cl.

TARILE ROMANE INTRE

(REGIMUL SUZERANITĂȚII
OTOMANE)

Maros Aurora
 Cronologia instaurării
suzeranității  1420-prima ciocnire a
moldovenilor cu turcii,încercare
 1417-o prim încercare de de a instaura dominația
instaurare a regimului otomană.
sueranității otomane în  1456-Moldovei i se impune
Muntenia(Mircea cel plata tributului(Petru Aron)
Bătrăn).  1473 Ștefan cel Mare refuză
 1420-impunerea plata tributului iar la 1476
suzeranității otomane. revine la plata acestuia.
 1512 Bogdan III acceptă
 -1462 după refuzul lui
suzeranitatea otomană.
Țepeș de plata tributului
 1538 după răzvrătirea lui Petru
și bătălia de la Giurgiu se Rareș se instaurează dominația
instaurează definitiv restrictivă.
suzeranitatea asupra  1541 după cucerirea Ungariei
Munteniei. transilvania intră sub
suzeranitate.
 Dominație definitivă
 1417-anexarea Dobrogiei
Teritorii
transformate  1417-cucerirea cetăților Turnu și Giurgiu
în pașalîc  1484-cucerirea Cetății Albe și Chilia(formarea
provinciei Rumelia în frunte cu un bei)
 1538-cucerirea cetății Tighina, redenumită
Bender
 1560-1568 stăpănirea asupra Bugeacului
 1621- cucerirea cetății Reni
 1716-cucerirea Hotinului
 1522-transformarea în pașalîc a unei părți a
Banatului și Crișanei(pașalîcul Timișoarei)
 1669 stăpănirea definitivă a Crișanei(pașalîcul
Oradea)
Statutul Țărilor romăne
Teritorii

 Participare la campaniile
închinate,bazate pe
militare otomane
principiului legămăntului.
 Păstrarea instituțiilor politice,
Baza legală-

administrative,judiciare
ahidnamele(capitulații)
,militare.
 Fac parte din casa păcii  Legea otomană(șariat) nu are
 Păstrarea unui principe aplicație în Țările Romăne
creștin,ales de țară din
familiile domnitoare.
 Reprezentanți romăni la
Poartă(capukehaya)
 Păstrarea drepturilor,
privilegiilor și credinței.
 Micșorarea oastei de la 40
000 la 10 000
 Haraciul simbol al
suzeranității
 Schimbarea capitalei de la
Tărgoviște la București, de la
 Prietenul prietenilor și Suceava la Iași(s.XVI)
dușmanul dușmanilor
  Dominatia economica a constat in:
 obligatiile banesti ce trebuiau platite Portii:
 haraciul sau tributul – reprezenta sumele de bani ce trebuiau
platite de domnitorii romani in schimbul mentinerii pacii si
pastrarii autonomiei interne a Tarilor Romane;
 peşcheşurile – darurile in bani sau natura (blanuri, cai, etc.)
pe care domnitorii romani erau obligati sa le plateasca cu
ocazia diferitelor evenimente ce aveau loc la curtea
sultanului (casatorii, urcarea pe tron a sultanilor, etc.);
 cumpararea domniei – sume de bani ce erau platite
sultanilor sau dregatorilor acestuia de catre pretendentii la
tronul Tarilor Romane, pentru a li se acorda domnia;
 confirmarea domniei (din a doua jumatate a sec. al XVII-lea)
sau mucarerul – obligatie in bani, anuala sau trienala, ce era
platita de domnitori sultanului pentru mentinerea lor pe tron.
 obligatiile in natura (cereale, vite, cai, etc.) si obligatiile in
munca (transport, constructii, etc.)
 monopolul comercial: dreptul turcilor de a cumpara produse
agricole la preturi foarte mici.
  Dominatia politica s-a exercitat prin:
 amestecul sultanilor in numirea domnitorilor a fost
cauza duratei mici a domniilor, pe tronul Tarilor
Romane perindandu-se, in aceasta perioada, un
numar foarte mare de domnitori;
 controlul asupra politicii duse de domnitor prin
intermediul boierilor romani de la curtea domneasca
cat si prin trimisii Portii (in special greci). Acest lucru
a permis instaurarea unui climat de insecuritate
politica, domnii si principii din cele trei Tari Romane
fiind expusi intrigilor de la curte si subordonati
intereselor boierilor, respectiv nobililor. S-a instituit,
astfel, regimul boieresc in Tara Romaneasca si
Moldova si regimul nobiliar in Transilvania.
 Chiar si in conditiile crizei de autoritate cu care s-a
confruntat domnia in Tarile Romanesti, pe parcursul
sec. al XVII-lea, au existat domnitori si principi (in
Transilvania) care s-au distins prin politica abila dusa cu
scopul iesirii din sfera de influenta a Imperiului
Otoman.
Dominația militară
 Transformarea cetăților romăne în
raia,unde dominau legile și obiceiurile
otomane
 Întreținerea oștilor din raia și în timpul
campaniilor otomane(Cămara Porții)
Guvernare în pașalîcuri
 Extinderea sistemului  Funcționarii se supuneau doar
teritorial-administrativ Porții.
otoman  Pămăntul devine proprietatea
 Cetățile,satele din jur sultanului.
formau unități  Lotul care aparține unui creștin
administrative nahii(raiale) se numea baștină
 Conducătorul cetății-di  Musulmanii și creștinii plăteau
zidar. dări diferite:primii mai
Formarea a două mici(resm-i cift),mai mare
sanjacuri(județ):Bender și pentru ultimii(ispange)
Akkerman(Cetatea Albă),în  Restricții pentru romăni:nu pot
frunte cu un bei,puterea să ridice case mai înalte ca a
judiciară-cadiu,finansist- turcilor,să călărească cai dar
defterdar. catări,să poarte haine scumpe
 Matei Basarab (1632-1654), in Tara
Romaneasca
 Politica interna:
 cu sprijinul boierilor romani a incercat inlaturarea boierilor
greci din sfatul domnesc;
 a urmarit dezvoltarea economica a tarii;
 a sprijinit construirea de lacasuri de cult.
 Politica externa:
 a initiat legaturi cu habsburgii si cu regele Poloniei in
scopul realizarii unei aliante antiotomane;
 a intretinut relatii cu principele Transilvaniei, Gheorghe
Rackoczi I, cu care a incheiat, in 1633, un tratat de alianta
prin care cei doi isi promiteau sprijin reciproc. Acest tratat
a fost reinnoit in 1635, 1636, 1638, 1640, 1647 si cu fiul
acestuia Gheorghe Rackoczi II, in 1650 si 1651;
 1650 – a incheiat o intelegere de ajutor reciproc cu
hatmanul cazacilor, Bogdan Hmelnitki;
 s-a aflat in conflict cu domnul Moldovei, Vasile Lupu, care
urmarea sa-i ocupe tronul.
 Gh. Rackoczi II
Matei Basarab

Gh. Rackoczi I

Arnota
 Vasile Lupu (1634-1653), in Moldova
 Politica interna:
 s-a sprijinit pe boierii greci in conducerea tarii ceea ce i-a
nemultumit pe boierii pamanteni;
 om de cultura, a ridicat numeroase biserici si manastiri
(Biserica Trei Ierarhi din Iasi). 
 Politica externa:
 1639, a incercat sa-l indeparteze de la tron pe Matei
Basarab, dar a fost infrant in luptele de la Ojogeni si
Nenisori (Ialomita);
 1638, tratat de alianta cu principele Transilvaniei,
Gheorghe Rackoczi I;
 1644-1648, perioada de imbunatatire a relatiilor cu Matei
Basarab;
 1646, a incheiat o conventie de buna vecinatate si de
extradare cu Transilvania;
 1653, ultima incercare a lui Vasile Lupu de a ocupa tronul
Tarii Romanesti s-a incheiat cu infrangerea suferita la Finta
si indepartarea sa de pe tron.
Vasile Lupu
 Serban Cantacuzino (1678-1688) in Tara
Romaneasca
 Politica interna:
 intarirea autoritatii domnesti pentru a pune capat anarhiei
provocate de grupurile boieresti.
 Politica externa:
 a urmarit incheierea unei aliante antiotomane cu Imperiul
Habsburgic;
 1683, cand a avut loc asediul esuat al turcilor asupra
Vienei, chiar daca a participat cu trupe alaturi de Imperiul
Otoman la acest asediu, a ajutat trupele imperiale
oferindu-le informatii despre actiunile turcesti;
 dupa infrangerea armatelor turcesti la Viena, Serban
Cantacuzino a intrat in tratative cu imparatul german in
vederea incheierii unei aliante antiotomane;
 1684-1688, contacte diplomatice cu Imperiul Habsburgic,
habsburgii promitandu-i domnia ereditara si titlul de baron
in cadrul imperiului. Tratativele nu au fost finalizate
datorita mortii domnitorului.
Serban Cantacuzino
 Constantin Brancoveanu (1688-1714) in Tara
Romaneasca

 Politica interna:
 s-a preocupat de intarirea autoritatii domnesti in raport cu boierii;
 a reorganizat sistemul fiscal;
 a sprijinit Biserica prin construirea de lacasuri de cult si prin danii acordate
acesteia;
 a contribuit la inflorirea culturii prin sprijinul acordat tiparirii de carti in
tipografiile din Targoviste si Ramnic;
 1714, datorita intrigilor boierilor pe langa sultan, a fost mazilit, apoi executat
impreuna cu cei patru fii ai sai, la Istanbul.
 Politica externa:
 a urmarit permanent mentinerea unor relatii bune cu Imperiul Otoman pentru a
nu trezi suspiciuni cu privire la politica sa externa antiotomana;
 la inceput relatiile cu imparatul german au fost incordate, domnitorul roman fiind
nevoit sa respinga doua atacuri ale habsburgilor asupra Tarii Romanesti: in 1689
si in anul 1690, cand domnitorul i-a alungat pe habsburgi din Transilvania;
 a incercat incheierea unei aliante cu Polonia indreptate impotriva turcilor, dar a
renuntat la acest proiect datorita incapacitatii de lupta a Poloniei;
 cu Moldova relatiile au fost incordate;
 1709, intre Tara Romaneasca si Rusia lui Petru cel Mare s-a incheiat o conventie
secreta indreptata impotriva turcilor.
 Manastirea Brancoveni

Hurezi
Govora palatul Mogosoaia
 Dimitrie Cantemir (1710-1711), domn al
Moldovei
 Politica interna:
 a luat masuri pentru intarirea puterii centrale;
 s-a sprijinit pe mica boierime si pe oraseni impotriva marilor boieri;
 a realizat o reforma fiscala.
 Politica externa:
 s-a orientat spre o alianta antiotomana cu Rusia care se afla in plina
ascensiune;
 13 aprilie 1711, la Luţk, a incheiat un tratat de alianta cu tarul Rusiei,
Petru cel Mare, tratat care prevedea ajutor militar reciproc impotriva
turcilor;
 iulie 1711, la Stanilesti, ostile rusesti si moldovene au fost infrante de
turci, iar Dimitrie Cantemir s-a refugiat la curtea tarului Rusiei.
 Incepand cu anul 1711, in Moldova si 1716, in Tara Romaneasca,
Imperiul Otoman a inlocuit domniile pamantene cu domniile
fanariote (fanariotii erau greci din cartierul Fanar al
Constantinopolului, considerati diplomati foarte abili, motiv pentru
care erau folositi de sultani in chestiuni de politica externa).
Scoala nr. 5 " Principesa Elena Bibescu" Barlad