modificare Pneumonie

{{Infobox disease
 | Name            = Pneumonia
 | Image           = PneumonisWedge09.JPG
 | Caption         = O radiografie alb-negru a pieptului care arată o suprafață triunghiulară albă în partea stângă. Un cerc marchează suprafața.
 | Alt             = O [[radiografie]] alb-negru a pieptului care arată o suprafață triunghiulară albă în partea stângă. Un cerc marchează suprafața.
 | DiseasesDB      = 10166
 | ICD10           = {{ICD10|J|12||j|09}}, {{ICD10|J|13||j|09}}, {{ICD10|J|14||j|09}}, {{ICD10|J|15||j|09}},{{ICD10|J|16||j|09}}, {{ICD10|J|17||j|09}}, {{ICD10|J|18||j|09}}, {{ICD10|P|23||p|20}}
 | ICD9            = {{ICD9|480}}-{{ICD9|486}}, {{ICD9|770.0}}
 | ICDO            =
 | OMIM            =
 | MedlinePlus     = 000145
 | eMedicineSubj   = search
 | eMedicineTopic  = pneumonia
 | MeshID          = D011014
}}

<!--Definiție și cauze-->
'''Pneumonia''' este o afecțiune [[Inflamație|inflamatorie]] a [[plămân]]ilor care afectează în primul rând micile cavități cu aer cunoscute sub denumirea de [[alveolă|alveole]].<ref name="RespText09">{{cite book|last=McLuckie|first=[editor] A.|title=Respiratory disease and its management|year=2009|publisher=Springer|location=New York|isbn=978-1-84882-094-4|page=51}}</ref><ref name="AcuteCare09">{{cite book |author=Leach, Richard E. |title=Acute and Critical Care Medicine at a Glance |edition=2nd |publisher=Wiley-Blackwell|year=2009 |isbn=1-4051-6139-6 |url= http://books.google.co.uk/books?id=7u_wu5VCsVQC&pg=PT168|accessdate=2011-04-21}}</ref> De obicei, este provocată de o infecție cu [[virus]]uri sau cu [[bacterie|bacterii]] și mai rar, de alte [[microorganism]]e, de anumite [[medicament]]e și de alte afecțiuni, cum ar fi [[boală autoimună|bolile autoimune]].<ref name=RespText09/><ref name="isbn0-7637-6258-X">{{cite book |author=Jeffrey C. Pommerville |authorlink= |title=Alcamo's Fundamentals of Microbiology|edition=9th |publisher=Jones & Bartlett |location=Sudbury MA |year=2010 |page=323 |quote= |isbn=0-7637-6258-X |oclc=|url=http://books.google.co.uk/books?id=RJNQwQB8IxIC&pg=PA323|accessdate=}}</ref>

<!--Simptome, prevenire și tratament-->
Simptomele tipice includ [[tusă|tuse]], [[durere în piept]], [[febră]] și [[dispnee|respirație grea]].<ref name="isbn0-8160-6397-4">{{cite book |author=Ashby, Bonnie; Turkington, Carol |title=The encyclopedia of infectious diseases|edition=3rd |publisher=Facts on File |location=New York |year=2007 |origyear= |page= 242|isbn=0-8160-6397-4|url=http://books.google.co.uk/books?id=4Xlyaipv3dIC&pg=PA242|accessdate=2011-04-21}}</ref> Instrumentele de [[diagnostic]]are includ radiografia și cultura [[sputei]]. Pentru prevenirea anumitor tipuri de pneumonie sunt disponibile [[vaccin]]uri. Tratamentul depinde de cauza subiacentă. Pneumonia bacteriană presupusă se tratează cu [[antibiotic]]e. În cazul în care pneumonia este gravă, persoana afectată este în general internată în spital.

<!--Prognoză și epidemiologie-->
Anual, pneumonia afectează aproximativ 450&nbsp;de milioane de persoane, șapte procente din populația totală a lumii și provoacă 4&nbsp;milioane de decese. Deși pneumonia era considerată de [[William Osler]], în secolul al XIX-lea, drept „principala cauză de deces”,<ref>{{cite book|last=Osler|first=William|title=Principles and Practice of Medicine, 4th Edition|year=1901|publisher=D. Appleton and Company|location=New York|pages=108|url=http://mcgovern.library.tmc.edu/data/www/html/people/osler/PPM4th/OP400067.htm|access-date=2013-05-08|archive-date=2007-07-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20070708201758/http://mcgovern.library.tmc.edu/data/www/html/people/osler/PPM4th/OP400067.htm|dead-url=yes}}</ref> introducerea, în secolul al XX-lea, a terapiei cu antibiotice și a vaccinurilor a contribuit la îmbunătățirea ratei de supraviețuire.<ref name=Lancet11/> Cu toate acestea, în țările în curs de dezvoltare, precum și în rândul persoanelor foarte în vârstă, foarte tinere sau care suferă de [[cronic (medicină)|boli cronice]], pneumonia rămâne principala cauză de deces.<ref name=Lancet11/><ref>{{cite book|last=George|first=Ronald B.|title=Chest medicine : essentials of pulmonary and critical care medicine|year=2005|publisher=Lippincott Williams & Wilkins|location=Philadelphia, PA|isbn=9780781752732|pages=353|url=http://books.google.ca/books?id=ZzlX2zJMbdgC&pg=PA353|edition=5th ed.}}</ref>
{{TOC limit|3}}

==Semne și simptome==
{|class="wikitable" align="right"
!colspan=2| Frecvența simptomelor<ref name=Tint10/>
|-
! Simptom !! Frecvență
|-
| Tuse ||<div style="text-align:center">79–91%</div>
|-
| Oboseală || <div style="text-align:center">90%</div>
|-
| Febră || <div style="text-align:center">71–75%</div>
|-
| Dispnee || <div style="text-align:center">67–75%</div>
|-
| Spută || <div style="text-align:center">60–65%</div>
|-
| Durere în piept || <div style="text-align:center">39–49%</div>
|-
|}
[[File:Symptoms of pneumonia.svg|thumb|left|alt=O diagramă a corpului uman care prezintă principalele simptome ale pneumoniei|300px|Principalele simptome ale pneumoniei infecțioase]]
Persoanele cu pneumonie infecțioasă au, deseori, [[tuse|tuse productivă]], [[febră]] însoțită de [[frisoane]], [[dispnee]], [[durere în piept]], ascuțită sau sub formă de junghiuri, în timpul inspirației profunde, și o [[rată a respirației]] crescută.<ref name=BMJ06/> La persoanele în vârstă, confuzia poate fi cel mai important semn.<ref name="BMJ06">{{cite journal |author= Hoare Z |coauthors = Lim WS|title=Pneumonia: update on diagnosis and management |journal=BMJ | year= 2006 |pages=1077–9|pmid=16675815|doi=10.1136/bmj.332.7549.1077 |url=http://www.bmj.com/content/332/7549/1077.full.pdf |volume=332 |issue= 7549|pmc= 1458569 |format=PDF}}</ref> Semnele și simptomele tipice la copiii sub cinci ani sunt febra, tusea și respirația grea și rapidă.<ref name=Develop11/>

Febra nu este foarte specifică, deoarece apare în multe alte boli comune și poate lipsi la cei care suferă de o boală gravă sau de [[malnutriție]]. În plus, tusea lipsește, frecvent, la copiii sub două luni.<ref name=Develop11/> Semnele și simptomele mai grave pot include: [[cianoza centrală|colorație albăstruie a pielii]], sete diminuată, convulsii, vomă persistentă, valori extreme ale temperaturii sau un [[nivel diminuat al stării de conștiență]].<ref name=Develop11/><ref name=Clinic2011/>

Cazurile de pneumonie bacteriană și virală prezintă, de obicei, simptome similare.<ref name=WHOPrevent2012/> Unele cauze sunt asociate cu caracteristici clinice clasice, dar nespecifice. Pneumonia cauzată de ''[[Legionella]]'' se poate manifesta cu dureri abdominale, [[diaree]] sau stare de confuzie,<ref>{{cite journal|last=Darby|first=J|coauthors=Buising, K|title=Could it be Legionella?|journal=Australian family physician|date=October 2008 |volume=37|issue=10|pages=812–5|pmid=19002299}}</ref> în timp ce pneumonia cauzată de ''[[Streptococcus pneumoniae]]'' este asociată cu spută de culoare ruginie<ref>{{cite journal|last=Ortqvist|first=A|coauthors=Hedlund, J, Kalin, M|title=Streptococcus pneumoniae: epidemiology, risk factors, and clinical features|journal=Seminars in respiratory and critical care medicine|date=December 2005|volume=26|issue=6|pages=563–74|pmid=16388428|doi=10.1055/s-2005-925523}}</ref> iar pneumonia cauzată de ''[[Klebsiella]]'' poate avea spută cu sânge, descrisă deseori ca având aspect de „peltea de coacăze”.<ref name="Tint10">{{cite book |author=Tintinalli, Judith E.|title=Emergency Medicine: A Comprehensive Study Guide (Emergency Medicine (Tintinalli))|publisher=McGraw-Hill Companies|location=New York|year=2010|pages=480 |isbn=0-07-148480-9 |oclc= |doi= |accessdate=}}</ref> Sputa cu sânge (denumită[[hemoptizie]]) poate însoți, de asemenea,  [[tuberculoza]], pneumonia cu bacterii gram-negative și abcesele pulmonare, precum și, mai frecvent, [[bronșita acută]].<ref name=Clinic2011/> Pneumonia cu ''micoplasme'' se poate manifesta în asociație cu [[limfadenopatia cervicală|umflarea ganglionilor limfatici la nivelul gâtului]], [[artralgia|dureri articulare]] sau o [[otita medie|infecție a urechii medii]].<ref name=Clinic2011/> Pneumonia virală este însoțită de [[respirație șuierătoare]] mai frecvent decât pneumonia bacteriană.<ref name=WHOPrevent2012/>

==Cauze==
[[File:Streptococcus pneumoniae.jpg|thumb|alt=Trei obiecte rotunde pe fond negru|Bacteria ''[[Streptococcus pneumoniae]]'', o cauză frecventă a pneumoniei, observată prin [[microscop electronic]]]]
Pneumonia este provocată, în primul rând, de infecții cauzate de [[bacterii]] sau de [[virusuri]] și, mai rar, de [[ciuperci]] și [[paraziți]]. Deși au fost identificate peste 100 de tipuri de agenți infecțioși, numai câteva sunt responsabile pentru majoritatea cazurilor. Infecțiile mixte, atât cu virusuri, cât și cu bacterii, pot apărea în până la 45% dintre infecții la copii și în până la 15% dintre infecții la adulți.<ref name=Lancet11/> Agentul cauzal nu poate fi izolat în aproximativ jumătate dintre cazuri, în pofida unor teste atente.<ref name=EBMED05/>

Uneori, termenul ''pneumonie'' se aplică, în sens mai larg, oricărei afecțiuni care are ca rezultat [[inflamarea]] plămânilor (cauzată, de exemplu, de [[bolile autoimune]], de arsurile chimice sau de reacțiile la medicamente); totuși, mai corect, această inflamație este denumită [[pneumonită]].<ref name="isbn0-7234-3200-7">{{cite book |author=Lowe, J. F.; Stevens, Alan |authorlink=|editor= |others= |title=Pathology |edition=2nd |publisher=Mosby |location=St. Louis |year=2000 |page=197 |isbn=0-7234-3200-7|oclc= |doi= |url=http://books.google.co.uk/books?id=AfVxLi4QTZQC&pg=PA197|accessdate=}}</ref><ref>{{cite book|last=Snydman|first=editors, Raleigh A. Bowden, Per Ljungman, David R.|title=Transplant infections|year=2010|publisher=Wolters Kluwer Health/Lippincott Williams & Wilkins|location=Philadelphia|isbn=978-1-58255-820-2|page=187|url=http://books.google.com/books?id=NWa4FJv-eBYC&pg=PA447|edition=3rd}}</ref> Istoric, agenții infecțioși erau împărțiți în „tipici” și „atipici”, pe baza manifestărilor prezumate ale acestora, dar dovezile nu au susținut această distincție, astfel încât nu mai este evidențiată.<ref name=M32/>

Afecțiunile și factorii de risc care predispun la pneumonie includ: fumatul, deficiența imunitară, alcoolismul, [[boala pulmonară obstructivă cronică]], [[boala renală cronică]] și [[boala hepatică]].<ref name=Clinic2011/> Folosirea medicamentelor pentru atenuarea acidității – cum sunt [[inhibitorii pompei de protoni]] sau [[antagoniștii receptorilor H2]] – este asociată cu un risc<ref>{{cite journal|last=Eom|first=CS|coauthors=Jeon, CY; Lim, JW; Cho, EG; Park, SM; Lee, KS|title=Use of acid-suppressive drugs and risk of pneumonia: a systematic review and meta-analysis|journal=CMAJ : Canadian Medical Association journal = journal de l'Association medicale canadienne|date=22 February 2011|volume=183|issue=3|pages=310–9|pmid=21173070|doi=10.1503/cmaj.092129|pmc=3042441}}</ref> crescut de pneumonie. Vârsta înaintată predispune, de asemenea, la pneumonie.<ref name=Clinic2011/>

===Bacterii===
Bacteriile constituie cea mai frecventă cauză a [[pneumoniei dobândite în comunitate]] (PDC), cu ''[[Streptococcus pneumoniae]]'' izolat în aproape 50% dintre cazuri.<ref name=Rad07/><ref name="EOP10">{{cite journal |author=Anevlavis S | coauthors = Bouros D |title=Community acquired bacterial pneumonia|journal=Expert Opin Pharmacother |volume=11 |issue=3 |pages=361–74 |year=2010|month=February|pmid=20085502|doi=10.1517/14656560903508770 }}</ref> Alte bacterii izolate frecvent includ: ''[[Haemophilus influenzae]]'', în 20% dintre cazuri, ''[[Chlamydophila pneumoniae]]'', în 13% dintre cazuri, ''[[Mycoplasma pneumoniae]]'', în 3% dintre cazuri,<ref name=Rad07/> ''[[Staphylococcus aureus]]'', ''[[Moraxella catarrhalis]]'', ''[[Legionella pneumophila]]'' și [[bacilii gram-negativi]].<ref name=EBMED05/> Unele versiuni [[rezistență la medicamente|rezistente la medicamente]] ale infecțiilor de mai sus devin tot mai frecvente, inclusiv ''Streptococcus pneumoniae'' rezistent la medicamente (SPRM) și [[Stafilococ auriu meticilino-rezistent|Staphylococcus aureus rezistent la meticilină]] (SARM).<ref name=Clinic2011/>

Răspândirea organismelor este facilitată în prezența factorilor de risc.<ref name=EBMED05/> [[Alcoolismul]] este asociat cu ''Streptococcus pneumoniae'', [[organismele anaerobice]] și ''Mycobacterium tuberculosis''; fumatul facilitează efectele bacteriilor ''Streptococcus pneumoniae'', ''Haemophilus influenzae'', ''Moraxella catarrhalis'' și  ''Legionella pneumophila''. Expunerea la păsări este asociată cu ''[[Chlamydia psittaci]]'', la animalele de fermă, cu ''[[Coxiella burnetti]]'', la aspirarea conținutului stomacului, cu [[organismele anaerobice]] și la [[fibroza chistică]], cu ''[[Pseudomonas aeruginosa]]'' și ''Staphylococcus aureus''.<ref name=EBMED05/>''Streptococcus pneumoniae'' este mai frecvent iarna<ref name=EBMED05/> și ar trebui suspectat la persoanele care aspiră o cantitate mare de [[organisme anaerobice]].<ref name=Clinic2011/>

===Virusuri===
La adulți, [[virusurile]] sunt cauza a aproximativ o treime<ref name=Lancet11/> dintre cazurile de pneumonie, iar la copii, a aproximativ 15% dintre cazuri.<ref name=M31/> În mod obișnuit, agenții implicați includ: [[Rinovirus|rinovirusurile]], [[Coronavirus|coronavirusurile]], [[Virusul gripei A|virusul gripal]], [[virusul sincițial respirator]] (VSR), [[Adenoviride|adenovirusul]] și [[virusul paragripal]].<ref name=Lancet11/><ref name=Viral09/> [[Virusul herpes simplex]] este rareori cauza pneumoniei, cu excepția unor grupuri cum sunt: nou-născuți, persoane cu cancer, beneficiari de transplant și persoane cu arsuri semnificative.<ref name="Text2010">{{cite book|last=Behera|first=D.|title=Textbook of pulmonary medicine|year=2010|publisher=Jaypee Brothers Medical Pub.|location=New Delhi|isbn=8184487495|pages=391–394|url=http://books.google.ca/books?id=0TbJjd9eTp0C&pg=PA391|edition=2nd }}</ref> Persoanele care au suferit un [[transplant de organe]] sau care sunt altfel [[imunocompromise]] prezintă o frecvență ridicată a pneumoniei cauzate de [[citomegalovirus]].<ref name=M31/><ref name=Text2010/> Cele cu infecții virale pot fi infectate secundar cu bacteriile ''Streptococcus pneumoniae'', ''Staphylococcus aureus'' sau ''Haemophilus influenzae'', în special în cazul în care sunt prezente și alte probleme de sănătate.<ref name=Clinic2011/><ref name=M31/> În diferitele perioade ale anului predomină diferite virusuri; de exemplu, în sezonul gripei, gripa poate fi cauza a peste jumătate dintre toate cazurile virale.<ref name=M31/> Ocazional, apar focare și ale altor virusuri, inclusiv ale ''[[Hantavirus|hantavirusurilor]]'' și ale ''[[Coronavirus|coronavirusurilor]]''.<ref name=M31/>

===Ciuperci===
Pneumonia micotică nu este frecventă, dar apare mai frecvent la persoanele cu [[Deficiență imunitară|sistem imunitar slăbit]] din cauza[[SIDA]], a [[medicamentelor imunodepresive]] sau a altor probleme medicale.<ref name=EBMED05/><ref name="Fungus2009">{{cite book|last=Maskell|first=Nick|title=Oxford desk reference.|year=2009|publisher=Oxford University Press|location=Oxford|isbn=9780199239122|pages=196|url=http://books.google.ca/books?id=MfEUkzQQ1BEC&pg=PA196|coauthors=Millar, Ann}}</ref> Aceasta este determinată mai frecvent de ''[[Histoplasmoza|Histoplasma capsulatum]]'', blastomyces, ''[[Cryptococcus neoformans]]'', ''[[Pneumocystis jiroveci]]'' și ''[[Coccidioides immitis]]''. [[Histoplasmoza]] este cel mai frecventă în [[Golful Mississippi|bazinul fluviului Mississippi]], iar [[coccidioidomicoza]] este cel mai frecventă în [[sud-vestul Statelor Unite]].<ref name=EBMED05/> Numărul cazurilor a crescut în a doua jumătate a secolului al XX-lea ca urmare a intensificării deplasărilor și a creșterii frecvenței imunosupresiei în rândul populației.<ref name=Fungus2009/>

===Paraziți===
Diverși [[paraziți]] pot afecta plămânii, inclusiv: ''[[Toxoplasma gondii]]'', ''[[Strongyloides stercoralis]]'', ''[[Ascaris lumbricoides]]'' și ''[[Plasmodium malariae]]''.<ref name=M37>Murray and Nadel (2010). Chapter 37.</ref> Aceste organisme pătrund în organismul uman, de regulă, prin contactul direct cu pielea, prin înghițire sau prin intermediul unei insecte vector.<ref name=M37/> Cu excepția ''[[Paragonimus westermani]]'', majoritatea paraziților nu afectează în mod specific plămânii, dar implică plămânii în mod indirect, prin intermediul altor locuri afectate.<ref name=M37/> Unii paraziți, în special cei aparținând genurilor ''Ascaris'' și ''Strongyloides'', stimulează o puternică reacție [[eozinofilică]], putând avea drept urmare o [[pneumonie eozinofilică]].<ref name=M37/> În alte infecții, cum este malaria, implicarea plămânilor este consecința unei inflamații sistemice induse de citokine.<ref name=M37/> În [[țările dezvoltate]], aceste infecții sunt cel mai frecvente în rândul persoanelor care se întorc din călătorii sau în rândul imigranților.<ref name=M37/> La nivel mondial, aceste infecții sunt cel mai frecvente în rândul persoanelor imunodeficitare.<ref>{{cite journal|last=Vijayan|first=VK|title=Parasitic lung infections.|journal=Current opinion in pulmonary medicine|date=2009 May|volume=15|issue=3|pages=274–82|pmid=19276810}}</ref>

===Idiopatică===
Pneumonia interstițială idiopatică sau pneumonia neinfecțioasă<ref>{{cite book|first=ed. in chief Richard K. Root. Eds. Francis Waldvogel|title=Clinical infectious diseases : a practical approach|year=1999|publisher=Oxford Univ. Press|location=New York, NY [u.a.]|isbn=978-0-19-508103-9|page=833|url=http://books.google.com/books?id=zvCOpighJggC&pg=PA833}}</ref> reprezintă o categorie de [[boli pulmonare difuze]]. Acestea includ: [[leziunile alveolare difuze]], [[pneumonia organizată]], [[pneumonia interstițială nespecifică]], [[pneumonia interstițială limfoidă]], [[pneumonia interstițială descuamativă]], [[bolile pulmonare interstițiale asociate cu bronhiolită]] și [[pneumonia interstițială comună]].<ref>{{cite book|first=Volume editors, Ulrich Costabel|title=Diffuse parenchymal lung disease : ... 47 tables|year=2007|publisher=Karger|location=Basel|isbn=978-3-8055-8153-0|page=4|edition=[Online-Ausg.]}}</ref>

==Fiziopatologie==
[[File:New Pneumonia cartoon.jpg|thumb|alt=O diagramă schematică a plămânilor umani, cu un cerc gol în partea stângă, reprezentând o alveolă normală, și cu unul în partea dreaptă, ilustrând o alveolă plină cu fluid, ca în pneumonie|Pneumonia umple [[alveolă|alveolele]] plămânilor cu fluid, împiedicând oxigenarea. Alveola din partea stângă este normală, în timp ce alveola din partea dreaptă este plină cu fluid din pneumonie.]]
Pneumonia debutează, frecvent, ca o [[infecție a tractului respirator superior]], care se deplasează în tractul respirator inferior.<ref name="PedNA09">{{cite journal|last=Ranganathan|first=SC|coauthors=Sonnappa, S|title=Pneumonia and other respiratory infections|journal=Pediatric clinics of North America|date=February 2009 |volume=56|issue=1|pages=135–56, xi|pmid=19135585|doi=10.1016/j.pcl.2008.10.005}}</ref>

===Virală===
Virusurile pot ajunge la plămâni pe diverse căi. Virusul sincițial respirator este de regulă contractat atunci când oamenii intră în contact cu obiecte contaminate și apoi își ating nasul sau ochii.<ref name=M31>Murray and Nadel (2010). Chapter 31.</ref> O altă infecție virală are loc atunci când se inhalează pe nas sau gură picături mici contaminate, purtate de aer.<ref name=Clinic2011/> Odată ajunse în tractul respirator superior, virusurile pot ajunge la plămâni, unde invadează celulele ce căptușesc căile respiratorii, alveolele sau [[parenchimul pulmonar]].<ref name=M31/> Anumite virusuri, ca de exemplu cele care provoacă pojarul sau herpesul simplex, pot ajunge în plămâni prin sânge.<ref name="Gary2010">{{cite book|last=al.]|first=editors, Gary R. Fleisher, Stephen Ludwig ; associate editors, Richard G. Bachur ... [et|title=Textbook of pediatric emergency medicine|year=2010|publisher=Wolters Kluwer/Lippincott Williams & Wilkins Health|location=Philadelphia|isbn=1605471593|pages=914|url=http://books.google.ca/books?id=a7CqcE1ZrFkC&pg=PA914|edition=6th ed.}}</ref> Invazia plămânilor poate duce la grade variate de moarte a celulelor.<ref name=M31/> Atunci când sistemul imunitar reacționează la infecție, plămânii pot fi afectați și mai mult.<ref name=M31/> [[Celulele albe din sânge]], mai ales [[celulele mononucleare]], generează în principal inflamația.<ref name=Gary2010/> Pe lângă faptul că afectează plămânii, multe virusuri afectează în mod simultan și alte [[organe (anatomice)|organe]] perturbând astfel alte funcții ale organismului. De asemenea, virusurile fac ca organismul să fie mai predispus la infecții bacteriene; astfel, pneumonia bacteriană poate apărea ca o boală [[comorbidă]].<ref name="Viral09">{{cite journal|author=Figueiredo LT |title=Viral pneumonia: epidemiological, clinical, pathophysiological and therapeutic aspects |journal=J Bras Pneumol |volume=35 |issue=9 |pages=899–906 |year=2009 |month=September |pmid=19820817|doi=10.1590/S1806-37132009000900012}}</ref>

===Bacteriană===
Majoritatea bacteriilor pătrund în plămâni prin [[aspirarea]] unor organisme mici, aflate în gât sau nas.<ref name=Clinic2011/> Jumătate dintre oamenii normali manifestă astfel de aspirații în timpul somnului.<ref name=M32/> În timp ce în gât se găsesc întotdeauna bacterii, cele [[virulente|potențial infecțioase]] sunt prezente numai în anumite momente și condiții.<ref name=M32/> Câteva tipuri de bacterii, cum ar fi ''[[Mycobacterium tuberculosis]]'' și ''[[Legionella pneumophila]]'', pot ajunge în plămâni prin intermediul unor picături mici contaminate, purtate de aer.<ref name=Clinic2011/> Bacteriile se pot răspândi prin sânge.<ref name=WHOPrevent2012/> Odată ajunse în plămâni, bacteriile pot invada spațiile dintre celule și dintre alveole, unde [[macrofagele]] și [[neutrofilele]] ([[celulele albe din sânge]] cu rol defensiv) încearcă să anihileze bacteriile.<ref>{{cite book|last=Hammer|first=edited by Stephen J. McPhee, Gary D.|title=Pathophysiology of disease : an introduction to clinical medicine|year=2010|publisher=McGraw-Hill Medical|location=New York|isbn=0071621679|pages=Chapter 4|edition=6th ed.}}</ref> De asemenea, neutrofilele eliberează [[citokine]], determinând astfel o activare generală a sistemului imunitar.<ref name="Fein2006">{{cite book|last=Fein|first=Alan|title=Diagnosis and management of pneumonia and other respiratory infections|year=2006|publisher=Professional Communications|location=Caddo, OK|isbn=1884735630|pages=28–29|url=http://books.google.ca/books?id=hKdcHK719qgC&pg=PA28|edition=2nd ed.}}</ref> Acest lucru duce la febră, frisoane și oboseală, întâlnite în pneumonia bacteriană.<ref name=Fein2006/> Neutrofilele, bacteriile și lichidul din vasele de sânge înconjurătoare umplu alveolele, rezultând acumularea ce apare la radiografie.<ref>{{cite book|last=Kumar|first=Vinay|title=Robbins and Cotran pathologic basis of disease.|year=2010|publisher=Saunders/Elsevier|location=Philadelphia, PA|isbn=1416031219|pages=Chapter 15|edition=8th ed.}}</ref>

==Diagnostic==
{{listen
| filename     =Crackles pneumoniaO.ogg
| title        = Raluri
| description  = Raluri auzite cu stetoscopul în plămânii unei persoane bolnave de pneumonie.
| format       = [[Ogg]]
}}
Pneumonia este de regulă diagnosticată pe baza unei combinații de semne fizice și o [[radiografie toracică]].<ref name="Diag10">{{cite journal|last=Lynch|first=T|coauthors=Bialy, L, Kellner, JD, Osmond, MH, Klassen, TP, Durec, T, Leicht, R, Johnson, DW|title=A systematic review on the diagnosis of pediatric bacterial pneumonia: when gold is bronze|journal=PLoS ONE|date=2010-08-06|volume=5|issue=8|pages=e11989|pmid=20700510|doi=10.1371/journal.pone.0011989|pmc=2917358|editor1-last=Huicho|editor1-first=Luis}}</ref> Cu toate acestea, cauza principală poate fi dificil de confirmat, deoarece nu există un test definitiv, capabil să diferențieze între originea bacteriană și cea non-bacteriană.<ref name=Lancet11/><ref name=Diag10/> [[Organizația Mondială a Sănătății]] a definit pneumonia la copii ca fiind clinic bazată ori pe [[tuse]] sau dificultate la respirație și o respirație rapidă, o retracție  a toracelui, sau un nivel scăzut de conștiență.<ref name=WHOBook/> O respirație rapidă înseamnă peste 60 de respirații pe minut la copiii mai mici de 2 luni, 50 de respirații pe minut la copii cu vârsta între 2 luni și 1 an, sau mai mare de 40 de respirații pe minut la copiii între 1 și 5 ani.<ref name="WHOBook">{{cite book|last=Ezzati|first=edited by Majid|title=Comparative quantification of health risks|year=2004|publisher=Organisation mondiale de la santé|location=Genève|isbn=978-92-4-158031-1|page=70|url=http://books.google.com/books?id=ACV1jEGx4AgC&pg=PA70|coauthors=Lopez, Alan D., Rodgers, Anthony, Murray, Christopher J.L.}}</ref> La copii, respirația rapidă și retracția toracelui sunt mai [[Precizie și specificitate/precise]] decât depistarea [[ralurilor crepitante]] la auscultația cu [[stetoscopul]].<ref name=Develop11/>

La adulți, investigațiile nu sunt de regulă necesare în cazurile ușoare <ref name=BTS09/>: există un risc foarte scăzut de pneumonie atunci când toate [[semnele vitale]] și [[auscultația toracelui|auscultația]] sunt normale.<ref>{{cite journal|last=Saldías|first=F|coauthors=Méndez, JI, Ramírez, D, Díaz, O|title=[Predictive value of history and physical examination for the diagnosis of community-acquired pneumonia in adults: a literature review]|journal=Revista medica de Chile|date=April 2007|volume=135|issue=4|pages=517–28|pmid=17554463}}</ref> În cazul persoanelor ce necesită internare, se recomandă  [[oximetria pulsului]], [[radiografie toracică]] și [[teste sanguine]], inclusiv [[hemoleucograma]], [[electroliții serici]], nivelul [[proteinei C reactive]] și posibil [[analize la ficat]].<ref name=BTS09/> Diagnosticul unei [[boli de tipul gripei]] poate fi stabilit pe baza semnelor și simptomelor; cu toate acestea, o infecție gripală trebuie confirmată prin analize.<ref name="ILI05">{{cite journal|last=Call|first=SA|coauthors=Vollenweider, MA, Hornung, CA, Simel, DL, McKinney, WP|title=Does this patient have influenza?|journal=JAMA: the Journal of the American Medical Association|date=2005-02-23|volume=293|issue=8|pages=987–97|pmid=15728170|doi=10.1001/jama.293.8.987}}</ref> Astfel, tratamentul este adesea bazat pe prezența gripei în comunitate sau pe un [[Test de diagnosticare rapidă a gripei|test rapid de gripă]].<ref name=ILI05/>

===Examenul fizic===
[[Examinarea fizică]] poate descoperi uneori [[hipotensiune|presiune sanguină scăzută]], [[tahicardie|ritm cardiac rapid]] sau [[Oxigenare (medical)|saturație de oxigen]] scăzută.<ref name=Clinic2011/> Ritmul respirator poate fi mai rapid decât cel normal, iar acest lucru se poate manifesta cu o zi sau două înainte de alte semne.<ref name=Clinic2011/><ref name=M32/> Toracelui poate părea normal la examinare, însă poate prezenta o expansiune scăzută pe partea afectată. Zgomotele respiratorii aspre provenite din căile respiratorii mai largi, transmise prin plămânul inflamat, sunt calificate drept respirație [[bronhie|bronșică]], și se aud la [[auscultația]] cu [[stetoscopul]].<ref name=Clinic2011/> [[Ralurile crepitante]] (ralurile) se pot auzi în zona afectată în timpul  [[inhalării|inspirației]].<ref name=Clinic2011/> [[Percuția (medicină)|Percuția]] poate fi estompată pe plămânul afectat, iar [[rezonanța vocală]] mai degrabă crescută decât scăzută deosebește pneumonia de [[revărsatul pleural]].<ref name=BMJ06/>

===Imagistica===
[[File:CT scan of the chest, demonstrating right-sided pneumonia.jpg|thumb|alt=O imagine tomografică alb-negru a organelor interne în secţiune longitudinală. Acolo unde ar trebui să fie negru în partea stângă, se vede o zonă albă întretăiată de dungi negre.|Tomografie toracică în care se vede pneumonia plămânului drept (partea stângă a imaginii).]]
[[Radiografia toracică]] este frecvent utilizată în stabilirea unui diagnostic.<ref name=Develop11/> La persoanele cu forme mai ușoare, radiografia este necesară numai în cazul celor cu posibile complicații, celor care nu răspund la tratament, sau atunci când cauza este incertă.<ref name=Develop11/><ref name="BTS09">{{cite journal|last=Lim|first=WS|coauthors=Baudouin, SV, George, RC, Hill, AT, Jamieson, C, Le Jeune, I, Macfarlane, JT, Read, RC, Roberts, HJ, Levy, ML, Wani, M, Woodhead, MA, Pneumonia Guidelines Committee of the BTS Standards of Care, Committee|title=BTS guidelines for the management of community acquired pneumonia in adults: update 2009|journal=Thorax|date=October 2009 |volume=64 |issue=Suppl 3|pages=iii1–55|pmid=19783532|doi=10.1136/thx.2009.121434}}</ref> Dacă o persoană este atât de bolnavă încât necesită spitalizarea, se recomandă o radiografie toracică.<ref name=BTS09/> Rezultatele nu indică întotdeauna severitatea bolii și nu deosebesc cu siguranță între infecțiile bacteriene și cele virale.<ref name=Develop11/>

Radiografiile pot clasifica pneumonia drept [[pneumonie lobară]], [[bronhopneumonie]] (cunoscută drept pneumonie lobulară), și [[pneumonie interstițială]].<ref>{{cite book|last=Helms|first=editors, William E. Brant, Clyde A.|title=Fundamentals of diagnostic radiology|publisher=Wolters Kluwer/Lippincott Williams & Wilkins|location=Philadelphia|isbn=9781608319114|pages=435|url=http://books.google.ca/books?id=o_4eoeOinNgC&pg=PA435|edition=4th ed.}}</ref> Pneumonia bacteriană, existentă în comunitate, prezintă de regulă [[consolidarea pulmonară]] a unui [[Segment bronhopulmonar|lob pulmonar]], fiind cunoscută drept pneumonie lobară.<ref name=Rad07/> Cu toate acestea, rezultatele pot varia, iar alte caracteristici sunt obișnuite în alte tipuri de pneumonie.<ref name=Rad07/> Pneumonia de aspirație poate prezenta opacități bilaterale mai ales la baza plămânilor și pe partea dreaptă.<ref name=Rad07/> Este posibil ca în unele cazuri radiografiile pneumoniei virale să pară normale, să aibă un aspect hiper-inflamat sau să pară similare pneumoniei bacteriene cu consolidare lobară.<ref name=Rad07/> Este posibil ca în stadiile incipiente ale bolii să nu existe semne depistabile radiologic, mai ales în cazul deshidratării; sau pot fi dificil de interpretat în cazul persoanelor [[obezitate|obeze]] sau care au antecedente de afecțiuni pulmonare.<ref name=Clinic2011/> O [[tomografie computerizată]] poate oferi informații suplimentare în cazurile incerte.<ref name=Rad07/>

===Microbiologie===
La pacienții tratați în comunitate, determinarea agentului patogen nu necesită costuri suplimentare și de obicei acesta nu influențează modul de acțiune.<ref name=Develop11/> Pentru persoanele care nu răspund la tratament, ar trebui luată în calcul [[analiza sputei]] iar analiza pentru ''[[Mycobacterium tuberculosis]]'' ar trebui efectuată în cazul persoanelor cu tuse cronică productivă.<ref name=BTS09/> Pot fi recomandate și teste pentru alte organisme specifice în timpul erupțiilor, din motive de sănătate publică.<ref name=BTS09/> În cazul persoanelor spitalizate pentru boli grave, se recomandă atât analiza sputei, cât și [[culturi sanguine]],<ref name=BTS09/> precum și analiza urinei pentru [[antigeni]] ai bacteriilor ''Legionella'' și ''Streptococcus''.<ref name=IDSA2007/> Infecțiile virale pot fi confirmate prin detectarea virusului sau antigenilor săi prin intermediul [[culturii]] sau  [[reacției în lanț a polimerazei]] (PCR), printre alte tehnici.<ref name=Lancet11/> Agentul patogen este determinat numai în 15% din cazuri prin teste microbiologice de rutină.<ref name=BMJ06/>

===Clasificare===
[[Pneumonita]] se referă la [[inflamarea]] plămânului; pneumonia se referă la pneumonita care este cauzată de regulă de o infecție, însă uneori nu este infecțioasă, și care prezintă în plus [[consolidare pulmonară]].<ref>{{cite book|title=Stedman's medical dictionary.|year=2006|publisher=Lippincott Williams & Wilkins|location=Philadelphia|isbn=978-0-7817-6450-6|edition=28th}}</ref> Pneumonia este de obicei clasificată în funcție de locul și modalitatea îmbolnăvirii: [[pneumonia comunitară|comunitară]], [[pneumonia de aspirație|de aspirație]], [[pneumonia asociată sistemului medical|asociată sistemului medical]], [[pneumonia nosocomială|nosocomială]], și [[pneumonia asociată ventilației]].<ref name="Rad07">{{cite journal|last=Sharma|first=S|coauthors=Maycher, B, Eschun, G|title=Radiological imaging in pneumonia: recent innovations|journal=Current Opinion in Pulmonary Medicine|date=May 2007|volume=13|issue=3|pages=159–69|pmid=17414122|doi=10.1097/MCP.0b013e3280f3bff4}}</ref> Poate fi clasificată și în funcție de zona plămânului afectată: [[pneumonie lobară]], [[pneumonie bronșică]] și [[pneumonie acută interstițială]];<ref name=Rad07/> sau de organismul care o provoacă.<ref>{{cite journal|last=Dunn|first=L|title=Pneumonia: classification, diagnosis and nursing management|journal=Nursing standard (Royal College of Nursing (Great Britain) : 1987)|date=2005 June 29-July 5|volume=19|issue=42|pages=50–4|pmid=16013205}}</ref> Pneumonia la copii poate fi clasificată adițional pe baza semnelor și simptomelor, drept ușoară, gravă sau foarte gravă.<ref>{{cite book|last=organization|first=World health|title=Pocket book of hospital care for children : guidelines for the management of common illnesses with limited resources.|year=2005|publisher=World Health Organization|location=Geneva|isbn=978-92-4-154670-6|page=72|url=http://books.google.com/books?id=xbkbRG5XYxsC&pg=PA72}}</ref>

===Diagnostic diferențial===
Există câteva boli ce prezintă semne și simptome similare pneumoniei, ca de exemplu: [[boala pulmonară obstructivă cronică]] (BPOC), [[astm]], [[edem pulmonar]], [[bronșectazie]], [[cancer pulmonar]], și [[embolie pulmonară]].<ref name=BMJ06/> Spre deosebire de pneumonie, astmul și BPOC prezintă de regulă [[wheezing]], edemul pulmonar prezintă o [[electrocardiogramă]] anormală, [[cancer]]ul și bronșectazia se manifestă printr-o tuse de durată, iar embolia pulmonară printr-o durere ascuțită în piept și [[dispnee]].<ref name=BMJ06/>

==Prevenție==
Prevenția include [[vaccinare]], măsuri legate de mediu și tratamentul adecvat al altor probleme de sănătate.<ref name=Develop11/> Se crede că, dacă s-ar lua măsuri corespunzătoare de prevenire la nivel global, mortalitatea în rândul copiilor ar putea fi redusă cu 400,000 și dacă tratamentul adecvat ar fi disponibil la nivel mondial, decesele în rândul copiilor s-ar diminua cu încă 600,000.<ref name=WHOPrevent2012/>

===Vaccinare===
[[Vaccinarea]] previne anumite pneumonii bacteriene și virale atât la copii, cât și la adulți.  [[Vaccinurile antigripale]] au o oarecare eficiență împotriva tulpinilor virale A și B ale gripei.<ref name=Lancet11/><ref>{{cite journal|last=Jefferson|first=T|coauthors=Di Pietrantonj, C, Rivetti, A, Bawazeer, GA, Al-Ansary, LA, Ferroni, E|title=Vaccines for preventing influenza in healthy adults|journal=Cochrane database of systematic reviews|date=2010-07-07|issue=7|pages=CD001269|pmid=20614424|doi=10.1002/14651858.CD001269.pub4|editor1-last=Jefferson|editor1-first=Tom}}</ref> [[Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor]] (CDC) recomandă vaccinarea anuală pentru fiecare persoană începând cu vârsta de 6&nbsp;luni.<ref>{{cite web|title=Seasonal Influenza (Flu)|url=http://www.cdc.gov/flu/|work=Center for Disease Control and Prevention|accessdate=29 June 2011}}</ref> Imunizarea personalului sanitar diminuează riscul răspândirii pneumoniei virale printre pacienți.<ref name="IDSA2007">{{cite journal|last=Mandell|first=LA|coauthors=Wunderink, RG; Anzueto, A; Bartlett, JG; Campbell, GD; Dean, NC; Dowell, SF; File TM, Jr; Musher, DM; Niederman, MS; Torres, A; Whitney, CG; Infectious Diseases Society of, America; American Thoracic, Society|title=Infectious Diseases Society of America/American Thoracic Society consensus guidelines on the management of community-acquired pneumonia in adults|journal=Clinical infectious diseases : an official publication of the Infectious Diseases Society of America|date=1 March 2007 |volume=44 |issue=Suppl 2|pages=S27–72|pmid=17278083|doi=10.1086/511159}}</ref> Atunci când au loc erupții de gripă, medicamente ca [[amantadina]] sau [[rimantadina]] pot ajuta la prevenirea bolii.<ref name="jefferson">{{cite journal |author=Jefferson T | coauthors = Deeks JJ, Demicheli V, Rivetti D, Rudin M |title=Amantadine and rimantadine for preventing and treating influenza A in adults|journal=Cochrane Database Syst Rev |issue=3 |pages=CD001169 |year=2004 |pmid=15266442|doi=10.1002/14651858.CD001169.pub2|editor1-last=Jefferson |editor1-first=Tom}}</ref> Nu se știe dacă [[zanamivir]]ul sau [[oseltamivir]]ul sunt eficiente, deoarece compania care produce oseltamivir a refuzat să publice rezultatele testelor clinice pentru o analiză independentă.<ref>{{cite journal|last=Jefferson|first=T|coauthors=Jones, MA; Doshi, P; Del Mar, CB; Heneghan, CJ; Hama, R; Thompson, MJ|title=Neuraminidase inhibitors for preventing and treating influenza in healthy adults and children|journal=Cochrane database of systematic reviews |date=18 January 2012|volume=1|pages=CD008965|doi=10.1002/14651858.CD008965.pub3|pmid=22258996|editor1-last=Jefferson|editor1-first=Tom}}</ref>

Există suficiente dovezi care să susțină utilitatea vaccinărilor împotriva ''[[Haemophilus influenzae]]'' și ''[[Streptococcus pneumoniae]]''.<ref name=PedNA09/> Vaccinarea copiilor împotriva ''Streptococcus pneumoniae'' a redus incidența acestor infecții la persoanele adulte, deoarece mulți adulți contactează infecții de la copii. S-a demonstrat că [[Vaccin pneumococic polizaharidic|''vaccinul pneumococic (Streptococcus pneumoniae)'']], disponibil pentru adulți, scade riscul apariției [[bolii pneumococice invazive]].<ref>{{cite journal|last=Moberley|first=SA|coauthors=Holden, J, Tatham, DP, Andrews, RM|title=Vaccines for preventing pneumococcal infection in adults|journal=Cochrane database of systematic reviews|date=2008-01-23|issue=1|pages=CD000422|pmid=18253977|doi=10.1002/14651858.CD000422.pub2|editor1-last=Andrews|editor1-first=Ross M}}</ref> Există și alte vaccinuri care oferă protecție împotriva pneumoniei, iar printre acestea se numără și cele contra: [[Vaccin pertussis|pertussis]], [[Vaccin antivaricelă|varicelei]] și [[Vaccin antirujeolic|rujeolei]].<ref name=CDCPrev2012/>

===Alte măsuri preventive ===
[[Renunțarea la fumat]]<ref name=BTS09/> și reducerea [[poluării aerului]] din interiorul locuințelor, cum ar fi în cele în care se gătește cu foc de lemne sau [[excremente|băligar]], sunt două măsuri recomandate.<ref name=Develop11/><ref name=WHOPrevent2012/> În cazul persoanelor adulte sănătoase, fumatul pare să constituie singurul factor major de risc pentru pneumonia pneumococică.<ref name=IDSA2007/> Igiena mâinilor și acoperirea gurii atunci când se tușește pot reprezenta, în egală măsură, metode preventive eficiente.<ref name=CDCPrev2012/> Purtarea [[măștilor chirurgicale]] de către persoanele bolnave poate împiedica răspândirea bolii.<ref name=IDSA2007/>

Tratarea corespunzătoare a bolilor subiacente (cum ar fi [[HIV/SIDA]], [[diabet zaharat]] și [[malnutriție]]) poate reduce riscul îmbolnăvirii de pneumonie.<ref name="WHOPrevent2012">{{cite web|title=Pneumonia (Fact sheet N°331)|url=http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs331/en/|work=World Health Organization|date=August 2012}}</ref><ref name="CDCPrev2012">{{cite web|title=Pneumonia Can Be Prevented — Vaccines Can Help|url=http://www.cdc.gov/features/Pneumonia/|work=Centers for Disease Control and Prevention|accessdate=22 October 2012}}</ref><ref>{{cite journal|last=Gray|first=DM|coauthors=Zar, HJ|title=Community-acquired pneumonia in HIV-infected children: a global perspective|journal=Current opinion in pulmonary medicine|date=May 2010|volume=16|issue=3|pages=208–16|pmid=20375782|doi=10.1097/MCP.0b013e3283387984}}</ref> La copiii sub 6&nbsp;luni, alăptarea exclusivă la sân reduce atât riscul de îmbolnăvire, cât și severitatea bolii.<ref name=WHOPrevent2012/> La persoanele cu HIV/SIDA și un număr de CD4 sub 200 celule/μL, antibioticul [[trimetoprim/sulfametoxazol]] scade riscul de ''[[pneumocistoză pulmonară]]''<ref>{{cite journal|last=Huang|first=L|coauthors=Cattamanchi, A; Davis, JL; den Boon, S; Kovacs, J; Meshnick, S; Miller, RF; Walzer, PD; Worodria, W; Masur, H; International HIV-associated Opportunistic Pneumonias (IHOP), Study; Lung HIV, Study|title=HIV-associated Pneumocystis pneumonia|journal=Proceedings of the American Thoracic Society|date=June 2011 |volume=8|issue=3|pages=294–300|pmid=21653531|doi=10.1513/pats.201009-062WR|pmc=3132788}}</ref> și poate fi util și în prevenție la persoanele imunodeprimate, dar care nu sunt infectate cu HIV.<ref>{{cite journal |author=Green H, Paul M, Vidal L, Leibovici L |title=Prophylaxis for Pneumocystis pneumonia (PCP) in non-HIV immunocompromised patients|journal=Cochrane Database Syst Rev |volume= |issue=3 |pages=CD005590 |year=2007 |pmid=17636808|doi=10.1002/14651858.CD005590.pub2 |url= |editor1-last=Green |editor1-first=Hefziba}}</ref>

Testarea femeilor însărcinate pentru depistarea [[streptococului de grup B]] și ''[[Chlamydia trachomatis]]'' și administrarea tratamentului cu [[antibiotic]], dacă este necesar, reduc incidența cazurilor de pneumonie la sugari;<ref>{{cite journal|last=Taminato|first=M|coauthors=Fram, D; Torloni, MR; Belasco, AG; Saconato, H; Barbosa, DA|title=Screening for group B Streptococcus in pregnant women: a systematic review and meta-analysis|journal=Revista latino-americana de enfermagem|date=November–December 2011|volume=19|issue=6|pages=1470–8|pmid=22249684}}</ref><ref>{{cite journal|last=Darville|first=T|title=Chlamydia trachomatis infections in neonates and young children|journal=Seminars in pediatric infectious diseases|date=October 2005|volume=16|issue=4|pages=235–44|pmid=16210104|doi=10.1053/j.spid.2005.06.004}}</ref> măsurile de prevenire a transmiterii HIV de la mamă la copil pot fi și ele eficiente.<ref>{{cite book|title=Global Action Plan for Prevention and Control of Pneumonia (GAPP)|year=2009|publisher=World Health Organization|url=http://whqlibdoc.who.int/hq/2009/WHO_FCH_CAH_NCH_09.04_eng.pdf}}</ref> La nou-născuți, aspirarea [[lichidului amniotic]] contaminat cu [[meconiu]] din gură și din gât nu a indicat o reducere a ratei îmbolnăvirilor de [[pneumonie de aspirație]], dar poate provoca leziuni,<ref name="Rog2009">{{cite journal|last=Roggensack|first=A|coauthors=Jefferies, AL; Farine, D; Basso, M; Delisle, MF; Hudon, L; Mundle, WR; Murphy-Kaulbeck, LC; Ouellet, A; Pressey, T|title=Management of meconium at birth|journal=Journal of obstetrics and gynaecology Canada :  JOGC|date=April 2009 |volume=31|issue=4|pages=353–4, 355–7|pmid=19497156}}</ref> astfel că, în majoritatea cazurilor, această procedură nu este indicată.<ref name=Rog2009/> La persoanele în vârstă, igiena orală corectă poate scădea riscul îmbolnăvirii de pneumonie de aspirație.<ref>{{cite journal|last=van der Maarel-Wierink|first=CD|coauthors=Vanobbergen, JN; Bronkhorst, EM; Schols, JM; de Baat, C|title=Oral health care and aspiration pneumonia in frail older people: a systematic literature review|journal=Gerodontology|date=6 March 2012|pmid=22390255|doi=10.1111/j.1741-2358.2012.00637.x|pages=no}}</ref>

==Abordare terapeutică ==
{|class="wikitable" align="right"
|-
!colspan=2| CURB-65
|-
! Simptom !! Puncte
|-
| '''C'''onfuzie ||<div style="text-align:center">1</div>
|-
| '''U'''rea>7&nbsp;mmol/l ||<div style="text-align:center">1</div>
|-
| '''R'''ata respriatorie>30 ||<div style="text-align:center">1</div>
|-
| [[Presiune sanguină|S'''B'''P]]<90mmHg, D'''B'''P<60mmHg||<div style="text-align:center">1</div>
|-
| Age>='''65''' ||<div style="text-align:center">1</div>
|-
|}

De regulă, antibioticele cu administrare orală, odihna, [[analgezicele]] și aportul de lichide sunt suficiente pentru tratarea bolii.<ref name=BTS09/> Pe de altă parte, persoanele care suferă de alte afecțiuni, persoanele în vârstă sau cele cu dificultăți de respirație pot necesita un tratament mai complex. Dacă simptomele se agravează, pneumonia nu se ameliorează în urma tratamentului ambulatoriu sau apar complicații, poată fi necesară spitalizarea.<ref name=BTS09/> La nivel mondial, aproximativ 7-13% din cazurile de pneumonie la copii necesită spitalizare,<ref name=Develop11/> în timp ce în țările dezvoltate, între 22 și 42% dintre adulții care au dobândit boala în comunitate sunt spitalizați.<ref name=BTS09/> Scorul [[CURB-65]] este util pentru a stabili dacă adulții necesită internare.<ref name=BTS09/> Pacienții cu scor 0 sau 1 pot fi tratați, de regulă, acasă, pacienții cu scor 2 necesită o spitalizare de scurtă durată sau o monitorizare atentă, iar pacienții cu scor 3-5 trebuie internați în spital.<ref name=BTS09/> Copiii cu [[Dispnee|detresă respiratorie]] sau cu o saturație a oxigenului mai mică de 90% trebuie spitalizați.<ref name="PIDS11">{{cite journal|last=Bradley|first=JS|coauthors=Byington, CL, Shah, SS, Alverson, B, Carter, ER, Harrison, C, Kaplan, SL, Mace, SE, McCracken GH, Jr, Moore, MR, St Peter, SD, Stockwell, JA, Swanson, JT|title=The Management of Community-Acquired Pneumonia in Infants and Children Older Than 3 Months of Age: Clinical Practice Guidelines by the Pediatric Infectious Diseases Society and the Infectious Diseases Society of America|journal=Clinical infectious diseases : an official publication of the Infectious Diseases Society of America|date=2011-08-31|pmid =21880587|volume= 53|issue= 7|pages= e25–76|doi=10.1093/cid/cir531}}</ref> Utilitatea [[fizioterapiei respiratorii]] nu a fost încă stabilită.<ref>{{cite journal|last=Yang|first=M|coauthors=Yuping, Y, Yin, X, Wang, BY, Wu, T, Liu, GJ, Dong, BR|title=Chest physiotherapy for pneumonia in adults|journal=Cochrane database of systematic reviews |date=2010-02-17|issue= 2|pages=CD006338|pmid=20166082|doi= 10.1002/14651858.CD006338.pub2 |editor1-last=Dong|editor1-first=Bi Rong}}</ref> [[Ventilație mecanică|Ventilația non-invazivă]] poate fi benefică în cazul pacienților internați într-o [[unitate de terapie intensivă]].<ref>{{cite journal|last=Zhang|first=Y|coauthors=Fang, C; Dong, BR; Wu, T; Deng, JL|title=Oxygen therapy for pneumonia in adults|journal=Cochrane database of systematic reviews |date=14 March 2012|volume=3|pages=CD006607|pmid=22419316|doi=10.1002/14651858.CD006607.pub4|editor1-last=Dong|editor1-first=Bi Rong}}</ref> [[Medicamentele contra tusei]] eliberate fără prescripție medicală nu s-au dovedit eficiente,<ref name="Chang2012">{{cite journal |author=Chang CC, Cheng AC, Chang AB |title=Over-the-counter (OTC) medications to reduce cough as an adjunct to antibiotics for acute pneumonia in children and adults |journal=Cochrane Database Syst Rev |volume=2 |issue= |pages=CD006088 |year=2012 |pmid=22336815|doi=10.1002/14651858.CD006088.pub3 |editor1-last=Chang |editor1-first=Christina C}}</ref> iar acest lucru este valabil și în cazul administrării de [[zinc]] la copii.<ref>{{cite journal|last=Haider|first=BA|coauthors=Lassi, ZS; Ahmed, A; Bhutta, ZA|title=Zinc supplementation as an adjunct to antibiotics in the treatment of pneumonia in children 2 to 59 months of age|journal=Cochrane database of systematic reviews |date=5 October 2011|issue=10|pages=CD007368|pmid=21975768|doi=10.1002/14651858.CD007368.pub2|editor1-last=Bhutta|editor1-first=Zulfiqar A}}</ref> Nu există suficiente dovezi în ceea ce privește eficiența [[mucoliticelor]].<ref name=Chang2012/>

===Pneumonia bacteriană ===
[[Antibioticele]] îmbunătățesc evoluția bolii la pacienții cu pneumonie bacteriană.<ref name=CochraneTx10/> Alegerea antibioticului depinde, în primă instanță, de trăsăturile caracteristice ale persoanei afectate, respectiv vârsta, starea de sănătate și locul de unde a fost dobândită infecția. În Regatul Unit, [[Terapie empirică|tratamentul empiric]] cu [[amoxicilină]] este recomandat ca tratament de elecție pentru [[pneumonia dobândită în comunitate]], cu [[doxiciclină]] sau [[claritromicină]] ca medicație alternativă.<ref name=BTS09/> În [[America de Nord]], unde formele „atipice” de pneumonie dobândită în comunitate sunt mai frecvente, [[macrolidele]] (cum ar fi [[azitromicina]] sau [[eritromicina]]) și doxiciclina au înlocuit amoxicilina în tratamentul ambulatoriu de elecție la adulți.<ref name=EOP10/><ref name="Lutfiyya">{{cite journal |author=Lutfiyya MN | coauthors = Henley E, Chang LF, Reyburn SW |title=Diagnosis and treatment of community-acquired pneumonia |journal=Am Fam Physician |volume=73 |issue=3 |pages=442–50 |year=2006|month=February |pmid=16477891 |url=http://www.aafp.org/afp/2006/0201/p442.pdf |format=PDF}}</ref> La copiii cu simptome ușoare sau moderate, amoxicilina rămâne tratamentul de elecție.<ref name=PIDS11/> Utilizarea [[fluorochinolonelor]] în cazurile de pneumonie fără complicații nu este recomandată, din cauza faptului că pot apărea efecte secundare și se poate dezvolta rezistența la medicamente, iar beneficiile clinice nu sunt semnificative.<ref name=EOP10/><ref>{{cite journal|last=Eliakim-Raz|first=N|coauthors=Robenshtok, E; Shefet, D; Gafter-Gvili, A; Vidal, L; Paul, M; Leibovici, L|title=Empiric antibiotic coverage of atypical pathogens for community-acquired pneumonia in hospitalized adults|journal=Cochrane database of systematic reviews |date=12 September 2012|volume=9|pages=CD004418|pmid=22972070|doi=10.1002/14651858.CD004418.pub4|editor1-last=Eliakim-Raz|editor1-first=Noa}}</ref> Tratamentul durează, de regulă, între șapte și zece zile, dar tot mai multe dovezi indică faptul că un tratament cu o durată mai scurtă (trei până la cinci zile) este la fel de eficient.<ref>{{cite journal |author=Scalera NM | coauthors = File TM |title=How long should we treat community-acquired pneumonia? |journal=Curr. Opin. Infect. Dis. |volume=20 |issue=2 |pages=177–81 |year=2007|month=April |pmid= 17496577|doi= 10.1097/QCO.0b013e3280555072}}</ref> Medicamentele recomandate pentru [[pneumonia dobândită în spital]] includ  [[cefalosporine]] de generația a III-a sau a IV-a, [[carbapeneme]], [[fluorochinolone]], [[aminoglicozide]] și [[vancomicina]].<ref name="HAPGuideline">{{cite journal |author=[[American Thoracic Society]]; [[Infectious Diseases Society of America]] |title=Guidelines for the management of adults with hospital-acquired, ventilator-associated, and healthcare-associated pneumonia |journal=Am J Respir Crit Care Med |volume=171 |issue=4 |pages=388–416 |year=2005|month=February |pmid=15699079 |doi=10.1164/rccm.200405-644ST}}</ref> Aceste antibiotice sunt administrate adesea [[terapie intravenoasă|intravenos]] și utilizate în combinație.<ref name=HAPGuideline/> În peste 90% dintre cazuri, starea pacienților spitalizați se ameliorează cu antibioticele inițiale.<ref name=M32/>

===Pneumonia virală ===
[[Inhibitorii de neuraminidază]] pot fi utilizați în tratamentul [[pneumoniei virale]] cauzate de virusuri gripale ([[gripa de tip A]] și [[gripa de tip B]]).<ref name=Lancet11/> Nu există [[medicament antiviral|antivirale]] specifice recomandate pentru alte tipuri de pneumonii virale dobândite în comunitate,  inclusiv cele provocate de  [[SARS|coronavirus SARS]], [[adenovirus]], [[hantavirus]] și virus [[parainfluenza]].<ref name=Lancet11/> Gripa de tip A poate fi tratată cu [[rimantadină]] sau [[amantadină]], în timp ce gripa de tip A sau B poate fi tratată cu [[oseltamivir]], [[zanamivir]] sau [[peramivir]].<ref name=Lancet11/> Aceste medicamente sunt mai eficiente dacă tratamentul este instaurat în termen de 48 de ore de la debutul simptomelor.<ref name=Lancet11/> Multe tulpini ale gripei de tip A [[H5N1]], cunoscută și sub numele de [[gripă aviară]] sau „pestă aviară”, s-au dovedit rezistente la rimantadină și amantadină.<ref name=Lancet11/> Există specialiști care recomandă administrarea de antibiotice în cazurile de pneumonie virală, întrucât apariția unei infecții bacteriene este imposibil de eliminat.<ref name=Lancet11/> [[British Thoracic Society]] recomandă ca antibioticele să nu fie administrate pacienților cu forme moderate ale bolii.<ref name=Lancet11/> Utilizarea [[corticosteroizilor]] este controversată.<ref name=Lancet11/>

===Pneumonia de aspirație ===
[[Pneumonie chimică|Pneumonia de aspirație]] este tratată, de regulă, cu antibiotice recomandate exclusiv pentru [[pneumonia ab ingestis]].<ref name="PA2011">{{cite journal|last=Marik|first=PE|title=Pulmonary aspiration syndromes|journal=Current Opinion in Pulmonary Medicine|date=May 2011|volume=17|issue=3|pages=148–54|pmid=21311332|doi=10.1097/MCP.0b013e32834397d6}}</ref> Alegerea antibioticului va depinde de anumiți factori, inclusiv organismul suspectat a constitui cauza îmbolnăvirii, dar și mediul din care a fost dobândită boala, respectiv din comunitate sau din mediul spitalicesc. Cele mai comune opțiuni includ [[clindamicina]], o combinație între un [[antibiotic beta-lactam]] și [[metronidazol]] sau o [[aminoglicozidă]].<ref name="OConnor">{{cite journal |author=O'Connor S |title=Aspiration pneumonia and pneumonitis |journal=Australian Prescriber |volume=26 |issue=1 |year=2003 |pages=14–7 |url=http://www.australianprescriber.com/magazine/26/1/14/7 |access-date=2013-05-08 |archive-date=2009-07-09 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090709074607/http://www.australianprescriber.com/magazine/26/1/14/7/ |dead-url=yes }}</ref>
[[Corticosteroizii]] sunt uneori utilizați în pneumonia de aspirație, dar există puține dovezi care să susțină eficiența acestora.<ref name=PA2011/>

==Prognostic ==
Sub tratament, cele mai multe tipuri de pneumonie bacteriană se ameliorează în 3–6&nbsp;zile.<ref name="Behera2010">{{cite book|last=Behera|first=D.|title=Textbook of pulmonary medicine|year=2010|publisher=Jaypee Brothers Medical Pub.|location=New Delhi|isbn=9788184487497|pages=296–297|url=http://books.google.ca/books?id=0TbJjd9eTp0C&pg=PA296|edition=2nd}}</ref> Sunt necesare câteva săptămâni pentru ca majoritatea simptomelor să dispară.<ref name=Behera2010/> Rezultatul radiografiei pulmonare devine negativ în patru săptămâni, iar mortalitatea este scăzută (sub 1%).<ref name=Clinic2011/><ref name=C6/> La pacienții în vârstă sau cu alte probleme pulmonare, recuperarea poate dura peste 12&nbsp;săptămâni.<!-- <ref name=Clinic2011/> --> La pacienții care necesită spitalizare, rata mortalității poate ajunge până la 10%, iar la cei internați în unitățile de terapie intensivă, aceasta poate fi de 30–50%.<ref name=Clinic2011/> Pneumonia este cea mai frecventă [[infecție nosocomială|infecție dobândită în spital]] care se soldează cu deces.<ref name=M32>Murray and Nadel (2010). Chapter 32.</ref> Înainte de apariția antibioticelor, mortalitatea atingea, de regulă, 30% în cazul pacienților spitalizați.<ref name=EBMED05/>

Pot apărea complicații mai ales la pacienții vârstnici sau la cei cu alte probleme de sănătate.<ref name=C6/> Aceste complicații pot include, printre altele: [[empiem]], [[abces pulmonar]], [[bronhiolită obliterantă]], [[sindrom de detresă respiratorie acută]], [[sepsis]] și agravarea celorlalte probleme de sănătate.<ref name=C6>Cunha (2010). Pages6-18.</ref>

===Criterii de predicție clinică ===
Criteriile de predicție clinică au fost definite pentru a permite un prognostic mai obiectiv al evoluției cazurilor de pneumonie.<ref name=M32/> Aceste criterii sunt adesea utilizate pentru a decide dacă bolnavul va fi spitalizat sau nu.<ref name=M32/>
* [[Indice de severitate al pneumoniei]] (sau ''scor PSI'')<ref name=M32/>
* Scorul [[CURB-65]], care ține cont de severitatea simptomelor, de celelalte probleme de sănătate și de vârstă<ref>{{cite journal|last=Rello|first=J|title=Demographics, guidelines, and clinical experience in severe community-acquired pneumonia.|journal=Critical care (London, England)|year=2008|volume=12 Suppl 6|pages=S2|pmid=19105795}}</ref>

===Revărsat pleural, empiem și abces ===
[[File:Pleural effusion.jpg|thumb|alt=Radiografie pulmonară cu pacient în poziţie orizontală. Zona neagră din partea de jos, care reprezintă plămânul drept, este mai mică și prezintă dedesubt o parte mai albă, revărsatul pulmonar. Săgeţile indică dimensiunile acestora.|[[Revărsat pleural]]: așa cum apare pe radiografia toracică. Săgeata A indică acumularea de lichid intrapleural în partea dreaptă a toracelui. Săgeata B indică lățimea plămânului drept. Volumul plămânului este redus datorită lichidului care s-a acumulat în jurul său.]]

În cazurile de pneumonie poate apărea [[revărsat pleural|acumularea de lichid]] în [[cavitatea pleurală|spațiul din jurul plămânului]].<ref name="Yu2011">{{cite journal|last=Yu|first=H|title=Management of pleural effusion, empyema, and lung abscess.|journal=Seminars in interventional radiology|date=2011 Mar|volume=28|issue=1|pages=75–86|pmid=22379278}}</ref> Uneori, acest lichid poate fi infectat cu microorganisme, care produc [[empiem pleural|empiem]].<ref name=Yu2011/> Pentru a deosebi empiemul de [[revărsatul parapneumonic]]  simplu, care este mult mai des întâlnit, se poate preleva o probă de lichid cu ajutorul unui ac ([[toracocenteză]]), care se examinează.<ref name=Yu2011/> Dacă analiza indică prezența empiemului, este necesar să se facă drenajul complet al lichidului, de obicei cu ajutorul unui [[tub de drenaj pleural|cateter de drenaj]].<ref name=Yu2011/> În cazurile grave de empiem poate fi necesară [[decorticarea|operația chirurgicală]].<ref name=Yu2011/> Dacă lichidul infectat nu este drenat, infecția poate persista, deoarece antibioticele nu pătrund bine în cavitatea pleurală. În cazul în care lichidul este steril, drenajul este necesar numai dacă există simptome sau dacă nu se vindecă.<ref name=Yu2011/>

Mai rar, bacteriile din plămâni formează o pungă de lichid infectat denumită [[abces pulmonar]].<ref name=Yu2011/> De obicei, abcesele pulmonare pot fi investigate prin radiografie toracică dar, de multe ori, pentru confirmarea diagnosticului este nevoie de tomografie toracică.<ref name=Yu2011/> Abcesele se produc în special în cazurile de [[pneumonie prin aspirație]] și de multe ori conțin mai multe tipuri de bacterii. De obicei, pentru tratamentul abcesului pulmonar se administrează antibiotice pe termen lung, dar uneori abcesul trebuie drenat cu ajutorul [[operației chirurgicale|chirurgului]] sau al [[radiologiei intervenționale|medicului radiolog]].<ref name=Yu2011/>

===Insuficiența respiratorie și circulatorie ===
Pneumonia poate provoca insuficiența respiratorie, declanșând [[sindromul de insuficiență respiratorie acută]] (S.I.R.A.), care este rezultatul combinației dintre infecție și reacția inflamatorie.<!-- <ref name=M31/> --> Plămânii se umplu repede cu lichid și devin rigizi.<!-- <ref name=M31/> --> Din cauza acestei rigidități, la care se adaugă dificultăți severe de a extrage oxigenul, cauzate de lichidul alveolar, poate fi nevoie de [[ventilație pulmonară artificială automată]] îndelungată, care să asigure supraviețuirea.<ref name=M31/>

[[Septicemia]] reprezintă o posibilă complicație a pneumoniei, dar apare în special la persoanele cu imunitate slabă sau cu [[hiposplenie]].<!-- <ref name=C250/> --> Microorganismele prezente cel mai adesea în septicemie sunt ''Streptococcus pneumoniae'', ''Haemophilus influenzae'' și ''Klebsiella pneumoniae''.<!-- <ref name=C250/> --> Printre cauze mai poate fi luat în considerare și [[infarctul miocardic]] sau [[embolia pulmonară]].<ref name=C250>Cunha (2010). Pages 250-251.</ref>

==Epidemiologie ==
[[Imagine:Lower respiratory infections world map - DALY - WHO2004.svg|thumb|225px|O hartă a lumii cu o porțiune evidentă de culoare roșu închis în Africa, porțiuni de culoare portocalie în Asia și America de Sud și galbene în Europa și în America de Nord. Rata deceselor [[Ajustare după vârstă|Standardizată după vârstă]]: [[infecții ale tractului respirator inferior]] la 100.000&nbsp;de locuitori în anul 2004.<ref>{{cite web|url=http://www.who.int/healthinfo/global_burden_disease/estimates_country/en/index.html |title=WHO Disease and injury country estimates |year=2004 |publisher = [[World Health Organization]] (WHO) |accessdate=11 November 2009}}</ref>
{{Multicol}}
{{legend|#b3b3b3|no data}}
{{legend|#ffff65|<100}}
{{legend|#fff200|100–700}}
{{legend|#ffdc00|700–1400}}
{{legend|#ffc600|1400–2100}}
{{legend|#ffb000|2100–2800}}
{{legend|#ff9a00|2800–3500}}
{{Multicol-break}}
{{legend|#ff8400|3500–4200}}
{{legend|#ff6e00|4200–4900}}
{{legend|#ff5800|4900–5600}}
{{legend|#ff4200|5600–6300}}
{{legend|#ff2c00|6300–7000}}
{{legend|#cb0000|>7000}}
{{Multicol-end}}]]

Pneumonia este o boală des întâlnită, care afectează aproximativ 450&nbsp;de milioane de oameni pe an, prezentă în toate părțile lumii.<ref name="Lancet11">{{cite journal|last=Ruuskanen|first=O|coauthors=Lahti, E, Jennings, LC, Murdoch, DR|title=Viral pneumonia|journal=Lancet|date=2011-04-09|volume=377|issue=9773|pages=1264–75|pmid=21435708|doi=10.1016/S0140-6736(10)61459-6}}</ref> Pneumonia reprezintă o cauză majoră a deceselor la toate grupele de vârstă, soldată cu 4&nbsp;milioane de decese (7% din numărul total al deceselor din lume) anual.<ref name=Lancet11/><ref name=CochraneTx10/> Rata deceselor este mai mare la copiii cu vârste sub cinci ani și la adulții cu vârste peste 75&nbsp;de ani.<ref name=Lancet11/> Pneumonia este mai frecventă de aproximativ cinci ori în [[țările în curs de dezvoltare]] decât în [[țările dezvoltate]].<ref name=Lancet11/> Pneumonia virală reprezintă aproximativ 200&nbsp;de milioane de cazuri.<ref name=Lancet11/> În S.U.A., pneumonia reprezenta în anul 2009 a opta  cauză a deceselor.<ref name="Clinic2011">{{cite journal|last=Nair|first=GB|coauthors=Niederman, MS|title=Community-acquired pneumonia: an unfinished battle|journal=The Medical clinics of North America|date=November 2011|volume=95|issue=6|pages=1143–61|pmid=22032432|doi=10.1016/j.mcna.2011.08.007}}</ref>

===Copii===
În anul 2008 pneumonia a afectat aproximativ 156&nbsp;milioane de copii (151&nbsp;milioane în țările în curs de dezvoltare și 5&nbsp;milioane în țările dezvoltate).<ref name=Lancet11/> A avut ca rezultat 1,6&nbsp;milioane de decese, adică  28–34% din numărul total al deceselor la copiii cu vârste sub cinci ani, din care 95% s-au produs în țările în curs de dezvoltare.<ref name=Lancet11/><ref name="Develop11">{{cite journal|last=Singh|first=V|coauthors=Aneja, S|title=Pneumonia — management in the developing world|journal=Paediatric respiratory reviews|date=March 2011 |volume=12|issue=1|pages=52–9|pmid=21172676|doi=10.1016/j.prrv.2010.09.011}}</ref> Printre țările cel mai greu lovite de această boală se numără:  India (43&nbsp;de milioane), China (21&nbsp;de milioane) și Pakistan (10&nbsp;milioane).<ref>{{cite journal|last=Rudan|first=I|coauthors=Boschi-Pinto, C, Biloglav, Z, Mulholland, K, Campbell, H|title=Epidemiology and etiology of childhood pneumonia|journal=Bulletin of the World Health Organization|date=May 2008|volume=86|issue=5|pages=408–16|pmid=18545744|doi=10.2471/BLT.07.048769|pmc=2647437}}</ref> Pneumonia este principala cauză a deceselor la copiii din [[țările cu venituri mici]].<ref name=Lancet11/><ref name="CochraneTx10">{{cite journal |author=Kabra SK |coauthors = Lodha R, Pandey RM |title=Antibiotics for community-acquired pneumonia in children |journal=Cochrane Database Syst Rev |volume=3 |issue= 3|pages=CD004874 |year=2010 |pmid=20238334 |doi=10.1002/14651858.CD004874.pub3 |editor1-last=Kabra|editor1-first=Sushil K }}</ref> Multe dintre aceste decese au loc la [[perioada neonatală|nou-născuți]]. [[Organizația Mondială a Sănătății]] estimează că unul din trei decese la copiii nou-născuți este cauzat de pneumonie.<ref name="garenne">{{cite journal|author=Garenne M | coauthors = Ronsmans C, Campbell H |title=The magnitude of mortality from acute respiratory infections in children under 5 years in developing countries |journal=World Health Stat Q |volume=45 |issue=2–3 |pages=180–91 |year=1992|pmid=1462653 }}</ref> Teoretic, aproximativ jumătate din aceste decese pot fi prevenite, deoarece sunt cauzate de bacterii pentru care există un vaccin eficient.<ref>{{cite journal |author=WHO |title=Pneumococcal vaccines. WHO position paper|journal=Wkly. Epidemiol. Rec. |volume=74 |issue=23 |pages=177–83 |year=1999 |pmid=10437429 }}</ref>

==Istoric==
[[Imagine:WPA Pneumonia Poster.jpg|thumb|alt=Un afiş cu un rechin în mijloc, pe care scrie „Pneumonia loveşte ca un rechin mâncător de oameni condus de peştele pilot numit guturai”|left|Un afiș [[Works Progress Administration|WPA]] (1936/1937) cu un rechin în mijloc, pe care scrie „Pneumonia lovește ca un rechin mâncător de oameni condus de peștele pilot numit guturai”]]

Pneumonia este o boală des întâlnită în istoria omenirii.<ref name="History03">{{cite book|last=al.]|first=Ralph D. Feigin ... [et|title=Textbook of pediatric infectious diseases|year=2003|publisher=W. B. Saunders|location=Philadelphia|isbn=978-0-7216-9329-3|page=299|edition=5th|url=http://books.google.com/books?id=G6k0tpPMRsIC&pg=PA299}}</ref> Simptomele pneumoniei au fost descrise de [[Hippocrate]] (c. 460 î.d.H. – 370 î.d.H.):<ref name=History03/>„Peripneumonia și afecțiunile pleurale se recunosc după următoarele semne: dacă prezintă febră acută și dureri în oricare parte sau în ambele părți, tuse când expiră și expectorație de culoare gălbuie sau pală sau subțiată, cu spumă și roșiatică sau dacă prezintă orice alt semn neobișnuit ... Atunci când pneumonia atinge faza culminantă, bolnavul nu poate fi vindecat dacă nu este purificat. Starea este gravă dacă bolnavul are dispnee și urina puțină și cu miros înțepător și dacă transpiră la ceafă și la cap. Acea transpirație nu e bună, deoarece provine de la sufocare, raluri și violența bolii, care pune stăpânire pe el.”<ref name=hippo>Hippocrates ''On Acute Diseases'' [[s:On Regimen in Acute Diseases|wikisource link]]</ref> Hippocrate se referea însă la pneumonie ca la o boală „cunoscută de strămoși”. De asemenea, el relata rezultatele drenajului chirurgical al empiemelor. [[Maimonides]] (1135–1204 d.H.) observa: „Principalele simptome care apar la pneumonie și care nu lipsesc niciodată sunt următoarele: febră acută, durere înțepătoare [[pleurală]] într-o parte, respirație scurtă și rapidă, [[puls]] accelerat și tuse.”<ref name=maimo>Maimonides, ''Fusul Musa'' ("''Pirkei Moshe''").</ref> Această descriere clinică este destul de asemănătoare celor care se găsesc în manualele moderne și reflectă nivelul cunoștințelor medicale din [[Evul Mediu]] până în secolul al XIX-lea.

[[Edwin Klebs]] a fost primul care a observat bacteriile din căile respiratorii ale persoanelor care mureau de pneumonie, în anul 1875.<ref name="klebs">{{cite journal |author=Klebs E |title=Beiträge zur Kenntniss der pathogenen Schistomyceten. VII Die Monadinen|journal=Arch. Exptl. Pathol. Parmakol. |volume=4 |issue=5/6 |pages=40–488 |date=1875-12-10}}</ref> Prima lucrare în care erau identificate cele două bacterii care cauzează în general pneumonia, ''Streptococcus pneumoniae'' și ''Klebsiella pneumoniae'', a fost realizată de [[Carl Friedländer]]<ref name="fried">{{cite journal |author=Friedländer C |title=Über die Schizomyceten bei der acuten fibrösen Pneumonie |journal=Virchow's Arch pathol. Anat. U. Physiol. |volume=87 |issue=2 |pages=319–324 |date=1882-02-04|doi=10.1007/BF01880516}}</ref> și [[Albert Fränkel (1848-1916)|Albert Fränkel]]<ref name="fraenkel">{{cite journal|author=Fraenkel A |title=Über die genuine Pneumonie, Verhandlungen des Congress für innere Medicin |journal=Dritter Congress|volume=3 |pages=17–31 |date=1884-04-21}}</ref> în anii 1882 și respectiv 1884. Prima lucrare a lui Friedländer prezenta [[colorația Gram]], o analiză de laborator fundamentală, care se folosește și în prezent, pentru a identifica și clasifica bacteriile. Lucrarea lui [[Christian Gram]], în care se descrie această procedură, din anul 1884, a contribuit la deosebirea celor două bacterii și a arătat că pneumonia poate fi cauzată de mai mult decât un singur microorganism.<ref name="gram">{{cite journal |author=Gram C |title=Über die isolierte Färbung der Schizomyceten in Schnitt- und Trocken-präparaten |journal=Fortschr. Med |volume=2 |issue=6 |pages=185–9|date=1884-03-15}}</ref>

În anul 1918, Sir [[William Osler]], cunoscut ca „părintele medicinei moderne”, caracteriza decesul și neputința provocată de pneumonie, drept „căpetenia morții”, deoarece depășise [[tuberculoza]] în rândul principalelor cauze ale deceselor din vremea sa. Această expresie a fost consacrată de [[John Bunyan]], atunci când se referea la „cașexie” (tuberculoză).<ref>{{cite book|last=al.]|first=edited by J.F. Tomashefski, Jr ... [et|title=Dail and Hammar's pulmonary pathology.|year=2008|publisher=Springer|location=New York|isbn=978-0-387-98395-0|page=228|url=http://books.google.com/books?id=j-eYLc1BA3oC&pg=PA228|edition=3rd}}</ref><ref>{{cite book |author=William Osler, Thomas McCrae |title=The principles and practice of medicine: designed for the use of practitioners and students of medicine |publisher=D. Appleton |year=1920 |page=78|edition=9th
|quote=[http://books.google.com/books?lr=&id=JLTgoEc9QOAC&q=Captain+of+the+Men+of+Death&pgis=1#search_anchor One of the most widespread and fatal of all acute diseases, pneumonia has become the "Captain of the Men of Death," to use the phrase applied by John Bunyan to consumption.]}}</ref> De asemenea, Osler descria pneumonia ca „prietenul omului bătrân”, deoarece de multe ori moartea era rapidă și lipsită de durere, spre deosebire de multe feluri de a muri, lente și mai dureroase.<ref name="EBMED05">{{cite journal|last=Ebby|first=Orin|title=Community-Acquired Pneumonia: From Common Pathogens To Emerging Resistance|journal=Emergency Medicine Practice|year=2005|month=Dec|volume=7|issue=12|url=https://www.ebmedicine.net/topics.php?paction=showTopic&topic_id=118}}</ref>

Evoluția din secolul al XX-lea a îmbunătățit soarta bolnavilor de pneumonie. Odată cu descoperirea [[penicilinei]] și a altor antibiotice, cu tehnicile chirurgicale moderne și terapia intensivă din secolul al XX-lea , mortalitatea cauzată de pneumonie, care ajunsese la 30%, a scăzut rapid în țările dezvoltate. În 1988 a început vaccinarea bebelușilor împotriva bacteriei ''[[Haemophilus influenzae]]'' tip B, conducând la o reducere spectaculoasă a îmbolnăvirilor în scurt timp după aceea.<ref name="adams">{{cite journal |author=Adams WG| coauthors = Deaver KA, Cochi SL, ''et al.'' |title=Decline of childhood Haemophilus influenzae type B (Hib) disease in the Hib vaccine era |journal=JAMA |volume=269 |issue=2 |pages=221–6 |year=1993 |month=January |pmid=8417239|doi=10.1001/jama.269.2.221}}</ref> Vaccinarea împotriva pneumococului ''Streptococcus pneumoniae'' la adulți a început în anul 1977 iar la copii în 2000, rezultatul fiind o descreștere spectaculoasă.<ref name="whit">{{cite journal |author=Whitney CG | coauthors = Farley MM, Hadler J,''et al.'' |title=Decline in invasive pneumococcal disease after the introduction of protein-polysaccharide conjugate vaccine|journal=N. Engl. J. Med. |volume=348 |issue=18 |pages=1737–46 |year=2003 |month=May |pmid=12724479 |doi=10.1056/NEJMoa022823}}</ref>

==Societatea și cultura ==
{{see also|en:List of notable pneumonia cases}}
Dată fiind povara grea impusă de această boală în țările în curs de dezvoltare și conștientizarea relativ redusă a bolii în țările dezvoltate, comunitatea globală pentru sănătate a declarat ziua de 12 noiembrie [[Ziua Mondială de Luptă împotriva Pneumoniei]], pentru ca cetățenii și factorii decidenți să ia măsuri de combatere a acestei boli.<ref>{{cite web|title=World Pneumonia Day Official Website|url=http://worldpneumoniaday.org/|work=World Pneumonia Day Official Website|publisher=Fiinex|accessdate=13 august 2011|archive-date=2011-09-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20110902154617/http://worldpneumoniaday.org/|dead-url=yes}}</ref> Costurile economice globale ale pneumoniei dobândite în comunitate au fost estimate la 17&nbsp;miliarde $.<ref name=Clinic2011/>

==Referințe==
<references />
'''Bibliografie'''
{{Refbegin}}
* {{cite book|first=John F. Murray|title=Murray and Nadel's textbook of respiratory medicine.|year=2010|publisher=Saunders/Elsevier|location=Philadelphia, PA|isbn=1416047107|edition=5th}}
*{{cite book|last=Cunha|first=edited by Burke A.|title=Pneumonia essentials|year=2010|publisher=Physicians' Press|location=Sudbury, MA|isbn=0763772208|edition=3rd ed.|url=http://books.google.ca/books?id=VVgmFAbnrUgC&printsec=frontcover}}
{{Refend}}

==Legături externe==
* {{Commonscat-inline|Pneumonia}}
*{{dmoz|Health/Conditions_and_Diseases/Respiratory_Disorders/Pneumonia/}}

{{Control de autoritate}}
{{Bolile sărăciei}}
{{articol bun}}
[[Categorie:Boli ale sistemului respirator]]