Şcoala Generală cu clasele I-VIII Călan

Inst. Alexandru Pârliţeanu

Aria curriculară: Om şi societate

Disciplina de învăţământ: Istorie şi geografie locală – Judeţul Hunedoara
Clasa: a IV-a B
Nr. ore: 1 oră/săptămână

Curriculum opţional
JUDEŢUL HUNEDOARA
ELEMENTE DE GEOGRAFIE ŞI ISTORIE

.Conţinut informaţional:
1. AŞEZARE GEOGRAFICĂ
2. ORIGINEA DENUMIRII HUNEDOARA
3. ELEMENTE DE ISTORIE
4. ELEMENTE DE GEOGRAFIE
4.1 RELIEFUL
4.2 CLIMA
4.3. APELE
4.4 SOLURILE
4.5. VEGETAŢIA ŞI FAUNA
4.6. OCROTIREA NATURII
4.6. POPULAŢIA
4.7. AŞEZĂRILE OMENEŞTI
4.8 ECONOMIA
5.MANIFESTĂRI FOLCLORICE, ETNOGRAFICE ŞI ISTORICE
6. ZONELE TURISTICE
7. ZONELE ETNOGRAFICE
8. SUPERLATIVE GEOGRAFICE

I. OBIECTIVE CADRU:
(1) Prezentare, descrierea şi explicarea mediului geografic (cu sisteme, structuri, elemente,
procese şi fenomene caracteristice) utilizând limbaje diferite (limba maternă, limbi străine, terminologia
disciplinară specifică, sisteme informatice, reprezentările grafice şi cartografice).
(2) Relaţionarea elementelor semnificative din ştiinţă şi tehnologie (domenii, discipline,
metode, legi, modele, structuri) cu mediul înconjurător ca întreg şi sistemele sale componente.
(3) Relaţionarea realităţilor din natură (şi din sfera ştiinţelor despre natură) cu cele ale societăţii
(şi din sfera ştiinţelor despre societate) într-o structură obiectivă integrată (mediul înconjurător) şi o
disciplină de sinteză (geografia) care studiază această realitate integrată.
(4) Dobândirea unor deprinderi (abilităţi) şi metode (mecanisme) generale de învăţare care să
faciliteze o pregătire permanentă asumată.
(5) Relaţionarea elementelor şi fenomenelor din realitate cu reprezentarea lor (cartografică,
grafică, pe imagini satelitare sau modele).
(6) Utilizarea unei metodologii de investigare a elementelor, fenomenelor şi proceselor
caracteristice mediului geografic ca sistem funcţional şi spaţial obiectiv.
(7) Dobândirea unor competenţe interpersonale, interculturale, sociale, civice şi antreprenoriale.
(8) Utilizarea elementelor de bază ale tehnologiei informaţiei şi comunicării (TIC) în instruirea
prin geografie şi prelucrarea informaţiilor cu un conţinut prevalent geografic

1
 B) OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
Competenţele specifice reprezintă detalieri ale competenţelor generale (1 – 8) şi totodată părţi
componente în atingerea acestora. Principalele competenţe specifice derivate, prezentate în continuare,
sunt asociate competenţelor generale.
(1) Prezentare, descrierea şi explicarea mediului geografic (cu sisteme, structuri,
elemente, procese şi fenomene caracteristice) utilizând limbaje diferite (limba maternă, limbi
străine, terminologia disciplinară specifică, sisteme informatice, reprezentările grafice şi
cartografice).
Această grupă de competenţe vizează în principal utilizarea unor limbaje diferite în contextul
concret al folosirii lor prevalente pe problematica mediului geografic. Limbajele cuprind elemente
generale, proprii fiecăruia, precum şi o serie de nuanţări specifice rezultate din realitatea care trebuie să
fie exprimată. Aceste competenţe presupun un nivel acceptabil de realizare a altor competenţe, cum ar fi:
utilizarea metodologiilor de investigare, înţelegerea legăturii dintre fenomene etc..
1.1 Descrierea verbală şi explicarea specificului mediului geografic prin identificarea
elementelor, proceselor şi fenomenelor caracteristice;
1.2 Descrierea şi explicarea, verbală şi non-verbală, a mediului geografic ca sistem şi ca
structură;
1.3 Utilizarea terminologiei disciplinare specifice (concepte, noţiuni, accepţiuni, denumiri)
pentru prezentarea unei informaţii pertinente cu privire la mediul geografic;
1.4 Argumentarea unui demers explicativ referitor la fenomene şi procese din mediul geografic;
1.5 Utilizarea reprezentărilor grafice şi cartografice în prezentarea, descrierea şi explicarea unei
realităţi care face parte din mediul geografic;
1.6 Prezentarea unei realităţi într-o formă lingvistică coerentă şi corectă gramatical.
(2) Relaţionarea elementelor semnificative din ştiinţă şi tehnologie (domenii,
discipline, metode, legi, modele, structuri) cu mediul înconjurător ca întreg şi sistemele sale
componente.
Această grupă de competenţe îşi propune să utilizeze elementele semnificative cu care operează
ştiinţele (cunoştinţe, abilităţi, metode, legi, modele, structuri) şi activităţile tehnologice (sisteme,
rezultate) pentru analiza şi interpretarea realităţii teritoriale concrete oferite de mediul înconjurător
(văzut ca sistem teritorial cu anumite caracteristici calitative). În acest context, sub raport educaţional
elementul central îl constituie exersarea acestor elemente proprii ştiinţelor (fizică, chimie etc.) pe
suportul oferit de studierea geografiei.
2.1 Utilizarea aparatului matematic şi a limbajului logic;
2.2 Formalizarea informaţiilor referitoare la realitatea înconjurătoare;
2.3 Utilizarea unui sistem argumentativ şi critic propriu ştiinţelor în explicarea elementelor
caracteristice mediului geografic;
2.4 Înţelegerea proceselor elementare simple din natură;
2.5 Înţelegerea specificului mediului înconjurător ca sistem.
(3) Relaţionarea realităţilor din natură (şi din sfera ştiinţelor despre natură) cu cele ale
societăţii (şi din sfera ştiinţelor despre societate) într-o structură obiectivă integrată (mediul
înconjurător) şi o disciplină de sinteză (geografia) care studiază această realitate integrată.
Această grupă de competenţe îşi propune să dezvolte două sisteme de competenţe complementare:
a) un sistem referitor la realitatea analizată (natura, societatea şi elementele situate la contactul dintre
natură şi societate) şi b) un sistem referitor la domeniile ştiinţifice care studiază această realitate (ştiinţe

2
predominant despre fenomene naturale, ştiinţe predominant ale societăţii şi domeniul ştiinţific oferit de
geografie, ca ştiinţă în acelaşi timp a naturii, a societăţii şi a interacţiunii dintre natură şi societate).
3.1 Relaţionarea spaţială a elementelor naturale şi sociale ale unui anumit teritoriu;
3.2 Relaţionarea funcţională a unor elemente naturale şi sociale (prin studii de caz);
3.3 Analiza interacţiunilor dintre elemente naturale şi sociale.
(4) Dobândirea unor deprinderi (abilităţi) şi metode (mecanisme) generale de învăţare care
să faciliteze o pregătire permanentă asumată.
Acest grup de competenţe vizează formarea şi exersarea unor deprinderi de a învăţa utile pe
parcursul întregii vieţi. În acest context, competenţele generale şi coloratura lor disciplinară (axată pe
problematica geografiei şi a mediului înconjurător) se referă la acea dimensiune metodologică generală
care permite inserţia permanentă în inovaţia care se produce în timp, în acceptarea ei şi în formarea unei
atitudini pozitive pentru cunoaştere.
4.1 Identificarea surselor de informare şi a informaţiei utile în sistemele multimedia;
4.2 Elaborarea unor texte explicite;
4.3 Accesarea informaţiei cartografice;
4.4 Formarea unui comportament critic constructiv;
4.5 Exersarea capacităţilor intelectuale (gândire convergentă, divergentă, anticipativă) asupra
elementelor specifice care definesc mediul înconjurător;
4.6 Operarea cu simboluri, semne şi convenţii;
(5) Relaţionarea elementelor şi fenomenelor din realitate cu reprezentarea lor (cartografică,
grafică, pe imagini satelitare sau modele).
Această grupă de competenţe evidenţiază specificul metodologic al geografiei de reprezentare a
elementelor din realitatea înconjurătoare într-o formă predominant cartografică, dar şi prin modalităţi
complementare. Aceasta subliniază în mod deosebit dimensiunea metodologică a geografiei –
reprezentarea cartografică – care constituie în acelaşi timp un referenţial de bază al practicii sociale şi
al existenţei cotidiene.
5.1 Utilizarea convenţiilor în citirea şi interpretarea suporturilor cartografice;
5.2 Trecerea de la o scară la alta;
5.3 Construirea unor reprezentări grafice pornind de la date informative;
5.4 Construirea unui text structurat utilizând o informaţie cartografică sau grafică;
5.5 Construirea unui model sau a unei reprezentări cartografice după un text;
(6) Utilizarea unei metodologii de investigare a elementelor, fenomenelor şi proceselor
caracteristice mediului geografic ca sistem funcţional şi spaţial obiectiv.
Acest grup de competenţe îşi propune să contribuie la înţelegerea obiectivă a realităţii
înconjurătoare concretizată în caracteristicile mediului geografic. Elementul de specificitate rezultă din
adaptarea metodelor generale la demersul centrat pe investigarea mediului geografic, precum şi la
exersarea metodologiei specifice, îndeosebi a reprezentării cartografice.
6.1 Utilizarea unor metode de analiză directă sau mediată;
6.2 Aplicarea modalităţilor de analiză pe elemente simple, sisteme, succesiuni;
6.3 Utilizarea unor metode şi tehnici simple, specifice diferitelor discipline ştiinţifice, pentru
analiza unor elemente ale mediului înconjurător;
6.4 Definirea mediului geografic (sau a mediului înconjurător) ca sistem funcţional şi spaţial;

3
 (7) Dobândirea unor competenţe interpersonale, interculturale, sociale, civice şi
antreprenoriale.
Acest grup de competenţe se referă cu precădere la inserţia socială a elevilor, în contextul unor
elemente reglatoare impuse de societate. Ele vizează elemente de relaţionare socială şi culturală, precum
şi anumite dimensiuni civice ale existenţei cotidiene. Totodată, în condiţiile actuale ale lumii
contemporane, formarea unor competenţe manageriale şi antreprenoriale devine foarte importantă.
Elementele de factură interpersonală, interculturală, socială, civică şi antreprenorială sunt
particularizate la specificul oferit de intersecţia acestor domenii cu suportul concret al spaţiului de
existenţă.
7.1 Utilizarea cunoştinţelor elementare specifice care stau la baza practicii sociale;
7.2 Utilizarea cunoştinţelor din domeniul civic (democraţie etc.);
7.3 Dezvoltarea capacităţilor de organizare (directă sau simulată);
7.4 Asumarea intenţiei de amenajare raţională a spaţiului locuit.
(8) Utilizarea elementelor de bază ale tehnologiei informaţiei şi comunicării (TIC) în
instruirea prin geografie şi prelucrarea informaţiilor cu un conţinut prevalent geografic.
Acest grup de competenţe pune pe prim plan elemente ale tehnologiei informaţiei şi comunicării
(TIC) în abordarea elementelor referitoare la mediul înconjurător, reprezentând o dimensiune
metodologică şi acţională importantă în investigarea acestuia şi în relaţionarea societăţii umane cu
propriul mediu de existenţă.
8.1 Utilizarea computerului în stocarea informaţiei (baze de date);
8.2 Utilizarea computerului în accesarea diferitelor informaţii care au ca subiect elemente cu
coloratură geografică (internet);
8.3 Prezentarea informaţiilor într-o formă şi structură relevante prin intermediul programelor
informatice specifice;

BIBLIOGRAFIE

1. Curriculum Național
2. Vulcu, B. (1968), Acivități școlare pentru cunoașterea județului, Revista Natura, seria Geografie,
nr. 4, București
3. Rus, D. (1998), Județul Hunedoara. Ghid Turistic, Editura Sigma Plus, Deva
4. Ghinea, Eliza, Ghinea, D.(2000), Localitățile din Romania. Dicționar, Editura Enciclopedică,
București.

MODALITĂȚI DE EVALUARE
-probe practice și scrise
-expoziții de desene
-fotografii
-portofolii
-concursuri
-fișe, pliante.

4
Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina de învăţământ: Istorie şi geografie locală – Judeţul Hunedoara
Clasa: a IV-a B
Nr. ore: 1 oră/săptămână
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
Judeţul Hunedoara, Dumitru Rus, Ed. Corvin - Deva
Unitatea de Obiective Conţinuturi Nr. Săpt. Obs.
învaţare de ore
referinţa
Aşezare geografică 1.1; 1.2; De la orizontul local la ţară 1 1-5
(5 ore) 1.3; 1.4; Hărţi ale orizontului local 1
1.5; 1.6. Aplicaţii practice ale orizontului local 1
Organizarea administrativă a României 1
Judeţul Hunedoara. Aşezare geografica 1
Originea denumirii 2.1; 8.1 Originea denumirii Hunedoara 1 6
Hunedoara
(1 oră)
Elemente de istorie 1.3; 2.3; Epoca preistorică. Antichitatea.Epoca feudală. 1 7-11
(5 ore) 4.1; 4.2; Epoca modernă. Epoca contemporană 1
4.3; 7.4; Personalitaţi istorice: Burebista. Decebal. 1
8.2; 8.3 Traian.
Personalitaţi istorice:Iancu de Hunedoara. 1
Horea. Crişan. Avram Iancu Petru Groza.
Evaluare 1
Elemente de 2.2; 2.3; Relieful. Munţi 1 12-26
geografie 2.4; 2.5; Lecturi 1
(15 ore) 4.2; 4.3; Clima 1
4.4; 4.5; Apele 1
4.6; 5.1; Solurile. Vegetaţia şi fauna 1
5.2; 5.3; Ocrotirea naturii 1
Evaluare 1
Populaţia 1
Aşezările omeneşti: urbane 1
Aşezările omeneşti: rurale 1
Economia: Resurse naturale 1
Economia: Industria 1
Economia : Agricultura şi silvicultura 1
Economia: Căile de cominicaţie 1
Evaluare 1
Manifestări 7.1; 7.2; Manifestări folclorice, etnografice şi istorice 1 27
(1 oră) 7.3; 7.4
Zonele turistice 7.1; 7.2; Zonele turistice 2 28-29
( 2 oră) 7.3; 7.4
Zonele etnografice Zonele etnografice. 1 30-31
(2 ore) Evaluare 1
Superlative Superlative geografice 1 32-34
geografice Prezentarea localităţii natale, a reşedinţei de 1
(3 ore) judeţ şi a judeţului
Lecturi – jud. Hunedoara 1
5
 ARGUMENT

Județul Hunedoara se înscrie în randul județelor Romaniei care au o istorie și un

cadru natural de o complexitate deosebită.Pe tot întinsul județului Hunedoarase află urme
ale istoriei noastre milenare.
La Grădiștea Muncelului a fost capitala regatului dac. La Ulpia Traiana
Sarmizegetusa a fost capitala Daciei romane, simbol al conviețuirii celor două popoare
care reprezintă strămoșii romanilor. La Hunedoara a trăit voievodul Iancu de Hunedoara.
La Țebea mormantul lui Avram Iancu stă mărturie a luptei moților pentru dreptate și
libertate.
Verdeața pădurilor și pășunilor care îmbracă munți semeți cum sunt Retezatul și
Parangul, huila Văii Jiului, minereurile munților Metaliferi și Poiana Ruscă, energia apelor
Raului Mare sunt bogății pe care locuitorii acestor meleaguri le-au utilizat de-a lungul
timpului.
Cunoașterea istoriei și geografiei localității și județului natal reprezintă premisele
formării culturii generale de care au nevoie elevii pentru înțelegerea problemelor complexe
ale societății contemporane.
Opționalul pornește de la premisa că atenția elevilor este mai ușor concentrată
asupra obiectelor și fenomenelor concrete, intuitive, din realitatea imediată, care se reflectă
în percepții și reprezentări, precum și realizarea unei stranse corelații cu obiectivele și
conținuturile disciplinelor care fac parte din aceeași arie curriculară: Istoria, Geografia și
Educația Civică.
Integrarea faptelor istorice și geografice din orizontul local se realizează în toate
temele, asigurandu-se construirea unei reprezentări sintetice, dar complexe, asupra
realităților istorico-geografice de la nivelul localității natale pană la nivelul județului, dar și
al țării.
Modulele de învățare sunt însoțite de hărți geografice adaptate nivelului de
înțelegere al elevilor, de lecturi instructive și de curiozități istorico-geografice.
Imaginile alese pentru ilustrarea noțiunilor și fenomenelor geografice sunt
reprezentative, contribuind la stimularea interesuluipentru cunoaștere.
Exercițiile propuse la sfarșitul fiecărei unități de învățare, presupun exersarea
operațiilor intelectuale, accentul fiind pus pe dezvoltarea spiritului de observație și pe
gandire. Sunt utilizate forme variate de evaluare care permit măsurarea corectă a
performanțelor școlare atinse de elevi, iar dicționarul de termeni geografici completează
cunoștințele elevilor, contribuind la înțelegerea eficientă a noțiunilor și îmbogățirea
vocabularului.
Prin prezerntarea simplă, dar calitativă a informației, grafica, exercițiile și
activitățile practice propuse, opționalul reprezintă un instrument de învățare eficientă a
geografiei și istoriei județului Hunedoara.

6
 ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

-drumeții, excursii în localitate și împrejurimi

-identificarea formelor de relief
-activități de observare a mediului înconjurător
-realizarea de desene, lucrări practice, machete cu elemente observate în mediul apropiat
-observarea plantelor și animalelor în condiții naturale și artificiale( Grădina Zoologică,
Parcul Dendrologic)
-activități de observare a gradului de acoperire cu vegetație pe diferite trepte de înălțime,
identificarea diferitelor specii de arbori
-colecții de plante( ierbare, insectare)
-activități de observare a rețelei hidrografice din județ, observarea debitului raului din
localitate în funcție de anotimp, realizarea de fotografii și albume
-exerciții de comparare a temperaturii în funcție de anotimp
-realizarea unor desene
-exerciții de observare a fenomenelor de degradare a mediului natural din cauza poluării
-exerciții de înregistrare a temperaturii în tabele
-completarea calendarului naturii
-realizarea de proiecte educaționale
-realizarea unor desene, albume
-descrierea verbală a elementelor observate în mediul natural, fenomene, fapte, evenimente
-discuții în grup, relatări proprii pe diverse teme, exerciții de redactare a unor texte despre
mediul observat
-excursii, drumeții
-organizare de expoziții, jocuri de rol, discuție în grup
-stabilirea unor reguli pentru protejarea mediului natural
-jocuri și concursuri
-plantare de flori
-realizarea unor desene, lucrări de protejare a localității
-realizarea de acțiuni de ecologizarea străzii, a curții școlii
-descrierea unor activități benefice sau nocive ale oamenilor asupra mediului apropiat
-vizite, excursii, realizarea de experimente, prezentarea unor teste cu tematica: „să ocrotim
mediul înconjurător”
-realizarea de afișe, postere
-participarea la acțiuni de curățare și întreținere a rondourilor, a zonelor verzi, a parcurilor
din localitate
-identificarea unor factori locali care au influență nocivă aspra mediului
-fotografierea punctelor de atracție din localitate în vederea realizării unor expoziții
fotografice
-activități de documentare folclorică, realizarea unor expoziții cu costume populare și
obiecte specifice localității
7
-realizarea unor afișe pentru obiective turistice locale.