Testul nr.10: reinstaurarea regimului comunist din RSSM.

Colectivizarea
forțată, foametea și deportările. Politica „Centrului” în RSSM: economie,
societate și mod de viață. Politica conducerii din RSSM în domeniul culturii și
științei.
I.Exerciții de cunoaștere și înțelegere a informației istorice (20 puncte)
Analizează sursele istorice și rezolvă itemii propuși.
Sursa A: „[...]Art.4. Se stabilește frontiera de stat între URSS și România, fixată prin convenția
româno-sovietică din 28 iunie 1940.”
(Din Convenția de armistițiu, semnată la 12 septembrie 1944 de România și Națiunile Unite)
Sursa B: „[...] în RSSM a fost reinstaurat, după o pauză de trei ani, regimul totalitar sovietic. El
a format o structură strict centralizată a puterii, care completamente era orientată spre Moscova.
Pilonul sistemului politic sovietic a fost, ca și în 1940, partidul comunist, care a restabilit imediat
controlul asupra tuturor sferelor vieții republicii.”
(R.Șevcenco, Viață politică în RSSM (1944-1961, disponibil la:
http://statulmoldovenesc.blogspot.com >2011/04>)
Sursa C: „[...] Grâul era sechestrat de la țărani prin intermediul unor măsuri de constrângere
crunte. Perchezițiile, arestările, deschiderea de mii de dosare penale contra „datornicilor
inveterați” erau fenomene obișnuite. Pentru îndeplinirea planului, de la masa de bază a țăranilor
era luat ultimul bob de grâu.”
(V. Pasat, RSS Moldovenească în epoca stalinistă (1940-1953), Chișinău, Cartier, 2011, p.245)

No Item Scor

1.1 Asociază trei termeni istorici cu evenimentele/procesele descrise în 0

sursele propuse. 1
1. Convenția de armistițiu 2
2. Centralizarea politică 3
3. Colectivizare

2.1 Compară spațiul istoric, în baza hărții nr.1, de la sfârșitul testului, 0

determinând două schimbări teritoriale, ca urmare a evenimentelor 1
istorice. 2
3
Schimbarea Evenimentul istoric care a 4
provocat schimbarea

1.Anexarea de către URSS a 1. Convenția de armistițiu din 28

Basarabiei și Bucovinei de Nord iunie 1940

2.Ocuparea de către URSS a 2.Semnarea Păcii de la Paris de

teritoriului Transcarpatia. după cel de-al doilea război
Mondial.
 3.1 Determină contextul istoric care stabilește 0
1
obiectivitatea/subiectivitatea mesajului surselor. 2
Sursa A: Stabilește subiectivitatea mesajului transmis de sursă, 3
întrucât teritoriile Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate 4
printr-o notă ultimativă, prin care România nu a avut de ales ci nu
printr-o convenție româno-sovietică.
Sursa B: Stabilește obiectivitatea mesajului transmis de sursă,
deoarece prezintă viața politică a RSSM după reformarea acesteia în
1944, stabilind un adevăr istoric.

4.1 Pornind de la sursele propuse, evidențiază câte o relație de 0

1
cauzalitate dintre informația din : 2
Sursa A și Sursa B : Anexarea Basarabiei și Bucovinei de Nord din 3
28 iunie 1940 de către URSS a avut drept efect formarea RSSM la 2 4
august 1940 și impunerea regimului comunist totalitar în teritoriu.
Sursa B și Sursa C : Impunerea regimului totalitar comunist în RSSM
a devenit cauza principală a impunerii colectivizării forțate și a
deportărilor în masă, spre a suprima orice revoltă.

5.1 Apreciază consecințele interacțiunii statului basarabean cu politica 0

1
economică comunistă, reflectată în sursa C, argumentându-ți 2
răspunsul. 3
Interacțiunea statului basarabean cu politica economică comunistă 4
a avut consecințe drastice asupra populației basarabene, astfel: 5
1.Colectivizarea obligatorie a forțat foamea ce a dus la decesul a sute
de mii de basaraeni.
2.Deportările în masă au distrus mii de familii.
3.Stagnarea economiei naționale.
4.S-a dezvoltat canibalizmul.
5.Scăderea drastică a numărului populației și impunerea fricii de a se
opune.

II.Exercițiile de aplicare și operare (30 puncte)

Sursa D: „Homo sovieticus (lat.)- „omul sovietic” sau „omul nou-sovietic”- fenomenul mental,
cultural, cultural și antropologic al secolului al XX-lea. Din punctul de vedere al ideologiei
comuniste, tipul „nou” al omului trebuia să devină „constructor al viitorului luminos al
omenirii”- al societății comuniste. Este un „proiect” utopic socio-istoric, promovat de autoritățile
Kremlinului, la fel ca și „proiectul” unei societăți fără clase.”
(P.C.Plahov)
Sursa E: „Evoluțiile din România și Republica Moldova, după 1945, au fost în mare parte
asemănătoare. Acest lucru este, până la un punct, valabil și pentru politicile naționale din
România socialistă și RSSM, unde au existat diferențe majore între discursul oficial și în situația
reală a minorităților. Dacă, în cazul României, această contradicție a condus , mai ales după
1965, la o revigorare a naționalismului cu rădăcini în perioada interbelică, în Republica
Moldova, politica autorităților sovietice a avut ca urmare îndepărtarea moldovenilor de spațiul
cultural și lingvistic românesc.”
(http://istoriaintimp.blogspot.md/2015/01/identitati-colective-in-romania-si-in.html)

No Item Scor

1.2 Construiește o afirmație în care vei prezenta propria atitudine cu 0

referire la politica conducerii sovietice din RSSM în domeniul 1
culturii. Argumentează-ți răspunsul. 2
După propria mea opinie, politica conducerii sovietice din RSSM a 3
contribuit la îndepărtarea basarabenilor de spațiul său cultural și 4
lingvistic românesc prin deportările în masă și sovietizarea excesivă,
întrucât sute de mii de familii din masele intelectualității, moșierilor și
a altor clase sociale ce promovau limba și cultura națională,
impunerea alfabetului chirilic, colectivizarea obligatorie, în perioada
1941-1950, au devenit cauzele principale ale îndepărtării de
naționalismul său.

2.2 Argumentează, respectând algoritmul, schimbările teritoriale 0

(indicate în itemul 2.1) survenite ca urmare a activității unor 1
personalități istorice. 2
Schimbarea Personalitatea Activitatea 3
istorică personalității istorice 4
5
1. Anexarea de către Veaceslav A semnat Pactul 6
URSS a Basarabiei și Molotov- Ribbentrop-Molotov 7
Bucovinei de Nord premier al URSS prin care a fost expus 8
interesul față de
teritoriile române și a
fost negociată
neimplicarea
Germaniei în
activitățile URSS față
de aceste teritorii.

2. Ocuparea de către Iosif V. Stalin- Prin activitatea sa

URSS a teritoriului conducătorul militară față de
Transcarpatia. URSS în Ungaria în perioada
perioada 1922- celui de-al doilea
1953. Război Mondial și prin
activitatea diplomatică
în perioada respective
și în cadrul semnării
Pactului de Pace de la
Paris a influențat la
anexarea teritoriului
Transcarpatia și a
stabilirii teritoriului
respectiv în cadrul
 părții componente a
URSS.

3.2 Prezintă două dovezi argumentate ce susțin/combat veridicitatea 0

1
mesajului surselor D și E. 2
Sursa D: Caracterul totalitar al regimului comunist, care prin, 3
impunerea foametei, centralizarea forțată, deportările în masă au 4
stagnat formarea unui viitor luminos de către „omul nou-sovietic”, 5
precum și promovarea politicii de izolare a granițelor de cooperare cu 6
alte state sunt dovezile ce combat veridicitatea mesajului sursei D.
Sursa E: Caracterul național promovat de România, fiind unica care
prin lupta antisovietică a dobândit retragerea trupelor sovietice în
1958, trecând la o nouă politică internă de desovietizare a țării, iar
statul căpătând noi oportunități de autodeterminare.
și caracterul totalitar impus și promovat cu strictețe în RSSM care a
deznaționalizat populația din regiune a impus aceleași valori și
Republicii Moldova sunt argumentele ce susțin veridicitatea mesajului
sursei E.

4.2 Explică argumentat opinia autorului sursei D cu privire la 0

1
perspectivele triumfului adevărului istoric despre „proiectul” socio- 2
istoric al Kremlinului. 3
După opinia autorului sursei D „proiectul” socio- istoric al 4
Kremlinului avea perspective majore întrucât promovarea unei
societăți fără clase presupunea un triumf față de combaterea
discriminărilor sociale, acesta avea în vedere promovarea
colectivizării, impunerea unor salarii egale în mare parte, excluderea
luxului și promvarea unei politici de „izolare” față de mediul extern
avea să dezvolte un om „sovietic” capabil să aducă un viitor luminos.
Insă, reprezintă un fals istoric, întrucât caracterul totalitar nu avea
perspective de a dezvolta economia, ci de a o stagna, iar deportările în
masă a intelectualității lichida nu doar clasele sociale, ci și
persepctiva de dezvoltare culturală și socială eficientă.

5.2 Demonstrează, prin prisma a două caracteristici ale regimului 0

1
totalitar comunist, impactul acestuia asupra mentalității colective. 2
Caracteristica: Respingerea liberalismului 3
Impactul: A avut un impact negativ asupra mentalității colective, 4
întrucât nimeni nu avea o părere proprie, fiindu-i impuse păreri, 5
6
politici și decizii acceptate indiferent de veridicitatea și corectitudinea
acestora.

Caracteristica: Cultul personalității

Impactul: Impunerea cultului personalității a contribuit la impunerea
fricii față expunerea propriei păreri, din cauza căreia puteai fi
executat. Limitarea la libera circulație a cuvântului, a cenzurii.
 III.Exerciții de sinteză și integrare
Eseu istoric (25 puncte)
Sursa F: „La 1 aprilie 1941, un grup de peste 3000 de oameni din mai multe sate de pe valea
Siretului, purtând în față icoane, prapuri și cruci din cetină, au format o coloană pașnică și s-au
îndreptat spre noua graniță sovieto- română, la Fântâna Albă. La Varnița, la circa 3 km de
graniță, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana a ignorat somația,
sovieticii au tras în plin cu mitralierele, încontinuu, secerându-i. După masacru, a fost declanșată
o operațiune vastă de represalii. Astfel, în noaptea de 12 spre 13 iunie, peste 13.000 de români au
fost ridicați de la casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan.”
(http://flacaratv.md/filmul-tvr-documentar-masacrul-de-la-fintina-alba-1-aprilie-1941.html)

Sursa H: „[…] Foametea și deportările organizate le-au îngreunat și mai mult situația
moldovenilor în timpul campaniei de colectivizare (1946-1950). Deși foametea și seceta nu erau
neobișnuite în Basarabia , există dovezi clare că foametea din 1946-1947 a fost provocată […].
Cel puțin 115 000 de țărani au murit de foame și de alte boli din decembrie 1946 până în august
1947 […].
În plus, o campanie oficială de eliminare a „chiaburilor”, îndreptată împotriva țăranilor
moldoveni presupuși a fi bogați (chiaburi), a distrus, la rândul ei, multe familii, majoritatea
moldovenești, între 1947 și 1951. Doar în două zile- 6 și 7 iulie 1949- 11 342 de familii
moldovene au fost deportate în Kurgan, Tiumen, Irkkutsk și în alte localități din Siberia și
Kazahstan, în cadrul unui plan numit „Operațiunea Sud” […]. In total, din 1941 până în 1951,
aproape 16 000 de familii au fost deportate din RSSM.”
(King Charles, Moldovenii)
Sursa I  : „[…]1. A confirma listele chiaburilor, foștilor moșieri, marilor comercianți […] în
număr total de 11342 de familii […]. 2.Toți chiaburii, foștii moșieri și marii comercianți […], să
fie deportați pe viață în regiunile îndepărtate ale U.R.S.S. 3.A permite celor deportați să ia cu
sine valori, bani, îmbrăcăminte, inventor agricol, meșteșugăresc și casnic, precum și o rezervă de
produse alimentare în volum total de 1500 kg de fiecare familie.”
(Extras din Hotărârea Consiliului de Miniștri al RSSM „Cu privire la deportarea din RSSM a
familiilor de chiaburi, foștilor moșieri și marilor comercianți”, 28 iunie 1949, Chișinău)

Sursa J: „[…] Schimbările s-au produs și în domeniul spiritualității […], conducerea sovietică a
introdus legislația sovietică privitoare la culte […]. Represiile politice s-au extins […]. Peste o
sută din cei 526 de preoți rămași în RSSM au fost represați: o parte-executați, alta- deportați în
Siberia sau înlăturați de la serviciu. Programul de promovare a ateismului și de anihilare a
valorilor spirituale ale românilor basarabeni a fost reluat în 1944 […]. Până în 1965 în relațiile
regimului cu Biserica au predominat metodele represive.”
(Nicolae Enciu, manual de Istoria românilor, cl. a XII-a, p.109)

Utilizează sursele şi cunoştinţele anterioare, pentru a redacta, în o pagină (format A4), un

eseu la tema: „Comunismul conține orizontul genocidului, pretutindeni și de la început.”
în textul tău:
1. vei expune ideile în baza unui plan logic, care să includă introducere, cuprins, concluzie;
2. vei utiliza corect termeni şi concepte istorice, repere cronologice şi spaţiale specifice
 perioadei studiate;
3. vei integra critic informaţiile din sursele propuse;
4. vei formula argumente relevante (cel puţin trei), corecte din punct de vedere ştiinţific, pentru
a-ţi susţine opinia proprie referitoare la tema propusă;
5. vei explica relaţii cauză-efect (cel puţin două);
6. vei aprecia rolul istoric al marilor personalităţi.

„Comunismul conține orizontul genocidului, pretutindeni și de la început.”

Comunismul a reprezentat un regim politic totalitar prin care a fost vizibil orizontul
genocidului, pretutindeni  și de la început. Anul 1940 a devenit o întorsătură decisivă a
teritoriilor române. Anexarea la 28 iunie 1940, prin „referendum” reprezintă prima
manifestație a genocidului comunist, nefiind luat în considerație dorința poporului din regiunile
anexate, Basarabia și Bucovina de Nord, iar formarea RSSM dintr-o parte a teritoriului
Basrabia și RASSM include o altă caracteristică a totalitarismului comunist, și anume,
impunerea forțată a comunismului prin înnăbușirea culturalismului național.
Poporul își expunea nemulțumirea față de impunerea comunismului, fapt ce a contribuit la
organizarea manifestațiilor revoluționare anticomuniste. Sursa F reprezintă una din
manifestațiile organizate de către românii basarabeni care la 1 aprilie 1941 „un grup de peste
3000 de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului, purtând în față icoane, prapuri și cruci
din cetină, au format o coloană pașnică și s-au îndreptat spre noua graniță sovieto- română, la
Fântâna Albă.” Caracterul totalitar expus prin tragerea„ în plin cu mitralierele, încontinuu,
secerându-i” prezintă o altă manifestare a genocidului comunist, precum și deportările ce au
luat început „în noaptea de 12 spre 13 iunie, peste 13.000 de români au fost ridicați de la casele
lor și deportați în Siberia și Kazahstan”, începutul operațiunilor de represalii sovietice ce
prezentau o nerespectare cruntă a drepturilor internaționale.
Astfel, acțiunile devastatoare a comunismului și intrarea în cel de-al doilea război mondial a
României a influențat revenirea teritoriilor anexate de URSS la 28 iunie 1940, la 26 iunie 1941,
însă în perioada februarie-august 1944 URSS a reocupat teritoriile, organizând din nou RSSM.
Iar drept pedeapsă, URSS și-a reorganizat represiile devastatoare față de poporul basarabean.
La plusul secetei și a consecințelor urmate după războiul II mondial s-au alăturat politica
colectivizării obligatorii de cereale din 1946-1950 și politica fiscală promovată de regimul
comunist după război au avut ca efect intensificarea foametei ce contribuia la stagnarea
economiei statului precum și la scăderea drastică a numărului de populație. Conform sursei H
„Deși foametea și seceta nu erau neobișnuite în Basarabia , există dovezi clare că foametea din
1946-1947 a fost provocată”. Foametea provocată de către puterile comuniste prezintă încă o
dovadă a caracterului genocidic al comunismului.
Sursa I ne oferă informații clare despre scopul comunișilor de a lichida clasele sociale înalte,
numiți „Chiaburi”. Astfel, conform Extrasului din Hotărârea Consiliului de Miniștri al RSSM
„Cu privire la deportarea din RSSM a familiilor de chiaburi, foștilor moșieri și marilor
comercianți”, „toți chiaburii, foștii moșieri și marii comercianți […], să fie deportați pe viață în
regiunile îndepărtate ale U.R.S.S.” Puterile comuniste permiteau celor deportați să ia cu sine
valori, bani, îmbrăcăminte, inventor agricol, meșteșugăresc și casnic, precum și o rezervă de
produse alimentare în volum total de 1500 kg de fiecare familie”, reprezentând o decizie
imposibilă de supraviețuire a familiilor cu o cantitate atât de mică de produse.
 Represiile politice s-au extins și asupra valorilor spirituale. Conform sursei J „Peste o sută
din cei 526 de preoți rămași în RSSM au fost represați: o parte-executați, alta- deportați în
Siberia sau înlăturați de la serviciu. Programul de promovare a ateismului și de anihilare a
valorilor spirituale ale românilor basarabeni a fost reluat în 1944 […]. Până în 1965 în relațiile
regimului cu Biserica au predominat metodele represive.” Aici observăm genocidul spiritual și
cultural din partea comunismului față de populația RSSM, lipsindu-i de libera alegere a
cultului.
Dacă să ne referim la rolul personalităților, aș dori să accentuez rolul lui Iosiv. V. Stalin-
conducătorul URSS în perioada 1922-1953 care a accentuat caracterul totalitar al
comunismului prin impunerea puterii asupra altor state, manifestând caracterul genocidic al
regimului promovat de Stalin.
Deci, comunismul poate fi numit un al doilea genocid asupra umanității, în cazul respectiv, a
poporului român din teritoriul basarabean, drept pedeapsă a anilor în care teritoriul a fost în
componența României. Foametea provocată, colectivizarea obligatorie, lichidarea claselor
sociale ce se opuneau comunismului, deportările masive și caracterul dur al acestora, represiile
culturale și spirituale, toate au prezentat o manifestare a genocidului sovietic față de poporul
basarabean. Nerespectarea dreptului internațional al poporului din teritoriile anexate a avut
drept consecințe dure față de aceasta, astfel cel puțin 115  000 de țărani au murit de foame și de
alte boli din decembrie 1946 până în august 1947 și aproape 16  000 de familii au fost deportate
din RSSM, din perioada 1941-1951, iar țăranii nedeportați fiind presați încontinuu.