Milan Kundera
.svg){kind=small}
Milan Kundera (născut pe 1 aprilie 1929 la Brno, Cehoslovacia) este un romancier și un eseist francez de origine cehă. Trăiește în Franța din 1975, fiind cetățean francez din 1981.
Biografie
Când, în 1968, tancurile sovietice spulberau Primăvara de la Praga, dezghețul comunismului stalinist, Milan Kundera era deja un scriitor cunoscut întrucât publicase poezie, teatru, eseuri, iar primul său roman, Gluma, și nuvelele adunate în volumul Iubiri caraghioase fusesera tipărite în ultimul an în peste 150.000 de exemplare.
Kundera, împreună cu alți artiști și scriitori cehi, printre care și Václav Havel, a fost implicat în 1968 în mișcarea de emancipare politică cunoscută ca Primăvara de la Praga, o perioadă în care un regim democratic a fost în cele din urmă strivit de intervenția brutală a armatei sovietice și aliaților ei care au participat la invadarea Cehoslovaciei, dintre care au lipsit doar România și Albania.
În primul său roman, Gluma, parcă presimțind viitoarea invazie sovietică, Kundera scrisese o satiră la adresa totalitarismului din era comunistă. Din acest motiv i-a fost ridicat dreptul de semnatură și au urmat represaliile. Noile autorități cehe pro-sovietice l-au exclus de la Catedra de literatură universală pe care o ocupa la Academia de Film și i-au eliminat cărțile din toate bibliotecile Cehoslovaciei.
Cum ar fi putut Kundera să accepte un regim împietrit în stalinismul deceniului al șaselea al secolului 20, când el însuși fusese nu doar un participant activ la efervescența mișcării pragheze, dar mai și declarase – și ilustrase această declarație prin înseși cărțile sale – că tocmai stalinismul l-a învățat virtutea izbăvitoare a râsului? Totuși, existând o limită a rezistenței, în 1975, Kundera a fugit în Franța. Următorul roman, Viața e în altă parte, i-a apărut în 1979 în Franța, iar doi ani mai târziu autorul însuși se stabilea aici, devenind, în scurt timp un scriitor de faimă internațională, tradus în toate limbile importante ale lumii. Viața e în altă parte este un soi de struțo-camilă, fiind și un roman, și o colecție de povestiri și conținând și visele autorului.
In 2010 a fost suspectat că ar fi fost informator al poliției comuniste (StB) și ar fi denunțat un agent CIA în anii 50.[26] Agentul CIA a fost capturat de organele securității cehe (VB) și Kundera a fost apreciat de comuniști (sursa http://www.abscr.cz/cs/vyhledavani-archivni-pomucky). A fost suspectat de asemenea de colaborare cu NKVD (KGB), dar aceasta nu s-a putut verifica - neavând încă acces la arhivele KGB.
În 1984, a publicat Insuportabila ușurătate a ființei, pe care, în ciuda faptului că e cea mai cunoscută dintre cărțile sale, Kundera o consideră drept cea mai proastă. În 1988, regizorul american Philip Kaufman a ecranizat cartea, dar filmul său e mult diferit.
În 1990, Kundera a publicat Nemurirea. Romanul acesta are un subtext mai curând filosofic și nu unul politic, ca celelalte romane.
Cărți scrise in limba cehă
- Ridicole iubiri sau Iubiri caraghioase, nuvele (Směšné lásky, 1960,1963, 1965, 1968; 1970)
- Gluma, roman (Žert, 1965/1967)
- Viața e în altă parte, roman (Život je jinde, 1969/1970)
- Insuportabila ușurătate a ființei, 1984, roman
- Valsul de adio, (Valčík na rozloučenou, 1970/1971; Gallimard, Paris 1976, La valse aux adieux)
- Cartea râsului și a uitării, (Kniha smíchu a zapomnění, 1978).
Cărți scrise in limba franceză
- Jacques și stăpânul său. Omagiu lui Denis Diderot, teatru
- Arta romanului, eseu
- Nemurirea,roman, (1990)
- Lentoarea, roman, (1994)
- Identitatea, roman, (1998)
- Ignoranța, roman, (2000)
- Perdeaua care cade, (2005)
Traduceri în limba română
Primele traduceri au apărut în seria de autor Milan Kundera la editura Univers și au fost reluate la editura Humanitas intr-o nouă traducere.
- Gluma,
- Ridicole iubiri
- Viața e în altă parte
- Insuportabila ușurătate a ființei
- Valsul de adio
- Cartea râsului și a uitării
- Lentoarea,
- Identitatea,
- Ignoranța
- Nemurirea
Note
- ^ a b c d e f g h i j k Milan Kundera – iLiteratura.cz (în engleză), , accesat în
- ^ Oppenheim, Lois (). „An Interview with Milan Kundera”. Arhivat din original la . Accesat în .
Until I was thirty I wrote many things: music, above all, but also poetry and even a play. I was working in many different directions—looking for my voice, my style and myself… I became a prose writer, a novelist, and I am nothing else. Since then, my aesthetic has known no transformations; it evolves, to use your word, linearly.
- ^ a b Daniel Lewis[*] (), Milan Kundera, Literary Star Who Skewered Communist Rule, Dies at 94 (în engleză), accesat în
- ^ Milan Kundera (în franceză), Institut de France, accesat în
- ^ a b c d REGO, accesat în
- ^ Académie française
- ^ Milan Kundera 'joyfully' accepts Czech Republic's Franz Kafka prize (în engleză), TheGuardian.com[*], accesat în
- ^ Pahor pisatelju Milanu Kunderi podelil zlati red za zasluge (în slovenă), , accesat în
- ^ a b c d e Who's who
- ^ a b ]][[Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română
- ^ a b c Fichier des personnes décédées mirror, accesat în
- ^ Milan Kundera, Český hudební slovník osob a institucí, accesat în
- ^ Milan Kundera, SNAC, accesat în
- ^ a b c Encyklopedie dějin města Brna, accesat în
- ^ Martine Boyer-Weinmann[*] (), Milan Kundera, romancier de l’existence, est mort (în franceză), Le Monde, accesat în
- ^ Martin Balucha[*] (), „Ve věku 94 let zemřel Milan Kundera. Ve světě patřil mezi nejznámější české spisovatele”, iRozhlas (în cehă), Český rozhlas[*], accesat în
- ^ Milan KUNDERA (în cehă), Slovník české literatury po roce 1945
- ^ https://www.nouvelobs.com/culture/20230712.OBS75656/la-mort-de-milan-kundera-sa-derniere-plaisanterie.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Zemřela Olga Haasová-Smrčková, neteř Huga Haase a první žena Milana Kundery (în cehă), iDNES.cz, , accesat în
- ^ a b Ariane Chemin[*] (), La République tchèque a rendu à Milan Kundera sa nationalité, quarante ans après (în franceză), Le Monde, accesat în
- ^ Jan Rovenský (), Milan Kundera má po 40 letech opět české občanství (în cehă), Novinky.cz, accesat în
- ^ Milan Kundera, une vie d’écrivain (în franceză), martie 2019
- ^ a b Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Mai interesează pe cineva?, Ovidiu Șimonca, Observator cultural - numărul 445, octombrie 2008, accesat la 30 ianuarie 2014
Referințe critice
- Maria Nemcova Banerjee, Paradoxuri terminale
- Kvetoslav Chvatik, Lumea romanescă a lui Milan Kundera
- Polish fans websites
