Clasa 9_liceu_M-tehnologic Functia de gradul I prof.

Mestecan Cornelia

Funcţia de gradul I
Def. Funcţia f:  , f  x   ax  b , a, b  ,a  0 se numeşte
funcţie de gradul I

Gf   x; y    x  , y  f  x  graficul funcţiei f
Reprezentarea grafică a mulţimii Gf
Cu ajutorul intersecţiilor graficului cu axele de coordonate:

b
Gf Ox : y  f  x   0  ax  b  0  ax  b : a  x  
a
  b 
Gf Ox   A   ;0  
deci
  a 
Gf Oy : x  0  y  f  0   b deci

Gf Oy  B  0; b 
Se fixează în reperul cartezian cele două puncte apoi se trasează dreapta AB care
este reprezentarea grafică a funcţiei f
Exerciţiu model
1.
f:  , f ( x)  2 x  1
1
Gf Ox : y  f ( x)  0  2 x  1  0  2 x  1 : 2  x  
2
  1 
Gf Ox   A   ;0  
  2 
Clasa 9_liceu_M-tehnologic Functia de gradul I prof. Mestecan Cornelia
Gf Oy : x  0  y  f  0   2  0  1  1
Gf Oy  B  0;1

Temă
Să se reprezinte grafic funcţiile:

f,g: 
f ( x)  3 x  6
g ( x)  2 x  4

Monotonia funcţiei de gradul I

Funcţia f:  , f ( x)  ax  b , a, b  , a  0 este

 strict crescătoare dacă a0

 strict descrescătoare dacă a0
Semnul funcţiei de gradul I

f:  , f ( x)  ax  b
b
Se rezolvă ecuaţia f ( x )  0  ax  b  0  x  
a
Se completează un tabel
x b
  
a
f ( x)  ax  b Semnul opus lui a 0 Semnul lui a
Clasa 9_liceu_M-tehnologic Functia de gradul I prof. Mestecan Cornelia
Exemplu:

f:  , f ( x)  3x  1
f ( x)  0  3 x  1  0
3x  1 : 3
1 a 30 funcţia f este strict crescătoare
x
3
x 1
 
3
f ( x)  3x  1    0   

f ( x)  0 pentru x   ;  pentru x   ;  

1 1
Concluzie: f ( x)  0
 3  3 

Aplicaţii: Semnul funcţiilor

Exerciţiu model:
2x  5
1. Să se determine semnul funcţiei f:  3  , f  x  
x 3

2 x  5  0  2 x  5 : 2
5 x  3  0  x2  3
x1  
2
Tabel de semn
x 5
  3 
2
2x  5  0  
x 3   0 
f  x 
2x  5  0  / 
x 3

 5
f ( x)  0 pentru x   ;    3;  
 2
Clasa 9_liceu_M-tehnologic Functia de gradul I prof. Mestecan Cornelia
 5
f ( x)  0 x   ;   3;  
pentru
 2 

 5 
f ( x)  0 pentru
x    ;3 
 2 
 5 
f ( x)  0 pentru
x    ;3 
 2 
Exerciţii propuse spre rezolvare:
x  5
2. Să se determine mulţimea valorilor reale ale lui x pentru care 1
2x 1
3. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale inecuaţia:  x  3 3x  7   0
x 1
4. Să se rezolve în mulţimea numerelor reale inecuaţia: 0
x 1

Aplicaţii: Inecuaţii de gradul I

Inecuaţia de gradul I are forma ax  b  0 sau ax  b  0 sau ax  b  0 sau
ax  b  0
Rezolvare:
Met. 1. Rezolvare directă

Ex. : ax  b  0  ax  b : a
b
Caz. 1. a0 rezultă x  
a
(nu se schimbă sensul inecuaţiei)

 b 
S    ;  
deci soluţia este .
 a 
Oricare altă inecuaţie de mai sus, se rezolvă în mod similar
Clasa 9_liceu_M-tehnologic Functia de gradul I prof. Mestecan Cornelia
2x  5  0
2x  5 : 2
5
x
Exemplu: 2 Rezolvaţi: 4x  2  0 ; 3x  6  3
 5
S   ; 
 2
b
Cazul 2. a  0 rezultă x  
a (la împărţirea unei inegalităţi cu un număr
 b
S   ; 
negativ se schimbă sensul inegalităţii) deci soluţia este
 a  .
Oricare altă inecuaţie de mai sus, se rezolvă în mod similar

Exemple:

2 x  5  0 3 x  2  x  2
2 x  5 :  2  3 x  x  2  2
5 4 x  4 :  4 
x
2
x 1
 5 
S    ;  
 2 
S  1;  
Rezolvaţi:

a) 2x  5  x  2 ; b) 2(3 x  4)  5  ( x  7)  1 ;

c) 2 x  ( x  3)  3( x  2)  5 ; d)  7 x  5 x  4   0 ;
x2
0
e) x  5
Clasa 9_liceu_M-tehnologic Functia de gradul I prof. Mestecan Cornelia
Exerciţiu model:

 x  4  2
1. 
2 x  7  1
x  4  2
x  2  4
x  6  x   ; 6  S1

2 x  7  1
2 x  1  7
2 x  6 :  2 
x  3  x   ;3  S 2

S  S1 S2   ; 6  ;3   ; 6

Rezolvaţi:

6 x  3  5   x  3  1
a)  ; b) 
3 x  4  2 5 x  2  3
Clasa 9_liceu_M-tehnologic Functia de gradul I prof. Mestecan Cornelia

Poziţiile relative ale două drepte în plan

Sisteme de două ecuaţii cu două necunoscute

ax  by  c
S : , a, b, c, m, n, p 
mx  ny  p
O pereche de numere reale de forma  x0 ; y0  se numeşte soluţie a sistemului
S, dacă verifică cele două ecuaţii din sistem (adică dacă cele două propoziţii care se
obţin prin înlocuirea necunoscutelor  x; y  cu  x0 ; y0  , sunt adevărate).
Fiecare ecuaţie din sistem corespunde unei drepte în plan (reprezntarea grafică
a funcţiei de gradul I).

Să considerăm că d1 : ax  by  c şi d 2 : mx  ny  p
1. Dacă sistemul este compatibil determinat, adică are soluţie unică, atunci
cele două drepte sunt concurente, iar souţia sistemului reprezintă
coordonatele punctului de intersecţie al celor două drepte
d1 d2   A  x0 ; y0 
2. Dacă sistemul este compatibil nedeterminat, adică are o infinitate de

soluţii, atunci cele două drepte sunt confundate, adică d1  d 2

3. Dacă sistemul este incompatibil, adică nu are nicio soluţie, atunci cele

două drepte sunt paralele, d1 d 2 adică d1 d2  

Metode algebrice de rezolvare:
1. Metoda substituţiei
2. Metoda reducerii

Exemplu:
1. Rezolvaţi sistemul şi interpretaţi geometric rezultatul:
Clasa 9_liceu_M-tehnologic Functia de gradul I prof. Mestecan Cornelia

2 x  y  3

 x  y  0
Rezolvare prin metoda substiţuţiei:

2 x  y  3  y  3  2x  y  3  2 x  y  3  2x  y  3  2 1  1
      
 x  y  0  x  y  0  x   3  2 x   0 x  1 x  1
 x  3  2x   0
 x  3  2 x  0  3x  3  x  1
x  1
S :
 y  1 sau S  1;1  concluzii: sistemul este compatibil determinat ; dreptele sunt

concurente, d1 d 2   A 1;1

Rezolvare prin metoda reducerii:

2 x  y  3 2 x  y  3 2 x  y  3 2 x  1  3  x  1
    
  x  y  0 2  2 x  2 y  0  y  1  y  1 y 1
x  1
S : sau S  1;1
y 1

Rezolvaţi: Rezolvaţi sistemele şi interpretaţi geometric rezultatele:

11x  6 y  14 2 x  y  4
a)  5 x  2 y  8 ; b)  5 x  2 y  1
 