modificare Aleksandr Glazunov

{{Infocaseta Muzician
|Culoare=Personal auxiliar
}}
[[Fișier:Glazunov by Repin.jpg|thumb|200px|Glazunov pictat de [[Ilia Repin]], 1887]]
'''Aleksandr Konstantinovici Glazunov''' (în {{ru|Александр Константинович Глазунов|Aleksandr Konstantinovici Glazunov}}, n. 10 august {{Stil vechi|29 iulie}} 1865 – d. 21 martie 1936) a fost un compozitor, profesor de muzică și dirijor rus, din perioada romantismului rusesc târziu. 

== Biografie ==

A fost director al Conservatorului Sankt Petersburg în perioada 1905 - 1928 și a reorganizat instituția în urma [[Revoluția din Octombrie|Revoluției Bolșevice]]. A continuat să conducă cu numele Conservatorul până în 1930, deși plecase din URSS definitiv încă din 1928.<ref>Schwarz, ''New Grove'', 938.</ref> Cel mai cunoscut student al Conservatorului din acea perioadă a fost [[Dmitri Șostakovici]].

Glazunov a reconciliat [[naționalism]]ul și [[cosmopolitanism]]ul în muzica rusească. Deși succesor direct al naționalismului [[Mili Balakirev|Balakirev]], el tindea mai mult spre grandoarea epică a lui [[Alexandr Borodin|Borodin]], absorbind mai multe alte influențe, printre care virtuozitatea orchestrală a lui [[Nikolai Rimski-Korsakov|Rimski-Korsakov]], lirica lui [[Piotr Ilici Ceaikovski|Ceaikovski]] și [[contrapunct]]ul lui [[Sergei Taneiev|Taneiev]]. Slăbiciunile lui erau un academicism care uneori îi copleșea inspirația și un [[eclecticism]] care putea scotea și ultimul strop de originalitate în muzica lui. Compozitori tineri, cum ar fi [[Serghei Prokofiev|Prokofiev]] și Șostakovici îi considerau muzica depășită, recunoscând totuși că el rămânea un compozitor cu o reputație impunătoare și o influență stabilizatoare într-o vreme zbuciumată de tranziție.<ref>Schwarz, ''New Grove'', 939–940.</ref>

== Lucrări ==
=== Balet ===
[[Fișier:Pierina Legnani in Raymonda, act I, 1898 II.JPG|thumb|200px|Pierina Legnani în ''Raimonda'']]
* 1897 ''[[Raimonda (balet)|Raimonda]]'' (Раймонда, op. 57)
* 1898 ''Anotimpurile'' (Времена года)
* 1899 ''Domnișoara servitoare'' (Барышня-служанка cunoscută și ca ''Les Ruses d'amour'')
* 1909 Musica de scenă pentru ''Salomé'' (op. 90)
* 1913 ''Regele Iudeilor'' (Царь Иудейский, op.95)

=== Lucrări orchestrale ===
==== Simfonii ====
* Simfonia nr. 1 în mi major op.5 „Slava” (1881)
* Simfonia nr. 2 în fa diez minor op.16 „În memoria lui Liszt” (1886)
* Simfonia nr. 3 în re major op.33 (1890)
* Simfonia nr. 4 în mi bemol major op.48 (1893)
* Simfonia nr. 5 în si bemol major op.55 (1895)
* Simfonia nr. 6 în do minor op.58 (1896)
* Simfonia nr. 7 în fa major op.77 "Pastorale" (1902)
* Simfonia nr. 8 în mi bemol major op.83 (1906)
* Simfonia nr. 9 în re minor (incompletă, 1909)

==== Alte lucrări orchestrale ====
* [[Stenka Razin]], poem simfonic op.13 (1885)
* ''Pădurea'', fantezie op.19 (1887)
* ''Marea'', fantezie op.28 (1889)
* două ''Concerte pentru pian:
** Concertul nr. 1 pentru pian în fa minor op.92 (1911)
** Concertul nr. 2 pentru pian în si bemol major op.100 (1917)
* ''Concertul pentru suaxofon și orchestră de coarde'' în mi bemol major op.109 (în colaborare cu S. Rascher, 1933)
* ''Concert pentru vioară și orchestră'', op.82 (1903)

== Note ==
<references />

== Bibliografie ==

* [[Alexandr Ossovski|Ossovski, Alexandr]], ''Aleksandr Konstantinovici Glazunov: viața și creația''; Sankt-Petersburg, Editura [[Alexander Siloti]], 1907.
* Figes, Orlando, ''Natasha's Dance: A Cultural History of Russia'' (New York: Metropolitan Books, 2002). ISBN 0-8050-5783-8 (hc.).
* Huth, Andrew, Note la Warner 61434, ''Glazunov: Symphony No. 5; The Seasons''; [[Royal Scottish National Orchestra]] dirijată de [[José Serebrier]].
* Huth, Andrew, Note la Warner 61939, ''Glazunov: Symphony No. 8; Raymonda''; Royal Scottish National Orchestra dirijată de José Serebrier.
* Huth, Andrew, Note la Warner 63236, ''Glazunov: Symphonies Nos. 4 and 7''; Royal Scottish National Orchestra dirijată de José Serebrier.
*MacDonald, Ian, ''The New Shostakovich'' (Boston: Northeastern University Press, 1990). ISBN 1-55553-089-3.* Rimsky-Korsakov, Nikolai, ''Letoppis Moiei Muzîkalnoi Jizni'' (Saint Petersburg, 1909), publicat în engleză sub titlul ''My Musical Life'' (New York: Knopf, 1925, 3rd ed. 1942). ISBN n/a.
* Norris, Geoffrey și Marina Frolova-Walker, "Glazunov, Aleksandr Konstantinovich" în ''New Grove''
* Schwarz, Boris, "Glazunov, Aleksandr Konstantinovich" în ''New Grove''
* Taylor, Philip, note pentru Chandos 9751, ''Glazunov: Symphony No. 1, "Slavyanskaya"; Violin Concerto''; Julie Krasko, vioară; Orchestra Simfonică a Academiei Ruse dirijată de [[Valery Polyansky]].
* Volkov, Solomon, tr. Bouis, Antonina W., ''Testimony: The Memoirs of Dmitri Shostakovich'' (New York: The Free Press, a division of Simon & Schuster, Inc., 1995). ISBN 0-02-874052-1.
* Volkov, Solomon, tr. Bouis, Antonina W., ''Saint Petersburg: A Cultural History'' (New York: Harper & Row, 1979). ISBN 0-06-014476-9.
* Walsh, Stephen, ''Stravinsky, A Creative Spring: Russia and France, 1882-1934'' (New York: Alfred A. Knopf, 1999). ISBN 0-679-41484-3.
* White, Eric Walter, ''Stravinsky: The Man and His Works'' (Berkeley și Los Angeles: University of California Press, 1966). Library of Congress Card Captalog Number 66-27667.

== Legături externe ==
{{commonscat-inline}}
{{Control de autoritate}}
{{DEFAULTSORT:Glazunov, Aleksandr}}

[[Categorie:Nașteri în 1865]]
[[Categorie:Decese în 1936]]
[[Categorie:Compozitori ruși]]
[[Categorie:Compozitori de balete]]