Location via proxy:   [ UP ]  
[Report a bug]   [Manage cookies]                

Vasile Voiculescu

Descărcați ca doc, pdf sau txt
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 2

TRADIŢIONALISM

Citeşte cu atenţie textul următor:


L-am cunoscut de cum l-am zărit;
Trimis dinadins de soartă,
Mi-a trecut pe la poartă
Şi nu s-a oprit.
Era cu părul ca aurora,
Aripile, cu pene de lumină,
Lânced le târa la picioarele tuturora,
Prin pulbere şi tină.
Suia din prăpăstii? Cobora din stânci?
Acoperit de mister,
Cădeau peste el umbre mari şi adânci,
Ca peste toţi cei ce vin din cer.
Nu purta sabie, n-avea în mână crinul,
Rătăcind pe stradă,
Şi-a aruncat doar ochii la mine-n ogradă,
Unde năpădise cucuta şi pelinul.
Stam pe prispă, halucinat:
Eram aşa de abătut,
Că n-am mişcat, n-am strigat,
L-am lăsat de-a trecut înainte.

(Vasile Voiculescu – L-am lăsat, Vol. Poeme cu îngeri)


Cerinţe:
1. Structura imaginilor poetice ale textului se grupează în jurul a două elemente/ puncte de
referinţă/ motive. Identifică cele două elemente.
2. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele: soartă, halucinat, lânced, tină.
3. Rescrie din text o locuţiune verbală.
4. Extrage din text 2-4 versuri în care este prezentată identitatea acelui El.
5. Notează formula de limbaj comun/ standard care corespunde sintagmei: Aşa de abătut.
6. Identifică două procedee de expresivitate poetică folosite în prezentarea celui pe care L-am
cunoscut de cum l-am zărit.
7. Alege, dintre răspunsurile de mai jos, pe cel care ţi se pare a fi cel mai potrivit ideii poetice pe
care o exprimă versul al doilea al poeziei: Trimis dinadins de soartă:
a) un destin special al eului poetic, căci acesta identifică dintr-un început pe cel trimis de
soartă
b) argumentul amplificării unei dileme, deoarece poetul nu pare capabil să aleagă o cale
către mântuire, credinţă, să trăiască dimensiunea unei revelaţii
c) aşteptarea unui înger de către poet

8. Numeşte tipul de acord gramatical prezent în versul: Unde năpădise cucuta şi pelinul.
9. Alege, dintre răspunsurile de mai jos, pe acela care ţi se pare a fi cel mai potrivit ideii poetice
pe care o exprimă versurile:
Era cu părul ca aurora
Aripile, cu pene de lumină,
Lânced le târa la picioarele tuturora,
Prin pulbere şi tină.
a) ideea sacralităţii atinse de oboseala specifică oamenilor, de contactul cu pulberea
şi tina, simboluri ale timpului care corupe
b) ideea căderii, aluzie poate la cel izgonit din rai ( Lucifer)
c) ideea bolii
10. Ultimele patru versuri au în vedere eul poetic. Precizează ce timpuri verbale sunt folosite în
aceste versuri. Motivează, într-o scurtă explicaţie folosirea imperfectului.
Scrie răspunsul la fiecare din cerinţele de mai jos, privind textul următor:

Verde nou al primăverii, roş al frunzelor de vară,


Toamnă, galbenul din frunza ta târzie mi-e mai drag,
Fie că-n velinţi tăcute inimi de-aur le presară,
Fie că foşneşte-n taina mătăsosului tău steag.

Zi senină, zi rodită ca o poamă de lumină,


Câtă floare prea devreme scuturată te-a dorit
Să te pot culege astăzi – cer şi suflet şi grădină –
Cişmigiule de toamnă, de-amintire biruit.

.....................................................................
Verde dar al primăverii, foc al dragostei din vară,
Toamnă, părul de-aur moale al iubirii mi-e mai drag
Când strivesc şi ani, şi zile ce covorul tău presară
Şi-mi foşneşti a moarte-n suflet, mătăsos şi galben steag.
Ion Pillat – Cişmigiu de toamnă

1. Menţionează anotimpul la care textul poeziei nu face referire.


2. Transcrie, din text, patru cuvinte care nu desemnează culori, dar au
conotaţii cromatice.
3. Rescrie următorul text, corectând greşelile, indiferent de natura lor:
Reântorşi din nou la servici, popeştii au dorit a fi evidenţiiaţi
pentru punctualitate.
4. Transcrie, din text, două sintagme care conţin mărci lexico-
gramaticale ale eului liric.
5. Precizează patru figuri de stil existente în versul: Toamnă, părul
de-aur moale al iubirii mi-e mai drag
6. Explică semnificaţiile metaforei foc al dragostei din vară.
7. Prezintă valoarea expresivă a unei invocaţii retorice din text.
8. Comentează semnificaţiile asocierii cer şi suflet şi grădină, prin
raportare la întreaga strofă.
9. Comentează, în aproximativ 10 rânduri, semnificaţiile ultimei
strofe, evidenţiind relaţia dintre ideea poetică şi mijloacele artistice
utilizate.
10. Transcrie, din textul dat, patru sintagme conţinând indici temporali.

S-ar putea să vă placă și