Budismul

Proiect de:

Iulia Onescu
Clara Ionel
Monica Baluta
Laura Cristea
Budismul este o religie și o filozofie orientală. Ea își are originea în India
în seculul al VI-lea î.e.n. și s-a răspândit într-o mare parte a Asiei Centrale
și de Sud-Est. Se bazează pe învățăturile lui Gautama Siddhathra (Buddha
Shakyamuni), un gânditor indian care se crede că ar fi trăit între 560 î.e.n.
și 480 î.e.n. Budismul aparține grupului de religii dharmice alături de
hinduism și de jainism. Mai este numit și “Buddha Dharma”, ceea ce
înseamnă “învățăturile Celui Luminat”.

Diferite reprezentări ale lui Gautama Siddhathra

 Doctrina
În religia budistă, oricine se trezește din “somnul ignoranței”,
experimentând o relație nemijlocită cu realitatea, fără să fi fost
instruit de cineva, și predică învățăturile sale celorlalți, fără să fi fost
instruit de cuneva, este numit buddha. Toți budiștii tradiționali sunt
de acord că Gautama Siddhathra nu a fost singurul buddha: se crede
că au existat mulți buddha înaintea lui și ca vor exista viitori buddha
de asemenea. Gautama Siddhathra este unic între ceilalți buddha
care au existat și vor exista deorece învățăturile sale se concentrează
aasupra acestui tip de trezire, numit și “eliberare” sau Nirvana.
 Mesajul social al budismului
Budismul desființează din start stratificarea socială, ierarhizarea și
susține egalitatea oamenilor din punct de vedere moral. Buddha
dorea abolirea sistemului de caste prezent în India și nega valorile
numelui și al familiei și trăinicia lor. Se promovează nu doar
o compasiune (karunā) și o iubire necondiționată față de semeni
(pali:mettā; sanscrită:maitrī), ci o identificare a eului cu însăși ființa
persoanei iubite. Budismul consideră că egoismul și sentimentul
sinelui provin din limitarea denumirii de "eu" la propria persoană, și
numai prin extinderea termenului asupra lumii înconjurătoare, prin
dilatarea granițelor proprii se poate ajunge la iubirea adevărată.
   Buddha descrie această lărgire a orizontului prin privirea simbolică a celor șase direcții:

• Privind spre est, un copil ar trebui să fie bun cu părinții săi, să îi ajute, să le păstreze tradiția,
să fie demn de moștenire și să îndeplinească ritualurile cuvenite la moartea lor. La rândul lor
părinții trebuie să îi protejeze, să-i încurajeze în acțiunile benefice, să îi lanseze într-o
carieră, să se asigure că au un soț potrivit/o soție potrivită și să le acorde o moștenire bună.
• Privind spre sud un elev trebuie să își respecte învățătorul, să muncească din greu și să fie
nerăbdător să învețe. Un învățător trebuie să asigure o educație bună elevului, să se asigure
că acesta a înțeles bine informațiile și să-l ajute să își atingă țelurile.
• Privind spre vest un soț trebuie să își trateze soția cu bunătate, să îi fie fidel, să împartă
autoritatea cu ea și să îi asigure bunăstarea. O soție trebuie să fie grațioasă, loială și
muncitoare.
• Privind spre nord un prieten trebuie să fie generos, protectiv și loial prietenilor săi și să îi
ajute la nevoie.
• Privind spre nadir un angajator trebuie să fie bun cu angajații săi, să le distribuie sarcini
conform abilităților lor, să le asigure mâncare și plată, să îi ocrotească când sunt bolnavi și
să le permită dreptul de a pleca. Un angajat trebuie să meargă la muncă devreme, să plece
târziu, să fie cinstit cu angajatorul său și să îi mențină o reputație bună.
• Privind spre zenit un om obișnuit, laicii trebuie să îi respecte pe cei care s-au dedicat vieții
spirituale, să fie amabil și binevoitor în faptă, în vorbă și în gând, să le acorde casa lor ca
adăpost și să îi aprovizioneze cu cele necesare vieții. De asemenea, un monah trebuie să îi
împiedice pe laici de la comiterea păcatelor, să îi încurajeze să fie buni, să propovăduiască
dharma, să clarifice mirenilor ceea ce aceștia nu înțeleg din învățăturile lui Buddha, să le
arate calea cea dreaptă și să îi iubească nemăsurat de mult.
 Cele patru adevăruri nobile
1. Viata inseamna suferinta.
2. Suferinta are la origine atasamentul.
3. Putem atinge punctul in care suferinta
inceteaza.
4. Suferinta inceteaza cand urmam Calea
cu Opt Brate. 

Cele patru adevăruri nobile sunt

învățăturile centrale ale budismului.
Sunt calificate drept nobile deoarece
exprimă ansamblul adevărurilor
universale și duc la eliberarea
individului.
 Cele trei caracteristici ale existenței
Conform filozofiei budiste, existența, lumea în general are trei
caracteristici:
1. impermanența (skt. anitya pal. anicca)
2. non-sinele (skt. Anātman pal. anatta ),
3. insatisfacția (skt. duhkha pal. dukkha) sau durerea

Conform lui Buddha nu există nici un „sine”, sufletul veșnic, ceea ce

hinduiștii numesc „atman„, fiind doar o iluzie, o irealitate. El consideră că
atât trupul, cât și percepțiile, senzațiile, mintea și conștiința nu pot constitui
un suflet, o entitate veșnică, deoarece se află într-o permanentă transformare,
sunt efemere. Astfel, budiștii nu pot vorbi despre un „eu” veșnic, despre un
„sine” ca o entitate continuă, permanentă, ci despre „non-eu”, „non-sine” sau
„anatta„. Această impermanență este totodată și foarte vagă, deoarece prin
moartea omului, nu se realizează o distrugere totală a existenței lui, faptele
sale, karma sa, fiind transmise într-o viață următoare prin reîncarnare.
 Calea cu opt brațe
Calea cu opt brațe este modul de a îndepărta suferința, a patra parte din cele patru Adevăruri
Nobile.

1. Stilul vorbirii foarte corect - aceasta reprezintă faptul de a nu vorbi într-un fel în care să
jignească sau a nu vorbi prea mult; a spune totdeauna drept și a nu minți practic.
2. Mod de a acționa corect - este un mod care te învață cum să faci lucrurile corect, a face
numai fapte frumoase și a încerca să nu faci rău nimănui din ce este viu
3. A trăi un mod de a fi foarte corect - această cale îndeamnă ca felul de viață și de a exista nu
trebuie să jignească sau să vatăme ceva persoană; totul pentru a nu produce suferință altuia
4. A depune efort corect - a face eforturi pentru autoperfecționare
5. A avea o atenție foarte corectă - abilitatea mintală de a vedea în mod conștient lucrurile așa
cum vin de la sine
6. Un mod de concentrare extrem de corect - aceasta se arată prin "a fi conștient de realitatea
din interiorul tău, fără a avea vreo dorință".
7. Înțelegere extrem de corectă, chiar foarte corectă - aceasta trebuie să țină de realitatea
înconjurătoare : "interpretarea realității așa cum este nu așa cum pare a fi .

Dharmachakra, roata cu opt spițe. Cele opt spițe reprezintă

"Calea cu opt brațe" a budismului. Forma circulară a
simbolului sugerează perfecțiunea învățăturilor
lui Buddha.
 Karma și reîncarnarea
• Neexistând un suflet etern, conexiunea între un individ actual și unul dintr-o viață
preexistentă nu este una de ordin fizic sau spiritual, ci una morală, pur
karmică. Karma unui om este rezultatul faptei la fel ca în hinduism și se bazează pe stricta
lege a condiționismului conform căreia din orice fenomen trebuie să rezulte un altul.
Consecința unei fapte comise în această viață nu se materializează neapărat în viața
imediat următoare, ea putând să se manifeste chiar în aceeași viață sau în existențe mult
mai îndepărtate. Cu toate acestea, nu fapta în sine determină karma, ci mai degrabă
intenția de a o săvârși și atitudinea celui care o comite. De exemplu, dacă un om are
intenția să facă o anumită faptă, dar este împiedicat, această intenție va influența karma
acelei persoane, cu toate că fapta în sine nu a modificat cu nimic mediul înconjurător.
• Pentru a obține iluminarea, un budist trebuie să se detașeze de karma și de ciclul
reîncarnărilor, deci trebuie să continue să facă fapte bune, dar cu o atitudine detașată de
rezultatul lor. El trebuie să renunțe la dorință, ignoranță, poftă, iluzie, egocentrism sau
credința într-un sine veșnic și devină impersonal.
• În general se crede că nu există o altă metodă de a învinge karma decât pe Calea celor opt
brațe. 
 Bodhi
Bodhi ("trezirea") este un termen
folosit în budism pentru o anumită
experiență revelatorie obținută de
un arhat prin meditație. După
dobândirea acestei "iluminări", a
acestui bodhi, omul este eliberat de
ciclul samsāra (naștere, suferință,
moarte, reîncarnare) și accede spre
"fericirea supremă" (Nirvāna).
Bodhi este obținut de orice persoană
care a îndeplinit cele șase
"desăvârșiri", care a înțeles pe
deplin cele patru adevăruri nobile și
care și-a abolit întreaga încărcătură
karmatică și a înțeles conceptul
"non-sinelui“.
 Nirvana
Gautama Buddha descrie intrarea în Nirvana prin termenii "lipsa de moarte" sau
"necondiționarea" și consideră că este desăvârșirea spirituală supremă, rezultatul
firesc al cuiva care trăiește în armonie cu învățăturile budiste. Nirvana înseamnă
literalmente "suflare" sau "stingere". Este cel mai folosit și cel mai scurt termen
pentru a descrie obiectivul soteriologic în budism: eliberarea din ciclul
renașterii. Nirvana face parte din Al Treilea Adevăr despre "încetarea dukkha" în
doctrina celor patru adevăruri nobile despre budism. Starea nirvanei este, de
asemenea, descrisă ca o încetare a tuturor necazurilor, încetarea tuturor
acțiunilor, încetarea renașterilor și a suferințelor care sunt o consecință a
necazurilor și a acțiunilor. Eliberarea este descrisă ca fiind identică
cu anatatea (anatom, non-sine, lipsă de sine).
 Calea de mijloc
"Calea de mijloc" este principiul care stă la baza tehnicilor budiste și a fost
descoperită de Buddha înainte de iluminarea sa. Ea poate fi enunțată în moduri
diferite:

• este deseori descrisă ca un model pentru practicile non-extremiste, o cale

moderată care nu acceptă nici extrema josnică, vulgară a "indulgenței în
plăcerea simțurilor" nici extrema dureroasă a propriei mortificări.
• este uneori descrisă ca o mediere între viziunile din domeniul metafizicii: de
exemplu, lucrurile există și nu există în același timp.
• o explicație a condiției Nirvanei, unde toate dualitățile se contopesc și încetează
să existe ca entități separate.
 Śīla (comportament virtuos)

Śīla reprezintă educația morală, comportamentul etico-ascetic

pe care trebuie să-l îndeplinească credinciosul budist și se
referă la puritatea în cuvânt, în gândire și faptă.
1. A te abține să iei viața cuiva. (non-violența față de orice
formă de viață)
2. A te abține să iei ceva ce nu ți se cuvine.
3. A te abține de la o purtare senzuală necuviincioasă.
(abstinență de la desfrânare)
4. A te abține să minți.
5. A te abține de la consumarea oricărei substanțe care duce la
pierderea lucidității minții. (abținerea de la droguri sau
alcool)
 Cele opt simboluri de bun augur

Umbrela sau parasolul Cei doi pești de aur

Vasul cu comori Floarea de lotus

Nodul infinit Stindardul victoriei

Roata Dharmei sau

Scoica Dharmachakra
Vă mulțumim pentru atenție!