Caracterizare Mara

Mara ramasese vaduva cu doi copii saracutii de ei, dar era inca tanara si voinica si harnica si Dumnezeu a lasat sa mai aiba si noroc. Barbatul sau, Barzovanu, fusese mai mult carpaci decat cizmar si-si petrecuse viata stand mai ales la birt decat acasa, lasandu-le copiilor o livada de vreo doua sute de pruni, o vie pe dealul de la Paulis si casa care era a Marei, data ca zestre cand se maritase. Mara este precupeata, prima femeie capitalist din literatura noastra (N. Manolescu- Arca lui Noe), deoarece isi castiga existenta din negustorie vinde ce poate si cumpara ce gaseste, de marti dimineata si pana sambata noaptea, ea alearga cu marfa de la Radna la Lipova, apoi la targul cel mare de la Arad. Ca o adevarata femeie de afaceri (businesswoman-N. Manolescu), Mara are un singur scop, acela de a strange bani, conducandu-se dupa o regula specifica economiei de piata, aceea ca vinde mai bucuros cu castig putin, decat ca sa-i cloceasca marfa. Portretul fizic, conturat cu detalii, trimite sugestiv la trasaturile morale. Muiere mare, spatoasa, greoaie si cu obrajii batuti de sore, de ploi si de vant, Mara sta toata ziua, neobosita si energica, la tejgheaua plina de poame, de turta dulce, de peste, in timp ce copiii se zbenguie printer picioarele oamenilor. Femeie apriga, cu un ascutit simt al demnitatii umane, se hotaraste sa stranga bani, ca sa scape de saracie si sa-si creasca cei doi copii, pe Trica si Persida, carora se straduieste sa le creeze o situatie materiala si sociala cat mai buna. Mama iubitoare, Mara are modele de viata pentru copii ei; pe fata, vrea sa o vada preoteasa, ca Pecica, o femeie minunata si dulce la fire si bogata si frumoasa, iar pe Trica viseaza sa-l faca maistru-cojocar. Desi copiii sunt zdrentarosi si desculti, sunt in acelasi timp sanatosi si rumeni, voinici si plini de viata, destepti si frumosi, Mara fiind extraordinary de mandra de ei si exclama cu satisfactie: Tot n-are nimeni copii ca mine. Chibzuita pana la zgarcenie, in fiecare seara, Mara face socotelile, pune de o parte banii pentru ziua de maine. La capataiul patului tine trei ciorapi, in care pune zilnic fie si numai un creitar si mai bine imprumuta banii de trebuinta pentru a doua zi, decat sa ia ceva din ciorapi. Intrepida (curajoasa), autoritara, Mara are o putere de munca si o inteligenta pragmatica, izvorate din experienta ei de viata si de aceea nu cheltuieste cu usurinta pentru copii ei, desi ii iubeste enorm, dorind sa stranga bani suficienti care sa-i dea puterea sa invinga viata si sa-i asigure astfel echilibrul sufletesc. Desi este zgarcita, Mara nu este lacoma, setea de bani nu o dezanimeaza, fiind mereu motivate si animate in actiunile ei de dragoste maternal. Fire energica si ambitioasa, Mara ascunde sub masca asprimii, o mare sensibilitate si sufera de fiecare data cand copii ei trec prin dificultati, fiind totdeauna de partea lor. Cand casnicia Persidei este in declin, Mara e un permanent sprijin moral pentru fata ei, ii da dreptate si o ajuta sa treaca peste greutati. Ca si Vitoria Lipan, Mara este o personalitate puternica, darza, ferma si tenace, urmarindu-si indeaproape scopul, acela de a strange bani, pentru a avea un statut social si material solid. Banii ii confera demnitate si respect de sine si Mara nu vrea sa mai ajunga la starea de umilinta pe care i-o daduse saracia: nici ca se uitau oamenii ca mai-nainte la dansa. Las! Ca banul te ridica si in sufletul tau, si in gandul altora, dar banul agonisit e dovada de vrednicie.

Caracterizare Persida

Persida este fiica Marei, sora lui Trica, sotia lui Natl si nora macelarului Hubar, dar si una dintre cele mai reusite, mai stralucitoare figuri feminine din literatura romana. Persida este ilustrata de Slavici in evolutia sa de la copilarie la maturitate, ceea ce face ca aceasta opera sa fie si un bildungsroman. Persida ilustreaza in roman ideea ca omul poate izbandi in viata numai prin voitita, luciditate si dragoste, prin stapanirea de sine care sunt principalele arme ale eroinei cu un destin zbuciumat. In conturarea acestui personaj, Slavici se dovedeste a fi un fin psiholog si un rafinat observator al sufletului feminin. Fire sincera si voluntara, delicata si pura, Persida invinge loviturile sortii cu multa cutezanta, dar si cu o calma resemnare. Portretul fizic, realizat direct de catre narator, sugereaza trasaturile morale, avand efecte surprinzatoare asupra celor din jur: "Inalta, lata-n umeri, plina, rotunda si cu toate acestea subtirica s-o frangi din mijloc; iar fata ei ca luna plina, curata ca floarea de cires si alba, de o albeata prin care numai din cand in cand strabate, abia vazut, un fel de rumeneala". Din descrierea detaliata a naratorului reies, indirect, forta si gingasia, puritatea si vointa, care constituie principalele sale trasaturi constitutive ale unui caracter puteniic. Dupa intalnirea Persidei cu Nafl, naratorul omniscient remarca, in mod direct, impresia puternica pe care o produce asupra flacaului: "era chiar mai tanara, mai frumoasa si mai plina de farmec decat cum Natl era-n stare sa si-o inchipuiasca". Alte insusiri reies din atitudinea si opiniile celorlalte personaje. Astfel, asupra lui Natl, infatisarea plina de farmec a Persidei revarsa "o vapaie misruitoare", iar flacaul ramane "cu privirea pierduta", cu barba tremuranda. Hubaroaia este incantata de fata "atat de frageda, atat de frumoasa", dar o compatimeste ca are ca mama pe Mara, "precupeata si podarita", insa Trica "era mandru de sora-sa". Persida traieste o iubire pasionanta, o emotie puternica, naratorul omniscient sondand sufletul omenesc cu o neobisnuita forta de sugestie a cuvantului si o emotionanta maiestrie artistica, incat Pompiliu Marcea nota impresionat: "Dragostea Persidei este de un dramatism rascolitor. Nimeni pana la Slavici n-a descris dragostea in tot ceea ce are mai dramatic, grav, cu atata adancime si vigoare realista, cu atata poezie". Tatonarile si grija ei pentru tanarul neamt, de care o desparteau religia, pozitia sociala si etnia, constituie argumentul eel mai convingator privind iubirea patimasa a Persidei, sentimentul fiind si cauza incalcarii tuturor restrictiilor sociale si etice: casatoria secreta, fuga cu Natl la Viena si casnicia nefericita. Pasiunea statomica pentru barbatul ei este insotita de sinceritate si delicatete sufleteasca, ea fiind deznadajduita ca "l-am scos eu pe el din minti" si isi roaga mama sa nu-l blesteme pe Natl, deoarece "eu sunt de vina!". Mara considers ca fata are dreptate, deoarece "cum sa nu-l scoata din minti cand era atat de frumoasa, atat de desteapta si atat de cuminte?".

Rezumat
Romanul incepe prin a prezenta personajul ce-i da nume :Mara,o femeie ramasa vaduva cu doi copii(Persida si Trica).Mara isi iubea foare mult copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor.Strangea bani zi de zi pentru ei doi si pentru inmormantare.Dorea mereu ca fata ei sa fie deosebita si baiatul la fel.Pe fata voia s-o trimita la manastire sa fie bine educata, ea simtind ca nu-i va putea da o buna educatie de una singura,iar pe baiat voia sa-l faca ucenic,calfa la casa lui Bocioaca. Maica Aegidia era foarte respectata de Mara si de aceea si-a lasat fiica in seama ei, la o manastire cu o reputatie foarte buna.Cu timpul Persida s-a atasat mult de maica Aegidia si maica de fata,atat de mult incat se poate spune ca Persida era preferata maicii.Maica o ajuta pe Mara cu bani pentru ca femeia sa aiba bani penteu Trica,acesta din urma invata la scoala. La scoala Trica se cam batea cu cei pe care nu-i sufera,acesta fiind cazul in care a luat bataie de la un baiat mai mare ca el.Persida afland de cele petrecute a iesit fara pemisiune de la manastire si a plecat cu Trica pe Muresul involburat de erau sa moara amndoi si mama lor de spaima si maica Aegidia de rusine,dar totul s-a terminat cu bine,copiii fiind salvati. In primavara un geam al manastirii s-a spart din pricina vantului puternic,iar in acel moment Natl a zarit-o pe Persida la geam si a ramas incremenit.Din acel moment viata amandurora cunostea o intorsatura radicala.Din acea clipa Natl nu si-o mai putea scoate din minte pe Persida ce-i parea mai frumoasa ca o zana,iar Persida simtea ca in sufletul ei se petrce ceva cu totul diferit,nu putea sa-si scoata din minte chipul zarit printre cioburile ferstrei sparte.Pe Trica l-au trimis ucunic la casa lui Claici,iar in apropiera nuntii Milenei Mara si Persida s-au dus in vizita la Trica.Tocmai in aceste zile Natl isi incepea cei doi ani de calatorie,si ca din intamplare se intalneste cu Persida la nunta lui Munteanu cu Milena.Aici el o gaseste pe Persida la brat cu un anume Codreanu ce-i cam facea ochi dulci Persidei.Cei doi au fost in sinea lor fericiti petrru ca s-au vazut si acest lucru devenea din ce in ce mai evident. Persida urma sa se marite cu Pavel Codreanu dar il refuza fapt care l-a facut pe Codreanu sa se insoare cu alta.Persida il iubea pe Natl dar ea nu voia sa recunoasca,reprimandu-si acest sentiment din rasputeri.Natl se intoarse acasa dar cu 6 luni inainte sa i se termine cei doi ani de calatorie.Acest lucru putea fi trecut cu vederea de catre Hubar si partenii sai, dar cum Bocioaca afla ca Natl se tine dupa Persida (Bocioaca tinand mult la Persida)nu mai trecu cele 6 luni cu vederea,asa ca Natl fu nevoit sa mai petreaca alte luni departe de familia lui.In ziua in care se intiarse a fost mare veselie la casa lui.Persida s-a bucurat si ea atunci cand s-a intors Natl.Totul era pregatit ca Natl sa devina stapan dar Bocioaca uitandu-se prin cartea lui de calatorie a vazut ca Natl a petrecut mai mult hai hui decat muncind pe la macelari,lucruri care l-au facut sa-i amane taietura de maiestru a lui Natl. Hubar se simtea rusinat de fapta fiului sau si cauta mereu sa-i spuna ceva,pana in ziua cand a venit in macelarie sa-l mustre si-l gasi la lucru cu un cutit in mana.In clipa cand a vrut sa se napustesca asupra lui Natl acesta din urma si-a aruncat cutitul din mana si l-a impins pe Hubar pentru a nu fi palmuit,dar Hubar a cazut si s-a lovit.Totul a fost interpretat de o calfa care se afla acolo precum Natl ar fi vrut sa-l omoare pe Hubar.Singura care nu a crezut acest lucru a fost Persida care nu putea crede astfel de lucruri despre omul pe care-l iubea.Astfel ea a inceput sa se intalneasca,pe ascuns cu Natl,doar in prezenta lui Bandi,singurul in care avea incredere Persida. Natl si Persida s-au cununat pe ascuns cu ajutorul lui Trica si a lui Codrenu(care nu o putea refuza pe Persida),si au plecat impreuna la Viena unde pentru cateva luni s-au simtit bine, cu toate ca Persida ducea dorul casei fiind printre straini,dar se simtea bine stiind ca Natl o iubeste si ea il iubeste pe el.Totul pana intr-o zi cand sosi o scrisoare de la Trica in care Mara isi ierta fiica si o chema indirect acasa.Natl se sperie de aceasta scrisoare si incepu sa faca tot posibilul pentru a se

intoarce acasa.In cele din urma ei doreau sa se intoarca acasa unde Persida era asteptata de Mara si de Trica,dar Natl nu era asteptat decat de mama lui cu tatal fiind de mult certat.Natl s-a vazut cu Burdea apoi acesta din urma facandu-i o vizita Persidei,care era amarata si cu ochii invinetiti dupa ce Natl o batu.Acest lucru ,bataia nu o putu inghiti Persida si hotari insfarsit sa plece inapoi acasa,dar impreuna cu sotul ei. Au luat carciuma din spatele Sarariei cu toate ca la inceput le-a fost foarte greu,dar Persida isi dadea toata silinta ca totul sa fie cat mai bine pentru amandoi.Natl era iscodit de Oncea si de Hubaroaie s-o lase pe Persida ,s-o indeprteze de el asa cum s-o pricepe mai bine.Asa ca Natl o lasa numai pe Persida sa muncaesca pe cand el parea mai mult a oaspete decat a stapan. Trica muncea acum la casa lui Bocioaca de unde mai de demult fusese alungat.Acum era insa foarte bine pentru el deoarece era mana dreapta a lui Bocioaca si o insotea pretutindeni pe Marta,sotia lui Bocioaca si mama a unei fete de 12 ani.Atat de mult a stat Trica pe langa ea incat au ajuns sa se sarute si sa se imbratiseze pe la spatele lui Bocioaca fara ca acesta sa-si dea seama de ce se intampla.Atat de mult il pretuiau peTrica incat Persida si Bocioaca l-au rascumparat cu bani multi pentru a nu fi luat la razboi. Natl nu mai poate suporta despartirea de parinti, de avere , de o viata buna si plina de huzur si o bate pe Persida dipretuind-o pe zi ce trece mai mult..Persida nu mai suporta betiile si nebunia jocului de carti in care cazuse Natl,nici bataile sau vorbele ne la locul lor,motiv pentru care il paraseste si se duce sa traiasca impruna cu mama ei ce o primeste cu bratele deschise. Trica afland ca nu Mara i-a platit rascumpararea ci Bocioaca se decide sa se inroleze in armata pentru a-i putea plati lui Bocioaca banii pentru rascmparare.Totul i-a luat prin surprinde pe toti si mai ales pe Marta si pe Persida ce au facut tot posibilul ca el sa nu fie luat la razboi. Persida se intoarce acasa la sotul ei, urmand ca peste cateva zile sa se nasca fiul Persidei si a lui Natl.In ziua aceea a venit si Mara la Persida.Au hotarat apoi ca sa faca tot ce le va sta in putinta ca Natl sa se impace cu parintii sai,ca maica Aegidia sa fie nasa copilului.Hubaroaie si Hubar in pricipal l-au iertat pe Natl si au venit sa-si vada nepotul.Hubar era insa nemultumit din pricina faptuilui ca nepotul sau e nelegitim,dar se linisti atunci cand afla ca este legitim,ca Natl si Persida sunt cununati.Mara nu se prea impaca cu gandul ca nepotul sau este botezat in catolicism dar se multumea sa-l stie sanatos. Cu toate pregatirile pentru botez Bandi fusese parca uitat de Persida si de toti(Bandi era fiul nelegitim a lui Hubar cu Reghina),si parca nu mai putea sta in prejma lor cat timp era Hubar printre ei,el urandu-l pe Hubar. Trica s-a intors de la razboi ranit la sold dar schimbat la caracter,era chiar barbierit si pieptanat,iar in vocea lui se putea citi hotararea si maturizarea.Era Mara tare fericita sa-si vada iar amandoi copii la un loc.Peste putin timp Natl si Trica au devenit maiestri cu ajutorul lui Oncea si a lui Bocioaca ce au inchis un ochi in fata lipsei lor de experienta.Deci Persida urma sa se mute in casa lui Hubar iar birtul ramanea dupa voia ei lui Bandi la care tinea foarte mult.Dar Hubar s-a oferit sa-l ia cu el intr-o calatorie la Pesta,la Viena.Bandi accepta aceasta calatorie numai pentru ca Persida i-o cerea, numai de dragul ei. Aflat i singuri in carciuma din Sararie,Badi si tatal sau, Hubar au inceput sa discute despre calatorie.Discutia a divagat pana cand Bandi l-a pus pe Hubar sa recunoasca faptul ca ii este tata.Hubar nu mai avea de ales asa ca a recunoscut fara ocolisuri,iar in acele clipe Bandi,parca innebunit se napusti la pieptul tatalui sau si-l lovi pana ce-l omori,apoi izbucni in ras. Persida intra peste ei si-l vazu pe Hubar intins pe jos si pe Bandi razand in linistea ce-i invaluia.

Mara

de Ioan Slavici