Babilon

Mesopotamia Antică
	Eufrat – Tigru
	Asiriologie
Orașe / Imperii
	Sumer: Uruk – Ur – Eridu
	Kiș – Lagaș – Nippur
	Imperiul Akkadian: Akkad
	Babilon – Isin – Susa
	Asiria: Assur – Ninive
	Dur-Șarrukin – Nimrud
	Imperiul Babilonian – Caldeea
	Elam – Amoriți
	Hurieni – Mitanni
	Kasiți – Urartu
Cronologie
	Regi ai Sumerului
	Regi ai Asiriei
	Regi ai Babilonului
Limbă
	Scriere cuneiformă
	Sumeriană – Akkadiană
	Elamită – Hurriană
Mitologie
	Enûma Eliș
	Ghilgameș – Marduk – Anunnaki
Artă
	Stindardul Urului
	Lirele de Ur
	Berbecii dintr-un tufiș
	Statuia lui Ebih-Il
	Ziguratul Urului

Generalități
Babilon
Ruinele Babilonului
Coordonate	32°32′33″N 44°25′16″E ({{PAGENAME}}) / 32.5425°N 44.4211°E
Localizare	Al Hillah, Guvernoratul Babil, Irak
Regiune	Mesopotamia
Suprafață	9 Km²
Istoric
Note sit
Modifică date / text

Babilonul (din semiticul Bab ilani - Poarta Zeilor) este unul dintre cele mai importante orașe ale lumii antice, capitala Imperiului Babilonian.^[1] Important centru economic, politic și cultural în mileniile II-I î.Hr. Capitală a statului cu același nume, a cunoscut perioada de înflorire sub conducerea lui Hammurabi și sub a lui Nabucodonosor al II-lea.

Istoria Babilonului

Babilonul a luat ființă în a II-a jumătate a mileniului III î.Hr. pe malul Eufratului, în Mesopotamia centrală. Profitând de o poziție geografică favorabilă, la intersecția unor importante drumuri comerciale, va cunoaște sub prima dinastie amorită (1894 î.Hr.-1595 î.Hr.) o ascensiune politică. Babilonul a dominat Mesopotamia întreagă în cursul domniei regelui Hammurabi (1792 î.Hr.-1750 î.Hr. sau 1730 î.Hr.-1685 î.Hr.) și după prăbușirea statului asirian, în epoca lui Nabucodonosor al II-lea (604 î.Hr.-562 î.Hr.). În epoca domniei lui Hammurabi, rege al Babilonului, s-a elaborat o culegere de legi, păstrată într-o lungă inscripție redactată cu litere cuneiforme și cunoscută ca și Codul lui Hammurabi. Scrierea este alcătuită din 3 părți: un prolog, o grupare de 280 de articole și un epilog. Codul lui Hammurabi a fost descoperit de arheologul J. de Morgan, în apropierea localității Susa, în 1902.^[2]

Războiul dintre Asiria și Babilon

Războiul dintre Asiria și Babilon a condus la rivalitatea dominării Mesopotamiei. În cele din urmă, în anul 729 î.Hr., Babilonul este cucerit de asirieni și distrus în 689 î.Hr. După prăbușirea Imperiului asirian, Babilonul este reconstruit.

Noul imperiu babilonian

Un nou rege chaldean a fost încoronat ca rege al Babilonului; acesta se numea Nabucodonosor al II-lea care a renăscut Babilonul. A reconstruit Regatul Babilon, devenind un mare imperiu prin cuceririle teritoriale: Asiria, Siria, Fenicia și Iudeea.

În anul 587 î.Hr, Nabucodonosor al II-lea a reprimat revolta iudeilor conduși de Zedechia, a dărâmat Ierusalimul, iar pe locuitori i-a dus în așa-numita "robie"; însă dominația Babilonului a durat numai o jumătate de secol: "Au dărâmat zidurile Ierusalimului, au pus foc tuturor caselor lui și au nimicit toate lucrurile scumpe. Pe cei care au scăpat de sabie, Nebucadnețar i-a dus prinși la Babilon. Ei au fost supuși, lui și fiilor lui, până la stăpânirea împărăției Perșilor" (II Cronici XXXVI, 19-20).^[3]

Cucerirea Babilonului de către perși

Nabonid a fost detronat de către Cirus al II-lea cel Mare, care a ocupat Babilonul^[4]. Nabonid a fost capturat iar viața sa a fost cruțată, dar nu se cunoaște nimic despre soarta lui Belșațar, fiul acestuia^[5].

Darius cel Mare (Darius I Hystaspes), c. 550–486 î.Hr., cunoscut de istorie a fost al treilea împărat persan, o figură importantă pentru evreii de la începutul perioadei persane datorită rolului lui în reclădirea Templul lui Solomon de la Ierusalim^[6]. La începutul carierei sale Darius a trebuit să (re)cucerească Babilonul pentru a înlătura un uzurpator, înainte de a extinde imperiul și a-l împărți pe satrapii^[7]^[8].

Elenismul

După decăderea Imperiului Persan, Alexandru cel Mare a cucerit Babilonul. Acesta a devenit capitala imperiului său și locul unde a murit.

Descriere

Nabucodonosor al II-lea a făcut Babilonul unul dintre cele mai bogate orașe din lume. Principala intrare în oraș era poarta zeiței Iștar, acoperită cu ceramică smălțuită de culoare albastră. Urmează Grădinile suspendate ale Semiramidei, pline cu arbori și plante din Persia, apoi Turnul Babel, înalt de 91 m.

Babilonul în Biblie

În cartea „Facerii”, după potop, oamenii ar fi construit un turn^[9] și o cetate numită Babilon. Turnul a primit numele de Babel (confuzie). Aceasta fiindcă Dumnezeu ar fi amestecat limbile oamenilor și astfel aceștia s-au răspândit în lume. Tot în Biblie scrie și despre faptul că babilonienii i-au cucerit pe evrei pe vremea profetului Daniel^{[necesită citare]}. Cercetătorii moderni sunt de acord că Daniel este un personaj al unei legende^[10], fiind posibil ca numele său să fi fost ales pentru eroul cărții tocmai din cauza reputației sale de văzător înțelept din tradiția ebraică^[11]. Consensul lor este că Daniel nu a existat niciodată^[12]. Autorul Cărții lui Daniel, atent la anumite profeții că mezii vor distruge Babilonul (Ieremia 51:11,28 și Isaia 13:17) a avut nevoie de un rege med pentru a-și completa schema celor patru împărății (vezi povestea visului lui Nabucodonosor din Daniel capitolul 2), pare să-l fi preluat pe Darius cel istoric, proiectându-l asupra unui trecut ficțional^[8]. Cuceritorul Babilonului este numit în Biblie Darius Medul, dar în istorie nu este cunoscut un astfel de individ, iar invadatorii nu erau mezi, ci perși^[13]. În realitate Belșațar, despre care Biblia pretinde că ar fi fost rege, nu a fost rege^[13]^[14]. Belșațar nu a fost niciodată pe deplin rege și și-a reluat sau reconfirmat locul de prinț subordonat regelui Nabonid la revenirea acestuia în Babilon.^[15]

Cartea lui Daniel a fost scrisă circa 165 î.Hr.^[16]^[17] Eugene Ulrich^⁠(en)^[traduceți], editor-șef al manuscriselor biblice de la Marea Moartă, datează cartea între 168 și 164 î.Hr., deși ea conține și texte care datează din perioada persană.^[18]

John J. Collins^⁠(en)^[traduceți] datează Cartea lui Daniel la circa 164 î.Hr. și remarcă faptul că probabil nu a fost inclusă printre cărțile profetice din Biblia ebraică deoarece canonul lor era deja finalizat la vremea scrierii ei.^[19]

Babilonul de azi

În prezent, se află capitala Irakului-Bagdad. Din cauza războiului si dictaturii lui Saddam Hussein, multe edificii au fost luate de alte țări, iar altele urmează sa fie reconstruite.

Mii de oameni locuiesc în Babilon, iar comunitățile din și din jurul acestuia se dezvoltă rapid de la așezări compacte și dense la suburbii întinse.^[20]

Vedere panoramică a ruinelor din Babilon fotografiată în 2005 în timpul unui turneu pentru soldații americani.

Vezi și

Referințe

^ „Babilonia antica - Orasul antic Babilon”. Scritub.com. Accesat în 27 octombrie 2016.
^ „Ce nu știați despre Babilon | Historia”. Historia.ro. Arhivat din original la 28 octombrie 2016. Accesat în 27 octombrie 2016.
^ By Horia on 21 mai 2011 (21 mai 2011). „Imperiul Babilonian | ISTORII REGĂSITE”. Istoriiregasite.wordpress.com. Accesat în 27 octombrie 2016.
^ Waters 2014, p. 38-39,43.
^ Briant 2002, p. 41-42.
^ Collins 2002, p. 95.
^ Briant 2002, p. 115.
^ ^a ^b Newsom & Breed 2014, p. 191-192.
^ „Unde se află Turnul Babel? Despre Facere 11, 9”. Ziarullumina.ro. Accesat în 27 octombrie 2016.
^ Collins 1984, p. 28.
^ Redditt 2008, pp. 176–77,180.
^ Collins 1999, p. 219.
^ ^a ^b Seow 2003, pp. 4–6.
^ Swenson, Kristin M. (2021). A Most Peculiar Book: The Inherent Strangeness of the Bible. Oxford University Press, Incorporated. p. 214. ISBN 978-0-19-065173-2. Accesat în 28 iulie 2024.
^ Bryce, Trevor (2016). Babylonia: A Very Short Introduction. Very Short Introductions. OUP Oxford. p. 90. ISBN 978-0-19-103993-5. Accesat în 28 iulie 2024.
^ Tatu, Silviu (2016). „1-2 Cronici”. În Ganea, Romulus V.; Gheorghiță, Radu; Gherman, Daniel; Tatu, Silviu. Introducere în studiul Vechiului Testament:Pentateuhul și cărțile istorice. Cluj Napoca / Oradea: Risoprint / Casa Cărții. pp. 408–409. ISBN 978-606-732-055-8. Citarea Cronicilor în alte lucrări biblice sau extrabiblice din sec. II î.H. (Sulurile de la Marea Moartă - 200 î.H.; Sirah - 180 î.H.; Daniel - 165 î.H.; Eupolemus - 158 î.H.; 1 Macabei - 90 î.H.) presupune o datare nu mai târziu de sec. II î.H.
^ Éditions Larousse. „livre de Daniel”. LAROUSSE (în franceză). Accesat în 30 iulie 2023.
^ Ulrich 2000, p. 171.
^ Collins, John J. (2019). Introduction to the Hebrew Bible, Third Edition - The Deuteronomistic History. Book collections on Project MUSE. Fortress Press. p. 13. ISBN 978-1-5064-4644-8. Accesat în 28 iulie 2024. The book of Daniel, which was composed about 164 b.c.e., did not find a place among the Prophets in the Hebrew Bible, and this has often been taken as an indication that the collection of the Prophets was already fixed at the time of its composition.
^ World Monuments Fund (2015), Babylon Site Management Plan, accesat în 29 iunie 2023

Bibliografie

en Briant, Pierre (2002). From Cyrus to Alexander: A History of the Persian Empire. Eisenbrauns. ISBN 9781575061207.
en Collins, John J. (1984). Daniel: With an Introduction to Apocalyptic Literature. Eerdmans. ISBN 9780802800206.
en Collins, John J. (1984). Daniel: With an Introduction to Apocalyptic Literature. Eerdmans. ISBN 9780802800206.
en Newsom, Carol A.; Breed, Brennan W. (2014). Daniel: A Commentary. Presbyterian Publishing Corp. ISBN 9780664220808.
en Redditt, Paul L. (2008). Introduction to the Prophets. Eerdmans. ISBN 9780802828965.
en Seow, C.L. (2003). Daniel. Westminster John Knox Press. ISBN 9780664256753.
en „Babel”, Encyclopædia Britannica, 9th ed., Vol. III, New York: Charles Scribner's Sons, 1878, p. 178 .
en Chisholm, Hugh, ed. (1911). „Babel”. Encyclopædia Britannica. 3 (ed. 11). Cambridge University Press.
en „Babylon—Babylonia”, Encyclopædia Britannica, 9th ed., Vol. III, New York: Charles Scribner's Sons, 1878, pp. 182–194 .
en Sayce, Archibald Henry (1911). „Babylon”. În Chisholm, Hugh. Encyclopædia Britannica. 3 (ed. 11). Cambridge University Press. pp. 98–99.
en I.L. Finkel, M.J. Seymour, Babylon, Oxford University Press, 2009 ISBN 0-19-538540-3
en Joan Oates, Babylon, Thames and Hudson, 1986. ISBN 0-500-02095-7 (hardback) ISBN 0-500-27384-7 (paperback)
de The Ancient Middle Eastern Capital City — Reflection and Navel of the World by Stefan Maul ("Die altorientalische Hauptstadt — Abbild und Nabel der Welt," in Die Orientalische Stadt: Kontinuität. Wandel. Bruch. 1 Internationales Kolloquium der Deutschen Orient-Gesellschaft. 9.–1 0. Mai 1996 in Halle/Saale, Saarbrücker Druckerei und Verlag (1997), p. 109–124.
en „UNESCO: Iraq invasion harmed historic Babylon”. Associated Press. 10 iulie 2009.
en Ulrich, Eugene (2000). „Daniel, Book of”. În Schiffman, Lawrence H. Encyclopedia of the Dead Sea Scrolls (în engleză). 2. New York, New York: Oxford University Press. p. 171. ISBN 9780195137972. OCLC 42752367. ^{[nefuncțională]}

Legături externe

Materiale media legate de Babilon la Wikimedia Commons

Biblia si Babilonul, 31 iulie 2012, Felicis Felicis, CrestinOrtodox.ro
Babylon pe In Our Time la BBC. (ascultă acum)

Vechiul Babilon
Iraq Image – Babylon Satellite Observation Arhivat în 21 aprilie 2009, la Wayback Machine.

[1] „Babilonia antica - Orasul antic Babilon”. Scritub.com. Accesat în 27 octombrie 2016.

[2] „Ce nu știați despre Babilon | Historia”. Historia.ro. Arhivat din original la 28 octombrie 2016. Accesat în 27 octombrie 2016.

[3] By Horia on 21 mai 2011 (21 mai 2011). „Imperiul Babilonian | ISTORII REGĂSITE”. Istoriiregasite.wordpress.com. Accesat în 27 octombrie 2016.

[FOOTNOTEWaters201438-39,43-4] Waters 2014, p. 38-39,43.

[FOOTNOTEBriant200241-42-5] Briant 2002, p. 41-42.

[FOOTNOTECollins200295-6] Collins 2002, p. 95.

[FOOTNOTEBriant2002115-7] Briant 2002, p. 115.

[FOOTNOTENewsomBreed2014191-192-8] Newsom & Breed 2014, p. 191-192.

[9] „Unde se află Turnul Babel? Despre Facere 11, 9”. Ziarullumina.ro. Accesat în 27 octombrie 2016.

[FOOTNOTECollins198428-10] Collins 1984, p. 28.

[FOOTNOTERedditt2008176–77,180-11] Redditt 2008, pp. 176–77,180.

[FOOTNOTECollins1999219-12] Collins 1999, p. 219.

[FOOTNOTESeow20034–6-13] Seow 2003, pp. 4–6.

[y238-14] Swenson, Kristin M. (2021). A Most Peculiar Book: The Inherent Strangeness of the Bible. Oxford University Press, Incorporated. p. 214. ISBN 978-0-19-065173-2. Accesat în 28 iulie 2024.

[n745-15] Bryce, Trevor (2016). Babylonia: A Very Short Introduction. Very Short Introductions. OUP Oxford. p. 90. ISBN 978-0-19-103993-5. Accesat în 28 iulie 2024.

[16] Tatu, Silviu (2016). „1-2 Cronici”. În Ganea, Romulus V.; Gheorghiță, Radu; Gherman, Daniel; Tatu, Silviu. Introducere în studiul Vechiului Testament:Pentateuhul și cărțile istorice. Cluj Napoca / Oradea: Risoprint / Casa Cărții. pp. 408–409. ISBN 978-606-732-055-8. Citarea Cronicilor în alte lucrări biblice sau extrabiblice din sec. II î.H. (Sulurile de la Marea Moartă - 200 î.H.; Sirah - 180 î.H.; Daniel - 165 î.H.; Eupolemus - 158 î.H.; 1 Macabei - 90 î.H.) presupune o datare nu mai târziu de sec. II î.H.

[Larousse_h054-17] Éditions Larousse. „livre de Daniel”. LAROUSSE (în franceză). Accesat în 30 iulie 2023.

[FOOTNOTEUlrich2000171-18] Ulrich 2000, p. 171.

[j457-19] Collins, John J. (2019). Introduction to the Hebrew Bible, Third Edition - The Deuteronomistic History. Book collections on Project MUSE. Fortress Press. p. 13. ISBN 978-1-5064-4644-8. Accesat în 28 iulie 2024. The book of Daniel, which was composed about 164 b.c.e., did not find a place among the Prophets in the Hebrew Bible, and this has often been taken as an indication that the collection of the Prophets was already fixed at the time of its composition.

[20] World Monuments Fund (2015), Babylon Site Management Plan, accesat în 29 iunie 2023

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]