Location via proxy:   [ UP ]  
[Report a bug]   [Manage cookies]                

Rolul Profesorului...

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 1

Teodor Loredana Pipp2 Deva

Explică, în minim 20 de rânduri și maxim 3 pagini, una dintre cerințele ce trebuie


îndeplinite de cadrul didactic în activitatea de comunicare educațională.

Un loc central în activitatea de predare-învăţare îl deţine comunicarea educaţională deoarece


rolul profesorului nu este numai acela de a deţine cunoştinţe de specialitate şi cunoştinţe psiho-
pedagogice, ci şi de a transmite aceste cunoştinţe, într-un limbaj specific, elevilor cărora se
adresează. Având la bază limbajul, ca şi proces psihic superior, comunicarea educaţională îşi
propune transferul de informaţii de la profesor la elev, dar şi asigurarea feedback-ului de la elev
la profesor.

Principalul factor al activităţii de predare-învăţare este profesorul deoarece, pe de o parte, el


trebuie să pregătească clasa de elevi în vederea unei recepţionări optime a mesajului prezentat,
iar pe de altă parte, el trebuie să prelucreze informaţia deţinută şi s-o prezinte sub forma unui
limbaj accesibil receptorului. Din punct de vedere psihopedagogic profesorul trebuie să asigure
următoarele lucruri pe parcursul comunicării didactice:

 Explicarea informaţiilor transmise în vederea înţelegerii lor de către elevi;


 Structurarea conţinutului informaţional în mod logic şi pedagogic;
 Selectarea conţinutului ştiinţific al informaţiilor prezentate în funcţie de elevii cărora se
adresează;
 Operarea transferului de autoritate de la profesor la elev pentru a evita impunerea
cunoştinţelor datorită argumentului autorităţii;
 Combinarea formelor limbajului psihologic, orală şi scrisă, pentru a anula plictiseala şi
disconfortul;
 Personalizarea informaţiei comunicate în funcţie de personalitatea profesorului şi de
cunoştinţele predate.

Foarte important, din punct de vedere psihopedagogic, este rolul profesorului de organizator
al grupului de elevi astfel încât acesta să facă posibile toate tipurile de comunicare:

1) atât pe verticală: între profesor şi elevi, cât şi pe orizontală: între elevi;


2) atât formal, respectând rigorile limbajului academic, cât şi nonformal, sub forma
limbajului comun;
3) atât unidirecţional atunci când nu ne interesează feedback-ul, cât şi multidirecţional,
atunci când profesorul trebuie să interacţioneze cu elevii.

Pe de altă parte profesorul nu trebuie să piardă din vedere faptul că activitatea de


comunicare didactică trebuie să fie subordonată obiectivului didactic urmărit prin lecţie, ceea
ce înseamnă că profesorul trebuie să se asigure permanent de înţelegerea corectă a mesajului
de către elevi.

S-ar putea să vă placă și