Deda, Mureș
| Deda | |
| — sat și reședință de comună — | |
 | |
  Deda Deda (România) | |
| Coordonate: 46°56′48″N 24°52′26″E / 46.94667°N 24.87389°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Mureș |
| Comună |  Deda |
| SIRUTA | 116554 |
| Atestare | 1393 |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.867 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 547205 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Deda (în maghiară Déda, în germană Dade) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.
Localizare
[modificare | modificare sursă]Localitatea este situată la ieșirea râului Mureș din defileul Toplița - Deda, la poalele Munților Călimani. Deda este un important nod feroviar, aici făcându-se legătura magistralei care trece prin Târgu-Mureș cu magistrala Brașov - Miercurea Ciuc - Dej.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Satul Deda este atestat documentar în anul 1393 sub numele pe care îl poartă și azi.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 127) localitatea apare sub numele de „Deda”.
Vechea mănăstire
[modificare | modificare sursă]Mănăstire greco-catolică, numită „Mănăstirea pe Bistra". Pe timpul lui Grigore Maior călugărul unit din ea a fost alungat de un dascăl neunit, care s-a așezat apoi în mănăstire, ocupându-i averea, care consta din loc arător de 4 găleți[2] și dintr-un fânaț de 10 care de fân[3].
Atracții turistice
[modificare | modificare sursă]- Rezervația naturală “Defileul Deda-Toplița” (6.000 ha).
- Activitate culturală: Ansamblul Folcloric Junii Călimanilor.
Personalități locale
[modificare | modificare sursă]- Vasile Netea, scriitor, istoric.
- Andrei Ghidiu (1849 - 1937), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ 1 găleată = 80 litri de cereale.
- ^ http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal
Vezi și
[modificare | modificare sursă]