Location via proxy:   [ UP ]  
[Report a bug]   [Manage cookies]                
Sari la conținut

Petre Bokor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(dif) ← Versiunea anterioară | afișează versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Petre Bokor

Montreal, Canada
Date personale
Născut24 mai 1940
Cluj
Decedat26 aprilie 2014
Montreal, Canada
PărințiAnna Méliusz[*][[Anna Méliusz |​]] Modificați la Wikidata
CopiiAndreea Adereth, Petru Bokor
Cetățenie România
 Canada Modificați la Wikidata
Ocupațieregizor de teatru și scriitor
Limbi vorbitelimba română
limba maghiară
limba franceză
limba engleză Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuCanada[1]
Canberra[2]  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București[2]  Modificați la Wikidata

Petre Bokor (n. 24 mai 1940, Cluj – d. 25 aprilie 2014, Montreal, Canada) a fost un regizor de teatru și scriitor român.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, clasa de regie film. Cariera și-a început-o lucrând alături de Mircea Veroiu și Dan Pița ca coscenarist și coregizor la filmul Apa ca un bivol negru (1971).[3]

În anul 1977, emigrează în Canada unde devine directorul Teatrului Francez din Edmonton și profesor de artă teatrală la Universitatea Alberta.[3]

A fost profesor la Universitatea Națională Australiană și regizor la Canberra, în Australia, timp de doi ani.[3]

După căderea regimului comunist, Petre Bokor a revenit în România punând în scenă multe spectacole pe scenele teatrelor din București, cum ar fi: Leul în iarnă de James Goldman (2001, Teatrul Național Ion Luca Caragiale), Cumetrele de Michel Tremblay (1994, Teatrul Odeon), A fi sau ce va fi... de Lyle Victor Albert (Teatrul Metropolis), Nebunia regelui George de Alan Bennett (Teatrul Bulandra), Vrăjitorul din Oz, după basmul lui L. Frank Baum (Teatrul Excelsior), Scandal la operă! de Ken Ludwig, Ultimul Don Juan de Neil Simon, 39 de trepte, după filmul lui Alfred Hitchcock, Blues de Arthur Miller (2008), Război și pace, adaptare după romanul lui Lev Tolstoi (2003), Miresele căpitanului de Larry Gelbart (2002) sau Operele complet prescurtate ale lui WLM ȘXPR de J. Borgeson, A. Long și D. Singer (2001) la Teatrul Nottara.[4]

În țară a pus în scenă spectacolele Liniște în culise! de Michael Frayn (2008, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj), Ați auzit ce s-a întâmplat în drum spre forum? de Plaut (2006, Teatrul Național din Târgu Mureș), Cumetrele de Michel Tremblay (2001, Teatrul Național „Marin Sorescu”, Craiova), Jack și femeile lui de Neil Simon, (Teatrul „Sică Alexandrescu”, Brașov), Cyrano de Buffalo de Ken Ludwig și Suntem happy! de Alan Bennett, (Teatrul Național din Timișoara).[4]

A semnat și regia filmului Tufă de Veneția.[3]

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj.[5]

Operă literară

[modificare | modificare sursă]
  • Tumbe în plină stradă (schițe, 1971)
  • Opriți secolul, cobor! (umoristice, 1974)
  • Micii mei toreadori (schițe, 1979)
  • Pe cuvânt de cineast (schițe, 1995)
  • Carte despre Toma Caragiu (1996)
  • Până sus, cu capul jos ! (1998)
  • Planeta Silvestru (1998)
  • Basca lui Șexpir (roman teatral), Editura Cartea Românească, 1998; Editura: Limes, 2011;
  • Ieșirea la pagina 2681 (2000)
  • Dâmbovița - rive gauche - trei humorescuri (2010)
  • Premiul pentru debut, la Festivalul de la Cannes, în 1971, pentru filmul documentar Apa ca un bivol negru[6]
  • Premiul Cultural al Guvernului Republicii Franceze, în 1990[6]
  • Medalia de Aur a Ordinului "Joe Boyle - Regina Maria", în 1998[6]