SCHI Gimnaziu
SCHI Gimnaziu
SCHI Gimnaziu
2017
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
Programa şcolară
pentru
Bucureşti, 2017
Notă de prezentare
Prezentul document conţine programa şcolară pentru disciplina de învăţământ Pregătire
sportivă practică – disciplina sportivă de specializare SCHI SĂRITURI, nivelurile de pregătire
ÎNCEPĂTORI, AVANSAŢI și PERFORMANȚĂ care se aplică în unităţi de învăţământ cu program
sportiv integrat - clasele a V-a – a VIII-a.
Programa de Pregătire sportivă practică este elaborată potrivit noului model de proiectare
curriculară, centrat pe competenţe, în concordanță cu planul-cadru de învăţământ aprobat prin
O.M.E.N.C.Ș. nr. 3590/05.04.2016. Ea este concepută pentru grupele de nivel valoric începători,
avansaţi și performanță precizând competenţele generale şi specifice, conţinuturile aferente vârstei
elevilor şi stadiului de pregătire, corespunzătoare fiecărei discipline sportive.
Structura programei şcolare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente:
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin
învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte particulare diverse.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Pregătire sportivă practică jalonează
achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu gimnazial. Acestea
concură la: dezvoltarea aptitudinilor bio-psiho-motrice, formarea capacităţii elevilor de valorificare în
întreceri/concursuri, a potenţialului dobândit, dezvoltarea spiritului de competitor şi a trăsăturilor de
personalitate favorabile integrării în grup. Atingerea acestor finalităţi este posibilă pe fondul menţinerii
permanente a sănătăţii, asigurării dezvoltării fizice armonioase şi manifestării unei capacităţi motrice
favorabile integrării sociale.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora şi se formează pe parcursul unui an școlar. Pentru învățământul gimnazial cu
program sportiv integrat competențele specifice sunt urmărite pe niveluri de pregătire sportivă. Pentru
realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care
valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de
învăţare variate.
Conţinuturile învăţării sunt grupate pe următoarele domenii:
- Indici somato-funcţionali generali
- Deprinderi motrice
- Calităţi motrice de bază
- Indici somato-funcţionali specifici
- Calităţi motrice specifice
- Metode şi mijloace de dezvoltare
- Elemente şi procedee tehnice de bază
- Procedee tehnice specifice, recomandate individual
- Acțiuni tactice specifice
- Trăsături psihice dominante
- Protecţie individuală
- Randament sportiv
- Prevederi regulamentare
- Reguli de comportament
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi
elemente de evaluare continuă.
În învăţământul sportiv integrat grupele se constituie din elevi aparţinând aceleiaşi clase sau
din clase diferite, potrivit specificului disciplinei sportive. Grupele de nivel (începători, avansaţi,
performanţă) au caracter deschis, promovările în grupele superioare, realizându-se corespunzător
nivelului performanţei demonstrată de fiecare elev, la începutul fiecărui an şcolar.
Pregătirea sportivă practică într-o disciplină sportivă şi participarea în întreceri/concursuri pun
elevul în situaţii concrete de:
• valorificare a potenţialului motric, tehnico-tactic, psihic şi atitudinal;
• valorificare a competenţelor organizatorice, igienice şi de protecţie individuală, specifice
nivelului de pregătire;
PREGĂTIRE SPORTIVĂ PRACTICĂ – clasele a V-a - a VIII-a, învăţământ sportiv integrat , 2
disciplina sportivă de specializare SCHI SĂRITURI, nivelurile valorice: începători, avansaţi și performanță
• comunicare în termeni specifici disciplinei sportive, cu profesorul/ antrenorul, cu colegii de
grupă/echipă, cu arbitrii şi cu adversarii;
• observare a modificărilor de natură morfologică, funcţională şi psihică, generate de
procesul de antrenament;
• relaţionări interpersonale în concordanţă cu comportamentele acceptate în disciplina
sportivă practicată;
• mediere a situaţiilor conflictuale care pot să apară pe parcursul antrenamentelor sau al
concursurilor;
• conştientizare a relaţiei dintre drepturi şi obligaţii, a implicaţiilor legitimării sportive, ale
unui angajament sau contract, a corelaţiei dintre performanţele realizate şi susţinerea
materială de care beneficiază.
În planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial cu program sportiv integrat,
aprobat prin O.M.E.N.C.Ș. nr. 3590/05.04.2016, pregătirea sportivă practică este prevăzută, alături de
alte discipline, în aria curriculară Educaţie fizică, sport şi sănătate cu un volum de ore săptămânal
repartizat pe clase, după cum urmează:
Clasa
Aria curriculară Discipline
V VI VII VIII
Educaţie fizică și sport* 2 2 2 2
Educaţie fizică, sport şi
Pregătire sportivă practică 4 4 4 4
sănătate
Opțional** 1-2 1-2 1-2 1-2
* Pentru învățătul gimnazial cu program sportiv integrat, cele 2 ore alocate disciplinei Educație fizică și
sport se alocă suplimentar disciplinei Pregătire sportivă practică.
** Curriculum la decizia școlii (CDȘ) în cazul învățământului sportiv integrat este dezvoltat pentru
asigurarea optimă a pregătirii sportive orientate spre performanță.
Prezenta programă școlară se aplică și în învățământul sportiv suplimentar.Potrivit
Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ cu program sportiv
suplimentar, aprobat prin O.M.E.C.T.S. nr. 5570/7.10.2011, în planul de învăţământ pentru
învăţământul sportiv suplimentar, nivelurile valorice începători, avansaţi şi performanţă, pregătirea
sportivă practică are un volum de ore săptămânal repartizat pe grupe, astfel:
CLASA a V-a
B. PROBE SPECIFICE
Valoarea notelor acordate
Nr.
Probe şi norme Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10
crt.
F B F B F B F B F B F B F B F B F B F B
Mai Mai
46 pct 46 pct
puţin puţin 30 30 32 32 34 34 36 36 38 38 40 40 42 42 44 44
1. Testul Kirkendal (puncte) de 30 de 30 pct pct pct pct pct pct pct pct pct pct pct pct pct pct pct pct
sau mai sau mai
mult mult
pct pct
Săritura cu zbor plutitor în
2. sprijin depărtat, cu aterizare 52 62 54 64 56 66 58 68 60 70 62 72 64 74 66 76 68 78 70 80
călare pe ladă (cm)
B. PROBE SPECIFICE
Valoarea notelor acordate
Nr.
Probe şi norme Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10
crt.
F B F B F B F B F B F B F B F B F B F B
Mai Mai
48 pct 48 pct
puţin puţin 32 32 34 34 36 36 38 38 40 40 42 42 44 44 46 46
1. Testul Kirkendal (puncte) de 32 de 32 pct pct pct pct pct pct pct pct pct pct pct pct pct pct pct pct
sau mai sau mai
mult mult
pct pct
Săritura cu zbor plutitor în
2. sprijin depărtat, cu aterizare 62 72 64 74 66 76 68 78 70 80 72 82 74 84 76 86 78 88 80 90
călare pe ladă (cm)
PREGĂTIRE SPORTIVĂ PRACTICĂ – clasele a V-a - a VIII-a, învăţământ sportiv integrat , 24
disciplina sportivă de specializare SCHI SĂRITURI, nivelurile valorice: începători, avansaţi și performanță
CLASA a VIII-a
B. PROBE SPECIFICE
Valoarea notelor acordate
Nr.
Probe şi norme Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10
crt.
F B F B F B F B F B F B F B F B F B F B
Mai Mai
50 pct 50 pct
puţin puţin 34 34 36 36 38 38 40 40 42 42 44 44 46 46 48 48
1. Testul Kirkendal (puncte) de 34 de 34 pct pct pct pct pct pct pct pct pct pct pct pct pct pct pct pct
sau mai sau mai
mult mult
pct pct
Săritura cu zbor plutitor în
peste peste
2. sprijin depărtat,cu aterizare 72 82 74 84 76 86 78 88 80 90 82 92 84 94 86 96 88 98
90 100
călare pe ladă (cm)
PREGĂTIRE SPORTIVĂ PRACTICĂ – clasele a V-a - a VIII-a, învăţământ sportiv integrat , 25
disciplina sportivă de specializare SCHI SĂRITURI, nivelurile valorice: începători, avansaţi și performanță
DESCRIEREA PROBELOR PENTRU CICLUL GIMNAZIAL
Alergare de viteza 10 m:
- se trasează pe sol două linii paralele la distanţa de 10 m una faţă de cealaltă. Executantul, în poziţia startului de sus se aşează înapoia uneia dintre linii. Plecarea
este liberă, alergare cu viteză maximă până la cealaltă linie pe care în momentul în care o depăşeşte, se opreşte cronometrul. Timpii intermediari se rotunjesc în sus
sau în jos, după caz. De exemplu: 2.42 sec. la fete se rotunjeşte la 2.40 sec., iar 2.43 sec. se rotunjeşte la 2.45 sec.
Săritura în lungime de pe loc:
- se trasează pe sol o linie de plecare, iar perpendicular pe aceasta se trasează linii din cm în cm, linii pe care executantul va sări. La linia de plecare executantul se
va aşeza cu picioarele paralele, vârfurile aşezate la linie fără să calce pe aceasta. Picioarele se flexează iar braţele execută un balans dinspre înapoi înspre înainte
concomitent cu extensia picioarelor şi implicit execuţia săriturii propriu-zise. Se va măsura locul unde executantul lasă ultima urmă (călcâiul, palma sau chiar şi
şezutul dacă se execută greşit şi se rămâne cu centrul de greutate pe spate).
Îndoirea trunchiului în plan anterior:
- executantul se va aşeza pe o suprafaţă înălţată la minim 20 cm, cu picioarele paralele, gleznele lipite şi genunchii întinşi. El
se va apleca în adâncime şi va încerca să coboare cu palmele, degetele cât mai mult cu putinţă. Se va măsura adâncimea
Sosire
10
aplecării, adică cât anume se coboară de la punctul 0 în jos. Se menţionează că aplecarea trebuie menţinută 1 secundă. 76 cm
Testul Kirkendall
Execuţia traseului:
5
76 cm
de 5 sec. 76 cm
• Fiecare dintre cele 5 secunde de menţinere a echilibrului va fi numărată cu voce tare, cu un punct acordat fiecărei secunde
şi cu înregistrarea scorului pt fiecare marcă. Sportivul are voie să se echilibreze după ce a aterizat corect pe toată talpă, făcând mişcări ajutătoare din braţe sau
corp, nefiind premise ţopăielile.
Cronometrul va porni în momentul în care sportivul va executa prima săritură şi se va opri în momentul în care sportivul va termina numărătoarea celor 5
secunde (sau mai multe) pe marca nr. 10 (Sosire).
• Sistem de notare: o linie = o secundă