Location via proxy:   [ UP ]  
[Report a bug]   [Manage cookies]                

Enciu-Orasul Si Judetul Balti Pana La Marea Unire

Descărcați ca pdf sau txt
Descărcați ca pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 12

CZU 94(478-21)

DOI 10.5281/zenodo.3332722

Doctor habilitat în istorie, Institutul de Istorie. Domenii de interes știin-


țific: istoria contemporană a românilor și universală, demografia contempora-
nă. Cărți publicate: Scrierea și rescrierea istoriei. Tendințe recente în istoriogra-
fia rusă de reinterpretare a participării Rusiei țariste la Primul Război Mondial,
Chișinău: ARC, 2016; 1918. Pe ruinele imperiului spulberat de istorie. Basarabia
în pragul modernității, ARC, Chișinău, 2018; În componența României Întregite.
Basarabia și basarabenii de la Marea Unire la notele ultimative sovietice, Bucu-
rești: Editura Academiei Române, Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”,
2018; Emmanuel de Martonne − l’avocat de la Roumanie à la Conférence de Paix
à Paris en 1919-1920 en matière de Bessarabie, Mauritius: Éditions Universitai-
res Européennes, 2018 etc.
Nicolae ENCIU

ORAȘUL ȘI JUDEȚUL BĂLȚI DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ ÎN ANUL MARII UNIRI


1. Argument. Așa cum anul 1918 a marcat istoria națională a fost scrisă „de sus” și neapă-
făurirea statului național unitar român, prin re- rat „de la centru”, ocupându-se cu predilecție
venirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei în sau chiar exclusiv de destinul, cariera și faptele
spațiul de cultură și civilizație românească, in- oamenilor mari, de marile probleme ale păcii și
augurând astfel un nou cadru de dezvoltare și o războiului sau de evoluțiile macro-economice și
nouă etapă a evoluției sale istorice [1], a fost firesc sociale [2]. Între timp, grație căderii comunis-
ca perioada dintre cele două războaie mondiale mului și trecerii la o societate democratică, libe-
să atragă atenția unor numeroși cercetători. S-au rală și plurală, Clio își revizuiește cu necesitate
realizat, ca urmare, numeroase studii și culegeri obiectivă perspectivele, considerând demne de
de documente atât asupra unor diverse aspecte interes inclusiv istoriile locale și cele regionale,
și probleme privind istoria politică, social-eco- cu mase anonime sau indivizi ordinari, oameni
nomică, demografică și culturală, cât și sinteze de rând, în exercițiul activităților de fiecare zi,
asupra perioadei interbelice în ansamblul ei. cu problemele, temele, aptitudinile și viziunile
Cu toate acestea, cercetarea sistematică a lor asupra lumii [3].
numeroaselor și complexelor probleme pe care Pornind de la cele expuse și urmărind
le ridică evoluția social-economică în această combaterea unor aserțiuni în contradicție cu re-
perioadă mai are încă în față un spațiu larg de alitățile perioadei interbelice, prezentul demers
investigare, mai ales sub raportul studierii la ni- oferă o imagine panoramică a istoriei orașului și
vel regional și local, în special prin valorificarea județului Bălți de la începuturi până în anul Ma-
bogatului material de arhivă existent, astfel încât rii Uniri, constituind un preambul la o abordare
sintezele în curs de elaborare să aibă la îndemâ- mai amplă, la nivel regional / județean și local, a
nă elementele necesare unui tablou de ansamblu mersului și rezultatelor aplicării reformei agrare
al perioadei interbelice cât mai nuanțat și mai din anii 1918-1940 în cuprinsul orașului și jude-
cuprinzător posibil. țului Bălți. Rezultat al unor investigații efectuate
Așa cum pe bună dreptate s-a menționat la Arhivele Naționale ale României din Bucu-
în literatura de specialitate, o vreme îndelungată rești și la Arhiva Națională a Republicii Moldo-

104 Dialogica nr. 1


va, demersul nostru se vrea a fi o contribuție la tivă ar fi fost menționată în documente datate cu
istoria locală și cea regională a Basarabiei inter- 1401, 1421 sau 1491, însă cu numele Zăvodine,
belice, urmărind reconstituirea unui important fără să fi demonstrat ipoteza în cauză [10]. La fel
capitol de istorie și retrologie agrară. de lipsită de suport documentar este și frumoasa
2. Teritoriul și populația. Cu o etimologie legendă despre principesa Mazovețki, sora knea-
interpretată de unii autori ca «бълый» (alb, fru- zului lituanian Vladislav al II-lea Jagello, care,
mos), în timp ce majoritatea cercetătorilor insistă alungată fiind din propria-i țară, ar fi ajuns, pe la
asupra obârșiei numelui de la românescul „baltă 1421, pe malurile râului Răut și, îndrăgind aceste
/ bălți” [4], - explicând acest lucru prin faptul că locuri, și-ar fi ridicat și un castel [11].
valea Răutului „e foarte băltoasă” [5], − începu- Din toate opiniile și versiunile formulate,
turile localității Bălți se pierd în negura vremu- pare să fie mai plauzibilă argumentarea prof.
rilor. O lungă perioadă de timp, evenimentele univ., dr. Teo-Teodor Marșalcovschi, care de-
din regiunea apei Răutului cu toți afluenții săi, monstrează, în baza unor documente și materi-
precum și viața moldovenească desfășurată pe ale originale de arhivă, că prima atestare docu-
această vale mănoasă, au fost grav perturbate de mentară a localității Bălți este din 4 octombrie
numeroasele cete de tătari, care își primblau la 1620 [12].
pășune turmele de oi și hergheliile de cai [6]. Oricum, dincolo de frumoasele legende,
Respectiv, nu numai etimologia, ci și mo- ipoteze și opinii formulate de-a lungul timpului,
mentul primei atestări documentare a localității cert este că Bălți a intrat în atenția istoricilor de
Bălți constituie obiectul unei vii dezbateri istori- pe la mijlocul secolului al XV-lea, când localita-
ografice, începute încă în primii ani interbelici și tea a fost prădată și arsă de tătarii de sub condu-
ajunse până în zilele noastre, fără să fi condus la cerea fondatorului și celui dintâi conducător al
stabilirea unui consens în această privință. Hanatului Crimeii, Hadji Ghirai (1396−1466).
I. Iosifescu, bunăoară, directorul publica- După puțin timp, localitatea a fost reconstruită
ției bălțene „Basarabia economică și socială”, și repopulată de moldoveni, ruși, armeni, evrei
afirma că localitatea ar fi fost întemeiată în 1366 și niște coloniști germani, care practicau cu pre-
între două râuri, − Răut și Răuțel − de către niște dilecție grădinăritul, comerțul și geambășia [13].
țărani moldoveni [7]. Ștefan Ciobanu, la rândul În general, fără să fi avut o personalitate
său, fără a indica o dată anume („Istoria acestui distinctă în primii ani de existență, soarta locali-
oraș se pierde în negurile trecutului”), conside- tății zămislite la confluența Răutului cu Răuțelul
ra că, „după tradiție”, Bălți ar fi existat în veacul a fost aproape identică cu aceea a Hotinului sau
al XV-lea, când a fost devastat de tătari, iar „ca a Sorocii, căci ori de câte ori cele două cetăți erau
târg”, a apărut la începutul veacului al XVIII-lea ocupate de străini, orașul Bălți împărtășea inevi-
[8]. La fel de vagi sunt și informațiile furnizate tabil aceleași consecințe. Scriitorul și publicistul
de Serviciul statisticii regionale din Chișinău, Dumitru Iov (1888−1959) menționa în această
condus de Eugeniu N. Giurgea, specificându-se privință că, „deși izolat în inima Basarabiei și
doar că, „după date vechi, istorice, această loca- grănicerit de bălți, orașul a fost deseori pustiit de
litate a vechii Moldove a fost arsă de către tătari vrăjmașii flămânzi veniți de peste Nistru. Când
sub conducerea lui Ghirei Han” [9]. cetățile Hotinului și-a Sorocii îngenunchiau re-
În perioada postbelică, autorii preocupați de zistența lor, soarta orașului Bălți era cunoscută:
istoria or. Bălți au susținut că localitatea respec- pârjolul nu se oprea la barierele târgului” [14].
Dialogica nr. 1 105
Așa s-a întâmplat inclusiv în 1711, când Cu anul 1818, târgul Bălți își sporește im-
Petru cel Mare al Rusiei, bătut de turci la Stă- portanța, odată cu înființarea administrației
nilești, a trebuit să lase în Bălți mari cantități de comunale a județului Iași. Marca orașului Bălți,
provizii destinate armatelor rusești, care însă au precum și a întregului județ Iași, a fost aprobată
fost iarăși prădate de tătari [15]. printr-un ukaz imperial din 1826, reprezentând
Refăcut, iarăși, „din cenușă, în vadul ne- un cap de cal pe câmp roșu. Conform jurnalului
gustorilor de cai vestiți care se adunau la iarma- ministerial, „marca veche a ținutului Iași repre-
roace lăsând bani grei și nădejdi multe” (D. Iov), zenta un cal întreg, dar, deoarece până acum nu-
în momentul răpirii teritoriului dintre Prut și mai o parte din acest județ s-a alipit la Imperiu,
Nistru de către Rusia țaristă în 1812, Bălți era un în amintirea acestei despărțiri în două, s-a fixat
târgușor aflat în proprietatea particulară a bo- noul desen, care reprezintă numai capul anima-
ierului Alexandru Panaite și aparținea ținutului lului trunchiat” [21]. Așa cum afirma Zamfir C.
Iași – unul din cele 21 de ținuturi în care era îm- Arbore, „explicația heraldică nu cere alte co-
părțită Moldova până în 1812 [16]. mentarii. Limpede și lămurit!”.
Un moment important în istoria localității După 1812, Bălți, devenit acum urbe, a pri-
s-a produs la 19 aprilie 1818, zi în care împăra- mit inclusiv vizite alese, cum a fost aceea a soției
tul Rusiei Alexandru I, „venind dinspre Hotin și țarului Alexandru al II-lea al Rusiei, Maria Ale-
mergând la Chișinău, a fost nevoit să înopteze xandrovna, în cinstea căreia în 1856 a fost pus
la Bălți (în casa boierului Panaite Catargiu [17]), începutul unei grădini publice în centrul orașu-
unde s-a înnămolit greaua trăsură imperială. lui [22].
Aici i-a sosit știre despre nașterea nepotului său La 6 martie 1887, orașul Bălți a fost trecut
Alexandru II și, în amintirea acelui eveniment de în județul cu același nume, localitatea devenind,
familie, dânsul a dat satului Bălți prerogativele astfel, capitala județului Bălți [23]. Cu toate
unei comune urbane. Astfel, Bălți devine pe ne- acestea, chiar dacă devenit oraș, nu s-a stabilit
așteptate capitala județului Iași. Noul oraș, așe- și un plan chibzuit în dezvoltarea sa ulterioară,
zat la mijlocul platoului dintre Prut și Nistru, a astfel încât, „în loc ca totul să se concentreze în
devenit în curând un centru de comerț pentru jurul noului centru creat spre a se putea apoi
nordul Basarabiei”[18]. I-au fost fixate și 10 iar- mai lesnicios săvârși lucrările edilitare legate de
maroace pe an pentru comerțul mare de vite – dezvoltarea unui oraș, s-a dat voie să se clădeas-
caii, „întrucât până la 1812, pe aici fiind județul că oriunde adevărate cocioabe, pereți de lut cu
Iași, care avea de marcă un cal, era mare târg de acoperiș de pânză gudronată, scânduri ori petice
cai, și anume: la 2 februarie, la 2 martie; în prima de tablă: jos în preajma mlaștinilor ori sus, pe
săptămână a Postului Mare – la Sf. Teodor; la 28 coastele râpoase ale dealurilor arse de soare”. În
mai, la 24 iunie, de Sânziene; la 20 iulie, de Sf. atare mod, noul oraș, așa cum menționa prof.
Ilie; la 6 august, de Probajnie; la 15 octombrie – Ion Simionescu, avea „un aspect dezmățat, iar
după Sf. Parascheva, la 26 noiembrie, de Sf. Eca- neajunsurile primelor așezări se măreau prin to-
terina, după calendarul rusesc, și la 20 decem- leranța noilor clădiri, dacă astfel se puteau numi
brie, de ziua Sf. Ignat [19]. În acele zile, la Bălți se cocioabele presărate peste tot” [24].
întrunea un mare număr de negustori, realizân- Un prim plan general al orașului Bălți a fost
du-se importante daravere cu cai și cu vite mari, aprobat de țarul Rusiei în 1845, conceput după
pentru a fi apoi exportate în Austria [20]. principiul schemei radial-inelare de construcție,

106 Dialogica nr. 1


iar un plan de sistematizare a orașului va fi elabo- consta în faptul că stăpânul moșiei, Panaioti,
rat abia în 1913, fără să fi fost pus în aplicare [25]. aducând din Galiția 300 de coloniști armeni, și-a
Între 1892 și 1894 a fost finalizată con- construit o astfel de biserică, pentru a le putea
strucția căii ferate Bălți-Slobozia-Noua Suliță, sluji și lor. „Fiind însă oprit în 1804 de autori-
care făcea legătura cu Austro-Ungaria, cu acel tățile Moldovenești de a face o biserică și pen-
prilej construindu-se și gara de la Bălți – Slo- tru ritul armenesc, el a sfințit-o ortodoxă” [29].
bozia, facilitând, totodată, exportul în Imperiul Iconostasul, compus din foarte frumoase icoane,
Austro-Ungar [26]. Deși acea linie de cale ferată era opera măiastră a pictorului Eustafie din Iași,
trecea la 2 km depărtare de oraș, pe la marginea adus la Bălți de către Prințul Potiomkin [30].
de nord a satului vecin Slobozia, ea a contribuit, În pofida caracterului defectuos al căilor
cu toate acestea, să încadreze atât orașul, cât și de comunicație, „cu groaznica șosea pururi în-
întreaga regiune agricolă și pastorală în circui- nămolită cu stratul lutos al solului”, orașul Bălți
tul economic al Rusiei și Austriei [27]. Datorită și-a menținut, inclusiv în primele decenii ale se-
acestui fapt, către începutul secolului al XX-lea, colului al XX-lea, rolul de centru important al
Bălți devine un centru industrial cu un nivel comerțului cu vite.
înalt al comerțului (circa 200 întreprinderi co- 3. Locuitorii orașului și județului Bălți în
merciale), cu numeroase fabrici și uzine [28]. vâltoarea Primului Război Mondial. Primul
Conform unor date de la finele secolului Război Mondial și, mai ales, căderea dinastiei
al XIX-lea (1892), suprafața orașului Bălți era Romanovilor și revoluția bolșevică din toamna
de 1.355 desetine și 1.098 stânjeni, din care 300 anului 1917 au modificat radical situația Basara-
desetine erau pășuni. Populația orașului Bălți biei, inclusiv a locuitorilor orașului și județului
era de 11.118 locuitori, inclusiv 5.968 bărbați Bălți. Într-un cunoscut studiu despre starea eco-
și 5.130 femei. După confesiuni, acea popula- nomică a Basarabiei la finele primei conflagrații
ție era majoritar ortodoxă și evreiască, urmată mondiale, Const. I. Lungu și T. Al. Știrbu men-
de catolici, armeni și ruși (sectanți). După clase ționau că marile operațiuni militare din Carpați
(soslovii), populația orașului consta din nobili și din Galiția (1914−1915) transformaseră Basa-
de naștere, nobili individuali, cler ortodox, cler rabia într-o bază de aprovizionare a armatelor
catolic, cler armean, cler evreu și comercianți, sudice și sud-vestice rusești. Din august 1916,
restul populației fiind târgoveți (meșciane). cu intrarea României în război împotriva Pute-
Orașul avea o singură biserică ortodoxă, rilor Centrale, schimbările au fost și mai mari,
una catolică, una sectantă rusească, o sinagogă transformând Basarabia în zonă de război. Au
și 7 case de rugăciune evreiești, 25 dughene de fost construite numeroase depozite militare de
piatră și 265 prăvălii din scânduri. Biserica orto- muniții, echipamente, alimente pentru aprovi-
doxă din Bălți fusese ridicată de către Gheorghe zionarea armatelor combatante și a populației
Panaioti, pe la 1795. Autorul planului bisericii civile. Orașele și comunele fuseseră invadate de
era cunoscutul și talentatul arhitect Weismann, tot felul de unități, care formau grosul armatelor
care îl elaborase după modelul bisericilor cato- de operațiuni. Producția industriei basarabene
lice din Galiția. Pereții dinspre apus și răsărit a fost întreruptă, comerțul exterior s-a redus la
aveau frontoane și foarte frumoase figuri, înlă- zero, iar cel interior a fost transformat în simple
untru mai fiind și două altare deosebite, cu stâlpi contingentări, rechiziții și sechestre pentru ne-
și colonade. Cauza acelei arhitecturi deosebite cesitățile militare și civile [31].
Dialogica nr. 1 107
Un eveniment neașteptat, dar care a pro- ministrul de Război A. Gucicov, la 5 martie 1917
dus un uriaș val de speranțe atât în Rusia, cât și („Pricazul Nr. 1”), prin care se desființa salutul
în întreaga lume, s-a produs la 2/14 martie 1917, în armată, se suprimau toate restricțiile ce inter-
când dinastia Romanovilor a fost înlăturată de ziceau soldaților calitatea de membri în diferite
la putere ca urmare a revoluției burghezo-de- uniuni și societăți înființate cu scopuri politice,
mocratice victorioase, care a proclamat dreptul precum și fumatul pe străzi și în stabilimente pu-
națiunilor la autodeterminare, inclusiv la des- blice, vizitarea cluburilor și întrunirilor etc. [37].
părțire și formarea de state independente [32]. Așa cum își amintea ulterior generalul M.C.
Așa cum menționa I. Zaborovschi, „ca urmare Schina, la intrarea trupelor române, Basarabia
a întâmplărilor anului 1917, când Rusia țaristă se afla „în plină revoltă agrară”, constatându-se
s-a prăbușit, descompunându-se în elementele „o clasă de proprietari devastați și deposedați”
legate odinioară prin silnicii și inechități, mol- [38]. Conform aceleiași mărturii, procesul revo-
dovenii din Basarabia, în mod firesc s-au ales de luției agrare din Basarabia nu fusese declanșat
o parte, căutând ca în haosul destrămării unei din interior, ci fusese provocat din afară, anume
împărății de care ei erau până atunci legați sil- din Petrograd, de unde venea și cuvântul de or-
nic, să-și reia locul pe care li-l hotărâse soarta în dine: „Țărani! Pământul și avutul proprietarilor
cadrul istoriei” [33]. este al vostru! Luați-l!” [39].
Anume astfel au procedat inclusiv – ba În orașul Bălți, încă din martie 1917 fusese
chiar în primul rând – locuitorii orașului și ju- creat un Soviet de deputați ai muncitorilor din
dețului Bălți, organizând, printre primii în Ba- Bălți, iar către finele aceluiași an, și un Soviet de
sarabia, diverse manifestări, întruniri și confe- deputați ai țăranilor din cuprinsul județului, cu
rințe, toate urmărind obiectivul „așezării vieții A.G. Paladii în calitate de președinte și cu G.I.
naționale după rostul firii lor” [34]. Galagan ca locțiitor [40]. De rând cu încerca-
La una din primele întruniri de acest fel, rea nereușită a șefului militar bolșevic din Bălți,
din 30 aprilie 1917, delegații din volostea Slobo- căpitanul Anatolie Popa, de organizare a unei
ziei Bălților au cerut inclusiv ca „tot pământul rezistențe armate intrării trupelor române în
în Basarabia, − fie împărătesc, fie mănăstiresc, orașul Bălți (ianuarie 1918) [41], de substituire
fie bisericesc, fie boieresc − să fie dat la poporă- a autorităților legale, - a adunării Zemstvei ți-
ni, care-l muncesc cu mâinile lor, fără plată”, iar nutale, conduse de Costache Leancă, a primăriei
„colonizarea pământurilor basarabene prin co- orașului (primar Gr. Blajievschi), - atât securita-
loniști străini, din alte țări, să se oprească” [35]. tea locuitorilor județului cât și averea lor au fost
Totodată, în paralel cu acțiunile și manifes- grav periclitate de tulburările revoluționare de la
tările cu caracter național, în care un rol esențial finele anului 1917 și din primele zile ale anului
îl jucase fostul judecător de pace la Bălți, Ioan 1918 [42], ajungându-se inclusiv la introduce-
Pelivan [36], în cuprinsul orașului și județului rea stării excepționale, la 18 decembrie 1917, de
Bălți prindea un contur tot mai pronunțat și pe- către Consiliul Directorilor Generali (Guvernul
riculos o mișcare revoluționară cu caracter bol- Republicii Democratice Moldovenești) [43].
șevic, urmărind instaurarea anarhiei în regiune O comisie specială de evaluare a pagubelor
(„adâncirea revoluției”, conform terminologiei cauzate de bolşevici şi armata rusă anarhizată în
bolșevice). Ordinul care dezlănțuise debandada retragere la finele anului 1917 şi începutul anu-
în armata rusă de pe Frontul Român a fost dat de lui 1918, instituită prin decizia nr. 10.214 din 26

108 Dialogica nr. 1


februarie 1918 a Ministerului de Interne al Ro- sarabiei, punându-se viaţa şi avutul locuitorilor
mâniei, Direcţiunea Administraţiei Generale, a la adăpostul jafurilor şi crimelor” [49].
personalului şi statisticii [44], a stabilit că, din Pentru îndeplinirea misiunii, Corpul 6 ar-
totalul celor 1.741 de mari proprietari din Basa- mată avea la dispoziţie diviziile 11 şi 13 infan-
rabia, 1.261 sau 72,4 % au avut de suportat diver- terie, 1 şi 2 cavalerie, precum şi unităţi aflate la
se pagube materiale [45]. Cel mai mare număr acea dată în rezerva armatelor sau la dispoziţia
de proprietăţi devastate a fost atestat în Sudul Marelui Cartier General. În hotărârea adoptată,
Basarabiei şi, mai cu seamă, în judeţele Ismail şi Marele Cartier General pleca de la premisa că
Cahul, acest lucru datorându-se faptului că „din- Puterile Centrale vor respecta prevederile armis-
spre frontul românesc de Sud, prin Galaţi, Reni, tiţiului încheiat, iar trupele destinate menţinerii
Leova s-au strecurat toate bandele care s-au for- ordinii în celelalte zone îşi puteau îndeplini misi-
mat din armata a 4-a şi a 9-a rusă şi care, prin unile încredinţate [50]. Celor patru divizii desti-
aceste regiuni, s-au îndreptat către Odesa” [46]. nate să acţioneze la est de Prut li s-a ordonat „să
În regiunea de Nord a Basarabiei, cele mai distrugă forţele de agitaţie existente în Basarabia;
afectate au fost judeţele Soroca şi Bălţi, datori- să se treacă peste Nistru sub escortă, cu trenul
tă faptului că prin Iaşi, Ungheni, Bălţi şi Soroca sau pe jos, toţi soldaţii ruşi dezertori care rătă-
„a fost maximum de tranzit a tuturor armatelor cesc prin sate şi sunt organizaţi în bande cu sco-
ruseşti, care s-au întors în cea mai mare deban- pul de a jefui şi răzvrăti pe locuitori. Cei originari
dadă de pe frontul românesc în Rusia” [47]. În din Basarabia vor fi trimişi la vetrele lor” [51].
consecinţă, în jud. Soroca au avut de păgubit Divizia a 11-a a trecut Prutul la 10/23 ia-
circa 251 de proprietari, fiecare din ei suportând nuarie 1918 şi a înaintat spre Chişinău, pe două
pierderi în sumă de 321.861 de ruble, iar în jud. coloane. Prima coloană (Brigada 21) s-a depla-
Bălţi, au suportat pierderi 179 de proprietari a sat cu trenul pe linia Ungheni-Chişinău. A doua
câte 145.223 ruble fiecare [48]. (Brigada 22) s-a deplasat pe jos în direcţia Leova
Așa cum prezența și acțiunile forțelor ruse – Galbena – Hânceşti − Chişinău. Alături de co-
bolșevizate generau un dublu pericol – de im- mandantul diviziei, generalul Ernest Broşteanu,
punere prin forță a unui sistem politic contra se afla şi delegaţia Sfatului Ţării condusă de Ion
voinței populației din Basarabia și distrugerea Pelivan. La 12/25 ianuarie 1918, unităţile acestei
sistemului logistic al armatei române, dispus în divizii s-au concentrat în raioane situate la vest
cea mai mare parte în această regiune − guvernul de Chişinău. În proclamaţia generalului Con-
României a hotărât la 17 ianuarie 1918 să acor- stantin Prezan către cetăţenii Republicii Moldo-
de sprijinul militar solicitat de autorităţile de la veneşti erau explicate motivele intrării armatei
Chişinău. Pentru punerea în aplicare a hotărârii române în Basarabia: „Voi şi ţara voastră ca şi
adoptate de guvernul român, Marele Cartier Ge- a noastră, trec acuma prin ceasuri grele hotărâ-
neral a încredinţat Corpului 6 armată misiunea toare pentru soarta lor. Din toate părţile şi de că-
„să respingă peste Nistru bandele ruse care ar tre o mulţime de oameni răi, vi se spun tot felul
putea încerca să treacă în Basarabia fără ordinul de neadevăruri, care vă întunecă mintea, vă în-
comandantului rus al frontului (D. Şcerbacev − răutăţesc inimile şi vă fac să nu mai simţiţi, unde
n.n.) şi deci cu intenţia de a jefui sau ataca trupele este binele şi unde este răul. În aceste clipe de
noastre; să asigure ordinea şi regulata circulaţie grea cumpănă şi nestatornicie, Sfatul Ţării şi-a
pe calea ferată; să se facă ordine în tot ţinutul Ba- adus aminte de noi şi ne-a cerut prin coman-
Dialogica nr. 1 109
damentul militar rus să trecem Prutul: 1. Ca să întregul parcurs al căii ferate Tighina – Chişi-
aducem rânduială şi linişte în satele şi târgurile nău − Iaşi, armata română şi-a îndeplinit, prac-
voastre, punând la adăpost viaţa şi avutul între- tic, misiunea încredinţată [55]. În comunicatul
gului popor împotriva răufăcătorilor şi 2. Ca să oficial al generalului E. Broşteanu cu ocazia ocu-
chezăşluim transportul celor trebuincioase pen- pării Tighinei, se menţiona că „cetatea şi podul
tru traiul armatelor ruse şi române, care fac pază sunt în mâinile noastre. Am căpătat o enormă
la hotarele noastre, apărând prin aceasta şi hota- cantitate de tunuri, arme şi muniţiuni. Oraşul
rele ţării voastre” [52]. În aceeaşi proclamaţie se n-a putut fi cruţat de ororile războiului. Pierde-
menţiona că „oastea română nu va obijdui nici rile noastre sunt cu totul neînsemnate. Bolşevi-
un locuitor din Republica Moldovenească, ori- cii au fost alungaţi dincolo de Nistru. Pierderile
care ar fi neamul şi credinţa lui”. „Vă declar sus lor se ridică la aproape zece mii de morţi” [56].
şi tare − menţiona generalul C.Prezan− că Oas- În aşa mod, având conştiinţa că luptau nu
tea Română nu doreşte decât ca prin rânduiala numai pentru cauza propriei naţiuni, dar şi pen-
şi liniştea, ce aduce, să vă dee putinţa să vă sta- tru a împiedica bolşevismul să invadeze şi alte
torniciţi şi să desăvârşiţi autonomia şi sloboze- zone ale Europei, diviziile române au curăţat
nia voastră, precum veţi hotărî voi singuri” [53]. până la sfârşitul lunii ianuarie 1918, localităţile
În aceste condiţii, în seara zilei de 13/26 aflate sub ocupaţia trupelor bolşevice [57].
ianuarie 1918, cele două brigăzi au intrat, prin Conform mărturiilor lui Agricola Cardaș,
puncte diferite, în Chişinău, fiind primite entu- „la începutul lunii ianuarie 1918 intrând arma-
ziast de întreaga populaţie71. În proclamaţia ge- tele române, în entuziasmul patrioților moldo-
neralului Ernst Broşteanu către populaţia Chişi- veni și a întregii populațiuni, liniștea se resta-
năului se menţiona, printre altele, că „popoarele bilește ca prin farmec, soldații bolșevici fug în
liberale din Europa şi din lumea întreagă, care grabă spre Nistru, iar pe la sate ordinea se întro-
alcătuiesc astăzi marea şi sfânta întovărăşire nează, fiecare căutând a-și repara pierderile și a
pentru slobozirea popoarelor mici de tirania se pune din nou pe lucru constructiv, prădătorii
popoarelor mari şi care au scris în programul restituind parte din inventarul viu și mort ce-și
războiului ce duc, câştigarea drepturilor de li- însușiseră” [58]. În astfel de condiții prielnice,
bertate şi de unire a tuturor Românilor, salută revenirea Basarabiei în spațiul de cultură și civi-
cu nespusă bucurie primirea ce aţi făcut trupelor lizație românească devenea nu numai posibilă,
române, venite în mijlocul vostru” [54]. ci și dorită de majoritatea populației, atestân-
În timp ce la Chişinău armatei române i se du-se manifestări populare spontane pentru
făcea o primire emoţionantă, pe dealurile situ- unirea Basarabiei cu România.
ate la vest de Tighina trupele bolşevice s-au in- Astfel, cea dintâi moțiune pentru unire a
stalat în poziţii de apărare, hotărâte să menţină fost votată în ziua de 3 martie 1918 de către Zem-
trecerea permanentă peste Nistru. Un prim atac stva județului Bălți, iar la 13 martie o moțiune
declanşat în ziua de 15/28 ianuarie 1918 a eşuat. identică a fost votată de Zemstva județului Soro-
După violente lupte, reluând ofensiva în ziua de ca [59], toate acele acțiuni culminând cu istorica
25 ianuarie / 7 februarie 1918, unităţile româ- Declarație a Sfatului Țării de unire a Basarabiei
ne au pus stăpânire pe oraşul Tighina, iar forţe- cu România din 27 martie / 9 aprilie 1918. Adop-
le adverse fiind urmărite până la Nistru. Luând tată cu 86 de voturi „pro”, 3 „împotrivă”, 36 de
sub control podul peste Nistru de la Tighina şi abțineri și 13 absențe, Declarația Sfatului Țării

110 Dialogica nr. 1


a proclamat, „în numele poporului Basarabiei”, 4. Populația orașului și județului Bălți în
că „Republica Moldovenească (Basarabia), în anul Marii Uniri. Așezat pe malul drept al râu-
hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și lețului Răut la confluența cu Răuțelul în mijlocul
vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum Basarabiei de Nord, la încrucișarea drumurilor
o sută și mai bine de ani din trupul vechei Mol- ce duc spre Iași și Cernăuți, Bălți în calitatea sa
dove, în puterea dreptului istoric și dreptului de de capitală a județului cu același nume era con-
neam, în baza principiului că noroadele singure siderat în 1918 drept unul din orașele cu cele
să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru mai mari șanse de dezvoltare în noile condiții
totdeauna se unește cu mamă-sa România” [60]. de viață, deschise de întregirea României [62].
Redând atmosfera înălțătoare a acelor zile Orașul avea o populație totală de 22.000 de
de primăvară a anului 1918, omul politic și de locuitori stabili − 10.800 de bărbați și 11.200 de
cultură basarabean Ștefan Ciobanu menționa că femei − la care se adăugau peste 8.000 de persoa-
Declarația Sfatului Țării de unire a Basarabiei cu ne „populație flotantă” [63]. Avea 7.466 de mena-
România a marcat momentul culminant al sfor- je, respectiv 3.407 clădiri locuite și 49 neocupate.
țărilor poporului basarabean pentru dobândirea La fel ca orașele Cahul sau Orhei, Bălți se
libertăților sale naționale, fiind ultimul act revo- afla sub un regim special de proprietate embati-
luționar la care a recurs pentru a-și determina cară a boierilor Catargi − Crupenschi, regim ne-
soarta [61]. admis în România pentru orașe întregi. În Bu-
În atare mod, cu anul 1918 începe o perioa- curești, bunăoară, aproape întreg cartierul „Tei”
dă calitativ nouă în evoluția Basarabiei, inclusiv a era proprietate embaticară a familiei și descen-
populației orașului și județului Bălți, perioadă în denților domnitorului Ghica Vodă [64]. În ve-
care provincia istorică dintre Prut și Nistru, reve- derea elaborării și transpunerii în viață a unui
nită în spațiul de cultură și civilizație românească plan modern de amenajare și de extensiune al
din care fusese smulsă abuziv la 1812, a evoluat orașului, administrația comunală își declarase
din punct de vedere social-politic, demo-econo- intenția de renunțare la acel regim de proprie-
mic și cultural în componența statului național tate embaticară, fapt ce s-a realizat în procesul
unitar român. Același an 1918 a adus tuturor reformei agrare din anii imediat postbelici.
locuitorilor României Întregite trei mari schim- Orașul Bălți ocupa o suprafață totală de
bări fundamentale: unitatea națională, reforma 931 ha, inclusiv 744 ha suprafață clădită. Cele 61
agrară și sufragiul universal, toate înscriindu-se de străzi din cuprinsul orașului aveau o lungime
pe traseul modernității și al modernizării. Dintre totală de 29.053 m, dintre care 15.687 m străzi
acestea, prima a ridicat România de la o putere nepavate și 13.368 m străzi pavate.
mică la una de rangul al doilea în Europa, ur- Cele două piețe publice din cuprinsul orașu-
mând imediat după Polonia și Italia; a doua, sati- lui ocupau o suprafață totală de 32 ha, în timp ce
sfăcând foamea de pământ a țăranilor, a înlăturat grădinile, inclusiv grădina publică, de numai 4 ha.
orice pericol al unei revoluții de jos și a imunizat Între clădirile principale din oraș se numărau:
România contra bolșevismului, cu toată apropi- Prefectura de județ, Tribunalul, Primăria orașu-
erea ei de Rusia; a treia a înzestrat națiunea cu lui, Zemstva județeană, Administrația financiară,
mijloacele unei autoexprimări democratice, legi- PTT, Poliția de oraș, Brigada de siguranță, etc.
ferându-se dreptul de vot universal, direct, secret Orașul nu era canalizat. Apa de băut, in-
și obligatoriu (R.W. Seton Watson). suficientă, se pompa dintr-o fântână arteziană
Dialogica nr. 1 111
într-un rezervor de 20 m3 și dintr-o altă fântână 313 ha, fânețe naturale 842 ha, pășuni 73.162 ha,
obișnuită. Serviciul de salubrizare nu fusese încă lucerniere 1.230 ha, trifoiști 85 ha, păduri 27.994
creat; fiecare locuitor avea obligația de a-și face ha, iazuri 1.692 ha, vetre de sat 15.340 ha, teren
curat pe ½ porțiune de strada ce aparținea fața- neproductiv și drumuri 9.680 ha [68].
dei casei sale. Gunoiul era transportat cu căruțe Așezat pe râulețul Răut, în mijlocul regi-
particulare la depozitele din afara orașului unde, unii Basarabiei de Nord, la răscrucea drumuri-
cu o anumită periodicitate, era ars [65]. lor ce duceau spre Iași și Cernăuți, importanța
Orașul era luminat cu electricitate de la o orașului Bălți a fost într-o continuă creștere în
uzină particulară. Exista o concesiune pentru ilu- perioada interbelică [69], având „cele mai mari
minatul electric, care instalase 16 felinare a câte șanse de dezvoltare în noile condiții de viață”.
200 „lumânări zecimale”, examinându-se posibi-
litatea trecerii la iluminatul în regie. Încălzitul se Note şi referinţe bibliografice:
făcea cu lemne, stuh și turte din floarea-soarelui. 1. Ioan Scurtu, Istoria României în anii 1918–
1940. Evoluția regimului politic de la democrație
În oraș funcționau două spitale și mai mul-
la dictatură, Editura Didactică și Pedagogică, Bu-
te instituții de binefacere. Instrucțiunea se da în
curești, 1996, p. 3 și urm.; Idem, Istoria civilizației
6 licee și școli secundare de stat și particulare și
românești. Perioada interbelică (1918–1940), Bucu-
în 10 școli primare. Aici apăreau trei reviste pe- rești: Editura Enciclopedică, 2009, p. 12.
riodice românești: Tribuna administrativă, Vre- 2. Toader Nicoară, Istorie locală și surse orale /
mea Nouă și Secerea. Ministerul Educației și Cercetării al României. Pro-
Comerțul și industria erau destul de dez- iectul pentru Învățământul Rural, 2005, p. 1.
voltate, în oraș funcționând peste 5 mori, 14 fa- 3. Ibidem.
brici de ulei, 7 de săpun, una de spirt, două de 4. Pentru Nicolae Iorga, bunăoară, era de do-
bere, două turnătorii, o fabrică de mobilă, una meniul evidenței că „numele-i vine (…) de la așa de
de piele, o alta de tuburi etc. Creditul și relațiile multele bălți pe care le lasă Răutul – el însuși un șir
de băltoage – primăvara și care se fac iarna un noroi
comerciale erau înlesnite de 6 bănci și alte insti-
ucigător” (Nicolae Iorga, Neamul românesc în Basa-
tuții financiare și comerciale [66].
rabia. Ediție îngrijită, introducere și bibliografie de
Împreună cu cele 299 de comune rurale,
Iordan Datcu, București: Editura Fundației Cultura-
orașul Bălți alcătuia județul cu același nume, le Române, 1995, p. 56-61).
având o populație totală de 372.012 locuitori 5. Zamfir C. Arbure, Basarabia în secolul XIX,
stabili, inclusiv 183.858 bărbați și 188.154 femei. București: Institutul de Arte Grafice Carol Göbl,
Din punct de vedere administrativ, județul Bălți 1898, p. 284-287.
era compus din 5 plase, având în cuprinsul aces- 6. Ispisoace și zapise (documente slavo-româ-
tuia 72.971 de clădiri și 79.851 de menaje [67]. ne) publicate de Gh. Ghibănescu, profesor onorar,
În anul 1918, județul Bălți avea o suprafață membru corespondent al Academiei Române. Vol.
de 4.973 km2 sau 4.662 verste pătrate. Caracte- VI. Partea II, Tipografia „Goldner”, concesionari Al.
Țerek& Gh. Caminschi, Iași, 1933, p. VI.
rizându-se printr-o agricultură dezvoltată, ju-
7. I. Iosifescu, Istoria orașului Bălți. În: „Ba-
dețul avea întinse suprafețe cultivabile de circa
sarabia economică și socială” (Bălți), 15 iulie 1924.
601.975 ha, care se repartizau pe categorii în fe-
O frumoasă legendă, care însă nu se confirmă do-
lul precum urmează: teren arabil 457.609 ha, li- cumentar, pune apariția localității Bălți în legătură
vezi de pomi fructiferi 2.453 ha, vii altoite 1.728 cu principesa Ringala de Mazovia, soția voievodului
ha, vii producători direcți 9.580 ha, vițe indigene

112 Dialogica nr. 1


Moldovei Alexandru cel Bun, de la care ar fi primit 1812), în Basarabia – 1812. Problemă națională, im-
în dar, pe la 1421, târgul Siret și moșia Voloveț, in- plicații internaționale. Materialele Conferinței Știin-
clusiv teritoriul pe care s-a ridicat viitorul oraș. țifice Internaționale, 14-16 mai 1812, Chișinău-Iași.
8. Ștefan Ciobanu, Orașele, în Basarabia. Mo- Coord.: Gh. Cliveti, Gh. Cojocaru, Editura Academi-
nografie sub îngrijirea D-lui Ștefan Ciobanu, Impri- ei Române, București, 2014, p. 126.
meria Statului, Chișinău, 1926, p. 93. 17. П.А. Крушеван. Бессарабия. Графический,
9. Dicționarul statistic al Basarabiei. Ediție ofi- исторический, статистический, экономический,
cială, Chișinău: Editura Glasul Țării, 1923, p. 14-15. этнографический, литературный и справочный
10. Vezi: Pavel Dumbrăveanu, Victor Lada- сборник. Издание газеты «Бессарабец». Москва:
niuc, Vladimir Nicu, Bălți, în Localitățile Republicii Типография А.В. Васильева, 1903. С. 223-224.
Moldova. Itinerar documentar-publicistic ilustrat. 18. Zamfir C. Arbure, Basarabia în secolul XIX,
Vol. 1, Agenția Națională de Presă „Moldpres”, Chi- Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București,
șinău, 1999, p. 366. 1898, p. 284-287.
11. Ispisoace și zapise (documente slavo-româ- 19. Ispisoace și zapise (documente slavo-româ-
ne) publicate de Gh. Ghibănescu, profesor onorar, ne) publicate de Gh. Ghibănescu, profesor onorar,
membru corespondent al Academiei Române. Vol. membru corespondent al Academiei Române. Vol.
VI. Partea II, Tipografia „Goldner”, concesionari Al. VI. Partea II, Tipografia „Goldner”, concesionari Al.
Țerek & Gh. Caminschi, Iași, 1933, p. 1. Țerek& Gh. Caminschi, Iași, 1933, p. 2.
12. T.-T. Marșalcovschi, Geneza municipiului 20. Zamfir C. Arbure, Basarabia în sec. XIX, In-
Bălți: concept urbanistic și prima atestare, În: Anua- stitutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1898,
rul Catedrei Discipline Socioumanistice, 2007-2008, p. 287.
Presa Universitară Bălțeană, Bălți, 2009, p. 6-28; 21. Ibidem, p. 284-287.
Idem, Bălți: geneza și evoluția urbei, în „Promemo- 22. Dicționarul statistic al Basarabiei. Ediție
ria. Revista Institutului de Istorie Socială”, IV, nr. oficială, Chișinău: Editura Glasul Țării, 1923, p. 14.
5-6, Chișinău, 2013, p. 102. Prima atestare docu- 23. I. Iosifescu, Istoria orașului Bălți. În: „Ba-
mentară a localității Bălți se conține în comentariile sarabia economică și socială” (Bălți), 15 iulie 1924.
legate de expediția armatei polono-lituaniene con- 24. I. Simionescu, Orașele din România. Ed. a
tra Imperiului Otoman. În septembrie 1620, armata II-a, București: Ed. „Cartea Românească”, 1925, p. 81.
polonă comandată de Stanislaw Žółkiewski a trecut 25. Scarlat Panaitescu, Aspecte economice și
frontiera cu Moldova la Iargura și s-a oprit lângă sociale din Basarabia (1920–1926). Vol. I, Chișinău:
Ungheni, la 7-8 km de Țuțora. După pierderea bă- Tipografia Eparhială „Cartea Românească”, 1926, p.
tăliei de la Țuțora, polonezii s-au retras prin satele 51-54.
Petrești, Scumpia, Catranâc, „iar pe la amiaza zilei 26. Gheorghe Baciu, Din istoricul localității
de 4 octombrie ajung la râul Răut, lângă satul Bălți”. Slobozia – Bălți. In „Destin românesc”, an. XI (XXII),
Seara, trupele polone au trecut Răutul și la 5 octom- nr. 4 (98), 2016, p. 113-114; Mihai Bărbulescu, Bălți,
brie au ajuns la râul Cubolta. Așadar, prima atestare 1818–1944, București: Editura Academiei Române,
a orașului Bălți are loc la 4 octombrie 1620. 2017, p. 31.
13. I. Iosifescu, Istoria orașului Bălți, în „Basa- 27. Pavel Dumbrăveanu, Victor Ladaniuc, Vla-
rabia economică și socială” (Bălți), 15 iulie 1924. dimir Nicu, Bălți, în Localitățile Republicii Moldova.
14. D. Iov, Un oraș basarabean: Bălți, În: „Viața Itinerar documentar-publicistic ilustrat. Vol. 1, Chi-
Basarabiei”, anul II, nr. 12, decembrie 1933, p. 47-52. șinău: Agenția Națională de Presă „Moldpres”, 1999,
15. Ibidem. p. 370.
16. Alexei Agachi, Organizarea administrativă 28. P. Cazacu, Moldova dintre Prut și Nistru,
a Țării Moldovei sub ocupația militară rusă (1806- 1812–1918, „Viața Românească”, S.A., Iași, F.a., p. 31.

Dialogica nr. 1 113


29. П.А. Крушеван. Бессарабия. Графический, Basarabiei în jurul marelui eveniment al Unirii, M.O.
исторический, статистический, экономический, și Imprimeriile Statului, Chișinău, 1933, p. 178-182.
этнографический, литературный и справочный 43. Mihai Bărbulescu, Bălți (1818–1944), Bu-
сборник. Издание газеты «Бессарабец». Москва: curești: Editura Academiei Române, 2017, p. 61.
Типография А.В. Васильева, 1903. c. 224-225. 44. Arhivele Naţionale ale României, Bucureşti,
30. Zamfir C. Arbure, Basarabia în secolul XIX, fond Ministerul de Interne, dosar 465/1918, fila 3.
Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 45. Arhiva Națională a Republicii Moldova,
1898, p. 284-287. fond 1416, dosar 2, inv. 2, fila 19 verso („Observaţi-
31. Const. I. Lungu, T. Al. Știrbu, Basarabia uni generale asupra pagubelor produse de bolşevici
economică, în Basarabia. Monografie sub îngrijirea proprietarilor din Basarabia în anul 1918”. Semnat:
lui Ștefan Ciobanu, Imprimeria Statului, Chișinău, şeful Statisticii, E. Giurgea).
1926, p. 409-410. 46. Ibidem, fila 19-19 verso.
32. Centenar Sfatul Țării 1917-2017. Materiale- 47. Ibidem, fila 18 verso.
le conferinței științifice internaționale, Chișinău, 21 48. Ibidem, fila 18-18 verso.
noiembrie 2017. Coord.: Gheorghe Cliveti, Ioan Bo- 49. Ibidem, p. 167.
lovan, Gheorghe Cojocaru, Chișinău: Editura Lexon 50. Ibidem, p. 167-168.
Prim, 2017, passim. 51. Ibidem, p. 168.
33. I. Zaborovschi, Istoria, în Basarabia. Mono- 52. Ştefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu
grafie sub îngrijirea D-lui Ștefan Ciobanu, Imprime- şi documente cu privire la mişcarea naţională din
ria Statului, Chișinău, 1926, p. 149-150. Basarabia în anii 1917–1918, Chişinău: Editura Uni-
34. Ibidem, p. 150. versitas, 1993, p. 231-232.
35. «Кувынт Молдовенеск», № 34 (234), 30 53. Ibidem, p. 232.
априлие 1917. 54. Ibidem, p. 235.
36. Detalii la Ion Constantin, Ion Negrei, Gh. 55. Armata Română şi Marea Unire. Contri-
Negru, Ioan Pelivan: părinte al mișcării naționale din buţii la realizarea Unirii şi la consolidarea statului
Basarabia, București: Biblioteca Bucureștilor, 2011. naţional. Îngrijit de dr. Teodor Pavel, dr. Nicolae
37. Gh. V. Andronachi, Albumul Basarabiei în Ciobanu, Cluj-Napoca: Editura „Daco-Press”, 1993,
jurul marelui eveniment al Unirii, M.O. și Imprime- p. 170-171.
riile Statului, Chișinău, 1933, p. 99. 56. Ştefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu
38. General M.C. Schina, Pe marginea Unirei. şi documente cu privire la mişcarea naţională din
Basarabia. Ianuarie 1918 – iunie 1919, Institutul de Basarabia în anii 1917–1918, Chișinău: Editura Uni-
arte grafice „Lupta” N. Stroilă, București, 1938, p. 20. versitas, 1993, p. 231.
39. Ibidem, p. 19. 57. Ion M. Oprea, România şi Imperiul Rus.
40. А. Еремия, Ю. Рошкован. Бэлць // Ен- Vol. I (1900–1924), București: Editura Albatros,
чиклопедия Советикэ Молдовеняскэ. Вол. 1. 1998, p. 180.
Кишинэу: Редакция принчипалэ а ЕСМ, 1970. П. 58. Agricola Cardaș, Aspecte din reforma agra-
541-542. ră basarabeană, Chișinău: Editura „Foaia plugari-
41. Н. Ройтман. Апэраря де ла Бэлць (22-23 lor”, 1924, p. 60.
януарие / 4-5 фебруарие 1918 // Енчиклопедия 59. Gherman Pântea, Rolul organizațiilor mi-
Советикэ Молдовеняскэ. Вол. 1. Кишинэу: Ре- litare moldovenești în actul unirii Basarabiei. Ed. a
дакция принчипалэ а ЕСМ, 1970. П. 541-542. II-a, Chișinău: Tipografia „Dreptatea”, 1932, p. 87.
42. Vezi: Câteva documente în legătură cu tul- 60. „Monitorul Oficial”, nr. 309, 30 martie / 12
burările revoluționare din Basarabia până la venirea aprilie 1918. Partea oficială, Iași, 29 martie 1918, p.
armatelor române, în Gh. V. Andronachi, Albumul 3769-3770.

114 Dialogica nr. 1


61. Ștefan Ciobanu, Unirea Basarabiei. Studiu 65. Ibidem, p. 12.
și documente cu privire la mișcarea națională din 66. Scarlat Panaitescu, Aspecte economice și
Basarabia, București: Editura „Cartea Românească”, sociale din Basarabia (1920–1926). Vol. I, Tipografia
1929, p. VII și urm. Eparhială „Cartea Românească”, Chișinău, 1926, p.
62. Ștefan Ciobanu, Orașele, în Basarabia. Mo- 53-54.
nografie sub îngrijirea D-lui Ștefan Ciobanu, Impri- 67. Dicționarul statistic al Basarabiei. Ediție
meria Statului, Chișinău, 1926, p. 93. oficială, Chișinău, 1923, p. 118.
63. Dicționarul statistic al Basarabiei. Ediție 68. Almanahul orașului și județului Bălți. În-
oficială, Tipografia Societății Anonime „Sfatul Ță- tocmit de A. Zigberman și Ef. Haschelevici, F.e.,
rii”, Chișinău, 1923, p. 14. Bălți, F.a., p. 54-57.
64. Cincinat I. Sfințescu, Orașele Basarabiei 69. Ștefan Ciobanu, Orașele, în Basarabia. Mo-
(din punct de vedere edilitar). Comunicare prezen- nografie sub îngrijirea D-lui Ștefan Ciobanu, Impri-
tată la Congresul de la Iași din 9-12 octombrie 1921, meria Statului, Chișinău, 1926, p. 93.
F.e., București, 1921, p. 4.

Orașul și județul Bălți de la începuturi până în anul Marii Uniri


Rezumat: Constituind un preambul la o abordare aprofundată, la nivel județean și local, a mersului
și rezultatelor aplicării reformei agrare din anii 1918–1940 în cuprinsul județului Bălți, prezentul demers
oferă cititorilor o istorie panoramică a capitalei acestuia, de la primele atestări documentare și până în anul
Marii Uniri. În condițiile în care tranziția la o societate democratică, liberală și plurală impune cu necesitate
obiectivă revizuirea perspectivelor cercetării istorice, considerându-se demne de interes inclusiv istoriile
locale și cele regionale, articolul nostru se vrea a fi o contribuție la istoria locală și cea regională a Basarabiei
interbelice, urmărind, în particular, reconstituirea unui important capitol de istorie și retrologie agrară.
Cuvinte-cheie: întemeiere, orașul Bălți, județul Bălți, retrologie agrară, reformă agrară, Marea Unire.

Balti city and Balti country from beginning to the Great Union
Abstract: As a preamble to a thorough approach, at the County and local level, and the results of the
application of the skill in the agrarian reform of 1918–1940 in the Bălți County, this approach offers readers
a panoramic history of the capital, the earliest documented mentions of the documentary and the Great
Union. Given that the transition to a democratic, liberal and plural society implies with objective necessity
the revision of the perspectives of historical research, considering itself to be of interest, including local and
regional histories, our article is meant to be a contribution tot he local and regional history of Inter-war Bes-
sarabia, aiming, in particular, to reconstruct an important chapter of agrarian history and retro logy.
Keywords: foundation, Bălţi City, Bălţi County, agrarian retrography, agrarian reform, the Great Union.

O stradă din Bălți, secolul XX Primăria orașului Bălți în anii `30, secolul XX

Dialogica nr. 1 115

S-ar putea să vă placă și