LICEUL TEHNOLOGIC ANGHEL SALIGNY,

PLOIESTI
DOMENIUL – SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA
CALIFICARE PROFESIONALA – ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA

PECIENTILOR CU INFARCT MIOCARDIC ACUT (IMA)

Profesor coordonator Absolvent

Paul Daniela Stoian (Petre) Florentina-Nicoleta

2023
 Notiuni de anatomie si fiziologie cardiovasculara
Inima este un organ situat in mediastin, orientat cu varful la stanga in jos si inainte,
cu baza in sus la dreapta si inapoi. Din punct de vedere anatomic si fiziologic se
deosebeste inima dreapta (atriul si ventricul drept) si inima stanga (atriul si ventricul
stang).
Inima este alcatuita din trei tunici:
Endocardul;
Miocardul;
Pericardul.
Vascularizatia inimii este realizata prin cele doua artere coronare-artera coronara
stanga care iriga atriul drept, doua treimi
din septul interventricular, cea mai mare
parte a ventriculului stang si o portiune
mica a ventricului drept si de artera
coronara dreapta, al carei teritoriu este
atriul drept, o treime din septul
interventricular si o portiune mica
din ventriculul stang.
Obstructia uneia din ramurile arterelor
coronare determina ischemia si necroza
teritoriului irigat de aceasta.
 Infarctul miocardic acut
Definitie, factori de risc
Definitie
Infarctul miocardic acut (IMA), numit frecvent
si atac de cord, este intreruperea fluxului sangvin la
nivelul unei portiuni a cordului, ce determina
moartea celulelor miocardice.
Cel mai frecvent se produce prin obstructia unei
artere coronare in urma rupturii unei placi de aterom,
care este un depozit de lipide si celule albe (in special
macrofage) la nivelul peretelui arterial. Ischemia
(reducerea fluxului sangvin) si hipoxia rezultate,
netratate in timp util, duc la moartea (necroza)
muschiului inimii (miocardului).
Factori de risc
a) Factori determinanti:
- in peste 90% din cazuri, IMA este produs de ateroscleroza coronariana;
- compresiunile sau traumatismele arterelor coronare.
b) Factori predispozanti: varsta; sexul; profesia; ereditatea.
c) Factori favorizanti: hipertensiunea arteriala; diabetul zaharat; toxinele;
hiperlipoproteinemia; obezitatea; sedentarismul; fumatul; stresul.
d) Factori declansatori: tensiunea nervoasa; efortul fizic; mesele copioase;
interventiile chirurgicale; infectiile acute ale tractului respirator; socul hipovolemic;
factorii meteorologici.
 Infarctul miocardic acut
Patologie
Morfopatologie
Leziunea de infarct devine vizibila macrosopic dupa 8-12 ore de la instalarea
ischemiei miocardice acute. Evolutia necrozei are loc in mod progresiv, in timpul
primelor 6-12 ore de la debutul ocluziei coronare, expresia sa clinica fiind durerea
persistenta sau recurenta. Cam dupa o saptamana de la debut infarctul apare net
conturat.
Faza de cicatrizare incepe din saptamana a treia si se perfecteaza in circa 6
saptamani, in locul zonei de necroza fiind acum cicatricea fibroasa si retractila.

Fiziopatologie
Spre deosebire de angina pectorala in care dezechilibrul brusc dintre necesitatile
miocardului si posibilitatile coronarelor este trecator (efort, emotii), in infarctul
miocardic acut dezechilibrul este important si prelungit.
Ischemia produce la nivel celular doua efecte biochimice si metabolice; producerea
inadecvata de ATP (adenozin trifosfat) si acumularea de cataboliti nocivi.
 Infarctul miocardic acut
Semne si simptome
Semne cardiace: frecatura pericardica; fibrilatie atriala; zgomot de galop sau suflu
de insuficienta mitrala functionala.
Semne pleuropulmonare: tuse chintoasa; dispnee (sau tahipnee); reactii lichidiene.
Semne gastrointestinale: dureri epigastrice; greturi; varsaturi; sughit; meteorism;
constipatie.
Semne psihice: stari confuzionale; pareze; paralizii.

Simptome
Dispneea cardiaca;
Dispneea paroxistica;
Durerea precordiala;
Palpitatiile;
Cianoza;
Simptome respiratorii – tusea cardiaca si hemoptizia;
Simptome digestive;
Simptome nervoase.
 Infarctul miocardic acut
Diagnostic
Diagnosticul pozitiv
Diagnosticul clinic evidentiaza: durerea precodiala sau retrosternala de origine
ischemica; hipotensiunea arteriala.
Modificarile EKG evidentiaza semne de leziune: ischemie; necroza.
Modificarile enzimatice – enzime miocardice crescute.
Diagnosticul de infarct miocardic este sigur cand doua din cele trei elemente sunt
prezente si cand durerea este tipica.

Diagnosticul diferential
Exista o serie de afectiuni care au o simptomatologie asemanatoare cu cea din
infarctul miocardic acut, uneori fiind greu de precizat diagnosticul cert.
Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: angina pectorala; angor
de tip Prinzmetal; pericardita acuta; sindrom Dressler; embolia pulmonara; anevrismul
disecant al aortei; ruptura spontana a esofagului; emfizemul mediastinal spontan;
tahiaritmiile.
 Infarctul miocardic acut
Evolutie, prognostic, complicatii
Evolutie
Perioada de debut este cea mai importanta si se desfasoara in primele 3-5 zile.
Modalitatile de debut pot fi diferite:
- debutul dureros (hiperalgic) – este cea mai caracteristica forma de debut si cel
mai des intalnita;
- debutul prin insuficienta ventriculara stanga acuta – se manifesta prin edem
pulmonar acut;
- debutul prin stare de soc cardiogen;
- debutul prin tulburari de ritm si conducere sau debut prin trombembolii;
- debut fara dureri.
Manifestarile clinice cel mai frecvent intalnite in debutul infarctului miocardic acut
sunt durerea, scaderea tensiunii arteriale si febra.
Perioda de convalescenta incepe dupa 5-6 saptamani si se caracterizeaza, din punct
de vedere anatomic, prin formarea unei cicatrice fibroase, iar din punct de vedere clinic
prin restabilirea lenta a capacitatii de munca.
 Infarctul miocardic acut
Evolutie, prognostic, complicatii
Prognostic
Se poate vorbi despre un prognostic imediat si un prognostic indepartat.
Prognosticul imediat se rezuma la primele 4-6 saptamani de evolutie. El este
agravat de prezenta unor factori ca socul cardiogen, insuficienta cardiaca, aritmii grave,
embolie pulmonara, febra importanta, leucocitoza mare, durere foarte intensa care
cedeaza doar la opiacee sau dureaza peste 24 ore, infarct miocardic acut anterior,
hipertensiune arteriala, diabet zaharat, sedentarism.
Prognosticul indepartat se adreseaza bolnavilor care au supravietuit, depasind 6
saptamani de la debutul bolii. El depinde de importanta sechelelor si de riscul
recidivelor.
Factorii care agraveaza prognosticul indepartat al infarctului miocardic sunt
hipertensiune arteriala, diabetul zaharat, ca si prezenta semnelor de insuficienta
ventriculara stanga, a crizelor de angina pectorala, a tulburarilor de ritm si de
conducere.

Complicatii
Complicatii precoce - insuficienta cardiaca; tulburari de ritm si conducere; socul
cardiogen; trombembolii; moartea subita.
Complicatii tardive - anevrismul ventricular stang; sindromul post-infarct (sindrom
Dressler); sindromul umar-mana.
 Infarctul miocardic acut
Tratamentul
Tratamentul iminentei de infarct
Tratamentul infarctului miocardic acut are doua etape:
- etapa prespitaliceasca care consta in acordarea primului ajutor si a asistentei
medicale la domiciliu si in timpul transportului la spital;
- etapa spitaliceasca ce consta in totalitatea metodelor de tratament si ingrijire care
se fac in spital, de obicei in unitatea de terapie intensiva coronariana.
Obiectivele urmarite in etapa prespitaliceasca sunt in numar de 4:
- sedarea bolnavului – se foloseste frecvent Diazepam;
- combaterea durerii – cu Morfina sau Mialgin s.c., evitandu-se dozele mari care
pot deprima respiratia si favorizeaza colapsul;
- prevenirea mortii subite prin aritmii sau blocuri. Pentru aceasta se administreaza
atropina, s.c. daca bolnavul este bradicadic sau xilina i.m. daca bolnavul este
tahicardic. In caz de stop cardio-respirator se face resuscitare;
- transportul cat mai urgent la spital, cu o ambulanta dotata cu mijloace de
resuscitare.
 Infarctul miocardic acut
Tratamentul
Tratamentul medical
Tratamentul medical consta in administrarea de antialgice, sedative, oxigen,
antiaritmice preventive, anticoagulante, nitriti, beta-blocante, solutie repolarizanta,
trombolitice. De asemenea se practica metode de cardiologie interventionala
(angioplastie transluminala) si metode chirurgicale de revascularizare (by-pass).
Analgezicele folosite sunt din clasa opiaceelor: morfina i.v., mialgin i.v. sau fortral
i.m. Oxigenoterapia pe sonda nazala sau pe masca este utila in primele 24 ore. Se face
cu un debit de 6-8 litri/minut si ofera protectie antiischemica miocardica.

Tratament interventional
Reperfuzia chirurgicala prin by-pass aorto-coronarian se poate realiza cu caracter
de urgenta sau dupa o temporizare de 4-5 zile de la debutul IMA, cu bolnavul stabilizat
hemodinamic si fara durere precordiala. Avantajul metodei este ca asigura o
revascularizare miocardica aproape completa, iar dezavantajele tin de faptul ca se poate
aplica unui numar relativ limitat de bolnavi.

Tratament igieno-dietetic
Masura terapeutica principala este repausul la pat asociat cu mobilizarea precoce.
Repausul la pat reduce la minimum munca inimii evitand aparitia unor complicatii.
 Infarctul miocardic acut
Educatia pentru sanatate
Educatia pentru sanatate cuprinde doua functii: sanogenica si profilactica.
Functia sanogenica vizeaza optimizarea sanatatii personale si comunitare,
implinirea idealului de sanatate.
Functia profilactica vizeaza profilaxia primara, secundara si tertiara.
Prevenirea aparitiei IMA (profilaxia primara) si prevenirea recidivelor (profilaxia
secundara) se face prin combaterea factorilor de risc.
Suprimarea fumatului si a hipertrigliceridemiei reprezinta o alta masura de
profilaxie, confirmata si prin studii de angiografie. Ea se realizeaza prin normalizarea
ponderala si regim alimentar sarac in grasimi saturate si dulciuri. In cazurile in care
nivelul colesterolului nu scade dupa aceste masuri, se asociaza si medicamente
hipocolesterolemiante.
Tratarea corecta a diabetului zaharat, cand acesta este prezent, deoarece el are rol
aterogen prin hiperlipidemia asociata. Tratamentul hipertensiunii arteriale are rol major
atat in prevenirea IMA, cat si a recidivelor.
Exercitiul si antrenamentul fizic, efectuate cu regularitate prin miscare, gimnastica
si sporturi usoare care combat sedentarismul, au rol insemnat in profilaxia secundara si
amelioreaza evident prognosticul.
 Studiu de caz
Culegerea datelor

Date culese Pacientul 1 Pacientul 2

Nume si V.S. G.A-M.
prenume
Varsta 68 ani 71 ani
Sex M F
Motivele Dureri precordiale, sunt Pacienta este cunoscuta cu HTA st.
internarii descrise ca o greutate pe II, BCID sub tratament, insa
piept, cefalee, senzatie de prezinta si alte semne decat cele
sufocare, vertij, transpiratii cunoscute; durere precordiala cu
reci, greata, iradiere la nivel antebrat si mana,
TA-200/110 mm Hg. greata, cefalee,
TA-210/110 mm Hg.
Diagnostic Infarct miocardic acut Infarct miocardic acut anteroseptal.
la internare subendocardic. BCID, HTA, obezitate gr. I.
Puseu hipertensiv.
Data 17 ianuarie 2023. 24 ianuarie 2023.
internarii
 Studiu de caz
Analiza si interpretarea datelor/nevoilor fundamentale afectate
Nevoia fundamentala afectata Diagnosticul nursing Grad de
dependenta
Comune 1) Nevoia de a se respira si a avea o buna 1) Respiratie si circulatie inadecvata din cauza 3
celor 2 circulatie. afectiunii care necesita spitalizare, manifestata
pacienti Problema actuala: prin dureri precordiale, cefalee, vertij, sufocare
Respiratie si circulatie inadecvata. si HTA.
2) Nevoia de a bea si a manca. 2) Alimentatie inadecvata in deficit din cauza 2
Problema actuala: bolii debutante, manifestata prin greata si
Alimentatie inadecvata in deficit. varsaturi.
3) Nevoia de a evita pericolele. 2
Problema actuala: 3) Vulnerabilitate fata de pericole din cauza
Vulnerabilitate fata de pericole. afectiunii si a intregului tablou clinic,
manifestata prin neputinta de a-si asigura
4) Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi singuri protectie fizica si psihica. 2
sanatatea. 4) Cunostinte insuficiente despre boala din
Problema actuala: cauza lipsei de informatii, despre evolutia ei,
Cunostinte insuficiente despre boala. manifestata prin intensificare simptome si
5) Nevoia de a dormi si a se odihni. spitalizare. 2
Problema actuala: Disconfort fizic si psihic. 5) Disconfort fizic si psihic din cauza bolii,
manifestat prin anxietate, teama de diagnostic
6) Nevoia de a pastra tegumenetele si si de evolutie a bolii. 2
mucoasele curate, integre. 6) Alterare tegumentara determinata de
Problema actuala: Alterarea tegumentara. simptomatologie, manifestata prin transpiratii
 Studiu de caz
Stabilirea obiectivelor

–Pacientii sa beneficieze de o respiratie si o circulatie adecvata in Ts-3 zile.

–Pacientii sa aibe o evolutie buna, fara dureri si complicatii, pe timpul spitalizarii.
–Pacientii sa se poata alimenta corespunzator propriilor nevoi calorice si
energetice, fara greata si/sau varsaturi, in decurs de 3 zile de la internare.
–Pacientii sa fie protejati fizic si psihic, sustinuti moral pe toata perioada
spitalizarii.
–Pacientii sa obtina cunostinte noi despre infarctul miocardic acut, despre
prevenirea aparitiei complicatiilor, avand ca termen perioada spitalizarii.
–Pacientii sa prezinte tegumente curate, integre, sa evite aparitia escarelor si a
suprainfectiilor pe toata durata spitalizarii.
 Studiu de caz
Planificarea interventiilor delegate (comune)

Cu rol delegat, sub supravegherea echipei medicale, in functie de foaia de

observatie, am administrat tratamentul respectand doza, calea, ritmul, regulile de
asepsie si antisepsie.
Am supravegheat pacientii atat in timpul administrarii, cat si dupa efectuarea
tratamentului, pentru a observa efectele pozitive sau chiar pe cele negative pentru a le
raporta echipei de ingrijire.
Medicatia pacientului 1 (V.S.) consta in:
- Ser glucozat; Isosorbid; Heparina; Nitroglicerina; Trombostop; Algocalmin;
Aspenter; Furosemid; Mialgin; Diazepam.
Medicatia pacientei 2 (G.A-M.) consta in:
- Ser glucozat; Isosorbid; Heparina; Nitroglicerina; Trombostop; Algocalmin;
Aspenter; Furosemid; Mialgin; Diazepam; Tertensif; Preductal; Aspacardin;
Adrenalina.
 Studiu de caz
Externarea celor doi pacienti

Data Starea la Bilantul autonomiei Recomandari la externare

externari externare
i
Pacientul 5 Ameliorat TA-155/75 mm Hg; -eliminarea cofeinei, a tutunului,
V.S. februarie a P-86p/min; alcoolului, grasimilor animale,
2023 R-20r/min; alimentelor foarte reci, a stresului,
Tº-36,3 ºC. frigului, umezelii si a efortului fizic
-echilibrat fizic, psihic si marcant;
nutritional, somn odihnitor; -reducerea muncii cordului prin
-eliminari fiziologice normale; mese mici, dese, reducerea
-se alimenteaza singur, se consumului de sare;
deplaseaza fara greutate, dar -dispensarizarea prin medicul de
incet, fara a obosi; familie, continua tratamentul
-OTS, aspect curat, ingrijit; conform retetei prescrise;
-familia poseada noi informatii -revenirea la control de specialitate
despre afectiune, complicatii si peste o luna cu repetarea analizelor
mod de preventie. INR, Colesterol, TG, CK-MB.
 Studiu de caz
Externarea celor doi pacienti
Data Starea la Bilantul autonomiei Recomandari la externare
externarii externare
Pacienta 10 Ameliorat TA-160/70 mm Hg; -eliminarea consumului de cafea, al
G.A-M. februarie a P-84p/min; bauturilor carbogazoase, a stresului,
2023 R-19r/min; frigului, umezelii si a efortului fizic
Tº-36,4 ºC. marcant;
-prezinta somn reconfortant; -reducerea muncii cordului prin
-echilibrata fizic, psihic si mese
nutritional; mici, dese, reducerea consumului de
-dornica in a slabi pentru a sare;
„usura” munca inimii sale; -dispensarizarea prin medicul de
-eliminari fiziologice familie, continua tratamentul
conform
normale;
retetei prescrise;
-se alimenteaza singura, se
-revenirea la control de specialitate
deplaseaza fara greutate, dar
peste o luna la medicul cardiolog
incet, fara a obosi;
sau
-poseada noi informatii
mai devreme la aparitia semnelor de
despre afectiune, evolutie,
remisie a bolii.
complicatii.
 Studiu de caz
Administrarea medicatiei
Denumire Forma de Doza Doza Calea de Actiune Observatii
medicament prezentare zilnica unica administrare
Ser Glucozat Flacoane 1 fl a D-1fl I.V. lent Umple patul vascular, Hiperhidratarea
500 ml rol in hidratare. provoaca HTA, EPA,
nu se administreaza
la pacientii cu DZ.
Isosorbid Comprimate 3 cp D-1cp Per os Scade valoarea In cantitate mare
Tertensif P-1cp tensiunii arteriale, provoaca HTA,
Preductal S-1cp actiune hipotensoare. transpiratii, adinamie.
Heparina Fiole preum- 1 f P-1f S.C. lent Anticoagulant, Se respecta ora, ziua
Clexane plute previne tromboza de administrare, se
venoasa. alterneaza locurile de
electie.
Nitroglicerina CapsuleLa La Sublingual Antianginos, scade Se tine sub limba
nevoie nevoie durerea precordiala. pana la topirea sa.
Trombostop Comprimate 3 cp D-1cp Per os Anticoagulant, In functie de valorile
P-1cp profilaxia INR si TQ.
S-1cp trombozelor (IMA).
Algocalmin Fiole 2f D-1f I.M. lent Antialgic, antitermic, Se respecta regulile
S-1f antiinflamator. se asepsie, antisepsie.
 Studiu de caz
Administrarea medicatiei
Denumire Forma de Doza Doza Calea de Actiune Observatii
medicament prezentare zilnica unica administrare
Aspenter Tablete 2 tb D-1tb Per os Antiinflamator
S-1tb nesteroidian.
Furosemid Fiole 2f D-1f I.V. in ser Diuretic, scade Se poate administra
S-1f fiziologic, valoarea tensiunii si IM, dar timpul de
lent arteriale. actiune este mai
mare.
Mialgin Fiole 2f D-1f I.M. profund Este un puternic
S-1f antialgic.
Diazepam Fiole 1f S-1f I.M. Sedativ usor, In cantitate mare
miorelaxant. provoaca HTA,
transpiratii, adinamie,
vertij.

Vitamina B1, Fiole 1 f din D-3f I.V. in Revitaminizant, creste Se poate administra
B6, C fie-care perfuzie cu imunitatea, apetitul. si IM.
250 ml ser
fiziologic
Va multumesc pentru atentia acordata!