¼ DE MATEMATICA

OLIMPIADA NAŢIONALA ¼
Etapa local¼
a - 25. 02. 2023
BAREM DE CORECTARE - Clasa a V a

PROBLEMA 1. S¼
a se a‡e suma numerelor naturale a; b; c; d; e pentru care, în …ecare dintre
perechile de mai jos, diferenţa posibil¼
a între numere este cea mai mic¼
a:

(3a; 2023) ; (7b + 5; 2023) ; (13c + 5; 2023) ; d2 ; 2023 ; (2e ; 2023) :

(De exemplu, pentru perechea (4; 9) ; diferenţa posibil¼

a este 9 4; iar în perechea (14; 9) ; diferenţa
posibil¼
a este 14 9:)

Barem de corectare. Avem:

2023 = 3 674 + 1 ) a = 674 . . . . . . . (1p) 2023 = 7 289 ) b = 288 . . . . . . . . (1p)

2023 = 13 155 + 8 ) c = 155 . . . . . . (2p) 2025 = 452 ) d = 45 . . . . . . . . . . . . (1p)
2048 = 211 ) e = 11 . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

Suma cerut¼
a este a + b + c + d + e = 1173. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

PROBLEMA 2. Cu cifrele 1; 2; 3 şi 4 se formeaz¼

a dou¼
a numere diferite, având …ecare patru
cifre distincte. Ar¼
ataţi c¼
a niciunul dintre aceste numere nu se divide cu cel¼
alalt.

Barem de corectare.

Fie a şi b cele dou¼

a numere. Deoarece 1 + 2 + 3 + 4 = 10 = 3 3 + 1, rezult¼
a c¼
a a = 3k + 1
şi b = 3l + 1; unde k; l 2 N .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (3p)

Pentru …xare s¼
a lu¼
am a < b: Cel mai mic num¼
ar format cu aceste cifre este 1234, iar cel mai
mare este 4321; rezult¼
a c¼
a b < 4a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

Cum 0 < a < b, avem doar posibilitatea ajb, de unde b = 2a sau b = 3a.. . . . . . . . . . . . . . . (1p)

Dac¼
a b = 2a, atunci 3l + 1 = 2 (3k + 1), de unde se obţine 3 (l 2k) = 1, imposibil.. . . (1p)

Dac¼
a b = 3a , atunci 3jb, imposibil.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
PROBLEMA 3.

a) Scrieţi num¼
arul 252525 ca sum¼
a de 6 p¼
atrate perfecte distincte nenule.
b) Demonstraţi c¼
a exist¼
a cel puţin 27 de numere de forma abab
| {z : : : ab} care se pot scrie ca sum¼
a
2022 cif re
de 2022 p¼
atrate perfecte distincte nenule.

Barem de corectare.

a) Num¼arul 252525 se poate scrie astfel:

252525 = 25 104 + 25 102 + 25 = 25 104 + 102 + 1 = (32 + 42 ) 104 + 102 + 1

= 32 104 + 102 + 1 + 42 104 + 102 + 1

2 2
= 3 102 + (3 10)2 + 32 + 4 102 + (4 10)2 + 42 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)

b) Num¼
arul din enunţ se scrie astfel:

ab 102020 + ab 102018 + + ab = ab 102020 + 102018 + +1 :

În continuare vom determina acele numere ab care se pot exprima ca sum¼

a de dou¼
a p¼
atrate
perfecte distincte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)

Avem urm¼
atoarele posibilit¼
aţi: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)

12 + 32 = 10 22 + 32 = 13 32 + 42 = 25 42 + 52 = 41 52 + 62 = 61 62 + 72 = 85
12 + 42 = 17 22 + 42 = 20 32 + 52 = 34 42 + 62 = 52 52 + 72 = 74
12 + 52 = 26 22 + 52 = 29 32 + 62 = 45 42 + 72 = 65 52 + 82 = 89
12 + 62 = 37 22 + 62 = 40 32 + 72 = 58 42 + 82 = 80
12 + 72 = 50 22 + 72 = 53 32 + 82 = 73 42 + 92 = 97
12 + 82 = 65 22 + 82 = 68 32 + 92 = 90
12 + 92 = 82 22 + 92 = 85

Aşadar, exist¼
a cel puţin (7 + 7 + 6 + 5 + 3 + 1) 2 = 27 de astfel de numere . . . . . . . . . (1p)

PROBLEMA 4. Pe o tabl¼
a sunt scrise trei numere naturale nenule distincte.

Andra împarte cele trei numere de pe tabl¼

a la 6 şi obţine resturi egale cu 1 sau cu 3;
Carla adun¼
a dou¼
a câte dou¼
a numere de pe tabl¼
a şi împarte de …ecare dat¼
a rezultatul la 6,
obţinând resturi egale cu 0 sau cu 4, cel puţin câte un rest din …ecare;
Matei adun¼
a toate numerele de pe tabl¼
a şi împarte suma la 6.

a) Ce rest a obţinut Matei?

b) A‡aţi numerele scrise pe tabl¼
a, ştiind c¼
a suma celor mai mici dou¼
a numere de pe tabl¼
a este
82; iar suma celor mai mari dou¼
a numere de pe tabl¼
a este 96:
Barem de corectare.

a) Fie a; b şi c cele trei numere. Resturile obţinute de Andra prin împ¼
arţirea la 6 pot … doar 1
sau 3. Dac¼
a dou¼
a dintre numere dau restul 1 prin împ¼
arţirea la 6, atunci restul împ¼
arţirii
sumei lor la 6 va … egal cu 2, imposibil, deoarece Carla a obţinut doar 0 sau 4 ca rest. De
asemenea, nu este posibil ca toate cele trei numere s¼
a dea restul 3 prin împ¼
arţirea la 6,
deoarece Carla nu ar obţine şi restul 4. Astfel rezult¼
a c¼
a dou¼
a dintre numere dau restul 3
prin împ¼
arţirea la 6, iar cel de-al treilea d¼
a restul 1 prin împ¼
arţirea la 6. . . . . . . . . . . . . . (3p)

Fie, de exemplu, a = 6x+3; b = 6y +3; c = 6z +1:Rezult¼

a c¼
a a+b+c = 6 (x + y + z)+7 =
6 (x + y + z + 1) + 1, adic¼
a restul obţinut de Matei este egal cu 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

b) Observ¼
am c¼
a nu se poate ca a şi b s¼
a …e cele mai mici numere, deoarece 6ja+b, deci a+b 6= 82.
Dac¼
a a + c = 82 (cazul b + c = 82 este analog), atunci 6 (x + z) = 78, deci x + z = 13.
Observ¼
am c¼
a a şi b sunt cele mai mari numere, de unde x + y = 15 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)

Ordinea numerelor este c < a < b; de unde z x < y: Soluţiile sunt: x = 7; y = 8; z = 6 de

unde a = 45; b = 51; c = 37: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

1
Fiecare corector acord¼a un num¼ ar întreg de puncte;
2
Orice alt¼
a rezolvare corect¼
a se puncteaz¼a corespunz¼ator.
 ¼ DE MATEMATICA
OLIMPIADA NAŢIONALA ¼
Etapa local¼
a - 25. 02. 2023
BAREM DE CORECTARE - Clasa a VI a

PROBLEMA 1. Fie n 2 N: În jurul punctului O se construiesc unghiurile A1 OA2 ; A2 OA3 ;

A3 OA4 ; :::; A23 OA1 , astfel încât ^A1 OA2 = 1 ; ^A2 OA3 = 2 ; ^A3 OA4 = 3 ; :::; ^A22 OA23 =
= 22 ; iar ^A23 OA1 = n . S¼
a se arate c¼
a:

a) ^A23 OA1 este unghi obtuz;

b) bisectoarele unghiurilor ^A12 OA13 şi ^A18 OA19 sunt perpendiculare;
c) OA5 şi OA20 sunt semidrepte opuse.

Barem de corectare.

a) Deoarece ^A1 OA2 + ^A2 OA3 + ::: + ^A22 OA23 = 1 + 2 + ::: + 22 = 253 ; . . . . . . (1p)

rezult¼ a ^A23 OA1 = 360

a c¼ a ^A23 OA1 este un unghi obtuz; . . . (2p)
253 = 107 ; adic¼
b) Fie semidreptele OB şi OC bisectoarele unghiurilor ^A12 OA13 , respectiv ^A18 OA19 .
Deoarece ^BOA13 = 6 , iar ^A18 OC = 9 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

a ^BOC = 6 + 13 + 14 + 15 + 16 + 17 + 9 = 90 . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
obţinem c¼
c) Deoarece ^A5 OA20 = 5 + 6 + 7 + ::: + 19 = 180 ; rezult¼
a c¼
a semidreptele OA5 şi OA20
sunt opuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)

x+5 x
PROBLEMA 2. Fie x şi y dou¼
a numere naturale nenule, pentru care = :
y y 7
a) S¼
a se demonstreze c¼
a 5jx şi 7jy;
y
b) S¼
a se determine cea mai mare valoare posibil¼
a a raportului :
x
Barem de corectare.
x+5 y 5 7
a) Din = , = ; se obţine 5y 35 = 7x. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)
x y 7 x y 7
de unde rezult¼
a c¼
a 5jx şi 7jy . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)
y 7 7
b) Din 5y = 7x + 35 se obţine = + . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)
x x 5
y
Cea mai mare valoare a raportului se obţine pentru cea mai mic¼ a valoare posibil¼ a a lui x;
x
y 14
adic¼
a x = 5: Obţinem de aici c¼
a y = 14 şi valoarea maxim¼ a a raportului este : . . . (1p)
x 5

PROBLEMA 3. Profesorul de matematic¼

a scrie pe tabl¼
a cifrele: 1; 1; 1; 8; 8; 8. Alexandra iese
la tabl¼
a şi scrie toate numerele de 6 cifre, aşa încât în …ecare num¼
ar s¼
a apar¼
a toate cifrele scrise
de profesor pe tabl¼
a.
 a) S¼
a se arate c¼
a suma numerelor scrise de Alexandra este divizibil¼
a cu 63;
b) A‡aţi cel mai mare divizor comun al numerelor scrise de Alexandra pe tabl¼
a.

Barem de corectare.
a) Deoarece 1 + 1 + 1 + 8 + 8 + 8 = 27; rezult¼
a c¼
a …ecare num¼
ar scris de Alexandra pe tabl¼
a se
divide cu 9 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)

Dac¼
a x este un num¼
ar scris de Alexandra pe tabl¼
a, atunci num¼
arul x 111111 are toate
cifrele 0 şi 7; adic¼
a se divide cu 7: Cum 111111 = 7 15 873; obţinem c¼
a şi num¼
arul x se
divide cu 7 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)

Aşadar, toate numerele scrise de Alexandra se divid cu 63; de unde rezult¼

a c¼
a şi suma
acestora se divide cu 63 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

b) Dac¼
a d este cel mai mare divizor comun al numerelor scrise pe tabl¼
a, atunci din dj181881 şi
dj181818 rezult¼
a c¼
a dj (181881 181818) ; adic¼
a dj63 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

Dar, cum toate aceste numere se divid cu 63; rezult¼

a c¼
a 63jd; adic¼
a d = 63 . . . . . . . . . . . (1p)

PROBLEMA 4. Tat¼
al lui Andrei are într-o urn¼
a 36 de bile, numerotate de la 1 la 36 şi extrage
la întâmplare 6 dintre ele. Andrei are la dispoziţie 9 cartonaşe şi trebuie s¼
a scrie pe …ecare câte 6
numere dintre numerele naturale de la 1 la 36. Un cartonaş se numeşte câştig¼
ator dac¼
a nu conţine
nici unul dintre cele 6 numere extrase de tat¼
al s¼
au. Pentru a ieşi la joac¼
a, Andrei trebuie s¼
a aib¼
a
cel puţin un cartonaş câştig¼
ator. Poate g¼
asi Andrei o strategie s¼
a mearg¼
a la joac¼
a? Justi…caţi
r¼
aspunsul.

Barem de corectare. O strategie posibil¼

a pentru Andrei este urm¼
atoarea:
El împarte numerele în 9 grupe, astfel:
G1: 1; 2; 3 G4: 10; 11; 12 G7: 19; 20; 21; 22; 23; 24
G2: 4; 5; 6 G5: 13; 14; 15 G8: 25; 26; 27; 28; 29; 30 . . . . . . . . . . . . . (1p)
G3: 7; 8; 9 G6: 16; 17; 18 G9: 31; 32; 33; 34; 35; 36
Apoi, împarte cartonaşele în 3 categorii şi scrie pe ele astfel:
Categoria I primul cartonaş conţine numerele din G1 şi G2
al doilea conţine numerele din G1 şi G3
al treilea conţine numerele din G2 şi G3
Categoria II primul cartonaş conţine numerele din G4 şi G5
al doilea conţine numerele din G4 şi G6 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
al treilea conţine numerele din G5 şi G6
Categoria III primul cartonaş conţine numerele din G7
al doilea conţine numerele din G8
al treilea conţine numerele din G9
Analiz¼
am cazul cel mai puţin favorbil pentru Andrei:

Pentru ca niciunul dintre cartonaşele din categoria I s¼

a nu …e câştig¼
ator, trebuie ca minim
dou¼
a dintre bilele extrase s¼
a …e numerotate cu numere din grupele G1, G2, G3. . . . . . (1p)
Analog pentru cartonaşele din categoria II. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
Deci, pentru ca niciunul dintre cartonaşele din categoriile I şi II s¼
a nu …e câştig¼
ator, trebuie
ca minim 4 dintre numerele de pe bilele extrase s¼
a …e de la 1 pân¼
a la 18.
Pentru ca niciunul dintre cartonaşele din categoria III s¼
a nu …e câştig¼
ator, trebuie ca …ecare
cartonaş din aceast¼
a categorie s¼
a conţin¼
a minim un num¼
ar dintre cele extrase din urn¼
a. Ar
rezulta 7 numere, dar s-au extras doar 6. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)

În concluzie, indiferent care bile vor … extrase, Andrei va merge la joac¼

a. . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

1
Fiecare corector acord¼a un num¼ ar întreg de puncte;
2
Orice alt¼
a rezolvare corect¼
a se puncteaz¼a corespunz¼ator.
 OLIMPIADA NAŢIONALA ¼ DE MATEMATICA
¼
Etapa local¼
a - 25. 02. 2023
BAREM DE CORECTARE - Clasa a VII a

PROBLEMA 1.
p p
a) A‡aţi numerele raţionale p şi q ştiind c¼
ap 12 1 +q 5 108 = p 1;

b) Fie num¼
arul real
1 1 1 1
a= p p +p p +p p + ::: + p p :
1+ 2 2+ 3 3+ 4 2022 + 2023
A‡aţi cel mai mic num¼
ar natural n cu proprietatea c¼
aa n:

Barem de corectare.
p
a) Egalitatea se scrie echivalent (2p 6q) 3 = 2p 5q . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
1.
p
Deoarece numerele 2p 6q şi 2p 5q 1 sunt raţionale, iar num¼ arul 3 este iraţional, din
relaţia de mai sus rezult¼
a c¼
a 2p 6q = 2p 5q 1 = 0, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

de unde se obţine soluţia p = 3 şi q = 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

p
b) Dup¼a raţionalizarea numitorilor, se obţine a = 2023 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)
p
Din a n; obţinem 2023 n + 1 , 2023 (n + 1)2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

de unde, n minim este 44 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

PROBLEMA 2. S¼
a se demonstreze c¼
a:
a) Dac¼a n este un num¼ ar natural impar, atunci restul împ¼
arţirii num¼ arului n2 la 4 este 1;
p
b) Dac¼a p şi q sunt numere prime, atunci p2 + 2q 2 este un num¼ ar iraţional;
p
a o in…nitate de perechi (p; q) de numere naturale nenule, pentru care p2 + 2q 2 este
c) Exist¼
un num¼
ar raţional.
Barem de corectare.
a) Deoarece n = 2k + 1 ) n2 = 4 (k 2 + k) + 1; restul împ¼ arului n2 la 4 este 1 . (2p)
arţirii num¼
p
b) Presupunem contrariul. Astfel, dac¼
a p şi q sunt dou¼
a numere prime pentru care p2 + 2q 2 2
Q; atunci rezult¼
a c¼ arul p2 + 2q 2 este p¼
a num¼ atrat perfect. Aşadar, exist¼
a un num¼
ar natural
a; astfel încât p2 + 2q 2 = a2 .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .(1p)

Din 2q 2 = (a p) (a + p) ; cum a p şi a + p au aceeaşi paritate, obţinem c¼

aa p şi a + p
sunt pare, adic¼
a q = 2: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

Astfel, din 8 = (a p) (a + p) ; cum a p < a + p; obţinem c¼

aa p = 2 şi a + p = 4, adic¼
a
p = 1; ceea ce contrazice ipoteza c¼
a p şi q sunt numere prime... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
 p p q
c) Din 12 +2 22 = 3; obţinem c¼
am 12 +2 22 = m2 + 2 (2m)2 = 3m 2 Q; pentru
orice num¼ar natural nenul m: Aşadar, exist¼ a o in…nitate de perechi (p; q) de numere naturale
p
nenule, pentru care p2 + 2q 2 2 Q: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)

PROBLEMA 3. În p¼
atratul ABCD consider¼
am M mijlocul laturii [AB], N mijlocul laturii
[BC], AN \ DM = fP g şi CP \ AB = fQg.

a) Demonstraţi c¼
a patrulaterul P M BN este inscriptibil.
b) Dac¼
a AB = 8 cm, calculaţi AQ.

Barem de corectare.

a) Din congruenţa triunghiurilor ABN şi DAM . . . (1p) rezult¼ a ^AN B

a c¼ ^AM D: . . . (1p)

Ca urmare, unghiurile BN P şi BM P sunt suplementare, deci patrulaterul P M BN este

inscriptibil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

b) Fie AN \ DC = fT g:

Triunghiurile ABN şi T CN sunt congruente, deci AB = DC = T C . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

Din punctul a), triunghiul DP T este dreptunghic in P; de unde rezult¼

a c¼
a P C = CT (1p)

Aşadar, ^CT P ^CP T şi apoi ^QAP ^QP A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

În triunghiul dreptunghic AP M avem P Q = QA = QM; deci AQ = 2 cm . . . . . . . . . . . (1p)

PROBLEMA 4. Se consider¼
a un p¼
atrat cu lungimea laturii de 2023 cm, care se împarte în
20232 p¼
atr¼
aţele cu latura de 1 cm. Se coloreaz¼
a cu albastru n dintre centrele acestor p¼
atr¼
aţele .

a) Ar¼
ataţi c¼
a dac¼
a n = 4045, atunci colorarea se poate face astfel încât oricare patru dintre
punctele albastre s¼
a nu …e vârfurile unui paralelogram.
b) Ar¼
ataţi c¼
a dac¼
a n = 4046, atunci indiferent cum se face colorarea exist¼
a patru puncte albastre
care s¼
a …e vârfurile unui paralelogram.

Barem de corectare.

a) Un exemplu de aşezare este cel din desen.

 Color¼
am astfel: cele 2023 de centre de pe prima coloan¼
a, iar restul de 2022 pe una dintre
diagonale. Pentru a forma un paralelogram nu putem lua 3 sau 4 centre coliniare. . . (1p)

Lu¼
am 2 centre, O1 şi O2 de pe prima coloan¼
a şi dou¼
a centre, O3 şi O4 de pe diagonal¼
a,
aşa încât s¼
a nu folosim punctul comun dintre diagonal¼
a şi prima coloan¼
a. Deoarece O1 O2
şi O3 O4 se intersecteaz¼
a în punctul comun dintre diagonal¼
a şi prima coloan¼
a, nu se poate
forma un paralelogram. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .(1p)

b) Dac¼
a sunt k coloane cu cel puţin dou¼
a puncte albastre, pe celelalte 2023 k coloane avem în
total cel mult 2023 k puncte albastre, deci pe cele k coloane sunt cel puţin 4046 (2023
k) = 2023 + k puncte albastre. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

Fie A punctul albastru situat pe o anumit¼

a coloan¼
a, a‡at cel mai sus. Distanţele de la A la
celelalte puncte albastre de pe aceeaşi coloan¼
a pot … 1 cm; 2 cm; : : : ; 2022 cm, toate aceste
distanţe …ind diferite. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

Dac¼
a ci reprezint¼
a num¼
arul de puncte albastre de pe coloana Ci , atunci pe coloana Ci vor …
ci 1 distanţe. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

Ar¼
at¼
am c¼
a exist¼
a o distanţ¼
a care apare pe dou¼
a coloane diferite.

Deoarece pe cele k coloane avem cel puţin 2023 + k puncte albastre, rezult¼
a c¼
a pe aceste
coloane vom avea cel puţin 2023 + k k = 2023 distanţe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

Deoarece sunt doar 2022 de valori posibile pentru aceste distanţe, rezult¼
a c¼
a cel puţin dou¼
a
sunt egale. Punctele albastre care determin¼
a cele dou¼
a distanţe egale sunt vârfurile unui
paralelogram . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

1
Fiecare corector acord¼a un num¼ ar întreg de puncte;
2
Orice alt¼
a rezolvare corect¼
a se puncteaz¼a corespunz¼ator.
 ¼ DE MATEMATICA
OLIMPIADA NAŢIONALA ¼
Etapa local¼
a - 25. 02. 2023
BAREM DE CORECTARE - Clasa a VIII a

a 2p2
PROBLEMA 1. A‡aţi numerele prime p care au proprietatea c¼ 3p+1 este p¼
atrat perfect.
Barem de corectare.

Deoarece 2p2 3p + 1 = (2p 1) (p 1) . . . . . . . . . (2p) şi (2p 1; p 1) = 1 . . . . . . . . . (1p) ;

din faptul c¼
a (2p 1) este p¼
atrat perfect, se obţine c¼
1)(p a82p 1 şi p 1 sunt p¼ atrate
< x2 = 2p 1
perfecte. Aşadar, exist¼
a numerele naturale x şi y; astfel încât . . . . . . . . (1p)
: y2 = p 1
8
< x2 y 2 = p
de unde obţinem c¼ a :. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .(1p)
: x2 2y 2 = 1

Din (x y) (x + y) = p; cum p este num¼

ar prim, rezult¼
a c¼
ax y = 1; . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

iar din 2y 2 x2 = 1 şi x y = 1 se obţine c¼

a y 2 f0; 2g; de unde rezult¼
a c¼
a p = 5: . . (1p)

PROBLEMA 2. În paralelipipedul dreptunghic ABCDA0 B 0 C 0 D0 cu AB = 12 cm şi BC =

p
a mijloacele M şi N ale segmentelor AB, respectiv C 0 D0 :
= BB 0 = 6 2 cm, se consider¼

a) S¼ a (A0 DN ) k (B 0 CM );
a se demonstreze c¼
b) S¼ a BD0 ? (B 0 CM );
a se demonstreze c¼
a se a‡e distanţa dintre planele (A0 DN ) şi (B 0 CM ).
c) S¼

Barem de corectare.

a) Deoarece DN k B 0 M şi A0 D k B 0 C; rezult¼ a (A0 DN ) k (B 0 CM ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (3p)

a c¼
b) Fie CM \ BD = fQg şi BD0 \ B 0 Q = fSg:
AD AB p
Din asem¼
anarea triungiurilor dreptungice = = 2 , rezult¼
DAB a M BC
MB CB
c¼ \ BCM
a ABD \ ; de unde se obţine c¼ a CM ? BD; CM ? DD0 ; adic¼a BD0 ? CM . . (1p)
p p D0 D BD p
Deoarece BD = 6 6cm; iar BQ = 2 6cm; se obţine c¼ a = = 3: Astfel,
BQ BB 0
anarea triungiurilor dreptungice D0 DB
din asem¼ \
QBB 0 ; D 0 BD \
QB 0 B; de unde

BD0 ? B 0 Q: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

Aşadar, din BD0 ? CM şi BD0 ? B 0 Q; rezult¼ a BD0 ? (B 0 CM ): . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

a c¼
BS BQ 1 BD0
c) Deoarece BQ k B 0 D0 ; = = ; de unde se obţine c¼
a BS = : Aşadar, distanţa
D0 S B 0 D0 3 4
BD0 p
dintre planele (A0 DN ) şi (B 0 CM ) este BD0 2BS = = 6 2cm: . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
2
PROBLEMA 3. S¼
a se demonstreze c¼
a:

a2 + b 2
a) > ab; oricare ar … a şi b dou¼
a numere reale diferite;
2
1 1 1 1011
b) + + ::: + < .
2 12 2
+2 1+1 2 2 +2 2+1 2
2 2022 + 2 2022 + 1 2023

Barem de corectare.

a) Inegalitatea din enunţ este echivalent¼

a cu (a b)2 > 0 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (3p)
1 1
b) Deoarece, dac¼
a a; b > 0 cu a 6= b; atunci < ;. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .(1p)
+b 2 2ab a2
X
2022
1 X
2022
1 1X
2022
1
2
= 2 < . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)
k=1
2k + 2k + 1 k=1 k + (k + 1)
2 2 k=1 k (k + 1)

1X
2022
1 1 1 1 1011
= = 1 = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
2 k=1 k k+1 2 2023 2023

PROBLEMA 4. Fie A; B; C; D patru puncte necoplanare, E şi F mijloacele segmentelor AC,

p p
respectiv BD; astfel încât AD = BC; AC = BD = 2 15 cm; iar 2EF = AB = CD = 2 5 cm:

a) Ar¼
ataţi c¼
a triunghiul DEB este isoscel.
b) Calculaţi distanţa dintre dreptele AC şi BD;
c) A‡aţi m¼
asura unghiului dintre dreptele AC şi BD.

Barem de corectare..

a) Deoarece DAC BCA . . . . . . . . . . . . . (1p) ; rezult¼

a c¼
a (BE) (DE) . . . . . . . . . . . . . (1p)

b) Cum (EF ) este median¼

a în triunghiul isoscel BED; EF ? BD: Analog, se atat¼
a c¼
a
EF ? AC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
p
Aşadar, d(AC; BD) = EF = 5cm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

c) Fie H şi G mijloacele segmentelor (AD), respectiv (BC). Deoarece EGF H este un romb
p p p
cu latura de 5cm şi EF = d(AC; BD) = 5cm, obţinem c¼ a HG = 15cm . . . . . . . . . . (1p)
p
Dac¼a M este mijlocul segmentului (AB), atunci HM = GM = 15cm . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

Aşadar, triunghiul \
GM H este echilateral şi m AC; BD = m M\
G; HM = 60 . . (1p)

1
Fiecare corector acord¼a un num¼ ar întreg de puncte;
2
Orice alt¼
a rezolvare corect¼
a se puncteaz¼a corespunz¼ator.
 OLIMPIADA NAŢIONALA ¼ DE MATEMATICA
¼
Etapa local¼
a - 25. 02. 2023
BAREM DE CORECTARE - Clasa a IX a

p p
m+ 5
PROBLEMA 1. S¼ arul p
a se determine m; n 2 N; astfel încât num¼ s¼
a …e raţional.
n+1
Barem de corectare.
p p
m+ 5 p p p p
Dac¼a p = ; unde p; q 2 N ; cu (p; q) = 1; avem q 5 p = p n q m . . . . . (2p)
n+1 q
p p mq 2 + np2 p2 5q 2
de unde, prin ridicare la p¼
atrat, obţinem mn 5= = r 2 Q (2p)
2pq
p p p
Din mn = r + 5; rezult¼ a (mn r2 5) 2r 5 = 0: Cum mn r2 5 2 Q; obţinem
a c¼
c¼
a mn r2 5 = 2r = 0; adic¼
a r = 0 şi mn = 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)

de unde (m; n) 2 f(1; 5) ; (5; 1)g ; se obţine soluţia m = 1 şi n = 5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .(1p)

p
a se rezolve în R ecuaţia [x]2 + 4x + fxg +
PROBLEMA 2. S¼ 3 = 0:
Barem de corectare.
p
Ecuaţia se scrie echivalent ([x] + 2)2 = 4 3 5 fxg 2 N . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)

Cum fxg 2 [0; 1) ; rezult¼

a c¼a ([x] + 2)2 2 f0; 1; 2g . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (3p)
p
6 3
Pentru [x] + 2 = 0 se obţine soluţia x = ; iar pentru [x] + 2 = 1 se obţin soluţiile
p p 5
2 3 12 3
x= şi x = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)
5 5
PROBLEMA 3. S¼
a se arate c¼
a:
p p p
a) Dac¼
a a; b; c 2 (0; +1), atunci are loc inegalitatea a + b + c ab + bc + ca;
b) Dac¼
a a; b; c 2 (0; +1), atunci are loc inegalitatea
p p p
a b c
p p +p p +p p 1:
b+2 c c+2 a a+2 b

Barem de corectare.
p p 2 p p 2 p p 2
a) Inegalitatea se poate scrie echivalent a b +( a c) + b c 0 . . (2p)

b) Avem:
p p p p 2 p p 2
a b c ( a) ( b)2 ( c)
p p +p p +p p =p p +p p +p p . . . (2p)
b+2 c c+2 a a+2 b ab + 2 ac bc + 2 ab ac + 2 bc
p p p 2
a+ b+ c
p p p 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .(3p)
3 ab + ac + bc
PROBLEMA 4. Fie triunghiul ABC cu laturile de lungimi BC = a; AC = b; AB = c şi
A0 2 (BC) ; B 0 2 (AC) ; C 0 2 (AB) picioarele bisectoarelor unghiurilor triunghiului.
S¼
a se arate c¼
a:
! b ! c !
a) AA0 = AB + AC;
b+c b+c
! ! ! !
b) Triunghiul ABC este echilateral, dac¼ a a AA0 + b BB 0 + c CC 0 = 0 .
a şi numai dac¼

Barem de corectare.
A0 B c ! b ! c !
a) Din teorema bisectoarei, 0
= ; de unde obţinem AA0 = AB + AC:. .(3p)
AC b b+c b+c
! c ! a ! ! a ! b !
b) Analog, avem BB 0 = BC + BA şi CC 0 = CA + CB: Astfel,
a+c a+c a+b a+b
!0 !0 !0 b (a2 b2 + c2 ac) ! c (a2 + b2 c2 ab) !
a AA + b BB + c CC = AB + AC . . . (2p)
(b + c) (a + b) (b + c) (a + c)
! ! ! !
Aşadar, din a AA0 + b BB 0 + c CC 0 = 0 rezult¼ a a2 b2 + c2 ac = a2 + b2 c2 ab = 0;
a c¼
de unde a = b = c . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p) ; iar din a = b = c se obţine c¼
a
!0 !0 !0 a ! ! ! ! ! ! !
a AA + b BB + c CC = AB + AC + BC + BA + CA + CB = 0 . . . . . . . . . . . (1p)
2

1
Fiecare corector acord¼a un num¼ ar întreg de puncte;
2
Orice alt¼
a rezolvare corect¼
a se puncteaz¼a corespunz¼ator.
 ¼ DE MATEMATICA
OLIMPIADA NAŢIONALA ¼
Etapa local¼
a - 25. 02. 2023
BAREM DE CORECTARE - Clasa a X a

PROBLEMA 1.

a se determine valorile lui z 2 C; pentru care z 2 + 2 jzj2

a) S¼ 4 = 0:
c
b) S¼
a se arate c¼ a a; b; c 2 R şi z 2 C r R; astfel încât az 2 + bz + c = 0; atunci jzj < 2
a dac¼ :
b

Barem de corectare.

a) Fie z = x + yi; unde x; y 2 R:

a se poate scrie (3x2 + y 2

Ecuaţia dat¼ 4) + 2xyi = 0 , 3x2 + y 2 4 = xy = 0;. . . . . . .(1p)
p
2 3
de unde se obţin soluţiile soluţiile z = 2i . . . . . . . . . . . . (1p) şi z = . . . . . . . . . . . . (1p)
3
b) Deoarece r¼ad¼acinile ecuaţiei az 2 + bz + c = 0 sunt z; z 2 C r R; din relaţiile lui Viète avem
b c
z+z = şi jzj2 = z z = : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)
a a
b c c c
Aşadar, jzj = jz + zj jzj < (jzj + jzj) jzj = 2 jzj2 = 2 = 2 ) jzj < 2 . . . . (2p)
a a a b

PROBLEMA 2. S¼ a se arate c¼
a dac¼
a z 2 C; jzj = 1; atunci:
p
a) 2 j1 zj + j1 + z 2 j 4;
p
b) 2 jz + 1j + jz 1j 2 2.

Barem de corectare.
2 x2
a) Dac¼
a not¼
am x = j1 zj ; atunci x 2 [0; 2] şi x2 = 2 2 Re z; de unde Re z = . (1p)
2
2
a parte, j1 + z 2 j = 4 (Re z)2 ; adic¼
Pe de alt¼ a j1 + z 2 j = j2 x2 j . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

Inegalitatea din enunţ rezult¼ a funcţia f : [0; 2] ! R, f (x) = x + j2 x2 j are

a din faptul c¼
p
valoarea minim¼ a egal¼
a cu 2 şi valoarea maxim¼ a egal¼a cu 4: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)

b) Fie cercul de centru O şi raz¼

a 1 şi punctele A (z) ; M ( 1) şi N (1) :

Deoarece AO este median¼

a în triunghiul AM N , obţinem c¼
a 2 = 2 AO < AM + AN =
= jz + 1j + jz 1j . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .(1p)

Din triunghiul dreptunghic AM N; AM 2 + AN 2

r = 4; de unde, din inegalitatea mediilor,
AM 2 + AN 2 p
obţinem c¼
a jz + 1j + jz 1j = AM + AN 2 = 2 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)
2
 p
a se determine valorile reale ale lui x; pentru care 2 3 2x
PROBLEMA 3. S¼ 1 = x3 + 1:
Barem de corectare. p
Deoarece funcţia f : R ! R; de…nit¼ a prin f (x) = 3 2x 1 este bijectiv¼ a . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)
3
x + 1
cu inversa f 1 : R ! R; de…nit¼ a prin f 1 (x) = ; . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
2
ecuaţia se poate scrie f (x) = f 1 (x) ; sau echivalent f (x) = x: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)
Obţinem astfel ecuaţiapx3 2x + 1 = 0 , (x 1) (x2 + x 1) = 0 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
1 5
cu soluţiile 1 şi : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
2

PROBLEMA 4. S¼
a se determine funcţiile f : (0; +1) ! R; care satisfac condiţiile:

a) f (x) ln x; 8 x 2 (0; +1) ;

b) f (x y) f (x) + f (y); 8 x; y 2 (0; +1) :

Barem de corectare..

Deoarece f (1) ln 1 = 0; respectiv f (1) = f (1 1) f (1) + f (1) = 2f (1) ) f (1) 0;

obţinem c¼
a f (1) = 0 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)

Pentru orice x 2 (0; +1) ; avem

1 1 1 1
0 = f (1) = f x f (x) + f ln x + ln = 0 ) f (x) + f = 0, . . . . . . (2p)
x x x x
1 1
de unde f (x) = f ln = ln x; adic¼
a f (x) = ln x . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)
x x
Funcţia f : (0; +1) ! R; f (x) = ln x veri…c¼
a condiţiile a) şi b) din enunţ . . . . . . . . . . . (1p)

1
Fiecare corector acord¼a un num¼ ar întreg de puncte;
2
Orice alt¼
a rezolvare corect¼
a se puncteaz¼a corespunz¼ator.
 ¼ DE MATEMATICA
OLIMPIADA NAŢIONALA ¼
Etapa local¼
a - 25. 02. 2023
BAREM DE CORECTARE - Clasa a XI a

PROBLEMA 1. Fie matricele A; B 2 M2 (C), astfel încât det (A + B) = det B 6= 0 şi

tr (AB 1 ) 6= 0. Ar¼
ataţi c¼
a matricea A este inversabil¼
a.
Barem de corectare.

Deoarece det (C xI2 ) = x2 tr C x + det C; 8 C 2 M2 (C) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

avem det ((A + B) B 1 ) = det (AB 1

+ I2 ) = 1 + tr (AB 1 ) + det (AB 1 ) . . . . . . . . . . . (3p)

de unde tr (AB 1 ) + det (A) det (B 1 ) = det (A + B) det (B 1 ) 1 = 0 . . . . . . . . . . . . .(1p)

Aşadar, det (A) det (B 1 ) = tr (AB 1 ) 6= 0 ) det (A) 6= 0; adic¼

a A este inversabil¼
a.(2p)

PROBLEMA 2. S¼ a se determine num¼arul a > 0, ştiind c¼

a partea întreag¼ a a num¼ arului
p
(n2 n) ( n a 1) este egal¼
a cu n 1, pentru orice n 2 N, n 2.
p
Barem de corectare. Fie xn = (n2 n) ( n a 1) :
p 1 p
Din [xn ] = n 1 , n 1 (n2 n) ( n a 1) < n , 1 (n 1) ( n a 1) < 1 . . . . (3p)
n
p
obţinem c¼a lim (n 1) ( a 1) = 1 , ln a = 1 , a = e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)
n
n!+1

Deoarece pentru orice n 2; avem

n n
1 1 p
1+ <e< 1+ ,n 1 n2 n n
e 1 < n;
n n 1
p
rezult¼ a [(n2
a c¼ n) ( n e 1)] = n 1; pentru orice n 2 N , n 2: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)

PROBLEMA 3. S¼
a se calculeze:
X
n
2023! 1 1
x
a) lim ; b) lim sin + cos .
n!+1
k=1
(k + 1) (k + 2) ::: (k + 2023) x!+1 x x

Barem de corectare.
X
n
1
a) Dac¼
a Sn = 2023! ; atunci din
k=1
(k + 1) (k + 2) ::: (k + 2023)

2023! X
n
1 1
Sn = . . . . . . . . . (2p)
2022 k=1
(k + 1) (k + 2) ::: (k + 2022) (k + 2) (k + 3) ::: (k + 2023)
2023! 1 1
= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
2022 2023! (n + 2) (n + 3) ::: (n + 2023)
1
rezult¼
a c¼
a lim Sn = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
n!+1 2022
 b) Deoarece avem cazul de nedeterminare 11 ; avem
x x
1 1 1 1 lim x(sin x1 2sin2 2x 1
)
L = lim + cos
sin = lim 1 + sin 2sin2 = ex!+1 ; . . . . (2p)
x!+1 x x x!+1 x 2x
1 1
iar din lim x sin 2sin2 = 1; obţinem c¼
a L = e: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
x!+1 x 2x

PROBLEMA 4.

a) Fie matricele A; B 2 M2 (C). S¼

a se determine numerele x şi y, ştiind c¼
a
0 1 0 1
x 7 1 10
AB = @ A şi BA = @ A:
18 7 3 y
0 1
a b
b) Fie matricea A = @ A, cu a 2 (0; 1) şi b 2 R.
0 a

(i) S¼
a se arate c¼
a exist¼
a dou¼
a şiruri de numere reale (an )n şi (bn )n ; cu proprietatea c¼
a
0 1 1 1

an b n
An = @ A, pentru orice n 2 N ;
0 an
(ii) S¼
a se calculeze lim (a1 + a2 + ::: + an ) şi lim bn .
n!+1 n!+1

Barem de corectare.

a) Din det (AB) = det (BA) , 7x 126 = y 30 , 7x y = 96 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

şi din tr (AB) = tr (BA) , x + 7 = 1 + y , x y= 6 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

obţinem c¼
a x = 17 şi y = 23: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
0 1
n n 1
a na b
b) Se demonstreaz¼ a prin inducţie matematic¼ a c¼ a An = @ A ; adic¼ a an = an şi
n
0 a
n 1
bn = na b . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)
an 1 a
Obţinem astfel c¼ a lim (a1 + a2 + ::: + an ) = lim a = . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
n!+1 n!+1 a 1 1 a
şi lim bn = lim nan 1 b = 0 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
n!+1 n!+1

1
Fiecare corector acord¼a un num¼ ar întreg de puncte;
2
Orice alt¼
a rezolvare corect¼
a se puncteaz¼a corespunz¼ator.
 ¼ DE MATEMATICA
OLIMPIADA NAŢIONALA ¼
Etapa local¼
a - 25. 02. 2023
BAREM DE CORECTARE - Clasa a XII a

PROBLEMA 1. Fie (G; ) un grup cu elementul neutru e şi a 2 G r feg un element cu

1 1
proprietatea c¼
ax=a x a2023 , pentru orice x 2 G.

a) S¼
a se determine ordinul lui a în grupul G;
b) S¼
a se demonstreze c¼
a grupul G este abelian.

Barem de corectare.
1 1
a) Din e = a e a2023 ; rezult¼ a a2022 = e; . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)
a c¼
1 1
iar din a = a a a , a = a 1 ; obţinem c¼
a a2 = e; adic¼
a ord a = 2:. . . . . . . . . . . . . . . (2p)
1 1
Astfel, relaţia din enunţ se mai poate scrie x = a x a; 8 x 2 G:

1 1 1 1 1 1 1
b) Pentru orice elemente x; y 2 G; avem xy = a x a a y a=a x y a=
1 1
a (yx) a = yx; de unde rezult¼
a c¼
a grupul G este abelian. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (3p)

PROBLEMA 2. Fie (G; ) un grup …nit, f : G ! G un automor…sm al lui G şi funcţia

a prin h (x) = x 1 f (x) :
h : G ! G; de…nit¼

a) S¼
a se demonstreze c¼
a f are un singur punct …x, dac¼
a şi numai dac¼
a funcţia h este bijectiv¼
a;
b) S¼
a se demonstreze c¼
a dac¼
a f are un singur punct …x şi f f = 1G ; atunci grupul G este
comutativ.

a. Un element a 2 G se numeşte punct …x al funcţiei f : G ! G, dac¼

Not¼ a f (a) = a. Despre un
mor…sm de grupuri f : G ! G se spune c¼
a are un singur punct …x, dac¼
a f (x) = x , x = e.

Barem de corectare.

a) S¼
a presupunem c¼
a f are un singur punct …x. Atunci, dac¼
a x1 ; x2 2 G cu h (x1 ) = h (x2 ) ;
avem x1 1 f (x1 ) = x2 1 f (x2 ) ) f (x1 ) f x2 1 = x1 x2 1 ) f x1 x2 1 = x1 x2 1 ) x1 x2 1 =
e ) x1 = x2 ; adic¼
a h este injectiv¼
a. Cum G este un grup …nit, rezult¼
a c¼
a funcţia h este
bijectiv¼
a.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (3p)

Reciproc, dac¼
a h este bijectiv¼
a, iar x 2 G este un punct …x al funcţiei f; atunci h (x) = x )
x 1 f (x) = e ) h (x) = e = h (e) ) x = e:.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
 19

b) Din ipotez¼
a, pe baza punctului a), rezult¼
a c¼
a pentru orice x 2 G; exist¼
a un element y 2 G;
astfel încât x = h (y) = y 1 f (y) : Astfel, avem f (x) = f (y 1 f (y)) = f (y 1 ) (f f ) (y) =
1 1
(f (y)) y = (y 1 f (y)) = x 1 .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)
1
de unde, f (xy) = f (x) f (y) ) (xy) = x 1y 1
) y 1x 1
= x 1y 1
) xy = yx; adic¼
aG
este comutativ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

PROBLEMA 3. S¼ a se calculeze:
Z
x (x2 + 1)
a) I = dx; x 2 (1; +1) ;
x6 3x4 + 3x2 1
Z b
c + a sinn x + b cosn x
b) J = n n
dx; unde n 2 N ; c > 0; iar a; b 2 0; cu a + b = :
a 4c + (sin x + cos x) 2 2
Barem de corectare. 0
1 1
Z 1+ 2 Z x
x x x2
a) I = 3 dx = 3 dx = + C.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (3p)
1 1 2 (x2 1)2
x x
x x
Z b Z b
c + a sinn x + b cosn x 2
x=t c + b sinn t + a cosn t
b) Din J = n n
dx = n n
dt.. . . . . . . . . . . . . . (2p)
a 4c + (sin x + cos x) a 4c + (sin t + cos t)
Z b Z b
2c + (a + b) (sinn x + cosn x) 1 b a b a
avem 2J = n dx = dx = ; adic¼ a J = :.. . . (2p)
a 4c + (sin x + cosn x) a 2 2 4
Z
4
PROBLEMA 4. Consider¼ am şirul (In )n2N ; de…nit prin I0 = şi In = tg2n x dx, pentru
4 0
n 2 N . S¼
a se arate c¼
a:
1
a) In + In+1 = ; pentru orice n 2 N;
2n + 1
1
b) şirul (In )n2N este descresc¼
ator, lim In = 0 şi lim nIn = ;
n!+1 n!+1 4
!
X n
( 1)k
c) lim = :
n!+1
k=0
2k + 1 4

Barem de corectare. Z Z
4
1
2n 2
a) Evident, I0 + I1 = 1; iar pentru n 1; In + In+1 = tg x (1 + tg x) dx = t2n dt =
0 0
1
.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)
2n + 1
Z
4
b) CumI1 I0 0 şi In+1 In = tg2n x (tg2 x 1) dx 0; pentru n 1; rezult¼ a c¼ a şirul
0
este descresc¼ator.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
1
Din 0 In In + In+1 = , rezult¼ a c¼ a lim In = 0;.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
2n + 1 n!+1
1 1 n
iar din = In + In+1 2In In 1 + In = obţinem c¼ a nIn
2n + 1 2n 1 2 (2n + 1)
n 1
, adic¼
a lim nIn = .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
2 (2n 1) n!+1 4
c) Deoarece
Xn
( 1)k X
n X
n X
n
= ( 1)k (Ik + Ik+1 ) = ( 1)k Ik + ( 1)k Ik+1 = I0 + ( 1)n In+1 . . (1p)
k=0
2k + 1 k=0 k=0 k=0
!
X
n
( 1)k
rezult¼
a c¼
a lim = lim (I0 + ( 1)n In+1 ) = I0 = :.. . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
n!+1
k=0
2k + 1 n!+1 4

1
Fiecare corector acord¼a un num¼ ar întreg de puncte;
2
Orice alt¼
a rezolvare corect¼
a se puncteaz¼a corespunz¼ator.