Literatură, teatru şi film- mijloace de comunicare artistică

Tipul de opţional: la nivelul disciplinei

1 ora/ săptămână – clasele a VI- a A

Avizat,
Director,
Prof. Buliga Monica-Daniela Profesor Tănăsoaia Andreea

An şcolar 2023/ 2024

 Argument

„Vi s-a întâmplat vreodată să ieşiţi din sala de cinema şi să simţiţi un gol în suflet? Să vă pară rău că s-a terminat filmul? Dacă vi s-au
întâmplat toate acestea, înseamnă că regizorul şi-a atins scopul, obiectivul său principal fiind ca spectatorul să se identifice cu personajul, să
se implice în scenariu, să ia atitudine. Persoana care merge la cinema iese din casă şi intră într-o altă lume, cea a naraţiunii, care îşi are
rădăcinile în marile mituri ale culturii. Se intră într-o lume fictivă, se trăieşte în această lume şi apoi se revine la lumea cotidiană cu altă
viziune.Victor Turner numeşte această experienţă liminală (din latinescul limen care înseamnă prag). În acest timp, liminal, persoana stă în
pragul a două lumi: lumea pragmatică, cotidiană şi lumea ideală, utopică. Persoana nu doar stă în prag, contemplând naraţiunea, ci intră în
povestire şi îşi asumă responsabilitatea ca şi când ar fi un personaj de pe ecran[...]Teatrul şi filmul oferă o arie de explorare pentru o
schimbare culturală continuă.”( Carlo Tagliabue, Cinematografia şi viaţa cotidiană, Editura Elledici, Torino, 2001).
Modul de preluare a mesajului – vizual, auditiv sau audio-vizual – impus de tipul de imagine artistică, se defineşte în funcţie de relaţia
cu dimensiunea temporală a receptării. Lessing făcea o clasificare a artelor, în studiul Laocoon, publicat în 1765, în arte ale succesiunii şi
arte ale simultaneităţii. Mesajul poetic, realizat în cod verbal, poate fi receptat auditiv, atunci cand este formulat oral, sau vizual, atunci
cand este transmis scriptural, cum se întamplă în cazul literaturii. Corelat unei imagini plastice, ca în cazul caligramei, mesajul poetic este
destinat exclusiv unei receptări vizuale; corelat cu un mesaj melodic, ca în situaţia cântecului, este destinat receptării auditive.
Trecând la teatru, mesajul poetic, ca urmare a sincretismului de coduri, capătă o structură complexă, complicând totodată problema
receptării: dacă mesajul poetic propriu-zis, realizat în cod verbal, este receptat auditiv, mesajele complementare, care intervin prin codurile
non-verbale, cum ar fi cel mimic sau kinetic, sunt destinate receptării vizuale. Vorbim aşadar de o receptare audio-vizuală care, ca şi în
situaţia filmului, presupune un alt mod de participare la actul comunicării. Receptorul devine din cititor, spectator de teatru sau film.
Cinematograful, arta sincretică, a făcut saltul de la imaginea vizuală statică la imaginea vizuală dinamică, desfăşurarea vizuală a
mişcării fiind surprinsă din perspectivă epică. Astfel, cinematograful devine o modalitate de a povesti cu ajutorul imaginilor. Noua formă de
comunicare a schimbat atât structura mesajului, cât şi disponibilităţile enunţului, printr-o reorganizare a situaţiei de comunicare. Enunţul
artistic de tipul filmului a devenit un produs colectiv, indirect si instrumental.
Opţionalul Literatură, teatru şi film- mijloace de comunicare artistică propune analiza celor trei tipuri de comunicare artistică,
înţelegerea punctelor de interferenţă între acestea şi a modurilor specifice de transmitere a mesajelor sensibile către elevi.
În egală măsură, urmărim cultivarea şi dezvoltarea imaginaţiei audio-vizuale a copiilor prin oferirea unor proiecţii audio-vizuale ale
unor opere literare pe care aceştia vor trebui să le lectureze în prealabil.
Dincolo de aspectul cultural şi de divertisment, filmul şi teatrul sunt utilizate de către profesorul de limbă şi literatură română, în scop
pedagogic. Profesorul va decide dacă proiecţiile vor fi utilizate integral sau parţial, cu sau fără întreruperi. În cazul vizionării
integrale, profesorul poate cere elevilor să facă un rezumat al proiecţiei vizionate, să dezbată tema proiecţiei, să imagineze o continuare a
poveştii, să-şi imagineze viaţa unuia dintre personaje etc. Cadrul didactic poate segmenta vizionarea, oprind-o în momente strategice,
pentru a verifica înţelegerea orală (printr-un chestionar cu alegere multiplă, spre exemplu, sau printr-o serie de întrebări deschise). Dar o
proiecţie poate fi exploatată şi secvenţial pentru explicarea unui aspect gramatical precis sau ca element declanşator al unei activităţi de
redactare creativă (scrisoare, mesaj electronic, articol de presă, povestire etc).
Literatura, teatrul şi filmul reprezintă forme de comunicare artistică deoarece, asemenea obiectului estetic, sunt destinate în primul
rând să placă. Pentru a-şi atinge scopul, fiecare prezintă particularitaţi care transced limbajul specific.

VALORI ŞI ATITUDINI

 Cultivarea plăcerii de a citi, de a viziona un spectacol de teatru sau de film.

 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice, prin lectura textului sau vizionarea spectacolului.
 Cultivarea sensibilitaţii, prin receptarea operei artistice.
 Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii, teatrului, filmului.

COMPETENŢE GENERALE

 Formarea competenţelor în domeniul receptării particularitaţilor şi limbajului specific în literatură, teatru, film.
 Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor modalităţi de comunicare artistică.
 Argumentarea, în scris sau oral, a propriilor opinii asupra unui text literar, spectacol de teatru sau film.

COMPETENŢE SPECIFICE

 înţelegerea fenomenului de diversificare tematică şi compoziţională a literaturii, teatrului şi cinematografiei;

 cunoaşterea principalilor reprezentanţi ai literaturii, teatrului , filmului universal şi românesc;
 formarea competenţei de a aprecia opera de valoare la nivelul traducerii (sau, acolo unde este posibil, la nivelul textului original);
 compararea valorilor estetice în evoluţia acestora;
 formarea capacităţii de a individualiza opera prin structură, temă, motiv, stilistică şi capacitatea de a stabili analogii;
 integrarea fenomenului literar în fenomenul cultural-istoric prin conexiuni cu istoria artelor (teatru, cinematograf);
 lărgirea sferei de interpretare a formelor de comunicare artistică prin nuanţare filozofică;
 realizarea transferului de valori estetice, specific literare, din domeniul literar în celelalte arte;
 cunoaşterea şi înţelegerea mesajului operelor literare;
  desprinderea valorilor morale care îşi găsesc expresia artistică în acestea;
 sesizarea la fiecare autor a elementelor stilistice proprii;
 integrarea operelor artistice în circuitul valorilor naţionale şi universale;
 dezvoltarea spiritului interogativ-argumentativ despre viaţă şi lume;
 stabilirea de legături tematice şi de idei între operele artistice studiate.

EVALUARE

Modalităţile de evaluare trebuie concepute în strânsă legatură cu specificul cursului opţional propus. În acest sens se impune
deplasarea de accent de la metodele tradiţionale de evaluare la strategii de evaluare care să ofere elevilor posibilitatea de a demonstra:
• ceea ce ştiu (ca ansamblu de cunoştinţe);
• ceea ce pot să facă (utilizarea cunoştinţelor ca instrumente de raportare critică la medii).
În acest context, evaluarea vizează:
• elaborarea unor eseuri;
• realizarea unor portofolii pe teme date;
• construirea unor alternative explicative la mesajele receptate;
• dezbaterea unor probleme comunicaţionale sesizate de elevi;
• observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor;
• autoevaluarea;
• elaborarea de proiecte pe teme date.
• transpunerea în scenă a unei dramatizări de către micii actori.

CONŢINUTURILE ÎNVǍŢǍRII
36 de săptămâni
Prezentarea programei şi a obiectivelor
I. Textul ficţional
1.1 Audiția cărții Distanța dintre mine și cireș, de Paola Peretti
1.2 Structura textului ficţional

II. Fabula
2.1 Lectură selectivă din fabula Ferma animalelor, de George Orwel
2.2 Vizionarea ecranizării după fabula cu acelaşi nume
2.3 Fabula- specie a genului epic

III. Filmul documentar

3.1 Aprecieri personale după lectura integrală a romanului Eu sunt Malala
3.2 Vizionarea filmului cu acelaşi nume
3.3 Alte ecranizări documentariste

IV.Monologul
4.1 Monologul ca discurs. Monologul ca mod de expunere
4.2 Vizionarea unor monologuri susţinute de Horaţiu Mălăele şi Dem Rădulescu
4.3 Vizionarea altor monologuri celebre în istoria cinematografiei româneşti
4.4 Abaterile de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat
4.5 Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj

V.Lumea teatrului
5.1Sceneta
Vizionarea ecranizărilor dupa D-l Goe... şi după Bubico de I. L. Caragiale
5.2 Piesa de teatru
Vizionarea ecranizării Cuibul de viespi( realizată după piesa de teatru Gaiţele, de Alexandru Kiriţescu)
5.3 Sceneta şi piesa de teatru- asemanări şi deosebiri
5.4 Regizori şi actori. Piesa noastră de teatru

VI. Filmul de animaţie

6.1 Istoricul filmului de animaţie
6.2 Vizionarea filmului de animaţie Ice age 3
6.3 Filmul de animaţie-Cocosatul de la Notre Dame, ecranizare după romanul cu acelaşi nume, scris de Victor Hugo
6.4 Contrastul dintre aparenţă şi esenţă
6.5 Quasimodo- un personaj de actualitate
6.6 Tipologii de personaje în filmul de animaţie

VII. Din lumea celor care nu cuvântă

7.1 Aprecieri personale după lectura integrală a romanului Colţ Alb ,de Jack London
7.2 Vizionarea ecranizării Eight Below
7.3 Lumea vietăţilor mărunte şi universul uman
7.4 Reportajul .Lumea neobişnuită a animalelor

VIII. Ficţiunea istorică

7.1 Ficţiunea istorică
7.2 Aprecieri personale după lectura integrală a romanului Prinţ şi cerşetor, de Mark Twain
7.3 Vizionarea filmului Ivanhoe
7.4 Vizionarea filmului Troya
7.5Raportul ficţiune/ realitate în romanul istoric
Încheierea anului şcolar

Bibliografie

*** „Film critic. Revista de cultură şi informaţie cinematografică”

Alin Cristea Postmodernismul în cinema, Editura AquaForte, Cluj, 2001

C. Corciovescu, Cinema… un secol şi ceva, Editura Curtea Veche, 2003

V. Râpeanu
Călin Căliman Istoria filmului românesc 1897-2000, Editura Fundatiei
Culturale romane, 2001
Călinescu, G. Studii si conferinţe, ESPLA, Bucuresti, 1956

Călinescu, G. Scriitori străini, Ed. pentru literatură universală, Bucureşti, 1967

Drîmba, Ovidiu Teatrul de la origini şi până azi, Ed. Albatros, 1973

Gheorghiu, Mihnea Orientări în literatura străină, ESPLA, Bucuresti, 1958

Gheorghiu, O. Istoria teatrului universal, Ed. Didactică si Pedagogică,

Bucureşti, 1960
Jean Louis Leutrat Cinematograful de-a lungul vremii, Editura ALL, 2000

Marian Tutui Istoria filmului românesc, în Revista filmului românesc

Pippidi, D.M. Antologie de literatură universală, ESPLA, Bucureşti, 1956

Savel Stiopul Incursiune in istoria filmului românesc,Editura Antet, 2002

Vianu, Tudor Studii de literatură universală şi comparată, Bucureşti, 1963

 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
Literatură, teatru şi film- mijloace de comunicare artistică
Opţional la nivelul disciplinei limba şi literatura română
1 ora/ săptămână – clasa a VI- a

Nr. Unitatea de Competenţe specifice Conţinuturi asociate Nr. Săptămâna / Evaluare

crt. învăţare de ore Data
alocate
1. Textul -formarea capacităţii de a Prezentarea programei şi a 1 S1/ 15.09.2023
individualiza opera prin
ficţional structură, temă, motiv,
obiectivelor
stilistică şi capacitatea de a
stabili analogii; Audiția cărții Distanța dintre mine 1 S2 22.09.2023 Dezbateţi tema cărții
și cireș, de Paola Peretti audiate!
-cunoaşterea şi înţelegerea
mesajului operelor literare;

-desprinderea valorilor morale

care îşi găsesc expresia artistică 1 S329.09.2023
Structura textului ficţional
în acestea;

2. Fabula -cunoaşterea şi înţelegerea Lectură selectivă din fabula Ferma 1 S4 06.10.2023
mesajului operelor artistice;
-desprinderea valorilor morale
animalelor, de George Orwel
care îşi găsesc expresia artistică Relataţi similitudi
în acestea; între întâmplările
-sesizarea la fiecare autor a Vizionarea ecranizării după fabula 1 din fabula Ferma
elementelor stilistice proprii; S513.10.2023
- integrarea operelor artistice în cu acelaşi nume animalelor şi
circuitul valorilor naţionale şi pagini din istoria
universale; ţării noastre!
-dezvoltarea spiritului
 interogativ-argumentativ despre Fabula- specie a genului epic
viaţă şi lume; 1 S6 20.10.2023

3. Filmul - cunoaşterea principalilor Aprecieri personale după lectura 1 S727.10.2023

reprezentanţi ai literaturii şi
documentar filmului universal;
integrală a romanului Eu sunt
Malala
Completaţi fişa de
- compararea valorilor estetice în
lectură pentru
evoluţia acestora;
romanul Eu sunt
Vizionarea filmului cu acelaşi nume 1 S810.11.2023 Malala, de Malala
- realizarea transferului de valori
Yousafzai
estetice, specific literare, în
domeniul cinematografiei;
Alte ecranizări documentariste 2 S9/17.11.2023
- stabilirea de legături tematice S10 24.11.2023
şi de idei între operele artistice
studiate

4. Monologul - cunoaşterea principalilor Monologul ca discurs. Monologul 1 S1108.12.2023

reprezentanţi ai teatrului şi ai
filmului românesc;
ca mod de expunere

- formarea competenţei de a Vizionarea unor monologuri 1 S12/15.12.2023 Realizaţi un

aprecia opera de valoare la susţinute de Horaţiu Mălăele şi
nivelul textului original;
monolog luând ca
Dem Rădulescu exemplu
- integrarea fenomenul literar în un actor consacrat !
fenomenul cultural-istoric prin Vizionarea altor monologuri celebre S13/12.01.2024
conexiuni cu istoria artelor în istoria cinematografiei româneşti 1
(teatru, cinematograf);
S1419.01.2024
- lărgirea sferei de interpretare a Abaterile de la normele limbii 1
formelor de comunicare artistică literare într-un mesaj ascultat
prin nuanţare filozofică;

Adecvarea elementelor nonverbale S15/26.01.2024

1
la mesaj

5. Lumea - cunoaşterea principalilor Sceneta

reprezentanţi ai teatrului şi ai S1602.02.2024 Realizaţi o piesă de
teatrului filmului românesc;
Vizionarea ecranizărilor dupa D-l 1
teatru sau o scenetă
Goe... şi după Bubico de I. L.
 Caragiale după
- formarea competenţei de a un model consacrat!
aprecia opera de valoare la
nivelul textului original; Piesa de teatru
S17/09.02.2024 Creaţi-vă propriul
Vizionarea ecranizării Cuibul de 1 S18/16.02.2024 decor pentru
-lărgirea sferei de interpretare a viespi( realizată după piesa de teatru
formelor de comunicare artistică
evoluţia scenică!
prin nuanţare filozofică; Gaiţele, de Alexandru Kiriţescu)

-desprinderea valorilor morale

care îşi găsesc expresia artistică Alcătuiţi un eseu cu
Sceneta şi piesa de teatru-
în acestea; 1 S19/23.02.2024 titlul
asemanări şi deosebiri Teatrul românesc-
-sesizarea la fiecare actor a privire retrospectivă
elementelor stilistice proprii; şi ataşaţi-l în
Regizori şi actori. Piesa noastră de portofoliul personal.
- integrarea operelor artistice în
teatru 1 S2/08.03.2024
circuitul valorilor naţionale şi
universale;
6. Filmul de -cunoaşterea şi înţelegerea Istoricul filmului de animaţie 1 S22/15.03.2024
mesajului operelor artistice;
animaţie
-desprinderea valorilor morale Vizionarea filmului de animaţie Ice
1 S23/22.03.2024
care îşi găsesc expresia artistică age 3
în acestea;

-dezvoltarea spiritului Filmul de animaţie-Cocosatul de la 1 S24/29.03.2024 Relataţi situaţii

interogativ-argumentativ despre Notre Dame, ecranizare după concrete din
viaţă şi lume; romanul cu acelaşi nume, scris de existenţa voastră in
care aţi întâlnit
Victor Hugo
contrastul dintre
aparenţă şi esenţă!
Contrastul dintre aparenţă şi esenţă 1 S25/05.04.2024

Quasimodo- un personaj de
actualitate 1 S26/12.04.2024

Tipologii de personaje în filmul de

1 S27/12.04.2024
animaţie
7. Din lumea -cunoaşterea şi înţelegerea Aprecieri personale după lectura 1 S28/19.04.2024
 celor care nu mesajului operelor artistice; integrală a romanului Colţ Alb ,de
cuvântă Jack London Relataţi întamplarile
-desprinderea valorilor morale S29-Săptămâna surprinse în romanul
care îşi găsesc expresia artistică verde Colţ Alb ,de Jack
în acestea;
London.
Vizionarea ecranizării Eight Below 2
-sesizarea la fiecare autor a
elementelor stilistice proprii; S30/10.05.2024
- integrarea operelor artistice în Realizaţi un reportaj
Lumea vietăţilor mărunte şi 1 S31/17.05.2024 foto în format
circuitul valorilor naţionale şi
universale; universul uman S32/24.05.2024 electronic şi
prezentaţi-l colegilor
-dezvoltarea spiritului voştri!
interogativ-argumentativ despre Reportajul .Lumea neobişnuită a
viaţă şi lume; 1
animalelor
S33/31.05.2024

8. Ficţiunea -lărgirea sferei de interpretare a

formelor de comunicare artistică
istorică prin nuanţare filozofică;
Aprecieri personale după lectura
S34/06.06.2024
integrală a romanului Prinţ şi 1
- cunoaşterea şi înţelegerea cerşetor, de Mark Twain
mesajului operelor literare;

- dezvoltarea spiritului Vizionarea filmului Ivanhoe 1 S35/14.06.2024 Relataţi întâmplările

interogativ-argumentativ despre surprinse în romanul
viaţă şi lume; Prinţ şi cerşetor, de
1 S36/21.06.2024 Mark Twain
Încheierea anului şcolar