţiei. La solicitarea declarantului, motivele se comunică în scris.
În cazul cînd participanţii la tranzacţie sînt persoane interdependente, valoarea tranzacţiei se acceptă şi marfa se
evaluează conform prevederilor alin.(4), dacă declarantul demonstrează că o atare valoare este foarte asemănătoare cu
una dintre valorile înregistrate aproape în acelaşi moment sau în acelaşi moment, cum ar fi: - valoarea tranzacţiei cu
mărfuri identice sau similare din aceeaşi ţară de export între persoane care nu sînt interdependente; - valoarea în vamă
a mărfurilor identice sau similare; - valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare. La aplicarea criteriilor
menţionate se va ţine cont de diferenţa la nivel de comerţ, de cantitate, de componenţii enumeraţi în prezentul articol,
de diferenţa de cheltuieli în tranzacţiile identice dintre persoane care nu sînt interdependente şi cele dintre persoane
interdependente. Criteriile specificate la lit.b) se aplică la iniţiativa declarantului şi numai în scop comparativ. În
sensul prezentei legi, persoanele se consideră interdependente dacă: - una dintre ele face parte din consiliul
directorilor sau din consiliul observatorilor celeilalte şi viceversa; - sînt recunoscute legal ca asociaţi; - una dintre ele
este patron, iar cealaltă - salariat; - o persoană oarecare posedă, exercită controlul sau deţine, direct sau indirect, cel
puţin 5% din acţiunile cu drept de vot emise de ele; - una dintre ele exercită controlul, direct sau indirect, asupra
celeilalte; - ambele sînt supuse controlului, direct sau indirect, de o terţă persoană; - împreună exercită controlul,
direct sau indirect, asupra unei terţe persoane; - ambele sînt membri ai aceleiaşi familii. Persoanele asociate în afaceri,
în cazul în care una este agentul, distribuitorul sau concesionarul exclusiv (indiferent de denumirea folosită) al
celeilalte, sînt considerate interdependente, în sensul prezentei legi, în cazul în care cad sub incidenţa prevederilor
alin.(6). Cheltuielile suportate de cumpărător pentru serviciile de inspecţie înainte de expediţie a mărfurilor de import
nu se includ în valoarea în vamă a mărfurilor importate.
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică La utilizarea acestei
metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se consideră identice mărfurile care se aseamănă în
toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce priveşte: a) caracteristicile fizice; b) calitatea mărfii şi reputaţia ei pe
piaţă; c) ţara de origine; d) producătorul. Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea
mărfurilor în categoria celor neidentice dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor).
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară La utilizarea acestei
metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă similară. Se consideră similare mărfurile care, deşi nu sînt
identice, au caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente asemănătoare, fapt ce le permite să
îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial. La
determinarea similitudinii mărfurilor, se iau în considerare următoarele caracteristici: a) calitatea, existenţa mărcii
comerciale, reputaţia pe piaţă; b) ţara de origine; c) producătorul.
Principii suplimentare privind determinarea valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă
identică sau similară Marfa nu se consideră identică sau similară cu cea evaluată dacă: a) nu a fost produsă în
aceeaşi ţară cu marfa evaluată; b) lucrările de proiectare, lucrările experimentale de construcţie, de amenajare estetică,
designul, schiţele şi desenele tehnice ale ei au fost executate pe teritoriul Republicii Moldova. Marfa fabricată de o
altă persoană decît producătorul mărfii evaluate se consideră identică ori similară cu cea evaluată numai în cazul în
care nu există mărfuri identice sau similare fabricate de producătorul mărfii evaluate. Metoda determinării valorii în
vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică sau similară se aplică în cazul în care marfa identică sau
similară: a) este vîndută pentru a fi introdusă pe teritoriul RM; b) este introdusă concomitent sau cu cel mult 90 de
zile înainte de introducerea mărfii care urmează a fi evaluată; c) este introdusă aproximativ în aceeaşi cantitate şi/sau
în aceleaşi condiţii comerciale. Dacă marfa identică sau similară a fost introdusă în altă cantitate şi/sau în alte condiţii
comerciale, declarantul trebuie să rectifice corespunzător valoarea în vamă a mărfii anunţate de el, ţinînd cont de
aceste deosebiri, şi să confirme prin acte datele prezentate. În cazul în care, la determinarea valorii în vamă a mărfii,
drept bază poate fi luată valoarea uneia din cîteva tranzacţii cu mărfuri identice sau similare, se aplică cea mai mică
valoare a tranzacţiei.
Determinarea valorii în vamă a mărfii prin metoda costului unitar Dacă marfa introdusă pe teritoriul vamal
(marfa de evaluat) este vîndută în ţara de import în starea în care a fost importată, valoarea în vamă a acestei mărfi,
conform prevederilor prezentului articol, se va baza pe preţul unitar corespunzător vînzării acestei mărfi ori vînzării
mărfii identice sau similare acesteia în cele mai mari partide, concomitent sau aproape concomitent cu importul mărfii
de evaluat către persoane care nu sînt în relaţii de interdependenţă cu vînzătorul, şi cu condiţia deducerii: a)
comisioanelor plătite ordinar sau convenite ori a marjei aplicate, în mod obişnuit, beneficiilor şi cheltuielilor generale
aferente vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip; b) cheltuielilor obişnuite de transport şi de asigurare,
precum şi cheltuielilor conexe suportate pe teritoriul R M; c) impozitelor şi taxelor pasibile de plată în legătură cu
importul sau vînzarea mărfurilor. Dacă nici marfa introdusă pe teritoriul vamal (marfa de evaluat), nici marfa identică
sau similară nu este vîndută la momentul sau aproape la momentul introducerii mărfii de evaluat, valoarea în vamă se
va baza, pe preţul unitar la care aceste mărfuri se vînd în starea în care au fost introduse pe teritoriul vamal la data
ulterioară cea mai apropiată momentului introducerii mărfii de evaluat, însă nu mai tîrziu de 90 de zile de la această
dată. Dacă nici marfa introdusă pe teritoriul vamal (marfa de evaluat), nici marfa identică sau similară nu este vîndută
în starea în care au fost importate, la solicitarea declarantului, valoarea în vamă se va baza pe preţul unitar la care cea
mai mare partidă de mărfuri introduse, după prelucrarea ulterioară, a fost vîndută către persoane care nu sînt în relaţii
de interdependenţă cu vînzătorul, făcîndu-se, totodată, ajustările datorate valorii adăugate aferente prelucrării).
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii calculate Valoarea în vamă a mărfii, conform
prevederilor prezentului articol, se va baza pe valoarea calculată a acesteia, incluzînd: a) valoarea sau preţul
materialelor şi operaţiunilor de fabricare sau ale altor lucrări pentru producerea mărfii; b) volumul beneficiilor şi
cheltuielilor generale, egal celui inclus de obicei în cuantumul vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip
cu marfa de evaluat, fabricate de producători, cu destinaţia ţării de import; Autoritatea vamală nu este în drept să
ceară sau să oblige o persoană nerezidentă să prezinte spre verificare documentele de evidenţă sau să permită accesul
la ele în scopul de a determina valoarea calculată a mărfii. Totodată, informaţia comunicată de producătorul mărfii în
scopul determinării valorii în vamă a acesteia, conform prevederilor prezentului articol, poate fi verificată în altă ţară
de autoritatea vamală, cu acordul producătorului şi cu condiţia preavizării guvernului ţării în cauză şi neopunerii
acestuia cercetărilor.
Metoda de rezervă În cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de către declarant prin
aplicarea consecutivă a metodelor specificate sau autoritatea vamală consideră cu temei că aceste metode nu pot fi
utilizate, valoarea în vamă a mărfii se determină prin metoda de rezervă, prin mijloace rezonabile compatibile cu
prevederile prezentei legi, cu principiile generale ale acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi
pe baza datelor disponibile.La cererea sa, declarantul va fi informat în scris asupra valorii în vamă a mărfii,
determinate conform prevederilor prezentului articol, şi asupra metodei utilizate la determinare. La determinarea
valorii în vamă a mărfii prin metoda de rezervă, drept bază nu pot fi luate: a) preţul de vînzare al mărfii pe piaţa
internă a RM; b) preţul mărfii pe piaţa internă a ţarii exportatoare; c) preţul mărfii stabilit arbitrar sau preţul fictiv; d)
sistemul care prevede aplicarea, în scopuri vamale, a celei mai mari valori a mărfii din două posibile; e) costul de
producţie al mărfii, altul decît valoarea calculată a mărfurilor identice sau similare, determinat conform prevederilor
art.16 lit.a); f) valoarea mărfii comercializate pentru export în altă ţară decît ţara importatoare; g) valoarea în vamă a
mărfii minimală.
Determinarea ţării de origine a mărfii
Scopul şi modul de determinare a ţării de origine a mărfii Ţara de origine a mărfii se determină în scopul efectuării
unor măsuri tarifare şi netarifare orientate spre reglementarea introducerii mărfurilor pe teritoriul vamal şi scoaterii
acestora de pe acest teritoriu. Modul de determinare a ţării de origine a mărfii se stabileşte de către Guvern în baza
prevederilor prezentei legi şi a acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Ţara de origine a mărfii Drept ţară de origine a mărfii se consideră ţara în care ea a fost fabricată integral sau a fost
supusă unei prelucrări suficiente conform criteriilor stabilite de prezenta lege şi de acordurile internaţionale la care
Republica Moldova este parte. Drept ţară de origine a mărfii pot fi considerate şi un grup de ţări, o uniune vamală de
ţări, o parte a ţării, în cazul în care este necesar de a le evidenţia în scopul determinării originii mărfii. La stabilirea
criteriilor de determinare a ţării de origine a mărfii, preferinţă se acordă criteriilor stipulate în acordurile de comerţ
liber ratificate de Republica Moldova. În celelalte cazuri se aplică prevederile legislaţiei naţionale.
Marfa fabricată integral în ţara respectivă Drept mărfuri fabricate integral în ţara respectivă se consideră: a)
zăcămintele minerale extrase pe teritoriul ei sau în apele ei teritoriale; b) producţia vegetală, cultivată sau colectată pe
teritoriul ei; c) animalele vii ce s-au născut şi au fost crescute în ţară; d) producţia obţinută de la animalele crescute în
ţara dată; e) producţia vînatului şi pescuitului obţinută în ţară; f) producţia pescuitului maritim, extrasă sau fabricată
în oceanul mondial de navele ţării respective sau de navele închiriate (afretate) de ea; g) producţia obţinută prin
aplicarea tehnologiilor avansate pe navele cosmice ce aparţin ţării respective sau sînt închiriate de ea; h) materia
primă secundară şi deşeurile formate în procesul operaţiilor de producţie şi altor operaţii efectuate în ţară; i) mărfurile
fabricate în ţară exclusiv din producţia specificată la lit. a)-h).
Criteriile prelucrării suficiente a mărfii Dacă la fabricarea mărfii au participat două sau mai multe ţări, originea ei
se determină în baza criteriilor prelucrării suficiente a mărfii. Criteriile prelucrării suficiente a mărfii se stabilesc şi se
aplică în conformitate cu prezenta lege şi cu acordurile internaţionale. Criteriile prelucrării suficiente a mărfii în ţara
respectivă sînt: a) modificarea, în Nomenclatorul de mărfuri, la nivelul oricăruia din primele patru semne, a poziţiei
mărfii (codului de clasificare) în urma prelucrării acesteia; b) executarea unor operaţii de producţie sau tehnologice
suficiente pentru a considera drept ţară de origine ţara unde au fost efectuate aceste operaţii; c) modificarea valorii
mărfii în cazul în care cota procentuală a valorii materialelor utilizate la fabricarea ei constituie nu mai puţin de 45 la
sută (regula cotei ad valorem). Se consideră că nu corespund criteriilor prelucrării suficiente a mărfii: a) operaţiile de
asigurare a integrităţii ei în timpul păstrării sau transportului; b) operaţiile de pregătire a mărfii pentru vînzare şi
transport (divizarea loturilor, formarea loturilor pentru expediere, sortarea, reambalarea); c) operaţiile simple de
asamblare; d) reunirea mărfurilor (componentelor) fără a atribui producţiei obţinute caracteristici ce ar deosebi-o
esenţial de mărfurile (componentele) iniţiale. În cazul în care în actele corespunzătoare nu se stipulează expres datele
referitoare la marfa concretă sau la ţara ei de origine, se aplică criteriul prelucrării suficiente a mărfii.
Determinarea ţării de origine a mărfii la livrarea acesteia în loturi La cererea declarantului, trebuie să fie
considerată o singură marfă, marfa în stare demontată sau incompletă, livrată în mai multe loturi, în cazul în care, din
motive de producţie sau de transportare, este imposibil de a o expedia într-un singur lot, precum şi marfa divizată în
loturi din greşeală. Condiţiile de aplicare sînt: a) înştiinţarea prealabilă a autorităţii vamale despre divizarea mărfii în
loturi, indicînduse cauzele acestei divizări şi specificîndu-se fiecare lot prin indicarea codului de clasificare a mărfii
conform Nomenclatorului de mărfuri şi a datelor despre valoarea ei şi ţara de origine; b) confirmarea prin acte a
incorectitudinii divizării mărfii în cîteva partide; c) livrarea tuturor loturilor de mărfuri dintr-o ţară de către un singur
exportator; d) introducerea tuturor loturilor de mărfuri prin unul şi acelaşi punct vamal; e) livrarea tuturor loturilor de
mărfuri în termen de cel mult şase luni de la data acceptării de către autoritatea vamală a declaraţiei vamale sau de la
data expirării termenului de prezentare a acesteia referitor la primul lot.
Confirmarea originii mărfii Pentru confirmarea originii mărfii, autoritatea vamală este în drept să-i solicite
declarantului certificatul de origine a mărfii. La introducerea mărfii pe teritoriul vamal, certificatul de origine a ei se
prezintă în mod obligatoriu dacă: a) ţara de origine a mărfii beneficiază din partea RM de un regim preferenţial la
tariful vamal; b) importul mărfurilor din ţara respectivă se reglementează prin restricţii cantitative sau alte măsuri de
reglementare a activităţii comerciale externe; c) acest lucru este prevăzut de legislaţia în domeniul protecţiei mediului
înconjurător, ocrotirii sănătăţii, protecţiei drepturilor consumatorilor, asigurării ordinii publice, securităţii statului şi în
alte domenii de importanţă vitală, precum şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte; d)
documentele prezentate pentru perfectare vamală nu conţin date cu privire la originea mărfii sau autoritatea vamală are
temei să presupună că datele declarate cu privire la originea mărfurilor sînt neautentice. La scoaterea mărfii de pe
teritoriul vamal, certificatul de origine a ei, în cazurile în care acesta este necesar conform contractelor respective,
conform regulilor ţării importatoare sau acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, se eliberează
de organele abilitate. La certificarea originii mărfii exportate, organul vamal este în drept să solicite d documentele
necesare, inclusiv privind expertiza, care justifică şi demonstrează originea mărfii şi să efectueze, după caz, expertiza
originii mărfii. Agentul economic poartă responsabilitate deplină pentru informaţia prezentată.
Certificatul de origine a mărfii Certificatul de origine a mărfii trebuie să confirme univoc originea acesteia din ţara
respectivă şi să conţină: a) declaraţia exportatorului care confirmă că marfa corespunde cerinţelor specificate la
art.20; b) adeverinţa din partea organului competent din ţara exportatoare ce a eliberat certificatul care confirmă
autenticitatea datelor din certificat. Certificatul de origine a mărfii se prezintă împreună cu declaraţia vamală şi cu alte
documente care urmează să fie perfectate de către autoritatea vamală. În caz de pierdere a certificatului, se prezintă
duplicatul autentificat oficial al acestuia. În cazul în care se pune la îndoială autenticitatea certificatului de origine a
mărfii sau a datelor ce se conţin în el, autoritatea vamală este în drept să se adreseze organelor care au eliberat
certificatul sau organizaţiilor specializate ale ţării menţionate ca ţară de origine a mărfii pentru a obţine date
suplimentare sau precizări. În cazurile prevăzute de prezenta lege, originea mărfii se consideră stabilită numai în cazul
în care se prezintă certificatul de origine a mărfii, perfectat în modul cuvenit, sau date suplimentare ori precizări.
Dispoziţii suplimentare privind determinarea ţării de origine a mărfii La mărfurile provenite din ţările cu care
Republica Moldova a încheiat acorduri privind acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate, poate fi aplicat
(restabilit) regimul preferenţial la tariful vamal în cazul prezentării certificatului de origine a lor cel tîrziu la expirarea
unui an de la data perfectării actelor vamale. La determinarea ţării de origine a mărfii, nu se ia în considerare originea
resurselor energetice, a maşinilor, utilajului şi instrumentelor folosite la fabricarea ei. Particularităţile determinării se
stabilesc de către Guvern. La cererea declarantului sau a oricărei persoane interesate, informaţia privind ţara de origine
sau originea preferenţială a mărfii se va furniza cît mai curînd posibil, dar nu mai tîrziu decît peste 150 de zile de la
data solicitării evaluării, cu condiţia că autorităţilor corespunzătoare le-au fost comunicate toate informaţiile necesare.
Solicitările menţionate pot fi acceptate pînă la şi după punerea în vînzare a mărfii respective. Datele stabilite privind
ţara de origine sînt valabile în decurs de 3 ani, sub rezerva ca faptele pe care se bazează şi condiţiile în care au fost
obţinute să rămînă comparabile.
Facilităţi tarifare Prin facilităţi tarifare se subînţeleg facilităţile acordate de către ţară, în condiţii de reciprocitate sau
unilateral, pentru mărfurile trecute peste frontiera vamală a acestei ţări sub formă de stabilire a unor cote tarifare
pentru importul sau exportul preferenţial de mărfuri, de reducere a taxei vamale, de scutire de taxă, de restituire a taxei
plătite anterior. Facilităţile tarifare se stabilesc prin prezenta lege şi nu pot avea caracter individual, cu excepţia
cazurilor prevăzute la art.28. Facilităţile tarifare se acordă în modul prevăzut de legislaţie şi de acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Scutirea de taxa vamală Sînt scutite de taxa vamală: a) mijloacele de transport folosite la transporturi
internaţionale de pasageri şi de bagaje, de mărfuri, precum şi obiectele de aprovizionare tehnico-materială,
echipamentul, combustibilul, alimentele, necesare pentru exploatarea acestor mijloace de transport în cursul deplasării
sau procurate în străinătate în legătură cu lichidarea defecţiunilor, în suma stabilită de actele legislative
corespunzătoare;
b) mărfurile de uz oficial introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal de către cetăţeni străini, în conformitate cu
legislaţia, precum şi cu acordurile internaţionale la care RM este parte;
c) valuta naţională, valuta străină (cu excepţia celei folosite în scopuri numismatice), precum şi hîrtiile de valoare, în
conformitate cu legislaţia;
d) mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar, destinaţia lor fiind confirmată
de organul abilitat;
e) mărfurile introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor cu titlu gratuit (donaţii) sau în scopuri
filantropice pe linia statului, destinaţia lor fiind confirmată de organul abilitat;
f) mărfurile introduse provizoriu pe sau scoase provizoriu de pe teritoriul vamal sub supraveghere vamală în cadrul
destinaţiilor vamale respective;
g) mărfurile plasate sub regimurile vamale de tranzit şi antrepozit vamal şi sub destinaţiile vamale de distrugere şi
abandon în folosul statului;
h) mărfurile de uz sau consum personal, importate de către persoanele fizice, a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte
limita stabilită de legislaţia în vigoare; i) mărfurile autohtone anterior exportate şi reintroduse, în termen de 3 ani, în
aceeaşi stare şi produsele compensatoare după perfecţionarea pasivă conform reglementărilor vamale;
j) publicaţiile periodice, cărţile ce ţin de domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, materialele didactice pentru
instituţiile preşcolare, de învăţămînt şi curative.
k) mărfurile importate pentru comercializarea lor în regimul vamal magazin duty free (duty free diplomatic);
l) mărfurile (serviciile) introduse în zona economică liberă de pe restul teritoriului vamal al RM, din afara teritoriului
vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor zone economice libere, mărfurile (serviciile), inclusiv cele
originare din zona economică liberă, exportate în afara teritoriului vamal al RM şi în alte zone economice libere,
precum şi mărfurile originare din zona economică liberă introduse pe restul teritoriului vamal al RMa;
m) mărfurile plasate în regimul vamal de perfecţionare activă, exceptînd mărfurile supuse accizelor, carnea de bovine,
proaspătă sau refrigerată carnea de bovine congelată, carnea de porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată, carnea de
ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată, organele comestibile de bovine, porcine, ovine, caprine, cai,
măgari, catîri, asini, proaspete, refrigerate sau congelate, carnea şi organele comestibile ale păsărilor de la poziţia
tarifară 0105, proaspete, refrigerate sau congelate, slănină fără carne slabă, grăsimea de porc şi de pasăre, netopită,
nici altfel extrasă, proaspătă, refrigerată, congelată, sărată sau în saramură, uscată sau afumată, laptele şi smîntîna din
lapte, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori (edulcoranţi), feculele de cartofi (, grăsimile de animale
din specia bovină, ovină sau caprină, şi zahărul brut din trestie de zahăr. Taxa vamală achitată pentru mărfurile plasate
în regim vamal de perfecţionare activă, la care se aplică taxa vamală, se restituie, în modul stabilit de Serviciul Vamal,
într-un termen de depăşi 10 zile;
n) mărfurile importate pe teritoriul Republicii Moldova din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului
sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv
din cota-parte a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate
instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de Guvern;
o) utilajul, echipamentul şi atributele de gratificaţie primite ca donaţii de Comitetul Naţional Olimpic şi de federaţiile
sportive naţionale de profil de la Comitetul Internaţional Olimpic, de la federaţiile sportive europene şi internaţionale
de profil pentru pregătirea sportivilor de performanţă şi promovarea mişcării olimpice, fără drept de comercializare a
acestui utilaj, echipament şi atribute de gratificaţie;
p) timbrele de acciz importate şi destinate marcării mărfurilor supuse accizelor;
q) activele materiale valoarea cărora depăşeşte 1000 de lei pentru o unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte
un an, plasate în capitalul statutar (social) al agentului economic;
r) utilajul tehnologic, echipamentul, instalaţiile şi mijloacele circulante importate de către organizaţiile din sfera
ştiinţei şi inovării, acreditate de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare pentru activitatea din sfera ştiinţei şi
inovării, conform Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova şi limitei propuse anual de Guvern şi aprobate de
Parlament;
s) mărfurile importate cu scopul efectuării investiţiilor capitale în cadrul şi în condiţiile Acordului de investiţii "Cu
privire la Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti"";
t) produsele petroliere importate în cadrul şi în condiţiile Acordului de investiţii "Cu privire la Portul Internaţional
Liber "Giurgiuleşti"", destinate comercializării prin unităţile de comercializare a produselor petroliere stabilite în
acordul menţionat;
u) mărfurile introduse în Republica Moldova de către persoanele juridice în scopuri necomerciale şi plasate sub
regimul vamal de import, a căror valoare în vamă nu depăşeşte 50 de euro;
v) bunurile mobile a căror valoare depăşeşte 1000 de lei şi a căror durată de funcţionare este mai mare de un an,
importate de către întreprinderile ce desfăşoară activitatea de leasing, în scopul onorării obligaţiilor contractuale ale
acestora, rezultate din contractele de leasing încheiate cu persoane fizice sau juridice din Republica Moldova.
Modul de restituire a sumelor taxelor vamale plătite în plus Sumele taxelor vamale plătite în plus la buget, ca
rezultat al comiterii unor erori de calcul, al efectuării plăţilor anticipate în mărimi ce depăşesc cele necesare sau ca
rezultat al anulării plăţilor după modificarea declaraţiei vamale, se restituie la contul plătitorului sau se trec în contul
altor plăţi vamale şi fiscale dacă nu a trecut mai mult de un an de la data supraplăţii. Pentru a obţine restituirea
sumelor sau trecerea lor în contul altor plăţi, plătitorul depune o cerere la autoritatea vamală, în care indică supraplata
respectivă. La cerere se anexează certificatul fiscal teritorial, care confirmă restanţele plătitorului sau lipsa acestora
faţă de buget şi fondul social. Examinînd cererea plătitorului, autoritatea vamală adoptă hotărîrea privind restituirea,
trecerea în contul altor plăţi sau refuzul de restituire a sumei taxelor vamale încasate, informîndu-l în scris pe plătitor
despre hotărîrea adoptată. O copie a hotărîrii în cauză, precum şi a actului de verificare a stării decontărilor, întocmit
la ziua efectuării operaţiunilor bancare, se anexează la documentele ce confirmă restituirea supraplăţii sau trecerea ei
în contul altor plăţi. Autoritatea vamală examinează cererea în termen de 30 de zile. Operaţiunile menţionate de
restituire sau de trecere în cont a supraplăţilor se efectuează de către autorităţile vamale, în baza documentelor bancare
şi de casă, prin virament respectiv de la conturile trezoreriale. În cazul în care plătitorul are restanţe la bugetele de
toate nivelurile, supraplata nu i se restituie, ea fiind folosită la stingerea restanţelor în cauză.
Contravenții și infracțiuni vamale.
Organul vamal ca subiect al activităţii operative de investigaţii Organul vamal desfăşoară activitate operativă de
investigaţii în conformitate cu Legea privind activitatea operativă de investigaţii. Organul vamal desfăşoară activitate
operativă de investigaţii în scopul depistării persoanelor culpabile de pregătirea şi comiterea de contravenţii vamale,
de contrabandă şi de alte infracţiuni care ţin de competenţa organului de urmărire penală al Serviciului Vamal.
Acţiunile operative de investigaţii care asigură securitatea organelor vamale
Urmărirea penală
Obiectul urmăririi penale Obiectul urmării penale în cauzele ce ţin de competenţa organelor vamale îl constituie
colectarea de probe privind infracţiunea, identificarea făptuitorului ei şi punerea lui sub învinuire.
Organele de urmărire penală în domeniul vamal Urmărirea penală în domeniul vamal se efectuează de organul de
urmărire penală din Serviciul Vamal şi de subdiviziunile lui teritoriale. Ofiţerii de urmărire penală din Serviciul
Vamal sînt independenţi, se supun indicaţiilor legale, scrise şi verbale, ale conducerii organului de urmărire penală în
domeniul vamal şi ale procurorului.
Competenţa organelor de urmărire penală în domeniul vamal Organele de urmărire penală în domeniul vamal
efectuează cercetarea penală şi ancheta preliminară în toate cazurile de contrabandă şi de alte infracţiuni a căror
cercetare este atribuită de Codul de procedură penală competenţei organelor vamale.
Contrabanda Trecerea peste frontiera vamală de mărfuri, eludîndu-se controlul vamal sau tăinuindu-le de el, săvîrşită
în proporţii mari sau deosebit de mari, fie în mod repetat, fie de un grup de persoane care s-au organizat pentru
activitate de contrabandă, fie de o persoană cu funcţie de răspundere care face uz de situaţia de serviciu, fie prin
folosirea frauduloasă de documente vamale şi de alte documente, fie însoţită de nedeclarare sau de declararea lor
neautentică în documentele vamale sau în alte documente, o astfel de trecere de substanţe narcotice, psihotrope, cu
efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, de deşeuri nocive, de armament, de dispozitive de
explodare, de arme de foc şi de muniţii, cu excepţia armelor de vînătoare cu ţeavă lisă şi a cartuşelor la ele, de valori
culturale, precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal a valorilor culturale scoase din ţară în cazul în care returnarea lor
este obligatorie se consideră contrabandă şi se pedepseşte în conformitate cu legislaţia.
Contravenţia vamală înseamnă încălcarea reglementărilor vamale săvîrşită prin acţiuni sau inacţiune care atrag
răspunderi stabilite în Codul cu privire la contravenţiile administrative şi în prezentul cod.
Răspunderea pentru contravenţia vamală Contravenţia vamală atrage răspundere administrativă sau materială în
conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative şi cu cele ale prezentului cod. În cazul
comiterii unor contravenţii vamale, se poate aplica sancţiunea complementară de retragere sau suspendare a
autorizaţiei. Cetăţenii sînt pasibili de răspundere pentru contravenţii vamale dacă la data comiterii lor au împliniţi 16
ani. Persoanele juridice vinovate de săvîrşirea contravenţiilor vamale poartă răspundere administrativă sau materială.
Tipurile de contravenţii vamale cu răspundere administrativă Sînt considerate încălcare a reglementărilor vamale
pasibilă de răspundere administrativă următoarele contravenţii vamale:
1) nerespectarea regimului de zonă a controlului vamal;
2) neinformarea organului vamal intern despre trecerea frontierei vamale în cazul introducerii de mărfuri şi mijloace
de transport;
3) neinformarea sau informarea falsă a organului vamal despre intenţia de a scoate mărfuri şi mijloace de transport de
pe teritoriul vamal;
4) neîndeplinirea cerinţelor în caz de avarie sau de forţă majoră;
5) neprezentarea mărfurilor şi mijloacelor de transport sau nepredarea documentelor necesare efectuării controlului
vamal la locul de destinaţie;
6) punerea în circulaţie a mărfurilor şi mijloacelor de transport fără autorizaţia organului vamal, pierderea sau
neprezentarea către organul vamal a mărfurilor şi mijloacelor de transport, a documentelor însoţitoare;
7) neoprirea mijlocului de transport în locurile stabilite de organul vamal;
8) plecarea mijlocului de transport fără autorizaţia organului vamal;
9) abordarea navelor sau a altor mijloace plutitoare care se află sub supraveghere vamală;
10) nerespectarea procedurii de vămuire;
11) efectuarea de operaţiuni ilegale cu mărfurile şi mijloacele de transport care nu au fost vămuite pe deplin,
modificarea stării lor, utilizarea şi dispunerea de ele;
12) efectuarea fără autorizaţia organului vamal a operaţiunilor de încărcare-descărcare şi a altor operaţiuni;
13) modificarea, nimicirea, deteriorarea sau pierderea mijloacelor de identificare;
14) nerespectarea procedurii de declarare a mărfurilor şi mijloacelor de transport;
15) nerespectarea termenelor de prezentare către organul vamal a declaraţiei vamale, a altor documente şi informaţii;
16) împiedicarea accesului colaboratorului vamal în încăperi sau teritorii pentru a efectua controlul vamal;
17) neprezentarea către organul vamal a dărilor de seamă, nerespectarea modalităţii de ţinere a evidenţei;
18) nerespectarea regimului de depozit provizoriu;
19) nerespectarea procedurii de plasare a mărfurilor în depozit, a regulilor de depozitare, precum şi a regulilor de
efectuare a operaţiunilor cu aceste mărfuri;
20) nerespectarea regimurilor vamale de perfecţionare activă, de perfecţionare pasivă sau de transformare sub
supraveghere vamală;
21) nerespectarea regulilor de desfăşurare a activităţii de producţie şi a activităţii comerciale în zonele libere;
22) nerespectarea regulilor de efectuare a construcţiilor în zonele libere;
23) nerespectarea obligaţiei de a scoate de pe teritoriul vamal sau de a returna pe teritoriul vamal mărfuri şi mijloace
de transport;
24) nerespectarea procedurii de nimicire a mărfurilor;
25) efectuarea de operaţiuni ilegale cu mărfurile şi mijloacele de transport plasate sub un anumit regim vamal,
modificarea stării lor, utilizarea şi dispunerea de ele;
26) nerespectarea regulilor de aplicare a măsurilor de politică economică şi altor restricţii stabilite în cazul trecerii
mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală;
27) trecerea peste frontiera vamală de mărfuri destinate comerţului sau producţiei sub categoria de bunuri nedestinate
comerţului sau producţiei;
28) trecerea peste frontiera vamală de mărfuri şi mijloace de transport cu eludarea controlului vamal;
29) trecerea de mărfuri peste frontiera vamală tăinuite de controlul vamal;
30) trecerea peste frontiera vamală de mărfuri şi mijloace de transport cu folosirea frauduloasă a documentelor sau
mijloacelor de identificare;
31) nedeclararea sau declararea neautentică a mărfurilor şi mijloacelor de transport;
32) transportarea, depozitarea, procurarea de mărfuri şi mijloace de transport introduse pe teritoriul vamal cu
încălcarea reglementărilor vamale, utilizarea sau dispunerea de ele;
33) nerespectarea regulilor de utilizare şi de dispunere de mărfurile şi mijloacele de transport puse condiţionat în
circulaţie, faţă de care au fost stabilite facilităţi la perceperea drepturilor de import şi de export;
34) acţiunile care au ca scop exonerarea ilegală de drepturile de import şi de export sau micşorarea cuantumului
acestor drepturi;
35) acţiunile care au ca scop restituirea drepturilor de import şi de export încasate, primirea unor sume şi compensaţii
sau nerestituirea lor fără just temei;
36) nerespectarea termenului de plată a drepturilor de import şi de export;
37) neexecutarea de către bănci şi alte instituţii financiare a deciziilor organelor vamale;
38) desfăşurarea ilegală a activităţii de broker vamal sau nerespectarea condiţiilor de desfăşurare a acestei activităţi;
40) încălcarea de către persoanele cu funcţii de răspundere şi de către cetăţeni, inclusiv străini, a reglementărilor
vamale;
41) nesupunerea dispoziţiei sau cererii legale a colaboratorului vamal;
42) insultarea colaboratorului vamal, persoanelor care participă la controlul vamal, la vămuire, la efectuarea actelor de
procedură în cazul de contravenţie vamală sau la cercetarea lui, precum şi martorilor asistenţi;
43) ameninţarea colaboratorului vamal, persoanelor care participă la controlul vamal, la vămuire, la efectuarea actelor
de procedură în cazul de contravenţie vamală sau la cercetarea lui, precum şi martorilor asistenţi, cu aplicarea
violenţei;
44) refuzul contravenientului de a preda sau prezenta mărfurile, documentele, alte bunuri, precum şi informaţiile
necesare efectuării actelor de procedură în cazul de contravenţie vamală şi cercetării lui;
45) refuzul altor persoane de a preda sau prezenta mărfurile, documentele, alte bunuri, precum şi informaţiile necesare
efectuării actelor de procedură în cazul de contravenţie vamală şi cercetării lui;
46) refuzul sau eschivarea martorului de a face depoziţii;
47) împiedicarea efectuării reviziei, controlului, inventarierii sau refuzul de a le efectua;
48) refuzul sau eschivarea expertului de a face raportul de expertiză, translatorului sau specialistului de a participa la
efectuarea actelor de procedură în cazurile de contravenţie vamală şi la cercetarea lor, a specialistului de a participa la
efectuarea controlului vamal sau la vămuire;
49) refuzul sau eschivarea persoanelor cu funcţii de răspundere din unităţi economice de la executarea hotărîrii sau
dispoziţiei privind efectuarea expertizei sau de la chemarea specialistului sau translatorului;
50) împiedicarea colaboratorului vamal de a efectua cercetare vamală şi alte acte de procedură;
51) utilizarea fără autorizaţia organului vamal a bunurilor sechestrate, sau nerespectarea condiţiilor şi restricţiilor unei
astfel de utilizări;
52) exercitarea de influenţă sau intervenţia ilegală în emiterea de decizii sau în efectuarea unor alte acţiuni.
Contravenţiile enumerate se sancţionează în conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile
administrative
Tipurile de contravenţii vamale cu răspundere materială Sînt considerate încălcare a reglementărilor vamale
pasibilă de răspundere materială următoarele contravenţii vamale:
1) trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor cu eludarea controlului vamal (trecerea prin alte locuri decît cel de
amplasare al organului vamal sau în afara orelor de program ale acestuia) sau tăinuindu-le de el (cu folosirea
ascunzişurilor sau prin alte metode care împiedică descoperirea mărfurilor), în lipsa elementelor constitutive ale
infracţiunii de contrabandă sau ale altor infracţiuni;
2) trecerea de mărfuri peste frontiera vamală cu documente falsificate, nevalabile sau dobîndite pe căi ilegale, în lipsa
elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale altor infracţiuni;
3) nedeclararea, în termenele stabilite, a mărfurilor la import;
4) transportul, depozitarea, procurarea mărfurilor introduse pe teritoriul vamal cu eludarea controlului vamal ori
tăinuite de el, ori cu utilizarea de documente sau mijloace de identificare false, nedeclarate sau declarate neautentic,
precum şi transportul, depozitarea, procurarea mărfurilor pentru care sînt prevăzute facilităţi la plata drepturilor de
import sau de export, la utilizarea sau înstrăinarea lor în alte scopuri decît cele pentru care au fost acordate facilităţile
şi fără autorizaţia organului vamal;
5) nerespectarea de către titularul regimului vamal suspensiv a termenelor, obligaţiilor şi condiţiilor stabilite pentru
derularea şi încheierea acestui regim;
6) depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare, ce conţin date eronate despre regimul vamal, valoarea
facturală, valoarea în vamă, tipul, cantitatea sau originea mărfurilor transportate;
7) prezentarea către organul vamal a documentelor care conţin date neautentice despre recunoaşterea dreptului la
restituirea drepturilor de import sau de export încasate, primirea unor sume şi compensaţii, nerestituirea sau restituirea
lor parţială nemotivată, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii;
8) neachitarea drepturilor de import sau de export în termenele stabilite, în lipsa elementelor infracţiunii;
9) punerea în circulaţie a mărfurilor fără permisiunea organului vamal, pierderea mărfurilor şi mijloacelor de transport
aflate sub supraveghere vamală sau netransportarea lor la locul indicat de organul vamal;
10) pierderea sau nepredarea către organul vamal a documentelor la mărfurile aflate sub supraveghere vamală;
11) neîndeplinirea obligaţiei de a declara organului vamal modificarea destinaţiei mărfurilor faţă de scopul declarat la
plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală;
12) nerespectarea cerinţelor şi condiţiilor de distrugere a mărfurilor şi/sau a deşeurilor;
13) efectuarea de operaţiuni cu mărfurile, transformarea, utilizarea lor şi dispunerea de ele cu încălcarea regimului
vamal în care au fost plasate, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod;
14) nerespectarea măsurilor de politică economică şi altor restricţii prevăzute la trecerea mărfurilor peste frontiera
vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii;
15) trecerea peste frontiera vamală de mărfuri destinate comerţului sau producţiei sub categoria de mărfuri nedestinate
comerţului sau producţiei, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii;
16) neasigurarea integrităţii mărfurilor şi mijloacelor de transport în caz de avarie sau de forţă majoră, neinformarea
imediată despre condiţiile survenite, neasigurarea transportării mărfurilor la postul vamal proxim ori neasigurarea
deplasării colaboratorului vamal la locul de aflare a mărfurilor şi mijloacelor de transport;
17) nerespectarea obligaţiei: a) de a scoate de pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de transport introduse
anterior pe teritoriul vamal, dacă scoaterea lor este obligatorie; b) de a returna pe teritoriul vamal mărfurile şi
mijloacele de transport scoase anterior de pe teritoriul vamal, dacă returnarea lor este obligatorie;
18) prezentarea către organul vamal, în calitate de confirmare a scoaterii sau introducerii mărfurilor şi mijloacelor de
transport pe teritoriul vamal, a unor acte neautentice privind scoaterea sau introducerea lor, privind imposibilitatea
efectuării acestor operaţiuni din cauza nimicirii sau pierderii mărfurilor şi mijloacelor de transport în urma unei avarii
sau forţe majore, din cauza uzurii sau pierderilor suportate ca urmare a transportului sau păstrării lor, în lipsa
elementelor constitutive ale infracţiunii;
19) înstrăinarea sub orice formă a bunurilor aflate sub regimul vamal de tranzit;
20) neasigurarea condiţiilor de eliberare sau de recepţie, în conformitate cu regimul vamal, a mărfurilor şi mijloacelor
de transport al căror termen de păstrare în depozit a expirat;
1) comercializarea cu ridicata şi mica ridicată a mărfurilor, inclusiv din încăperile auxiliare şi depozitele magazinelor
duty free, sau comercializarea cu amănuntul în magazinele duty free a mărfurilor interzise pentru a fi introduse pe sau
scoase pentru vînzare de pe teritoriul vamal al RM, precum şi a altor mărfuri a căror listă se stabileşte în conformitate
cu legislaţia în vigoare.
Sancţionarea materială a contravenţiilor vamale Persoanele juridice, persoanele care desfăşoară activitate de
întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, pentru comiterea contravenţiilor vamale sînt sancţionate cu amendă
% din valoarea mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei sau cu confiscarea lor;
Efectuarea actelor de procedură în cazul contravenţiei vamale Actele de procedură în cazul contravenţiei vamale
se efectuează în conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative, iar partea
nereglementată de acesta - în conformitate cu prevederile prezentului cod.
Procesul-verbal privind contravenţia vamală În cazul de contravenţie vamală, colaboratorul vamal întocmeşte
proces-verbal, conform prevederilor Codului cu privire la contravenţiile administrative. Acţiunile colaboratorului
vamal în cazul constatării elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale altor infracţiuni Dacă în
procesul efectuării actelor de procedură în cazul unei contravenţii vamale a fost constatată existenţa elementelor
constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale altor infracţiuni, se porneşte proces penal în conformitate cu
prevederile Codului de procedură penală.
Circumstanţele în care, după pornirea procesului penal, colaboratorul vamal continuă efectuarea actelor de
procedură în cazul contravenţiei vamale Dacă în timpul urmăririi penale în cazul de contrabandă sau de alte
infracţiuni a căror urmărire penală este de competenţa organelor vamale se constată indicii ale unor contravenţii
vamale, actele de procedură în cazul acestor contravenţii se vor efectua independent de urmărirea penală, în condiţiile
prevăzute de Codul cu privire la contravenţiile administrative şi de prezentul cod.
Procedura în cazul contravenţiei vamale constatate de organul de urmărire penală în domeniul vamal sau de
alte organe de resort şi cercetarea cazului În cazul refuzului de pornire a unui proces penal sau al încetării urmăririi
penale pe un dosar de contrabandă în ale cărui materiale există indiciile unei contravenţii vamale, actele de procedură
şi cercetarea cazului se efectuează în temeiul unei ordonanţe administrative, emise de procuror în baza materialelor
parvenite de la organul de urmărire penală în domeniul vamal sau de la alte organe, abilitate cu dreptul de urmărire
penală.
Inadmisibilitatea divulgării materialelor în cazul de contravenţie vamală Materialele în cazul de contravenţie
vamală nu pot fi divulgate pînă la încheierea cercetării cazului decît cu autorizaţia colaboratorului vamal care îl
cercetează şi efectuează actele de procedură sau a şefului organului vamal.
Interacţiunea dintre organele vamale ale RM şi serviciile vamale ale altor state în în cadrul efectuării actelor de
procedură în cazuri de contravenţie vamală şi al cercetării lor Interacţiunea organelor vamale ale RM cu serviciile
vamale şi cu organele competente din alte state în cadrul efectuării actelor de procedură în cazurile de contravenţie
vamală şi al cercetării lor are loc în baza acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Actele de procedură Însărcinarea privind efectuarea actelor de procedură în cazurile de contravenţie vamală
Organul vamal care efectuează actele de procedură în cazul unei contravenţii vamale este în drept, după caz, să
dispună unui alt organ vamal efectuarea unor anumite acte de procedură. Această însărcinare urmează a fi executată în
decursul a 10 zile din ziua primirii.
Audierea în cazul contravenţiei vamale Colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură sau cercetează
cazul de contravenţie vamală este în drept să audieze persoanele fizice, persoanele cu funcţii de răspundere,
conducătorii persoanelor juridice, precum şi persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui
persoană juridică. Persoanele care urmează a fi audiate sînt obligate să se prezinte la citaţie şi să dea explicaţii în
esenţa cazului. Referitor la audierea persoanelor consemnate se întocmeşte proces-verbal.
Citarea în cazul contravenţiei vamale Persoana care urmează să fie audiată în cazul contravenţiei vamale este citată
în modul prevăzut de legislaţie. În cazul absenţei temporare a persoanei, citaţia este înmînată membrilor de familie sau
colaboratorilor de la locul de lucru ai persoanei, care vor semna dovada de primire. Persoana care urmează să fie
audiată poate fi citată prin telefonogramă sau prin alte mijloace de comunicare.
Solicitarea documentelor necesare efectuării actelor de procedură în cazul contravenţiei vamale sau cercetării
lui Organul vamal care efectuează actele de procedură în cazul contravenţiei vamale sau îl cercetează este în drept să
solicite persoanei juridice, persoanei cu funcţie de răspundere sau persoanei fizice documentele necesare investigării
cazului. În termen de 5 zile de la solicitare, persoanele enumerate la alin.(1) sînt obligate să prezinte în original
documentele solicitate de organul vamal care efectuează actele de procedură în cazul contravenţiei vamale sau îl
cercetează. Cu acordul colaboratorului vamal, pot fi prezentate copiile de pe documentele solicitate, autentificate în
modul stabilit. După expirarea termenului de atac al deciziei asupra cazului de contravenţie vamală, documentele în
original se restituie. În acest caz, la dosar se anexează copiile acestora legalizate de colaboratorul vamal. (4)
Neîndeplinirea cererii colaboratorului vamal privind prezentarea documentelor necesare efectuării actelor de
procedură în cazul contravenţiei vamale se sancţionează în conformitate cu prevederile Codului cu privire la
contravenţiile administrative, iar documentele se ridică în modul stabilit la art.244 al prezentului cod şi în prevederile
Codului cu privire la contravenţiile administrative.
Temeiurile ridicării mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi altor bunuri Mărfurile şi mijloacele
de transport care constituie obiectul contravenţiei vamale, mărfurile şi mijloacele de transport cu ascunzişuri speciale,
folosite pentru trecerea peste frontiera vamală a bunurilor ce constituie obiectul contravenţiei vamale, tăinuite de
controlul vamal, mijloacele de transport care transportă bunuri ce constituie obiectul contravenţiei vamale,
documentele, mijloacele de identificare sînt calificate drept probe şi se ridică. În cazul tragerii la răspundere pentru
contravenţie vamală a persoanei fizice sau a persoanei cu funcţie de răspundere care nu este stabilită în RM, a
persoanei juridice care nu dispune de filială, reprezentanţă, secţie ori de o altă structură pe teritoriul RM, precum şi a
persoanei care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, al căror capital social şi
(sau) valoare a patrimoniului nu acoperă suma amenzii aplicabile sau costul mărfurilor şi al mijloacelor de transport a
căror valoare ar putea fi percepută, se permite ridicarea mărfurilor, valorilor valutare, inclusiv valutei naţionale,
precum şi a mijloacelor de transport ale acestora pentru a se asigura perceperea amenzii sau contravalorii bunurilor
indicate. Prezentarea de probe privind domicilierea, existenţa de filiale, reprezentanţe, secţii sau de alte structuri,
privind mărimea capitalului social sau a unui alt patrimoniu se pune în sarcina contravenientului.
Estimarea mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri Organul vamal estimează valoarea mărfurilor, a
mijloacelor de transport şi a altor bunuri, ridicate în conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile
administrative şi ale prezentului cod, în bază de preţuri libere. Dacă estimarea în acest mod este imposibilă, se solicită
avizul expertului. În procesul estimării, determinarea echivalentului în lei moldoveneşti al sumelor exprimate în valută
străină se face la cursul oficial al Băncii Naţionale a Moldovei în vigoare la momentul estimării.
Sechestrarea mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri În cazul imposibilităţii ridicării mărfurilor,
mijloacelor de transport, documentelor şi altor bunuri, dacă contravenientul a săvîrşit în repetate rînduri contravenţii
vamale sau dacă este tras concomitent la răspundere pentru comiterea mai multor contravenţii vamale, sau dacă
contravenţia vamală cauzează prejudiciu intereselor statului, şeful organului vamal sau adjunctul lui sînt în drept să
sechestreze mărfurile, mijloacele de transport şi alte bunuri ale contravenientului. Şeful organului vamal sau adjunctul
lui emit o decizie motivată privind sechestrarea bunurilor. Nu pot fi sechestrate bunurile necesare persoanei fizice şi
persoanelor întreţinute de ea. Lista unor astfel de bunuri este stabilită de legislaţie. Şeful organului vamal sau
adjunctul său care a emis decizia privind sechestrarea bunurilor stabileşte locul păstrării lor. Delapidarea, înstrăinarea
sau tăinuirea bunurilor sechestrate se pedepsesc conform legislaţiei penale. În cazul sechestrării de mijloace băneşti
ale contravenientului aflate în conturile băncilor sau ale altor instituţii financiare, se interzice, prin decizie a şefului
organului vamal, orice operaţiune în acele conturi. Decizia de sechestrare a bunurilor poate fi anulată de persoana care
a emis-o dacă nu mai există necesitatea aplicării acestei măsuri.
Inspectarea vamală Dacă are motive suficiente pentru a presupune că pe teritoriul sau în localul persoanelor, sau în
mijloacele lor de transport se află mărfuri şi mijloace de transport ce constituie obiectul contravenţiei vamale, sau
mărfuri şi mijloace de transport cu ascunzişuri speciale, folosite pentru trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor ce
constituie obiectul contravenţiei vamale, tăinuite de controlul vamal, obiecte ce posedă indicii de corpuri delicte,
precum şi documentele necesare efectuării actelor de procedură în cazul contravenţiei vamale sau cercetării lui,
colaboratorul vamal este în drept să efectueze inspectarea vamală a acestor teritorii, localuri sau mijloace de transport.
Referitor la inspectarea vamală, colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură sau cercetează cazul de
contravenţie vamală emite o ordonanţă motivată. Inspectarea vamală se efectuează în prezenţa unor martori asistenţi.
La inspectarea vamală asistă şi persoana al cărei teritoriu, local sau unitate de transport sînt inspectate. În cazul
absenţei temporare a persoanei fizice, a persoanei cu funcţie de răspundere sau a persoanei care desfăşoară activitate
de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, inspectarea vamală se efectuează în prezenţa membrilor lor de
familie maturi, a angajatului serviciului exploatare a locuinţelor de la domiciliu, a reprezentantului administraţiei
locului de muncă, de studii, de odihnă al persoanei în cauză sau a reprezentantului autorităţii administraţiei publice
locale respective. În cazul absenţei temporare a conducătorului persoanei juridice sau a adjunctului acestuia,
inspectarea vamală se efectuează în prezenţa unor alţi angajaţi ai persoanei juridice în cauză sau în prezenţa
reprezentanţilor autorităţii care a făcut înregistrarea de stat a acestuia. La efectuarea inspectării vamale este invitat un
specialist, după caz. Persoanelor care participă sau asistă la efectuarea inspectării vamale li se lămuresc drepturile şi
obligaţiile. Nu se admite efectuarea inspectării vamale în timp de noapte, cu excepţia cazurilor cînd inspectarea se face
în cadrul controlului vamal sau vămuirii şi a cazurilor care nu suferă amînare. Înaintea inspectării vamale,
colaboratorul vamal este obligat să prezinte, contra semnătură, persoanei al cărei teritoriu, local sau unitate de
transport urmează să fie inspectate ordonanţa privind efectuarea inspectării vamale. În cazul absenţei persoanei,
ordonanţa este prezentată uneia dintre persoane. Colaboratorul vamal propune persoanei al cărei teritoriu, local sau
unitate de transport urmează să fie inspectate să permită accesul pe teritoriul, în localul sau în unitatea de transport în
care se află bunurile, să predea bunurile sau să deschidă localurile, recipientele şi alte locuri unde se pot afla astfel de
bunuri. În cazul refuzului de a deschide localurile, recipientele şi alte locuri unde se pot afla bunurile indicate la
colaboratorul vamal este în drept să le deschidă, evitînd deteriorarea nejustificată a lăcăţilor, uşilor etc. Mărfurile,
mijloacele de transport, documentele şi alte bunuri care au atribuţie la cazul contravenţiei vamale constatate în timpul
inspectării vamale sînt ridicate. În cadrul inspectării vamale, pot fi efectuate măsurări, fotografieri, filmări, înregistrări
video şi alte lucrări tehnice. Referitor la inspectarea vamală se întocmeşte proces-verbal.
Examinarea Pentru a constata indiciile, a descoperi probele materiale, a elucida circumstanţele contravenţiei vamale,
colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură sau cercetează cazul de contravenţie vamală este în drept să
examineze teritoriile, localurile, mărfurile, mijloacele de transport, documentele, alte bunuri care aparţin sau care sînt
destinate persoanei juridice, persoanei cu funcţie de răspundere sau persoanei fizice, să ridice corespondenţa lor
poştală şi telegrafică, să întreprindă alte măsuri prevăzute de Codul cu privire la contravenţiile administrative şi de
prezentul cod. Examinarea poate fi efectuată în cadrul întocmirii procesului-verbal privind încălcarea reglementărilor
vamale, inspectării vamale, ridicării mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi altor bunuri sau ca un act de
procedură independent. Se permite examinarea mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi altor bunuri ca un
act de procedură independent:
a) dacă mărfurile, mijloacele de transport, documentele şi alte bunuri au fost prezentate colaboratorului vamal în
timpul controlului vamal sau al vămuirii ori în timpul efectuării actelor de procedură anterioare;
b) în alte cazuri, cu acordul posesorilor de mărfuri, de mijloace de transport, de documente şi de alte bunuri.
Examinarea ca un act de procedură independent se efectuează în prezenţa unor martori asistenţi. La examinare au
dreptul să participe contravenientul, specialistul şi martorii. În cadrul examinării pot fi efectuate măsurări, fotografieri,
filmări, înregistrări video, pot fi schiţate planuri, efectuate desene, scheme, prelevate probe şi mostre, făcute mulaje şi
tipare de pe urme, copii de pe documente. Referitor la efectuarea examinării ca un act de procedură independent se
întocmeşte proces-verbal.
Prezentarea mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi altor bunuri pentru a fi identificate În
temeiul deciziei colaboratorului vamal care efectuează actele de procedură în cazul de contravenţie vamală sau care îl
cercetează, contravenientului persoană fizică, persoană cu funcţie de răspundere, conducător al persoanei juridice sau
adjunct al acestuia, persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, precum şi
martorului, li se prezintă, după caz, mărfurile, mijloacele de transport, documentele şi alte bunuri spre a fi identificate.
Persoanele chemate să identifice bunurile sînt întrebate în prealabil despre împrejurările în care le-au văzut, despre
semnele lor distinctive. Bunurile sînt prezentate spre a fi identificate împreună cu alte obiecte similare. Prezentarea
pentru identificare se efectuează în prezenţa unor martori asistenţi. Referitor la prezentarea bunurilor pentru
identificare, se întocmeşte proces-verbal.
Solicitarea de la autorităţile publice şi de la persoane a informaţiei necesare efectuării actelor de procedură în
cazul de contravenţie vamală sau cercetării lui Colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură în cazul de
contravenţie vamală sau îl cercetează este în drept să primească gratuit, la cerere scrisă, de la autorităţi publice sau de
la persoane informaţiile necesare soluţionării cazului, inclusiv informaţii pentru uz de serviciu sau informaţii care
prezintă secret comercial sau un alt secret ocrotit de lege. În cazul refuzului neîntemeiat de a i se prezenta informaţia
solicitată, colaboratorul vamal este în drept să ridice documentele care conţin informaţia necesară soluţionării cazului,
în modul prevăzut de prezentul cod. Colaboratorul vamal este obligat să asigure nedivulgarea informaţiei primite,
folosind-o exclusiv la soluţionarea cazului de contravenţie vamală. Colaboratorul vamal nu poate folosi o astfel de
informaţie în scopuri personale, nu o poate transmite unor terţi şi nici altor autorităţi publice, excepţie făcînd cazurile
prevăzute de legislaţie.
Revizia, controlul, inventarierea în cazul de contravenţie vamală În cazul de contravenţie vamală în care actele de
procedură sînt efectuate de organul vamal sau care este cercetat de el, după epuizarea altor măsuri de constatare a
faptelor şi circumstanţelor, esenţiale pentru dosar, se pot face revizia şi controlul activităţii economice şi financiare a
contravenientului, precum şi inventarierea mărfurilor şi mijloacelor lui de transport. Colaboratorul vamal care
desemnează revizia, controlul şi inventarierea stabileşte sau aprobă autoritatea publică, persoana juridică, grupul de
revizori şi specialişti care le vor efectua. Revizia, controlul şi inventarierea se efectuează în baza unei decizii, emise de
şeful organului vamal, de adjunctul acestuia sau de către Serviciul Vamal. Rezultatele reviziei, controlului,
inventarierii se comunică, în termen de 5 zile după încheierea lor, persoanei controlate. Procedura efectuării reviziei,
controlului şi inventarierii, perfectării actelor pe marginea lor este stabilită de legislaţie.
Remiterea dosarului de contravenţie vamală spre cercetare Colaboratorul vamal care a efectuat actele de
procedură în cazul de contravenţie vamală remite dosarul, la încheierea procedurii, către şeful organului vamal sau
adjunctul acestuia, iar factorul de decizie din Serviciul Vamal către persoana împuternicită din Serviciu cu cel puţin 15
zile înainte de expirarea termenului de aplicare a sancţiunii persoanei fizice sau persoanei cu funcţie de răspundere şi
cu cel puţin o lună înainte de expirarea termenului de aplicare a sancţiunii persoanei juridice sau persoanei care
desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică.
Clasarea dosarului de contravenţie vamală pînă la remiterea lui spre cercetare Dacă se constată circumstanţe
care exclud necesitatea continuării procedurii în cazul de contravenţie vamală, colaboratorul vamal care a efectuat
actele de procedură emite o decizie în care expune esenţa cazului, temeiurile clasării dosarului şi rezolvă problema
mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi a altor bunuri ridicate, problema patrimoniului sechestrat,
obiectelor gajate, garanţiilor depuse, probelor materiale şi cheltuielilor aferente cazului. Decizia intră în vigoare după
ce este aprobată de şeful organului vamal sau de adjunctul acestuia. În termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a
deciziei de clasare a dosarului de contravenţie vamală, se înmînează sau se expediază o copie de pe decizie persoanei
care a suportat procedura, iar în cazul decesului persoanei fizice sau lichidării persoanei juridice, copia se remite
reprezentanţilor acestora sau persoanelor interesate.
Atacarea deciziei organului vamal asupra cazului de contravenţie vamală Atacarea deciziei organului vamal
privind aplicarea de sancţiune persoanei fizice, persoanei juridice sau persoanei care desfăşoară activitate de
întreprinzător fără a se constitui persoană juridică Decizia organului vamal privind aplicarea de sancţiune poate fi
atacată de persoana fizică, persoana juridică sau de persoana care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se
constitui persoană juridică, vizate în decizie, ori de avocatul sau reprezentantul lor în decursul a 10 zile de la data
emiterii deciziei. Plîngerea împotriva deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune poate fi depusă la
Serviciul Vamal sau la instanţa de judecată din localitatea unde se află organul vamal care a aplicat sancţiunea.
Decizia Serviciului Vamal asupra plîngerii împotriva deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune poate fi
atacată în termen de 10 zile de la emitere, în instanţa de judecată a localităţii unde se află Serviciul Vamal. Hotărîrea
instanţei de judecată este definitivă. În cazul tardivităţii întemeiate a plîngerii, termenul prevăzut pentru prezentarea ei
poate fi reînnoit de Serviciul Vamal în baza demersului persoanei vizate în decizie, precum şi a avocatului sau a
reprezentantului ei.
Atacarea altor decizii ale organului vamal în cazul de contravenţie vamală Decizia organului vamal privind
clasarea dosarului de contravenţie vamală sau privind remiterea lui în procedură suplimentară poate fi atacată în
Serviciul Vamal de către persoana vizată în decizie, precum şi de avocatul sau reprezentantul ei, în termen de 10 zile
de la data emiterii. Decizia Serviciului Vamal este definitivă. Decizia organului vamal privind pornirea urmăririi
penale în cazul de infracţiune de contrabandă sau de alte infracţiuni a căror urmărire penală ţine de competenţa
organului vamal sau privind remiterea dosarului către alte organe de drept pentru a se pronunţa asupra pornirii
urmăririi penale poate fi atacată în conformitate cu legislaţia de procedură penală.
Examinarea de către Serviciulul Vamal a deciziei asupra cazului de contravenţie vamală După examinarea
plîngerii persoanei vizate în decizie, a avocatului sau a reprezentantului ei, precum şi la recursul procurorului sau ca o
măsură de control asupra respectării legalităţii în cadrul efectuării actelor de procedură sau al cercetării cazurilor de
contravenţie vamală, Serviciul Vamal examinează decizia organului vamal asupra cazului de contravenţie vamală şi
emite una din următoarele hotărîri:
a) decizia nu se modifică, iar plîngerea sau recursul nu sînt satisfăcute;
b) decizia este anulată, iar dosarul remis pentru o nouă cercetare sau în procedură suplimentară;
c) decizia este anulată, iar dosarul clasat;
d) sancţiunea aplicată pentru contravenţie vamală este modificată fără a fi agravată;
e) decizia privind aplicarea de sancţiune pentru contravenţie vamală este anulată şi este emisăo decizie.
Despre decizia emisă este încunoştinţat în scris procurorul care a înaintat recursul, precum şi reclamantul, iar despre
decizia emisă cu privire la controlul asupra respectării legalităţii în cadrul efectuării actelor de procedură sau cercetării
cazurilor de contravenţie vamală se încunoştinţează persoana vizată în decizia asupra cazului de contravenţie vamală.
Temeiurile pentru anularea sau modificarea deciziei privind aplicarea de sancţiune ori privind clasarea
dosarului
a) procedura sau cercetarea unilaterală sau incompletă a cazului;
b) necorespunderea concluziilor, expuse în decizie, circumstanţelor cazului;
c) încălcarea serioasă a cerinţelor procedurale din prezentul cod, iar în partea nereglementată de acesta, încălcarea
legislaţiei cu privire la contravenţiile administrative prin emitere a deciziei de către un colaborator vamal
neîmputernicit sau prin crearea de piedici, în pofida voinţei contravenientului, participării la cercetarea cazului a
avocatului sau a reprezentantului contravenientului, precum şi alte cazuri de violare a drepturilor legale ale
participanţilor la procedură în cazul de contravenţie vamală sau la cercetarea lui, dacă această violare a împiedicat
examinarea multilaterală a cazului şi a influenţat sau ar fi putut influenţa emiterea unei decizii juste;
d) calificarea incorectă a faptei, neaplicarea sau aplicarea incorectă a sancţiunilor prevăzute de prezentul cod.
Termenele de examinare a plîngerii sau a recursului procurorului Plîngerea împotriva deciziei organului vamal
în cazul de contravenţie vamală se examinează în termen de o lună de la data parvenirii ei. Termenul de examinare
poate fi prelungit cu titlu de excepţie, dar nu poate depăşi 3 luni, fapt despre care este încunoştinţat reclamantul.
Recursul procurorului este examinat în termen de 10 zile de la data parvenirii lui la Serviciul Vamal.
Temeiurile şi termenele suspendării examinării plîngerii Serviciul Vamal suspendă examinarea plîngerii dacă:
a) materialele cazului de contravenţie vamală, decizia asupra căruia a fost atacată, au fost solicitate de organul de
urmărire penală în legătură cu pornirea procedurii penale sau cu efectuarea urmăririi penale;
b) materialele cazului de contravenţie vamală sînt examinate de procuror în ordine de supraveghere.
Examinarea plîngerii este reluată de către factorul de decizie din Serviciul Vamal care examinează plîngerea, după ce
temeiurile suspendării au dispărut.