La nasterea sa, tn focul unei lupte pe care poporul n-a provocat-o, Republica a rostit srei cuvime, prin care si-a ard- tat sifletul si care aduce ‘supra leaganului ei binect- vantarea lui Dumnezeu si a ‘oamenilor: Libertate, demnitatea, a restabili rangul ‘pe care-| merita tntre marile ‘uteri europene, a declara prietenie si alianta tuturor popoarelor” Alphonse de Lamartine, Proclamatie ciitre Europa”. Lamartine la primaria Parisului (25 februarie 1848) CUPRINS * PRECURSORIT * REVOLUTIA DE LA 1848 IN FRANTA * REVOLUTHLE EUROPENE INTRE ASPIRATI LIBERALE SENATIONALE * 1848 IN SPATIUL ROMANESC * INSTRUMENTE DE LUCRU / APLICATIL * CURENTE, PERSONALITATI »Batrdina Europa moare, luerurile vechi pier si totusi cdit de lenta-i aceasta agonic...” Giuseppe Mazzini SINTEZE Libertatea conducdnd poporul (1830) (soPRECURSORH Dup’ 1815 au avut loc in Europa miscari revolutionare (a), au aparut ideologii si curente noi (nationalismul", liberalismul*, socialismul marxist*, romantismul*) care au pregatit ,primavara popoarelor —cum a fost numita Revolutia de la 1848, Aceasta a avut obiective (1) bine conturate, dar modelul si imboldul pentra carca la i a fost revolutia declansata la Paris. Dupa 1830 numai marea burghezie a participat la guvernarea Frantei ceea ce a nemultumit burghezia mica, intelectualitatea si muncitorimea, unite fntr-o opozitie puternica. Criza economica, seceta, inundatiile ce au precedat anul 1848 au agravat starea de nemultumire. fn februarie 1848 au loc ‘manifestafii de strada la Paris, care s-au soldat cu morti si riniti, ceea ce a dus la o ‘miscare general a parizienilor: s-au ridicat baricade, armata a fratemizat cu re- ‘olutionarii, palatul regal a fost cucerit si devastat, regele Ludovie Filip a abdicat si a fugit in Anglia, S-a format imediat un guvem provizoriu (cu poetul Lamartine, socia- listul Louis Blanc, muncitorul Albert, legat de societatile secrete etc), S-au proclamat: republica si votul universal, ibertatea ebsolutd a presei si intrunirilor, dreptul la muncé — pentru materializarea cAruia s-au infiintat mari santiere de lucrari publice (Atelierele Nationale), unde tofi gomerii au primit de lucru, fiind platiti cu un franc pe zi. Au avut loc alegeri generale, desfagurate in. premiera pe baza votului universal* (23-24 aprile). In Adunarea Constituanta au fost alesi in majoritate republicani moderati ce nu au sovait sa ordone, atunci cAnd au avut loc tulburari, arestarea conducatorilor socialisti si desfiintarea Atelierelor Nationale. in iulie a avut loc revolta muncitorimii din Paris indbusita cu armele, prima mare confruntare intre burghezie si muncitorime (2). Constitutia adoptata in noiembrie a pus bazele celei de-a doua Republici (3), iar Ia 2 decembrie 1848 a fost ales presedinte Ludovic Bonaparte (4), un nepot al lui Napoleon I. ,.Printul presedinte” a consolidat pe plan intern si extern regimul burghez france7; fn 1851 a dat o loviturd de stat, atribuindu-si prerogative sporite, pentru ca la 2 decembrie 1852 sa proclame al doilea frances, fn Confederatia Germana au izbucnit in martie 1848 revolu- ti, conturindu-se dowd grupiri: cea nationald ce dorea unificarea Germaniei si cea revolutionar — radicalé ce urmérea reforme liberale imediate. Berlinul, capitala Prusiei a cunoscut miscari de strada, iar regele Frederic Wilhelm al LV-lea a numit sub presiunea populara un guvem liberal. Masurile luate de guvern au fost ezitante astfel incAt in noiembrie regele a inabusit miscarile revolutionare si revoltele din toate statele germane. La 18 mai 1848 s-a constituit Parlamentul de la Frankfurt ce a dezba- tut unificarea patriei; dar a fost dizolvat. in Imperiul Habsburgic, revolutia izbucnita la Viena (martie 1848) a dus la: indepartarea cancelarului Metternich, adoptarea unor masuri democratice si promi siunea unei constitutii, dar aceste realizari nu au satisfacut revolurionarii vienezi: au uurmat revolte iar curtea de la Viena a fost nevoita sa fuga in Tirol. Autoritatile au Iuat {ins masuri ferme impotriva luptei nationale a popoarelor din imperiu: revolutia de la Praga, ce avea obiective nationale, a fost inabusita (iunie 1848) croatii au fost incitati asupra ungurilor, tensiunile dintre romani si unguri in Transilvania au fost abil intretinute de imperiali. in Italia au avut de infruntat un adevarat razboi antihabsbur- gic. (b) Folosind tactica ,ivide et impera” (dezbind gi stpéneste) pentru nationalitati si politica concesiilor limitate fata de supusii vienezi, autorititile habsburgice au {nfrnt revolutia Ja Viena; la 2 decembrie 1848 a ajuns imparat Francisc Ios sanctionat 0 constitutie ce acorda uncle drepturi pentru popoarele din imperiu, dar dupit inféngerea revolutiilor a abrogat-o si a instaurat regimal neoabsolutist (1851). Republica univer- sali, alegorieLa 15 martie a izbucnit revolutia in Ungaria; s-a adoptat un program liberal fn 12 puncte ce anunta reforme, dar preconizand refacerea Ungatiei istorice (ce ar fi reunit fostele teritorii stapanite de regatul maghiar medieval) i-a nemulfumit pe: sbi, croati, romani ce si-au anuntat opozitia totald fata de acest proiect. intr-o prima fazai curtea de la Viena a aprobat misurile Iuate de revolujionarii maghiari, dar dupa ce a reprimat revolutiile din Italia si Cehia, profitand de rezistenta antimaghiara a lunor nationalitati, si-a schimbat politica si se va ajunge la infruntari’ militare. Adunarea ,.eprezentantilor poporului” maghiar a votat detronarea Habsburgilor de pe tronul Ungariei, Kossuth Lajos a fost desemnat guvernator general. Desi au exis- tat incereari timide de a atrage nationalitatile de partea Revolutiei Maghiare anti- | habsburgice, prin acordarea unor drepturi, ele au venit prea tArziu; armata rusa s-a aldturat armatei habsburgice si tn august 1849 Ia Siria, Minga Arad, armata re- volutionara maghiara a capitulat, 13 generali fiind executati la Arad. (5) 1848 IN/SPATIUL ROMANESG) Revolutia a cuprins majoritatea provineiilor rominesti: Moldova, Tara Romaneascd, Transilvania, Bucovina si Banatul. Revolutia Romina a fost parte componentd a revolutiei europene si a fost condusa de tineri in- | telectuali, mici boieri si burgheri organizati in societafi si comitete revolutionare. In Moldova revolutionarii au ales calea legala (datorita vecinatatii Rusiei {ariste) organizénd la Tasi o intrunire ce a insarcinat un comitet si redacteze o petitie®* cu caracter moderat adresata domnitorului. Acesta a adoptat misuri dure arestand si exilind o parte a fruntasilor. {n Tara Romaneascd izbucnirea revolutiei a fost mult mai bine pregatita. La 9 iunie a ayut loc o adunare la Islaz, unde a fost citita o proclamatie, Miscarea s-a extins Ja Bucuresti unde domnitorul Gheorghe Bibescu a abdicat si s-a format un guvern provi- Zoriu ce a luat unele masuri revolutionare (s-a infiintat comisia proprietitii pentru a da paiméint t&ranilor, s-au acordat drepturi si libertafi cetatenesti, s-a fncercat constituirea tunei garzi nationale si a unci armate revolutionare etc.). Desi guvemul provizoriu din care ficea parte si Nicolae Balcescu, a incercat si obtind de la cancelariile europene | fecunoasterea regimului revolutionar, Poarta, cu acordul Rusiei intervenit ocupénd | capitala, in ciuda eroicei rezistente a pompierilor din Dealul Spirii (6). in Transilvania fruntasii romanilor au mobilizat masele in fata pericolului anexarii provinciei la Ungaria. La o mare adunare la Blaj (mai 1848) Simion | Barnutiu a proclamat ,ibertanta si independenta” natiunii romaine, pentru a trata in conditii de deplina egalitate cu natiunile transilvane ce aveau drepturi (sasii, secuii si maghiarii). A fost prezentat un program cu caracter national, liberal si radical | Corerile romanilor nu au fost acceptate nici de Curtea de la Viena, nici de guver- nul maghiar, Dupa anuntarea anexiirii Transilvaniei la Ungaria, masura acceptata de Viena, romanii au trecut la organizarea rezistentei. A avut loc o now adunare la Blaj (septembrie 1848) ce a decis infiinjarea Comitetului Nafional Roman, cu se- diul la Sibiu si formarea unei armate revolutionare romanesti, formata din legiuni conduse de prefecti. Transilvania a fost ocupata de trupele revolutionare maghiare, cu exceptia zonei Muntilor Apuseni, unde tntre ianuarie-iulie 1849, Avram Tancu a organizat o rezistenta romneasca eficienta. impacarea dintre Kossuth si Avram Tancu, mijlocita de Nicolae Balcescu a venit prea tarziu. Cel mai radical program al Revolutiei Romane a fost redactat la Brasov | (mai 1848) de un grup de revolutionari moldoveni ce au participat la Adunarea de la Blaj, Si in Bucovina si Banat au avut loc adunari populare pasnice ce au adop- tat programe cu caracter national. Revolutia romaneasca a fost infranta datorita interventiei imperiilor vecine. Roménia revolutionara aOBIECTIVE NATIONALE, Gin central si estul Europei) © cliberarea nationala (in Italia, estul si centrul Europei) © autonomie © recu- noasterea individua- litatilor nationale @ stat natio- nal prin unifi- care (la germani, romani, italieni) EN ‘4 presedinte al Frantet “Tnstrumente de Iueru /aplicatit “La 23 iunie, o revoitd formidabild izbucneste in cen- trul si in estul capitalei. Este o revolta a mizeriei, spon- tana fair conducatori, fara organizare, care se loveste imediat de vointa metodica a sefului fortelor de ordine generalul Cavaignac vn aeesta las revolta 4 ia amploare pentru ‘ca mai tarziu si 0 poati zdrobi mai bine 5.000 de mort .. mii de raniti, 25 000 arestiri... 11 000 de condamnati la inchisoare sau deportare’ (5 MND Repaibies siimperin in Franta PRIMA REPUBLICA 1792-1804 A PATRA REPUBLICA, A DOUA REPUBLICA 1946-1958 1848-1852 A CINCEA A TREIA REPUBLICA REPUBLICA 1871-1940 1959 — PRIMULIMPERIU AL DOILEA IMPERIU 1804-1814 1815 1 martie— 22 iunie 1852-1870 imparat Napoleon | ‘imparat Napoleon Bonaparte al Iil-lea 1. Studiati tabelul 1 si identificati ce obiective a avut Revolutia de a 1848 din Franta. 2. Pornind de la 2 prezentati motivul revoltei munci toresti si consecintele acesteia. 3. Alcatuiti un proiect privind evolutia personalitatii iui Ludovic — Bonaparte; explicati cum a putut aceeasi persoana sii accepte functiile de presedinte de repu- blica si imparat.2 Kossuth a abandonat totul si a fugit in Turcia, Deja la 11 august ii transferase ministrului de. rizboi Gorgey toate deplinele puteri. Acesta, pentru 0 2i sef al statului, impreuna cu armata sa imputinati — 11 generali, 1 426 de ofiferi, 32.569 de soldati, 144 de tunuri si 60 de steaguri de rizboi — s-a predat rusilor la Vildgos (Siria) fi. apropiere de Arad. Printul Paskieviei fi raporta tarului: Ungaria se afla la picioarele Maiestatii voastre”, Tarul i-a indemnat pe austrieci sa fie blanzi cu rebelii finvingi La6 octombrie 1849 z treisprezece generali ai armatei revolutionare ungare au fost executati — nouii prin streang, patru prin impuscare — la santul de fortificatie al ‘Aradului’ Paul Lendvai, Ungurit (6 fi ) revolutiei ‘ara Romaneasca { wu: OStirea otomani a sosit pe indltimile care domind Bucuresti, ea s-a gisit in fata unui tid viu alcatuit din farani fn numair de cel putin 30,000... ordnduiti dupa sate, fiecare cu preotul sau si cu prapurii bisericilor. Fuad Efendi nu a actionat imediat... el a trecut la 0 noua etapa a operatiilor abia la 13/25 septembrie, cfind multi dintre tarani, lipsiti de hrana se retraseseri. fnaintand catre masele de tdrani (relata consulul englez la Bucuresti — nan.) acestia din urmé s-au apropiat, au cAzut tn genunchi si au aplecat steagurile. Pentru a-si face drum, trupele au fost nevoite sd dea pinteni cailor si si loveasca cu latul sabiilor. Patrunzind in oras....ostirea otomana s-a lovit de rezistenta darza a pompie- tilor... A fost 0 rezistenta eroica, inegald, cu asunet international in epoca”. Academia Romana, ,Jstoria romanilor”, vol. VIT, tom 1. bm gsm OAMENII, SOCIETATEA $I LUM 1. ,.Natiunea romana rezimata pe principiul libertatei, ega- litatei si fraternitarei pretinde independenta sa nationalal. a natiunea romana sa-si aiba reprezentantii sai in Dieta farii in proportiune cu numdrul sau... sd se serveasca de limba sa ... in legislatiune cat si in administratiune”. Blaj, mai 1848, 2. ,Intemeierea institupiilor tarii pe pringipiile de libertate si egalitate si de fratietare dezvoltate in toata intinderea lor. Unirea Moldovei si a Valahiei intr-un singur stat neatérnat romédnesc”. Brasov, mai 1848 3. ,,Pe ldnga toate aceste radi- cale institutii singurele cari ne [pot regenera patria, apoi parti- da nationala mai propune una... cheia boltii fara care s-ar prabusi tot edificiul national; aceasta este unirea Moldovei cu Tara Romaneasca” Cerniuti, august 1848 Avram Iancu 1.Cititi relatirile despre infréingerea Revolutiei Maghiare si a revolutici din Tara Roméneascé, precizati ce forte au invins cle doud revolutii si care au fost slabiciunile celor dowd miscari revolutionare? 2. Pe baza cunostintelor anterioare numifi programele de 1a] Blaj, Brasov si Cernauti si prezentati alte prevederi inscrise in aceste documente.a. Ideile Luminilor, exempk realizarile Imperiului (codul civil) au influentat popoarele Europei, la fel cum expansiunea Frantei si distrugerile provocate de rizboaie au contribuit la formarea unei constiinje nationale si chiar revolutionare. Congresul de la, ‘Viena si Sfinta Alianta au impus popoarelor ,trezite” la viata o ordine represiva ce nu putea fi acceptata. in perioa- da 1815-1847 au avut loc in Europa (in America Latina incepuserd deja) miscari revolutionare ce au ,,incendiat” continentul. Ele au fost conduse de mici nobili, burghezi, intelectuali, organizafi in societiti secrete (francmasone- ria, carbonarii, Ténara Europa), Revolutionarii au urmarit prin actiunile lor sa obtina fie libertatea nationala pentru popoarele lor asuprite de ,,tiranii” strdini, fie reforme burgheze care si le asigure o guvernare bazata pe libertate (economics, politica religioasa). S-au conturat astfel doua curente ce vor influenta scena politica: nationalismul si liberalismul (initiat in Anglia si S.U.A.). Miscarile re- volutionare din Spania (1820-1823), Italia (1820, 1821, 1831), Tara Romaneascé (1821), Polonia (1830-1823) au fost fnibusite de monathiile absolutiste, cu acordul sau sprijinul Sfintei Aliante. Grecii, beneficiind de simpatia opiniei publice si de sprijinul cancelariilor europene au. declansat un rizboi de eliberare (1821-1827) ce a adus independenta Greciei. in Franta dinastia Bourbon restau- rat cu sprijin strdin (1814-1830) a dus 0 politica reacfionard ce a determinat ridicarea general a parizie- nilor (,revolufia din iulie” — 1830), schimbarea dinastiei si instaurarea la putere a marii burghezii franceze (noul rege, Ludovic Filip de Orléans a fost supranumit ,.regele ban- cher"). Belgia, inclusi in 1815 tn regatul Olandei, sub influenta evenimentelor din Paris si-a proclamat indepen- denja (1830) si a adoptat cea mai democratica constitutic europeana (1831). in Anglia liberala, muncitorii organiza- {i au cerut parlamentului drepturi intr-o miscare pasnica bazati pe strangerea de semnaturi (miscarea chartista). S- a constituit socialismul marxist, iar .Manifestul Partiduluit Comunist” a aparut la Londra (1848). Englezii ins intoleranti cu revendicarile irlande: miscdri au avut loc concomitent cu dezvoltarea roman- tismului — curent literar artistic, ,purtator ‘al spiritului modem” ce s-a ridicat cu vigoare in ,apirarea popoarelor Dray re [ WEAEIANVATEUCRA'SINGURA) 5. “papa 1815, Italia a fost cea mai agitatd zona a Europei: socie- tatile secrete, revolutionari romantici, largi categori sociale s-au ridicat cu armele pentru libertatea patriei /Mazzini — ce a intemeiat ,,Tanara Italie”, Garibaldi — devenit erou de legend, un monarh ,revolutionar” cum ‘a fost Carol-Albert regele Piemontului sau un pontif li- beral precum Pius al IX-lea, tofi doreau eliberarea si lunificarea Italiei. in ianuarie 1848 au izbucnit revolte la /Milano, Palermo si Neapole. Piemontul si statele papale au primit constitutii liberale de la suveranii lor, ceea ce a adus si in alte state italiene guverne liberale si constitu La Milano si Venetia au fost alungate autorititile habs- burgice (1848). in intreaga peninsula expresia devenita simbol a Revolutiei Italiene a fost: Italia, fara da sé” (ltalia va Tucra singura”). Piemontul a declarat rizboi ‘Ausitiei dar a fost infrant la Custozza (25 iulie 1849), Al urmat 0 perioada tulbure: au avut loc revolte; la Roma papa a fost obligat s4 fuga in urma unei rascoale, s-a proclamat Republica Romani. In martie 1849 Piemontul ‘mai poarta un rizboi dezastruos cu Austria, regele a abdi- cat pe cdmpul de lupta de laf Novara. Francezii trimit o expeditie la Roma, au loc' ciocniri intre —trupele franceze si revolutionatii condusi de Garibaldi. O gar- nizoand franceza riméne in| Za