Bugetare participativă
Bugetarea participativă este un tip de implicare cetățenească în care oamenii obișnuiți decid cum să aloce o parte dintr-un buget municipal sau public printr-un proces democratic de luare a deciziilor. Bugetarea participativă permite cetățenilor sau rezidenților unei localități să identifice, să discute și să prioritizeze proiectele de cheltuieli publice și le oferă puterea de a lua decizii reale cu privire la modul în care sunt cheltuiți banii.[1]
Procesele de bugetare participativă sunt de obicei concepute pentru a-i implica pe cei lăsați în afara metodelor tradiționale de implicare publică, cum ar fi rezidenții cu venituri mici, non-cetățeni și tineri.[2] Un studiu de caz cuprinzător al opt municipalități din Brazilia, care analizează succesele și eșecurile bugetării participative, a sugerat că aceasta duce adesea la cheltuieli publice mai echitabile, o mai mare transparență și responsabilitate guvernamentală, niveluri crescute de participare publică (în special a rezidenților marginalizați sau mai săraci) și învățarea democratică și a cetățeniei. [3] Bugetul participativ este una dintre numeroasele inovații democratice, cum ar fi Adunarea cetățenilor din Columbia Britanică, care cuprind idealurile unei democrații participative.[4]
 Video (extern)
| |
|---|---|
|
"What if you could help decide how the government spends public funds", Shari Davis, TED talk, July 16, 2020. |
Cadrele de bugetare participativă diferă între țări în ceea ce privește scara, procedura și obiectivul. Bugetul participativ, în concepția sa, este adesea contextualizat pentru a se potrivi condițiilor și nevoilor specifice unei regiuni. Astfel, amploarea bugetării participative variază în funcție de faptul că este realizată la nivel municipal, regional sau provincial. În multe cazuri, bugetarea participativă a fost aplicată și reglementată legal; cu toate acestea, unele programe sunt aranjate intern. De la invenția inițială din Porto Alegre, Brazilia, în 1988, bugetarea participativă s-a manifestat într-o multitudine de modele, cu variații în metodologie, formă și tehnologie. [5] Începând cu 2014, bugetarea participativă a fost implementată în aproape 1.500 de municipalități și instituții din întreaga lume.[6]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Chohan, Usman W. (). „The 'citizen budgets' of Africa make governments more transparent”. The Conversation. Accesat în .
- ^ „Mission & Approach”. Participatory Budgeting Project (în engleză). . Accesat în .
- ^ „Participatory Budgeting in Brazil”. PSUpress.
- ^ Röcke, Anja (). Framing Citizen Participation: Participatory Budgeting in France, Germany, and the United Kingdom. New York, NY: Palgrave Macmillan. doi:10.1057/9781137326669. ISBN 978-1-137-32666-9.
- ^ Porto de Oliveira, Osmany (). International Policy Diffusion and Participatory Budgeting: Ambassadors of Participation, International Institutional and Transnational Networks. Cham, Switzerland: Springer Nature. ISBN 978-3-319-43337-0.
- ^ Röcke, Anja (). Framing Citizen Participation: Participatory Budgeting in France, Germany, and the United Kingdom. New York, NY: Palgrave Macmillan. doi:10.1057/9781137326669. ISBN 978-1-137-32666-9.
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Sintomer, Yves; Herzberg, Carsten; Röcke, Anja (), From Porto Alegre to Europe: Potentials and Limitations of Participatory Budgeting (PDF), International Journal of Urban and Regional Research.
- Geissel, Brigitte; Newton, Kenneth (), Evaluating Democratic Innovations: Curing the Democratic Malaise?, Routledge, ISBN 9781136579950.
- Gilman, Hollie Russon (), Transformative Deliberations: Participatory Budgeting in the United States (PDF), Journal of Public Deliberation.
- Gilman, Hollie Russon (), Engaging Citizens: Participatory Budgeting and the Inclusive Governance Movement within the United States (PDF), Ash Center for Democratic Governance and Innovation, Harvard Kennedy School.
- Novy, Andreas; Leubolt, Bernhard (), „Participatory Budgeting in Porto Alegre: Social Innovation and the Dialectical Relationship of State and Civil Society”, Urban Studies, 42 (11), pp. 2023–2036, Bibcode:2005UrbSt..42.2023N, doi:10.1080/00420980500279828.
- Goldfrank, Benjamin (), Lessons from Latin American Experience in Participatory Budgeting (PDF), San Juan, Puerto Rico.
- Avritzer, Leonardo (), „New Public Spheres in Brazil: Local Democracy and Deliberative Politics”, International Journal of Urban and Regional Research, 30 (3), pp. 623–637, doi:10.1111/j.1468-2427.2006.00692.x.
- de Sousa Santos, Boaventura (), „Participatory Budgeting in Porto Alegre: Toward a Redistributive Democracy”, Politics & Society, 26 (4), pp. 461–510, doi:10.1177/0032329298026004003.
- Souza, Celina (), „Participatory budgeting in Brazilian cities: limits and possibilities in building democratic institutions”, Environment and Urbanization, 13 (1), pp. 159–184, Bibcode:2001EnUrb..13..159S, doi:10.1177/095624780101300112
. - Cabannes, Yves (), „Participatory budgeting: a significant contribution to participatory democracy”, Environment and Urbanization, 16 (1), pp. 27–46, Bibcode:2004EnUrb..16...27C, doi:10.1177/095624780401600104 .
- Abers, Rebecca (), „From Clientelism to Cooperation: Local Government, Participatory Policy, and Civic Organizing in Porto Alegrem Brazil”, Politics & Society, 26 (4), pp. 511–537, doi:10.1177/0032329298026004004.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- „.: PMB :: Bugetare Participativă :”. bugetare-participativa.pmb.ro. Accesat în .
- Design, End Soft (). „Bugetare Participativă - Primaria Sector 1”. Primaria Sectorului 1. Accesat în .
- „Bugetare participativă (sector 2)”. Bugetare Participativă. Accesat în .
- „Bugetare participativă - Primăria Sectorului 3 București”. bugetareparticipativa.primarie3.ro. Accesat în .
- „Bugetare Participativă (sector 6)” (în engleză). bugetareparticipativa.primarie6.ro. Accesat în .
- CRPE (). „Bugetarea participativă în România”. Centrul Roman de Politici Europene. Accesat în .
