Location via proxy:   [ UP ]  
[Report a bug]   [Manage cookies]                
Sari la conținut

Eugène Boudin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Versiunea pentru tipărire nu mai este suportată și poate avea erori de randare. Vă rugăm să vă actualizați bookmarkurile browserului și să folosiți funcția implicită de tipărire a browserului.
Eugène Boudin
Date personale
Nume la naștereLouis Eugène Boudin Modificați la Wikidata
Născut[3][4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Honfleur, Basse-Normandie, Franța[8][9] Modificați la Wikidata
Decedat (74 de ani)[4][5][10][7][11] Modificați la Wikidata
Deauville, Basse-Normandie, Franța[12][8] Modificați la Wikidata
Înmormântatcimetière Saint-Vincent[*][[cimetière Saint-Vincent (cemetery located in Paris, in France)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța[13] Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[14] Modificați la Wikidata
Activitate
PregătireEugène Isabey[*][[Eugène Isabey (pictor francez)|​]]  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăimpresionism  Modificați la Wikidata
Opere importanteHarbor at Lormont[*][[Harbor at Lormont (pictură de Eugène Boudin)|​]], Shore of Trouville[*][[Shore of Trouville (painting by Eugène Boudin)|​]], The Port of Bordeaux[*][[The Port of Bordeaux (pictură de Eugène Boudin)|​]], The Beach at Trouville, the Empress Eugénie[*][[The Beach at Trouville, the Empress Eugénie (pictură de Eugène Boudin)|​]]  Modificați la Wikidata
Influențat deGustave Courbet[1], Alexandre Calame[*][[Alexandre Calame (pictor elvețian)|​]][1]  Modificați la Wikidata
PremiiCavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*]​[2]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Eugène Louis Boudin (n. , Honfleur, Basse-Normandie, Franța – d. , Deauville, Basse-Normandie, Franța) a fost unul dintre primii pictori peisagiști francezi care au pictat în aer liber. Boudin a fost un pictor de scene marine și expert în redarea a tot ceea ce se întâmplă pe mare și de-a lungul țărmurilor sale.

Pastelurile sale, sumare și economice, au adunat splendidul elogiu al lui Baudelaire; [15] iar Corot l-a numit „Regele cerurilor”.[16]

Biografie

Le Havre, Portul (1884), Muzeul Brooklyn

Născut la Honfleur, Boudin era fiul unui pilot de port, iar la vârsta de 10 ani, tânărul a lucrat pe un vapor cu aburi care circula între Le Havre și Honfleur. În 1835, familia s-a mutat la Le Havre, unde tatăl lui Boudin a deschis un magazin de papetărie și rame. Aici a lucrat tânărul Eugene, deschizându-și ulterior propriul magazin mic. Tatăl lui Boudin abandonase astfel navigația, iar fiul său a renunțat și el, neavând o vocație reală pentru ea, deși a păstrat până în ultimele zile un mare caracter de marinar: sinceritate, accesibilitate și inimă deschisă.[15]

În magazinul său, în care erau înrămate poze, Boudin a intrat în contact cu artiștii care lucrau în zonă și a expus în magazin picturile lui Constant Troyon⁠(d) și Jean-François Millet, care, împreună cu Jean-Baptiste Isabey și Thomas Couture pe care i-a cunoscut în acest timp, l-au încurajat pe tânărul Boudin să urmeze o carieră artistică. La 22 de ani a abandonat lumea comerțului, a început să picteze tot timpul și a călătorit la Paris în anul următor și apoi prin Flandra. În 1850 a câștigat o bursă care i-a permis să se mute la Paris, unde s-a înscris ca student în atelierul lui Eugène Isabey și a lucrat drept copist la Luvru. Pentru a-și completa veniturile, s-a întors adesea să picteze în Normandia și, din 1855, a făcut excursii regulate în Bretania. La 14 ianuarie 1863 s-a căsătorit cu bretona de 28 de ani Marie-Anne Guédès în Le Havre și și-a stabilit casa la Paris.[17]

Bărci cu pânze la Trouville (1884), Galeria de Artă a Universității Yale, Colecția domnului și doamnei Paul Mellon

Maeștrii olandezi din secolul al XVII-lea l-au influențat profund și, la întâlnirea cu pictorul olandez Johan Jongkind⁠(d), care își lăsase deja amprenta în cercurile artistice franceze, Boudin a fost sfătuit de noul său prieten să picteze în aer liber (En plein air⁠(d)). A mai lucrat cu Troyon și Isabey, iar în 1859 l-a întâlnit pe Gustave Courbet, care l-a prezentat lui Charles Baudelaire, primul critic care a adus talentele lui Boudin în atenția publicului când artistul și-a făcut debutul la Salonul de la Paris în 1859.

În 1857-1858, Boudin s-a împrietenit cu tânărul Claude Monet, pe atunci în vârstă de doar 18 ani, și l-a convins să renunțe la desenele sale caricaturale din adolescență și să devină pictor peisagist, ajutându-l să-i insufle mai târziu dragostea pentru nuanțe strălucitoare și jocul luminii pe apă evidente în picturile impresioniste ale lui Monet. Cei doi au rămas prieteni de-o viață, iar Monet a adus mai târziu un omagiu influenței timpurii a lui Boudin. Boudin s-a alăturat lui Monet și tinerilor săi prieteni la prima expoziție impresionistă din 1873, dar niciodată nu s-a considerat un radical sau inovator.

Plaja de lângă Trouville, circa 1865

Atât Boudin, cât și Monet au trăit în străinătate în timpul războiului franco-prusac din 1870–71, Boudin în Anvers și Monet în Londra; din 1873 până în 1880 soții Boudin au locuit la Bordeaux. Reputația sa în creștere i-a permis să călătorească mult în acea perioadă, vizitând Belgia, Țările de Jos și sudul Franței. A continuat să expună la Saloanele de la Paris, primind o medalie de locul trei la Salonul de la Paris din 1881 și o medalie de aur la Expoziția Universală din 1889. În 1892, Boudin a fost numit cavaler al Legiunii de Onoare, o recunoaștere oarecum târzie a talentelor sale și a influenței asupra artei contemporanilor săi.

Spre sfârșitul vieții sale, după moartea soției sale în 1889, Boudin a petrecut fiecare iarnă în sudul Franței ca refugiu din cauza stării de sănătate, iar din 1892 până în 1895 a făcut excursii regulate la Veneția. În 1898, recunoscând că viața lui era aproape terminată, s-a întors la casa sa din Deauville, pentru a muri pe 8 august, în apropierea Canalului Mânecii și sub cerul Canalului pe care îl pictase atât de des.[15] A fost înmormântat conform dorințelor sale în Cimitirul Saint-Vincent din Montmartre, Paris.

Moștenire

Premiul Eugène Boudin este un premiu acordat de Société Nationale des Beaux-Arts.

Printre laureații acestui premiu au fost nominalizați următorii pictori:

Note

  1. ^ a b https://www.museothyssen.org/en/collection/artists/boudin-eugene#:~:text=His%20initial%20period%20was%20chiefly,a%20theme%20of%20his%20painting.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ http://www2.culture.gouv.fr/public/mistral/leonore_fr?ACTION=RETROUVER&FIELD_1=Cnoms&VALUE_1=Boudin&FIELD_2=PRENOMS&VALUE_2=Eug%e8ne&FIELD_3=DATE%2dNSS&VALUE_3=&FIELD_4=LIEU%2dNSS&VALUE_4=&FIELD_5=Nom%20de%20jeune%20fille&VALUE_5=&FIELD_6=SEXE&VALUE_6=%20&FIELD_7=COTE&VALUE_7=&NUMBER=4&GRP=0&REQ=%28%28Boudin%29%20%3aNOM%2cNOM2%2cNOM%2dJF%2cNOM%2dMARI%2cSURNOM%2cNOTES%20%20ET%20%20%28%28Eug%e8ne%29%20%3aPRENOMS%20%29%29&USRNAME=nobody&USRPWD=4%24%2534P&SPEC=9&SYN=1&IMLY=&MAX1=1&MAX2=1&MAX3=100&DOM=All  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Louis Eugène Boudin, Baza de date Léonore, accesat în  
  4. ^ a b Eugene Boudin, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  5. ^ a b „Eugène Boudin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ http://www2.culture.gouv.fr/LH/LH024/FRDAFAN83_OL0309051v008_L.jpg  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ a b Eugène Boudin, Discogs, accesat în  
  8. ^ a b Буден Эжен, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]​ 
  9. ^ „Eugène Boudin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  10. ^ Louis Eugène Boudin, Hrvatska enciklopedija[*][[Hrvatska enciklopedija (Croatian national encyclopedia)|​]] 
  11. ^ Eugène Boudin (în engleză), RKDartists 
  12. ^ „Eugène Boudin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  13. ^ ​]][[Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română, , accesat în  
  14. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  15. ^ a b c Wedmore 1911.
  16. ^ Sterling, Charles and Salinger, Margaretta, French Paintings: A Catalogue of the Collection of the Metropolitan Museum of Art. XIX-XX Centuries, Volume 3, New York: Metropolitan Museum of Art, 1967, p. 134.
  17. ^ „Boudin route”. impressionisms routes. Arhivat din original la . Accesat în . 

Referințe

  • Wikisource Wedmore, Frederick (). „Boudin, Eugène”. În Chisholm, Hugh. Encyclopædia Britannica. 4 (ed. 11). Cambridge University Press. p. 314.  Acesta conține o discuție detaliată a lucrărilor sale.
  • Gustave Cahen, Eugène Boudin (Paris, 1899); Arsène Alexandre, Essais ; Frederick Wedmore, Whistler și alții (1906).

Legături externe


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Eugène_Boudin&oldid=16456315