Optional 5 Integrat
Optional 5 Integrat
Optional 5 Integrat
Programă şcolară
1 oră /săptămână- clasa a V-a
Argument
MOTTO:
Literatura,ca și pictura și muzica, este mijlocul prin care accedem la esentțialul din om, inapt pentru logica:visele, emoțiile, dragostea, ura,
speranța, angoasa, sensul vieții.”( Ernesto Sabato).
Misiunea educativă a literaturii, aceea de „artă a cuvântului”, este unanim recunoscută datorită multiplelor ei valenţe estetice, morale,
intelectuale şi emoţionale.
Literatura nu este doar o poveste, o poezie sau simplă fantezie creatoare. Literatura constituie o componentă fundamentală a
disciplinei limba şi literatura română prin prisma căreia se pot obţine deprinderile şi priceperile de a opera cu instrumentele muncii
intelectuale. Ea este menită să ajute elevul să-şi creeze un sistem de valori şi modalităţi de a analiza şi a interpreta operele literare şi de
a-şi forma o atitudine corespunzătoare faţă de valorile umane.
Studierea textului literar în clasele gimnaziale trebuie să se realizeze printr-o manieră complexă, care prevede atât comprehen siunea,
receptarea, analiza, interpretarea şi aprecierea celor citite, cât şi transferul achiziţiilor literar-artistice şi lingvistic-comunicative în situaţii noi,
desprinse din viaţa de zi cu zi. Textul este un factor-reper în dezvoltarea competenţelor de comunicare, el se pretează unei examinări
funcţionale, se raportează la diferite domenii ale artei – muzică, pictură, cinematografie etc., cultivând sensibilitatea şi frumosul.
Mai mult decât orice activităţi, activităţile incluse în domeniul “educaţie estetică” (educaţie plastică şi educaţie muzicală), constituie
cadrul şi mijlocul cel mai generos de activare şi stimulare a potenţialului creativ. Arta îl pregăteşte pe copil să trăiască în frumuseţe, în
armonie, să respecte frumosul şi să vibreze în faţa lui. Cuvintele, sunetele, gesturile, culorile, formele plastice sunt mijloace de
exprimare, de exteriorizare a dorinţelor, a aşteptărilor, relaţiilor cu ceilalţi, a problemelor.
În acest sens, scopul educaţiei literar-artistice este să-i înveţe pe elevi să se orienteze autonom în peisajul cultural pe care-l reprezintă
opera literară, să ştie a resemnifica permanent faptele de cultură.
Elevul trebuie să găsească frumosul în tot: să poată compara, analiza, sintetiza, evalua, dar nu să accepte orbeşte ceea ce a fost sau este
clasat în ordinul frumosului, binelui, răului de generaţii întregi.
Influenţa educativă a literaturii se realizează prin imaginile artistice ale operei literare, prin limbajul artistic, care, vehiculând idei şi
sentimente, creează şi atitudini adecvate faţă de valorile estetice. Literatura artistică recreează realitatea în toată complexitatea ei, de
aceea profesorului de limba şi literatura română îi revine rolul de a educa, de a forma elevul-cititor.
La rândul ei, literatura, privită ca artă complexă, în care se îmbină expresia verbală cu muzica, pictura, teatrul etc., reprezintă unul
dintre cele mai eficiente mijloace de cunoaştere a vieţii sub toate aspectele ei.
Pentru elevii claselor a V-a se vor propune tehnici mai simple: compunerea unei melodii pe baza textului; reprezentarea plastică a cadrului
natural, a personajelor etc.Rolul profesorului de limba şi literatura română constă în apropierea elevului de faţetele estetice ale creaţiei artistice,
oricare ar fi modul lor de interpretare. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a recepta valoarea artistică a unei opere literare solicită educarea
sensibilităţii literare, formarea gustului literar, însuşirea spiritului critic etc., fapt posibil de realizat prin exersare în baza textelor artistice.
În plus, este absolut necesară o dezvoltare estetică ascendentă care ar asigura, odată cu trecerea timpului, transformarea percepţiei şi înţelegerii
intuitive a frumosului într-o atitudine conştientă faţă de frumos. Astfel, elevul va fi capabil să înţeleagă pozitivismul acţiunilor întreprinse de
personajele literare, să perceapă valoarea unei imagini artistice, să genereze idei audiind o melodie bună, selectată în raport cu textul studiat, ca
mai apoi să traducă astfel de modele în viaţă, prin intermediul luării de atitudini faţă de acestea.
Este foarte important,anume faptul că literatura, în general, şi textul artistic, în special, presupune o simbioză involuntară între
elementele componente ale artei, fie ele vizibile sau doar sugerate.
Educatia estetica poate avea o puternica influență asupra trăsăturilor morale prin trăirile afective în fața operelor artistice, în contemplarea
peisajelor naturii, în observarea a tot ce este corect și frumos in comportarea si activitatea celor din jur. Gustul estetic apartine prin excelenta
sensibilitatii si imaginatiei, de aceea nu poate fi intotdeauna argumentat.Educatia estetica asigura conditii propice pentru stimularea si
promovarea creativitatii in toate domeniile de activitate, inclusiv in munca de invatare.
De asemenea , cultura literar-artistică a elevilor poate fi realizată anume prin intermediul textului artistic, unde se împletesc diferite genuri de
artă, deoarece (subliniem) arta produce frumosul, reflectând o anumită realitate, conferind obiectelor formă; cultivă expresia, suscită trăiri
estetice etc.
Artele vizuale contribuie la educarea elevilor în spiritual competenței cheie sensibilizare și exprimare culturală, care este recomandată la nivel
european, prin:cultivarea sensibilității elevilor; aprecierea diversității exprimării artistice; recunoașterea rolului factorilor estetici în viața de
fiecare zi, dezvoltarea abilităților creative ale elevilor și exersarea acestora în diferite contexte.
Ajungem, aşadar, la concluzia că educaţia literară temeinică presupune înţelegerea operei literare în profunzimea ei atât sub raportul
mesajului şi al conţinutului de idei şi sentimente, al imaginii artistice, cât şi sub aspectul valorilor artistice complexe, din care considerente este
necesar de a reda predării literaturii în şcoală orientarea pe care o cere contextul preocupărilor moderne, inovative pentru educaţia literar-artistică
a elevilor.
1.1.identificarea structurii textelor epice şi a celor lirice,a -exerciții de identificare a elementelor şi trăsăturilor obiectelor descrise(într-o
modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de descriere; într-o narațiune:acțiunea,participanții la acțiune,timpul şi spatiul în
expresivitate într-un text liric; care se petrec evenimentele;
- exerciții de identificare a subiectului unei opera literare studiate;
- sesizare ideii unei opere literare şi depistarea pe text a momentelor
subiectului;
- evidențierea tipurilor de personaje dintr-un text;
- ilustrarea caracteristicilor operelor epice(în proză şi în versuri: narațiunea la
persoana a III-a şi la persoana I, autor, narator,personaj);
- înțelegerea rolului descrierii şi al dialogului într-o narațiune
-- exerciții de identificare a acțiunilor , a timpului şi spațiului în care se petrec
1.2. depistarea deosebirilor dintre opera epică şi una lirică; evenimentele într-o narațiune;
.
3. EXPRIMAREA UNOR IDEI, SENTIMENTE ŞI EXPERIENŢE PRIN INTERMEDIUL MUZICII
ŞI A POEZIEI
Pentru formarea şi consolidarea competențelor specific pot fi folosite, individual şi în grupuri de lucru, activităti de învățare , cum ar fi:
analiza literară;
jocul didactic;cvintetul;
lectura expresivă şi explicativă;
brainstorming;jocul de rol;
demonstrația;metoda bulgarelui de zapada cvintetul;
exercițiul; explicatia; masa rotunda
metoda cadranelor,cubului;
conversația euristică;dezbaterea
expunerea ; metoda horoscopului;
Evaluarea
În acest context, sunt adecvate metode precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal,
autoevaluarea,realizarea unor proiecte care să valorifice achizițiile copiilor și să stimuleze în același timp dezvoltareade valori și atitudini, în
contexte firești, sincretice, adaptate vârstei, construirea de portofolii.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a competențelor achiziționate de către copii în contexte
nonformale sau informale. Evoluția copilului va fi înregistrată, comunicată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare și evaluare va
fi urmărit, încurajat și valorizat progresul fiecarui copil.
Sugestii metodologice
Acest curs optional urmareste desfasurarea activitatii didactice orientate spre formarea şi dezvoltarea capacităţii de a recepta valoarea artistică a
unei opere literare ce solicită educarea sensibilităţii literare, formarea gustului literar, însuşirea spiritului critic etc., fapt posibil de realizat prin
exersare în baza textelor artistice.
Optionalul incurajeaza aplicarea unui numar cat mai mare de metode didactice pentru a evita devalorizarea metodei prin repetititie. Ajuta la
dezvoltarea creativitatii, a spiritului critic si a gustului estetic. De asemenea organizarea clasei pe grupuri va contribui la crearea unei atmosphere
de cooperare, de lucru si de disciplina in interiorul grupului.
CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII
Clasa a V-a
Semestrul I-……ore
Prezentarea programei şi a obiectivelor. Prezentarea bibliografiei pentru programul de optional:
I. Cromatica. Universul cartii. Importanta cartii pentru umanitate. Educatia estetica. Toamna in culori
II. Creatia literara.Autor. Narator. Personaj. Lectura creatiilor literare.Structura creatiei literare:
Tema opere literare;
Ideea operei literare.Planul de idei;
Compoziția creatiei literare;
Subiectul textului epic;
Personajele din opera epică.
Caracterizarea personajelor.
III. Modurile de expunere şi rolul lor într-o opera literară:
narațiunea(povestirea)
descrierea(tabloul şi portretul);
paralela, descrierea literară, dialogul si monologul.
IV. Aplicatii pe diverse texte literare poulare si culte. Evaluarea fiselor de lectura.
V. Punctul si linia in limbajul plastic si cel artistic” Simfonia punctelor”-Punctul –element in limbajul plastic si semn de
punctuatie si de ortografie.Linia-“Jocul liniilor” in limbajul plastic si cel artistic.
VI. Fantezii de toamna. Imaginea toamnei in lirica romaneasca. Forma poeziei si mesajul formei –elemente de limbaj
plastic.
VII. Culori. Nuante si tonuri in liteatura romana. Picaturi de culoare in lirica romaneasca.Dansul culorilor. Dialogul
culorilor .Armonie in culoare. Nuante si tonuri .
VIII. Pictura. Machete si modele”Miraj de iarna intr-o opera literara”. “La multi ani,romani!.Arta populara-elemente
decorative. Opera populara; “Clinchet de sarbatoare”-machete. Concert de colinde .Studierea semnificatiei colindului la
romani. Teatru-sceneta “Nasterea Pruncului Isus din Nazareth;
IX. Machete. Masti.”O lume minunata”. “Lumea povestilor”- Scenariu prin schitare; “ Locuri dragi”-Schitare prin colaj;
“Personaje din povesti”- confectionarea de costume si masti;
X. Recapitulare si evaluare;
XI. Rolul figurilor de stil si a imaginilor artistice intr-o creatie literara populara si culta:
Epitetul,comparația,enumeratia
Repetitia; Epitetul; Comparatia;
Personificarea ; Enumeratia;
XV. Literatura. Muzica. Pictura si modelaj. Fotografie. Maiestrie si creatie. “Zvon de primavara”; Primavara in
literatura ,muzica si picture .Confectionarea de machete/picture/felicitari cu texte poetice avant ca tema sosirea
primaverii;”Talent si daruire- Pictura pe lem si sticla; “Albumul meu”-Fotografia ca limbaj-ca poezie;
XVI. Pictura .Machete si felicitari “Cer si Pamant” .Planul teluric si cel celest in opera literara. “Micul architect”. “Glasul
naturii in literature, muzica si pictura”. Macheta: forme,texture,elemente de limbaj plastic ;”Paste fericit”-
simbolistica,felicitari;
XVII. Jocuri si jucarii”Farmecul copilariei” “Ne costumam”. Camuflajul. Jocul in literatura si muzica; Micul scenograf.
Miniscena. Décor scenogrfic.
XVIII. Recapitulare finala.
PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
OBS.
NR. UNITATEA DE C. CONȚINUTURI ASOCIATE NR.DE SAPT.
CRT. ÎNVĂȚARE S ORE
creațiilor literare. narator –personaj-subiectiv)și eul liric dintr-o creație literară lirică;
Tipuri de personaje;
1 S5
PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
NR. UNITATEA DE C.S CONȚINUTURI ASOCIATE NR. SAPT. OBS.
CRT. ÎNVĂȚARE DE
ORE
1. Rolul figurile de stil Epitetul ,comparatia 1 S1
7
intr-o creatie literara 3.2 Personificarea,enumeratia
1.
populara si culta Antiteza
Repetiția 1
Elemente de
Evaluare a portofoliului și a fișelor de lectură S2
prozodie
Rima.
Tipuri de rima : monorima,împerecheată, încrucişată,îmbrățişată;
Măsura versurilor.
2. Ilustrarea valorii -Explicarea unor expresii si a unor cuvinte noi intr-un text citit, in context sau cu
2. 1.1 ajutorul dictionarelor 1 S3
expresive a unitatilor
lexicale in textele 1.2 -Rolul sinonimiei,al antonimiei si al omonimiei intr-un text literar dat, sensurile 1 S4
2.2 cuvintelor in context diferite;expresivitatea formelor arhaice si regionale 1 S5
citite.
3.3 -Mijloacele interne de imbogatire a
vocabularului(derivarea,compunerea ,schimbarea valorii gramaticale)
-Campuri lexico-semantice
8. Genurile literare: liric 2.1 Opera epică:-definiție,trăsături. 1 S6
3. 3.1 Tema operei literare.Ideea operei literare. Compoziția operei epice. Subiectul operei 1 S7
si epic .Trasaturile
speciilor literare ale 3.2 epice. Momentele subictului. 1 S8
genului epic si liric. Personajele dintr-o opera epica(actualizare) 1 S9
4.1 Redactarea unor compuneri narative,descriptive.Rezumatul unui text citit,
4.4 caracterizari de personaje;
2.1
3. 2.4
Literatura. Muzica. Maiestrie si creatie. “Zvon de primavera”; Primavara in literatura ,muzica si
Pictura si modelaj. 3.1 picture .Confectionarea de machete/picture/felicitari cu texte poetice avant ca 1 S10
Fotografie. 3.2 tema sosirea primaverii;”Talent si daruire- Pictura pe lem si sticla; 1
3.3 S11
“Albumul meu”-Fotografia ca limbaj-ca poezie;
4.4
4. 3.1
Pictura .Machete si Planul teluric si cel celest in opera literara. “Micul architect”. “Glasul naturii 1 S12
felicitari “Cer si in literatura, muzica si pictura”. Macheta: forme,texture,elemente de limbaj 1 S13
Pamant” 3.2 plastic ;”Paste fericit”-simbolistica,felicitari; 1 S14
4.4
5.
Jocuri si jucarii 4.1 ”Farmecul copilariei” “Ne costumam”. Camuflajul. Jocul in literatura si 1 S15
muzica; Micul scenograf. Miniscena. Décor scenogrfic. 1 S16
4.4
6. Recapitulare finala.
Evaluare a fișelor de lucru si a portofoliului. 1 S17
BIBLIOGRAFIE
Mihai Eminescu - „Poezii:La mijloc de codru, Revedere, Lacul, Freamăt de codru, Povestea teiului, Ce-ţi doresc
eu ţie, dulce Românie;Călin – file din poveste;
Vasile Alecsandri - „Poezii populare ale românilor ", „Pasteluri";
Ioan Al. Brătescu-Voineşti-Puiul
George Coşbuc - „Balade şi idile ";
Nicolae Labiş — „Poezii", „Moartea căprioarei";
Emil Gârleanu — „ Din lumea celor care nu cuvântă";
Ionel Teodoreanu - „ Uliţa copilăriei";
Alexandru Vlauţă- „România pitorească" ;
I.L. Caragiale - „ Momente şi schiţe ";
Ion Creangă –„ Amintiri din copilărie";
George Coşbuc: El Zorab, O scrisoare de la Muselim-Selo, Paşa Hassan, Nunta Zamfirei;
Panait Cerna – Pârâul și floarea, Cântec;
Ana Blandiana – În bibliotecă, De-aș avea timp, Într-o zi pe când lucram, O furnică poetă
Ion Creangă: Povestea lui Harap-Alb, Povestea Porcului;Cinci pâni, Prostia omenească, Povestea unui om leneş;
Ioan Slavici: Zâna Zorilor;
B. Şt. Delavrancea - Domnul Vucea, Palatul de cleștar;
Mihai Sadoveanu - Domnu Trandafir, Dumbrava minunată.
(Stanciu Ilie, Copilul si cartea, Editura de stat didactica si pedagogica, 1958, p.30)