Proiect Macroeconomie
Proiect Macroeconomie
Proiect Macroeconomie
PROIECT LA MACROECONOMIE-
Tema aleasă este una care îmi oferă o perspectivă actuală asupra realității, deoarece în
cursul acestui studiu voi prezenta un background asupra întregii situații pandemice, cum a
afectat aceasta întregul mapamond. Voi analiza indicatori economico-financiari, trenduri și
ritmurile acestora. Conceptele teoretice referitoare la șomaj și politici antișomaj, precum și
formulele aferente vor fi expuse, deoarece în acest mod, putem identifica și conceptele
teoretice care stau în spatele unor evenimente reale, în plină desfășurare.
Pentru a oferi și un suport vizual, o să reprezint grafic indicatorii prezentați sub formă
de tabele, histograme, trenduri sau orice alt mod prin care va putea fi vizibilă evoluția în
perioada de timp analizată a acestor date. Pentru a interpreta modul în care COVID-19 a
agravat conceptul de șomaj, voi încerca să prezint și situația pandemică în fiecare moment al
studiului în care întâmpin rezultate de tip outlier.
La final, ambele aspecte, atât cele teoretice, dar și cele referitoare la statistici
macroeconomice vor fi rezumate cu ajutorul unor previziuni concise urmate din analizele
conduse în perioada de redactare a lucrării.
În acest capitol, voi expune informații despre șomaj, despre impactul pe care acesta îl
are asupra creșterii economice, cât și prezentarea a diferite politici anti-șomaj, al căror scop
este prevenirea acestuia.
De asemenea, pentru acest fenomen se pot determina indicatori absoluți (număr), dar
și indicatori relativi (rata).
➔ șomeri înregistrați
➔ șomeri în sens B.I.M, persoane care prezintă următoarele caracteristici:
● nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii
unor venituri;
● sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni
diferite metode pentru a-l găsi:
● sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi
imediat un loc de muncă;
O subcategorie a șomajului reprezintă și raportul cu care este făcut, iar, atunci când
acesta este în raport cu natura și cauzele, identificăm următoarele tipuri:
Diferența dintre șomajul fricțional și cel structural, este că, în cazul șomajului
fricțional, șomerii prezintă aptitudinile necesare ocupării unui loc de muncă, în timp
ce, aptitudinile șomerului structural nu sunt la un nivel atât de înalt, fiind devansate de
noile tehnologii și evoluții ale pieței.
O altă categorie prin care putem să delimităm șomajul este cea în funcție de cerere-
ofertă, iar atunci șomajul este de următoarele feluri:
Pentru a putea caracteriza un șomaj, trebuie să știm și care sunt aspectele cu care o putem
face. Atunci când ne referim la șomaj putem să-l interpretăm prin aspecte referitoare la:
nivelul și rata acestuia.
Ns=Pa-Po
Ns - numărul șomerilor
Mărimea relativă, rata șomajului (Rs) este indicatorul care arată care este proporția
șomerilor în totalul populației active.
Rs=(Ns/Pa)*100
Rs - rata șomajului
Ns - numărul șomerilor
Pa - populația activă
Dacă rata șomajului este mare, arată că economia este slabă sau are un PIB scăzut.
Dacă rata șomajului este scăzută, economia se extinde. Rata șomajului se schimbă uneori în
funcție de industrie. Extinderea unor industrii creează noi oportunități de angajare, ducând la
scăderea ratei șomajului industriei respective.
Studierea ratei șomajului în funcție de toți acești factori evidențiază faptul că politica
monetară poate stimula cererea de forță de muncă. Dintre toți aceștia, cea mai puternică
influență asupra ratei șomajului o are rata inflației.
Dacă rata șomajului unei țări este mare, puterea angajaților și a sindicatelor va fi
scăzută. Apoi, le este greu să ceară forța de muncă și salariile, deoarece angajatorii pot
închiria alți lucrători în loc să plătească salarii mari. Astfel, inflația salarială este probabil să
fie diminuată în perioada creșterii șomajului. Acest lucru va reduce costul de producție și va
reduce prețul bunurilor și serviciilor. Aceasta determină o scădere a inflației de reducere a
cererii și a inflației de costuri.
Pentru a evidenția acest lucru, putem reprezenta Curba Philips, dar și Teorema Cobb-
Web.
rş – rata şomajului;
I. Politici pasive – politici prin care statul susține direct nivelul de trai al indivizilor
ale căror șanse de angajare în muncă au scăzut considerabil. Aceste politici conduc la
creșterea cheltuielilor statului, adică la deficit bugetar și datoriei publica fapt ce constituie o
sursă inflaționistă deosebit de puternică, având în vedere că deficitul bugetar se acoperă
sporind oferta de bani. Principala deficiență a politicilor pasive este că ele sunt adoptate după
ce o persoana a devenit șomer. Cu timpul țările minimizează atât valoarea indemnizațiilor de
șomaj cât și perioada de acordare a lor.
II. Politici active – pol prin care se intervine direct pe piața muncii cu scopul de a
reduce rata șomajului stabilind-o la nivel de echilibru. Tipuri:
a) Politici de venit – sunt aplicate atunci când există forme de control guvernamental
asupra salariilor, cum ar fi: un procent maxim permis de creștere a ratei salariilor; stabilirea
unui salariu mediu pe economie; acordarea de indexări și compensări pentru toți salariații etc.
Analiza descriptivă
În acest grafic, este vizibil cum în perioada martie 2020- iunie 2020, rata șomajului
are o creștere accelerată, de 0,9 procente, aceasta fiind și perioada în care pandemia a atins
pragurile maxime. Diferite întreprinderi precum cele tip HoReCa, destinații turistice, dar și
persoane fizice autorizate care efectuau servicii cosmetice au trebuit să-și înceteze brusc
activitate din cauza restricțiilor, pentru minimizarea răspândirii virusului. Observăm că
această rată continuă să crească, iar în septembrie 2020 atinge pragul maxim de 7,8%, ceea ce
înseamnă că de la începutul pandemiei până la acel moment, indicatorul crescuse cu 1,4
procente.
Primăvara anului 2021 este caracterizată de o rata a șomajului de 7,5%, iar până în
iunie 2021 aceasta scade cu 0,4 procente. Acest eveniment este realizabil datorită aplicării a
diferitor politici antișomaj de către statele membre UE, dar și a reducerii restricțiilor,
deoarece epidemia era într-un ritm descendent. De asemenea, un rol important în combaterea
pandemiei a fost imunizarea întregii populații a UE prin vaccinul împotriva virusului, lucru
care a avut efecte pozitive în viitor.
În luna martie 2022, după exact doi ani de la începerea pandemiei, putem afirma că
rata șomajului a avut fluctuații destul de mari, dar, a intrat într-un sector de normalitate, chiar
scăzând cu 0,2 procente.
Tabel 1- Statistici descriptive pentru variabila analizată - rata șomajului anii 2020-
2022
După ce am analizat datele colectate (anexa 1), am obținut diferite aspecte despre
indicatorii statisticilor descriptive, pe baza eșantionului la care ne referim. Cu ajutor acesteia,
putem evidenția modul în care rata șomajului a evoluat din 2020 până 2022, dar și posibile
previziuni referitoare la viitor. Rata șomajului în perioada 2020-2022 a avut o medie de 6,51
procente, iar mediana a fost de 7,10 procente. Valoarea maximă a fost de 7.8%, atinsă în
septembrie 2020, iar valoarea cea mai mică, de 6,2% a fost atinsă în martie 2022.
Amplitudinea datelor analizate este egală cu 0.7, lucru care evidențiază că intervalul în care
datele sunt aflate este unul destul de restrâns. De asemenea, rata șomajului are o abatere
standard de aproximativ 0,233 față de medie. Coeficientul de variație de 35,7% afirmă că
seria este omogenă, iar media acesteia este semnificativă.
Deoarece inflația are cel mai mare impact asupra șomajului, respectiv rata inflației are
consecințe asupra ratei șomajului, am decis ca în studiul realizat să analizez și acest factor.
Deși în sursa găsită există date referitoare și la rata inflației în spațiul non-UE, o să mă
focusez pe partea necesară conducerii analizei avute.
Fig. 3- Diagrama cu rata inflației (în procente) la nivelul UE în perioada 2020-2022
Comparând acest grafic cu cel reprezentat în figura 1, putem observa relația inversă
dintre cele două rate. Precum am mai menționat, atunci când rata șomajului este una mare,
rata inflației scade, deoarece prețurile produselor fabricate și importate la nivelul unei țări
scade, deoarece cererea va fi una din ce în ce mai mică, persoanele respective având un venit
ori inexistent, ori mult mai mic din care să-și asigure nevoile primare.
În perioada martie 2020 observăm cum rata inflației are o valoare inițială apropiată de
1, ce scade accentuat până când în septembrie 2020 atinge valori negative. Rata șomajului în
acea luna a fost una maximă, deci este prezentă corelația dintre date. Ritmul inflației este
unul crescător, deoarece în ianuarie 2021 este 0,9%. După această perioada, modul în care
rata inflației evoluează este unul ascendent, în fiecare lună nivelul este surclasat. Acest
eveniment este explicabil, deoarece din luna ianuarie 2021, șomajul cauzat de pandemia de
COVID-19 nu a mai reprezentat un impediment atât de mare ca înainte, datorită politicilor
antișomaj prin care țările au acționat, a minimizării restricțiilor, dar și a imunizării populației.
În luna martie 2022, după doi ani de la începerea pandemiei de COVID-19, observăm
cum rata inflației are valoarea de 7,4%, diferența dintre indicatorii acestor doi ani fiind una
impresionabilă, de 6,7 procente. Inflația a avut fluctuații destul de mari în timpul perioadei
analizate. Aceasta are o valoare mult mai mare decat cea avută înaintea începerii pandemiei,
lucru ce s-a resimțit prin faptul că produsele și serviciile achiziționate de consumatori au avut
creșteri de preț constante din momentul în care șomajul nu a mai reprezentat un impediment
în cadrul economiei de la nivelul Uniunii Europene.
Tabel 2- Statistici descriptive pentru variabila analizată - rata inflației anii 2020-2022
Fig. 3- Statisticile descriptive realizate în RStudio
După ce am analizat datele colectate (anexa 2), am obținut diferite aspecte despre
indicatorii statisticilor descriptive, pe baza eșantionului la care ne referim. Cu ajutor acesteia,
putem evidenția modul în care rata șomajului a evoluat din 2020 până 2022, dar și posibile
previziuni referitoare la viitor. În perioada 2020-2022 rata inflației a avut o medie de 2
procente, iar media acesteia a avut o valoare egală cu 1,3 procente.
Utilizând RStudio am aflat că valoarea minimă a acestei rate a fost de -0.3, valoare
întâlnită în lunile verii, perioada de timp caracterizată de un șomaj accentuat. Valoarea
maximă s-a înregistrat în luna martie 2022, fiind de 7,4%, lucru pe care l-am detaliat mai sus.
Amplitudinea datelor analizate este egală cu 7,6, lucru care evidențiază că împrăștierea
valorilor față de medie este una destul de mare, eveniment deja întâlnit, deoarece am afirmat
cum rata inflației are fluctuații semnificative. De asemenea, coeficientul de variație de
aproximativ 22,5% reflectă că seria de date este una omogenă, media acesteia fiind
reprezentativă.
Corelația
Deoarece am menționat de mai multe ori legătura strânsă dintre rata șomajului și rata
inflației, am decis să analizez acest lucru mai detaliat, iar pentru a evidenția relația dintre
aceste două date analizate, am ales utilizarea coeficientului de corelație.
Coeficientul de corelație este un indicator care măsoară gradul de legătură dintre două
elemente. Am realizat o matrice de corelație în care sunt prezenți cei doi factori analizați,
respectiv rata șomajului și rata inflației, dar și coeficientul de corelație dintre aceste două
elemente.
★ -1 este caracteristică unei corelații liniare perfect negativă între cele două datele
analizate;
★ 0 reflectă lipsa unei corelații liniare;
★ 1 caracterizează o corelație liniară perfect pozitivă între cele două date analizate.
Atunci când rata șomajului este una ridicată, înseamnă că un număr mare de persoane
sunt în căutarea unui loc de muncă, lucru care avantajează întreprinderile. Companiile nu
măresc salariile, deoarece au certitudinea că acel loc de muncă va fi ocupat de cineva care
necesită o sursă stabilă de venit. În acest mod, creșterea salariilor, respectiv inflația salarială
are șanse destul de mari de a fi diminuată, lucru ce în lanț va avea efecte asupra costurilor de
producere a bunurilor și de realizare a serviciilor. Prețul acestora va scădea iminent, și se
determină o scădere a inflației de reducere a cererii și a inflației de costuri.
Pentru a evidenția mai bine legătura dintre cele două, am decis reprezentarea ambelor
variabile într-un grafic, care analizează evoluția în perioada 2020-2022.
Fig. 5- Diagrama cu evoluția legăturii dintre rata șomajului și rata inflației (în
procente) la nivelul UE în perioada 2020-2022
Modelare matematică
Un mod prin care putem evidenția corelația existentă dintre PIB-ul Uniunii
Europene și rata șomajului îl reprezintă modelul statistico-econometric de regresie liniară
unifactorială.
În acest model, vom considera Produsul Intern Brut variabila dependentă, care va fi
rezultatul ecuației și șomajul variabila independentă, factorială. Prin urmare, ecuația regresiei
liniare unifactoriale este următoarea:
PIB= α + β × RȘ + ξ
Pentru a oferi un exemplu practic, putem înlocui în ecuația cu datele analizate, iar
pentru anul 2020 ecuația regresiei liniare unifactoriale este:
PIB= 13393.59
RȘ= 7.2
13393.59=α + β × 7.2+ ¿ξ
PIB= 24290.55333−1555.15 × RȘ + ξ
Coeficienții ne prezintă că atunci când PIB-ul se modifică, mai mulți factori există
care intră în componența schimbărilor acestuia. Valoare negativă a PIB-ului evidențiază și
relația inversă dintre cele două variabile, deci este vizibilă influența avută dintre variabila
independentă și variabila dependentă de aceasta. Atunci când rata șomajului suportă o
creștere de o unitate, PIB-ul va suferi o scădere de 1555,15 ori.
Previziuni economice
Comisia Europeană preconizează că economia UE va continua să se extindă, atingând
o rată de creştere de 5% în 2021, de 4,3% în 2022 şi de 2,5 % în 2023.
Concluzii
Principalul indicator pe care l-am urmărit a fost rata șomajului, iar cu ajutorul acestuia
am descoperit perioadele de timp în care numărul persoanelor care nu aveau un loc de muncă
era unul accentuat, perioade de timp cărora le-am oferit și un context social. De asemenea,
am încercat să ofer fiecăruia dintre indicatorii analizați acest lucru, deoarece am dorit să
explic valorile dintr-un punct de vedere real.
Deoarece ritmul pandemiei este unul în scădere, șomajul la nivelul Uniunii Europene
nu mai reprezint o problemă pentru economia acesteia, precum o reprezenta în anii anteriori.
Un lucru care încă se mai resimte îl reprezintă valoarea inflației, cât și nivelul general al
prețurilor pentru achiziționarea bunurilor și serviciilor. Alt lucru sesizat este modul în care
populația nelucrătoare este în căutare de un loc de muncă, dar și ingeniozitatea pe care
diferite întreprinderi au avut-o pentru a-și continua activitatea într-o manieră care să fie
concordantă cu restricțiile impuse.
Previziunile avut de diferite organe care fac parte din Consiliul Uniunii Europene au
fost favorabile, toate menționând cum rata șomajului va fi într-un ritm descendent până în
anul 2023. De asemenea, PIB-ul UE este preconizat să fie în creștere, alături de o deschidere
a economiei care nu era estimată înainte de pandemie.