Radu Boureanu
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Radu Boureanu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | București, România |
Decedat | (91 de ani) București, România |
Părinți | Eugeniu Boureanul |
Cetățenie | România |
Ocupație | pictor traducător poet |
Limbi vorbite | limba română[1] |
Activitate | |
Studii | Universitatea Națională de Muzică București Colegiul Național Mihai Viteazul din București |
Modifică date / text |
Radu Boureanu (n. , București, România – d. , București, România) a fost un actor de scenă, dramaturg, eseist, scriitor și traducător român, activ atât în România interbelică, cât și în România postbelică.
Biografie
[modificare | modificare sursă]Născut în București, este descendentul unei vechi familii moldovenești; bunicul, Gheorghe Boureanul, erou al războiului din 1916-1918 (autor de tratate de tactică și pedagogie, poet amator eminescizant), tatăl - Eugen Boureanul, avocat și scriitor, mama - Jeanne Boureanul (născută Michel, de origine franceză), profesoară.
A studiat la colegiile (liceele) Mihai Viteazul și Matei Basarab din capitala României și privat la Bazargic. În 1931, a absolvit Academia de Muzică și Arte Dramatice din București, fiind student în clasa celebrei Lucia Sturdza-Bulandra.Între 1929 și 1947 este, cu întreruperi, actor la Teatrul Național din București, apoi se dedică scrisului.
Primele sale poeme au apărut în Ritmul vremii, în 1927. Alte publicații, în care Radu Boureanu a publicat, au inclus revistele literare Gândirea, Vremea, Adevărul literar și artistic și Bilete de Papagal. Se face cunoscut și apreciat de Mihail Dragomirescu cu o poemă publicată în „Lumea" de la Iași, dedicată lui Mihail Sadoveanu și intitulată "Cherhanaua de altădată, cherhanaua de acum". Împreună cu Zaharia Stancu, scriitorul a fondat revista Azi în 1932. Prima sa carte de poezii, apărută în 1933, volumul Zbor alb, a atras atenția criticului Pompiliu Constantinescu.
Între anii 1936 și 1940, a condus revista de turism și artă „România", a îngrijit suplimentul „Caiet de poezie" al „Vieții românești", al cărei redactor-șef va deveni între 1967 și 1974. Ca poet, a obținut mai multe premii naționale și internaționale (începând din 1933), concomitent realizând și o remarcată creație de pictură (a participat și a fost premiat la Saloanele Oficiale cu începere din 1942). Radu Boureanu a mai scris și critică de artă, memorialistică, proză, teatru, ca și literatură poematico-dramatică, și a făcut numeroase traduceri.
Distincții
[modificare | modificare sursă]A fost distins cu Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa a IV-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.[2]
Opera
[modificare | modificare sursă]Poezie
[modificare | modificare sursă]- Zbor alb, 1932;
- Golful sîngelui, 1936;
- Cai de Apocalips, 1939;
- Sîngele popoarelor, 1948;
- Umbra stelelor, 1957;
- Cîntare cetății lui Bucur, 1959;
- Moartea morilor de vînt, 1961;
- Vioara cosmică: poezii alese; [pref. de Ov. S. Crohmalniceanu], 1962;
- Inima desenată, 1964;
- Cheile somnului, 1967;
- Cocoși de vînt, 1968;
- Solara noapte, 1969;
- Piramidele frigului, 1970;
- Mîinile orelor, 1971;
- Ce oră e în lume?, 1973;
- Harap Alb: basm în versuri după Ion Creangă, 1974.
- Planeta curată, 1976;
- Planeta nebunilor', 1979;
- La nord de Aldebaran - Au Nord de Aldebaran; ediție bilingvă, traducere de Gina Argintescu-Amza, prefață de Al. Balaci, București, 1981;
- Frumusețile oarbe, 1982;
- Snop de fulgere, 1985;
- Oceanul întrebărilor, 1985;
- Albastra umbră a tristeții, 1986;
- Dulce uragan, 1989.
Piese de teatru
[modificare | modificare sursă]- Lupii: piesă în 4 acte (6 tablouri), 1952 - Premiul de Stat;
- Cazul Bennet : piesă în 3 acte : (6 tablouri) de Radu Boureanu și Horia Deleanu, 1954;
- Satul fără dragoste, poem dramatic, 1955 - recompensat cu premiul Uniunea Scriitorilor.
- Fata de pe Mureș: piesă într-un act (două tablouri), 1954
Proza scurtă
[modificare | modificare sursă]- Nicolae Milescu Spatarul, o biografie romanțată a lui Nicolae Milescu, 1936;
- Ceașca, 1956;
- Între Marea Neagră și Marea Albă, 1964;
- Üstuné sau Colina goală, 1965;
- București; prezentare grafică: T. Mironescu, 1966;
- Holbein, 1975;
- Edgar Degas; prezentare grafică: Mihail Boitor, 1983.
Romane
[modificare | modificare sursă]- Fata din umbră, 1936;
- Enigmaticul Baikal, 1937;
- Ceașca, roman, 1956;
- Frumosul Principe Cercel, 1978.
Publicistică și memorialistică
[modificare | modificare sursă]- Funia de nisip: publicistică politică și literară, 1972;
- Văzuți în oglinda timpului, 1987.
Antologii
[modificare | modificare sursă]- O călătorie în Făgăraș, în Microfonul vagabond: publicistică literară radiofonică din Arhiva Societății Române de Radiodifuziune : (reportaje, însemnări de călătorie, eseuri) : 1932-1935 / [cercetarea de arhivă, selecția și îngrijirea textelor Maria-Elena Negoescu și Horia Pop. - p. 163-167;
- Pentru pace, pentru socialism: poeme, de Maria Bănuș, Mihai Beniuc, Radu Boureanu ... [et al.], 1950;
- Scrieri - 1972-1979:
- - Vol. 1 Zbor alb: poezii
- - Vol. 2 Piramidele frigului: poezii
- - Vol. 3 Călătorii pierdute
- - Vol. 4 Traduceri din lirica universală
Traduceri
[modificare | modificare sursă]- M. Constantin-Weyer - Trecutul domnului Monge, 1937;
- Henry de Monfreid - Aventuri pe mare, 1944;
- L.N. Tolstoi - Prizonierul din Caucaz, 1948;
- Alexandru Blok - Poeme, 1949;
- Karinthy Frigyes - Zidarii, 1952;
- A. N. Ostrovskij - Fata de zăpadă: (Snegurocika) : basm de primăvară în patru acte și un prolog, 1954;
- Aleksandr Nikolaevich Ostrovskij - Kozma Zaharici Minin Suhoruk: cronica dramatica în cinci acte în versuri, 1956;
- A. N. Ostrovski - Voievodul (Visul de pe Volga): comedie în cinci acte, cu prolog în versuri, 1958;
- Émile Verhaeren - Poeme; tălmăciri de Radu Boureanu ; cuv. înainte de Ion Vitner, 1960;
- Méliusz József - Cît cuprind cu ochii': poeme : (1931-1960); în românește de Emil Giurgiuca și Radu Boureanu ; pref. de M. Gafita, 1962;
- Pablo Neruda - Poeme; trad. [;i pref. de] Radu Boureanu, 1965;
- Nguyên Du - Kim-Van-Kiêu: poem național vietnamez, 1967;
- Antologie de poezie belgiană de limba franceză; antol. îngrij., trad. și comentată de Radu Boureanu, 1968;
- Arthur Haulot - Roșcatul în lună, 1968;
- Nuvele din Flandra; în românește de Radu Boureanu, Valeria Sadoveanu și Petre Solomon ; cuv. înainte de Geo Dumitrescu, 1968;
- Robert Goffin - Versuri, 1970;
- Arthur Haulot - Mierloiul chior, 1973;
- Hugo Claus - Apropo de Dédé (pref. și trad.), 1974;
- Muriel Spark - Domnișoara Brodie', în floarea vîrstei; trad. de Livia Deac ; trad. versurilor de Radu Boureanu, 1975;
- Mihai Eminescu în critica italiană; texte alese și traduse de Radu Boureanu și Titus Pârvulescu ; argument de Radu Boureanu ; pref. de Ștefan Cuciureanu, 1977.
În alte limbi
[modificare | modificare sursă]- Radu Boureanu legszebb versei (Cele mai frumoase poezii, traducere în limba maghiară de Majtényi Erik, Ifjúsági Könyvkiadó, Bukarest, 1964.[3]
Imagini
[modificare | modificare sursă]-
Radu Boureanu, Zaharia Stancu și Constantin Goran, București, 1926
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 20.
- ^ Domokos Sámuel, A román irodalom magyar bibliográfiája / Bibliografia maghiară a literaturii române, Irodalmi Könyvkiadó, Bukarest, 1966, pag. 320.
- Nașteri în 1906
- Nașteri pe 9 martie
- Decese în 1997
- Decese pe 5 septembrie
- Actori de teatru români
- Bucureșteni
- Dramaturgi români
- Editori de reviste români
- Eseiști români
- Fondatori de reviste români
- Pictori români
- Poeți români din secolul al XX-lea
- Povestitori români
- Romancieri din secolul al XX-lea
- Romancieri români
- Români de origine franceză
- Traducători din secolul al XX-lea
- Traducători români