Location via proxy:   [ UP ]  
[Report a bug]   [Manage cookies]                
Sari la conținut

Daniel (profet)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Daniel

Fresca "Profetul Daniel" de Michelangelo (Vatican, Capela Sixtină)
Date personale
Născutsecolul al VII-lea î.Hr. Modificați la Wikidata
Ierusalim, Regatul Iuda Modificați la Wikidata
Decedatsecolul al VI-lea î.Hr. Modificați la Wikidata
Babilon, Noul Imperiu Babilonian Modificați la Wikidata
Ocupațielider religios[*]
profet Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba ebraică
limba akkadiană Modificați la Wikidata
Venerație
Sărbătoare23 iulie  Modificați la Wikidata
Sfinți
Daniel îi răspunde regelui
(pictură de Briton Rivière)

Daniel (în ebraică: דָּנִיּאֵל, în ebraica modernă: Daniyyel, în tiberiană: Dāniyyêl, cu sensul de Justiție [de la] Dumnezeu sau Dumnezeu este judecătorul meu) este protagonistul din Cartea lui Daniel. Potrivit cărții biblice, la o vârstă fragedă Daniel a fost dus în afara cetății Babilonului, unde a devenit celebru pentru interpretarea viselor și a devenit una dintre cele mai importante figuri de la curtea regelui. În carte Daniel face divinație (manție), ceea ce este condamnat în Deuteronom.[1][2]

Mai multe detalii din Cartea lui Daniel nu se potrivesc cu faptele istorice cunoscute.[3] Acest lucru este tipic pentru genul literar al povestirii, în care potrivirea cu realitatea istorică nu este un element esențial.[4] De exemplu, Belșațar este prezentat drept rege al Babilonului și drept fiu al lui Nabucodonosor al II-lea, dar era de fapt fiul regelui Nabonid, unul din cei care i-au urmat la tron lui Nabucodonosor, iar Belșațar nu a devenit rege niciodată.[3] Cercetătorii moderni sunt de acord că Daniel este un personaj al unei legende,[5] fiind posibil ca numele său să fi fost ales pentru eroul cărții tocmai din cauza reputației sale de văzător înțelept din tradiția ebraică.[6]

Numele de Daniel înseamnă „Dumnezeu (El) este judecătorul meu”.[7] În timp ce cel mai bine cunoscut Daniel este eroul Cărții lui Daniel, erou care interpretează visuri și primește viziuni apocaliptice, Biblia menționează alți trei indivizi cu acest nume:

  1. Cartea lui Ezechiel (14:14, 14:20 și 28:3) se referă la un Daniel legendar pentru înțelepciunea și dreptatea sa. În versetul 14:14, Ezechiel afirmă despre țara păcătoasă a Israelului „chiar dacă Noe, Daniel și Iov ar fi în mijlocul ei, viu sunt Eu, zice Stăpânul Domn, că ei nu i-ar putea scăpa nici pe fiu, nici pe fiică, ci, prin dreptatea lor, și-ar putea scăpa numai sufletele lor.” În capitolul 28, Ezechiel beștelește regele Tirului, întrebând retoric „ești tu mai înțelept ca Daniel?”[8] Autorul Cărții lui Daniel pare să fi preluat acest personaj legendar, renumit pentru înțelepciunea lui, pentru a servi drept personajul său omenesc central.[9]
  2. Ezra 8:2 menționează un preot numit Daniel care a venit din Babilon la Ierusalim cu Ezra.[8]
  3. Daniel este un fiu al lui David menționat în 1 Cronici 3:1.

Daniel (Dn'il, sau Danel) este de asemenea numele un personaj din legenda Aqhat din Ugarit.[8] (Ugarit a fost un oraș canaanit distrus circa 1200 î.Hr. – tăblița care conține povestea a fost datată circa 1360 î.Hr.)[10] Acest Daniel legendar este cunoscut pentru dreptatea și ințelepciunea sa și drept adept ale zeului El (de aici și numele său), care a făcut cunoscută voința acestuia prin vise și viziuni.[11] Este improbabil că Ezechiel ar fi cunoscut mult mai vechea legendă canaanită, dar pare rezonabil să presupunem că există o legătură între cele două.[12] Autorii poveștilor din prima parte a Cărții lui Daniel nu erau probabil la curent cu Daniel din Ugarit și probabil au împrumutat de la Ezechiel numele eroului lor; autorul viziunilor din a doua parte a cărții a preluat la rândul lui numele eroului său din aceste povești.[12]

  1. ^ Davies & Rogerson 2005, p. 201.
  2. ^ Bhayro 2005, p. 26.
  3. ^ a b Seow 2003, pp. 4–6.
  4. ^ Collins 1984, p. 41.
  5. ^ Collins 1984, p. 28.
  6. ^ Redditt 2008, pp. 176–77,180.
  7. ^ Redditt 2008, p. 180.
  8. ^ a b c Collins 1999, p. 219.
  9. ^ Seow 2003, p. 4.
  10. ^ Walton 1994, p. 49.
  11. ^ Seow 2003, pp. 3–4.
  12. ^ a b Collins 1999, p. 220.
  • Bhayro, Siam (). The Shemihazah and Asael Narrative of 1 Enoch 6-11: Introduction, Text, Translation and Commentary with Reference to Ancient Near Eastern and Biblical Antecedents. Ugarit-Verlag. p. 26. ISBN 978-3-934628-62-5. 
  • Collins, John J. (). Daniel: With an Introduction to Apocalyptic Literature. Eerdmans. ISBN 9780802800206. 
  • Collins, John J. (). „Daniel”. În Van Der Toorn, Karel; Becking, Bob; van der Horst, Pieter Willem. Dictionary of Deities and Demons in the Bible. Eerdmans. ISBN 9780802824912. 
  • Davies, Philip R.; Rogerson, John W. (). The Old Testament World. Bloomsbury Publishing. p. 201. ISBN 978-0-567-55967-8. 
  • Redditt, Paul L. (). Introduction to the Prophets. Eerdmans. ISBN 9780802828965. 
  • Seow, C.L. (). Daniel. Westminster John Knox Press. ISBN 9780664256753. 
  • Walton, John J. (). Ancient Israelite Literature in Its Cultural Context. Zondervan. ISBN 9780310365914. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]