Enigma Otiliei

De G. Calinescu
Particularitatile de constructive a personajului dintr-un roman realist-
balzacian

●Publicat in 1938, eomanul ,,Enigma Otiliei” apare la sfarsitul perioadei interbelice si

este al doilea dintre cele patru romane scrise de G. Calinescu.
●Prin tema, romanul este balzacian si citadin. Istoria mostenirii lui mos Costache
Giurgiuveanu constituie fundalul pe care se proiecteaza maturizarea ranarului Felix
Sima, care, inainte de a-si face o cariera, traieste experienta iubirii si a relatiilor de
familie.
●Otilia Marculescu este fiica celei de-a doua sotii a lui mos Costache, care, desi o
iubeste ca pe propriul copil, nu a infiat-o de teama surorii sale zgarcite, Aglae.
Ramasa orfana de mama, din copilarie, fata se bucura de afectiunea si de protectiea
lui Costache si Pascalopol.
●Studenta la Conservator, inzestrata cu un temperament de artista, Otilia reprezinta,
in egala masura, tipul igenuei si al cochetei, si este intruchiparea misterului feminin.
●Comportamentul acestei tinere exuberante, capricioase, atrasa de lux si calatorii in
strainatate, il deruteaza pe Felix, care nu intelege plecarea ei cu Pascalopol, in final.
●Spre deosebire de celelalte personaje feminine din roman, reduse la o trasatura de
caracter, Otilia este un personaj ,,rotund”(care nu poate fi caracterizat succinct si
exact”, E.M. Forster), multidimensional, care surprinde si este reprezentat in
transformare.
●Otilia reprezinta un ideal de feminitate, ,,eroina mea lirica”, dupa marturisirile
autorului, care-I farmeca prin gratie, frumusete si elegant ape barbatii din roman. Isi
imparte afectiunea intre ,,papa” Costache, mosierul ,,sic” Pascalopol si verisorul Felix,
cu care are in comun varsta si conditia sociala de orfan.
●O prima secventa in care este descrisa frumusetea si genereozitatea fetei este
venirea lui Felix, ,,strainul”, in casa lui Costache Giurgiuveanu. Intaiul portret fizic al
Otiliei este realizat din perspectiva tanarului.
●Otilia pe care o stia doar din scrisori il surprinde in mod placut, mai ales ca
frumusetea ei contrasteaza cu portretul fetei batrane Aurica, iar delicatetea, cu
rautatea Aglaei. E ail primeste cu caldura in casa lui mos Costache, il prezinta familiei
si-i ofera cu generozitate propria odaie in seara sosirii.
●In scena jocului de table, Aglae ii aseaza pe Felix si Otilia in aceeasi categorie, prin
carcaterizare directa: ,,N-am stiut, faci azil de orfani”, ii reproseaza ea fratelui sau.
Conditia de orfan a fetei, evidentiata de primul titlu al romanului, ,,Parintii Otiliei”,
este precizata in aceasta scena din cel dintai capitol.
●Otilia reprezinta intruchiparea misterului feminine, iar comportamentul derutant al
fetei il descumpaneste pe Felix, pentru ca nu-si poat explica schimbarile de atitudine,
trecerea ei brusca de la o stare la alta. Otilia insasi recunoaste cu sinceritate fata de
Felix ca este o fiinta dificila si se autocaracterizeaza astefel:,,Sunt foarte capricioasa,
vreau sa fiu libera!, Eu am un temperament nefericit: ma plictisesc repede, sufar cand
sunt contrariata”.
●O alta secventa narativa care evidentiaza misterul protaginistei este cea a ultimei
inalniri dintre ea si Felix, inaintea plecarii fetei din tara impreuna cu Pascalopol.
Aceasta scena este esentiala pentru intelegerea personalitatii inerilor si a atitudinii
lor fata de iubire.
●Daca Felix este intelectualul ambitios, care nu suporta idea de a nu realiza nimic in
viata si pentru care femeia reprezinta un sprijin in cariera, Otilia este cocheta, care
crede ca ,,rostul femeii este sa placa, in afara de asta neputand exista fericire”. Otilia
concepe iubirea in felul aventuros al artistului, cu daruire si libertate absoluta, in timp
ce Felix este dispus sa astepte oricat in virtutea promisiunii ca, la un moment dat, se
va casatori cu Otilia.
●In epilog, cativa ani mai tarziu de la aceste intamplari, Felix se intalneste in tren cu
Pascalopol, care ii dezvaluie faptul ca i-a redat Otiliei cu generozitate libertatea de a-
si trai tineretea, iar ea a devenit sotia unu conte exotic. ,,A fost o fata delicioasa, dar
ciudata. Pentru mine o enigma”, afirma Pascalopol despre Otilia.
● Felix observa in fotografia pe care i-o arata mosierul o femeie frumoasa, dar in care
nu o mai recunoaste pe tanara exuberanta de odinioara, fiindca ,, un aer de
platitudine feminina stingea totul”.
●Titlul initial ,,Parintii Otiliei”, reflecta idea balzaciana a paternitatii , deoarece fiecare
dintre personaje determina cumva soarta orfanei Otilia, ca niste ,,parinti”.
●Portretul Otiliei se contureaza prin modalitai de carcaterizare directa, dar mai ales
prin carcaterizare indirecta.
●Autorul alege tehnica balzaciana a descrierii mediului si fizionomiei, din care se pot
deduce trasaturile de carcater. In observarea interiorului, Felix descopera o parte din
personalitatea exuberanta a Otiliei in amestecul de dantele, partituri, romane
frantuzesti, cutii cu pudra si parfumuri din odaia ei.
●Prin tehnica detaliului, naratorul omniscient descrie aspect fizice semnificative in
plan moral: fizionomia, vestimentatia, coafura, gesturile, timbrul vocii. De exemplu,
detaliile fizionomice releva feminitatea si ingenuitatea adolescentei:,,Fata parea sa
aiba optsprezece-noasprezece ani. Fata maslinie, cu nasul mic si ochi foarte
albastri,arata foarte copilaroasa intre multele bucle si gulerul de dantela.
●Portretul Otiliei este realizat nu numai prin modalitati traditionale de carcaterizare,
ci si prin tehnici moderne: comportamentismul si pluriperspectivismul. Pana in
capitolul al XVI.lea, Otilia este prezentata mai ales prin compoprtamentism(fapte,
gesturi, replici), fara a-i cunoaste gandurile din perspectiva unica a naratorului.
●Misterul personajului pare a se ascunde intr-o replica pe care Otilia i-o adreseaza lui
Felix la un moment dat:,,Noi nu traim decat cinci-sase ani”.
●Romanul, alcatuit din douazeci de capitol, este construit pe mai multe planuri
narative, care urmaresc destinul unor personajee, prin acumularea detaliilor :
destinul Otiliei, al lui Felix, al membrilor clanulu Tulea, al lui Stanica etc.
●Un plan urmareste lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea mostenirii lui
Costache Giurgiuveanu a inlaturarii Otiliei Marculescu.
●Al doilea plan prezinta destinul tanarului Felic Sima care, ramas orfan, vine la
Bucuresti pentru a studia Medicina, locuieste in casa tutorelui sau, avarul Coastche
Giurgiveanu si traieste iubirea adolescentina pentru Otilia.
●Conflictul erotic priveste realitatea dintre adolescentul Felix si maturul Pascalopol
pentru iubirea Otiliei.
●In conflictul pentru mostenire se afla doua familii inrudite. Membrii acestora apartin
unor tipologii umane care contureaza universal social al romanului. In casa lui
Costache Giurgiuveanu, proprietarul averii, traieste Otilia Marculescu, adolescent
orfana, fiica celei de-a doua sotii decedate a acestuia. Aici ajunge orfanul Felix Sima,
venit la tutorele sau din Bucuresti pentru a studia Medicina.
●Intamplarile din roman sunt relatate la persoana AIII.A, din perspectiva unui
narrator omniscient si omnipresent. Naratorul se ascunde in spatele diverselor masti,
fapt dovedit si de limbajul uniformizat.
●In concluzie, misterul personajului feminine este conferit de trasaturile
contraditctorii ale cochetei cu temperament de artista si este sustinut prin tehnicile
modern de portretizare. ,,Enihma” Otiliei este, de fapt, imaginea idealizata pe care i-o
construiesc cei doi barbate care o iubesc, taanarul Felix si maturul Pascalopol.