Tema: Cercetarea proceselor tranzitorii.

Scopul lucrarii: Cercetarea teoretica si experimentala a proceselor tranzitorii in circuitele RC si

RLC prin metoda clasica.
Teorie:
Procesul tranzitoriu reprezinta procesul de trecere de la un regim fortat la alt regim fortat. In
timpul proceselor tranzitorii are loc modificare marimii tensiunilor, curentilor etc. in circuit.
Calculul procesului tranzitoriu inseamna a stabili legea de modificare in timp a marimii tranzitorii.
Metoda clasica de calcul a procesului tranzitoriu consta in constă în rezolvarea directă a sistemului
de ecuaţii integro-diferenţiale ale circuitului formulate in baza legilor lui Kirchhoff si a legilor de
comutatie.
Mersul lucrarii:
1) Se asambleza circuitul de ordinul intii din fig.1 in simulatorul EWB.

Fig. 1 Circuitul de ordinul I

2) Se inregistreaza oscilograma prodecesului tranzitoriu si parametrii marimilor tranzitorii

precum:τ, timpul de stabilire la nivelul 0.9(fig.2)

Fig. 2 Oscilograma

U.T.M. 525.1 022 04

Litera Masa Scara
Mod Coala Nr. document Semnat Data
Elaborat
Verificat
Procese tranzitorii
Contr. t. Coala 2 Coli 7
 3) Calcularea procesului tranzitoriu pentru circuitul cercetat prin metoda clasica:
a) Desenam schema circuitului dupa comutatie si alegem sensul curentului si tensiunilor.

b) Scriem ecuatia procesului tranzitoriu conform teoremelor lui Kirchhoff.

iR +U c =E
1
U c = ∫ idt
C

i=C ( )
dU c
dt

RC ( )
d Uc
dt
+U c =E

c) Gasim solutia ecuatiei : U c =U cf +U cl ; U cf =E=10 V

d) Pentru regimul liber: RC ( )

d Uc
dt
+U cl =0

Ecuatia caracteristica: RCp+ 1=0 ; p=− ( ) 1

RC
1
; τ= =RC
| p|
pt
Ecuatia omogena in forma generalizata: U cl = A e
e) Determinam constanta de integrare din conditiile initiale:
CII: U c ¿
A=U cl ¿
f) Scriem ecuatia pentru U cl :
−t
U cl =−E e RC =−10 e−1000 t
g) Sciem ecuatia pentru U c :
( )
−t
U c =U cf +U cl=E 1−e RC =10(1−e−1000 )
h) Prezentam graficul procesului tranzitoriu:

Coala

Mod Coala Nr. document Semnat Data

U.T.M. 525.1 022 04 3
 Uc
12

Uc
10

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5

τ 2τ 3τ 4τ

i) Determinam timupul de stabilire

Din datele experimentale, am obinut timpul de stabilire la nivelul 0.9 de ~2.29ms.
Penru a gasi timpul de stabilire teoretic, rezulvam ecuatia :10 ( 1−e−1000 t ) =9 si gasim
timpul t care este egal cu 2.3ms.

4) Se asambleaza circuitul de ordinul 2 din fig.

Fig. 3 Circuitul RLC

5) Se inregistreaza oscilograma prodecesului tranzitoriu si parametrii marimilor tranzitorii

precum timpul de stabilire pentru al doilea circuit:

Coala

Mod Coala Nr. document Semnat Data

U.T.M. 525.1 022 04 4
 Fig. 4 Oscilograma

6) Calcularea procesului tranzitoriu pentru circuitul cercetat prin metoda clasica

a) In baza legilor lui Kirchhoff si a legilor de comutatie se obtine ecuatia diferentiala
pentru calculul procesului tranzitoriu pentru tensiunea de pe condensator:
du d2 u
RC C + LC 2C + uC =E ;
dt dt

b) Rezolvind aceasta ecuatie diferentiala de ordinul doi am obtinut:

uC ( t )=E ¿ ,unde
R
β= =500;
2L

√
2
1 R
ω=√ ω −β = − 2 =3122
2 2
0
LC 4 L
c) Astfel, obtinem legea pentru trocesul tranzitoriu in circuitul dat:
uC ( t )=1 ( 1−e ( cos 3122t +0.16 sin 3122t ) )
−500 t

d) Graficul procesului tranzitoriu:

Coala

Mod Coala Nr. document Semnat Data

U.T.M. 525.1 022 04 5
 e) Determinarea timpului de stabilire:
Din datele experimentale, timpul de stabilire la nivelul 0.95 este ~ 6.54ms.
Din graficul intocmit in baza calculelor, timpul de stabilire la acelasi nivel este de
6.03ms

Coala

Mod Coala Nr. document Semnat Data

U.T.M. 525.1 022 04 6
 Concluzii:
In aceasta lucrare de laborator, am cercetat procesele tranzitorii in circuite de ordinul intii si doi.
Pentru a verifica corectitudinea calculelor, comparam in amble cazuri timpul de stabilire obtinut
experimental cu cel obtinut in baza calculelor.
Pentru primul circuit, timpul de stabilire experimental este de aproximativ 2.9ms. Din calcule,
timpul de stabilire la acelasi nivel s-a obinut de 2.3ms.
Pentru al doilea circuit, timpul de stabilire experimental la nivelul 0.95 este de 6.54ms. Din
graficul intocmit in baza calculelor, timpul de stabilire la acelasi nivel este de 6.03ms.
Astfel, in primul circuit, s-a obtinut practic acelasi timp de stabilire divergenta fiind daoar de
0.1ms, pe cind in al doilea divergenta este mai mare, de circa 0.51ms. Aceaste divergente a aparut
din cauza dificultatii de pozitionare cu exactitate a punctelor de reper pe oscilorgarama in EWB.

Coala

Mod Coala Nr. document Semnat Data

U.T.M. 525.1 022 04 7
 Bibliografie:
Бессонов Л. А. Теоретические основы электротехники. Электрические цепи ,[online],
Editia: Высшая школа ,Moscova ,1996 ,pag.220 , ISBN 5-8297-0026-3, Disponibil:
http://www.samomudr.ru/d/Bessonov%20L.A.%20Teoreticheskie%20osnovy%20elektrotexniki.
%20Elektricheskie%20cepi.%201996.pdf

Emil Cazacu Bazele electrotehnicii. Teoria circuitelor electrice liniare , [online], Editia:
Universitatea politehnica din Bucuresti , Bucuresti , 2012, pag. 105
Disponibil online: http://www.elth.pub.ro/~cazacu/1.%20Suport%20Curs%20BE%20I-TR-
%20TET%202015/curs_Bazele%20Electrotehnicii_TET.pdf

Coala

Mod Coala Nr. document Semnat Data

U.T.M. 525.1 022 04 8
 Ministerul Educatiei al Republicii Moldova
Universitatea Tehnica din Moldova
Facultatea Electronica si Telecomunicatii
Catedra Sisteme si Dispozitive Electronice

Dare de seama
la disciplina “Semnale si circuite”
Lucrarea de laborator nr.4

Tema:”Procese tranzitorii. Metoda clasica”

A efectuat
Studentul grupei E-161 Stambol Marin

Averificat
Lectorul superior Capcanari Ion

2017